Podcasts about moscova

Împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei reprezintă un subiect predilect în presa internațională. Comentatorii semnalează câștigurile minime ale Rusiei, dar știu că Vladimir Putin nu are de gând să se oprească. „După aproape patru ani de război împotriva Ucrainei, Vladimir Putin încă nu a obținut victoria la care spera”, își începe editorialul ziarul Le Monde. „Rezistența ucraineană și mobilizarea occidentală au zădărnicit planurile FSB, care îi promiseseră președintelui o victorie rapidă și ușoară. Deconectat de realitate și izolat după un sfert de secol la putere, liderul de la Kremlin se trezește prins într-un război de uzură, care provoacă ravagii pentru câștiguri teritoriale limitate. Putin spera să profite de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a pecetlui rapid un «acord de pace», cu complicitatea Washingtonului. El rămâne prins în logica sa belicosă, mânat de o căutare existențială a victoriei pentru a-și justifica viziunea istorică și ambițiile militare. O nouă ofensivă pe un alt front european ar fi o evadare irațională, dar nu mai irațională decât tragica sa decizie de a invada Ucraina acum patru ani.” USA Today observă la rândul său că  „liderul rus i-a convins pe Trump și pe negociatorii americani, inclusiv pe trimisul prezidențial Steve Witkoff, că dorește să încheie un acord – chiar dacă Moscova lansează rachete și drone asupra orașelor ucrainene. Războiul pe care Trump a jurat în repetate rânduri că îl poate încheia într-o singură zi are acum patru ani”. Pentru First Post, „războiul dintre Rusia și Ucraina a arătat o oglindă a Occidentului, expunând fracturi în credința îndelungată în descurajare, coeziune transatlantică și legitimitatea internaționalismului liberal. De asemenea, a grăbit calea către o ordine mai multipolară în care Sudul Global - și India în special - caută o voce distinctă”. La rândul său, revista Forbes constată că Rusia și Ucraina nu sunt deloc mai aproape de pace, după patru ani de război la scară largă. Timp de peste un an, președintele american Donald Trump și administrația sa au condus negocierile pentru a pune capăt războiului. Aceste eforturi, însă, nu au dus la încetarea războiului. Potrivit analizei publicației ucrainene Kyiv Post, strategia Rusiei nu s-a schimbat: „Ucraina trebuie zdrobită prin uzură în timp ce se agită sabia armelor nucleare. Rusia pariază pe faptul că democrațiile nu au curajul pentru sacrificii prelungite, cu riscul unui război nuclear. Până acum, având în vedere că administrația lui Donald Trump declară „nu este războiul nostru”, pariul lui Putin a dat roade. Publicația spaniolă La Vanguardia, citată de Eurotopics, notează că, din perspectiva europenilor, „Putin nu trebuie lăsat să câștige, deoarece acest lucru ar deschide calea pentru o nouă agresiune rusească. Cea mai mare teamă din capitalele Europei este că presiunea asupra lui Zelenski ar putea produce un fals sfârșit al războiului, după care Putin s-ar putea reînarma și ar putea ataca din nou.”

Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt perspectivele? Am întrebat-o pe Sabina Fati, autoare, jurnalistă şi doctor în istorie. Cea mai recentă carte a sa este „Cine râvneşte la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă” şi a apărut în 2024 la Humanitas.Cum rezistă Ucraina?Sabina Fati: „Rezistă destul de greu, pentru că banii vin tot mai rar și tot mai puțin, pentru că SUA mizează mai mult pe Moscova decît pe Kiev, pentru că europenii nu sînt într-o unitate în sprijinul Ucrainei, pentru că, deși armele pot fi înlocuite și vin dinspre Europa, oamenii nu pot fi înlocuiți. Se înțelege din declarațiile făcute de oficialii ucrainieni că sînt tot mai puțini soldați pe front, iar cei care au rămas sînt obosiți, răniți, hărțuiți. Și probabil că totul e din ce în ce mai greu, mai ales că în ultima vreme și orașele mari au fost lăsate fără curent electric, fără încălzire. Țara e devastată de război, așa cum știm. Zece milioane dintre locuitorii Ucrainei au plecat spre Occident. Deci, situația e destul de dramatică.”Rusia continuă să folosească sintagma „operațiune militară specială”, ba chiar să-i sancționeze pe cei care vorbesc despre război sau despre invazie. Ce relevanță mai are această formulă astăzi? Sabina Fati: „Singura relevanță e pentru Putin, îmi imaginez, și pentru propaganda lui. Din păcate însă, războiul propagandistic și hibrid a ajuns la noi. Noi sîntem într-un război hibrid, pe care oficialii noștri poate nu îl recunosc întru totul. Europa se află într-un război hibrid. Germania se plînge că drone rusești survolează bazele ei militare. În România dronele rusești survolează Estul țării, liniștite și fără să le deranjeze nimeni. Această „operațiune specială” s-a transformat într-un război hibrid care încet, încet ajunge în toată Europa. Şi sprijinul cel mai mare pentru acest război îl dau radicalii și extremiștii din toată Europa. Vedem că în toată Uniunea Europeană circa 30-35% din parlamente sînt formate din radicali, extremiști, naționaliști de toate felurile.”Am văzut deja că negociările de pace în mai multe formate nu duc nicăieri, ele sînt clasate drept constructive sau bune de delegați, dar niciodată nu se obține un rezultat.Ce urmează? Sabina Fati: „Rămîne de văzut dacă, într-adevăr, aceste negociări de pace vor duce la pace și mai ales la ce fel de pace, pentru că știm din istorie că pacea e de multe feluri și întotdeauna între condițiile păcii intră și teritorii conexe, intră și condiții conexe. Criminalii de război vor fi sau nu judecați? Noi, în România, poate sîntem surprinși că aproape 40% dintre români vor ca pacea să se facă oricum, inclusiv cu cedări teritoriale, dincolo de ceea ce au cîștigat rușii pe teren. În același timp, pentru că de Rusia depinde mai mult decît de Ucraina această pace, ei au condiții maximaliste. Un semn de întrebare este de ce europenii n-au început negocierile de pace? Pentru că problema pe care au ridicat-o a fost mereu: noi nu discutăm cu dușmanul. Şi atunci cum putem să facem pace dacă nu discutăm? Ar fi fost nevoie ca Europa să fie cea care dirijează negocierile de pace, nu SUA, în condițiile lui Trump. Pentru că vedem că toate presiunile care se fac sînt pe Ucraina, nu pe Rusia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Subiectul rețelei de asasini plătiți de Moscova care aveau ca țintă oficiali și jurnaliști din Ucraina, destructurată de polițiștii moldoveni și ucraineni, continuă să rămână în atenția discuțiilor publice la Chișinău. În dimineața zilei, Președinția de la Chișinău a emis un comunicat în care explică cum s-a întâmplat că unul dintre figuranții dosarului a ajuns să fie grațiat de președinta Maia Sandu. Înainte de arestarea în Rusia, Nicolae Șepeli nu a avut antecedente penale. Acesta a fost ademenit într-o rețea de traficanți de droguri, cazul lui fiind calificat internațional drept victimă a traficului de ființe umane, statut confirmat inclusiv de organizația La Strada. Președinția anunță că realizează verificări „pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”. Temele ediției: - Forțele de ordine din Republica Moldova și Ucraina au desconspirat o rețea care pregătea atentate și asasinate la comandă pe teritoriul Ucrainei. Cel puțin 10 persoane au fost reținute, inclusiv la Chișinău. Țintele erau jurnaliști și militari importanți, iar indicațiile veneau de la Moscova. Cât plăteau rușii și cum funcționa rețeaua ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cazul „asasinatelor la comandă” a explodat rapid pe rețelele sociale. Pentru mulți în Moldova cazul readuce în prim-plan o problemă mai veche: cât de transparente sunt mecanismele de clemență ale statului. Liliana Barbăroșie s-a uitat peste reacțiile din presă și de pe rețele de socializare. - Intrăm în săptămâna care acum patru ani ne-a schimbat complet viețile și viitorul – patru ani de când Federația Rusă a atacat Ucraina. Invitatul de astăzi este fostul deputat de la Chișinău, analistul politic Oazu Nantoi, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie. - Satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă este prima localitate din Republica Moldova care a demonstrat că independența energetică este posibilă la nivel rural. Printr-un proiect ambițios finanțat de Uniunea Europeană, Feștelița s-a transformat într-un model de eficiență: de la grădinițe încălzite cu biomasă, până la un parc fotovoltaic care aduce venituri la bugetul local. Povestea de succes de la Feștelița vă este prezentată de Veronica Gherbovețchi, care a stat de vorbă cu primarul din localitate, Nicolae Tudoreanu, dar și și cu directoarea grădiniței, Liuba Vozian. - O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează, în perioada 23–25 februarie, o vizită în Republica Moldova. - Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro din partea UE pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. - Mii de elevi din Republica Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, pentru a transmite mesaje de solidaritate copiilor din Ucraina. Știrile zilei: O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează o vizită în Republica Moldova. Parlamentarii lituanieni vor avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alți oficiali de la Chișinău. Agenda vizitei include schimburi de opinii privind cooperarea parlamentară, parcursul european al Republicii Moldova, oportunitățile de extindere a parteneriatului bilateral în diverse domenii. *** Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. Programul are un buget total de 250.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, transmite Moldpres. Sprijinul este destinat grupurilor de producători sau parteneriatelor care își propun să dezvolte proiecte comune pe întreg lanțul valoric al sectorului semincer, de la producere și multiplicare până la procesare și comercializare pe piață. *** Mii de elevi din Republică Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, inițiată de Ministerul Educației de la Chișinău, pentru a transmite mesaje de solidaritate, curaj și speranță copiilor din Ucraina. Scrisorile redactate de elevi urmează să fie transmise destinatarilor prin intermediul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova. Inițiativa a fost concepută pentru a oferi copiilor afectați de războiul din Ucraina un semn de apropiere, sprijin moral și empatie din partea colegilor lor din Republica Moldova.   *** Drumurile din rețeaua rutieră națională sunt practicabile în această dimineață pe întreg teritoriul Republicii Moldova, după intervenții desfășurate în ultimele 12 ore, după ninsorile abundente din weekend. Meteorologii anunță că, pe parcursul zilei de luni, cerul va fi variabil, iar local vor cădea precipitații slabe. Temperaturile vor indica o ușoară încălzire, totuși minimele nocturne rămân negative, între −10 și −4 grade.

