POPULARITY
Președintele american Donald Trump își intensifică presiunea asupra Iranului. El a avertizat că se vor întâmpla „lucruri rele” dacă Iranul nu va accepta condițiile puse de Washington. De partea sa, Iranul spune că vrea să negocieze dar este gata și de o confruntare. Comentatorii discută despre consecințele unui atac american, în Orient dar și în Statele Unite. L'Express vorbește despre îngrijorările de la Pentagon cu privire la o potențială confruntare cu Iranul. ”În timp ce Statele Unite își adună trupele în jurul Iranului, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și-a exprimat rezervele cu privire la un potențial atac, subliniind riscurile pentru soldații americani și un stoc insuficient de muniție”. The Independent relatează că Trump a ripostat pe platforma sa de socializare împotriva a ceea ce a numit „știri false” lansate de Caine. Potrivit ziarului, ”Trump ia în considerare un atac asupra Iranului de săptămâni întregi, ceea ce ar putea răspândi haos și conflict în regiune. Iranul reprezintă o amenințare puțin perceptibilă pentru SUA, iar un atac neprovocat ar încălca probabil dreptul internațional. Iranul și-a exprimat speranța că negocierile pot da roade, dar a respins ceea ce numește o serie de cereri maximaliste ale SUA cu privire la îmbogățirea nucleară, rachetele balistice și sprijinul pentru intermediari regionali. Analiștii au remarcat că multe dintre cerințele Washingtonului adresate Teheranului se aliniază cu prioritățile israeliene”. The Washington Post atenționează că ”deși Statele Unite au baze în regiune, în special în Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, aceste țări refuză să permită lansarea unei ofensive împotriva Teheranului de pe teritoriul lor de teama represaliilor. Prin urmare, o astfel de operațiune ar prezenta riscuri nu doar pentru personalul militar desfășurat la fața locului”. Le Monde își pune întrebări cu privire la amenințările americane și adevăratul lor scop. ”Donald Trump vorbește despre un război ale cărui obiective rămân nedefinite deocamdată. Încearcă președintele SUA să-și consolideze poziția pentru negocieri ulterioare sau să distrugă un program nuclear despre care susținea în iunie că a fost anihilat? Să fie, oare, ținta programul de rachete balistice dezvoltat de Teheran, o amenințare reală pentru toți vecinii Republicii Islamice? Are el în vedere o schimbare de regim la Teheran, un rezultat care cu greu ar putea fi obținut prin bombardamente, oricât de masive ar fi fost acestea? Oscilările sale din timpul revoltei din ultimele săptămâni, inclusiv promisiunea unui ajutor care nu s-a materializat niciodată, au arătat că poate fi indiferent față de soarta poporului iranian. Donald Trump este amator de gesturi mărețe, campanii scurte urmate de un comunicat de victorie. Nu există nicio garanție că situația Iranului se pretează acestei abordări”. USA Today analizează consecințele interne ale deciziilor lui Donald Trump. ”Criticat de MAGA pentru întâlnirile sale frecvente cu lideri străini la Casa Albă și pentru concentrarea generală pe războaie și încheierea de acorduri de pace, președintele și-a intensificat călătoriile interne înainte de alegerile de la jumătatea mandatului Imaginea unui Trump care va ataca Iranul pentru a doua oară, exact când urmează să facă un turneu prin țară, nu ar fi una ideală”.
Președintele american Donald Trump și-a susținut marți noapte discursul despre starea națiunii. A vorbit despre situația economică și reducerea inflației, despre politicile sale de combatere a imigrației. Discursul său a fost întrerupt de reacții ale unor politicieni din Partidul Democrat. I s-a strigat din sală „Ai ucis americani!”, cu referire la uciderea de către forțele federale a doi cetățeni americani în Minneapolis. Donald Trump a vorbit 1 oră și 48 de minute, ținînd astfel cel mai lung discurs despre starea națiunii din Statele Unite. Invitată: Raluca Alexandrescu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Discursul a fost centrat în jurul ideii de „epocă de aur” pentru America.Sună faraonic, sună dictatorial, mai ales pentru noi, cei care am crescut în așa-zisa „epocă de aur”, dar chiar și pentru America, țara tuturor posibilităților. Poți construi o narațiune fondatoare cu un asemenea slogan, astăzi, în America? Raluca Alexandrescu: „E greu de spus, ezit să spun nu. Pentru că, pînă la urmă, dacă ne uităm la toată retorica fondatoare americană, ea se bazează pe o sumă întreagă de mituri. Și mitologia americană a jucat un rol foarte important în construcția narațiunilor politice și culturale ale acestei națiuni, încă de la fondarea ei. Nu este neapărat ceva excepțional introducerea elementului mitologic și oricum paralel cu realitatea, pe care îl constatăm în discursul președintelui Trump. Pe de altă parte, acest tip de discurs poate să aibă în continuare priză la un electorat foarte fidel și foarte fanatizat al aripii celei mai dure a MAGA și care în continuare e dispus să investească un capital de încredere masiv în discursul lui Trump. (...) Au fost o mulțime de verificări factuale care s-au făcut imediat după discurs și care au demonstrat clar că discursul nu este numai bombastic, hiperbolic, ci este pur și simplu împănat cu minciuni, cu cifre false, cu afirmații false, cu exagerări. Deci, discursul lui se ancorează în filozofia pe care a descris-o încă din primul său mandat, anume aceea a postrealității. Sîntem în postrealitate, sîntem într-o formă de refuz al realului. Nu contează că realul vine și ne dă în cap cu inflația, cu americanii uciși pe străzi, cu deportările. Important este că alegem în mod programatic să descriem o altă realitate decît a realului. (...) Nu întîmplător toată această structură a realității paralele e îmbrățișată de tot ecosistemul inteligenței artificiale, al rețelelor sociale. Un sociolog francez (Gérald Bronner) vorbește despre apocalipsa cognitivă, legată de felul în care adevărul este complet distorsionat și este împotriva realului.” O politiciană democrată din Minnesota i-a strigat președintelui Trump, în timpul discursului său, „Ai omorît americani!”, referindu-se la uciderea de către forțele ICE a doi cetățeni americani, anul acesta, la Minneapolis. Ce impact au avut aceste tragedii asupra populației americane? Raluca Alexandrescu: „Din cîte se poate vedea, popularitatea lui Donald Trump a scăzut și în urma acestor incidente teribile, care au implicat în mod direct ICE. Pe de altă parte, însă, există o percepție diferită în funcție de state, pentru că sînt state care nu au suferit atît de mult din pricina politicilor agresive. ICE a avut comportamente diferite pentru state diferite. Acolo unde au existat dominante politice MAGA, favorabile MAGA, desfășurarea ICE a fost mult mai puțin brutală sau, în orice caz, mai puțin vizibil brutală decît în state ca Minnesota sau California, unde politica a fost clar de intimidare și de fragilizare a expresiei democratice a cetățenilor. Deci nu se poate spune dacă acest tip de politici va crește șansele democraților de cîștig la midterm elections.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt perspectivele? Am întrebat-o pe Sabina Fati, autoare, jurnalistă şi doctor în istorie. Cea mai recentă carte a sa este „Cine râvneşte la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă” şi a apărut în 2024 la Humanitas.Cum rezistă Ucraina?Sabina Fati: „Rezistă destul de greu, pentru că banii vin tot mai rar și tot mai puțin, pentru că SUA mizează mai mult pe Moscova decît pe Kiev, pentru că europenii nu sînt într-o unitate în sprijinul Ucrainei, pentru că, deși armele pot fi înlocuite și vin dinspre Europa, oamenii nu pot fi înlocuiți. Se înțelege din declarațiile făcute de oficialii ucrainieni că sînt tot mai puțini soldați pe front, iar cei care au rămas sînt obosiți, răniți, hărțuiți. Și probabil că totul e din ce în ce mai greu, mai ales că în ultima vreme și orașele mari au fost lăsate fără curent electric, fără încălzire. Țara e devastată de război, așa cum știm. Zece milioane dintre locuitorii Ucrainei au plecat spre Occident. Deci, situația e destul de dramatică.”Rusia continuă să folosească sintagma „operațiune militară specială”, ba chiar să-i sancționeze pe cei care vorbesc despre război sau despre invazie. Ce relevanță mai are această formulă astăzi? Sabina Fati: „Singura relevanță e pentru Putin, îmi imaginez, și pentru propaganda lui. Din păcate însă, războiul propagandistic și hibrid a ajuns la noi. Noi sîntem într-un război hibrid, pe care oficialii noștri poate nu îl recunosc întru totul. Europa se află într-un război hibrid. Germania se plînge că drone rusești survolează bazele ei militare. În România dronele rusești survolează Estul țării, liniștite și fără să le deranjeze nimeni. Această „operațiune specială” s-a transformat într-un război hibrid care încet, încet ajunge în toată Europa. Şi sprijinul cel mai mare pentru acest război îl dau radicalii și extremiștii din toată Europa. Vedem că în toată Uniunea Europeană circa 30-35% din parlamente sînt formate din radicali, extremiști, naționaliști de toate felurile.”Am văzut deja că negociările de pace în mai multe formate nu duc nicăieri, ele sînt clasate drept constructive sau bune de delegați, dar niciodată nu se obține un rezultat.Ce urmează? Sabina Fati: „Rămîne de văzut dacă, într-adevăr, aceste negociări de pace vor duce la pace și mai ales la ce fel de pace, pentru că știm din istorie că pacea e de multe feluri și întotdeauna între condițiile păcii intră și teritorii conexe, intră și condiții conexe. Criminalii de război vor fi sau nu judecați? Noi, în România, poate sîntem surprinși că aproape 40% dintre români vor ca pacea să se facă oricum, inclusiv cu cedări teritoriale, dincolo de ceea ce au cîștigat rușii pe teren. În același timp, pentru că de Rusia depinde mai mult decît de Ucraina această pace, ei au condiții maximaliste. Un semn de întrebare este de ce europenii n-au început negocierile de pace? Pentru că problema pe care au ridicat-o a fost mereu: noi nu discutăm cu dușmanul. Şi atunci cum putem să facem pace dacă nu discutăm? Ar fi fost nevoie ca Europa să fie cea care dirijează negocierile de pace, nu SUA, în condițiile lui Trump. Pentru că vedem că toate presiunile care se fac sînt pe Ucraina, nu pe Rusia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a anulat vineri taxele vamale impuse de președintele Donald Trump la nivel global. 6 judecători au votat pentru anulare, 3 au votat împotrivă. În replică, președintele american i-a criticat pe cei șase judecători care au decis anularea, considerîndu-i „foarte nepatriotici și foarte neloiali Constituției” SUA. De asemenea, Donald Trump a anunțat vineri că va semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% peste ceea ce percep deja Statele Unite. Ulterior, el a anunțat o creștere de 15% a taxelor vamale. Cum a ajuns Curtea Supremă a Statelor Unite la decizia de a anula taxele vamale impuse de președintele Donald Trump? Cum poate președintele Donald Trump să impună alte taxe vamale, după ce Curtea Supremă le-a anulat pe cele impuse pînă acum? Ce se schimbă în relaţia cu Uniunea Europeană? Am întrebat-o pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.Insistența de a stabili noi tarife, de data asta în baza altor legi, nu-l pune pe președinte în conflict deschis cu Curtea Supremă? Avem un conflict între executiv și puterea judecătorească aici?Antonia Colibășanu: „Nu știu dacă vorbim neapărat de un conflict datorită acestor legi. Cred că vorbim mai mult de o situație de instabilitate politică și incertitudine în interiorul Statelor Unite. Care are mai multe aspecte, mai multe atribute. Unul dintre acestea fiind și ultima decizie pe care o are Curtea Supremă în cazul taxelor vamale. Ca atare, Curtea Supremă trebuie să spună ce e constituțional și ce nu e constituțional. Președintele Trump vine cu idei vis-a-vis de noua sa politică externă și agenda economică afiliată acestei politici externe, care se desfășoară într-un context de război geoeconomic. Și care se desfășoară în interior, la nivelul Statelor Unite, într-un context de an electoral și un context complex, din punct de vedere socioeconomic. Sînt decizii politice. Sînt decizii care vor fi dezbătute foarte intens în politica internă a Statelor Unite. Și, sigur, acolo vorbim despre conflict între cei care îl susțin pe Donald Trump, o parte din Partidul Republican, altă parte din Partidul Republican, conservatorii, care sînt de factură liberală clasică și care nu susțin această politică de impunere a taxelor vamale. Și, desigur, opoziția, care înseamnă Partidul Democrat. Și, în sensul acesta, avem un conflict. E vorba despre un conflict electoral. În momentul de față, conflictul președintelui Trump cu Curtea Supremă este încheiat pentru că, pînă la urmă, neconstituționalitatea e o chestiune închisă, pe care a constatat-o Curtea Supremă și asupra căreia nu se mai poate reveni.”„The New York Times” a prezentat astăzi un sondaj de opinie în care arăta că peste 65% dintre americani se declară împotriva acestei politici a tarifelor.Antonia Colibășanu: „Din punctul meu de vedere, americanii care se declară împotrivă simt probabil cel mai bine, pe pielea lor, ce înseamnă inflația importată. Și au dreptate să se declare împotrivă. Piața americană este o piață a importului. Este dependentă de importurile bunurilor de consum din întreaga lume. În momentul în care cresc taxele vamale, cumpărătorul suportă la raft costul acestei creșteri. Și este absolut natural ca oamenii să spună nu-mi place să fie mai scump produsul care ieri a fost la un anumit preț. Și atunci, pe lîngă evidența neconstituţionalității constatate de Curtea Supremă, mai apare și evidența costului pe care îl suportă americanul de rînd cînd se duce la supermarket.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Joi a avut loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat de Donald Trump. România a participat în calitate de observator, reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele Nicușor Dan. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat ca membri în Consiliu. Italia, Grecia și Cipru, precum și Uniunea Europeană au participat ca observatori. Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Donald Trump în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Inițial, acest organism a fost creat pentru supravegherea reconstrucției Fîșiei Gaza, după război. Ulterior, el își extinde interesul și pentru rezolvarea altor conflicte. Care e miza participării României în acest context? Ce reprezintă acest organism nou creat? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.Preşedintele Nicuşor Dan a spus în discursul său la Consiliul pentru Pace că România poate ajuta la reconstrucţia şcolilor din Gaza şi că poate crește numărul de zboruri umanitare către această regiune.Marius Ghincea: „Din punctul acesta de vedere, contribuția României este notabilă. România, încă de la începutul acestui conflict, a oferit asistență medicală, evacuări medicale de urgență cu avioane militare către România. Aici domnul Arafat de la MAI a jucat un rol foarte important. Mă bucur că președintele României este dispus să continue asistența medicală. România are o lungă relație cu Palestina, cu Autoritatea Palestiniană, în special. Avem foarte mulți palestinieni care au studiat în România, în perioada comunistă și după. Avem o relație culturală, politică, socială de lungă durată cu oamenii din teritoriile palestiniene, iar România are expertiza și resursele necesare pentru a contribui la reconstrucția Fîşiei Gaza, iar oferta președintelui român de a contribui la reconstrucția școlilor din Gaza este de bun augur și arată că România știe să se poziționeze în acest context tulbure și să sperăm că aduce beneficii și relației noastre bilaterale cu Statele Unite. Dar trebuie să menționăm că, în Orientul Mijlociu, România a cam ignorat relațiile de lungă durată pe care le avea cu țările arabe, concentrîndu-se în special pe relațiile cu Israelul, în condițiile în care, în deceniile trecute, România urmărea să mențină o relație echilibrată cu cele două părți.” Cum sîntem priviți de celelalte țări din Uniunea Europeanăcare fie au refuzat invitația să facă parte din Consiliul pentru Pace, fie participă ca observatori, dar nu la cel mai înalt nivel?Marius Ghincea: „Din punct de vedere politic, cred că impresia pe care majoritatea capitalelor și cancelariilor europene o au este că România se poziționează cumva neclar și nu le este foarte evident multor cancelarii europene dacă se pot baza pe România în cazul în care europenii, Uniunea Europeană în special, vor dori să consolideze autonomia strategică a UE, dacă se vor putea baza pe România ca pe un partener onest, loial, care să contribuie la avansarea proiectului european sau dacă România va fi dispusă să devină un fel de cal troian al Statelor Unite în UE, în schimb unor garanții de securitate și al unei normalizări a relaţiilor diplomatice și de securitate cu SUA. Aceasta cred că este principala anxietate și la Bruxelles, și în alte capitale mari europene.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Marți au avut loc în Elveția noi negocieri între Statele Unite ale Americii și Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, fără încheierea unui acord. În ce măsură au contat presiunile Statelor Unite, consolidarea prezenței navale americane în largul coastelor iraniene pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor? În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări bilaterale? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Există niște principii directoare sau linii roșii. Vicepreședintele J.D. Vance a spus că sînt anumite linii roșii dincolo de care administrația americană nu va trece în aceste negocieri cu Iranul. Acele cerințe pe care Statele Unite le-au făcut deja publice, nu doar de acum, ci din momentul în care președintele Trump a spus că își dorește încheierea unui acord mai bun, după ce tot domnia sa a retras unilateral Statele Unite din celebrul acord JCPOA - acordul nuclear dintre Iran și marile puteri, semnat în timpul administrației Obama, în iulie 2015. În 2018, Donald Trump a decis că acel acord nu este suficient, nu îndeplinește dorințele administrației americane sau ale unui grup din respectiva administrație din 2018. Aceste linii directoare putem să considerăm că sînt următoarele: limită zero de îmbogățire a uraniului. Aici este o discuție în sine pentru că apar și surse care spun că totuși Statele Unite ar accepta un anume nivel de îmbogățire, cum era, de altfel, prevăzut și în anteriorul acord - limita de 3,47% de îmbogățire a uraniului în scop civil și pentru întrebuințare medicală. Apoi o altă linie directoare sau linie roșie este faimosul program de rachete balistice al Iranului, pe care iranienii l-au perfecționat, l-au îmbunătățit, inclusiv cu ajutorul tehnologic și științific al Federației Ruse și al Chinei, mai degrabă. Aceste rachete balistice și-au mărit raza de acțiune. Dacă acum 20 de ani nu ajungeau nici măcar la granița cu România, acum ele ar ajunge, se presupune, pînă undeva prin Polonia. Cu siguranță ajung în Israel, pentru că de fapt aceasta este linia roșie cea mai groasă din toată discuția. Și apoi o altă linie directoare ar fi aceea ca Iranul să înceteze să mai finanțeze așa numitele grupări proxy sau grupări prin procură, prin intermediari.”În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări reciproce?Ioana Constantin-Bercean: „Strîmtoarea Ormuz a fost parțial închisă, dar nu sub pretextul de a împiedica în mod special negocierile, ci a fost închisă pentru că Iranul a efectuat un set de exerciții militare și nu pentru protecția navelor care treceau pe acolo, astfel și-au explicat ei blocarea temporară a unei părți din Strîmtoarea Ormuz. Care, de altfel, este foarte importantă pentru că zilnic trece pe acolo 20% din transportul global de petrol și aproape un sfert din comerțul regional. Nu cred că va fi în totalitate închisă pentru că ar afecta în primul rînd sau în mod special China, iar China este un aliat sau cel puțin un susținător, un aliat de conveniență al Iranului. Nu putem vorbi aici despre o alianță naturală, nu de tipul comunității europene sau alianței nord-atlantice, dar este o alianță de conveniență. China este statul cu care Iranul a semnat acum trei ani un acord strategic, un acord de cooperare, pe o perioadă de 25 de ani.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural
Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.
Emisiunea Moldova Zoom, pe care o realizăm de jumătate de an la RFI România, a câștigat aseară premiul „Excelența în jurnalism”, categoria radio, oferit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Moldova Zoom este singura emisiune cotidiană din presa din România dedicată actualității din Republica Moldova. „Un proiect nou pentru spațiul informațional din România și o abordare foarte echilibrată din punctul de vedere al selectării și prezentării subiectelor”, așa a explicat opțiunea juriului pentru Moldova Zoom Dan Constantin, președintele UZPR. „RFI România va menține și pe viitor angajamentul pentru acest proiect de importanță publică în cadrul căruia construim poduri informaționale și un spațiu românesc unic”, declară redactorul-șef Ovidiu Nahoi. Temele ediției: - Republica Moldova ar putea trece din nou printr-un val de scumpiri a energiei. Asta după solicitarea operatorilor de energie. Bombardamentele din Ucraina se văd și în facturile cetățenilor moldoveni. De ce? Ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Europa pleacă de la München fără ruptura transatlantică temută, dar și fără un răspuns clar la întrebarea-cheie: cum și când se termină războiul din Ucraina? La patru ani de la începutul războiului, există premise reale pentru o pace durabilă sau doar pentru o pauză fragilă? Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu Dumitru Mînzărari, expert în securitate și lector la Baltic Defence College. - La Chișinău are loc astăzi reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. - Autoritățile din ministere și alte instituții moldovene vor efectua vizite în Statele Unite, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. - O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. - La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”. - Marți și miercuri în Republica Moldova sunt valabile un Cod Portocaliu și un Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Știrile zilei: La Chișinău are loc marți reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE). În cadrul reuniunii va fi efectuat un schimb de opinii privind reforma administrației publice locale, inițiată în Republica Moldova, anunță Guvernul de la Chișinău. Republica Moldova deține în această perioadă președinția prin rotație a Consiliului Europei. *** Autoritățile din ministere și unele instituții din Republica Moldova vor efectua o serie vizite în Statele Unite ale Americii, după negocierile dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, de la Munchen. Inițiativa acestei întâlniri a venit din partea americană, a declarat ambasadorul Moldovei în SUA, Vladislav Kulminski, în cadrul unei emisiuni la TV8. „Întâlnirea este importantă și pentru că SUA continuă să joace un rol-cheie pentru Moldova în ceea ce privește asigurarea securității. Datorită acestei întâlniri, multe inițiative vor putea fi accelerate”. Potrivit diplomatului, negocierile dintre Maia Sandu și Marco Rubio au fost pregătite din timp de serviciile diplomatice ale ambelor țări. Mai mult, inițiativa a venit din partea americană, ceea ce a reprezentat un semnal clar că Moldova continuă să se afle în atenția Washingtonului. Diplomatul a subliniat că vizitele vor fi la nivel de ministere și instituții din domeniul energetic și economic și că negocierile sunt de o importanță majoră și „vor ajuta la deschiderea unui nou capitol” în relațiile bilaterale. *** O nouă rundă de negocieri pentru pacea în Ucraina începe astăzi la Geneva între reprezentanții Rusiei, SUA și Ucrainei. Negocierile vor fi unele dificile. Este puțin probabil ca războiul să se încheie prea curând, pentru că Putin va face totul pentru a-l prelungi, a declarat la RFI analistul politic Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română. *** La Chișinău are loc, în premieră, extinderea celui mai amplu proiect dedicat sculpturii românești contemporane, „Luna Sculptorilor Români”, ajuns la cea de-a VI-a ediție. Evenimentul marchează sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și integrează capitala Republicii Moldova în circuitul internațional al acestui demers cultural, consolidând dialogul artistic dintre România și Republica Moldova. Expoziția este realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, în cadrul proiectului inițiat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, și desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și include artiști plastici din ambele țări, notează TVR Moldova. *** În această dimineață, circulația pe drumurile publice din Republica Moldova se desfășoară în condiții de iarnă. Astăzi și mâine este valabil un Cod Portocaliu și Cod Galben de precipitații puternice și intensificări ale vântului. Potrivit meteorologilor, în zonele aflate de codul portocaliu se așteaptă ninsori și lapoviță abundentă, cu cantități între 20 și 35 de litri pe metru pătrat. Vântul va sufla cu rafale de până la 15-20 metri pe secundă. Va viscoli, se vor forma troiene, iar vizibilitatea va fi redusă. Pe drumuri este posibil să se formeze ghețuș, iar izolat se pot produce depuneri de lapoviță și polei. Agenția națională a drumurilor îndemnă șoferii să manifeste prudență sporită. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -10 grade noaptea.
Ultimele schimbări de pe scena politică internațională fac tot mai evidentă ruptura dintre Statele Unite ale Americii și țările europene. Amenințările privind anexarea Groenlandei, arestarea președintelui Venezuelei și declarațiile acide ale liderului de la Washington, Donald Trump, i-au determinat pe liderii europeni să caute soluții pentru consolidarea puterii și autonomiei continentului.În acest context tensionat, declarațiile politicienilor români par în continuare ambigue, necoordonate și prudente. Însă, mai devreme sau mai târziu, România ar putea fi pusă în fața unei alegeri clare.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează taberele care se conturează în societate și discută care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România.Invitat: politologul Marius Ghincea, despre consensul de la Snagov și momentul în care România a ales calea transatlantică.#recorder #politicalaminut #politicaexterna
Aplauze după discursul secretarului de stat Marco Rubio la Conferința de securitate de la München. Dar a contribuit aceasta la o reparare a relației transatlantice, grav avariate de Donald Trump? Nu tocmai, sunt de părere comentatorii. Rubio și liderii europeni sunt de acord asupra unui lucru: vechea ordine mondială „nu mai există”, transmite CNN: ”Forumul a avut loc la doar câteva săptămâni după o altă întâlnire tensionată a liderilor mondiali de la Davos, Elveția, în care Trump a ținut un discurs critic față de liderii europeni pentru politica lor de migrație și s-a plâns că SUA au fost exploatate de aliații europeni”. The New York Times observă că, „spre deosebire de vicepreședintele american J.D. Vance, care anul trecut i-a acuzat pe europeni că cenzurează partidele de extremă dreapta în detrimentul libertății de exprimare, domnul Rubio a acționat diplomatic, subliniind secolele de istorie comună dintre țara sa și Europa, de la colonizarea Americii până la lupta împotriva comunismului în timpul Războiului Rece.” Citeste siRaportul Conferinței de la München din acest an are o notă îndrăzneață, pentru că portretizează SUA în rolul de demolator al ordinii internaționale (Analist) ”După distrugere, repararea. Între cei doi candidați la funcția de succesor al lui Donald Trump, Vance și Rubio, votul european a fost exprimat”, consideră Le Figaro. ”Rămân însă întrebări. Prima îi privește pe americani: În ce măsură poate fi adoptată de Casa Albă și aprobată de un președinte american care susține că „Europa s-a terminat” retorica liniștitoare a lui Marco Rubio, care contrastează puternic cu unilateralismul brutal al lui Donald Trump? A doua îi privește pe europeni. Este viziunea asupra lumii a lui Marco Rubio, care prezintă un continent subordonat de bunăvoie Statelor Unite, compatibilă cu cea a Europei de astăzi? Vor reuși europenii să țină pasul cu Statele Unite în materie de apărare? Dar mai presus de toate, vor dori aceeași politică de imigrație? Răspunsul va veni la München, în 2027. Și în capitalele europene care vor organiza în curând alegeri”. Revista germană Der Spiegel nu se arată prea convinsă de prestația lui Marco Rubio, pe care îl descrie drept ”omul pus să care molozul”. ”Pare abordabil, dar asta nu schimbă nimic: Marco Rubio a reprezintat politica externă a lui Donald Trump la Conferința de Securitate de la München”. „Este însă dificil de stabilit dacă aplauzele au reflectat o aprobare autentică sau doar o ușurare față de un discurs care a fost mai puțin agresiv decât se aștepta”, notează cotidianul spaniol El Mundo. ”Discursul lui Marco Rubio a avut un ton conciliant, dar a fost în esență trumpian”, este de părere Süddeutsche Zeitung. Cuvintele frumoase nu au reușit să ascundă realitatea. „Iar realitatea este aceasta: Europa și America lui Donald Trump trăiesc în două lumi extrem de diferite când vine vorba de politică. (...) Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că președintele american amenință în mod regulat că va ocupa un teritoriu danez autonom: Groenlanda”.
Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță. Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb. Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă. În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei. Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance. „Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.” ”Relația transatlantică nu se încheie” Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance. Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”. Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.” Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump. Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”. Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor. „Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică. Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv. Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori. În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania. Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri. Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava. Bruxelles relaxează limitele pentru îngrășămintele RENURE Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații. Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului. Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională. Raport european: ecosistemele au nevoie de măsuri mai rapide Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente. Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020. Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia. Heringul din nordul Mării Baltice intră în patrimoniul gastronomic european Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime. Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia. Clauze de protecție pentru fermieri în acordul Mercosur Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile. Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav. Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino. Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.
„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.Robert Lupițu: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă ordine în curs de deconstruire, nu de distrugere. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?Robert Lupițu: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine's Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine's Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
„Face parte din costul anticipat”. Este prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică. Seful guvernului apreciaza ca in a doua jumatate a anului lucrurile se vor reaseza. Conferinţa de Securitate de la Munchen se deschide astăzi, pe fondul relaţiilor transatlantice tensionate Cea mai importantă intalnire anuală internaţională pe probleme de securitate, ar putea marca o resetare a relatiei dintre Statele Unite si Europa. La sesizarea Parchetului European, poliția belgiană a percheziționat birouri ale Comisiei Europene Este vorba despre suspiciune de fraudă privind vânzarea a 23 de clădiri ale executivului comunitar către statul belgian în 2021. Sunt investigate ambele parti. Amanuntele acestei afaceri, mai tarziu, in 40 de minute.
Dosarele Epstein vor marca o generație – iată una dintre concluziile comentatorilor, după ce tot mai multe dintre documente încep să fie citite și înțelese. Dar cum și-a clădit și cum și-a folosit infractorul sexual această vastă rețea de relații? Presa internațională explică. The New York Times, citat de Courrier International, analizează o serie de tranzacții și tentative de investiții ale lui Jeffrey Epstein în toate sectoarele din Silicon Valley, în criptomonede, startup-uri biomedicale, dar și în vedete Big Tech în ascensiune, precum SpaceX și Facebook. Fie că s-au materializat sau nu, toate aceste tranzacții au cel puțin un lucru în comun: au fost discutate după 2008, anul primei condamnări a finanțatorului pentru racolarea unei minore în scopuri de prostituție în Florida. La acea vreme, Epstein, simțind că lațul legal se închide, încerca să se mențină pe linia de plutire financiară și să-și consolideze vasta rețea de contacte prestigioase sau pur și simplu lucrative. În revista franceză L'Express citim cum ”Jeffrey Epstein și oamenii Kremlinului au clădit un parteneriat fructuos”. Este titlul interviului acordat de Françoise Thom, cercetătoare specializată în Rusia. Ea spune că legăturile dintre agresorul sexual și Moscova erau de lungă durată. Iar revista se întreabă dacă nu cumva, până la punctul în care au transformat-o în cel mai mare kompromat din istorie. ”Acest lucru este suficient pentru a le da fiori guvernelor occidentale, care încep să se întrebe dacă agresorul sexual nu era și un agent... care lucra pentru Moscova. Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească Și pe bună dreptate. Peste 10.000 de scrisori, note și mesaje text publicate de Departamentul de Justiție al SUA se referă la Rusia - și o mie la Vladimir Putin. Aceste documente dezvăluie că Epstein avea legături de lungă durată cu înalți oficiali ruși. În 2011, de exemplu, notoriul om de afaceri a călătorit în Rusia cu o viză emisă de Vympel, asociația veteranilor unei unități de elită FSB, potrivit ziarului Novaya Gazeta”. ”Faimă, putere, sex și crimă” Iar Financial Times descrie cum ”Epstein a reușit să transforme relațiile într-o sursă de bani, putere și alte conexiuni - un fel de schemă socială Ponzi pe care a menținut-o până la arestarea și moartea sa în închisoare în 2019. Membrii de elită ai grupului său nu aveau toți aceleași nevoi. Pentru a le satisface, Epstein putea să-și asume rolul de confident, broker sau pețitor, ghid către o viață mai luxoasă sau chiar bancher. Faimă, putere, sex și crimă - dosarele Epstein vor avea probabil repercusiuni care vor reverbera o generație. Citeste siEpstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea? În aceste vremuri de neîncredere absolută față de elite, politica modernă este deja modelată de puterea teoriilor conspirației. Și se dovedește că adevărata conspirație nu a fost orchestrată de la Davos sau la Națiunile Unite, sau din subsolul unei pizzerii [așa cum credeau susținătorii „Pizzagate” din Statele Unite], ci de la adresa de e-mail hiperactivă a unui pedofil. Când bogăția, lingușirea sau ajutorul pe care l-a oferit nu i-au adus ceea ce își dorea, Epstein a devenit amenințător și brutal - folosindu-și intimitatea atent cultivată cu oamenii pentru a se juca cu teama lor de a fi expuși, ceea ce a asigurat funcționarea mașinăriei (Sursa: Courrier International).
„Consiliul pentru Pace”, prezidat de președintele american Donald Trump, a fost propus mai întîi ca un organism menit să supravegheze reconstrucția Fîșiei Gaza. Ulterior, statutul său prevede implicarea în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Primul summit al acestui organism a fost anunțat pentru 19 februarie, la Washington. Polonia și Italia au anunțat că nu se vor alătura acestei inițiative. Președintele României, Nicușor Dan, a spus astăzi: „Sîntem încă în discuții cu partea americană.” Ce este de fapt acest „Consiliu pentru Pace”? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center.Oana Popescu Zamfir: „Este o manifestare a aspiraţiilor preşedintelui Trump de a juca un alt tip de rol de poliţist mondial, cum erau cunoscute Statele Unite. Şi anume, în contextul unei ordini globale, care este în mod real în schimbare, cred că preşedintele Trump încearcă să reformeze sistemul internaţional bazat pe instituţiile şi organizaţiile pe care le ştiam pînă acum, astfel încît să poată el personal și Statele Unite să exercite o influență cît mai mare asupra acestui sistem, din interiorul unor structuri noi, avînd în vedere că cele vechi, așa cum se vede, funcționează în mod limitat. (...) Principala problemă este în ce măsură, dacă inventăm structuri noi, ele servesc valorilor, intereselor occidentale, prezervării acestora într-un cadru nou sau riscă să le submineze. Pentru că principala obiecție vis-a-vis de acest organism este că el nu acordă tuturor un loc egal. Sigur că și în alte organizații, cum e cazul Consiliului de Securitate ONU, nu e toată lumea reprezentată, doar că există niște criterii mai reprezentative, mai juste decît acesta: dacă beneficiezi de spațiul bugetar să faci contribuția pe care a solicitat-o Trump ca să-ți cumperi un loc permanent. În momentul în care unele state își cumpără loc permanent, dacă își permit, și vor, și pot să investească, în timp ce altele, care nu au acel buget, nu pot să aibă decît un loc de membru temporar, deja asta creează niște inegalități, care ne spun că nu încercăm să reașezăm sistemul internațional pe niște baze juste, reprezentative, care să permită o reprezentare adecvată a intereselor tuturor, plecînd de la principiul că toate statele sînt, pînă la urmă, egale în fața dreptului internațional.”Ce ar trebui să răspundă România la invitația președintelui american de a face parte din „Consiliul pentru Pace”?Oana Popescu Zamfir: „Cred că nu este greșit modul în care președintele Nicușor Dan a răspuns într-o primă fază spunînd că analizăm cu seriozitate această propunere. Chiar dacă propunerea în sine are niște probleme evidente de la prima lectură, în momentul în care ea vine de la partenerul strategic al României, cu care avem o relație de atît de lungă durată și atît de importantă pentru noi, pînă la urmă este normal să iei în serios orice fel de propunere ți se face și nu să o respingi din prima fără o analiză, nici să o consideri neapărat bătută în cuie – poți încerca să negociezi, dar cu siguranță ai nevoie de un proces intern de analiză și dezbatere la nivelul celor abilitați să facă asta. În același timp în care spunem că luăm asta în serios, mi-ar fi plăcut să spunem că, la o primă lectură, există niște probleme fundamentale pentru România pe care trebuie să vedem dacă le putem depăși împreună cu partenerul american. Aceste probleme fundamentale sînt legate tocmai de dreptul și primatul dreptului internațional. (...) Sîntem o țară mică la nivel global, mijlocie la nivel european și sîntem în primul rînd protejați de dreptul internațional. Doar în contextul ordinii globale bazate pe reguli, România are aceeași voce, același vot în organizații internaționale, aceeași influență, aceleași drepturi și obligații cu toate celelalte state.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina au început oficial vineri printr-o ceremonie de deschidere la Milano și defilări ale sportivilor în patru localități. Ceremonia nu a fost lipsită de momente tensionate. Vicepreședintele american J.D. Vance, prezent în tribunele stadionului San Siro, a fost huiduit de public atunci cînd a apărut pe ecranele uriașe la deschiderea Jocurilor Olimpice. Și delegația Israelului a fost huiduită la Milano. De asemenea, în Italia au fost proteste în stradă față de prezența la Jocurile Olimpice a unor angajați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE). În ce măsură un eveniment de amploare mondială ca Jocurile Olimpice are și o dimensiune politică? Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi? Ce semnificație dăm în ziua de azi Jocurilor Olimpice, de ce ne place să ne uităm la competițiile sportive organizate sub acest concept? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Mihail-Valentin Cernea: „Olimpiadele au avut dintotdeauna o dimensiune politică. De cînd au revenit, de fiecare dată au fost de fapt scena momentului politic al perioadei în care se întîmplau. Să ne amintim de Olimpiada de la München, din timpul regimului nazist, care a fost încărcată de semnificaţie politică, sau de Olimpiadele din timpul Războiului Rece, care şi ele au fost încărcate de semnificaţie politică. Ce este nou astăzi, poate, este că mediul politic în care au loc Olimpiadele este foarte, foarte volatil şi modul în care el este perceput, felul în care se transmit mesajele, adică prin social media, face ca lucrurile să fie foarte, foarte zgomotoase, imaginile să fie apocaliptice şi să fie ceva foarte senzaţional, în general. ”Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi?Mihail-Valentin Cernea: „S-a văzut cum ne aşteptam să se vadă. Se întîmplă în Italia, care e condusă de un lider conservator, Giorgia Meloni, care are o relaţie bună, personală cu Donald Trump, cel puţin aşa ni se spune. (...) Chiar dacă se consideră ca făcînd parte cumva din aceeaşi familie politică conservatoare, acţiunea a fost complet diferită. Politica externă a Giorgiei Meloni a fost una de mult mai mare apropiere de UE, de susţinere fără echivoc a Ucrainei şi în general a avut o atitudine cooperantă cu mai toate ţările din jur şi nu a avut tipul de atitudine revanşardă pe care am văzut-o în SUA de la administraţia Trump. În acest context, J.D. Vance probabil că a evaluat că poate să facă o călătorie acolo, într-o ţară aliată, în care să fie primit cu plăcere de public dar iată că a subestimat gradul de anti-americanism care a fost provocat în Europa de mai toate acţiunile întreprinse de Statele Unite în raport cu Europa în ultima vreme. De la cele mai grave – Groenlanda –, pînă la scandalul recent cu Polonia şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Într-un fel sau altul, pînă acum, sub administraţia Trump, SUA au avut o răfuială publică, online, cu multipli lideri şi multiple ţări europene. Adaugăm peste acest climat complex efectele dosarelor Epstein şi vedem că în Europa se ridică o opinie negativă faţă de actualul regim de la Washington şi, în momentul în care reprezinţi acest regim, evident că reacţia europenilor va fi cea pe care ai cîştigat-o prin acţiunile tale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
