Podcasts about vlad plahotniuc

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova Temele ediției: - Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”. - La Bruxelles începe summitul Consiliului European, un summit de la care Republica Moldova aștepta lansarea negocierilor politice de aderare. Discuțiile rămân, însă, la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. O corespondență de Mihaela Gherghișan. - Rusia nu este interesată nici de o pace durabilă, dar nici să câștige războiul în Ucraina, avertizează la RFI Thierry Wolton, jurnalist istoric și scriitor francez. Putin așteaptă mai degrabă ca America să își piardă interesul în războiul ruso-ucrainean. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. - O misiune a FMI constată că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, Republica Moldova înregistrează o recuperare treptată. - Chișinăul reiterează că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar o decuplare de Ucraina va veni firesc în următoarele etape de negociere. - Autoritățile moldovene inițiază verificări privind folosirea termenelor „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor. Știrile zilei: O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale. FMI constată în Republica Moldova o creștere economică impulsionată de cererea internă, dar și riscul unor dezechilibre externe crescânde pe fundalul unui grad sporit de incertitudine. Rata de creștere a PIB-ului va fi de 2,7 la sută în acest an. Finanțarea substanțială acordată de UE a ajutat la protejarea populației și agenților economici de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut și se așteaptă o revenire a ratei inflației în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) între 5 și 6,5 la sută în acest an. Experții FMI prognozează pentru anul viitor o creștere a PIB de până la 2,3 la sută, impulsionat de recolta bună din anul curent și de cererea internă, și o creștere de 3,7 la sută până în 2028. Totuși, misiunea FMI notează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân extrem de incerte din cauza numeroaselor riscuri care țin în principal de sporirea efectelor negative ale războiului din Ucraina, dar și de riscul de întârzieri în implementarea reformelor și utilizarea necorespunzătoare a finanțării externe. Pe de altă parte, creșterea economică ar putea fi chiar impulsionată de o implementare accelerată a reformelor, dar și de evoluțiile mai favorabile în plan geopolitic. *** Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și a subliniat că, în etapele următoare ale procesului, decuplarea de Ucraina va fi una firească, întrucât fiecare stat candidat are propriul set de priorități de reformă. „Astăzi la Bruxelles începe ultimul summit al UE din acest an. Ungaria se opune deschiderii negocierilor politice cu Ucraina, motiv pentru care, pentru Republica Moldova, au fost deschise zilele trecute negocierile tehnice pe capitole, decizia politică urmând să aștepte un consens la nivel european”, spune viceprim-ministra pentru integrare europeană din Guvernul de la Chișinău, Cristina Gherasimov. *** Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) vor iniția verificări privind modul în care operatorii economici folosesc termenii „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor și a mărcilor înregistrate. Utilizarea neautorizată a acestor noțiuni poate induce în eroare consumatorii, defavorizează producătorii onești și atrage sancțiuni, anunță autoritățile de la Chișinău.

Principala provocare pentru Republica Moldova este să nu deraieze de la parcurusul european, o spune la RFI omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. El explică într-un interviu pe larg ce impact a avut decizia României de a-i interzice accesul în țară lui Ion Ceban și explică și ce se ascunde în spatele arestării lui Vlad Plahotniuc în Grecia. Oligarhul a fost scos din priză, explică Ion Sturza. Ce înseamnă asta? Vă spunem în această ediție.   La Moldova Zoom vine astăzi cu vești proaspete și ministrul proiectelor europene de la București, Dragos Pîslaru. Este primul ministru din Cabinetul Bolojan care a ajuns la Chișinău. Vine la Moldova ZOOM pentru a ne spune în ce constă exact colaborarea cu autoritățile de la Chișinău pe chestiunea fondurilor europene. Moldova are o șansă istorica de a reduce decalajale, transmite ministrul Pîslaru.