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional. Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române. Temele ediției: - Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile. - Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale. - Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München. - Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei - Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri. Știrile zilei: Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport. *** Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa. Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor. *** Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău. În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program. *** Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș. Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

Dosarele Epstein vor marca o generație – iată una dintre concluziile comentatorilor, după ce tot mai multe dintre documente încep să fie citite și înțelese. Dar cum și-a clădit și cum și-a folosit infractorul sexual această vastă rețea de relații? Presa internațională explică. The New York Times, citat de Courrier International, analizează o serie de tranzacții și tentative de investiții ale lui Jeffrey Epstein în toate sectoarele din Silicon Valley, în criptomonede, startup-uri biomedicale, dar și în vedete Big Tech în ascensiune, precum SpaceX și Facebook. Fie că s-au materializat sau nu, toate aceste tranzacții au cel puțin un lucru în comun: au fost discutate după 2008, anul primei condamnări a finanțatorului pentru racolarea unei minore în scopuri de prostituție în Florida. La acea vreme, Epstein, simțind că lațul legal se închide, încerca să se mențină pe linia de plutire financiară și să-și consolideze vasta rețea de contacte prestigioase sau pur și simplu lucrative. În revista franceză L'Express citim cum ”Jeffrey Epstein și oamenii Kremlinului au clădit un parteneriat fructuos”. Este titlul interviului acordat de Françoise Thom, cercetătoare specializată în Rusia. Ea spune că legăturile dintre agresorul sexual și Moscova erau de lungă durată. Iar revista se întreabă dacă nu cumva, până la punctul în care au transformat-o în cel mai mare kompromat din istorie. ”Acest lucru este suficient pentru a le da fiori guvernelor occidentale, care încep să se întrebe dacă agresorul sexual nu era și un agent... care lucra pentru Moscova. Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească Și pe bună dreptate. Peste 10.000 de scrisori, note și mesaje text publicate de Departamentul de Justiție al SUA se referă la Rusia - și o mie la Vladimir Putin. Aceste documente dezvăluie că Epstein avea legături de lungă durată cu înalți oficiali ruși. În 2011, de exemplu, notoriul om de afaceri a călătorit în Rusia cu o viză emisă de Vympel, asociația veteranilor unei unități de elită FSB, potrivit ziarului Novaya Gazeta”. ”Faimă, putere, sex și crimă” Iar Financial Times descrie cum ”Epstein a reușit să transforme relațiile într-o sursă de bani, putere și alte conexiuni - un fel de schemă socială Ponzi pe care a menținut-o până la arestarea și moartea sa în închisoare în 2019. Membrii de elită ai grupului său nu aveau toți aceleași nevoi. Pentru a le satisface, Epstein putea să-și asume rolul de confident, broker sau pețitor, ghid către o viață mai luxoasă sau chiar bancher. Faimă, putere, sex și crimă - dosarele Epstein vor avea probabil repercusiuni care vor reverbera o generație. Citeste siEpstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea? În aceste vremuri de neîncredere absolută față de elite, politica modernă este deja modelată de puterea teoriilor conspirației. Și se dovedește că adevărata conspirație nu a fost orchestrată de la Davos sau la Națiunile Unite, sau din subsolul unei pizzerii [așa cum credeau susținătorii „Pizzagate” din Statele Unite], ci de la adresa de e-mail hiperactivă a unui pedofil. Când bogăția, lingușirea sau ajutorul pe care l-a oferit nu i-au adus ceea ce își dorea, Epstein a devenit amenințător și brutal - folosindu-și intimitatea atent cultivată cu oamenii pentru a se juca cu teama lor de a fi expuși, ceea ce a asigurat funcționarea mașinăriei  (Sursa: Courrier International).

Pentru prima oară de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în acest weekend au avut loc, la Abu Dhabi, negocieri pentru pace între Ucraina, Rusia şi Statele Unite ale Americii. Discuţiile s-au încheiat fără un acord dar ar putea continua la începutul lunii februarie. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Pescov, a declarat că problema teritorială rămîne de o importanţă fundamentală pentru partea rusă. Preşedintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că discuţiile au fost constructive. În timpul discuţiilor de la Abu Dhabi, atacurile aeriene ruseşti au lăsat fără curent şi căldură peste un milion de ucraineni. De ce abia acum vedem această formulă trilaterală de negocieri: Rusia. Ucraina, Statele Unite? Unde este Europa la aceste negocieri? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Angela Grămadă: „Disponibilitatea rușilor de a merge într-adevăr spre niște negocieri care să fie eficiente, este foarte, foarte redusă și ucrainenii înțeleg foarte bine acest lucru, dar nu își permit să facă acele concesii pe care Rusia și le dorește, din simplul motiv că atunci ar însemna ca statul ucrainean să își piardă din relevanță și să piardă o parte din acele instituții care arată că țara vecină este un subiect de drept internațional. (...) Federația Rusă poate nu vrea neapărat să se împace cu Ucraina, poate nu vrea neapărat să oprească războiul, pentru că am văzut aceleași atacuri asupra Kievului şi altor orașe din Ucraina, dar cu siguranță nu vrea să-l supere pe Trump. ”Unde este Europa la aceste negocieri?Angela Grămadă: „Europa e cumva prinsă încă în capcana birocraţiei, dar în același timp Europa este prinsă și în dilema morală. Cum ajutăm? Oferim mai multă susținere militară, oferim mai multă susținere pentru a integra Ucraina în Uniunea Europeană, oferim pur și simplu asistență financiară ca Ucraina să reziste din punct de vedere umanitar? Sau pur și simplu așteptăm să se termine războiul și după aceea vom interveni în procesul de reconstrucție a Ucrainei? Eu cred că acum Europa are propria sa dilemă și, deși nu am apreciat foarte mult discursul lui Volodimir Zelenski (de la Davos), mai mult de 80% din argumentele pe care le-a dus în ceea ce privește critica sa față de Uniunea Europeană sînt valide, sînt valabile: trebuie să existe o coeziune mai mare în rîndul statelor membre ale Uniunii Europeane pentru a nu permite ca securitatea europeană să stea la cheremul unor state precum Federația Rusă.”Cum vă explicați faptul că în timpul acestor negocieri de la Abu Dhabi chiar, Rusia a lansat un atac masiv asupra infrastructurii civile a Ucrainei? Angela Grămadă: „Pe de-o parte este vorba despre presiunea pusă direct pe delegația ucraineană care a luat parte la aceste negocieri și care practic astfel era constrînsă să facă anumite cedări. Iar al doilea aspect care trebuie luat în considerare se referă la retorica rusă în ceea ce privește procesul decizional intern din Ucraina. Ei nu au renunțat la tactica de a îngheța, la propriu, societatea ucraineană, adică locuitorii din diferite orașe mari, astfel încît aceștia să se răscoale împotriva propriei guvernări. Ce nu au luat în considerare nici de această dată rușii este faptul că, cu cît atacul este mai consistent asupra Ucrainei, cu atît coeziunea internă socială este mai mare. (...) În sondaje vedem foarte clar că populația ucraineană este în favoarea unor negocieri, dar nu este în favoarea cedării de teritorii și a unei păci injuste. Și asta nu înțeleg cei de la Moscova pînă la capăt. De ce ucrainenii dau dovadă de reziliență în momentul în care sînt supuși unor asemenea presiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Rusia a promis că va riposta după ce a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, situată între Moscova și Sankt Petersburg. Kievul a respins aceste acuzații. Iar președintele Trump, care încearcă să medieze un acord de pace și-a exprimat furia la vestea presupuselor atacuri. Deci, ce urmează? – se întreabă comentatorii. Trump este „foarte furios”, titrează Forbes, notând că președintele american a insistat că „nu este momentul potrivit. Una e să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Cu totul altceva e să-i ataci casa”, a declarat liderul de la Casa Albă The Moscow Times observă însă că este neobișnuit ca o declarație referitoare la un posibil atac cu drone să vină de la ministrul de externe, Serghei Lavrov. ”De obicei, Ministerul Apărării din Rusia și autoritățile regionale raportează despre atacurile cu drone ucrainene, nu ministrul de externe. Chiar dacă incidentul va fi confirmat, tot nu ar fi prima dată când dronele ucrainene ajung în zone în care locuiește Putin”. ”Va deraia acest lucru discuțiile de pace?” – se întreabă First Post. ”Existența acestei proprietăți de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliații lui Alexei Navalnîi, celebrul lider al opoziției, care a murit în închisoare în 2024. Mulți observatori ai relației Rusia-Ucraina cred că atacurile cu drone, care ar fi avut loc la o zi după ce Zelenski s-a întâlnit cu Trump, ar putea deraia discuțiile de pace în curs și că Kievul nu ar câștiga nimic din aceste atacuri”. Un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă Newsweek notează că  ”asigurarea unui acord mult așteptat privind Ucraina ar fi un moment crucial pentru Trump, autoproclamat mediator global. Acesta crede că Putin vrea să pună capăt războiului și pune presiune pe Kiev să facă compromisuri dureroase. Însă aliații Kievului se îndoiesc în legătură cu adevărata dorință de pace a Moscovei și cred că Kremlinul vrea să amâne sau să saboteze complet fragilul proces pentru a putea continua lupta și a ocupa mai mult teritoriu ucrainean, înșelându-l pe Trump”. Dar ce se află în zona presupus atacată? Le Figaro descrie această reședință. ”Acolo se află un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă. Oficial, Vladimir Putin are șase reședințe prezidențiale, legate de funcția sa, și se spune că se bucură de aproape tot atâtea proprietăți private, deși nicio informație nu este complet certă. Moscova acuză Ucraina că a vizat această reședință extraordinară din Valdai. Proprietatea aparține nu doar Federației Ruse, ci și în mod privat unei companii deținute de un apropiat al liderului de la Kremlin. Pe cele 150 de hectare aparținând Federației Ruse au fost construite depozite, garaje, hangare, pensiuni și, foarte probabil, vehiculele de lansare a rachetelor care au generat atâtea discuții vara trecută. Imaginile din satelit publicate în august 2025 de Radio Europa Liberă au dezvăluit prezența a 12 vehicule blindate antiaeriene ceea ce ar arăta că reședința este probabil unul dintre spațiile de locuit preferate ale președintelui rus”.

Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii. Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”. CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate. Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”. Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul. ”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times. Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja. Fără termen limită The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova. Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida. După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”. De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord. Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) - Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) - Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) 7 probleme ale Justiției de (ne)rezolvat pentru Nicușor Dan (DW) Doar 11 magistrați au avut curajul să meargă la Cotroceni și să-și spună public nemulțumirile. Întâlnirea lor cu președintele a fost transmisă direct de Președinție prin rețelele sociale. Dar, în vreme ce Nicușor Dan asculta mărturisirile procurorilor și magistraților despre cum a fost depusă justiția în mâinile unei grupări cu legături politice, Inspecția Judiciară a dat publicității un raport din care rezultă că derapajele care apar în investigația Recorder au fost deja verificate și n-ar mai fi mare lucru de făcut.  Iată câteva dintre problemele prezentate de procurori şi judecători la Cotroceni: Președinții de instanțe au prea multă putere; Modalitatea de promovare în posturi nu este obiectivă și poate afecta independența și imparțialitatea, iar meritocrația contează prea puțin; Inspecția Judiciară ar trebui desființată și ar merita regândit întreg sistemul disciplinar prin crearea unui corp național al inspectorilor pentru că „Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”; Justiția nu se mai poate autoregla, cum a sugerat președintele Nicușor Dan: fiindcă cele mai importante instituții din sistemul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București,  „sunt controlate” de oameni care „au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme”, „toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem”; E nevoie de schimbarea legilor justiției prin intervenția parlamentului, „dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului?  Sunt greu de găsit soluții concrete câtă vreme în parlament există grupuri de interese strâns legate de magistrații aflați în fruntea instanțelor și parchetelor. Un pact politic pentru Justiție al partidelor din arcul de guvernământ ar fi un prim pas. Totuși destul de (im)posibil de pus în practică, consideră jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București. Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) Președintele Nicușor Dan vrea vot prin corespondență pentru consultarea magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat surse din Administrația Prezidențială pentru HotNews, care au vorbit și despre rolul serviciilor secrete. Discuțiile de luni cu magistrații veniți la Cotroceni au avut loc nu doar cu tabăra „anti CSM”, ci și cu cea „pro CSM”, au explicat doi oameni din adminstrația prezidențială, pentru HotNews. Datorită sensibilității subiectului, aceștia au vorbit sub condiția confidențialității.  În privința „referendumului”, cum l-a numit șeful statului, se evaluează un vot prin corespondență, au precizat cele două surse din Administrația Prezidențială. Mai exact, întrebarea ar putea să fie trimisă printr-un buletin care ajunge la instanța din care fac parte magistrații, iar apoi la aceștia. Ei ar returna buletinul prin corespondență. Se discută despre un vot nenominal, neidentificabil. În această variantă, Administrația Prezidențială va trimite direct prin instanțe această consultare și nu prin Consiliul Superior al Magistraturii. Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) După un an de ministeriat, Daniel David și-a prezentat demisia premierului Bolojan. A fost numit în guvernul Ciolacu 2 pe 23 decembrie 2024 – a ieșit din guvernul Bolojan pe 22 decembrie 2025. Un an în funcția de ministru al Educației și Cercetării, două mandate în două guverne. De 150 de zile nu mai făcuse o conferință de presă la ministerul pe care-l conducea. În primul mandat, în Guvernul Ciolacu, Daniel David a fost prezentat și s-a prezentat drept ministrul reformei bazate pe dovezi.  Profilul său academic – profesor universitar de psihologie, cercetător recunoscut internațional, fost rector al Universității Babeș-Bolyai, expert evaluator pentru instituții academice de prestigiu din SUA și Europa – i-a oferit un capital de credibilitate fără precedent pentru un ministru al Educației. Tocmai acest profil a creat așteptări uriașe în sistem. Primele fisuri au apărut prin lipsa de onestitate, scrie jurnalistul Mihai Peticilă de la Edupedu. Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.” În ședința în care au fost propuse măsurile, în Coaliția de Guvernare și cu reprezentanții ministerelor, conform surselor Edupedu.ro, ministrul Daniel David a fost singurul care a ridicat mâna și și-a asumat că va lua măsurile propuse, fără să comenteze. Tot ce a decis politicul, David a aplicat fără reacție. Motivul său declarat celor din minister și din cabinet: „dacă noi aplicăm în educație primii, atunci toți vor vedea exemplul nostru și ne vor urma”. Era în iunie 2025. Până în final de noiembrie 2025, niciunul dintre colegii săi miniștri nu aplicaseră și în domeniilor lor măsuri de austeritate. Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) După numirea în fruntea Armatei de către Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a reactivat o serie de militari care fuseseră marginalizați de Ceaușescu pentru apartenența lor la serviciile secrete sovietice. Iar noua putere coagulată în jurul lui Ion Iliescu era organizată încă din anii ‘80 cu sprijinul serviciilor secrete sovietice. Aceste legături cu Moscova au încetinit apropierea noastră de Occident și ne bântuie chiar și acum. Continuarea, în Libertatea.

Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) - Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) - Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business (CursDeGuvernare) - Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Opinie: Ce fel de ministru al Apărării e potrivit în România (DW) România ar putea avea cel mai tânăr ministru al Apărării din ultimii 35 de ani într-o perioadă în care pacea e pe muchie de cuțit, Europa se înarmează și România pare să nu înțeleagă momentul grav în care se află. Fotoliul Apărării a rămas vacant după demisia forțată a lui Ionuț Moșteanu, care s-a încurcat când a trebuit să dea explicații despre studiile lui finalizate la o universitate controversată, dar și despre imposibilitatea lui de a spune cum de nu a făcut armata, într-o perioadă în care stagiul militar era obligatoriu. USR l-a nominalizat pe Radu Miruță, 40 de ani, pentru fotoliul Apărării. Miruță este deocamdată ministrul Economiei și a asigurat interimatul de la MApN, fără să producă niciun fel de valuri și fără să se pună pe el în evidență. A făcut în paralel o facultate de drept privată din Târgu Jiu și Facultate de electronică, telecomunicații și IT de la Politehnica din București, unde a rămas asistent universitar. România are nevoie de un ministru al Apărării care să încurajeze analizele militarilor și soluțiile lor, într-o lume în care Moscova ar vrea să-și extindă influența cu orice preț.  Războiul are multe fețe, România a exersat deja atacurile cibernetice, creșterea curentului extremist-naționalist deopotrivă în mediul real și în cel virtual, dar și dronele rusești care traversează spațiul aerian al țării și care în mandatul precedent al ministrului Apărării nu au fost doborâte. România a părut nepregătită în fața inamicului său lăsând aceste aparate fără pilot să se plimbe, să monitorizeze, să pună la încercare apărarea țării. Poate că Bucureștiul are nevoie de un ministru al Apărării care să-și asume rapid decizii ferme, care să fie respectat de militari, dar care la rândul lui să știe cum să folosească expertiza ofițerilor, e de părere jurnalista DW Sabina Fati. EXCLUSIV Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) La recentele alegeri locale parțiale, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și-a finanțat campania electorală exclusiv din împrumuturi acordate de persoane fizice, în timp ce candidatul PNL la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, a avut din aceleași surse 83,5% din venituri. Datele au fost făcute publice de către partide, zilele trecute, în Monitorul Oficial. Până la ora editării acestui material, nici unul dintre cei doi candidați nu a răspuns la o cerere G4Media.ro în care li s-a solicitat numele persoanelor fizice care i-au împrumutat. Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) Primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu – cel mai de succes liberal al momentului – a fost însărcinat oficial să găsească soluții adecvate momentului, care pot fi, în teorie, și menținerea pe loc a împricinaților Monica Anisie, Ionuț Stroe, Andrei Baciu și, respectiv, Dan Meran. Pentru a calma situația în vederea unor Sărbători fericite, termenul până la care Ciucu poate veni cu propuneri – posibile și de la Forța Dreptei – este finalul lunii ianuarie, citim în Libertatea. Ilie Bolojan dorește performanță cu orice preț, nefiind dispus să accepte tot felul de scuze sau de explicații. Între aceste propuneri de schimbări au existat plângeri venite dinspre primari, care au pus pe tapet problemele pe care le au cu colectarea taxelor și impozitelor. Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii (CursDeGuvernare) Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică. Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, scrie CursDeGuvernare. Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera: Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40% Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă „Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc s-au revăzut în instanță. Fostul premier moldovean, condamnat în perioada în care Vladimir Plahotniuc deținea puterea din Republica Moldova, a venit la ședința de judecată în dosarul furtul miliardului în care figurează oligarhul.  Continuarea, în Adevărul.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. Temele ediției: - Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dă asigurări Comisara pentru extindere Marta Kos. - Invitatul Moldova Zoom vine de la Bălți – este Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre ce statut are astăzi limba franceză în Republica Moldova. - Un studiu arată că în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova există o neîncredere ridicată față de mass-media națională, în special cea în limba română, și față de mesajele oficiale ale autorităților centrale. Cercetarea s-a concentrat pe Găgăuzia și Taraclia și a arătat că oamenii se informează în mare parte online, mai ales prin rețelele sociale, sau de la prieteni și rude. Locuitorii consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, dar responsabilitatea este atribuită mai mult autorităților, politicienilor locali, Uniunii Europene și țărilor occidentale, și mai puțin Rusiei. Liliana Barbăroșie a analizat mai detaliat cercetarea și aduce amănunte. - Vladimir Putin i-a numit pe europeni porci. Televiziunea de stat de la Moscova a încercat să explice retorica lui Vladimir Putin. Ce acuzații aduce României și ce legătură are eticheta cu Republica Moldova, explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. O femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți pe un pod peste răul Nistru din sudul Ucrainei, pod care face ăcea legătura dintre Odesa și Reni. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat că cei patru se aflau într-un automobil civil care se deplasa pe pod în momentul în care drona rusească a explodat.  Podul de peste Nistru de pe traseul Odesa-Reni, a fost lovit de drone ieri după amiaza, iar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că circulația în zonă a fost oprită și a fost suspendată activitatea punctelor de frontieră cu Ucraina Palanca-Maiaki-Udobnoe și Tudora-Starokazacie. Punctele și-au reluat activitatea în seara zilei, însă în această noapte un nou atac rusesc cu drone a blocat din nou circulația în zona podului Maiaki-Udobnoe, iar ieșirea spre Odesa este blocată. Pentru siguranța cetățenilor, toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa sunt redirecționate și întoarse pe teritoriul Republicii Moldova. Activitatea punctului de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova. Totodată, în PTF Tudora–Starokazacie, traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod, Ucraina. Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție până la ameliorarea situației de securitate. *** Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în comun cu agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru. În scopul garantării siguranței acestora, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a instalat în localitatea Palanca o tabără mobilă pentru acordarea sprijinului persoanelor care au ales să aștepte traversarea frontierei pe sensul de ieșire spre Ucraina, prin punctele de trecere a frontierei de stat Palanca și Tudora. Tabăra oferă persoanelor adăpostite posibilitatea de a beneficia de hrană și băuturi calde. Totodată, familiile cu copii sunt îndemnate să accepte cazarea într-un spațiu dotat cu locuri de dormit, până la clarificarea situației. *** Republica Moldova nu este blocată în procesul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă, recent, a fost vorba doar despre o deschidere tehnică a negocierilor, și nu despre una oficială. Precizările au fost făcute de Comisara pentru extindere Marta Kos, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, unde a explicat diferența dintre cele două etape și contextul geopolitic care influențează deciziile la nivel european. „Moldova, de fapt, în trecut a primit deja invitația pentru procesul de aderare. De ce avem nevoie acum este de undă verde, cu alte cuvinte, de o decizie oficială pentru a putea deschide toate clusterele. Însă, de fapt, nu există nicio diferență pentru lucrurile pe care le are de făcut Republica Moldova”, a declarat Marta Kos. Potrivit acesteia, esențial nu este momentul formal al deschiderii oficiale, ci livrarea reformelor necesare pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar. „Întrebarea, de fapt, constă în cât de rapid puteți promova aceste reforme. Ați început acest proces împreună cu Ucraina, acum nu este momentul să vă decuplăm. Când procesul va fi inițiat, el va fi în totalitate bazat pe merite și vom vedea ce se va întâmpla”, a conchis Marta Kos. *** Narațiuni care contestă integrarea europeană, legitimitatea autorităților și direcția geopolitică a Republicii Moldova sunt promovate constant pe YouTube, inclusiv în afara campaniilor electorale. Constatarea apare într-un raport de monitorizare publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent, care arată că aceste mesaje rămân stabile și recurente în spațiul online, transmite IPN. Raportul arată că cele mai frecvente mesaje false susțin că integrarea europeană ar dăuna oamenilor și economiei, că în stat ar avea loc represiuni politice și cenzură, că opoziția ar fi persecutată, iar autoritățile nu ar fi legitime. Alte narațiuni promovează ideea că aderarea la UE reduce autonomia statelor mici, amenință identitățile culturale și valorile tradiționale sau că NATO ar atrage Moldova într-un război. Narațiunile au fost folosite intens în cadrul campaniei electorale pentru alegerile din Republica Moldova, cele parlamentare din toamna acestui an, dar și cele prezidențiale din 2024, iar autoritățile au declarat că în spatele acestei ample campanii de dezinformare ar sta Rusia.

Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? Armand Goșu: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?Armand Goșu: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova. Temele ediției: - Conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la București – printre subiecte – solul esențial al României și Republicii Moldova în viitoarea refacere a vecinului din est distrus de agresiunea Rusiei. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii privind discuțiile de la București. - Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. - Presa din Ucraina publică informații îngrijorătoare potrivit cărora regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. La rândul său, ministrul Apărării de la Chișinău spune că informațiile sunt o exagerare. - Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. - Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă patru școli din Republica Moldova. Știrile zilei: Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că cele două procese au ritmuri și dinamici diferite și nu pot fi sincronizate, transmite IPN. „Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare a regiunii transnistrene să fie dinamic și să aducă rezultate. Înțelegem că necesită o perioadă de timp îndelungată decât cea în care ne propunem să avansăm în negocierile pentru integrare europeană”, a declarat Valeriu Chiveri în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”. *** Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. Rețelele electrice au fost nevoite să apeleze din nou la energia de avarie din România, miercuri. Este al treilea anunț de acest fel din partea autorităților, după ce sâmbătă Rusia a bombardat sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a afectat și Republica Moldova. România asigură în aceste condiții stabilitatea sistemului electric al Republicii Moldova. Energia electrică de avarie este de 4-5 ori mai scumpă decât cea cumpărată de pe piață, iar Republica Moldova achită integral factura de consum. Situația ar putea dura până când Ucraina reușește să-și restabilească sistemul electric, însă reparațiile ar putea dura câteva săptămâni, potrivit autorităților ucrainene.   Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a mulțumit populației pentru că a redus consumul, ceea ce scăzut din presiunea pe sistem. *** Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă din două gimnazii și două licee în localitățile Rîșcani, Bălți și Corjova. Prin proiectul „Mobilier școlar pentru unități de învățământ din Republica Moldova”, elevii și profesorii din cele trei localități se bucură de noile dotări care încurajează implicarea activă a elevilor și facilitează procesul educațional. Prin aceste acțiuni, Guvernul României continuă să sprijine educația de calitate în școlile și liceele cu predare în limba română din Republica Moldova, transmite Radio Chișinău. *** Primarul de Chișinău Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului peste 155 de mii de lei românești pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen, transmite TV8, care a consultat declarația de avere a primarului. Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”, iar ministra Oana Țoiu, a explicat că interdicția a fost aplicată din cauza legăturilor lui Ion Ceban cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă. Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova și a acționat-o în judecată pe Oana Țoiu. La începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban privind ridicarea restricției de călătorie, iar avocații lui au anunțat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. *** Proceduri mai simple la trecerea frontierei pentru transportatorii de marfă, costuri reduse şi mai puțin timp pierdut. De aproape o lună, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Convenției privind regimul de tranzit comun, iar odată cu asta a intrat în funcțiune noul Sistem Computerizat de Tranzit. Implementarea acestui proiect s-a făcut cu sprijinul Uniunii Europene. După aderarea la Convenție, declarația de tranzit se depune online o singură dată și rămâne valabilă pe tot traseul, fără a mai fi nevoie de acte noi la fiecare frontieră. Implementarea acestui sistem de tranzit este un obiectiv asumat în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și reprezintă un pas important în integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european.

