Podcasts about statele unite

Ce se va întâmpla în anul viitor în relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? Întrebarea este cu atât mai presantă cu cât, în strategia de securitate recent adoptată, America își propune să sprijine partidele naționaliste și de extremă dreapta din Europa. Dar există o problemă... Într-adevăr, Donald Trump a promis sprijin partidelor și mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta din Europa, pe care el le consideră ”patriotice”. Problema este că Trump rămâne nepopular nu doar în Europa în general, dar nu se bucură de o mare susținere nici măcar în rândul simpatizanților partidelor populiste de dreapta, arată un sondaj realizat de Politico. Susținătorii partidelor populiste de dreapta, pe care administrația le-a menționat în strategia sa de securitate, îl susțin pe președintele SUA într-o măsură mai mare decât alții, dar nici măcar aceștia nu-i oferă liderului de la Casa Albă un sprijin răsunător. În Franța, printre alegătorii partidului Reuniunea Națională, mai mulți au opinii negative în ce-l privește pe Donald Trump (38%) față de 30% opinii pozitive. Și susținătorii Alternativei pentru Germania sunt divizați în privința lui Trump, 34% având o părere bună despre el și 33% negativă. În Marea Britanie, scorul între votanții formațiunii Reform UK este echilibrat, 39% opinii negative față de 38% pozitive. Noile date se constituie într-un potențial avertisment la adresa partidelor populiste de dreapta care încearcă să atragă un sprijin mai larg, apropiindu-se în același timp de Trump. În strategia sa de securitate, Donald Trump descrie Europa drept un spațiu al crizei, care se confruntă cu amenințarea dispariției. Accentuarea diviziunilor O versiune confidențială a documentului, dezvăluită de presa americană, ar afirma chiar că Donald Trump ar viza patru state pe care le-ar putea desprinde de Uniunea Europeană, dând astfel o lovitură mortală unui bloc pe care îl consideră drept un rival economic și un adversar ideologic. Acestea sunt Italia, Austria, Ungaria și Polonia. Totuși, chiar și în aceste țări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne puternic, așa cum arată ultimul sondaj Eurobarometru. Sprijinul pentru o Uniune Europeană mai puternică – deci, în niciun caz, desființată – se cifrează între 82% în Polonia și 86% în Austria. Așadar, o intervenție directă a lui Donald Trump și a brațului său ideologic MAGA în dezbaterile europene ar contribui mai degrabă la accentuarea diviziunilor, inclusiv în ce-i privește pe potențialii alegători ai dreptei populiste. Iar aceasta se vede cel mai clar în Franța, unde liderii extremei drepte s-au grăbit să respingă eforturile Casei Albe. Jordan Bardella, lider al Reuniunii Naționale, a respins, într-un interviu pentru The Telegraph ideea de a fi ”vasal” față de un ”frate mai mare precum Trump”. În timp ce Thierry Mariani, membru al consiliului național al partidului, a declarat pentru Politico că „Trump ne tratează ca pe o colonie - cu retorica sa, dar mai ales din punct de vedere economic și politic”.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

TikTok de America își schimbă proprietarul. La sfârșitul săptămânii trecute, acționarul chinez al rețelei sociale a semnat un acord pentru cedarea controlului asupra companiei care activează în Statele Unite. Noii proprietari americani vor fi, printre alte companii, gigantul Oracle și fondul Silver Lake, iar tranzacția se va semna efectiv la sfârșitul lunii ianuarie 2026. De fapt, acționarii chinezi ai TikTok au fost puși în America în fața unei situații fără ieșire și fără precedent. Adică, fie vindeau firma, fie rețeaua socială ar fi fost interzisă. Chinezii de la TikTok au preferat prima variantă. Povestea a început în primăvara anului trecut, atunci când Camera Reprezentanților și apoi Senatul au adoptat o lege care cerea exact ce se întâmplă astăzi, adică TikTok ori devine o companie cu acționariat majoritar american, ori i se interzice accesul în toate magazinele de aplicații din SUA. Legea a fost votată și de democrați și de republicani, iar argumentele au fost acelea că Beijingul are posibilitatea, prin intermediul aplicației, atât să colecteze date despre populație, cât și să influențeze opinia publică americană. Temerea oficialilor americani a fost că rețeaua TikTok poate oferi date despre cei 170 milioane de utilizatori din SUA care au cont pe rețeaua socială, chiar dacă firma-mamă chineză, ByteDance, a negat că ar transmite informații despre utilizatori, de fiecare dată când a fost acuzată. Săptămâna trecută s-a semnat acordul care schimbă complet acționariatul companiei care administrează TikTok în SUA, în așa fel încât noii proprietari majoritari să respecte legislația americană referitoare la cedarea activelor străine. Astfel, compania chineză ByteDance păstrează în noua companie doar 19,9%, sub pragul strategic de 20%. Controlul efectiv al companiei, din punctul de vedere al procentajului de acțiuni deținute, se mută către un consorțiu de investitori care va avea un pachet de 45%. Din consorțiu fac parte trei agenți economici, fiecare având câte 15%, respectiv Oracle, fondul de investiții Silver Lake și fondul suveran din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, specializat în inteligență artificială, numit MGX. Restul acțiunilor rămâne în posesia investitorilor istorici în compania chineză ByteDance, printre care se află și două fonduri de investiții americane. După cum se poate vedea noua companie va avea o structură a acționariatului destul de diversă, dar Oracle depășește rolul de investitor financiar și va fi un „partener de securitate și încredere”. În această calitate, compania americană va găzdui pe serverele sale datele a 170 milioane de utilizatori americani de TikTok. De asemenea, un obiectiv important al noii companii va fi modificarea algoritmului de lucru. Pentru a risipi suspiciunile de manipulare chineză, motorul de recomandări va fi complet „reantrenat” în cadrul infrastructurii Oracle. Acest proces se va baza exclusiv pe datele colectate în SUA și va garanta izolarea completă de influențele companiei-mamă din China. Firma americană va avea o autonomie totală față de acționarul chinez. Consiliul de administrație al companiei va fi format din șapte membri, în majoritate fiind cetățeni americani, iar ByteDance își va mai păstra doar un singur loc în consiliu, fapt care arată încă o dată că firma chineză va fi marginalizată și va pierde controlul asupra noii companii din SUA. Moderarea conținutului, securitatea soft-ului, protecția datelor vor fi atributele firmei americane care va garanta că deciziile editoriale și tehnice respectă standardele și legislația SUA. Președintele american Donald Trump a oscilat față de TikTok. A fost un critic vehement în anul 2020, dar un susținător în campania din 2024. În cele din urmă, a fost găsită soluția preluării companiei în SUA. Singura consolare a ByteDance este poate aceea că reușește să rămână, chiar și acționar minoritar, pe o piață estimată la 14 miliarde de dolari.

LEADERS 75, invitat Cătălin Radu. În acest episod Vorbitorincii LEADERS, Cătălin Striblea discută cu Radu Cătălin, Director General Bristol-Myers Squibb, despre starea reală a sistemului de sănătate din România, accesul la medicamente inovative și diferențele față de Europa și SUA. România a făcut progrese importante în sănătate, iar speranța de viață a crescut semnificativ față de anii '90. Totuși, accesul la inovație medicală rămâne lent, birocratic și inegal. Discuția atinge teme esențiale: imuno-oncologia, costurile cercetării, drumul unui medicament până la pacient, programul național de oncologie, fiscalitatea din sănătate și blocajele reformei. Un dialog aplicat despre decizii, responsabilitate și soluții concrete pentru viitorul sănătății în România. - Companiile farmaceutice și banii - Statele Unite sunt vârful inovației în medicină - Bristol-Myers Squibb a inventat imuno-oncologia - Drumul unui medicament până la omologare - Ce este un medicament inovativ - Cât costă un astfel de medicament - România a făcut un salt uriaș în sănătate - Sistemul social e avantajos? - Experiența din Germania - Cum acționează un medicament imuno-oncologic - De ce e cancerul greu de vindecat - Programul național de oncologie - Taxele la stat - Câți bani dau românii pe suplimente - Soluții pentru România - Peste 50% dintre medici sunt concentrați în șase orașe din țară - Unde se oprește reforma în Sănătate - Kazahstan, o experiență fabuloasă - România, la coada Europei - Un gând optimist

Presa internațională analizează situația din Venezuela după ce președintele Statelor Unite a anunțat o blocadă maritimă împotriva petrolierelor supuse sancțiunilor. Obiectivul declarat este combaterea traficului de droguri. Dar comentatorii văd aici interesul pentru petrolul venezuelean sau, mai mult, răsturnarea regimului Maduro. ”Petrol, sancțiuni și război. Blocada americană asupra Venezuelei amintește de conflictele trecute”, titrează Business Standard. ”Situația a readus în discuție comparațiile cu intervențiile americane din trecut, unde presiunea economică, sancțiunile și controlul asupra resurselor energetice au precedat acțiunile militare. Pe măsură ce tensiunile cresc între cele două națiuni, cresc și temerile că blocada ar putea să nu rămână o măsură economică, ci actul de deschidere al unei posibile confruntări mai ample”. Potrivit ABC News, ”SUA au în prezent 11 nave de război în Caraibe - cele mai multe din ultimele decenii - dar chiar și cu o prezență militară sporită, nu ar fi suficient pentru a institui o blocadă în sensul tradițional, care implică închiderea completă a coastei unei țări și ar fi fost, practic, o declarație de război. Anunțul lui Trump ar putea fi un precursor al confiscării mai multor petroliere. Oficialii spun că Venezuela este implicată într-o rețea ilicită de transport petrolier care susține organizații teroriste și este folosită pentru transportul de petrol între țara sud-americană și Iran. Această blocadă își propune să „sufoce sursele de finanțare ale regimului venezuelean”, susține El País America. Ziarul notează că „liderii chaviști depind de vânzarea de petrol către China pentru a eluda sancțiunile economice impuse de Statele Unite”. Demonstrație de forță The Irish Times observă că ”administrația Trump a declarat timp de luni de zile că această campanie are ca scop oprirea traficului de droguri către SUA, însă șefa de cabinet, Susie Wiles, a părut, de asemenea, să confirme într-un interviu publicat marți pentru Vanity Fair că această acțiune face parte dintr-o campanie de înlăturare a lui Maduro”. CNN consideră că, potrivit spuselor președintelui Donald Trump, un atac terestru asupra Venezuelei ar putea avea loc „în curând”. ”El spune aceasta de la mijlocul lunii septembrie. În acest timp, a insinuat public sau a promis direct acțiuni militare americane pe uscat de cel puțin 17 ori, conform unei analize a aparițiilor sale. Amenințarea retorică a președintelui a fost susținută de o demonstrație masivă de forță în regiune, inclusiv aproximativ 15.000 de soldați americani și peste o duzină de nave de război, plus cel puțin 12 atacuri lansate împotriva presupuselor nave cu droguri din Caraibe”. Întrebându-se dacă ar trebui să ne temem de o creștere bruscă a prețurilor petrolului, Le Figaro explică faptul că ”firmele  chineze, în special rafinăriile independente, cumpără țiței venezuelean cu reduceri de 30% sau mai mult, adesea prin transferuri de la o navă la alta în largul coastei Malaeziei pentru a ocoli sancțiunile. Această strategie permite Venezuelei să își mențină exporturile în ciuda restricțiilor americane. Rafinăriile chineze, în special cele independente, depind de țițeiul venezuelean la preț redus pentru a-și menține marjele de profit.”