A doua rundă de negocieri de pace în format trilateral – Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii – s-a încheiat azi la Abu Dhabi. S-a convenit un schimb de prizonieri, primul în ultimele cinci luni, după cum a declarat emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff. În ce măsură contează pentru Kremlin, pentru Vladimir Putin, presiunile Casei Albe și dorința lui Donald Trump de a se încheia războiul din Ucraina? Chestiunea teritorială e foarte importantă și pentru Ucraina și pentru Rusia. Va fi dispusă Ucraina să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională. Formatul trilateral pune SUA într-o poziție ambiguă: e și actor politic important, și negociator, deci nu joacă doar un rol de mediator. Ce beneficii și ce riscuri aduce această poziție la masa discuțiilor?Mihai Isac: „Trebuie să înțelegem că Statele Unite, în poziția pe care foarte bine ați subliniat-o, atît de parte a negocierilor, cît și de mediator, încearcă să obțină un capital de imagine şi în plan politic intern. Statele Unite au un an electoral extrem de important în 2026, cînd, în noiembrie vom asista la alegeri importante, ceea ce numim midterm elections, alegeri pentru o treime din Senatul american şi pentru întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Președintele republican Trump încearcă să prezinte cu înverșunare orice evoluție pe plan extern drept o mare victorie a diplomației sale. Știm întreaga saga a Premiului Nobel pentru Pace rîvnit de către președintele Trump, precum și faptul că se laudă că este o persoană care încheie conflictele începute de predecesori ai săi. Deci aceste evoluții de la Abu Dhabi trebuie privite și în acest context.”Va fi dispusă Ucraina vreodată să cedeze teritoriile din Est pe care încă le controlează?Mihai Isac: „Este greu de spus. Conform Constituției ucrainene, cedarea de teritorii este interzisă. Sînt anumite linii roșii pe care și Zelenski, și clasa politică de la Kiev trebuie să le respecte. Dacă în urmă cu 4 ani vedeam un număr de peste 80% din populația ucraineană opunîndu-se cedării de teritorii, acum numărul celor care sînt adepții unei linii dure în această politică a scăzut. Dar totul este extrem de volatil pentru că depinde foarte mult în schimbul a ce se cedează teritorii. Fără acele regiuni, Ucrainei îi va fi extrem de greu să-i reziste pe viitor Federaţiei Ruse, avînd în vedere că zona respectivă este puternic fortificată din 2014. Este o regiune care împiedică prăbușirea întregului front estic și Federaţia Rusă își consumă masiv resursele pentru a demantela această linie fortificată. Vorbim de trupe, de artilerie, de forțe aeriene, de forțe speciale. Partea ucrainiană are acolo nu numai simple orașe, sînt noduri logistice prin care sînt dirijate forțele menite să sprijine apărarea. Iar căderea lor ar însemna practic o debandadă completă a administrației ucrainiene în Est iar căderea Donbasului ar putea să afecteze moralul trupelor ucrainiene și în alte regiuni.”La actuale negocieri s-a discutat pe grupuri tematice. E acest format de negociere mai productiv? Mihai Isac: „Totul depinde de presiunile exercitate asupra Federației Ruse. Orice formulă care ar putea să ducă cel puțin la o încetare a focului pe o perioadă de timp – pentru că este mult prea devreme să vorbim de închierea unui păci – este de bun augur din punctul de vedere al populației civile. Dar chiar și acest format vedem că nu are un rezultat concret, pare mai mult o tactică de tragere de timp aplicată de Federația Rusă. Orice zi cîștigată de Federația Rusă prin participarea la lungi discuții care nu au un rezultat concret pe teren este o zi cîștigată de mașinăria de război a Moscovei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?Cătălin Gabriel Done: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Președintele Donald Trump avertizează Teheranul că o flotă americană, mai mare decît cea trimisă în Venezuela, o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masă și va negocia un acord corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE – unul care să fie bun pentru toate părțile” a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare. În 2025, negocierile nu au dus la un nou acord și Statele Unite s-au alăturat Israelului în bombardarea facilităților nucleare ale Republicii Islamice. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene? Sînt posibile noi negocieri SUA-Iran pentru un nou acord privind programul nuclear? Cum privesc statele din regiune amenințările și presiunile președintelui american? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.Presiunile președintelui Trump pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor pentru un nou acord vin într-un context dramatic pentru Iran, după o serie de proteste reprimate cu violență extremă de regim. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene?Carmen Gavrilă: „De-a lungul timpului, mai mulți analiști iranieni pro-regim au avertizat că Republica Islamică nu poate supraviețui, cel puțin nu în forma actuală, dacă eventuale atacuri din exterior – nu doar militare, ci și politice și economice, prin sancțiuni – dacă astfel de atacuri ar avea loc simultan cu o instabilitate internă, cu revolte interne. Și tocmai am văzut acest scenariu realizîndu-se. Presiunea internațională nu a început odată cu protestele. În acest moment, Republica Islamică este la un nivel maxim de fragilitate. Și asta este și percepția în interior, în Iran. Iranienii cu care am reușit să vorbesc spun că temerea cea mai mare a lor sînt atacurile americane. Discuția în Iran în acest moment este nu despre cînd ar putea fi loviţi, ci sub ce formă și cum va arăta strategia americană. Cei mai mulți analiști și activiști iranieni se așteaptă la lovituri limitate și de scurtă durată, după modelul venezuelean. Senzația în Iran este că președintele Trump nu este un intervenționist în sensul în care au fost percepute Statele Unite pînă acum. Nu favorizează războaie lungi, cum au fost cele din Irak sau Afganistan, ci lovituri scurte, numai că discuția este ce impact ar putea să aibă o intervenție scurtă și ţintită.”Dar în același timp președintele Trump a încurajat protestele sau măcar le-a dat senzația protestatarilor că sînt apărați, că va veni să-i apere...Carmen Gavrilă: „Da, asta este o sursă de i-aş spune chiar durere, din reacțiile pe care le-am adunat pînă acum. Senzația și impresia iranienilor este că din nou au fost păcăliți, din nou au fost părăsiți. Sau se consideră înșelați, cel puțin cei care, din disperare, l-au invocat pe președintele Trump. O astfel de atitudine nu este firească, nu este naturală, nu este specifică iranienilor. Iranienii, încă de la nașterea Iranului modern, în epoca Qajară, au o neîncredere viscerală față de tot ce înseamnă implicarea puterilor străine. Și este justificat totul din punct de vedere istoric. Începutul implicărilor externe ale marilor puteri, în frunte cu Rusia și mai ales Rusia, în Iran, s-au soldat de la bun început, încă de la nașterea Iranului modern, cu pierderi masive de teritorii, cu războaie în urma cărora Iranul a ieșit cu pierderi masive nu doar de teritorii, dar și în ce privește mentalul colectiv. Mentalul colectiv iranian este profund marcat de interacțiunile cu puteri străine. (...) Acum, mulți iranieni se simt cumva prinși între un regim pe care nu îl mai doresc și o comunitate internațională pe care o percep ca neprietenoasă cu ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
În luna ianuarie, agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE) au împușcat mortal doi cetățeni americani la Minneapolis: Renee Nicole Good, mamă a trei copii, și Alex Pretti, asistent medical. Uciderea lor a provocat proteste în Minneapolis dar și în alte orașe americane. Există tensiuni și între autoritățile locale și cele federale. Foștii președinți americani Bill Clinton și Barack Obama i-au îndemnat pe americani să își apere valorile. Ce spun tensiunile din Minneapolis despre situația din SUA? L-am întrebat pe Marius Ghincea, expert în politică externă și de securitate.În materie de imigrație, ce anume ține de autoritățile federale și ce intră în competența statelor sau autorităților locale din SUA?Marius Ghincea: „În general, politica de imigrație și de protecție a granițelor Statele Unite ține de politica federală și de forțele de poliție controlate de către Washington. Din punctul acesta de vedere, autoritățile locale sau statale din SUA au atribuții foarte restrînse. Iar motivul pentru care există tensiuni între autoritățile statale sau locale și autoritățile federale controlate de la Washington sînt legate de faptul că autoritățile locale și statale nu doresc întotdeauna să colaboreze cu autoritățile federale pentru a aresta și deporta un număr semnificativ de imigranți cu statut ilegal pe teritoriul Statelor Unite. Iar din punctul acesta de vedere, multe orașe democrate, liberale din Statele Unite, precum Los Angeles, Minneapolis, Chicago sau New York, au adoptat politici care se numesc Sanctuary City, în care legislația locală, adoptată de consiliile locale ale orașelor, nu permite o colaborare cu autoritățile federale pentru arestarea și expulzarea imigranților ilegali, ceea ce duce la aceste reacții federale în care administrația Trump trimite ofițeri de imigrație în aceste orașe pentru a găsi, aresta și expulza imigranți ilegali din Statele Unite.”Ce impact vor avea tragediile de acum – împușcarea de către agenții federali a unor cetățeni americani – la alegerile de la mijloc de mandat, din toamnă, alegerile pentru Congresul american?Marius Ghincea: „În acest moment, toate sondajele de opinie pe care le avem în spațiul public american arată că majoritatea votanților americani nu sînt mulțumiți cu abordarea extrem de abuzivă pe care administrația americană și Partidul Republican au adoptat-o pentru a expulza cît mai mulți imigranți ilegali. Publicul american rămîne în continuare favorabil ideii de arestare și expulzare a unui număr ridicat de imigranți ilegali, dar nu este de acord cu aceste abordări, cu aceste practici extrem de abuzive care produc tensiuni în masă în marile orașe americane. Deci, din punctul acesta de vedere, avem, se pare, un sentiment public care ar putea să favorizeze Partidul Democrat, ca partid de opoziție care critică aceste măsuri și care pare să fie în asentimentul publicului larg, dar situația electorală se poate schimba. Sîntem abia la începutul anului. Rămîne de văzut cum vor evolua situațiile politice interne și externe, dar și situația economică. Americanii nu votează uitîndu-se doar la un singur subiect, votează și pe subiecte legate de economie, unde Donald Trump are un succes ceva mai semnificativ, pentru că economia americană rămîne destul de activă și pe creștere accelerată.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Care sînt preocupările și așteptările românilor din diaspora cu privire la propriile lor vieți și la viitorul țării din care au plecat? Ce i-a motivat să facă o alegere politică sau alta? Cîte feluri de diaspora avem? Ce-i unește, pînă la urmă, pe oameni atît de diferiți? Cîteva răspunsuri aflăm în studiul „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu și publicat de Fundația Konrad Adenauer. „În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică” – este una dintre concluziile studiului. Invitaţii noştri sînt sociologul Bogdan Iancu şi, din Italia, Miruna Căjvăneanu, jurnalistă, absolventă de științe politice, autoare a unor studii despre diaspora, membră în Consiliul pentru o bună conviețuire din cadrul Zonei Metropolitane - Roma, unde este responsabilă de participare civică și votul cetățenilor europeni. Miruna Căjvăneanu: „Trăiesc în Italia din 1999 şi am văzut o diaspora, o a doua Românie, cum îmi place s-o numesc, care s-a schimbat. A devenit din ce în ce mai conştientă de sine. Iată, în Italia, sîntem deja la a treia generaţie de români. Sînt mulţi români născuţi aici, care au o identitate dublă sau chiar triplă: se simt deopotrivă români şi italieni şi au un sentiment puternic de cetăţenie europeană. Vorbim despre diaspora occidentală. Avem şi diaspora din Statele Unite, din alte ţări – este un puzzle foarte dinamic, foarte bogat, care ar trebui să ne bucure pentru că ne dă o imagine mai bogată a ţării. Cred că este reciproc avantajos să ne considerăm şi parte a României dar şi un motor care poate ajuta România să meargă mai departe. (...) Se spune în România că cei din diaspora nu sînt la curent cu ce se întîmplă în ţară. Dar am putut constata că românii din diaspora, mă refer şi la cei din Italia, pe care-i cunosc, ţin să fie informaţi cu privire la ce se petrece în ţară, vin deseori în ţară, se informează şi participă destul de implicat şi în cunoştinţă de cauză la ceea ce se întîmplă în ţară.”Ce ar trebui să facă statul român pentru diversele comunităţi de români din diaspora? Cu ce ar trebui să înceapă pentru ca românii din diaspora să se simtă ascultaţi?Bogdan Iancu: „Cred că, în primul rînd, ar trebui să o cunoască. Să-și dorească să o cunoască. Şi să răspundă felurilor în care se creează cunoaștere despre această diaspora și altfel decît prin confirmarea temelor care se declină de foarte multe ori în acest apel la tradiții, care adesea e un răspuns la un prezent care nu ne împlinește, nu? Ce societăți au nevoie să elogieze aproape religios trecutul istoric chiar și atunci cînd el a fost problematic? Societăți care nu trăiesc un prezent confortabil. Prin urmare, ar trebui să răspundă motivelor pentru care persoanele astea au abandonat România. (...) Oamenii au nevoie de acces la servicii de educație și de sănătate mai bune și acces la servicii sau birocraţie mult simplificată. (...) Eu mă întreb de ce nu avem un institut de cercetare a migrației și a diasporei românești, la proporţia pe care o are. Nu avem un muzeu. Avem 35 de ani de experiențe de absolut toate felurile, de la migrație sezonieră, white collar, pendulară... România pur și simplu a răspuns unor dinamici sociale prin absolut toate tipurile de migrație care pot fi imaginate. Ar trebui să avem măcar o instituție care să producă cunoaștere și să o reprezinte.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Baricade 46. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum pornesc de la o întrebare care sună provocator, dar spune mult despre lumea în care trăim: dacă America ne cere ceva concret în schimbul protecției, noi ce facem? De la ipoteza-limită „Dacă Trump vrea Dobrogea, i-o dăm?", discuția ajunge la raportul real de forțe dintre Statele Unite și Europa, la logica intereselor mari și la poziția vulnerabilă a României într-un context în care garanțiile nu mai sunt gratuite. Un dialog despre alianțe, vulnerabilități și costul de a nu avea o strategie clară. 00:01:40 – România reală: gropi, clădiri și contrastul cu Europa 00:06:50 – De la observații locale la miza mare 00:11:10 – Ipoteza-limită: „Dacă Trump vrea Dobrogea, i-o dăm?" 00:13:00 – Cum arată politica de forță în logica lui Trump 00:18:20 – America nu mai oferă, America cere 00:24:00 – Europa între dependență și autonomie strategică 00:31:00 – Ce valoare mai au alianțele clasice 00:37:10 – România: loialitate, frică și lipsă de opțiuni 00:44:30 – Ce înseamnă, de fapt, să spui „nu" 00:51:00 – Puterea negocierii vs. reflexul supunerii 00:58:45 – Ce urmează dacă nu alegem nimic 01:04:00 – Concluzii: cât ne costă evitarea decizieiva de UE?