Nel The Essential di giovedì 4 dicembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 l'UE vieterà infine importare gas russo ai Paesi membri dal 2027; 05:29 le parole più cercate su Google in Italia nel 2025; 07:21 riprendono le ricerche del volo Malaysia Airlines a 11 anni dalla scomparsa. Questo episodio è offerto da Europ Assistance: https://www.europassistance.it/landing-page/campagna-viaggi-bd-2025?utm_source=chora_media&utm_medium=lp_viaggi_podcast&utm_campaign=campagna_2025_viaggi_bd  Giovedì 4 dicembre ore 19:00 Will Meets Online, L'Asia è il nuovo centro del mondo? con Federico Tafuni (autore esteri di Will), Simone Pieranni (giornalista di Chora Media), Nicola Missaglia (Research Fellow di ISPI incaricato dell'India Desk) e Giulia Pompili (giornalista de Il Foglio). Iscriviti qui: https://makers.willmedia.it/evento/will-meets-online-asia-centro-del-mondo/ Iscriviti a Spinelli, la newsletter di Will che racconta l'UE da Bruxelles: https://spinelliwillmedia.substack.com/  Iscriviti ai corsi 100% online in Digital Journalism e Branded Storytelling della New Media Academy, la scuola di Chora e Will! Ultimi posti disponibili, scopri il programma e i docenti su ⁠⁠⁠https://newmediacademy.com/⁠⁠⁠ o scrivici a ⁠⁠⁠info@newmediacademy.com⁠⁠ Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Giovedì 11 dicembre a Roma al Teatro delle Comete, lo Story Tour di Chora e Will insieme a Enel: uno spettacolo per raccontare l'innovazione con Mario Calabresi, Simone Pieranni, Riccardo Haupt e Clara Morelli. Iscriviti qui: https://www.eventbrite.com/cc/enel-story-tour-a-roma-4797067 Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Nel The Essential di mercoledì 3 dicembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 Prada è riuscita alla fine a comprarsi Versace; 03:23 l'inchiesta per corruzione che coinvolge Federica Mogherini e altri due diplomatici italiani a Bruxelles; 07:15 l'appello di alcuni intellettuali italiani per escludere una casa editrice dalla fiera della piccola e media editoria (Più libri più liberi) a Roma. Iscriviti a Spinelli, la newsletter di Will che racconta l'UE da Bruxelles: https://spinelliwillmedia.substack.com/  Iscriviti ai corsi 100% online in Digital Journalism e Branded Storytelling della New Media Academy, la scuola di Chora e Will! Ultimi posti disponibili, scopri il programma e i docenti su ⁠⁠⁠https://newmediacademy.com/⁠⁠⁠ o scrivici a ⁠⁠⁠info@newmediacademy.com⁠⁠ Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Giovedì 11 dicembre a Roma al Teatro delle Comete, lo Story Tour di Chora e Will insieme a Enel: uno spettacolo per raccontare l'innovazione con Mario Calabresi, Simone Pieranni, Riccardo Haupt e Clara Morelli. Iscriviti qui: https://www.eventbrite.com/cc/enel-story-tour-a-roma-4797067 Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Nel The Essential di martedì 2 dicembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 la polemica a Genova, in Toscana e Lombardia per alcune iniziative per un "Natale inclusivo e laico" senza presepe; 04:00 le scritte antisemite sulla sinagoga di Roma e le pressioni su Scarlett Johansson contro il suo film in cui si parla di Olocausto; 06:15 l'incontro tra Witkoff e Putin oggi in Russia e le tensioni tra Germania e Polonia. Questo episodio è offerto da Europ Assistance: https://www.europassistance.it/landing-page/campagna-viaggi-bd-2025?utm_source=chora_media&utm_medium=lp_viaggi_podcast&utm_campaign=campagna_2025_viaggi_bd  Iscriviti a Spinelli, la newsletter di Will che racconta l'UE da Bruxelles: https://spinelliwillmedia.substack.com/  Iscriviti ai corsi 100% online in Digital Journalism e Branded Storytelling della New Media Academy, la scuola di Chora e Will! Ultimi posti disponibili, scopri il programma e i docenti su ⁠⁠⁠https://newmediacademy.com/⁠⁠⁠ o scrivici a ⁠⁠⁠info@newmediacademy.com⁠⁠ Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Giovedì 11 dicembre a Roma al Teatro delle Comete, lo Story Tour di Chora e Will insieme a Enel: uno spettacolo per raccontare l'innovazione con Mario Calabresi, Simone Pieranni, Riccardo Haupt e Clara Morelli. Iscriviti qui: https://www.eventbrite.com/cc/enel-story-tour-a-roma-4797067 Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Recenta vizită a premierului ungar Viktor Orban la Kremlin are urmări – și urmări nedorite de liderul de la Budapesta. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat o întâlnire cu prim-ministrul Ungariei, anunță agenția EFE, citată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Conform unui mesaj publicat pe rețeaua de socializare X de către responsabilul pentru politică internațională în cadrul președinției poloneze, „președintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul președinților Grupului de la Vișegrad”. Liderii țărilor care fac parte din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se reunesc miercuri în orașul ungar Esztergom. În cadrul vizitei sale în Ungaria pentru această întâlnire, președintele Nawrocki și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok și cu șeful guvernului, Viktor Orban, potrivit cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza”. Și alte critici s-au făcut auzite. În marja summitului germano-sloven  de vineri, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că premierul ungar nu a avut „mandat european”. Premierul sloven Robert Golob a fost de acord cu Merz, afirmând că nu se așteaptă la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite. Vizita lui Orbán la Moscova ar putea fi considerată un act ostil împotriva UE, potrivit lui Jacob Kirkegaard, expert în cadrul think-tank-ului Bruegel, care susține că Ungaria sabotează eforturile UE de a obține un acord de pace echitabil pentru Ucraina. Acționând singură, Budapesta subminează, de asemenea, unitatea UE în deciziile cheie privind diversificarea surselor de aprovizionare și renunțarea la combustibilii fosili rusești. De asemenea, Ungaria afectează menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și integrarea economiei Ucrainei în blocul comunitar. Tomasz Słomka, profesor de științe politice la Universitatea din Varșovia, a declarat pentru postul polonez TV24 că decizia de a anula întâlnirea cu premierul ungar demonstrează că Nawrocki își consolidează independența politică. Atitudinea președintelui polonez este în conformitate cu poziția guvernului, care limitează relațiile sale cu Viktor Orbán. În același timp, este în concordanță cu ceea ce a susținut președintele polonez cu privire la relația sa cu Rusia, a spus expertul, adăugând că Nawrocki se află pe lista persoanelor care sunt deosebit de antipatizate de Moscova. Să nu uităm că alegerea lui Nawrocki ca președinte al Poloniei, la 1 iunie anul acesta, a fost salutată de Viktor Orbán, ca și de către extrema dreaptă din România. Dar atitudinea fermă a președintelui polonez în privința Rusiei îi lasă în afara jocului atât pe liderul de la Budapesta cât și pe admiratorii săi declarați de la extrema dreaptă din România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează discuțiile din Florida dintre delegațiile Statelor Unite și Ucrainei. Comentatorii remarcă tonul optimist abordat de partea americană dar atrag atenția că mai sunt necesare multe eforturi pentru a se ajunge la un acord. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff este așteptat marți la Moscova. Potrivit NBC News, Ucraina a insistat ca orice acord de încheiere a războiului să includă garanții de securitate viitoare, în timp ce Moscova a insistat ca teritoriul ucrainean să fie cedat Rusiei și a cerut ca Ucraina să nu fie lăsată să adere la NATO. După „progrese” în discuțiile din cadrul clubului privat exclusivist Shell Bay al Witkoff din sudul Floridei, diplomația americană se confruntă cu un test la Kremlin, transmite CNN. ”Unul dintre cele mai „problematice aspecte” ale propunerii inițiale de pace a SUA, în 28 de puncte, a fost ideea ca Ucraina să renunțe oficial la aspirația sa, consacrată în Constituție, de a adera la NATO – o cerere cheie a Rusiei și ceea ce oficialii ucraineni continuă să respingă. Dar se sugerează că, pe măsură ce avansează și în timp ce Steve Witkoff călătorește la Moscova, se explorează soluții creative pentru a ocoli cu grijă liniile roșii stabilite de Kiev”. Le Monde vorbește încă despre ”schița incertă a unui „plan de pace” care pune Ucraina în fața unei ecuații complicate. Secretarul de Stat american Marco Rubio a raportat „progrese” în urma întâlnirii din Florida. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, criticat pentru legăturile sale strânse cu rușii, a plecat către Vladimir Putin cu un text modificat. Referindu-se la imaginile întâlnirii americano-ucrainene, ziarul francez observă că, ”chiar și în tăcere, Steve Witkoff vorbește. Corpul său, gesturile sale, privirea sa evazivă, toate transmiteau un sentiment de disconfort”. Dar de ce există atât de mulți negociatori americani? – iată întrebarea pusă de colegii noștri de la canalul TV France24. ”Steve Witkoff, Marco Rubio, Jared Kushner, Daniel Driscoll: aceștia sunt doar câțiva dintre oficialii americani însărcinați de Donald Trump să determine Kievul și Moscova să accepte un plan de pace. Dar toți par să-și urmărească propriile agende, confruntându-se cu o Rusie care prezintă un front diplomatic unit. Și nu toți sunt pe picior de egalitate. „Marco Rubio, în fruntea diplomației americane, ar trebui să fie în mod firesc cel care coordonează eforturile, ca un dirijor. Totuși, nu este cazul și se pare că a fost luat prin surprindere de inițiativele lui Steve Witkoff și Daniel Driscoll”, subliniază Scott Lucas, specialist în relații internaționale și politică externă americană la Universitatea din Birmingham. ”Nu-l puteți ierta pe Putin pentru crimele de război din Ucraina” - este declarația comisarului UE pentru justiție. Michael McGrath. O astfel de mișcare ar fi „o greșeală istorică de proporții uriașe”, spune comisarul, într-un interviu acordat publicației Politico. ”Comentariile sale reflectă îngrijorările răspândite pe scară largă în capitalele europene, conform cărora planul american inițial pentru un acord includea promisiunea unei „amnistii complete pentru acțiunile comise în timpul războiului”, alături de planuri de reintegrare a Rusiei în economia mondială”.