Viitorul nostru va fi rescris de tinerii antreprenori care, astăzi, creează aplicațiile de mâine. Au la îndemână idei și tehnologii care transformă aceste idei într-o afacere bazată pe coduri.   Am invitat astăzi la « Noi venim din viitor » un tânăr de acest fel. L-am cunoscut în acceleratorul de startup-uri Innovation Labs de la Politehnica din București, unde sunt mentor și activez în jurii. Aici e locul în care afacerile viitorului cresc la firul ierbii. Cristian Carp nu a reușit din prima. Nimeni nu reușește din prima. Reușesc doar cei care nu renunță după ce nu reușesc prima dată. Și nici a doua și nici a treia. Ai nevoie de o doză mare de determinare și disciplină ca să avansezi pe drumul antreprenoriatului. Cristian Carp face parte din această categorie de tineri încăpățânați care nu renunță. Are 32 de ani și a fondat afacerea lui, botezată Wild Media, acum vreo 13 ani. În iunie 2024 a lansat aplicația Shorts AI, cu care a plecat în Statele Unite. Viața lui se derulează între San Francisco și Los Angeles, când nu e prin diverse evenimente de tech în Dubai, România sau pe alte coordonate. Ce face Shorts AI? Îi dai acces la arhiva ta de fotografii și de filme personale, scrii un prompt despre un film cu tine în rolul principal și aplicația ți-l generează imediat în formate destinate pentru platformele de new media, unde le și publică automat. Practic faci un film cât ai bate din palme, care se difuzează în mod automat. Recent a ajuns pe locul doi la hackathonul organizat de faimoasa organizație americană Y Combinator. Cristian are în ADN-ul lui acel ceva care l-a transformat într-un antreprenor de primă mână. Mai multe despre el și proiectele lui găsiți pe pagina: wildmedia.ro

Președintele Donald Trump s-a adresat miercuri seară națiunii americane, de la Casa Albă, într-un discurs despre realizările sale din ultimele 11 luni și despre ce urmează. Am vorbit cu analistul politic Mihail-Valentin Cernea despre discursul președintelui american, despre cele 11 luni din al doilea mandat al său precum și despre alegerile intermediare care vor avea loc în 2026 în SUA și care vor decide noua componență a Congresului. Discursul despre starea națiunii, „State of the Union”, este o obligație constituțională a președintelui american.De regulă e susținut la începutul anului în fața Congresului. Un discurs televizat către națiune e un exercițiu politic obișnuit, fără vreo încărcătură simbolică sau politică specială. Ce este excepțional de data asta este momentul ales, anume sfîrșitul anului.De ce credeți că a ales Donald Trump să vorbească acum, către sfîrșitul anului, și nu să spună ce are de spus în discursul obișnuit despre stare națiunii?Mihail-Valentin Cernea: „Pot fi mai multe motive pentru care a ales acest moment. În primul rînd, pentru că e un fel de a atrage atenția asupra lui - și el e tot timpul în căutare de tot felul de scheme, de metode prin care poate să atragă atenția asupra propriei persoane. Ne place să credem că omul ăsta e foarte complicat, dar nu este de fapt foarte complicat. Un al doilea motiv la care mă pot gîndi, dar aici evident că doar speculez, este legat de faptul că economia lui Trump nu merge bine în lumea reală, dincolo de realizările cu care acesta se laudă. Economia lui Trump nu merge bine, metodele sale protecționiste probabil că vor afecta din ce în ce mai tare economia americană în perioada care urmează și ar fi bine să te lauzi acum, nu cînd vor începe problemele cu disponibilitatea bunurilor pe piața americană din cauza tarifelor lui Trump. (...) De asemenea, un al treilea motiv la care mă pot gîndi este ca să-și asigure cumva spatele politic, pentru că s-ar putea, nu știm încă, dar s-ar putea să ia o decizie foarte controversată la un moment dat și anume aceea de a efectua o operațiune militară specială în Venezuela. Decizie care sigur nu va fi populară în rîndurile americanilor.” În 2026 vor avea loc în Statele Unite alegerile intermediare, care vor decide noua componență a Congresului american. Cum stau în preferințele publicului democrații, pe de-o parte și republicanii, pe de altă parte?Mihail-Valentin Cernea: „Ambele partide sînt foarte nepopulare. Democrații rămîn în continuare nepopulari și pentru că leadership-ul democrat nu s-a dovedit a fi foarte abil în ochii propriului electorat, au pierdut foarte multe bătălii ușoare cu Trump, inclusiv la ultima bătălie legată de blocarea guvernului, de shutdown-ul bugetar. Mulți dintre cei care votează democrați au fost dezamăgiți că parlamentarii democrați nu s-au luptat cum ar fi trebuit și e clar un partid într-o criză, care are nevoie de un nou leadership, care să îl ducă mai departe spre 2028, să cîștige alegerile. Și asta bineînțeles că-i ajută pe republicani care, chiar dacă Trump devine din ce în ce mai nepopular, alternativa nu e neapărat plăcută, mai ales pentru americanul de centru, americanul moderat, care nu se uită cu mare drag nici către democrați.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Presa europeană analizează consecințele presiunilor lui Donald Trump la adresa Ucrainei, pentru a accepta un plan de pace dezavantajos. Consecințele ar fi devastatoare – și nu doar pentru Ucraina, cred comentatorii. De asemenea, este analizată și cererea președintelui american, adresată Ucrainei, de organizare a alegerilor pe timp de război. ”Donald Trump a realizat ceea ce Stalin a visat și ceea ce Xi Jinping și Vladimir Putin au plasat în centrul proiectelor lor imperiale: dezintegrarea Occidentului, distrugerea ordinii mondiale din 1945”. Este concluzia sumbră a unei analize propuse de ziarul francez Le Figaro. ”Planul de pace fals al Statelor Unite și negocierile purtate cu Rusia pentru a forța Ucraina să se predea necondiționat, chiar dacă nu a pierdut războiul, urmate de publicarea de către Administrația Trump, pe 4 decembrie, a „Strategiei de Securitate Națională”, un preludiu al unei redistribuiri semnificative a forțelor americane staționate în Europa, marchează mult mai mult decât un punct de cotitură geopolitic; ele reprezintă o ruptură istorică. Ele semnalează sfârșitul Occidentului, care a dominat lumea de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XXI-lea”, mai scrie Le Figaro. În ziarul german Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International, filosoful german Jürgen Habermas consideră că doar continuarea integrării europene va permite Bătrânului Continent să se descurce într-un joc geopolitic în care Statele Unite ale lui Trump alunecă spre autoritarism, Occidentul se fracturează și apar noi puteri. Problema este că această opțiune este mai puțin probabilă ca niciodată, având în vedere renașterea forțelor naționaliste în Europa. ”Statele membre estice ale UE, cele care au aderat mai recent, sunt primele care solicită o consolidare a armamentului european, dar, pe de altă parte, sunt și cele mai puțin dispuse să își limiteze puterile naționale. Prin urmare, inițiativa ar trebui să vină din partea țărilor occidentale, care constituie nucleul UE – chiar dacă acest lucru ar însemna să se lipsească de sprijinul guvernului naționalist al Giorgiei Meloni. În practică, având în vedere slăbiciunea actuală a Franței, inițiativa ar trebui să vină în principal din partea Germaniei, care s-ar putea baza pe proiectul Apărării Europene Comune”, scrie ziarul german. Presa europerană comentează și cererea lui Donald Trump adresată Ucrainei privind organizarea de alegeri. Dar sunt posibile alegeri în timp de război? ”Oamenii nu pot vota din pivnițe și ruine”, crede publicația poloneză Polityka, preluată de Eurotopics. Citeste siZelenski solicită reforme pentru a permite alegeri sub legea marțială „În orașe, acest lucru ar putea fi parțial posibil. Dar există sate care au fost izolate de lume, lăsate fără electricitate sau apă, cu oameni care trăiesc în pivnițe și ruine, concentrați doar pe cum să supraviețuiască încă o zi. Orice observator ar pune la îndoială, pe bună dreptate, astfel de alegeri.” Publicația germană Tagesschau consideră că alegerile pot avea loc doar în timpul unui armistițiu. ”Alegerile nu pot fi democratice sau corecte atâta timp cât  candidații nu pot apărea în public în siguranță, dacă secțiile de votare rămân închise din cauza alertelor de raiduri aeriene. Dacă sute de mii de oameni din tranșee sunt excluși. Un armistițiu - exact asta cere președintele SUA Trump de mult timp. Și Ucraina este dispusă la fel de mult timp, dar Rusia nu. Acum Trump are datoria să convingă Kremlinul.”