Pentru prima oară de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în acest weekend au avut loc, la Abu Dhabi, negocieri pentru pace între Ucraina, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Discuţiile s-au încheiat fără un acord dar ar putea continua la începutul lunii februarie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Pescov, a declarat că problema teritorială rămîne de o importanţă fundamentală pentru partea rusă. Preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că discuţiile au fost constructive. În timpul discuţiilor de la Abu Dhabi, atacurile aeriene ruseşti au lăsat fără curent şi căldură peste un milion de ucraineni. De ce abia acum vedem această formulă trilaterală de negocieri: Rusia. Ucraina, Statele Unite? Unde este Europa la aceste negocieri? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Angela Grămadă: „Disponibilitatea rușilor de a merge într-adevăr spre niște negocieri care să fie eficiente, este foarte, foarte redusă și ucrainenii înțeleg foarte bine acest lucru, dar nu își permit să facă acele concesii pe care Rusia și le dorește, din simplul motiv că atunci ar însemna ca statul ucrainean să își piardă din relevanță și să piardă o parte din acele instituții care arată că țara vecină este un subiect de drept internațional. (...) Federația Rusă poate nu vrea neapărat să se împace cu Ucraina, poate nu vrea neapărat să oprească războiul, pentru că am văzut aceleași atacuri asupra Kievului şi altor orașe din Ucraina, dar cu siguranță nu vrea să-l supere pe Trump. ”Unde este Europa la aceste negocieri?Angela Grămadă: „Europa e cumva prinsă încă în capcana birocraţiei, dar în același timp Europa este prinsă și în dilema morală. Cum ajutăm? Oferim mai multă susținere militară, oferim mai multă susținere pentru a integra Ucraina în Uniunea Europeană, oferim pur și simplu asistență financiară ca Ucraina să reziste din punct de vedere umanitar? Sau pur și simplu așteptăm să se termine războiul și după aceea vom interveni în procesul de reconstrucție a Ucrainei? Eu cred că acum Europa are propria sa dilemă și, deși nu am apreciat foarte mult discursul lui Volodimir Zelenski (de la Davos), mai mult de 80% din argumentele pe care le-a dus în ceea ce privește critica sa față de Uniunea Europeană sînt valide, sînt valabile: trebuie să existe o coeziune mai mare în rîndul statelor membre ale Uniunii Europeane pentru a nu permite ca securitatea europeană să stea la cheremul unor state precum Federația Rusă.”Cum vă explicați faptul că în timpul acestor negocieri de la Abu Dhabi chiar, Rusia a lansat un atac masiv asupra infrastructurii civile a Ucrainei? Angela Grămadă: „Pe de-o parte este vorba despre presiunea pusă direct pe delegația ucraineană care a luat parte la aceste negocieri și care practic astfel era constrînsă să facă anumite cedări. Iar al doilea aspect care trebuie luat în considerare se referă la retorica rusă în ceea ce privește procesul decizional intern din Ucraina. Ei nu au renunțat la tactica de a îngheța, la propriu, societatea ucraineană, adică locuitorii din diferite orașe mari, astfel încît aceștia să se răscoale împotriva propriei guvernări. Ce nu au luat în considerare nici de această dată rușii este faptul că, cu cît atacul este mai consistent asupra Ucrainei, cu atît coeziunea internă socială este mai mare. (...) În sondaje vedem foarte clar că populația ucraineană este în favoarea unor negocieri, dar nu este în favoarea cedării de teritorii și a unei păci injuste. Și asta nu înțeleg cei de la Moscova pînă la capăt. De ce ucrainenii dau dovadă de reziliență în momentul în care sînt supuși unor asemenea presiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
12 miliardari dețin mai multă avere decît aproximativ 4 miliarde de oameni, jumătatea cea mai săracă a omenirii, arată ONG-ul Oxfam, în raportul său publicat înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, raport intitulat anul acesta „Rezistenţa la dominaţia bogaţilor”. În 2025, pentru prima oară s-a ajuns la peste 3.000 de miliardari în lume, valoarea averii lor crescînd cu 16,2%, în timp ce ritmul reducerii sărăciei a încetinit de la pandemie încoace. Potrivit raportului Oxfam, miliardarii au de 4.000 de ori mai multe șanse să dețină funcții politice decît cetățenii obișnuiți. De asemenea, raportul vorbește despre influența tot mai mare a oamenilor de afaceri miliardari asupra mass-media tradiționale și digitale. Anul acesta cercetarea urmărește legătura dintre inegalitățile economice și degradarea democrației. Țările unde există mari inechități sînt de șapte ori mai expuse reculului democratic. Cum ajunge inegalitatea economică să încurajeze autoritarismul? În ce măsură e în pericol democrația, în acest context? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Oxfam vorbește despre capturarea statelor de către elite economice. Cum facem distincția între influențele legitime (lobby economic, diplomație) și interesele dubioase, reprezentate de oligarhie, pe care le înfierează acest raport?Radu Uszkai: „Cred că trebuie să ne uităm la comportamentul lor ca actori politici. Să ne uităm, de pildă, la poziția pe care o are acum Guvernul Statelor Unite în relație cu niște încercări ale spațiului comunitar european de a reglementa coloșii din zona tech. Și vedem acolo clar în ce fel și în ce sens influența aceasta politică este văzută ca o cale de a evada sau de a scăpa de anumite reglementări.”Nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut într-un sat mic și nu într-un oraș mare, nimeni nu este vinovat pentru că s-a născut în Sud-Estul Europei și nu în Vestul bogat, la fel cum nu e nici un merit pentru cineva care s-a născut într-o familie superbogată și nu într-o familie săracă. Cum pot fi reparate, micșorate măcar aceste discrepanțe cînd - ne spune raportul Oxfam - cei mai bogați conduc, cei mai bogați au cele mai mari șanse să ajungă în poziții politice cu adevărată de influență?Radu Uszkai: „Tăierea privilegiilor politice este răspunsul pe care pot să-l dau acum. Întrebarea ar fi cum ajungem să facem asta, dacă tocmai persoanele ultra-bogate sînt cele care dețin sau au acces la pîrghiile puterii. E un cerc vicios din care, în mod onest, nu știu cum putem ieși. Aș spune ceva cît se poate de simplu. Ok, hai să facem astfel încît piața să funcționeze în modul în care ne spune teoria că ar trebui să funcționeze, luînd în considerare niște elemente morale cît se poate de clare care țin, de pildă, de eliminarea concurenței neloiale. Fiindcă, de fapt, ce fac uneori acești super-bogați este să se pună într-o poziție în care se păzesc de competiție. Aici, politicile naționale care vizează politica antitrust, așa cum i s-ar spune în Statele Unite, sau antimonopol, pot să joace un rol cît se poate de important în a lăsa debușee pe piață care pot crea ulterior posibilități economice cît se poate de clare. Pe de altă parte, sînt sceptic că totul se poate rezuma și poate fi rezolvat exclusiv prin politici fiscale. Politicile fiscale pot juca un rol, însă, în absența capacității statului de a-și îndeplini sarcinile, datoriile, angajamentele contractuale pe care le are cu cetățenii, orice discuție devine desuetă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Președintele Statelor Unite ale Americii Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 10%, începînd cu 1 februarie, pentru cele 8 state europene (Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie și Norvegia) care nu sînt de acord cu preluarea Groenlandei de către SUA. Tarifele vor crește la 25% de la 1 iunie dacă cele opt state continuă să se opună. În weekend, mii de persoane au protestat în Danemarca și în Groenlanda față de planurile președintelui american cu privire la Groenlanda. De ce își dorește Donald Trump atît de mult Groenlanda? Ce consecințe au asupra unității transatlantice tensiunile dintre Donald Trump și liderii europeni pe tema Groenlandei? Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. Robert Lupițu: „Am mai avut crize în interiorul alianței transatlantice de la fondare încoace, criza Canalului Suez, criza cu războiul din Irak, unde multe țări nu au vrut să se ralieze Statelor Unite, și aici ne referim în principal la Franța și la Germania. Însă, parcă de această dată vorbim de cea mai gravă criză de la fondarea NATO, pentru că este o criză în interior, în care un stat membru fondator dorește să achiziționeze, fie printr-un act de proprietate, fie printr-o anexare – sînt termenii folosiți –, un teritoriu semi-autonom, care face parte din NATO, al unui alt stat membru fondator, deși aceste discuții ar putea fi foarte bine rezolvate și discutate în interiorul alianței transatlantice, pentru că, trebuie să spunem, pretențiile legate de securitatea arctică pe care Statele Unite le invocă, sînt legitime, și anume pericolul rusesc și chinez.”Care ar fi scenariul ideal de depășire a acestei crize?Robert Lupițu: „Scenariul ideal de depășire a acestei crize ar fi, fără doar și poate, o soluție negociată din punct de vedere strategic și militar în interiorul NATO, împreună cu un pachet economic bilateral transatlantic Europa-Statele Unite, atît în ceea ce privește Groenlanda, cît și în ceea ce privește relația transatlantică per ansamblul său. Ideea de a avea o amprentă militară nordatlantică mai puternică în Oceanul Arctic, în Groenlanda nu trebuie să fie exclusă. O regăsim și în ultimele declarații ale summit-urilor NATO. Și asta ar fi o recunoaștere a intereselor legitime americane în această zonă. Vorbim despre protejarea, respectarea și apărarea principiilor care țin de ordinea internațională bazată pe reguli și anume suveranitatea și autodeterminarea Groenlandei. Şi nu în ultimul rînd capacitatea Europei de a arăta că este un partener egal, dar că în egală măsură nu se clintește în momentul în care partenerul transatlantic indispensabil, și repet, indispensabil, poate avea anumite solicitări care sînt greu de digerat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural
Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov, Mihail Șișkin, Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac, Magda Cârneci. Will Evans a venit la București pentru cîteva întîlniri precum și pentru lansarea ediției în limba engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, apărută la Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure.Adela Greceanu a stat de vorbă cu Will Evans despre piața editorială americană și editura Deep Vellum, fondată ca răspuns la monopolul reprezentat de cele cinci mari edituri newyorkeze, despre scriitorii români pe care îi are în portofoliu, despre puterea traducerilor literare de a crea punți. Will Evans: „Credem că fiecare persoană este un cititor și merită să facă parte din viața literară, intelectuală. Dar, prea des, modul în care sînt organizate interesele corporatiste în țara noastră a făcut ca majoritatea oamenilor să fie excluși. Sînt făcuți să creadă asta: cărțile sînt doar pentru oamenii bogați sau pentru cei care merg la universitate, dar chiar nu este cazul. Trebuie să ne asigurăm că aceste cărți sînt o parte activă a implicării tuturor în societatea noastră. (...) Nu ar trebui să fie așa, dar în Statele Unite este considerat un act politic să faci cărți traduse. Vorbim despre literatura română. Ce știu americanii despre România? Ce știu americanii despre Rusia, Ucraina, Israel, Palestina sau Mexic? Nu știm nimic despre vecinii noștri, darămite despre restul lumii, iar traducerea este o parte importantă a acestui lucru. Cultura americană are o istorie și o tendință de a nu interacționa cu restul lumii, unde exportăm cultură. Noi nu importăm multă cultură la scară largă. Și acest dialog dintre America și restul lumii și dintre american și cetățeanul lumii, este ceva de care avem multă nevoie. Așa că a traduce cărți în engleză este un act politic: de a aduce americanii în dialog cu restul lumii, astfel încît să nu se mai uite la lume ca la un străin, să nu-i dezumanizeze pe străini, ci să se poată vedea reflectați în străin și să realizeze că internaționalul ne include, diversitatea ne include și că nu putem face nimic singuri.” Despre Tatiana Țîbuleac spune că este o autoare care se potrivește foarte bine cu profilul editurii Deep Vellum. Will Evans: „Peste jumătate din lista noastră de traduceri, peste jumătate din lista noastră în general, sînt cărți scrise de femei. Asta a fost întotdeauna o piatră de temelie pentru ceea ce face Deep Vellum, pentru că, atunci cînd am început, doar un sfert dintre cărțile care apăreau în baza de date a traducerilor (din SUA), erau scrise de femei. Noi ne dorim să fie cel puțin jumătate - un obiectiv ușor de atins. Așa că Tatiana se potrivește foarte bine. Noi spunem despre «Vara în care mama a avut ochii verzi» că este un fel de «De veghe în lanul de secară» european. E un incredibil roman de voce despre maturizare și are ceva unic.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural
[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan
Lumea intră într-o zonă de presiune și clarificări. Statele Unite își reafirmă interesele fără menajamente, Europa caută coeziune, iar România se află, din nou, între reflexe vechi și decizii grele. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum discută frontal despre ideea care planează tot mai des în spațiul public: va trebui, la un moment dat, să alegem între America și Europa? De la doctrina Monroe și politica externă a lui Trump, până la reacțiile liderilor europeni și poziția ambiguă a României, conversația urmărește mecanismele reale ale puterii, nu lozincile. Un episod despre influență, dependențe strategice, iluzii confortabile și riscurile de a nu alege nimic. 00:01:30 – Corupție, indolență și costul pasivității 00:10:00 – Radiografia Baricade 00:13:19 – Se apropie ziua alegerii între America și Europa? 00:13:53 – Ce semnifică episodul din Minneapolis 00:20:24 – Politica dură din SUA: „get in line or die" 00:22:35 – Venezuela, Groenlanda și logica forței 00:28:00 – Doctrina Monroe revine în actualitate 00:34:30 – Cum reacționează Europa la presiunea americană 00:35:40 – „Vin americanii!" – mit, reflex sau strategie 00:37:50 – Teoria lui Armand Goșu 00:44:00 – România în fața alegerii inevitabile 00:50:40 – Trump: noiembrie, începutul sfârșitului? 00:53:30 – Declarația comună a liderilor Uniunii Europene 01:01:10 – Europa și lecția spiritului mercantil al lui Trump 01:07:20 – România și politica struțului
Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, fondatorii platformei „Politică la minut”. Vlad Adamescu: „Preşedinţii americani au de obicei o fereastră de oportunitate: primii doi ani din mandat, adică pînă la midterms (alegerile de la jumătatea mandatului), alegerile pentru Congresul american – care vor avea loc în noiembrie anul acesta, în SUA. Aceea este perioada de putere maximă, în care de obicei au şi Camera Reprezentanţilor, şi Senatul şi pot să-şi îndeplinească agenda. Trump a fost un preşedinte cu un neobişnuit succes în a-şi îndeplini propria agendă. Vedem acel Project 2025, care se spunea că este agenda lui politică. S-a dovedit că era agenda lui politică şi a reuşit să îndeplinească o majoritate covîrşitoare a lucrurilor care erau scrise acolo. Vedem mici victorii ale opoziţiei, ale democraţilor, mai ales ale opoziţiei mai de stînga, acei democraţi socialişti din jurul lui Bernie Sanders, zona Mamdani – s-a tot discutat şi în România despre victoria sa la New York, dar acolo oricum cîştigau democraţii. Vedem însă o opoziţie slabă în general, care n-a putut să se organizeze. Democraţii, chiar dacă o să cîştige – pentru că de obicei partidul de opoziţie cîştigă midterms –, par în continuare paralizaţi şi nu prea ştiu unde să meargă, nu prea văd care sînt liderii potenţiali pentru a conduce partidul la victorie în alegerile din 2028. Poate guvernatorul Californiei, Gavin Newsome.” Pînă nu de mult trăiam într-o lume pe care mulți au numit-o „sfîrșitul istoriei”, în care liberalismul a cîștigat, într-o lume globalizată a organizațiilor, a cooperării internaționale. Ce s-a schimbat odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, odată cu acest fenomen MAGA? Care sunt punctele de divergență între viziunea lui asupra Americii și cele peste 60 de organizații și tratate internaționale pe care le-a abandonat acum?Răzvan Petri: „Asta e o dezbatere foarte interesantă pentru că într-adevăr, pînă nu de mult trăiam în „sfîrșitul istoriei” al lui Fukuyama, pe care l-a declarat în anii ʼ90. El spunea că am ajuns la apogeul evoluției acestui sistem și că liberalismul și ordinea bazată pe reguli au cîștigat și vor domina relațiile internaționale pentru un viitor previzibil. Ceea ce se întîmplă astăzi este, evident, decesul acestei ordini. Deces cumva anunțat odată cu alegerea lui Donald Trump, pentru că știam ce va face mișcarea MAGA odată ce va ajunge din nou la putere. Ceea ce este diferit este că nu știm care este noua ordine. Mulți spun că ne-am întors undeva pe la 1700-1800, la ordinea în care domină realismul în relațiile internaționale, balansul și contrabalansul de putere. Might is right, cum se spune, dreptatea e a celui puternic. Eu sînt de acord mai degrabă cu o abordare care vine dinspre doi profesori americani, Goddard și Newman, care spun că ne aflăm într-o ordine neoregalistă. Pentru că Donald Trump nu urmărește neapărat interesul național american, ci mai degrabă interesul clicii sale. Ei ne explică acțiunile administrației Trump printr-o logică de clică care relaționează cu alte clici, cu alți oameni pe care ei îi văd puternici, care ignoră statele și suverenitatea națională, și care vor nu numai să domine politic, dar vor și să cîștige material de pe urma tranzacțiilor internaționale. Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
LEADERS. Cătălin Striblea vă invită la o ediție de LEADERS. Stăm de vorbă cu Caterina Preda. profesor de științe politice. expert în America Latină. Încercăm să înțelegem de ce este importantă Venezuela pentru geopolitica actuală, ce este doctrina Monroe și de ce Statele Unite vor controlul acestei zone. Cât de important este petrolul din Venezuela, ce înseamnă regimurile Maduro și Chavez, dar și ce urmări va avea în Europa acest episod.
Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă... Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”. Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico. Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător. În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive. Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă. În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive. Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump. În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției. Accentuarea diviziunilor O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia. Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria. Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste. Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe. Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”. În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”, concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).
„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: - Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România - Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. - Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. - Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. - Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța.
Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”
TikTok de America își schimbă proprietarul. La sfârșitul săptămânii trecute, acționarul chinez al rețelei sociale a semnat un acord pentru cedarea controlului asupra companiei care activează în Statele Unite. Noii proprietari americani vor fi, printre alte companii, gigantul Oracle și fondul Silver Lake, iar tranzacția se va semna efectiv la sfârșitul lunii ianuarie 2026. De fapt, acționarii chinezi ai TikTok au fost puși în America în fața unei situații fără ieșire și fără precedent. Adică, fie vindeau firma, fie rețeaua socială ar fi fost interzisă. Chinezii de la TikTok au preferat prima variantă. Povestea a început în primăvara anului trecut, atunci când Camera Reprezentanților și apoi Senatul au adoptat o lege care cerea exact ce se întâmplă astăzi, adică TikTok ori devine o companie cu acționariat majoritar american, ori i se interzice accesul în toate magazinele de aplicații din SUA. Legea a fost votată și de democrați și de republicani, iar argumentele au fost acelea că Beijingul are posibilitatea, prin intermediul aplicației, atât să colecteze date despre populație, cât și să influențeze opinia publică americană. Temerea oficialilor americani a fost că rețeaua TikTok poate oferi date despre cei 170 milioane de utilizatori din SUA care au cont pe rețeaua socială, chiar dacă firma-mamă chineză, ByteDance, a negat că ar transmite informații despre utilizatori, de fiecare dată când a fost acuzată. Săptămâna trecută s-a semnat acordul care schimbă complet acționariatul companiei care administrează TikTok în SUA, în așa fel încât noii proprietari majoritari să respecte legislația americană referitoare la cedarea activelor străine. Astfel, compania chineză ByteDance păstrează în noua companie doar 19,9%, sub pragul strategic de 20%. Controlul efectiv al companiei, din punctul de vedere al procentajului de acțiuni deținute, se mută către un consorțiu de investitori care va avea un pachet de 45%. Din consorțiu fac parte trei agenți economici, fiecare având câte 15%, respectiv Oracle, fondul de investiții Silver Lake și fondul suveran din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, specializat în inteligență artificială, numit MGX. Restul acțiunilor rămâne în posesia investitorilor istorici în compania chineză ByteDance, printre care se află și două fonduri de investiții americane. După cum se poate vedea noua companie va avea o structură a acționariatului destul de diversă, dar Oracle depășește rolul de investitor financiar și va fi un „partener de securitate și încredere”. În această calitate, compania americană va găzdui pe serverele sale datele a 170 milioane de utilizatori americani de TikTok. De asemenea, un obiectiv important al noii companii va fi modificarea algoritmului de lucru. Pentru a risipi suspiciunile de manipulare chineză, motorul de recomandări va fi complet „reantrenat” în cadrul infrastructurii Oracle. Acest proces se va baza exclusiv pe datele colectate în SUA și va garanta izolarea completă de influențele companiei-mamă din China. Firma americană va avea o autonomie totală față de acționarul chinez. Consiliul de administrație al companiei va fi format din șapte membri, în majoritate fiind cetățeni americani, iar ByteDance își va mai păstra doar un singur loc în consiliu, fapt care arată încă o dată că firma chineză va fi marginalizată și va pierde controlul asupra noii companii din SUA. Moderarea conținutului, securitatea soft-ului, protecția datelor vor fi atributele firmei americane care va garanta că deciziile editoriale și tehnice respectă standardele și legislația SUA. Președintele american Donald Trump a oscilat față de TikTok. A fost un critic vehement în anul 2020, dar un susținător în campania din 2024. În cele din urmă, a fost găsită soluția preluării companiei în SUA. Singura consolare a ByteDance este poate aceea că reușește să rămână, chiar și acționar minoritar, pe o piață estimată la 14 miliarde de dolari.