Viviamo più a lungo che mai, ma cosa significa davvero “invecchiare” oggi? In questo episodio di Actually, registrato live all'interno della rassegna Orbita, raccontiamo come consapevolezza personale, nuovi modelli di cura e tecnologie stanno trasformando la longevità: da sfida collettiva a opportunità per ripensare il futuro, un giorno alla volta. Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Il 2025 è stato un anno incredibile per il settore tecnologico e Google è l'azienda che ha saputo sfruttare meglio questo momento. Alla sua guida c'è Sundar Pichai, "l'uomo che non va mai in panico" e che abbiamo nominato come uomo tech dell'anno Presentiamo la terza stagione del podcast Mele Marce, giovedì 4 dicembre alle 18:30 a Milano, in via della Moscova 18. Iscriviti qui: https://www.lcalex.it/presentazione-di-mele-marce/ Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Discuții aprinse în Parlamentul de la Chișinău pe marginea incidentului cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone rusești. Cele mai multe discuții au vizat drona de tip Gerbera, care a aterizat aproape intactă pe acoperișul unei case din nordul țării, fără să provoace pagube. Veronica Gherbovețchi a discutat cu mai mulți parlamentari de la Chișinău. Temele ediției: - Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale. Liliana Barbăroșie are detalii. - Informația despre descoperirea unui arsenal militar într-un camion la vama dintre Republica Moldova și România este folosită deja la Moscova. Purtătoarea de cuvât a minsterului Rus de externe acuză Republica Moldova de trafic de arme. Ce spune Maria Zaharova, aflați de la Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în ”Cronica lui Vitalie”  - Invitata specială a emisiunii de azi este jurnalista și scriitoarea Paula Eruzanu. Ea este autoarea unei cărți recent apărute la Editura Cartier din Chișinău sub titlul, „Aicea-i și raiul, și iadul”. Cartea surprinde un veac de istorie trăită și povestită de o întreagă galerie de personaje care au traversat istoria recentă a acestui ținut – de la Basarabia parte a Rusiei Țariste la Basarabia românească, de la Uniunea Sovietică la Republica Moldova, de la al doilea război mondial la Afganistan și războiul din Ucraina. Este o colecție de mărturii care, puse una lângă alta, ca un puzzle, alcătuiesc o istorie a locului. Un interviu realizat de Ovidiu Nahoi. - Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă. Trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova, spune ministra de Externe Oana Țoiu. - Estonia va deschide anul viitor o ambasadă la Chișinău. - Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. - Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) continuă să susțină Chișinăul în reformele și în agenda de integrare europeană Știrile zilei: Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă în timp, a declarat ministra de Externe a României, Oana Țoiu, subliniind că trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova. „Poziția României, așa cum a fost foarte clar exprimată și de președintele Nicușor Dan, este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace care să fie și durabilă în timp. Trebuie să fim atenți și la interesele de securitate ale Republicii Moldova, pentru că acest punct pentru România este extrem de important și stabilitatea regiunii noastre depinde de asta”, a afirmat Oana Țoiu, în Parlament, transmite Agerpres. *** Estonia va deschide o ambasadă în Republica Moldova anul viitor. „Moldova se află deja pe calea aderării la Uniunea Europeană, dar putem face și mai mult pentru a o sprijini”, a afirmat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, citat de un comunicat de presă al Externelor de la Chișinău. „O veste foarte bună pentru țara noastră!”, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi. „Estonia este un partener important al Republicii Moldova, oferind sprijin în diverse domenii, în special integrarea europeană, e-guvernare, securitate cibernetică și educație”. *** Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, scrie TV8. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că următoarea etapă este semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât acordul nu poate fi denunțat unilateral. Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”, „Lumea rusă”. *** Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, principalele modificări vizează redistribuirea banilor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică pentru populație, precum și alte măsuri sociale, se arată într-un comunicat. Conform Bugetului rectificat, deficitul bugetar constituie 5,2 % din PIB. *** Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) va continua să susțină Republica Moldova în reformele necesare cetățenilor și agendei de integrare europeană, au dat asigurări directorul regional al Agenției, Mathieu Vasseur, și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) oferă Republicii Moldova sprijin în domeniul energetic - proiectul INSPIREE, care este o inițiativă pentru dezvoltarea infrastructurii publice sustenabile prin renovări pentru eficiență energetică, presupune renovarea energetică a 30 de clădiri publice, dintre care 16 instituții de învățământ superior și 14 spitale raionale. De rezultatele proiectului vor beneficia circa 200 de mii de cetățeni, iar economiile estimate vor fi de 2 milioane de euro anual. Un alt proiect, în valoare de 25 milioane de euro, ține de creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova, eficiența energetică și protecția consumatorilor. De asemenea, Agenția va finanța proiecte de reabilitare a sistemelor de irigații în valoare de peste 44 milioane de euro. Oficialii s-au mai referit la susținerea acordată de AFD în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, împădurire, protecție socială, inovare și antreprenoriat. Alte priorități țin de reformarea justiției, consolidarea statului de drept și atragerea investițiilor franceze în economia națională. Un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a fost deschis la Chișinău în februarie 2022. Grupul AFD a devenit principalul partener financiar al Guvernului moldovean și al Comisiei Europene pentru pilonul de investiții al Planului de Creștere, de 1,9 miliarde de euro, oferit Republicii Moldova de UE. *** Consiliul Concurenței a amendat firma olandeză care operează aplicația rusească de taxi Yandex Go cu aproape 800 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 40 mii euro, pentru refuzul de a oferi autorităților informații despre felul în care este folosită aplicația de taxi. „Solicitările de informații reprezintă un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale. Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita întreprinderilor furnizarea promptă și completă a documentelor sau informațiilor relevante, indiferent de formatul acestora”, se arată în comunicatul de presă. De-a lungul timpului au existat multe suspiciuni legate de faptul că Yandex Taxi ar transmite datele utilizatorilor din Republica Moldova în Federația Rusă.

Ionuț Moșteanu a demisionat din fruntea Ministerului Apărării, după scandalul diplomei sale de licență, investigat de o anchetă Libertatea. Este propus interimar ministrul Economiei, Radu Miruță.       Marți Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor Guvernul a adoptat proiectul de lege privind pensiile magistraţilor, după ce a fost primit avizul CSM, negativ, dar este doar un aviz consultativ. Acum, executivul va transmite proiectul Parlamentului, declanşându-se, astfel, procedura de angajare a răspunderii. Viktor Orban este din nou la Moscova Iar premierul ungar Viktor Orbán este la Moscova unde discuta cu președintele Vladimir Putin despre aprovizionarea Ungariei cu țiței și gaze naturale, precum și despre eforturile de pace în Ucraina.

Vladimir Putin răspunde evaziv propunerilor americane de încetare a războiului din Ucraina. Tentația lui Donald Trump de a se îndepărta de conflict aruncă o umbră a infamului acord de la München. Iar pe acest fond, Europa se pregătește să riposteze în fața Rusiei. După cum relatează The Moscow Times, ”președintele Vladimir Putin s-a declarat joi deschis la unele elemente ale unui plan al SUA de a pune capăt războiului. Dar el a emis un avertisment sfidător, cum că forțele ruse își vor continua avansul în regiunea Donbas dacă Kievul refuză să accepte condițiile sale de încetare a focului. În timpul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, Putin a susținut că trupele rusești avansează pe „toate fronturile” și că pierderile ucrainene depășesc acum capacitatea Kievului de a-și reface trupele. Putin și-a reiterat, de asemenea, opinia de lungă durată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu mai este un lider legitim. Citeste siUmbra Rusiei asupra păcii din Ucraina și poziția ambiguă a Americii Rămâne neclar dacă Putin va susține schimbările din planul de pace, despre care unele surse spun că sunt „semnificativ mai bune” pentru Ucraina decât cadrul inițial. De asemenea – remarcă The Moscow Times - Putin a negat că oficialii ruși au jucat un rol activ în elaborarea documentului original al SUA după summitul din Alaska, din august”. Comentând declarațiile din Kârgâstan, NBC News vorbește despre insistența liderului rus că Rusia are avantajul pe front, menționând că luptele se vor opri atunci când trupele ucrainene se vor retrage din teritoriile pe care le dețin. „Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forță”, a spus el. Însă Putin a avertizat că propunerea va trebui rescrisă în „limbaj diplomatic” și că unele puncte, cum ar fi cel care stipulează că Rusia nu va ataca Europa, i s-au părut „amuzante”. Pentru Le Monde, „planul de pace” prezentat de Washington pentru a pune capăt conflictului din Ucraina ”a avut cel puțin un merit: a reamintit tuturor de ostilitatea lui Donald Trump față de Kiev”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, ”tentația constantă a lui Donald Trump de a abandona conflictul aruncă asupra Casei Albe o umbră asemănătoare cu cea de la München” – o aluzie la infamul acord din 1938 prin care Franța și Marea Britanie au acceptat cedări teritoriale în beneficiul lui Hitler, pe seama Cehoslovaciei. De partea sa, Politico titrează. ”Europa își imaginează inimaginabilul: Represalii împotriva Rusiei”. Aceasta, în timp ce ”drone și agenți ai Rusiei declanșează atacuri în țările NATO”. Potrivit Politico, ”ideile variază, de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride, prin îndreptarea rapidă a degetului spre Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, după cum au declarat doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE. În practică, țările ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei prin propriile eforturi în interiorul țării”, mai scrie Politico.

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Camera inferioară a Parlamentului Kazahstanului a adoptat miercuri o lege care interzice „propaganda LGBT” online sau în mass-media, impunând amenzi pentru contravenienți și până la 10 zile de închisoare pentru recidiviști, relatează din Astana agenția Reuters.  Legea seamănă cu legile adoptate în țări precum Rusia, Georgia și Ungaria și urmează să fie trimisă Senatului kazah, unde este probabil să fie adoptată.Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui semnătură este necesară pentru ca proiectul să devină lege, a subliniat în repetate rânduri în ultimele luni necesitatea de a susține ceea ce el numește „valori tradiționale”.Parlamentul, care este controlat de partidele loiale lui Tokayev, a votat în unanimitate în favoarea interdicției.Votul din camera inferioară coincide cu vizita președintelui Kassym-Jomart Tokayev la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Putin și a semnat o declarație privind ridicarea relațiilor interstatale dintre Kazahstan și Rusia la nivelul unui parteneriat și alianță strategică cuprinzătoare.Grupurile pentru drepturile omului au criticat adoptarea proiectului de lege împotriva „propagandei LGBT”. Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului, cu sediul în Belgia, a declarat că acesta ar „încălca în mod flagrant angajamentele internaționale ale Kazahstanului privind drepturile omului”.O țară majoritar musulmană, dar în mare parte seculară, Kazahstanul a legalizat homosexualitatea în anii 1990, deși atitudinile rămân profund conservatoare.Ministrul Educației din Kazahstan, Gani Beisembayev, vorbind în sprijinul proiectului de lege, le-a declarat parlamentarilor: „Copiii și adolescenții sunt expuși zilnic la informații online care le pot afecta negativ ideile despre familie, moralitate și viitor”. Festivalul de carte Francofest de la Erevan prezintă primul câștigător al selecției armene pentru Premiul Goncourt În toamna anului 2024, Armenia a devenit a 39-a țară care și-a organizat propria selecție în cadrul celui mai prestigios premiu literar din Franța, Goncourt. Principiul este același peste tot: un juriu format din studenți francofoni citește opt cărți alese de Academia Goncourt, dintre care este selectat câștigătorul. În luna martie 2025 a fost anunțat primul câștigător al Premiului Goncourt din Armenia: romanul Jacaranda de Gaël Faye, care va fi prezentat cititorilor în traducere la festivalul internațional de carte Francofest 2025. Festivalul va avea loc pe 15 noiembrie la Erevan, relatează Armenpress.  Artak Aleksanyan, director fondator al editurii Newmag, a subliniat importanța selecției armene la Premiul Goncourt din mai multe puncte de vedere : în primul rând, pentru cititori, care au ocazia să descopere opere noi, premiate și de înaltă calitate; în al doilea rând, pentru scriitorii armeni, care pot observa tendințele din lumea francofonă; și, în final, pentru industria cărții. Aleksanyan a anunțat, de asemenea, că anul acesta, scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner va veni în Armenia pentru a participa la prezentarea traducerii în limba armeană a cărții sale Mon petit mari (tradus în română cu titlul Iubito, eu mă micșorez). 

Vorbitorincii LEADERS Jurnalistul Marian Voicu vorbește în acest episod de Leaders despre cum propaganda rusă speculează suferința românilor din Ucraina — și cum Moscova încearcă să semene neîncredere între România și Ucraina. De ce spune Rusia că „nu e războiul nostru"? Ce rol joacă personajele care par convinse că sunt salvatorii neamului? O ediție despre fake news, victoriile Rusiei în Europa, despre cât de ușor poate fi manipulată empatia și despre o rană istorică ce nu s-a închis: tezaurul României dus la Moscova. Ce mai există din el? Și vom mai recupera vreodată ceva? 00:02:35 Tezaurul Românei de la Moscova 00:08:10 Fake news, manipulare, populism 00:09:07 Zdob și Zdub la ei acasa (materialul există pe YouTube) 00:14:45 Șovinism asupra minorității române din Ucraina? 00:21:20 Doctor în prima linie a frontului (povești de pe veridica.ro) 00:29:00 Războiul este cel mai bun reality show 00:37:20 Presa de propagandă din Rusia 00:45:10 Răsplata lui Putin 00:53:20 Scandalul armelor din România 01:04:00 Planul rusesc pentru statele Europei 01:19:32 Războiul hibrid din România ultimelor luni 01:30:10 Ce cuprindea tezaurul dus la Moscova? 01:50:00 Personajul Racovski 02:01:06 Aventura din Sudan

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

„Ruşine”, „Trădătorule”, „Mergi în Ucraina”, „Eşti cel mai slab preşedinte”. Asa a fost intampinat presedintele Nicusor Dan la Iasi unde a participat la o ceremonie festiva. Potrivit agendei oficiale, seful statului are în program întâlniri separate cu cei doi lideri liberali trimiși în judecată în mai multe dosare de corupției – primarul Mihai Chirica și președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.      Vor primi locatarii din Rahova locuințele în sistem de proprietate sau de chirie? Primaria Capitalei si guvernul continua sa aiba opinii diferite in ce priveste apartamentele distruse de explozie in cartierul Rahova. Municipalitatea vrea sa le reconstruiasca si sa le doneze locatarilor in timp ce executivul spune ca nu exista cadrul legal ca sa le ofere gratis. Deocamdata, Primăria va lua măsuri pentru punerea în siguranţă a imobilului şi pentru expertizarea acestuia. Donald Trump își schimbă abordarea- anulează summitul de la Budapesta cu Putin şi sancţionează gigantii energetici ruși Rosneft si Lukoil Ramane de vazut daca aceasta miscare va fi de natura sa determine Moscova sa poarte noi negocieri. Deocamdata, Kremlinul face dinn nou o demonstratie de forta si organizeaza exercitii militare. În momentele cheie ale războiului, Putin are obiceiul de a reaminti puterea nucleară a Rusiei ca avertisment pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali. Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de premier al Republicii Moldova El are termen de 15 zile pentru formarea guvernului si a declarat că noul cabinet va păstra probabil mulți dintre miniștrii guvernului anterior.

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

Presa internațională prefațează alegerile din Republica Moldova. Comentatorii explică mizele regionale și europene ale scrutinului. Le Figaro notează că ”alegerile de duminică sunt considerate cruciale pentru viitorul acestei foste republici sovietice. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, a acuzat joi Uniunea Europeană. Euronews observă că ”votul moldovenilor care locuiesc în Transnistria s-ar putea dovedi decisiv. În Transnistria, la alegerile prezidențiale din 2024, candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo, a câștigat aproape 80% din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut în jur de 20%. Autoritățile moldovene au pus poliția în alertă pentru a asigura buna funcționare și securitatea secțiilor de votare în ziua alegerilor”. Politico informează că   ”moldovenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri parlamentare înconjurate de tentative de amestec în sistemul politic, despre care oficialii de securitate occidentali și experții cibernetici spun că provin din Rusia. Însă sprijinul acordat de Washington pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor interferențe a scăzut, în parte după ce a fost desființată agenția de dezvoltare USAID la începutul acestui an. Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de la preluarea mandatului de către președinte Donald Trump - ca urmare a unui mix de reduceri de finanțare, remanieri guvernamentale și politica administrației America First”.   Alegerile din Republica Moldova  reprezintă „primul test major al confruntării dintre Rusia și Europa”, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Kremlinul speră să câștige confruntarea la distanță cu Uniunea Europeană, denunțând „isteria anti-rusă” care domnește la Chișinău și respingând acuzațiile de interferență. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Iar Foreign Policy scrie că Rusia nu  doar „influențează” alegerile din Moldova. Moscova dorește o bază pentru a se infiltra în UE și duce un război multivector. Expresia „operațiuni de influență” este complet inexactă pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Moldova. Rusia este angajată într-un război multivector. Acesta își propune nu doar să contracareze traiectoria Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană – aprobată cu o majoritate restrânsă într-un referendum din 2024 – sau să o aducă în sfera de influență a Rusiei, ci și să folosească țara ca o bază bine situată geografic pentru a efectua atacuri hibride în interiorul UE și operațiuni în Ucraina.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Presa internațională a reacționat imediat după ce Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian. Moscova respinge acuzațiile, spunând că avioanele sale au zburat deasupra apelor internaționale. Rusia continuă să mențină tensiunile cu vecinii din NATO, observă comentatorii. „Rusia testează din nou limitele NATO în Europa de Est”, rezumă El País. „Estonia, care își închisese spațiul aerian după ce mai multe drone rusești au survolat Polonia pe 10 septembrie, a văzut trei avioane survolând teritoriul său timp de 12 minute lungi. (...) Varșovia, la rândul său, a avertizat că o altă pereche de avioane de vânătoare rusești a efectuat o trecere la joasă altitudine peste una dintre platformele sale petroliere din Marea Baltică.” Le Monde titrează: ”Rusia își continuă strategia de tensiune militară cu europenii”. Incursiunea a trei aeronave rusești pe cerul Estoniei, deși negată de Moscova, este un „nou exemplu de comportament periculos al Rusiei”, potrivit NATO. Acest eveniment are loc în contextul unor exerciții militare majore de ambele părți. CNN amintește că ”incidentul de vineri are loc după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian polonez și cel românesc la începutul acestei luni – determinând aliații NATO să se angajeze să consolideze apărarea pe flancul estic al alianței. Miercurea trecută, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine”. Un răspuns colectiv The Guardian informează că liderii UE vor discuta „răspunsul lor colectiv” la încălcările spațiului aerian european de către Rusia, într-o reuniune la Copenhaga pe 1 octombrie, după cum a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Tallinn a denunțat imediat acest lucru ca fiind un „act fără precedent”, relatează La Repubblica. „Îngrijorarea a fost atât de mare încât prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut vineri seară activarea articolului 4” din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede „consultări formale între aliați în cazul unei amenințări directe împotriva unui partener”. Într-un interviu acordat ediției europene a Politico, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că incursiunea a demonstrat că liderul rus Vladimir Putin nu are niciun interes pentru pace. În Der Spiegel citim că sâmbătă, Ministerul Apărării din Estonia a publicat pe rețeaua X o hartă care arată presupusa traiectorie de zbor a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31. ”Aceasta arată că avioanele au pătruns la aproximativ zece kilometri în spațiul aerian estonian părăsind coridorul internațional îngust de deasupra Golfului Finlandei. Prin această postare, statul baltic și-a reiterat acuzațiile conform cărora Rusia a încălcat spațiul aerian estonian – și, prin urmare, teritoriul NATO” Le Point observă că toți ochii au fost ațintiți asupra administrației Trump, pentru a se vedea reacția sa. „Nu-mi place. Nu-mi place când se întâmplă așa ceva”, a răspuns președintele SUA. „Ar putea fi o problemă mare. Vă voi spune mai târziu.”