Germania urmează să trimită trupe în Polonia, în efortul de a consolida flancul estic al NATO. Mișcarea vine în contextul creșterii îngrijorărilor cu privire la planurile agresive ale Rusiei. Numărul soldaților este mic, misiunea lor este pur defensivă, dar semnificațiile acestui gest sunt importante. Germania va trimite soldați Bundeswehr pentru a ajuta Polonia la granița sa estică cu Belarus și cu exclava rusă din Kaliningrad. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania, principala sarcină a soldaților germani din Polonia va consta în „activități de inginerie militară”. Ei vor ajuta la „construirea de fortificații, săparea de tranșee, instalarea gardurilor de sârmă ghimpată sau ridicarea de bariere pentru tancuri”. Potrivit oficialului de la Berlin, efectivele trimise vor fi de aproximativ 50 de militari. Se așteaptă ca militarii să participe la proiect din al doilea trimestru al anului 2026 până la sfârșitul anului 2027. Purtătorul de cuvânt a subliniat că nu este necesară aprobarea parlamentară pentru desfășurare, deoarece „nu există niciun pericol imediat pentru soldați din cauza conflictelor militare”. Deși numărul militarilor germani care ajută la efortul de apărare al Poloniei este mic, simbolistica este importantă. Gestul este menit să arate Rusiei că europenii iau amenințările în serios și că sunt uniți în fața acestora. Anunțul de la Berlin vine după ce cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Vladimir Putin va continua războiul, dacă Ucraina va cădea. Într-un discurs ținut sâmbătă, la o conferință a Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, el l-a comparat pe președintele rus Vladimir Putin cu Adolf Hitler. „Așa cum Sudeții nu au fost suficienți în 1938, Putin nu se va opri”, a spus Merz, referindu-se teritoriul Cehoslovaciei pe care aliații i l-au cedat liderului nazist prin acordul de la Munchen. De asemenea, într-o conferință desfășurată joi la Berlin, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat statele membre ale alianței în privința amenințării Rusiei și a cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, inclusiv ca reacție la noua strategie de securitate a SUA. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Și suntem deja în pericol”, a declarat Rutte la Berlin. Într-un discurs cu accente sumbre, el a spus că trebuie să  ne pregătim ”pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri.” Să mai amintim că, de la invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022, Varșovia a susținut cu fermitate Kievul și a fost o rută de tranzit pentru armele furnizate de aliații occidentali ai Ucrainei. La rândul ei, Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar al Ucrainei după Statele Unite. Berlinul a trimis Kievului o cantitate imensă de echipamente, de la sisteme de apărare aeriană la vehicule blindate. După instalatrea președintelui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană și-a asumat singură susținerea financiară pentru Urcaina, inclusiv prin cumpărarea de echipamente militare din Statele Unite. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În noua Strategie de Securitate Națională a SUA se vorbește despre perspectiva „ștergerii civilizaționale” a Europei și se indică drept responsabile UE și alte instituții transnaționale. Totodată, în document se arată că Europa rămîne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru SUA. Iar comerțul transatlantic rămîne unul dintre stîlpii economiei globale și ai prosperității americane. Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, analizează documentul publicat recent şi relaţia SUA-UE. Strategia marchează o întoarcere la interesele naționale concrete: documentul pune accent pe securitatea internă, pe puterea economică și pe reducerea intervenționismului global. Nu e neapărat o surpriză – e în spiritul sloganului/imperativului „America First”. E, totuși, primul document strategic de interes cu adevărat internațional care afirmă această orientare foarte deschis.Camil Pârvu: „Este un document foarte important și care oficializează schimbări care au avut loc în ultimele luni într-un ritm accelerat. Și este o viziune asupra relațiilor internaționale, o viziune asupra lumii, asupra valorilor, asupra partenerilor, a inamicilor. Este și o viziune politică, este și o viziune dincolo de morală, e o viziune istorică. Mi se pare unul dintre cele mai interesante documente, chiar dacă este pe locuri absurd și foarte violent în descrierea problemelor Europei, de exemplu, și e simplificator într-un mod nu foarte inteligent. Este un document care rămîne, cred, în istorie, pentru că marchează o turnură după 80 de ani de auto-identificare a Statelor Unite ca un actor nu doar principal pe plan internațional, dar și purtător al unor valori, al unor tipuri de relații internaționale, spre cu totul altceva. Nu este chiar o perspectivă izolaționistă, nu este un fel de retragere (nu ne mai interesează lumea, ci doar propria noastră țară), ci este o viziune tot globalistă, numai că într-o altă cheie, a relațiilor foarte tranzacționale.”„Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activitățile UE și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și generează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine” scrie în Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite ale Americii. De ce această critică la adresa UE într-un document despre strategia de securitate a SUA?Camil Pârvu: „Pentru că sînt elementele care într-adevăr opun destul de puternic Europa Statelor Unite. Ceea ce vedem acolo sînt mai multe puncte cheie. Unul este cel al așa-zisei cenzuri. Este vorba despre faptul că Europa, după Al Doilea Război Mondial, are cu totul altă înțelegere a libertății de expresie decît Statele Unite. Înțelesul constituțional american, fondat pe primul amendament și pe jurisprudența Curții Supreme Americane de atîta timp, este că libertatea de exprimare este cea mai largă cu putință. Și că există foarte, foarte puține ipostaze în care această libertate ar putea fi restrînsă. Mai mult, se referă inclusiv la o libertate a corporațiilor, nu doar a indivizilor. Pe cînd în Europa, lecția învățată după Al Doilea Război Mondial este că nu poți să nu cenzurezi discursul urii într-o măsură semnificativă. Pentru că discursul urii nu rămîne doar un discurs, ci se transformă în violență politică, într-o propagandă care poate duce la exterminarea unor grupuri semnificative, cum a fost cazul în Al Doilea Război Mondial. Și atunci, tradiția politică europeană este că libertatea de exprimare nu este absolută. Este limitată de anumite legi, pe care apoi le aplică inclusiv rețelelor sociale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Urmăriți o excepțională conferință a părintelui Roman Braga ținută în fața unor convertiți americani în anul 1995 în Statele Unite ale Americii.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa.Cosmin Popa: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre planul american, din acest plan american nu va mai rămîne mare lucru după negocierile de la Geneva și cele care vor urma, deci va fi un plan foarte mult schimbat. Rusia crede, în frunte cu Putin, că se află într-un moment militar extrem de favorabil, nici nu are importanță că avansul militar din scriptele oficiale rusești rareori este același cu cel care se înregistrează pe teren. Acest lucru s-a întîmplat și în prima parte a războiului – pentru Rusia este mai puțin importantă realitatea, dar este foarte importantă impresia pe care o degajă performanțele militare rusești. Ceea ce ne face să credem că această nouă variantă a planului, care ar avea și o susținere directă europeană și o susținere indirectă ucraineană, va fi respinsă de către Putin în măsura în care el nu va primi ceea ce își dorește și anume capitularea și fundamentarea serioasă a următoarei invazii împotriva Ucrainei și, de ce nu, și a Europei Centrale și de Sud-Est. Dar în aceste condiții, totuși, nu văd nicio preocupare nici la Washington și, din păcate, nici în capitalele europene sau la Bruxelles pentru gîndirea unei formule de pace care să contabilizeze foarte multe dintre evoluțiile deja petrecute pe teren și nici pentru gîndirea unor scenarii care să pornească de la cel mai pesimist pînă la cel mai optimist, astfel încît să știm exact cum salvăm Ucraina și, prin asta, și securitatea europeană.”Cum ar putea arăta în termeni concreți un armistițiu acceptabil pentru ambele părți? Cosmin Popa: „Dacă vorbim despre armistițiu, cum bine spuneți, acest armistițiu trebuie să pună accent pe încetarea focului, pe schimbul de prizonieri, pe trimiterea (înapoi în Ucraina) a copiilor ucraineni răpiți, deci pe chestiunile umanitare care să readucă acest război în cîmpul regulilor internaționale ale războiului. (...) Dar cred că partea cea mai importantă a unei păci acceptabile pentru Ucraina pleacă de la următoarea premisă esențială: specificarea limpede a modului, a etapelor și a momentului în care asupra Ucrainei independente, oricare ar fi configurația ei teritorială, rezultată în urma acestei păci, se vor extinde garanțiile de securitate occidentale.” Nu există riscul ca Ucraina să fie împinsă către un acord dezavantajos din cauza ezitărilor europene, din cauza incapacității Occidentului de a oferi bani, arme, muniții? Cosmin Popa: „Mi se pare că Occidentul, că Europa unită, că țările occidentale ezită, poate, mult mai puțin decît au făcut-o în trecut în legătură cu sprijinul militar, politic şi economic pe care îl acordă Ucrainei. Europa este decisă să reziste, să pună pe agenda politică a celorlalte mari puteri cerințele politice și geopolitice legate de această pace, pentru că știe foarte exact că miza aflată pe masa negociatorilor păcii în Ucraina cuprinde și viitorul proiectul european. Pentru că o pace a unui război care se desfășoară pe continentul european, fără participarea Europei și fără perspective politice și strategice concrete pentru țara victimă va însemna, fără doar și poate, decredibilizarea proiectului european pe termen istoric cel puțin mediu.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Născut în Republica Dominicană, Junot Díaz a emigrat în copilărie, împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Cărțile sale au fost întîmpinate cu entuziasm încă de la debut și au primit premii importante, între care Premiul Pulitzer. Volumele sale de povestiri, „Sufocare” și „Uite-așa o pierzi” au apărut în limba română la Black Button Books iar romanul „Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao” a apărut la Polirom. Toate trei volumele sînt traduse de Daniela Rogobete. În prezent, Junot Díaz este profesor de creative writing la Massachusetts Institute of Technology (MIT). L-am întîlnit pe Junot Díaz la Festivalul Internațional de Literatură și traducere de la Iași (FILIT). Interviul nostru a fost tradus de Sorina Chiper. Povestirile dumneavoastră construiesc o lume, a imigranților din Republica Dominicană în Statele Unite. Descrieți cu realism greutățile acestei lumi, sărăcia, dificultățile pe care le aduce imigrarea, la care se adaugă tensiunile din familie. Ce a declanșat scrisul, cum ați început să scrieți poveștile lumii din care proveniți?Junot Díaz: „Cred că pentru mine, o parte a procesului de a deveni scriitor a fost acela de a deveni un cititor foarte serios. A contat foarte mult să descopăr care sînt tipurile de povești care existau deja în lume și cum aș putea să-mi scriu propriile mele povești. Apoi a trebuit să-mi dau seama care sînt tăcerile din comunitatea mea pe care eu, ca artist literar, aș putea să le umplu. Și, în fine, a trebuit să-mi dau seama cum aș putea să fac asta într-un mod care-ar putea să fie interesant pentru oricine. (...) Dintotdeauna am crezut că prima limbă pentru majoritatea oamenilor este cea a familiei. Oamenii pot avea experiențe particulare, foarte personale în cadrul familiilor, dar ei înțeleg, de asemenea, și multe alte tipuri de familie. Și nu știu de ce, dar nebunia din cadrul familiei este o încîntare pentru toată lumea. Așa că am început prin a crea o familie ficțională nebună și asta este arhitectura scrisului meu.”Relațiile de familie sînt o temă de cînd lumea, de cînd literatura. Cum vă explicați că încă se mai poate scrie despre relațiile de familie, că e o temă inepuizabilă?Junot Díaz: „Se spune și că jocul de șah este fără limite. Familia este un joc de șah pe care-l joci toată viața. Dar nu există cîștigători în acest caz, e vorba doar despre dragoste sau imposibilitatea ei. Și dacă ești deschis către dragoste și imposibilitatea ei, atunci familia ca subiect este irezistibilă. Cel puțin așa este pentru mine.”Lucrați mult cu limbajul. Personajele dumneavoastră folosesc și cuvinte din spaniolă. În ce măsură problematica limbii are pentru dumneavoastră potențial literar?Junot Díaz: „Cred că este rădăcina artei mele, a literaturii pe care o scriu. Aud mereu despre oameni care au o limbă maternă, un talent nativ. Nu sînt sigur că știu ceva despre asta, și-atunci scriu. Scriu despre cum e să nu fii vorbitor nativ.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Un salariu pe patru ani plus fonduri pentru cercetare în valoare totală de 3 milioane de zloți (aproximativ 690.000 de euro) - așa speră Polonia să atragă cercetători de la cele mai bune universități din lume, relatează Gazeta Wyborcza. „Trebuie să ne deschidem larg fereastra științifică către lume”, subliniază ministrul științei, Marcin Kulasek. Acesta anunță lansarea programului „TOP200”, care își propune să atragă cercetători străini excepționali în Polonia. Obiectivul este ambițios. Polonia vizează persoane care lucrează sau au lucrat la universități clasate în top 200 în principalele trei clasamente globale: Shanghai, QS și Times Higher Education.  Astăzi, doar aproximativ 3% dintre cercetătorii din Polonia sunt cetățeni străini. Unul din cinci dintre ei provine din Ucraina. Guvernul polonez consideră că acum este unul dintre cele mai oportune momente din istorie pentru a încerca să atragă talente străine, în special pe cele care desfășoară cercetări în Statele Unite, având în vedere reducerile la finanțarea științei din timpul administrației președintelui Donald Trump. Programul oferă două direcții: una pentru cercetătorii consacrați cu cel puțin trei ani de experiență în conducerea echipelor de cercetare în străinătate, iar cealaltă pentru cercetătorii mai tineri, cu condiția să dețină doctoratul de cel puțin șapte ani. Contactul trebuie inițiat de o universitate sau un institut polonez. Cererea trebuie să includă nu numai CV-ul, ci și propunerea de cercetare. Apelul la candidaturi este acum deschis și se va încheia în februarie 2026. Pentru această ediție pilot a programului, bugetul este de 17 milioane de zloți, ceea ce ar fi suficient pentru 5 sau 6 cercetători. În Croația este solicitată interzicerea legală a comentariilor sub articole despre violența împotriva femeilor Senzaționalismul în reportajele din mass-media consolidează o cultură a tăcerii și descurajează femeile să raporteze violența; aceasta este concluzia unei mese rotunde a Comisiei parlamentare pentru egalitatea de gen din Zagreb, citată de site-ul de știri Index. Participanții la discuțiile în cadrul Comisiei, printre care mulți activiști pentru drepturile femeilor, au solicitat modificări legale și editoriale privind publicarea articolelor despre violența împotriva femeilor pe portalurile online și pe rețelele de socializare. Statisticile arată că în ultimii zece ani 165 de femei au fost ucise în Croația, iar 43,6% dintre aceste crime au fost comise de partenerii lor. Linia telefonică specială pentru violența domestică primește în medie zece apeluri de la femei în fiecare zi, totalizând peste 2.000 de apeluri pe an. „Trebuie să evităm senzaționalismul, trivializarea și romantizarea violenței”, a declarat Nataša Vajagić de la Centrul pentru Inițiative Civice din Poreč. Ca exemplu, ea a citat cazuri în care infracțiunea este descrisă drept „dragoste nefericită”. Recomandarea este de a modifica legea în sensul interzicerii comentariilor sub articole pe această temă pentru a preveni victimizarea secundară și discursul instigator la ură. Amendamentul ar trebui să impună, de asemenea, publicarea informațiilor de contact ale organizațiilor de sprijin sub fiecare articol pe această temă. De asemenea, se propune consolidarea modelelor de finanțare publică prin reînnoirea modelului de „media non-profit”, care a fost abolit în 2016, pentru a încuraja și mai mult independența editorială față de presiunile pieței.  Pe lângă modificările legislative, a fost subliniată și importanța politicilor editoriale: aplicarea consecventă a codurilor etice, selecția riguroasă a interlocutorilor și surselor și evitarea titlurilor și detaliilor care nu sunt de interes public. Îngrijorare față de numărul mare de accidente feroviare în Slovacia Transportul feroviar, utilizat zilnic de sute de mii de oameni în Slovacia, a fost zdruncinat din temelii, relatează săptămânalul Tyzden. Slovacia nu a mai experimentat niciodată două incidente atât de grave în mai puțin de o lună: primul pe 13 octombrie, cu 69 de răniți, și al doilea pe 9 noiembrie, cu 79 de răniți. Partidul de opoziție, Democrații, afirmă că guvernul nu a făcut suficient pentru a investiga primul incident și, prin urmare, nu a reușit să-l prevină pe al doilea, care a fost similar în multe privințe. Democrații solicită ministrului Transporturilor, Jozef Ráža, să prezinte imediat măsuri pentru consolidarea siguranței feroviare. Experții spun ca furtul de cale ferată și sistemele de securitate învechite se află în spatele creșterii recente a accidentelor feroviare. Democrații propun comunicarea radio la nivel național, adică stații walkie-talkie în fiecare tren pentru a permite comunicarea între centrul de control și mecanic. De asemenea, este necesară dotarea tuturor trenurilor cu ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), care împiedică mecanicul să depășească limita de viteză, să treacă de un semafor roșu și să intre pe o linie ocupată. Partidul consideră, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema calificărilor și a remunerației mecanicilor de locomotivă.

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

Stejarii dispută mâine al doilea test al toamnei, cu Statele Unite, la o săptămână distanță după victoria cu Canada. Înaintea partidei, TVR Sport va retransmite de la ora 11.00, un meci de referință din istoria rugbiului românesc : marea victorie din 1980 obținută în fața Franței, 15-0, cea mai mare diferență de scor înregistrată în favoarea noastră, în istoria întâlnirilor directe. Tudor Furdui l-a intervievat pe jurnalistul Octavian Pescaru, cel care va fi în studio alături de eroii României de atunci, Mircea Paraschiv și Sorin Fuicu, și care va comenta, de la ora 17.00, amicalul România-SUA