Comisia Europeană a greșit când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid, înainte de semnarea unui contract uriaș pentru achiziția de vaccinuri. Tribunalul Uniunii Europene trebuia sa transeze dacă mesajele text ar trebui să fie clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate, în numele transparenței.  Încă o dezbatere electorală la care George Simion nu participăGeorge Simion nu participa nici la podcastul influencerului Micutzu, a dat curs invitatiei din aceaata dupa amiaza doar Nicusor Dan. Trei zile pana la alegeri, si discutam despre riscul apariției unei axe Bratislava-Budapesta-București, în eventualitatea alegerii lui George Simion  președinte. Ce implicații ar avea alaturarea Romaniei la aceasta structura in care ii avem pe premierul slovac Robert Fico si pe omologul sau maghiar, Viktor Orban, doi apropiati ai lui Vladimir Putin?Trecutul tumultuos al lui George Simion în Republica MoldovaO zi dupa turul doi al alegerilor prezidentiale, o instanta de la Chisinau va judeca cererea de anulare a interdicției lui George Simion de intrare în Moldova. Despre actiunile intreprinse de cel care avea sa devina liderul AUR discutam in aceasta seara, Simion fiind acuzat că a manipulat proteste, ca a colaborat cu oameni din anturajul oligarhului Vlad Plahotniuc și ca a fost folosit ca un factor de destabilizare. 

Republica Moldova găzduiește, joi, un important summit la care participă 50 de șefi de stat și de guvern din țările Uniunii Europene dar și din țări vecine: Comunitatea Politică Europeană. Cu puțin timp înainte de această întîlnire, care va avea loc la Bulboaca, aproape de Chişinău dar şi de graniţa cu Ucraina, Uniunea Europeană a decis acordarea unei noi tranșe de ajutor financiar pentru Republica Moldova, în valoare de 145 de milioane de euro și a pus pe lista de sancțiuni cinci persoane acuzate de tentative de destabilizare a Republicii Moldova, între ele Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Ce semnificație au aceste decizii ale UE și ce așteaptă Republica Moldova de la summitul european de mîine? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, acreditat la evenimentele de la Chişinău şi Bulboaca.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Parlamentul R. Moldova și-a luat vacanță, iar ultima sesiune a durat până aproape de miezul nopții. Sezonul politic a luat o pauză, iar figurile politice proemintente au început a se pregăti de prezidențiale. Iar în prag de alegeri, prin discursurile mai multora a început să apară numele vestitului dirijor, regizor, scenarist, păpușar și pur și simplu dătător de „kulioace”. Mai mult, pe numele lui Vlad Plahotniuc așa și nu s-a pornit urmărirea internațională care urma să fie inițiată de Interpol. Pentru că sunte siguri că încă vom auzi de el, autorii podcastului -Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă - au adunat tot ce a avut legătură cu Plahotniuc în ultimul an, pentru un tablou complex format din coincidențe politice sau nu.Și pentru că vine campania electorală, iar numele său, spre deosebire a lui Voldemort din Harry Potter, va fi tot mai des rostit, am zis să începem noi primii.

După jumătate de an de speculații că Vlad Plahotniuc s-ar ascunde la Miami, că ar fi protejat de americani, Statele Unite au spus că nu-l găzduiesc și nici nu-l vor găzdui pe oligarhul moldovean fugar, implicat „în acte semnificative de corupție”. Dar de ce au luat Statele Unite decizia tocmai acum?

În ediția aceasta a podcastului ne întoarcem la origini, de acolo de unde am început proiectul nostru. Cei care ascultă, metaforic vorbind, încă de pe timpul agrarienilor țin minte analiza a toți candidații în toate 51 de circumscripții. De această dată, analizăm oamenii care candidează pe circumscripțiile în care au fost aleși Vlad Plahotniuc, Maia Sandu, Andrei Năstase și Viorel Melnic. Avem multe fețe cunoscute și veșnic aceeași clasă politică. Povestesc despre asta ca de obicei vocile cunoscute ale lui Ștefan Grigorița de la Diez și Europa Liberă și a Feliciei Nedzelschi de la AGORA.

Săptămâna aceasta s-au produs mai multe lucruri interesante: Vlad Plahotniuc a plecat din PD, iar Moscova i-a deschis un dosar penal pentru trafic de droguri. Între timp, Andrei Năstase a votat pentru revenirea Rusiei în APCE. N-am reușit să spunem „duty-free” și procurorii au decis să pună sechestru pe niște bunuri ale lui Ilan Șor. Toate evenimentele ne-au dat imbold să facem pop-corn și să discutăm aceste aspecte în ediția curentă. Ca de obicei, la microfon Felicia Nedzelschi de la Agora și Ștefan Grigorița de la #diez și Radio Europa Liberă.

În a treia ediție a podcastului, compromitem anunțurile partidului și-l ascultăm pe Stas Mihailov. Ați prins pe cine discutăm astăzi? Ștefan și Felicia au ajuns la circumscripțiile din centru, unde candidează Vlad Plahotniuc, Pavel Filip, Ilan Șor și alte figuri politice importante. Totul de la circumscripția 14 până la 22 și 37.