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului. Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.   Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.   Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc. În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria. Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului. Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile. Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova. Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii. După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei. BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc. Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”. După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”. Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”. În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.   ”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.   Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”. Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.   ”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv. Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă. Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Scepticism în Europa după declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora șeful statului american se va întâlni cu omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Perspectivele păcii rămân îndepărtate, sunt de părere comentatorii. ”Există incertitudine în Europa cu privire la ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina”, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung: ”Kremlinul nu vrea ca Ucraina să participe la discuții”. Le Point constată la rândul său că șeful statului american și-a exprimat satisfacția față de întâlnirea dintre trimisul său, Steve Witkoff, și Vladimir Putin, descriind-o ca fiind „foarte productivă” și asigurând că va duce la „mari progrese”. Cu toate acestea, o întâlnire între Putin și Trump nu este încă definitivată. Perspectivele pentru Ucraina nu s-au îmbunătățit deloc, consideră ziarul belgian Le Soir: „Nici măcar președintele SUA însuși nu crede cu adevărat în efectul acestor amenințări, iar mediile Kremlinului încearcă deja să minimizeze amploarea măsurilor posibile. Oare ce truc va mai scoate Kremlinul din pălărie pentru a face furtuna să treacă? Oricum ar fi, perspectiva unei «păci juste și durabile» în Ucraina pare încă departe.” (Sursa: Eurotopics) Potrivit Politico, nu este clar ce înseamnă întâlnirea planificată cu Putin pentru termenul limită al lui Trump, care expiră vineri. Trump a amenințat cu impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care cumpără energie rusească Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în prima zi” a celei de-a doua președinții. Însă Rusia a blocat discuțiile de pace, înfuriindu-i atât pe negociatorii ucraineni, cât și pe cei americani”. ”Așteptările sunt scăzute pentru o soluționare până vineri - când expiră termenul limită al lui Trump”, apreciază și BBC:   ”Rusia și-a continuat atacurile aeriene la scară largă asupra Ucrainei, în ciuda amenințării cu sancțiuni din partea SUA. Pe măsură ce presiunea crește, Trump a semnat miercuri un ordin executiv care impune un tarif de 25% la importurile indiene, din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Înainte de a prelua mandatul în ianuarie, Trump a declarat că va putea pune capăt războiului într-o zi. Conflictul a continuat, iar retorica sa față de Moscova s-a înăsprit de atunci. Trei runde de discuții dintre Ucraina și Rusia la Istanbul nu au reușit să aducă războiul mai aproape de sfârșit”. Iar în Polonia, Gazeta Wyborcza notează că ”oficialii americani ezită să discute detalii specifice. În timpul unei conferințe de presă președintele SUA a refuzat să spună cât de aproape sunt părțile de un acord privind încheierea războiului. „Nu vreau să vorbesc despre asta. Am mai fost dezamăgit”, a recunoscut președintele SUA. Când jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Putin îl minte, acesta a răspuns că va afla „în câteva săptămâni”. Anterior, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump comentase întâlnirea dintre trimisul său și Putin, descriind-o ca fiind „foarte fructuoasă”.

Pentru Ucraina, discuțiile dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin deschid o perspectivă pentru încheierea războiului. Dar prezintă și riscuri semnificative. Iată concluzia unei analize a colegilor de la RFI Ucraina, în urma recentei vizite la Moscova a emisarului american Steve Witkoff. Reamintim, vineri expiră utlimatumui fixat de Donald Trump pentru un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Riscurile apar în special dacă vine vorba de concesii teritoriale, sunt de părere experți consultați de colegii de la RFI Ucrainia. De asemenea, arată ei, este extrem de important ca procesul să nu se reducă la discuțiile Trump-Putin, deoarece participarea Ucrainei și a Europei este de o importanță critică. Acest lucru a fost subliniat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma conversației sale cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit analistului politic ucrainean Ihor Chalenko, ”dacă va avea loc o întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin, atunci există multe pericole, deoarece rușii nu vor să implice nici Ucraina, nici Europa”. Expertul amintește declarația lui Trump potrivit căreia războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o chestiune care ține de Europa. Cu toate acestea, spune el, este vizibil că Trump a evoluat și acum este gata să aplice noi măsuri dure. Există o decizie privind furnizarea de arme Ucrainei, pe care le va achiziționa cu fonduri europene. În opinia analistului, este posibil ca negocierile dintre reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin să fi redefinit poziția Rusiei privind revendicările teritoriale (care sunt linii roșii pentru Ucraina). Viktor Șlinchak, președintele Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, se teme ca procesul de „negocieri” din partea Rusiei să nu fie doar un element al războiului hibrid. La urma urmei, echipa Trump are nevoie de o victorie și de declararea începutului sfârșitului războiului, mai puțin de conținutul negocierilor în sine. „Sfârșitul războiului în lunile următoare nu pare real”, crede analistul. Este dificil de spus dacă s-ar putea ajunge la un «armistițiu aerian», deoarece aceasta este încă o tehnică rusească pentru a amâna implementarea taxelor petroliere. În opinia expertului, Rusia se bazează pe elementul emoțional și încearcă să creeze scenarii iluzorii. În același timp, încearcă să ducă lucrurile până la epuizarea psihologică a SUA, a Europei și Ucrainei.   Prin urmare, în primul rând, trebuie să pornim de la cele mai critice scenarii și să nu cădem în euforia fantasmagorică că războiul se va termina în 24 de ore, în 100 de zile sau în șase luni. ”Dezamăgirea nu este nicidecum aliatul nostru. Prin urmare, nu ne lăsăm duși de val prematur”, avertizează analistul ucrainean. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Ce se întâmplă după arestarea bașcanei Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor.   „Forțe interne, dar și externe au scopul de a discredita imaginea Comisiei Electorale Centrale a R.Moldova pentru a avea posibilitate, eventual să conteste rezultatele scrutinului, indiferent care ar fi ele”, declară în interviul Valeriei vicepreședintele CEC, Pavel Postică. Lina Grâu a discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, deputat în Parlamentul de la Chișinău din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, de guvernare, despre cum au influențat relațiile apropiate ale lui Ion Iliescu cu Moscova devenirea și parcursul Republicii Moldova ca stat independent. Pe parcursul timpului, lui Iliescu i s-a reproșat adesea faptul că ar fi ratat ocazia să unească România cu Moldova.

Bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. Bașcana a fost arestată. De ce a fost găsită vinovată ne amintește Valeria Vițu. Tot ea ne va face și un rezumat al reacțiilor venite de la Chișinău, dar și de la Moscova.   Ce înseamnă această condamnare? E un semnal clar că în Republica Moldova corupția electorală nu este tolerată, comentează la RFI Ștefan Bejan, istoric și analist politic, reprezentant al comunității Watchdog de la Chișinău. Pe cine mai vizează această condamnare aflăm din interviul realizat de colega mea Lina Grâu.   Viitorul nostru este legat de o piață comună între România și Republica Moldova, o piață integrată de la Nistru până la Tisa. Iată mesajul transmis de ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. Diplomatul vorbește în interviul Moldova Zoom și despre ce implicații ar avea o schimbare geopolitică la Chișinău.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Cătălin Striblea este în dialog cu Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews, vorbitor de limba rusă. Vorbim despre falsul istoric rusesc și mesajul Moscovei că România nu trebuie să existe. Care este atmosfera la Moscova după ultimatumul lui Trump? Cât primești dacă ești în armata rusă și atrocitățile de acolo? Cât mai rezistă militarii ucraineni? Dar populația supusă unor bombardamente zilnice? Și cine va câștigă războiul electoral din Republica Moldova? 00:00 - Cum a ajuns Rusia să spună că România este efemeră 11:00 - Povestea civililor omorâți de Rusia la Cernăuți 23:40 - La fumat cu Lavrov și Kim Jong Un 28:33 - Povestea tatălui lui Vitalie în armata rusă 33:09 - Atrocități și bani în armata rusă  39:00 - Noul nivel al propagandei ruse 50:28 - Cum a reușit operațiunea dronelor ucrainene 56:15 - Asasinarea șefului operațiunilor speciale ucrainene 1:05:16 - Primarul: ”Îți trag două palme de-ți sar mucii” 1:13:00 - De ce au tăiat rușii gazul din Transnistria 1:17:20 - Ce este un holodilnic 1:26:33 - De ce nu mai poate intra în UE primarul Chișinăului 1:37:09 - Ce să vizitați în republica Moldova 1:48:00 - Vitalie și fetița sa campioană 

După venirea la conducere în 1965, Nicolae Ceaușescu a formulat și promovat o politică externă aparent independentă față de Uniunea Sovietică, dar profund marcată de naționalism, propagandă și interese de consolidare a puterii personale. În acest episod dedicat politicii externe, aflăm cum îi alegea Nicolae Ceaușescu pe oamenii din anturajul său și cum a profitat de dezastrul cutremurului din 1977, dar și ce a însemnat de fapt detașarea de politica sovietică. Aflăm cum și de ce a încercat Gorbaciov să se apropie mai mult de Ceaușescu și cum voia Moscova să îl pună pe Ion Iliescu la conducerea statului român. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa. 02:59 Unde ne-a prins comunismul în 1947 06:21 Comunismul românesc 100% 14.50 Norocul celui mai mic 21:18 Înscăunare cu martori influenți 25:18 Primăvara de la Praga și liniștea de la București 35:33 Comandantul suprem și șeful șefilor 41:00 Toți oamenii președintelui 48:00 1977, anul care cutremură România 56:00 Nixon, my friend! 59:50 Transparența lui Gorbaciov 1:05:50 Planurile pentru Iliescu