Urmăriți un foarte documentat material care prezintă situația îngrijorătoare a nanotehnologiei folosite în alimentație în Statele Unite, unde autoritatea de reglementare nu ia nicio măsură în cazul acestor nanoparticule ce ar putea avea efecte nocive asupra organismului uman.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Democratul Zohran Mamdani a cîștigat alegerile pentru primăria New Yorkului. În Virginia și New Jersey două politiciene democrate au cîștigat competiția pentru funcția de guvernator. Ce reprezintă aceste victorii ale Partidului Democrat, la primele alegeri din Statele Unite ale Americii de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Cum a reuşit Zohran Mamdani să cîștige primăria celui mai populat oraș american, cu 50,4% din voturi? Va putea să-şi ţină promisiunile din campanie? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.Andrei Țăranu: „Este o schimbare generaţională. Populaţia între 18 şi 44 de ani a votat masiv cu Mamdani. A votat o populaţie diversă. Au votat şi persoane albe, şi persoane de culoare, dar au votat şi evrei, deşi s-a făcut suficient de multă campanie împotriva lui Zohran Mamdani că ar fi antisemit – ceea ce nu cred că este. Dimensiunea asta de identity politics, legată de religie, de culoare, a avut şi ea un rol important. Or, populaţia New Yorkului, care e mult mai cosmopolită şi mai integrată în noile tehnologii, în noua societate decît populaţia din mijlocul Statelor Unite, a trecut peste această formulă de identity politics şi s-a uitat la programele sociale pe care le propune Zohran Mamdani, programe sociale necesare pentru o bună parte din populaţia mai degrabă din lower middle class, clasa mijlocie mai săracă din New York.”Va putea Zohran Mamdani să-și țină promisiunile din campanie: înghețarea chiriilor, transport gratuit cu autobuzul în oraș, servicii publice de îngrijire a copiilor, creșterea salariului minim la 30 de dolari pe oră pînă în 2030? Andrei Țăranu: „Va conta foarte mult în ce măsură va reuşi să convingă consiliul primăriei oraşului New York să-i accepte taxele. El vrea să mărească taxele persoanelor care au o avere sau un venit mai mare de 1 milion de dolari pe an. Şi ăştia sînt mulţi în New York. Există, fără îndoială, şi o reacţie a celor care se tem de această creştere a taxelor. Unii dintre ei, care vor putea, vor pleca din New York. Se vor duce în New Jersey – deşi şi New Jersey a fost cîştigat de democraţi. Sau vor căuta alte zone, dar suficient de aproape de oraş încît să facă naveta pentru afacerile şi treburile lor. Iar asta va conduce, probabil, la o scădere a preţurilor locuinţelor, ceea ce ar putea să reprezinte un succes, cel puţin în primă instanţă, pentru politicile lui Mamdani. În al doilea rînd s-ar putea ca, dacă i se acceptă taxele, o parte dintre politicile sale să se bucure de susţinere publică. E clar că el va trebui să se mişte foarte repede.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cu voci critice in Congresul american si in randul unor militari de rang inalt din Statele Unite, care spun ca decizia de a retrage militari din Europa de Est nu e potrivita, seful NATO este la Bucuresti. Din Romania, America a retras 800 de militari. NATO e aici pe tot flancul estic si investeste in Romania. Când e nevoie, putem spori trupele, a transmis Mark Rutte. Ce alte mesaje au aliatii, va spunem imediat.      S-a înțeles sau nu Coaliția pe reforma administrației? Dupa ce surse politice au avansat ideea ca liderii coaliției au ajuns la un acord de principiu privind reforma administrației publice, Sorin Grindeanu a negat informatia. De ce fac iar opozitie social-democratii desi sunt la putere?  Pana cand  Sorin Grindeanu nu va fi ales lider cu puteri depline si pana cand nu vom avea un primar nou in Bucuresti, cei din coalitie  isi vor pastra abordarea, se vor face ca lucreaza, spune jurnalistul Sebastian Zachmann.  Argumentele in interviul din aceasta seara.  Sunt percheziții de amploare la mai mulți  medici din România care și-ar fi obținut fictiv diplome de rezidențiat în Republica Moldova Ar fi vorba de 12 persoane, cetateni romani si moldoveni care s-au specializat  în medicină de urgență, chirurgie plastică sau microchirurgie reconstructivă si care ar profesa la Bucuresti, Tulcea si Vrancea. Facem lumina in acest caz, mai tarziu Retailerul online Shein și-a deschis primul magazin fizic în Paris Compania a fost acuzata în mod regulat de asociațiile de mediu și de drepturile omului, care condamnă condițiile de fabricație, transportul produselor și munca subcontractanților. In Franta este confruntata și cu ancheta judiciară deschisă după vânzarea de păpuși sexuale cu aspect de copil.

Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este miza prezenței lui Mark Rutte în România pentru țara noastră?Ce rol ar putea avea România în cadrul programului „Santinela Estului”? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Miza este legată de promovarea Alianţei Nord-Atlantice ca fiind unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului nostru de garanţii de securitate. Iar forumul, o premieră pentru România, aduce în plus un element de încredere: cel legat de avansul tehnologic şi de asigurarea unei superiorităţi din punct de vedere tehnologic a alianţei, într-un context de competiţie strategică, care nu se desfăşoară doar în plan economic, militar, ci, din ce în ce mai mult, în planul tehnologiei şi industriei de apărare. (...) România este într-un proces de reconfigurare şi de relansare a industriei de apărare. Asta însemnînd că reforma industriei de apărare nu a existat în ultimi 25 de ani. Am avut un declin accelerat la nivelul acestui sector special, cu lipsă de investiţii, de management, de priorităţi. Iar în contextul războiului din Ucraina şi al unor decizii importante la nivel NATO legate de asumarea unor investiţii, a unor cheltuieli de apărtare care să reflecte consolidarea capacităţilor naţionale de apărare, atunci sigur că şi România a trebuit să-şi lanseze propria strategie pentru industria de apărare – s-a întîmplat anul trecut.”Statele Unite au anunțat intenția de a retrage o parte din soldații americani din Estul Europei, inclusiv din România, o decizie criticată în Congresul american de o alianță bipartită, care intenționează să blocheze inițiativa. Ce șanse sînt pentru blocarea acestei decizii?Claudiu Degeratu: „Şansele sînt mici. S-ar putea să fie o poziţie de principiu din partea unor prieteni şi susţinători ai României din legislativcul american şi asta nu poate decît să ne dea încredere că şi România există pe agenda politică americană, în anumite subiecte. Sigur, noi am fi vrut ceva pozitiv, nu neapărat negativ, dar cel puţin avem un curent care ne sprijnă în zona asta. S-ar putea să fie o chestiune tactică de negociere între legislativul american şi administraţia americană care va propune proiectul de buget pe anul următor al Americii şi, bineînţeles că întotdeauna se vor folosi anumite decizii pentru anumite negocieri pe formula finală de buget.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Turneul asiatic al președintelui american Donald Trump a fost urmărit cu atenție în presa internațională. Întâlnirea cu omologul chinez este intens comentată. De asemenea, jurnaliștii caută să înțeleagă la ce s-a referit exact Donald Trump când a anunțat reluarea testelor nucleare de către Statele Unite. O întrevedere cu liderul chinez care – consideră The Washington Post -  pare să fi „coborât temperatura în războiul comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii”, judecând după declarațiile lui Donald Trump: ocupantul Casei Albe a anunțat că tarifele la importurile chinezești vor fi reduse cu zece puncte procentuale. Potrivit The Wall Street Journal, Beijingul s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri pentru a stopa fluxul de precursori chimici ai fentanilului, opioidul sintetic extrem de letal, distribuit Statele Unite. Precursorii chimici produși în China reprezintă o sursă de tensiune pentru Washington. Citeste siO miză majoră a războaielor comerciale cu care amenință Trump: fentanilul The Hill notează că, potrivit lui Trump, Beijingul a fost de acord cu o pauză de un an a noilor restricții adoptate la începutul acestei luni privind exportul de materiale din pământuri rare și minerale critice. Pauza este o victorie pentru Trump. De partea sa, Les Echos îl vede pe Xi Jinping drept câștigător:  A fost confruntarea diplomatică a anului. Și China pare să fi câștigat. Atât în ​​formă, cât și în fond, Beijingul a ieșit întărit după întâlnirea de joi din Coreea de Sud, prima de la revenirea miliardarului american la Casa Albă. Donald Trump, care a dorit să folosească acest „G2”, așa cum l-a numit el, pentru a-și demonstra „prietenia” cu omul forte al Chinei, a fost întâmpinat de un Xi Jinping hotărât și neclintit. Comentând afirmațiile președintelui Trump potrivit cărora SUA vor relua testele nucleare, CNN transmite că   ”Washingtonul a urmărit îndeaproape modul în care atât China, cât și Rusia continuă să dezvolte și să testeze arme avansate capabile să transporte focoase nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la începutul acestei săptămâni că țara a testat o nouă rachetă de croazieră Burevestnik cu capacitate nucleară precum și o torpilă cu propulsie nucleară, cunoscută sub numele de Poseidon. Despre aceasta, liderul rus s-a lăudat că nu are rival, potrivit presei de stat ruse”   Citeste siBurevestnik, ”unica” - dar cam inutila - rachetă nucleară a lui Putin BBC amintește că ”nicio țară, cu excepția Coreei de Nord, nu a efectuat un test nuclear în acest secol - și chiar și Phenianul a anunțat un moratoriu în 2018. Anunțul lui Trump nu a clarificat dacă se referea la testarea unei explozii nucleare sau pur și simplu la un sistem de arme capabil să transporte o armă nucleară”. Asistăm oare la o escaladare nucleară între Statele Unite și Rusia?- se întreabă Le Figaro:  ”Trump nu detaliază ce înțelege prin „teste”. Există mai multe posibilități. În primul rând, testarea rachetelor fără focos nuclear, așa cum au făcut rușii cu racheta Burevestnik sau, eventual, cu Poseidon. Dar Statele Unite fac deja acest lucru. A doua opțiune ar fi efectuarea unor explozii care utilizează o cantitate mică de material nuclear pentru a declanșa reacții în lanț. Statele Unite nu au mai efectuat astfel de teste din 1992. În plus, cele cinci state dotate cu arme nucleare s-au angajat să nu le efectueze. Cea mai îngrijorătoare ipoteză, ar implica reluarea testelor nucleare subterane, precum cele efectuate în anii 1970 și 1980”.

Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) - Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) - Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Exces de zel. Un jandarm l-a amendat pe organizatorul marșului de comemorare a victimelor Colectiv. „Durerea are oră de închidere?” (Adevărul) Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA și unul dintre organizatorii marșului dedicat victimelor incendiului din clubul Colectiv, a fost amendat joi seară de Jandarmeria Română cu 3.000 de lei pentru „depășirea orei de comemorare”. „Legea 60, articolul 3, spune foarte clar că nici măcar nu se notifică comemorările, noi putem să stăm foarte bine toată noaptea pe acolo. Domnul agent constatator nu a ascultat nicio explicație”, a spus Rădună.  El consideră sancțiunea nelegală și a anunțat că o va contesta în instanță: „Vom contesta amenda. E frustrant, pentru că este o pierdere de timp. Din păcate, necunoașterea legii e încă la ordinea zilei.” Adevărul mai notează că jurnalistul Marco Badea a criticat decizia Jandarmeriei într-o postare pe Facebook, subliniind că amenda reflectă „o lipsă profundă de empatie și discernământ instituțional” . „Cineva a decis că memoria are program fix și că durerea are oră de închidere. Este un moment care adună în același loc tot ce merge strâmb în felul în care statul își tratează cetățenii: cu suspiciune, aroganță și cruzime birocratică deghizată în regulament”, a mai transmis jurnalistul. Marșul de joi a marcat un deceniu de la tragedia care a schimbat România, iar organizatorii au atras atenția că, după zece ani, „nimeni nu a plătit” pentru cele 65 de victime, iar corupția și infecțiile nosocomiale continuă să facă victime. Care este miza lui Grindeanu prin atacurile la adresa lui Bolojan și de ce nu îl apără liberalii pe premier – INTERVIU (HotNews) Strategia PSD este de a face opoziție din interiorul Guvernului, iar miza lui Sorin Grindeanu este șubrezirea reputației lui Ilie Bolojan, spune analistul politic Adi Zăbavă, într-un dialog cu HotNews. Concluzia expertului vine după ce PSD l-a chemat joi pe premierul Ilie Bolojan în Parlament, pentru explicații cu privire la reacția Executivului după ce SUA a decis să retragă aproape jumătate dintre soldații americani din România.  Despre tăcerea venită dinspre liderii PNL, care nu au nicio reacție în favoarea președintelui de partid Ilie Bolojan, Adi Zăbavă spune că pe de o parte, Bolojan face compromisuri pentru a menține stabilitatea în coaliție, iar pe altă parte, amintește că în PNL există și tabăra, destul de numeroasă, care așteaptă să preia conducerea partidului și deci, căderea lui Bolojan.  În toată ecuația coaliției, președintele și-a asumat rolul de mediator – a chemat liderii la discuții la Palatul Cotroceni atunci când nu reușeau să iasă din blocaje – fie că era vorba despre reforma administrației publice sau despre reforma pensiilor speciale. Analistul spune că pentru Nicușor Dan primează stabilitatea guvernării, dar că intențiile lui politice nu sunt încă clare.  Grindeanu are un plan - să-l distrugă pe Bolojan (SpotMedia) Strategia social-democraților nu este să plece de la guvernare și să facă o nouă majoritate cu AUR. Ar fi o operațiune politică riscantă din cauza luptelor interne din formațiunea extremistă și a reacției de respingere a opiniei publice. Strategia e crearea unui nou USL, care să-l lase în ofsaid pe actualul prim-ministru, iar de sub drapelul pro-europenismului să fie oprite reformele, corupția să meargă înainte, iar privilegiile conservate, consideră jurnalistul Emilian Isăilă. Integral, pe pagina SpotMedia. Ministra de Externe, Oana Țoiu: O să vedem o prezență întărită a NATO în România până la sfârșitul acestui an și anul viitor (Europa Liberă) Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, anunță la Interviurile one2one că aliați din NATO, alții decât Statele Unite, vor trimite în lunile următoare noi trupe și echipamente în România.  Parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România nu va fi afectat de decizia de retragere parțială a unor trupe americane și reconfirmă vizita președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, anul viitor. Șefa diplomației române susține la one2one că relația dintre cele două țări este una de încredere care încă se dezvoltă. Oana Țoiu explică că România își dorește ca firme americane din domeniul apărării să investească pe teritoriul național prin programul SAFE al Uniunii Europene. România poate accesa peste 16 miliarde de euro prin acest program, care permite și participarea unor entități terțe.  