LEADERS 75, invitat Cătălin Radu. În acest episod Vorbitorincii LEADERS, Cătălin Striblea discută cu Radu Cătălin, Director General Bristol-Myers Squibb, despre starea reală a sistemului de sănătate din România, accesul la medicamente inovative și diferențele față de Europa și SUA. România a făcut progrese importante în sănătate, iar speranța de viață a crescut semnificativ față de anii '90. Totuși, accesul la inovație medicală rămâne lent, birocratic și inegal. Discuția atinge teme esențiale: imuno-oncologia, costurile cercetării, drumul unui medicament până la pacient, programul național de oncologie, fiscalitatea din sănătate și blocajele reformei. Un dialog aplicat despre decizii, responsabilitate și soluții concrete pentru viitorul sănătății în România. - Companiile farmaceutice și banii - Statele Unite sunt vârful inovației în medicină - Bristol-Myers Squibb a inventat imuno-oncologia - Drumul unui medicament până la omologare - Ce este un medicament inovativ - Cât costă un astfel de medicament - România a făcut un salt uriaș în sănătate - Sistemul social e avantajos? - Experiența din Germania - Cum acționează un medicament imuno-oncologic - De ce e cancerul greu de vindecat - Programul național de oncologie - Taxele la stat - Câți bani dau românii pe suplimente - Soluții pentru România - Peste 50% dintre medici sunt concentrați în șase orașe din țară - Unde se oprește reforma în Sănătate - Kazahstan, o experiență fabuloasă - România, la coada Europei - Un gând optimist
Presa internațională analizează situația din Venezuela după ce președintele Statelor Unite a anunțat o blocadă maritimă împotriva petrolierelor supuse sancțiunilor. Obiectivul declarat este combaterea traficului de droguri. Dar comentatorii văd aici interesul pentru petrolul venezuelean sau, mai mult, răsturnarea regimului Maduro. ”Petrol, sancțiuni și război. Blocada americană asupra Venezuelei amintește de conflictele trecute”, titrează Business Standard. ”Situația a readus în discuție comparațiile cu intervențiile americane din trecut, unde presiunea economică, sancțiunile și controlul asupra resurselor energetice au precedat acțiunile militare. Pe măsură ce tensiunile cresc între cele două națiuni, cresc și temerile că blocada ar putea să nu rămână o măsură economică, ci actul de deschidere al unei posibile confruntări mai ample”. Potrivit ABC News, ”SUA au în prezent 11 nave de război în Caraibe - cele mai multe din ultimele decenii - dar chiar și cu o prezență militară sporită, nu ar fi suficient pentru a institui o blocadă în sensul tradițional, care implică închiderea completă a coastei unei țări și ar fi fost, practic, o declarație de război. Anunțul lui Trump ar putea fi un precursor al confiscării mai multor petroliere. Oficialii spun că Venezuela este implicată într-o rețea ilicită de transport petrolier care susține organizații teroriste și este folosită pentru transportul de petrol între țara sud-americană și Iran. Această blocadă își propune să „sufoce sursele de finanțare ale regimului venezuelean”, susține El País America. Ziarul notează că „liderii chaviști depind de vânzarea de petrol către China pentru a eluda sancțiunile economice impuse de Statele Unite”. Demonstrație de forță The Irish Times observă că ”administrația Trump a declarat timp de luni de zile că această campanie are ca scop oprirea traficului de droguri către SUA, însă șefa de cabinet, Susie Wiles, a părut, de asemenea, să confirme într-un interviu publicat marți pentru Vanity Fair că această acțiune face parte dintr-o campanie de înlăturare a lui Maduro”. CNN consideră că, potrivit spuselor președintelui Donald Trump, un atac terestru asupra Venezuelei ar putea avea loc „în curând”. ”El spune aceasta de la mijlocul lunii septembrie. În acest timp, a insinuat public sau a promis direct acțiuni militare americane pe uscat de cel puțin 17 ori, conform unei analize a aparițiilor sale. Amenințarea retorică a președintelui a fost susținută de o demonstrație masivă de forță în regiune, inclusiv aproximativ 15.000 de soldați americani și peste o duzină de nave de război, plus cel puțin 12 atacuri lansate împotriva presupuselor nave cu droguri din Caraibe”. Întrebându-se dacă ar trebui să ne temem de o creștere bruscă a prețurilor petrolului, Le Figaro explică faptul că ”firmele chineze, în special rafinăriile independente, cumpără țiței venezuelean cu reduceri de 30% sau mai mult, adesea prin transferuri de la o navă la alta în largul coastei Malaeziei pentru a ocoli sancțiunile. Această strategie permite Venezuelei să își mențină exporturile în ciuda restricțiilor americane. Rafinăriile chineze, în special cele independente, depind de țițeiul venezuelean la preț redus pentru a-și menține marjele de profit.”
Viitorul nostru va fi rescris de tinerii antreprenori care, astăzi, creează aplicațiile de mâine. Au la îndemână idei și tehnologii care transformă aceste idei într-o afacere bazată pe coduri. Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » un tânăr de acest fel. L-am cunoscut în acceleratorul de startup-uri Innovation Labs de la Politehnica din București, unde sunt mentor și activez în jurii. Aici e locul în care afacerile viitorului cresc la firul ierbii. Cristian Carp nu a reușit din prima. Nimeni nu reușește din prima. Reușesc doar cei care nu renunță după ce nu reușesc prima dată. Și nici a doua și nici a treia. Ai nevoie de o doză mare de determinare și disciplină ca să avansezi pe drumul antreprenoriatului. Cristian Carp face parte din această categorie de tineri încăpățânați care nu renunță. Are 32 de ani și a fondat afacerea lui, botezată Wild Media, acum vreo 13 ani. În iunie 2024 a lansat aplicația Shorts AI, cu care a plecat în Statele Unite. Viața lui se derulează între San Francisco și Los Angeles, când nu e prin diverse evenimente de tech în Dubai, România sau pe alte coordonate. Ce face Shorts AI? Îi dai acces la arhiva ta de fotografii și de filme personale, scrii un prompt despre un film cu tine în rolul principal și aplicația ți-l generează imediat în formate destinate pentru platformele de new media, unde le și publică automat. Practic faci un film cât ai bate din palme, care se difuzează în mod automat. Recent a ajuns pe locul doi la hackathonul organizat de faimoasa organizație americană Y Combinator. Cristian are în ADN-ul lui acel ceva care l-a transformat într-un antreprenor de primă mână. Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: wildmedia.ro
Presa europeană analizează consecințele presiunilor lui Donald Trump la adresa Ucrainei, pentru a accepta un plan de pace dezavantajos. Consecințele ar fi devastatoare – și nu doar pentru Ucraina, cred comentatorii. De asemenea, este analizată și cererea președintelui american, adresată Ucrainei, de organizare a alegerilor pe timp de război. ”Donald Trump a realizat ceea ce Stalin a visat și ceea ce Xi Jinping și Vladimir Putin au plasat în centrul proiectelor lor imperiale: dezintegrarea Occidentului, distrugerea ordinii mondiale din 1945”. Este concluzia sumbră a unei analize propuse de ziarul francez Le Figaro. ”Planul de pace fals al Statelor Unite și negocierile purtate cu Rusia pentru a forța Ucraina să se predea necondiționat, chiar dacă nu a pierdut războiul, urmate de publicarea de către Administrația Trump, pe 4 decembrie, a „Strategiei de Securitate Națională”, un preludiu al unei redistribuiri semnificative a forțelor americane staționate în Europa, marchează mult mai mult decât un punct de cotitură geopolitic; ele reprezintă o ruptură istorică. Ele semnalează sfârșitul Occidentului, care a dominat lumea de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XXI-lea”, mai scrie Le Figaro. În ziarul german Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International, filosoful german Jürgen Habermas consideră că doar continuarea integrării europene va permite Bătrânului Continent să se descurce într-un joc geopolitic în care Statele Unite ale lui Trump alunecă spre autoritarism, Occidentul se fracturează și apar noi puteri. Problema este că această opțiune este mai puțin probabilă ca niciodată, având în vedere renașterea forțelor naționaliste în Europa. ”Statele membre estice ale UE, cele care au aderat mai recent, sunt primele care solicită o consolidare a armamentului european, dar, pe de altă parte, sunt și cele mai puțin dispuse să își limiteze puterile naționale. Prin urmare, inițiativa ar trebui să vină din partea țărilor occidentale, care constituie nucleul UE – chiar dacă acest lucru ar însemna să se lipsească de sprijinul guvernului naționalist al Giorgiei Meloni. În practică, având în vedere slăbiciunea actuală a Franței, inițiativa ar trebui să vină în principal din partea Germaniei, care s-ar putea baza pe proiectul Apărării Europene Comune”, scrie ziarul german. Presa europerană comentează și cererea lui Donald Trump adresată Ucrainei privind organizarea de alegeri. Dar sunt posibile alegeri în timp de război? ”Oamenii nu pot vota din pivnițe și ruine”, crede publicația poloneză Polityka, preluată de Eurotopics. Citeste siZelenski solicită reforme pentru a permite alegeri sub legea marțială „În orașe, acest lucru ar putea fi parțial posibil. Dar există sate care au fost izolate de lume, lăsate fără electricitate sau apă, cu oameni care trăiesc în pivnițe și ruine, concentrați doar pe cum să supraviețuiască încă o zi. Orice observator ar pune la îndoială, pe bună dreptate, astfel de alegeri.” Publicația germană Tagesschau consideră că alegerile pot avea loc doar în timpul unui armistițiu. ”Alegerile nu pot fi democratice sau corecte atâta timp cât candidații nu pot apărea în public în siguranță, dacă secțiile de votare rămân închise din cauza alertelor de raiduri aeriene. Dacă sute de mii de oameni din tranșee sunt excluși. Un armistițiu - exact asta cere președintele SUA Trump de mult timp. Și Ucraina este dispusă la fel de mult timp, dar Rusia nu. Acum Trump are datoria să convingă Kremlinul.”
Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.
Un salariu pe patru ani plus fonduri pentru cercetare în valoare totală de 3 milioane de zloți (aproximativ 690.000 de euro) - așa speră Polonia să atragă cercetători de la cele mai bune universități din lume, relatează Gazeta Wyborcza. „Trebuie să ne deschidem larg fereastra științifică către lume”, subliniază ministrul științei, Marcin Kulasek. Acesta anunță lansarea programului „TOP200”, care își propune să atragă cercetători străini excepționali în Polonia. Obiectivul este ambițios. Polonia vizează persoane care lucrează sau au lucrat la universități clasate în top 200 în principalele trei clasamente globale: Shanghai, QS și Times Higher Education. Astăzi, doar aproximativ 3% dintre cercetătorii din Polonia sunt cetățeni străini. Unul din cinci dintre ei provine din Ucraina. Guvernul polonez consideră că acum este unul dintre cele mai oportune momente din istorie pentru a încerca să atragă talente străine, în special pe cele care desfășoară cercetări în Statele Unite, având în vedere reducerile la finanțarea științei din timpul administrației președintelui Donald Trump. Programul oferă două direcții: una pentru cercetătorii consacrați cu cel puțin trei ani de experiență în conducerea echipelor de cercetare în străinătate, iar cealaltă pentru cercetătorii mai tineri, cu condiția să dețină doctoratul de cel puțin șapte ani. Contactul trebuie inițiat de o universitate sau un institut polonez. Cererea trebuie să includă nu numai CV-ul, ci și propunerea de cercetare. Apelul la candidaturi este acum deschis și se va încheia în februarie 2026. Pentru această ediție pilot a programului, bugetul este de 17 milioane de zloți, ceea ce ar fi suficient pentru 5 sau 6 cercetători. În Croația este solicitată interzicerea legală a comentariilor sub articole despre violența împotriva femeilor Senzaționalismul în reportajele din mass-media consolidează o cultură a tăcerii și descurajează femeile să raporteze violența; aceasta este concluzia unei mese rotunde a Comisiei parlamentare pentru egalitatea de gen din Zagreb, citată de site-ul de știri Index. Participanții la discuțiile în cadrul Comisiei, printre care mulți activiști pentru drepturile femeilor, au solicitat modificări legale și editoriale privind publicarea articolelor despre violența împotriva femeilor pe portalurile online și pe rețelele de socializare. Statisticile arată că în ultimii zece ani 165 de femei au fost ucise în Croația, iar 43,6% dintre aceste crime au fost comise de partenerii lor. Linia telefonică specială pentru violența domestică primește în medie zece apeluri de la femei în fiecare zi, totalizând peste 2.000 de apeluri pe an. „Trebuie să evităm senzaționalismul, trivializarea și romantizarea violenței”, a declarat Nataša Vajagić de la Centrul pentru Inițiative Civice din Poreč. Ca exemplu, ea a citat cazuri în care infracțiunea este descrisă drept „dragoste nefericită”. Recomandarea este de a modifica legea în sensul interzicerii comentariilor sub articole pe această temă pentru a preveni victimizarea secundară și discursul instigator la ură. Amendamentul ar trebui să impună, de asemenea, publicarea informațiilor de contact ale organizațiilor de sprijin sub fiecare articol pe această temă. De asemenea, se propune consolidarea modelelor de finanțare publică prin reînnoirea modelului de „media non-profit”, care a fost abolit în 2016, pentru a încuraja și mai mult independența editorială față de presiunile pieței. Pe lângă modificările legislative, a fost subliniată și importanța politicilor editoriale: aplicarea consecventă a codurilor etice, selecția riguroasă a interlocutorilor și surselor și evitarea titlurilor și detaliilor care nu sunt de interes public. Îngrijorare față de numărul mare de accidente feroviare în Slovacia Transportul feroviar, utilizat zilnic de sute de mii de oameni în Slovacia, a fost zdruncinat din temelii, relatează săptămânalul Tyzden. Slovacia nu a mai experimentat niciodată două incidente atât de grave în mai puțin de o lună: primul pe 13 octombrie, cu 69 de răniți, și al doilea pe 9 noiembrie, cu 79 de răniți. Partidul de opoziție, Democrații, afirmă că guvernul nu a făcut suficient pentru a investiga primul incident și, prin urmare, nu a reușit să-l prevină pe al doilea, care a fost similar în multe privințe. Democrații solicită ministrului Transporturilor, Jozef Ráža, să prezinte imediat măsuri pentru consolidarea siguranței feroviare. Experții spun ca furtul de cale ferată și sistemele de securitate învechite se află în spatele creșterii recente a accidentelor feroviare. Democrații propun comunicarea radio la nivel național, adică stații walkie-talkie în fiecare tren pentru a permite comunicarea între centrul de control și mecanic. De asemenea, este necesară dotarea tuturor trenurilor cu ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), care împiedică mecanicul să depășească limita de viteză, să treacă de un semafor roșu și să intre pe o linie ocupată. Partidul consideră, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema calificărilor și a remunerației mecanicilor de locomotivă.
Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar. Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM, este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an. Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.
Stejarii dispută mâine al doilea test al toamnei, cu Statele Unite, la o săptămână distanță după victoria cu Canada. Înaintea partidei, TVR Sport va retransmite de la ora 11.00, un meci de referință din istoria rugbiului românesc : marea victorie din 1980 obținută în fața Franței, 15-0, cea mai mare diferență de scor înregistrată în favoarea noastră, în istoria întâlnirilor directe. Tudor Furdui l-a intervievat pe jurnalistul Octavian Pescaru, cel care va fi în studio alături de eroii României de atunci, Mircea Paraschiv și Sorin Fuicu, și care va comenta, de la ora 17.00, amicalul România-SUA
Cu voci critice in Congresul american si in randul unor militari de rang inalt din Statele Unite, care spun ca decizia de a retrage militari din Europa de Est nu e potrivita, seful NATO este la Bucuresti. Din Romania, America a retras 800 de militari. NATO e aici pe tot flancul estic si investeste in Romania. Când e nevoie, putem spori trupele, a transmis Mark Rutte. Ce alte mesaje au aliatii, va spunem imediat. S-a înțeles sau nu Coaliția pe reforma administrației? Dupa ce surse politice au avansat ideea ca liderii coaliției au ajuns la un acord de principiu privind reforma administrației publice, Sorin Grindeanu a negat informatia. De ce fac iar opozitie social-democratii desi sunt la putere? Pana cand Sorin Grindeanu nu va fi ales lider cu puteri depline si pana cand nu vom avea un primar nou in Bucuresti, cei din coalitie isi vor pastra abordarea, se vor face ca lucreaza, spune jurnalistul Sebastian Zachmann. Argumentele in interviul din aceasta seara. Sunt percheziții de amploare la mai mulți medici din România care și-ar fi obținut fictiv diplome de rezidențiat în Republica Moldova Ar fi vorba de 12 persoane, cetateni romani si moldoveni care s-au specializat în medicină de urgență, chirurgie plastică sau microchirurgie reconstructivă si care ar profesa la Bucuresti, Tulcea si Vrancea. Facem lumina in acest caz, mai tarziu Retailerul online Shein și-a deschis primul magazin fizic în Paris Compania a fost acuzata în mod regulat de asociațiile de mediu și de drepturile omului, care condamnă condițiile de fabricație, transportul produselor și munca subcontractanților. In Franta este confruntata și cu ancheta judiciară deschisă după vânzarea de păpuși sexuale cu aspect de copil.
Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) - Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) - Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Exces de zel. Un jandarm l-a amendat pe organizatorul marșului de comemorare a victimelor Colectiv. „Durerea are oră de închidere?” (Adevărul) Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA și unul dintre organizatorii marșului dedicat victimelor incendiului din clubul Colectiv, a fost amendat joi seară de Jandarmeria Română cu 3.000 de lei pentru „depășirea orei de comemorare”. „Legea 60, articolul 3, spune foarte clar că nici măcar nu se notifică comemorările, noi putem să stăm foarte bine toată noaptea pe acolo. Domnul agent constatator nu a ascultat nicio explicație”, a spus Rădună. El consideră sancțiunea nelegală și a anunțat că o va contesta în instanță: „Vom contesta amenda. E frustrant, pentru că este o pierdere de timp. Din păcate, necunoașterea legii e încă la ordinea zilei.” Adevărul mai notează că jurnalistul Marco Badea a criticat decizia Jandarmeriei într-o postare pe Facebook, subliniind că amenda reflectă „o lipsă profundă de empatie și discernământ instituțional” . „Cineva a decis că memoria are program fix și că durerea are oră de închidere. Este un moment care adună în același loc tot ce merge strâmb în felul în care statul își tratează cetățenii: cu suspiciune, aroganță și cruzime birocratică deghizată în regulament”, a mai transmis jurnalistul. Marșul de joi a marcat un deceniu de la tragedia care a schimbat România, iar organizatorii au atras atenția că, după zece ani, „nimeni nu a plătit” pentru cele 65 de victime, iar corupția și infecțiile nosocomiale continuă să facă victime. Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) Strategia PSD este de a face opoziție din interiorul Guvernului, iar miza lui Sorin Grindeanu este șubrezirea reputației lui Ilie Bolojan, spune analistul politic Adi Zăbavă, într-un dialog cu HotNews. Concluzia expertului vine după ce PSD l-a chemat joi pe premierul Ilie Bolojan în Parlament, pentru explicații cu privire la reacția Executivului după ce SUA a decis să retragă aproape jumătate dintre soldații americani din România. Despre tăcerea venită dinspre liderii PNL, care nu au nicio reacție în favoarea președintelui de partid Ilie Bolojan, Adi Zăbavă spune că pe de o parte, Bolojan face compromisuri pentru a menține stabilitatea în coaliție, iar pe altă parte, amintește că în PNL există și tabăra, destul de numeroasă, care așteaptă să preia conducerea partidului și deci, căderea lui Bolojan. În toată ecuația coaliției, președintele și-a asumat rolul de mediator – a chemat liderii la discuții la Palatul Cotroceni atunci când nu reușeau să iasă din blocaje – fie că era vorba despre reforma administrației publice sau despre reforma pensiilor speciale. Analistul spune că pentru Nicușor Dan primează stabilitatea guvernării, dar că intențiile lui politice nu sunt încă clare. Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) Strategia social-democraților nu este să plece de la guvernare și să facă o nouă majoritate cu AUR. Ar fi o operațiune politică riscantă din cauza luptelor interne din formațiunea extremistă și a reacției de respingere a opiniei publice. Strategia e crearea unui nou USL, care să-l lase în ofsaid pe actualul prim-ministru, iar de sub drapelul pro-europenismului să fie oprite reformele, corupția să meargă înainte, iar privilegiile conservate, consideră jurnalistul Emilian Isăilă. Integral, pe pagina SpotMedia. Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, anunță la Interviurile one2one că aliați din NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România. Parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România nu va fi afectat de decizia de retragere parțială a unor trupe americane și reconfirmă vizita președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, anul viitor. Șefa diplomației române susține la one2one că relația dintre cele două țări este una de încredere care încă se dezvoltă. Oana Țoiu explică că România își dorește ca firme americane din domeniul apărării să investească pe teritoriul național prin programul SAFE al Uniunii Europene. România poate accesa peste 16 miliarde de euro prin acest program, care permite și participarea unor entități terțe.
Turneul asiatic al președintelui american Donald Trump a fost urmărit cu atenție în presa internațională. Întâlnirea cu omologul chinez este intens comentată. De asemenea, jurnaliștii caută să înțeleagă la ce s-a referit exact Donald Trump când a anunțat reluarea testelor nucleare de către Statele Unite. O întrevedere cu liderul chinez care – consideră The Washington Post - pare să fi „coborât temperatura în războiul comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii”, judecând după declarațiile lui Donald Trump: ocupantul Casei Albe a anunțat că tarifele la importurile chinezești vor fi reduse cu zece puncte procentuale. Potrivit The Wall Street Journal, Beijingul s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri pentru a stopa fluxul de precursori chimici ai fentanilului, opioidul sintetic extrem de letal, distribuit Statele Unite. Precursorii chimici produși în China reprezintă o sursă de tensiune pentru Washington. Citeste siO miză majoră a războaielor comerciale cu care amenință Trump: fentanilul The Hill notează că, potrivit lui Trump, Beijingul a fost de acord cu o pauză de un an a noilor restricții adoptate la începutul acestei luni privind exportul de materiale din pământuri rare și minerale critice. Pauza este o victorie pentru Trump. De partea sa, Les Echos îl vede pe Xi Jinping drept câștigător: A fost confruntarea diplomatică a anului. Și China pare să fi câștigat. Atât în formă, cât și în fond, Beijingul a ieșit întărit după întâlnirea de joi din Coreea de Sud, prima de la revenirea miliardarului american la Casa Albă. Donald Trump, care a dorit să folosească acest „G2”, așa cum l-a numit el, pentru a-și demonstra „prietenia” cu omul forte al Chinei, a fost întâmpinat de un Xi Jinping hotărât și neclintit. Comentând afirmațiile președintelui Trump potrivit cărora SUA vor relua testele nucleare, CNN transmite că ”Washingtonul a urmărit îndeaproape modul în care atât China, cât și Rusia continuă să dezvolte și să testeze arme avansate capabile să transporte focoase nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la începutul acestei săptămâni că țara a testat o nouă rachetă de croazieră Burevestnik cu capacitate nucleară precum și o torpilă cu propulsie nucleară, cunoscută sub numele de Poseidon. Despre aceasta, liderul rus s-a lăudat că nu are rival, potrivit presei de stat ruse” Citeste siBurevestnik, ”unica” - dar cam inutila - rachetă nucleară a lui Putin BBC amintește că ”nicio țară, cu excepția Coreei de Nord, nu a efectuat un test nuclear în acest secol - și chiar și Phenianul a anunțat un moratoriu în 2018. Anunțul lui Trump nu a clarificat dacă se referea la testarea unei explozii nucleare sau pur și simplu la un sistem de arme capabil să transporte o armă nucleară”. Asistăm oare la o escaladare nucleară între Statele Unite și Rusia?- se întreabă Le Figaro: ”Trump nu detaliază ce înțelege prin „teste”. Există mai multe posibilități. În primul rând, testarea rachetelor fără focos nuclear, așa cum au făcut rușii cu racheta Burevestnik sau, eventual, cu Poseidon. Dar Statele Unite fac deja acest lucru. A doua opțiune ar fi efectuarea unor explozii care utilizează o cantitate mică de material nuclear pentru a declanșa reacții în lanț. Statele Unite nu au mai efectuat astfel de teste din 1992. În plus, cele cinci state dotate cu arme nucleare s-au angajat să nu le efectueze. Cea mai îngrijorătoare ipoteză, ar implica reluarea testelor nucleare subterane, precum cele efectuate în anii 1970 și 1980”.
George Roth este unul dintre acei oameni care par să lege fire invizibile între lumi. A crescut în Cluj, într-un oraș care, în anii '70 și '80, pulsa de talent și de o curiozitate intelectuală discretă. A studiat Matematica și Informatica la Universitatea Babeș-Bolyai, iar primele sale proiecte s-au născut într-un laborator de calcul din Cluj, într-o perioadă în care ideea de tehnologie părea încă o poveste spusă la viitor. După Revoluție, lumea i s-a schimbat radical. A trăit, ca mulți alții atunci, speranța începutului și dezamăgirea care a urmat. În 1991 a plecat în Statele Unite, fără planuri, doar cu o diplomă, un costum și dorința de a reuși.Primele luni în America au fost despre supraviețuire. A lucrat la o benzinărie din Los Angeles, apoi a vândut produse chinezești — o experiență care, în ciuda disconfortului, l-a învățat regulile pieței și valoarea perseverenței. Mai târziu, a prins un loc la American Express, în Arizona, unde a dezvoltat modele matematice pentru prevenirea fraudei. De acolo, traseul lui s-a intersectat cu lumea financiară americană: a lucrat cu Barclays Global Investors, Bank of America și alte companii, construind sisteme de date complexe. Tot atunci, a început să creadă că România și Statele Unite nu trebuie să fie două lumi separate.În 1999 a fondat Recognos, o companie care a crescut la Cluj, și care a pus bazele unor tehnologii moderne de procesare a datelor. Douăzeci de ani mai târziu, această inovație a fost achiziționată de UiPath, iar George Roth a devenit parte din echipa care duce mai departe una dintre cele mai importante povești ale industriei tech românești. Dincolo de rolul său în UiPath, continuă să fie un liant între diaspora și țară — consul onorific al României la San Francisco, co-fondator al Romanian American Business Network, mentor pentru tinerii antreprenori.
Radu Naum deschide discuția cu o scurtă listă a lucrurilor bune: „Suntem o țară mai democratică decât Statele Unite ale Americii și mi se pare un lucru minunat.” Pe listă intră și îmbunătățirile din transportul public: de la tramvaiul numit suferință la cel numit dorință. Cătălin Striblea completează cu o observație personală: „Am mers la țară în ultimele două săptămâni și am întâlnit oameni care fac treabă bună în țara asta.” Dar, odată cu plusurile, vin și minusurile. Radu punctează lipsa de comunicare a autorităților și nepăsarea față de cetățenii plătitori de taxe. Este și presa vinovată că nu pune toate întrebările? Așteptăm și opiniile voastre. Tema centrală a dezbaterii merge însă mai departe: ne apropiem de un posibil război cu Rusia? Discutăm mai multe ipoteze: -Va exista un act militar din partea Rusiei? -Va accepta România un război cu Rusia? -Vor accepta românii să meargă la război cu rușii? Declarațiile oficialilor occidentali din zona de apărare sugerează că Rusia se pregătește pentru o confruntare mai amplă. Tradițional, cei atacați sunt din veriga slabă. Pe flancul estic, România pare a fi această verigă. Dacă Ucraina cade, primele victime am putea fi noi și Republica Moldova. Scrieți-ne părerile voastre în comentarii și spuneți-ne cum vedeți problema. Mulțumim! 00:02:25 Plângerile lui Radu Naum 00:18:09 Începe dezbaterea - mergem la război cu Rusia? 00:21:45 Rusia se pregătește pentru o confruntare mai mare 00:24:12 România este punct strategic militar și economic pentru zona Balcanilor 00:26:50 Scenariul în care România devine a doua victimă a Rusiei 00:29:11 România versus Polonia 00:32:44 Drona rusească din România 00:39:50 Vor merge românii la război cu rușii? 00:54:10 Patriotism de paradă? 01:03:20 Răspunsul problemei de data trecută și enunț nou