 64 de oameni au murit în urma incendiului din acea noapte. România inca nu are niciun centru pentru mari arși, dar ministrul Sănătății promite că în decembrie va fi gata primul, cel de la Timisoara. La Târgu Mureș și București se lucreaza la alte doua centre.    Un număr record de parlamentari -273- au semnat pentru depunerea unui proiect de lege care introduce pentru prima oară în legislația românească termenul de „femicid”, adică uciderea unei femei doar pentru ca este femeie Dacă proiectul va fi adoptat, femicidul ar putea fi pedepsit cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață. Inițiatoarele proiectului propun ca anchetele penale să înceapă din oficiu, fără să fie nevoie de plângerea   victimei. Lukoil, o prezență importantă în România și Bulgaria și sancționată săptămâna trecută de Statele Unite, anunță că a găsit cumpărător pentru activele sale din străinătate Ar fi vorba de o multinationala inregistrata in Cipru, fondata de un apropiat al lui Vladimir Putin. Economica.net scrie ca valoarea activelor externe ale Lukoil ar fi de 10 de miliarde de dolari, dar termenii foarte stricți ai sancțiunilor americane ar putea face ca vânzarea lor să se facă cu un discount de până la 70%. SUA şi China vor prelungi armistiţiul în războiul comercial Dupa o intalnire de o ora si 40 de minute, prima din ultimii 6 ani cu omologul de la Beijing, Donald Trump a declarat că tarifele americane aplicate Chinei vor fi reduse de la 57% la 47%. Preşedintele american a subliniat că SUA şi China vor „colabora” în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, ceea ce ar putea sugera ca Beijing nu va mai sustine Rusia.               

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

Presa internațională a reacționat imediat la aflarea veștii că Statele Unite își vor reduce o parte din trupele desfășurate pe flancul estic al Europei. România este afectată direct de această decizie, observă comentatorii. Ei amintesc faptul că administrația Trump a invocat în mai multe rânduri că își va muta atenția principală din Europa în Pacific. Trump a promis-o. Statele Unite își vor reduce treptat prezența militară în Europa, care a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, sintetizează Le Figaro.  BBC transmite că ”de la preluarea mandatului, în ianuarie, președintele american Donald Trump nu și-a ascuns dorința de a muta accentul angajamentului militar american de la Europa la regiunea indo-pacifică. El a îndemnat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea continentului. Citeste siCongresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România Însă anunțul retragerii trupelor americane din România va fi îngrijorător pentru țările est-europene, multe dintre ele considerând că au motive să se teamă de un atac rusesc în viitor. Decizia a venit după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, în cel mai grav incident de acest fel de la începutul războiului în februarie 2022. Câteva zile mai târziu, România a raportat că o dronă rusească i-a încălcat spațiul aerian, iar Estonia a declarat că avioanele de război rusești i-au încălcat și ele spațiul aerian”. Colonelul în retragere al armatei americane, Richard Williams, a declarat că nu există motive tactice clare pentru retragerea elementelor unei brigăzi NATO din România, potrivit Kyiv Post. Ziarul ucrainean reamintește, de asemenea, că președintele american Donald Trump l-a asigurat pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, că nivelurile trupelor americane din Polonia nu vor fi reduse, un mesaj care „într-o oarecare măsură” a liniștit Varșovia. Citeste siSUA retrage trupe militare din România | Decizia vulnerabilizează continentul european (Analist) Potrivit Associated Press, ”între 80.000 și100.000 de soldați americani sunt de obicei prezenți pe teritoriul european, în funcție de activități și exerciții. Aliații NATO și-au exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea reduce drastic numărul acestora și ar putea lăsa un vid de securitate, pe măsură ce țările europene se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă. The Irish News citează un oficial NATO care a spus că „ajustările la postura forțelor americane nu sunt neobișnuite”. Potrivit acestuia, chiar și cu această nouă ajustare, despre care NATO a fost informată în prealabil, „postura forțelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”. Oficialul a minimalizat orice îngrijorări legate de securitate, spunând că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare”. AFP a discutat cu George Scutaru, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui României, care vede „un semnal prost transmis Rusiei” în ceea ce privește regiunea Mării Negre. „Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el, adăugând că Rusia ar putea fi „încurajată să exercite mai multă presiune, în special asupra României, folosind drone și incursiuni în spațiul său aerian”.

Statele Unite isi redimensioneaza trupele din Europa si retrag aproximativ 800 de soldați de la baza Mihail Kogălniceanu. Aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați în țara noastră. Presedintele Nicuşor Dan sustine ca securitatea României şi a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic rămâne în aceiaşi parametri. Daca e totusi o actiune care vulnerabilizeaza Romania si daca Rusia va specula acest moment, discutam imediat.   Cui îi e frică de Oana Gheorghiu? PSD ar trebui sa se retraga de la guvernare daca continua sa faca opozitie in interiorul Coalitiei. Este opinia politologului Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București  dupa ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului sa retraga nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru functia de vicepremier, mutare care in opinia liderului social-democrat ar dauna relatiei cu Statele Unite. Premierul desemnat al R.Moldova, Alexandru Munteanu, a avut consultări cu fracțiunile din opoziția parlamentară Socialiștii, comuniștii, deputații din partidul lui Costiuc și fracțiunea lui Renato Usatîi, spun că nu vor vota noul Guvern. Iar deputații din blocul ”Alternativa” se mai gândesc. Consultările vin după ce candidatul desemnat a prezentat echipa alaturi de care va merge vineri în Parlament pentru a cere votul de încredere.   Donald Trump a anunţat că nu se va întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în timpul turneului său asiatic aflat în desfăşurare, întrucât nu au putut „conveni momentul”. Intre timp, Phenianul a efectuat un nou test cu rachete balistice chiar înaintea sosirii preşedintelui american în Coreea de Sud, unde are loc summitul Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific. Maine Donald Trump se intalneste cu omologul chinez, Xi Jinping.   

Președintele american Donald Trump este în plin turneu în Asia. Prima sa oprire a fost în Malaezia, la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), unde a semnat un acord de încetare a focului între Cambodgia și Thailanda. Apoi a ajuns în Japonia, unde s-a întîlnit cu împăratul Naruhito și cu prim-ministra Sanae Takaichi. Iar cea mai așteptată întîlnire a sa este cea cu președintele Chinei, Xi Jinping, la summitul Cooperării Economice Asia Pacific (APEC) din Coreea de Sud. Despre mizele turneului asiatic al lui Donald Trump vorbim cu Marius Ghincea, analist de politică internațională. Marius Ghincea: „Sînt două mize principale pentru acest turneu al preşedintelui american în Asia. Prima este de a găsi o metodă de a detensiona războiul comercial dintre China şi SUA, pe care China pare din ce în ce mai mult să-l cîştige. Iar a doua miză este legată de consolidarea reţelei de alianţe şi parteneriate pe care Statele Unite le-a dezvoltat şi le menţine în Asia pentru a izola şi încercui China ca putere regională.”Statele Unite și China și-au ridicat pe rînd tarifele la exporturi. Ce șanse sînt pentru ca cei doi lideri să ajungă la un acord cu privire la războiul tarifelor dintre țările lor?Marius Ghincea: „În acest moment pare să existe un acord cadru agreat între cele două părţi pentru că altfel, cel mai probabil, cei doi preşedinţi nu ar fi acceptat să se întîlnească. În relaţiile diplomatice, în relaţiile internaţionale, întîlnirile între lideri la nivel de vîrf se pregătesc doar atunci cînd există deja un acord agreat la nivelele diplomatice inferioare, iar liderii se întîlnesc în general doar pentru a valida sau pentru a aproba ceea ce se negociază la nivelele diplomatice inferioare. Deci, aici s-ar putea să ne aşteptăm la un acord cadru care să rezolve problema accesului la minerale rare, la pămînturi rare din China, fără de care economia americană nu poate supravieţui. De asemenea, este foarte probabil ca China să accepte din nou importuri de boabe de soia din SUA.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Administrația Trump a anunțat desfășurarea navei Gerald Ford în Caraibe. Deplasarea celui mai mare portavion din lume vine după eliminarea de către americani a unor grupuri considerate a fi traficanți de droguri. Președintele columbian este vizat, spun analiștii. Presa internațională comentează și anunțul președintelui Vladimir Putin privind lansarea cu succes a rachetei intercontinentale Burevestnik, considerată invincibilă în fața sistemelor de apărare aeriană. The Wall Street Journal numește această mișcare „cel mai puternic semn de până acum că administrația Trump ia în considerare extinderea campaniei sale militare în regiune”, alături de o aparentă schimbare a priorităților. Gerald Ford va părăsi Marea Mediterană și se va îndepărta atât de Ucraina, cât și de Gaza. Va fi pentru prima dată „în ultimele decenii”, potrivit ziarului, când nu va exista niciun portavion american în zona părăsită. El Mundo consideră că Donald Trump „pune presiune asupra lui Nicolás Maduro. Desfășurarea militară actuală în sudul Caraibelor este „deja cea mai mare din ultimii 40 de ani, depășind-o chiar pe cea utilizată pentru invazia din Panama în 1989”, cu cei 10.000 de soldați staționați. Președintele venezuelean a reacționat acuzând Statele Unite că „inventează un nou război etern” după ce „au promis că nu vor mai intra niciodată în război”. Legalitatea acestor atacuri este pusă sub semnul întrebării chiar dacă Casa Albă demonstrează „o transparență îndrăzneață”, notează The New York Times. Jack Goldsmith, profesor de drept la Harvard, consideră că „Trump, așa cum face adesea atunci când ignoră legea sau normele, acționează public și fără rușine sau disconfort. Aceasta este o modalitate foarte eficientă de a distruge eficacitatea legii și a normelor”. În uniformă militară, Vladimir Putin a primit raportul din partea șefului Armatei, Valeri Gherasimov, că Rusia a testat racheta de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară. Comentatorii analizează importanța evenimentului. Potrivit The Moscow Times, confirmarea testelor vine în urma imaginilor din satelit și a avertismentelor de navigație din ultimele luni care indicau o lansare iminentă. Putin s-a lăudat că „invincibilul” Burevestnik are o rază de acțiune aproape nelimitată și poate evita apărarea antirachetă americană atunci când l-a dezvăluit în 2018. Anunțul vine în contextul în care forțele rusești câștigă teren încet, dar constant, în Ucraina, în bătălii costisitoare. BBC ”transmite că arma, anunțată pentru prima dată în 2018, a fost aclamată ca având o rază de acțiune potențial nelimitată și având capacitatea de a evita apărarea antirachetă. Experții occidentali au pus anterior la îndoială valoarea strategică a rachetei și afirmațiile Rusiei că a testat-o ​​cu succes”. Iar analiștii citați de Kyiv Independent spun că racheta Burevestnik a devenit mai importantă pentru Kremlin de când Casa Albă a anunțat în ianuarie planurile de a dezvolta scutul antirachetă american Golden Dome.

Fotbalul a oferit săptămâna trecută aceste două povești frumoase. În prima aflăm că un sat pescăresc cu mai puțin de 1500 de locuitori dă noua campioană a Suediei, iar în cea de a doua că tinerii din Maroc au făcut minuni la Mondialul sub 20 de ani și au devenit campionii lumii la categoria lor de vârstă. Cele două povești spuse de Tudor Furdui arată încă o dată că în fotbal nimic nu este imposibil:   În Suedia s-a întâmplat ceva nemaivăzut: Micul club din Mjaellby, un cătun din sudul Suediei cu 1485 de locuitori, a câștigat, pentru prima oară în istoria sa  campionatul național de fotbal denumit Allsvenskan.   Fondat în 1939, Mjaellby, al cărui motto este ''Să faci imposibilul posibil'', a ajuns abia la sfârșitul anilor 70 pe prima scenă a fotbalului suedez, unde a jucat în total doar 13 sezoane. Dar 13 pare să fie un număr cu noroc, pentru că în ciuda tuturor șanselor, Mjallby a reușit să se încoroneze campioană cu 3 etape înainte de finalul sezonului în fața unor forțe precum Malmö, Goteborg, Norrkoping, AIK sau Djurgarden, care au împreună nu mai puțin de 79 de titluri! Mai mult, titlul matematic a venit chiar pe terenul lui Goteborg, a doua cea mai titrată echipă suedeză, cu 18 trofee și care era obligată să câștige pentru a-și menține șansele la podium, dar pe care a învins-o cu două goluri marcate încă din prima repriză - pentru că istoria aștepta să fie scrisă.  Cu un lot evaluat puțin sub 17 milioane de euro, Mjallby ar fi pe locul 9 dintr-un total de 16 echipe din punct de vedere al valorii financiare. Mjallby nu are vedete în echipă și nici măcar un antrenor care să fi făcut minuni în trecut pe undeva, pentru că Anders Torstensson se apropie de 60 de ani, nu a jucat fotbal profesionist niciodată și singurele echipe pe care le-a mai antrenat sunt Asarums și Karlskrona în ligile inferioare, plus Mjallby în alte două mandate care nu au durat mai mult de un an. În rest,  în timpul în care nu se ocupa de fotbal lucra în cadrul armatei și era director la o școală. Din 2023 s-a întors însă la Mjallby pentru a treia oară ca principal, iar restul este istorie. Cine ar fi crezut? Nimeni în Suedia, precis toată lumea aștepta căderea, dar colapsul nu a mai venit și povestea s-a încheiat cu un titlu și cu performanța de a fi cea mai mică așezare care dă o campioană în fotbalul european. Mai puțin de 1500 de locuitori! Ok, și atunci cum se umple stadionul de aproximativ 7000 de locuri? Pentru că satul Hallevik aparține de municipalitatea Solvesberg, care are în jur de 18.000 de locuitori și care face parte din regiunea Blekinge, care are la rândul ei aproape 160.000 de locuitori și care nu a dat și probabil nici nu va da vreodată o campioană, pentru că nu are vreun club de fotbal în primele două ligi, în afară de Mjallby.   Chiar înainte de sfârșitul meciului de la Goeteborg, împotriva dublei câștigătoare a Cupa UEFA (în 1982 și 1987), fanii lui Mjaellby - cel puțin o mie dintre ei și-au însoțit favoriții și au încercat să invadeze terenul, iar jocul a fost suspendat temporar. Noroc că partida a fost reluată, iar astfel echipa care în 2018 era în liga a 3-a, azi este campioană și va juca pentru prima dată în cupele europene, direct în Champions League. Myaellby este mândria regiunii, dar mai ales a satului.  Maroc U 20, campioana lumii O altă poveste frumoasă este cea a selecționatei U20 a Marocului, o țară care și-a construit o nouă generație după cea care a scris istorie la ultimul Campionat Mondial disputat în Qatar. Atunci, Maroc a devenit prima țară africană care a ajuns în semifinalele competiției. Acum, tinerii marocani au avut un parcurs de vis la Mondialul U20, unde au devenit campionii lumii la categoria lor de vârstă. Aflați într-o grupă imposibilă cu Spania, Brazilia și Mexic, au învins în primele două meciuri favoritele grupei cu 2-0 și 2-1 și și-au asigurat deja calificarea înaintea meciului cu Mexic pe care l-au cedat la limită. Din acest moment, imposibilul a devenit posibil, exact ca în povestea micuței echipe Mjaellby, devenită campioana Suediei. Maroc U20 a eliminat pe rând Coreea de Sud în optimi și Statele Unite în sferturi pe care le-au învins cu 2-1 și 3-1 și apoi Franța în semifinale de care au trecut la loteria penalty-urilor, iar în marea finală au produs marea surpriză învingând cu 2-0 Argentina, care era marea favorită prezentă în a opta finală din istorie.   Sud-americanii obținuseră victorii pe linie și și-au ironizat de-a lungul turneului toți adversarii. Au făcut-o prin cântece îndreptate către Mexic și Columbia, făcând referire directă la aspecte ale culturii lor. În plus, înainte de ultimul act, au sărbătorit înainte de termen. La final, învingători, jucătorii africani au format un culoar pentru a felicita echipa argentiniană și a-și arăta respectul. Marocanii au arătat lumii întregi nu numai că au fost mai buni pe teren dar și că umilința a triumfat asupra aroganței. Ce poveste cu victorii pe linie... A fost 2-0 cu ambele goluri marcate încă din prima repriză de Yassir Zabiri, un tânăr de 20 de ani legitimat la Famalicao și cotat la aproximativ 600.000 de euro. Zabiri s-a numărat printre cei patru golgeteri ai turneului alături de americanul Benjamin Cremanschi, columbianul Neiser Villarreal și francezul Lucas Michal, fiecare cu câte 5. Totodată, Zabiri a fost desemnat Balonul de Argint al Mondialului, în timp ce colegul său, Othamane Maamma, care i-a pasat decisiv la a doua reușită din marea finală și care a încheiat turneul cu un gol și patru assist-uri, a fost desemnat Balon de Aur. Maamma tocmai a fost cumpărat de Watford de la Montpellier pentru 1,3 milioane de euro și i se întrevede un viitor frumos.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

George Roth este unul dintre acei oameni care par să lege fire invizibile între lumi. A crescut în Cluj, într-un oraș care, în anii '70 și '80, pulsa de talent și de o curiozitate intelectuală discretă. A studiat Matematica și Informatica la Universitatea Babeș-Bolyai, iar primele sale proiecte s-au născut într-un laborator de calcul din Cluj, într-o perioadă în care ideea de tehnologie părea încă o poveste spusă la viitor. După Revoluție, lumea i s-a schimbat radical. A trăit, ca mulți alții atunci, speranța începutului și dezamăgirea care a urmat. În 1991 a plecat în Statele Unite, fără planuri, doar cu o diplomă, un costum și dorința de a reuși.Primele luni în America au fost despre supraviețuire. A lucrat la o benzinărie din Los Angeles, apoi a vândut produse chinezești — o experiență care, în ciuda disconfortului, l-a învățat regulile pieței și valoarea perseverenței. Mai târziu, a prins un loc la American Express, în Arizona, unde a dezvoltat modele matematice pentru prevenirea fraudei. De acolo, traseul lui s-a intersectat cu lumea financiară americană: a lucrat cu Barclays Global Investors, Bank of America și alte companii, construind sisteme de date complexe. Tot atunci, a început să creadă că România și Statele Unite nu trebuie să fie două lumi separate.În 1999 a fondat Recognos, o companie care a crescut la Cluj, și care a pus bazele unor tehnologii moderne de procesare a datelor. Douăzeci de ani mai târziu, această inovație a fost achiziționată de UiPath, iar George Roth a devenit parte din echipa care duce mai departe una dintre cele mai importante povești ale industriei tech românești. Dincolo de rolul său în UiPath, continuă să fie un liant între diaspora și țară — consul onorific al României la San Francisco, co-fondator al Romanian American Business Network, mentor pentru tinerii antreprenori.

Radu Naum deschide discuția cu o scurtă listă a lucrurilor bune: „Suntem o țară mai democratică decât Statele Unite ale Americii și mi se pare un lucru minunat.” Pe listă intră și îmbunătățirile din transportul public: de la tramvaiul numit suferință la cel numit dorință. Cătălin Striblea completează cu o observație personală: „Am mers la țară în ultimele două săptămâni și am întâlnit oameni care fac treabă bună în țara asta.” Dar, odată cu plusurile, vin și minusurile. Radu punctează lipsa de comunicare a autorităților și nepăsarea față de cetățenii plătitori de taxe. Este și presa vinovată că nu pune toate întrebările? Așteptăm și opiniile voastre. Tema centrală a dezbaterii merge însă mai departe: ne apropiem de un posibil război cu Rusia? Discutăm mai multe ipoteze: -Va exista un act militar din partea Rusiei? -Va accepta România un război cu Rusia? -Vor accepta românii să meargă la război cu rușii? Declarațiile oficialilor occidentali din zona de apărare sugerează că Rusia se pregătește pentru o confruntare mai amplă. Tradițional, cei atacați sunt din veriga slabă. Pe flancul estic, România pare a fi această verigă. Dacă Ucraina cade, primele victime am putea fi noi și Republica Moldova. Scrieți-ne părerile voastre în comentarii și spuneți-ne cum vedeți problema. Mulțumim! 00:02:25 Plângerile lui Radu Naum 00:18:09 Începe dezbaterea - mergem la război cu Rusia? 00:21:45 Rusia se pregătește pentru o confruntare mai mare 00:24:12 România este punct strategic militar și economic pentru zona Balcanilor 00:26:50 Scenariul în care România devine a doua victimă a Rusiei 00:29:11 România versus Polonia 00:32:44 Drona rusească din România 00:39:50 Vor merge românii la război cu rușii? 00:54:10 Patriotism de paradă? 01:03:20 Răspunsul problemei de data trecută și enunț nou

Presa din afara Franței analizează situația de după căderea guvernului lui François Bayrou. Accentele critice nu lipsesc. Iar comentatorii se întreabă cine își mai poate asuma acum reducerea necesară a cheltuielilor publice. Financial Times consideră că prăbușirea guvernului Bayrou „declanșează o nouă criză care riscă să se extindă pe străzi și pe piețele financiare, cu demonstrații și o posibilă retrogradare a ratingului datoriei franceze”. Pentru cotidianul spaniol El Mundo, „situația din Franța este o preocupare pentru Europa”, deoarece „căderea lui Bayrou evidențiază slăbiciunea politică a lui Emmanuel Macron”, într-un moment „deosebit de complex” . Președintele francez „exercită un leadership important alături de cancelarul german Friedrich Merz (...). Revenirea axei franco-germane, după sosirea lui Merz, părea o gură de aer”. Cu toate acestea, „dacă Macron trebuie să se concentreze pe propria supraviețuire”, acest avânt „riscă să se estompeze considerabil”, scrie ziarul spaniol. „Cine poate salva Franța acum?” – întreabă The Wall Street Journal. „Acest fiasco nu este vina lui Bayrou - adevărata problemă este că „reducerile reale de cheltuieli sunt politic excluse” din cauza „partidelor cheltuitoare de stânga și de dreapta (...). Bayrou spera să-i convingă pe parlamentari să cadă de acord asupra unei încetiniri (oricât de modeste) creșterii cheltuielilor publice viitoare. Nu a reușit”. Dar, după cum remarcă ziarul american, alegătorii sunt cei care „refuză să recompenseze politicienii care spun adevărul despre dezastrul bugetar și problemele economice ale Franței”. Iar The Washington Post crede că, „dacă francezii nu sunt dispuși să renunțe nici măcar la două zile de vacanță, cu siguranță nu sunt pregătiți să intre pe picior de război”. Acestea sunt vești proaste pentru Ucraina și Statele Unite, „deoarece ilustrează cât de dificil va fi pentru Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar într-un viitor nu prea îndepărtat”. The Times l-a văzut pe Bayrou ca pe ”un aristocrat ciufulit târât într-o căruță spre Place de la Concorde, care cu greu s-ar fi putut îndoi de soarta care îl aștepta”. Acum, Emmanuel Macron „caută un alt politician dispus să-și piardă capul pentru cauza austerității”. Cât despre ziua de acțiune planificată pentru miercuri, 10 septembrie, ziarul britanic consideră că „sindicatele franceze, minunat de nereformate, se pregătesc să organizeze o grevă generală pentru a protesta împotriva austerității. Strigătul lor de mobilizare, minunat și nihilist: Să blocăm totul!” După cum comentează Der Spiegel, ”mandatul lui Macron se încheie în mai 2027. Cu toate acestea, în practică, președintele s-a autodistrus deja în iunie [2024], când a decis de unul singur să dizolve Adunarea Națională, provocând astfel instabilitatea care subminează în prezent Franța Carisma poate ajuta la inspirarea alegătorilor să apere democrația. Willy Brandt a dovedit acest lucru în Germania, la fel ca și Barack Obama în Statele Unite. Dar poate, de asemenea, să-i conducă pe politicieni la intoxicarea propriilor egouri. O lecție deosebit de dureroasă, una pe care Franța abia o învață”.

Când toată lumea se afla în vacanță, zeci de tineri din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova au avut ocazia să se pregătească cu profesori și cercetători de la universități de prestigiu  în cadrul proiectului APEX Scientific. Dacă în 2024, matematica a fost deschizător de drumuri, în 2025 chimia a completat portofoliul taberelor de pregătire APEX. Marius Matache este cercetator, chimist, parte din acest proiect al Asociației InformArt.  APEX Chemistry 2025 s-a petrecut în perioada 20 iulie – 9 august, iar printre invitații a fost și un un laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Jean-Marie Lehn, profesor la Universitatea din Strasbourg și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, a susținut două prelegeri pentru participanții la APEX Chemistry 2025. Ele au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Printre profesorii și cercetătorii de top cu care tinerii chimiști au lucrat în cele trei săptămâni de tabără se mai numără Adrian Șalic (Harvard Medical School), Daniel Funeriu (Universitatea din București), Niculina Hădade (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca), Ivan Huc (Ludwig Maximilian University, Munchen) Mihaela Matache (Universitatea din București) și Mihaela Florea (Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele). De asemenea, tabăra include o bogată componentă practică, găzduită de laboratoarele Facultății de Chimie a Universității din București și ale Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Programul a inclus vizite la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) din Măgurele și Microsin SA (producător de componente active pentru industria farmaceutică). Muzeul BNR și Parcul de Aventură Comana au fost două din experiențele de timp liber de care viitorii chimiști s-au bucurat în cadrul APEX Chemistry 2025 Și tot în perioada vacanței de vară, Asociația InformArt a organizat la București, o competiție internațională pe echipe pentru elevi de liceu, un turneu international de chimie, bazat pe dezbateri științifice, în căutarea unor soluții deschise. Vorbim despre un eveniment ajuns la a VIII-a ediție și care anul acesta a inclus echipe din Romania, Georgia, Coreea de Sud sau Mexic. E interesant că acest concurs propune o cu totul alta abordare fata de olimpiadele școlare clasice. Aici abilitățile științifice, creativitatea, munca în echipa, dar și gândirea publicas au vorbitul în public, sunt elemente care te aduc mai aproape de a căștiga competiția. Amănunte în interviul realizat cu Marius Matache (Asociația InformArt).

Sudul global strânge rândurile, pe măsură ce Statele Unite sub Donald Trump se îndepărtează de Europa. La reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Tianjin, gazda Xi Jinping a cerut o mai mare unitate între membri și a anunțat un program cuprinzător de creditare. Printre participanți s-au numărat președintele rus Vladimir Putin. Presa internațională analizează situația. ”Beijingul se profilează ca un al doilea centru de putere globală”, observă ziarul italian Corriere della Sera, citat de Eurotopics, „Prezența lui Modi, Putin și a altora, precum președintele turc Erdoğan și președintele iranian Masoud Pezeshkian, i-a oferit lui Xi Jinping oportunitatea de a-și relansa ideea unei alternative la ordinea mondială occidentală. ... La cina de gală, președintele chinez a subliniat convergența intereselor dintre țările «Sudului global»,.” Însă contururile alianței sunt încă neclare, notează ziarul german Handelsblat, observând slăbiciunile grupului: „Diferențele dintre India și China, neîncrederea republicilor din Asia Centrală față de Kremlin, conflictul dintre Pakistan și India: Occidentul poate folosi toate acestea pentru a menține deschise liniile de falie din cadrul alianței. SCO este încă mai degrabă un mozaic fragil decât un bloc monolitic.” Iar Financial Times consideră că prezența lui Vladimir Putin „subminează imaginea pe care Beijingul dorește să o proiecteze ca mare campion al stabilității și multilateralismului”. ”Umilită de Donald Trump, India își relansează relațiile cu China”, titrează Le Monde. ”Încolțit de sancțiuni vamale americane luate brusc – penalități de 50% pentru produsele indiene, tarife motivate, potrivit președintelui Donald Trump, de importurile de petrol rusesc – prim-ministrul indian Narendra Modi a decis să se apropie de Beijing, rivalul și dușmanul său”. ”În mijlocul unui conflict comercial cu Washingtonul, strângerea de mână este încărcată de simbolism”, consideră Le Figaro.   Dar ”deși tensiunile dintre cele două puteri nucleare s-au relaxat (...), punctele de dispută rămân. În 2020, cele două armate s-au ciocnit în apropierea regiunii indiene Ladakh, lăsând cel puțin 24 de morți pe câmpul de luptă. Iar anul trecut, India a înregistrat un deficit comercial de 99 de miliarde de dolari cu China”   mai scrie ziarul francez. A fost „un summit prezentat pe scară largă ca o oportunitate unică pentru China de a-și etala aura geopolitică”, comentează ziarul japonez Nikkei Asia, preluat de Courrier International. Liderul de la Beijing a pledat pentru „o lume multipolară bazată pe egalitate și ordine”. „India este piatra de temelie a strategiei americane de a împiedica China să domine Asia” notează The Wall Street Journal. ”Cu toate acestea, relațiile cu India au devenit ”execrabile de la decizia republicanului de a impune tarife punitive de 50% din cauza achizițiilor masive de petrol din Rusia (...). Washingtonul nu dă nici cel mai mic semn de dorință de a-și schimba poziția și niciun prim-ministru al Indiei, cea mai mare democrație din lume, nu își poate permite să ignore opinia publică”. A fost un eveniment conceput, așa cum explică Foreign Policy, „atât pentru Statele Unite, Japonia, Taiwan și alte țări de la granițele maritime ale Chinei, cât și pentru spectatorii chinezi”, dar și ca o modalitate prin care Xi Jinping (...) a face mai mult loc Chinei”.

O anchetă efectuată de trei instituții media germane ar putea avea consecințe importante în plan politic și diplomatic. Investigația de presă a dezvăluit identitățile a șapte persoane suspectate de sabotarea conductelor de gaze subacvatice care leagă Germania de Rusia.  Ancheta a fost realizată de ziarele Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, alături de postul tv ARD. Dezvăluirile ar putea afecta relațiile dintre Germania și Ucraina, dar în tablou apare și Polonia. Cazul ar putea avea, într-adevăr ramificații nebănuite, așa cum putem afla din revista Courrier International, care realizează o sinteză a articolelor din presa germană pe această temă. Totul a început pe 21 august cu arestarea, în stațiunea italiană Rimini, a unui ucrainean bănuit de implicare în sabotarea conductelor de gaz Nord Stream. Serhiy K., în vârstă de 49 de ani, este acuzat că ar fi fost unul dintre coordonatorii operațiunii din septembrie 2022. Dar el nu este singurul membru al echipei responsabile pentru acest sabotaj aflat în vizorul sistemului judiciar. Autoritățile germane au identificat șapte persoane, inclusiv un căpitan de navă, un expert în explozibili, un specialist în logistică și patru scafandri, pentru care au emis mandate de arestare. Se crede că au trecut prin Polonia și apoi au ieșit pe mare la bordul navei Andromeda, care a plecat din portul german Rostock și a ajuns în apropierea insulei daneze Christiansoe. Un progres spectaculos Pentru anchetatori, „arestarea din Italia reprezintă un progres spectaculos”, relatează Die Zeit. Dar obligă și autoritățile germane să își pună alte întrebări: „Cine sunt sponsorii și cine a dat undă verde operațiunii? Care sunt legăturile lor în cadrul statului și cât de departe merg? Și mai presus de toate, ce influență va avea acest lucru asupra relației Germaniei cu Ucraina?” În timp ce suspiciunile se îndreptau în trecut către Statele Unite sau Rusia, numeroase indicii vizează acum Ucraina, scriu jurnaliștii germani. Ei dezvăluie că echipajul navei Andromeda deținea pașapoarte românești false, dar și pașapoarte reale emise de autoritățile ucrainene, pe care erau scrise nume false. Publicațiile germane indică o serie de legături ale membrilor grupului cu servicii ucrainene sau la vârful armatei. Dacă Volodimir Zelenski ar fi implicat, aceasta ar putea declanșa un conflict diplomatic major între Berlin, Kiev și chiar Varșovia. Site-ul ARD subliniază că ancheta a fost condusă cu dificultate de către poliția germană. Aceasta, deoarece „timp de luni de zile, serviciile poloneze au obstrucționat ancheta”. Ceea ce ridică întrebarea dacă „Polonia consideră cu adevărat sabotajul Nord Stream ca fiind problematic, având în vedere că nu a încetat niciodată să critice conductele”. De partea germană, „cancelaria face tot posibilul să se prefacă că a fost doar un act uriaș de vandalism”, afirmă ziarul Die Zeit. Insistă că trebuie făcută dreptate, dar rămâne și foarte precaută în declarațiile sale. Și pe bună dreptate: „Cea mai mică perturbare ar putea deraia fragilele negocieri privind viitorul Ucrainei dintre Vladimir Putin, Donald Trump și europeni”, notează presa germană.

Noul episod Vorbitorincii vine cu o poveste care te prinde din primul minut. Invitatul nostru este doctorul Cătălin Cîrstoveanu, omul care a transformat Terapia Intensivă Nou-Născuți din Spitalul Marie Curie într-un loc unde speranța nu moare niciodată. Povestea lui e plină de răscruci și alegeri grele: a intrat la Medicină din a treia încercare, dar e convins că ar fi fost un inginer foarte bun. În 2000 a ajuns în Statele Unite și experiența aceea i-a schimbat complet viața. Deși a avut momente în care și-a dorit să plece din România, chiar de trei ori, a rămas aici, lângă pacienți. Îi place să prevină necazurile și crede că din orice faliment se poate naște un proiect nou. Iar când vorbește despre copii, chipul i se luminează imediat. Un episod despre echipă, curaj și puterea de a nu renunța. Despre dorința de a face bine.  Cărțile au locul lor binemeritat în acest podcast și vă dăm prilejul întâlnirii cu caricaturistul Costel Pătrășcan cu care vorbim despre limitele umorului. Dacă v-a plăcut episodul, trimiteți linkul mai departe, să-l vadă cât mai multă lume. Și așteptăm în comentarii și răspunsul la întrebarea lui Cătălin, despre felul preferat de mâncare. Vizionare plăcută! 01:34 - Citate, ziceri și vorbe celebre din culegerile de năzdrăvănii culese de Radu Paraschivescu, umor cu responsabilitate, vacanțe memorabile și mâncăruri preferate 39:48 - Meseria? Înger. Cu doctorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie 02:07:10 - Spuma filelor vine cu următoarele recomandări: Insula de apoi - Vlad Zografi, Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative - Cristian Tudor Popescu, Italia într-un pahar cu vin - Marc Millon 02:28:12 - Limitele umorului cu Costel Pătrășcan 03:04:08 - Vacanță plăcută, oameni buni!

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

Europenii își fac calcule referitoare la taxele vamale cuprinse în acordul comercial UE-SUA. Unele industrii și companii vor pierde, altele vor câștiga. Deocamdată, însă, unele prevederi ale înțelegerii dintre cele două mari blocuri comerciale rămân în negociere. După „sublimul” acord pe tema tarifelor vamale încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, statele membre, economiile și patronatele își fac calcule cu privire la impactul pe care îl vor avea noile prevederi asupra sectoarelor economice. În Franța, Eric Lombard, ministrul economiei și finanțelor, a anunțat că va organiza întâlniri cu patronatele din diverse sectoare. Cotidianul „Les Echos” arată că vor fi industrii care vor câștiga și altele pentru care există multă incertitudine referitoare la efectele asupra companiilor. Astfel, sectorul aeronautic răsuflă ușurat. Asociația Franceză de profil salută exceptarea de la taxare după un dialog transatlantic. Măsura este logică în contextul în care în ultimii ani s-a constatat că multele dispute pe teme comerciale între Airbus și Boeing nu au dus la nimic bun pentru niciuna dintre companii. De altfel, cele două firme au pledat la unison pentru a se păstra actualul nivel de taxare, respectiv zero, un statut vamal care funcționează încă din anul 1979. Specialiștii arată că există colaborări la nivel transatlantic care au creat fluxuri comerciale echilibrate în ambele direcții. De exemplu, industria aeronautică franceză exportă aproximativ 80% din cifra de afaceri, de 51 miliarde de euro, în anul 2024, iar aplicarea unor taxe vamale ar fi fost un dezastru pentru un sector economic extrem de integrat. „Les Echos” dă exemplul unui motor de avion construit complementar de compania Safran în Franța și de General Electric în SUA și care echipează atât Airbus A320 și Boeing 737. În același timp, producătorii din sectorul aeronautic se temeau, în cazul introducerii de taxe vamale, de birocrația cu care acestea veneau la pachet, într-o industrie în care de 40 de ani nimeni nu a calculat tarife vamale. Dar, nu toate industriile sunt atât de mulțumite ca sectorul aviatic. Patronatele din industria produselor lactate sunt îngrijorate. Producătorii francezi exportă anual în Statele Unite mărfuri de 350 milioane de euro și obțin profituri bune în special la brânză. Organizațiile de afaceri din domeniu cred că un acord, chiar și cu taxe vamale, este mai bun decât un război comercial. Majoritatea marilor companii europene din industria lactatelor produc în Europa și exportă în SUA. Dar, o creștere a prețurilor pe piața americană cauzată de aplicarea taxelor vamale va pune un semn de întrebare față de comportamentul de consum, respectiv există riscul să se înregistreze o scădere a vânzărilor din cauza creșterii prețurilor. Deocamdată, acordul tarifar UE-SUA nu cuprinde decizii privind băuturile spirtoase și vinurile, dar detaliile vor fi finalizate în următoarele săptămâni. Până acum, negocierile merg în direcția de a nu taxa băuturile spirtoase, dar acest lucru va trebui confirmat. În orice caz, recent, un producător francez important în domeniul băuturilor alcoolice a calculat că aplicarea unor taxe vamale de 30% i-ar aduce pierderi de 35 milioane de euro pe an. În acest moment, sectorul vinicol este supus taxării, iar patronatele din domeniu au calculat că un nivel de 10% ar fi suportabil, dar o taxă vamală mai mare de atât ar duce la creșterea prețurilor pe piața americană. Industria cosmetică franceză și-a făcut primele calcule. Piața americană este importantă pentru companiile franceze, unde trimit 12% din totalul exporturilor, iar o taxare cu 15% va complica statutul acestor mărfuri în America. Studiile arată că există riscul unei pierderi anuale de 300 milioane de euro și cel al desființării a 5.000 de locuri de muncă în Franța. Directorul general al L Oreal, o companie importantă din industrie, a anunțat în această primăvară că ia în calcul posibilitatea relocării unei părți din producție în SUA. Desigur, calculele vor continua, fiecare sector economic va avea efecte diferite și câștiguri sau pierderi. Donald Trump a complicat viața firmelor europene care exportă în SUA, dar beneficiile americanilor legate de introducerea taxelor vamale sunt încă neclare.

Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial în weekend, menținând tarifele americane la 15% pentru majoritatea importurilor europene. Înțelegerea evită o nouă escaladare tarifară, dar în același timp conturează o nouă realitate a relațiilor transatlantice: un protecționism american ferm, dar previzibil. „Acordul de la Turnberry confirmă că schimburile transatlantice au intrat într-o nouă eră, cea a unui protecționism american fără complexe”, anunță Le Parisien.  „Până la revenirea la putere a lui Donald Trump, acestea erau caracterizate de un nivel mediu al taxelor vamale americane de 4,8 %. În realitate, rata efectivă aplicată de Statele Unite mărfurilor europene se ridica deja la aproape 15 %, dacă se adaugă suprataxa de 10 % aplicată deja de guvernul american și rata de 4,8 % preexistentă.”, este concluzia pozitivă a cotidianului francez.  The Guardian nu este la fel de optimist:  „15% era o poziție mai defavorabilă pentru UE decât înainte de Trump, când tarifele vamale erau în medie de 4,8%, ceea ce reprezintă o victorie semnificativă pentru tactica amenințărilor tarifare a lui Trump.”, spune comisarul european pentru comerț și securitate economică citat de ziarul britanic.  Vestea că un compromis a fost atins este binevenită de sectorul financiar, mai speculează The Guardian:  „Acordul încheiat în Scoția va fi probabil întâmpinat cu ușurare de piețele financiare, după câteva luni turbulente în care investitorii nervoși au fost speriați de perspectiva ca războaiele tarifare ale lui Trump să lovească economia mondială.” Politico afirmă efectele pozitive ale înțelegerii încheiate dintre Trump si uniune. „Acordul va stimula probabil economia europeană, care încă rămâne în urma restului lumii și se luptă să-și revină după pandemia de Covid.”  Economia nu este însă singura care a avut de câștigat, mai comentează publicația. „Pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost un triumf personal mult așteptat, după ce a avut un început dificil al celui de-al doilea mandat la conducerea executivului blocului, atrăgând critici din partea întregului spectru politic și pierzând un proces important la Curtea Europeană de Justiție.” “Cine resimte efectele negative ale tarifelor impuse de Trump?” se întreabă The Economist.  “În curând, economia americană va resimți probabil mai acut efectele războiului comercial. În plus, companiile străine care au suportat costurile până acum s-ar putea să nu le mai poată suporta pentru totdeauna, mai ales dacă, așa cum a promis, administrația Trump va impune tarife și mai mari la 1 august. Președintele adoră să-și sfideze adversarii, atât din domeniul economic, cât și din alte domenii. Dar el este întotdeauna propriul său dușman.” Iar The Washington Post pune la îndoială stabilitatea acordului:  “Casa Albă a făcut recent mai multe anunțuri comerciale cu mare fast, dar în zilele următoare au apărut întrebări cu privire la ceea ce s-a convenit exact cu țări precum Japonia și Vietnam. Casa Albă a declarat că a ajuns la un acord „istoric” cu Regatul Unit în luna mai, dar câteva luni mai târziu, premierul britanic Keir Starmer urmează să se întâlnească luni cu Trump pentru a stabili detaliile.”, amintește ziarul american.    Grupaj realizat de Mădălina Șerban, pentru RFI România

A 6-a editie a festivalului va avea loc în perioada 22-24 august la Dărmănești, Bacău. Pe lângă alți artiști invitați din Statele Unite, Marea Britanie, Argentina, Elveția, Suedia și, evident, România, vor participa si două trupe din Franța: Circle of Mud și Johanna Red Band. Am stat de vorba cu Flo Bauer de la Circle of Mud si cu Johanna Red.  

Începând de azi și până duminică, va avea loc pe Dunăre în dreptul Canalului Siderurgic Călărași un maraton de înot de anduranță de 72 de ore care se numește „ 72 Dus-Întors”. Principalul participant este Mihai Badea, coordonatorul secției de natație de la CSM București. Acesta îl va avea alături pe celebrul Martin Strel, deținător a 5 recorduri mondiale Guiness și pe alți 72 de înotători români. Totul pentru o cauză umanitară. Un material de Tudor Furdui: După ce a înotat 116 kilometri în Dunăre și a trecut Lake Powell, din Statele Unite ale Americii, Mihai Badea, coordonatorul secției de natație de la CSM București, vrea să își depășească toate limitele! Va înota în Canalul Siderurgic din Călărași timp de, atenție 3 zile și 3 nopți, din 17 până în 20 iulie,  pentru o cauză umanitară, așa cum au fost toate acțiunile pe care le-a desfășurat în ultimii 5 ani. Cursa lui Badea este pentru a susține Fundația Copii în Dificultate și strângerea de fonduri pentru tinerii care merită o șansă la bucurie, liniște și sprijin! Mihai va da speranță prin înot copiilor cu dizabilități, copii care nu șansa de a trăi o viață incluzivă cu facilități adecvate. În marea lor majoritate aceștia se trag din familii deosebit de împovărate și locuiesc în casele în care au crescut și necunoscând bucuriile simple ale unei excursii de vacanță. Cu pași mici, dar determinați, fundația a început să construiască un loc de vis la munte unde copiii bolnavi critic pot experimenta relaxarea și fericirea vacanței. Mihai Badea spune despre ce e vorba “Se numește Căsuța dintre Brazi, dar de fapt el este un centru de recuperare și tratament pentru copiii cu dizabilități. Nu numai pentru copiii fundației, copiii în dificultate, fundație pentru care eu sunt și un fel de ambasador sportiv al fundației, ci pentru toți copiii cu dizabilități” - Mihai Badea, coordonator secție natație CSM București Badea s-a născut în 1972 și înoată 72 de ore Mihai Badea și-a ales numărul orelor pe care le va înota după anul în care el s-a născut, 1972. În 72 de ore în apă te descompui și te reconstruiești de sute de ori în același corp. Badea a spus că în timp ce înoată atâtea și atâtea ore gândurile îi curg în ritmul mișcărilor, iar fricile și dorințele se așază ca piesele unui puzzle. Tot ce era confuz începe să capete sens. E ca și cum apa devine o oglindă pentru suflet. Nu există telefon care să sune, nici notificări, nici voci care să-ți întrerupă fluxul. Ești într-un spațiu intim, golit de distrageri, iar stările trăite sunt multiple  “Cel mai mult îmi doresc să intru în acea stare de transă pe care am simțit-o în majoritatea curselor mele. Undeva după kilometru 30  intru într-o stare de meditație. Și asta se datorează faptului că apa izolează foarte bine fonic și ai o respirație constantă. Și atunci ai impresia că cursa trece foarte repede”- Mihai Badea, coordonator secție natație CSM București. În cea mai grea și solicitantă cursă din viața sa, Mihai Badea nu va fi singur! Îi va avea alături de el în apă pe alți 3 mari înotători : Cameliu Costache, Alexandru Nicoară și  Bogdan Zurbagiu. Fiecare dintre ei va înota câte 24 de ore. Împreună cu cei menționați vor participa și 72 de tineri înotători români care vor parcurge același kilometru dus-întors într-o provocare fără precedent dedicată unei cauze nobile. La eveniment va participa și slovenul în vârstă de 71 de ani Martin Strel, legendarul “Big River Man” deținător a 5 recorduri mondiale Guiness. Strel va înota cot la cot cu Mihai Badea, care în cazul în care va termina cursa va deveni poate cel mai puternic înotător de anduranță din Europa.

Donald Trump a trimis sâmbătă o scrisoare către UE în care anunță un tarif de 30% pentru produsele UE importate în SUA, de la 1 august. Un nivel mult peste ceea ce anticipase Bruxelles-ul. Tarife separate pentru sectoare specifice – cum ar fi oțelul, aluminiul și automobilele – sunt deja în vigoare. UE se arată deschisă discuțiilor, dar pregătită să răspundă. Potrivit Euronews, ”Trump se află în mijlocul unui bombardament de anunțuri de noi bariere tarifare, atât cu aliații, cât și cu dușmanii, o piatră de temelie a campaniei sale din 2024. El a promis că această politică va pune bazele revitalizării economiei americane, despre care susține că a fost subminată de alte națiuni timp de decenii”. CNN transmite că administrația Trump a contestat în mod special taxele pe valoarea adăugată și taxele pe serviciile digitale, care sunt importante în mai multe țări membre ale UE: ”Țările care aplică aceste taxe ar putea impozita toate veniturile pe care le încasează marile companii online - chiar dacă afacerea este neprofitabilă. Aceasta poate include ceea ce încasează din vânzarea de date, publicitate, precum și plățile pe care le primesc pentru abonamente, software și alte tipuri de servicii online pentru care utilizatorii plătesc”. Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar va „continua să lucreze” pentru un acord până la 1 august și rămâne pregătită să ia toate măsurile „necesare” pentru a proteja interesele UE, informează Deutsche Welle. ”După anunțul șocant al lui Trump privind tarifele vamale, Europa încă speră să negocieze”, titrează la rândul său Le Monde: ”Anunțul a părut o palmă peste față, deoarece timp de trei luni echipe europene negociaseră cu administrația americană un prag minim unic de 10% pentru o gamă largă de produse, similar acordului încheiat în mai de Regatul Unit cu Statele Unite. În ciuda rezervelor anumitor țări, inclusiv Franța, europenii păreau resemnați cu acest nivel de impozitare”. ”Prin urmare, executivul european continuă să-și pună toate speranțele în succesul negocierilor”, constată Le Figaro. ”O strategie care, până acum, nu a dat roade: în ultimele zile, oficialii Comisiei au crezut în iminența unui acord cu administrația americană. Dar ei au fost surprinși de declarația lui Donald Trump de la sfârșitul săptămânii, care vizează și multe alte țări”. După cum transmite Financial Times, ”pe lângă lista inițială de contratarife, Comisia Europeană are în vedere un pachet de tarife pentru importuri suplimentare de 95 de miliarde de euro, inclusiv aeronave, alcool și alimente, care ar necesita aprobarea statelor membre. Această sumă a fost deja redusă la 72 de miliarde de euro, potrivit unor diplomați, după ce guvernele au făcut lobby pentru eliminarea unor produse sensibile”. Iar ziarul german Handelsblat este convins:   Donald Trump conduce SUA către o ruptură transatlantică. Oricine se așteaptă în continuare ca președintele SUA să evite escaladarea conflictului comercial acționează imprudent. Trump nu se va lăsa moderat.  

O dezvăluire dintr-o carte recent apărută în Statele Unite este comentată pe larg în presa internațională. Președintele Donald Trump le-ar fi spus donatorilor de campanie, în 2024, că l-ar fi amenințat pe Vladimir Putin cu bombardarea Moscovei dacă liderul rus ar invada Ucraina. Cartea se intitulează „2024: Cum a recucerit Trump Casa Albă și democrații au pierdut America”. Autorii sunt trei reporteri politici americani, Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf. După cum transmite CNN, „înregistrarea audio prezintă o latură dezlănțuită a lui Trump, pe care acesta a fost dispus să o dezvăluie în spatele ușilor închise pentru a atrage donatori bogați. El a vorbit nu doar despre strategia sa de politică externă uneori agresivă, ci și despre deportarea studenților protestatari și despre opinia sa că «oamenii legați de asistența socială» vor vota întotdeauna cu democrații”.   Fox News amintește că Donald Trump și-a exprimat recent frustrarea față de Putin, în timp ce încearcă să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Marți, Trump a declarat în timpul unei ședințe de cabinet că s-a săturat de Putin și a spus că are în vedere posibilitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei.   Potrivit Huffington Post, „remarcile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Trump, care a susținut că Putin nu ar fi îndrăznit să ordone invazia Ucrainei din 2022 dacă el ar fi rămas în funcție. Trump, însă, l-a lăudat pe Putin imediat după declanșarea războiului și a vorbit pozitiv despre el în public, deși în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul omologului său de a pune capăt războiului din Ucraina”.   Le Figaro remarcă răspunsul prudent al Moscovei. Deși vocea lui Donald Trump este recognoscibilă pe înregistrare, autenticitatea documentului audio nu a fost confirmată. În această privință, [purtătorul de cuvânt al Kremlinului] Dmitri Peskov a afirmat că nu știe dacă „este un fals sau nu”, chiar dacă „există o mulțime de știri false în zilele noastre”.   „Președintele Trump ar trebui să folosească imediat măsuri împotriva Rusiei pentru a pune capăt definitiv invaziei Ucrainei”, scrie Forbes, într-un articol de opinie. „Pentru a ajunge la o pace autentică, Washingtonul trebuie să furnizeze armele necesare - atât defensive, cât și ofensive. Europenii ar trebui să își sporească și ei asistența. Ucrainenii știu cum să lupte. Incredibil, dar administrația Biden a acționat cu frică, crezând că Putin s-ar putea înfuria cu adevărat și ar putea folosi arme nucleare. Putin s-a jucat sufletele timide ale acestor factori de decizie care fac America slabă. Nu avea de gând să treacă pragul nuclear. Dar astfel de amenințări și-au atins scopul, împiedicând Ucraina să obțină ceea ce avea nevoie pentru a câștiga conflictul. Când Donald Trump și-a început al doilea mandat, Vladimir Putin credea că Rusia era pe cale să câștige războiul.”

În acest episod din Historincul ajungem la mâncare.  Cum mâncam, ce mâncam, cum făceam rost de mâncare în anii comunismului? Cum și de ce am ajuns la raționalizarea alimentelor? De ce spunem ACUM că ATUNCI mâncam mai bine?  Vom găsi răspunsuri la aceste întrebări și vom încerca să ne lămurim de ce a devenit mâncarea „valuta forte” a României socialiste industrializate, din dialogul dintre colega noastra Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa.    01:10 Relația mistică dintre comunism și alimentația 07:23 Statistici despre consumul alimentar - România versus vecinii ei 09:00 România, Cenușăreasa Europei 12:39 Colectivizarea, o victorie simbolică  14:00 Exporturile în Statele Unite ale Americii 18:40 Mâncarea a devenit ”valuta forte” a României 20:44 Indicații prețioase 25:39 Nicio masă fără pește 29:30 Statul își înșela cetățenii 31:39 Ce însemna alimentația rațională a populației 34:50 Cum se stabilea raționalizarea 39:00 Cui îi păsa de siguranța populației 47:41 Chiar mâncam bine? 54:20 Păsări bolnave vândute drept carne pentru consum  

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau