Podcasts about uniunea european

Săptămâna asta am avut pe masă un subiect vechi, dar nou: serviciile secrete profund necontrolate democratic, despre care am to-ooot vorbit la masa Judecății, și o nouă idee, exprimată de președintele Nicușor Dan expeditiv, fără nuanțe, de a le introduce într-o nouă luptă judiciară, de data asta cu evaziunea fiscală.Am avut poziții de la un punct încolo cvasi-divergente, semn că am încercat, dacă nu chiar și reușit, să punem pe masă multe argumente.În lipsa unor măsuri punctuale sau numiri de persoane în funcții-cheie în ceea ce se așteaptă a fi „era Nicușor Dan”, am fost cumva obligați să comentăm și noi declarațiile date de președinte de-a lungul săptămânii din urmă. Și, pe final, am mai pus o piesă în complicatul puzzle în care ne-a aruncat decizia CCR de săptămâna trecută, cea care ne aruncă, din punct de vedere al transparenței averii demnitarilor, în urmă cu mai bine de 20 de ani, când speram la aderarea la Uniunea Europeană. Ascultați și vă minunați!Cu speranța că până săptămâna viitoare vom vedea și niște politici publice, și poate și un guvern, vă dăm întâlnire, ca de obicei, joi seara.Mulțumim! Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI: antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional. Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări. În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă. În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii. În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.

Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor dubla tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, începând de miercuri. Vorbind la un miting din Pittsburgh, Pennsylvania, Trump a declarat că această măsură va contribui la stimularea industriei siderurgice locale și a ofertei naționale, reducând în același timp dependența de China. Presa internațională privește cu scepticism această mișcare. După cum transmite BBC, ”anunțul este cea mai recentă schimbare de direcție în abordarea lui Trump privind tarifele vamale. Până acum, tarifele impuse de Trump au adus în mare măsură la haos economic global. Comerțul și piețele au fost răsturnate, și multiple fisuri s-au format - sau s-au lărgit - în relațiile dintre SUA și alte țări, inclusiv unii dintre cei mai apropiați parteneri ai săi”.Reuters amintește că SUA sunt cel mai mare importator de oțel din lume, excluzând Uniunea Europeană, cu un total de 26,2 milioane de tone de oțel în 2024, potrivit Departamentului Comerțului.Prin urmare, noile tarife vor crește probabil prețurile oțelului în general, afectând atât industria, cât și consumatorii.NBC News observă că ”Trump a vizitat U.S. Steel după ce a indicat săptămâna trecută că va autoriza o fuziune controversată cu compania japoneză Nippon. Investitorii și membrii sindicatelor așteaptă răspunsuri din partea președintelui cu privire la forma acestei fuziuni.Președintele Joe Biden a respins acordul în ianuarie. El a blocat achiziția propusă de Nippon din motive de securitate națională, argumentând că aceasta ar pune în pericol lanțuri de aprovizionare critice”.Iar Le Monde notează că ”operațiunea, căreia și Donald Trump însuși i s-a opus de mult timp, s-a aflat în centrul campaniei prezidențiale americane din 2024. Aceasta, deoarece privește în primul rând Pennsylvania, un stat strategic din punct de vedere electoral, care este și leagănul industriei siderurgice din Statele Unite”.*Donald Trump și-a luat oficial rămas bun de la aliatul său, Elon Musk, care a părăsit rolul său extrem de controversat de la Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Prilej de comentarii sarcastice în numeroase publicații.”Un Donald Trump așezat la masă în timp ce Elon Musk stătea în picioare, protejat de un bust al lui Abraham Lincoln”, notează El País, citat de Courrier International.„Scena a amintit de o altă apariție celebră în Biroul Oval, din februarie, când președintele și magnatul au justificat primii pași ai DOGE. Cu excepția unui detaliu: de data aceasta, cel mai bogat om din lume, căruia i-au trebuit patru luni să sufere aceeași soartă ca majoritatea celor care se apropie prea mult de soarele lui Trump ca să-și ardă aripile, nu a fost însoțit de fiul său de patru ani”, remarcă ironic cotidianul spaniol.Ziarul belgian Le Soir consideră că alianța dintre chiriașul Casei Albe și Elon Musk a eșuat.”Donald Trump nu este prost. Iar anturajul său are grijă să păstreze puterea absolută.Prin urmare, Elon Musk a fost nevoit să abandoneze DOGE și poziția de oficial neales”Trump este ”conștient de daunele colaterale: creșterea impopularității, exasperarea crescândă în rândurile republicanilor cu o personalitate abruptă și un rol de sperietoare care ar putea dăuna taberei prezidențiale în timpul alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026”.

Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ciprian Mihali: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?Mihail-Valentin Cernea: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Salutare și bine ați (re)venit la o nouă ediție Baricade, podcastul cu două gaze: Cătălin Striblea și Radu Naum. Cum sunteți acum, v-ați mai așezat după tumultul ultimelor luni? Pare că am început să ne revenim după intensitatea zilelor pe care le-am trăit înaintea alegerilor prezidențiale și trecem la treabă, nu-i așa? Și pentru că l-am citat pe președintele ales, în acest episod ce întrebăm dacă Nicușor ne-a salvat sau e vorba doar de o amânare? Așteptăm părerile voastre în comentarii. Și rezolvarea problemei enunțată de Radu Naum, desigur. Mulțumim că ne urmăriți. 03:04 Simion și vorbele grele la adresa votanților lui Nicușor Dan 10:45 Pledoaria lui Cătălin Striblea 15:00 Perfuzia de la Uniunea Europeană 16:14 Perspectiva clară a salvării 20:30 Tandemul Nicușor Dan - Ilie Bolojan 28:50 Ultimul glonț tras de actuala clasă politică 35:50 Comunicarea cu oamenii 44:50 Rusia, ventilator de rahat 58:05 Pot domnii Dan și Biolojan să rezolve lipsa de empatie a românilor? 1:02:43 Dacă zâmbim avem mai multe șanse să ne fie mai bine 1:10:40 Problema lui Naum

La ultima ediție înainte de votul crucial al românilor pentru alegerea noului președinte, am constatat România, instituțional și moral, în cel mai jos punct în care-a fost de la Revoluția din 1989 încoace.Statul stă și-așteaptă, iar când face ceva arată ca o găină fără cap. Spasmele statului sunt motive suplimentare de indignare pentru toți românii, însă doar o jumătate de Românie caută o soluție rațională pentru repararea defecțiunilor majore pe care ni le-a lăsat tuturor clica PSD-PNL. Candidatul acestei jumătăți de Românie se zbate să convingă, formal, prin răspunsuri la întrebări, câți cetățeni poate, astfel încât țara să nu cadă în prăpastia lângă care dansează hipnotizată.În timpul ăsta, cealaltă jumătate, îmbătată de gloria rezultatului obținut de omul lor în primul tur, ar împinge-o încă dinainte de vot în hău.Vom rezista? Vom mai fi, după seara de duminică, o țară - chiar și-așa, praf, dar o țară! - în Uniunea Europeană, cu oameni cu drepturi, reguli și viitor?Poate pentru prima oară ne punem serios această întrebare.Nu știm să-i răspundem. Ce promitem este că vom fi aici, la masa Judecății, în seara de luni, live, de la ora 20.00, pentru a discuta la cald despre cine suntem, ce-am ales și unde mergem.Vă mulțumim frumos tuturor!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Economia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea. O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.

Cancelarul Friedrich Merz și-a anunțat planurile într-un important discurs în fața Bundestagului. În fața amenințării rusești, coalița de guvernare și-a făcut planurile, dar extrema dreaptă se opune. Cancelarul Friedrich Merz dorește să facă din armata germană „cea mai puternică din Europa în termeni convenționali”.În timpul discursului său de politică generală de miercuri, noul cancelar a descris consolidarea Bundeswehr-ului drept „o prioritate absolută” pentru a se proteja împotriva amenințării rusești și a incertitudinilor legate de schimbarea strategică americană.Anunțul vine „la o săptămână după ce coaliția sa cu social-democrații a ajuns la putere și a deblocat câteva sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.Promițând un sprijin „puternic și continuu” pentru Ucraina, cancelarul a reiterat, de asemenea, că „Germania nu este o terță parte neimplicată sau un mediator neutru”.Citeste siStarea armatei federale germaneLiderul „marii coaliții” (CDU/CSU – SPD) nu s-a ferit de cuvinte, subliniind „dimensiunea descurajatoare a creșterii resurselor militare”.Este o schimbare fundamentală de orientare. Marcată de al Doilea Război Mondial, Germania a investit puțin în zona de apărare, bazându-se pe puterea americană în cadrul NATO.Dar agresiunea rusească asupra Ucrainei a marcat o cotitură istorică în abordarea Berlinului.Primul pas în această nouă ambiție va fi instituirea unui „nou serviciu militar voluntar atractiv”.Un compromis din partea principalului partid al coaliției, CDU, comentează Le Monde. Formațiunea de centru-dreapta care spera să revină la serviciul militar obligatoriu abolit în 2011, a trebuit să cedeze în fața opoziției SPD, partenerul său de coaliție.Citeste siO fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuriAcelași ziar francez amintește că încă din mai 2022, după ce a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro, fostul cancelar Olaf Scholz declara, de asemenea, că „Germania va avea în curând cea mai mare armată convențională din Europa în cadrul NATO”.În ciuda unei armate subfinanțate de mult timp, Germania este astăzi una dintre principalele puteri militare din Uniunea Europeană. În 2025, era a treia ca număr de militari, după Polonia și Franța. Dar, ținând cont și de criterii mai largi, potrivit site-ului american Global Firepower, ea se plasează după Franța și Italia.Noul cancelar și-a făcut din accelerarea reînarmării Germaniei o prioritate, anunțând la doar zece zile după alegerile din 23 februarie o reformă constituțională menită să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile militare sporite.Deși intenționează să consolideze armata țării sale, noul cancelar nu vrea să pună în pericol legătura transatlantică. Merz a promis „fiabilitate și predictibilitate” partenerilor și aliaților săi, „un semn clar către Statele Unite”, după cum subliniază Der Spiegel. Extrema dreaptă germană se opune însă planurilor marii coaliții.Alice Weidel, co-președinta partidului AfD, l-a atacat pe cancelarul  Merz pentru că dorește să dubleze datoria federală. Ea a acuzat în același timp „retorica sa marțială menită să distragă atenția de la problemele interne”, după cum remarcă Le Monde. Pentru redactarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalui Toute L'Europe

O super-duminică electorală la granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Românii și polonezii sunt chemați la vot, în confruntări cruciale pentru întreaga regiune. Presa internațională prefațează alegerile. ”România se confruntă cu dezinformarea înaintea tensionatei runde a alegerilor prezidențiale, transmite Euronews.”Experții avertizează acum că a doua tentativă de alegeri rămâne vulnerabilă la campanii de dezinformare sponsorizate de străini, care vizează semănarea neîncrederii și a diviziunii.Analiștii de la compania de tehnologie Open Minds spun că aproape un sfert din conturile românești de pe aplicația de mesagerie Telegram sunt „strâns legate de mass-media rusă pro-Kremlin” care difuzează narațiuni înșelătoare sau false despre vot”.Citeste siÎntr-un interviu la o televiziune franceză Simion îl acuză pe Macron de „tendințe dictatoriale”În acest context, Le Monde scrie că Uniunea Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor privind publicitatea online:”Această acuzație este o premieră pentru TikTok în temeiul noului Regulament privind serviciile digitale al Uniunii Europene.Platforma este analizată de autoritățile din Europa și Statele Unite pentru impactul său asupra sănătății mintale a copiilor, utilizarea datelor utilizatorilor și influența sa asupra dezbaterii publice și a alegerilor în beneficiul puterilor străine”.Politico vorbește despre temerile de la Bruxelles în eventualitatea unei victorii a candidatului de extremă dreapta de la București, dar și despre asigurările lui că nu este un antieuropean.Dar experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ceea ce spune Simion sau în programul partidului său. Acesta este, la urma urmei, un om care a trecut de la a compara UE cu Uniunea Sovietică și apoi a pretins că nu este eurosceptic.La fel ca Trump, Simion „creează un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, a spus Otilia Nuți, de la Expert Forum, pentru Politico.Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.Privind către alegerile din Polonia, Les Echos aatenționează că acestea ar trebui să fie de interes pentru întreaga EuropăDe la războiul din Ucraina, Polonia a câștigat o nouă pondere pe scena europeană. Însă prim-ministrul Donald Tusk are nevoie ca alegerile prezidențiale de duminică să fie câștigate de candidatul său, pentru a profita pe deplin de acest lucru.Citeste siTrzaskowski: un eurofil poliglot favorit în cursa pentru președinția PolonieiExistă viață politică după populism? Polonia ar putea fi testul, crede The New York Times:”Multe aspecte depind de alegerile prezidențiale din Polonia, în aceeași zi în care alegătorii din România ar putea să încredințeze victoria unui naționalist de extremă dreapta și admirator al președintelui Trump.Iar acest lucru face ca alegerile să fie un test critic pentru a vedea dacă guvernul centrist al Poloniei, condus de prim-ministrul Donald Tusk, poate anula moștenirea predecesorului său populist”.Iar Bloomberg vede în alegerile din Polonia un barometru pentru valul populist al Europei:”Polonia ar putea fi un test decisiv pentru a vedea dacă regresul democratic poate fi inversat, deoarece votul prezidențial se conturează ca o ultimă rezistență pentru populiștii țării”.

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla. Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignoratăLe Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban. Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum. ”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.” Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în RusiaRezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La alegerile parlamentare din Albania de duminică, 11 mai, Partidul Socialist al premierului Edi Rama a obținut 52% din voturi, în timp ce Partidul Democrat s-a clasat pe locul al doilea cu 34% din voturi. Edi Rama a promis că Albania va intra în Uniunea Europeană pînă în 2030. Vineri, 16 mai, are loc la Tirana summitul Comunității Politice Europene, ce reunește țările din UE dar și țări din afara ei. Care sînt perspectivele Albanei de aderare la Uniunea Europeană? Care e miza summitului Comunității Politice Europene de vineri, care va avea loc la Tirana? L-am întrebat pe Dragoș Ioniță, analist specialist în Balcanii de Vest, membru al Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.A fost o surpriză rezultatul alegerilor, cu un scor atît de mare în favoarea Partidului Socialist?Dragoș Ioniță: „N-aş spune neapărat că a fost o surpriză, dat fiind faptul că partidul de guvernămînt încă deţinea o bună parte din resursele necesare participării în campanie. Resursele, în special cele media, din Albania se aflau în curtea patidului de guvernămînt condus de Edi Rama. Vorbim despre o mass-media încă finanţată de către stat şi care are nevoie de mai multă libertate de exprimare, însă acest fapt încă nu se observă în Albania.”Edi Rama a promis aderarea la Uniunea Europeană pînă în 2030. Cît de realistă este această proiecție?Dragoș Ioniță: „A recunoscut chiar dumnealui că este un termen foarte ambiţios. Albania s-a decuplat de Macedonia de Nord, cu care a fost cuplată pînă anul trecut în septembrie, cele două erau la pachet în toate procesele de negociere. Cînd Uniunea Europeană a constatat că Macedonia de Nord va fi întîrziată din cauza blocajelor impuse de Bulgaria şi de politica sa cu privire la minorităţi, s-a decis decuplarea, ceea ce a permis Albaniei să accelereze într-un mod remarcabil, am spune, în acest parcurs european. Din cele 33 de capitole pe care le-ar avea de negociat, Albania a deschis deja 16, e-adevărat, nu a închis nici unul. Este încă un proiect în plină derulare, însă este remarcabil că în 7 luni au reuşit să convingă atît elitele politice cît şi birocraţii europeni că acele capitole pot fi deschise, că s-au îndeplinit toate criteriile necesare deschiderii lor: şi criterii pur tehnice, şi criterii politice, pentru că este nevoie de girul ambelor categorii de actori.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Donald Trump a schimbat complet tactica în ceea ce privește tarifele vamale. A trecut de la strategia de mână forte la negocieri. China și Uniunea Europeană pot să ajungă la o înțelegere comercială cu SUA. După ce 100 de zile din mandatul actual președintele american a răsturnat lumea cu tarifele sale vamale, Donald Trump se întoarce la intenții mai bune.Ieri, reprezentanți ai SUA și ai Chinei au anunțat că s-a ajuns la un acord privind taxele vamale. Cele două state au convenit să suspende pentru 90 de zile o parte din taxele vamale impuse în urmă cu câteva săptămâni. Suspendarea taxelor vamale va fi operațională începând de mâine.Spectaculos este nivelul convenit de reducere a taxelor. Dacă până mai ieri, importurile dinChina în SUA erau taxate cu 145%, de mâine tarifele vamale vor scădea la 30%. Invers, importurile din SUA în China vor fi taxate cu 10% în loc de 125%. Desigur, diferența de cote este „ca de la cer la pământ”, dar la un tarif de 145% era foarte probabil ca puține mărfuri să mai poată fi tranzacționate între cele două economii.Deocamdată, vorbim doar despre un acord limitat în timp. În cele 90 de zile de suspendare a tarifelor vamale cele două părți vor negocia. Este să recunoaștem un pas înainte pentru o înțelegere comercială între SUA și China. De asemenea, să ne aducem aminte că între SUA șiUniunea Europeană au loc negocieri pentru a găsi o serie de soluții în ceea ce privește tarifele vamale reciproce.S-ar părea că Donald Trump s-a schimbat radical. Este posibil să fi fost o tehnică de negociere? Se poate, numai că Donald Trump a întins foarte mult „coarda” ajungându-se ca piețele să devină volatile, ca nivelul de incertitudine din economie să crească foarte mult sau ca o parte dintre consumatori să se manifeste împotriva companiilor deținute de oamenii care lucrează alături de Trump.Ieri, piețele au devenit dintr-odată exuberante la anunțul celor două administrații. Astfel, prețul petrolului a crescut cu 3%, indicii bursieri au urcat, dolarul s-a apreciat față de yen și față de euro. Să ne aducem aminte că războiul comercial declanșat de Donald Trump a avut ca prime efecte o scădere a monedei naționale, dolarul, în raport de alte valute.Unii experți ne îndeamnă să ne bucurăm reținut spunând că practic ne aflăm doar în fața unei suspendări a tarifelor vamale. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni totul părea blocat în relația comercială SUA-China, iar acum se poate vedea cum revine optimismul atât pe piețe, cât și în rândul politicienilor de ambele părți,Cine a câștigat? Trump cu tehnica sa abruptă de negociere care se vede acum că a funcționat? Sau China care de pe poziția sa fermă a reușit să îl „îndoaie” pe Donald Trump? Deocamdată, nu știm cine a câștigat, pentru că mai avem de așteptat cel puțin 90 de zile.De altfel, abordarea lui Trump s-a schimbat substanțial. De exemplu, săptămâna trecută, președintele american a anunțat un acord comercial cu Marea Britanie. Chiar dacă datele înțelegerii nu au fost finalizate un lucru este cert și anume că Marea Britanie va deschide piețele pentru produse americane în valoare de câteva miliarde de dolari, printre care carnea de vită, etanolul și pentru materiile prime agricole. De partea cealaltă, industria auto britanică va beneficia de o reducere a taxării de la 27,5% la 10% pentru o limită de 100.000 de mașini pe an, adică totalul exporturilor de anul precedent.Secretarul de stat american pentrucomerț a anunțat că firmele britanice vor putea să exporte în America fără taxe vamale piese de avioane, inclusiv motoare Rolls Royce. În schimb, o companie britanică va cumpăra avioane Boeing în valoare de 10 miliarde de dolari.Totodată, Uniunea Europeană a început un proces de negociere cu SUA pe tema tarifelor vamale. Vom vedea dacă se va ajunge la un rezultat, dar cert este că Donald Trump „a întors foaia” pe subiectul taxelor vamale trecând de la tactica “pumnului în masă” la negocieri.

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Presa locală consideră că mișcarea poate avea succes: o bună parte a cetățenilor sunt de acord cu revendicările studențești și ar vota o listă propusă de aceștia. Mișcarea studențească are șanse reale de a câștiga alegerile, relateazăvreme.com care scrie că studenții sârbi cer dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri legislative anticipate. Care sunt șansele lor? Se întreabă publicația.„Decizia studenților de a se adresa regimului actual cu o cerere de dizolvare a parlamentului național și convocare de alegeri parlamentare anticipate nu vine din senin și nu este surprinzătoare.”Toată lumea a înțeles că autoritățile nu numai că au refuzat să răspundă revendicărilor studenților, dar au răspuns crizei politice cu o represiune din ce în ce mai brutală și o propagandă din ce în ce mai josnică.Mai multe sondaje de opinie publicate recent arată că marea majoritate a cetățenilor sârbi susține satisfacerea revendicărilor studențești și că o parte semnificativă a acestor cetățeni ar fi dispuși să voteze pentru o listă susținută de studenți.Dialogul dintre nou premier sârb și universități este sincer?Rectorul Universității de Arte din Belgrad, Mirjana Nikolić, a declarat, referitor la a treia întâlnire care a avut loc  între prim-ministrul Đura Macut și rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, că rămâne o întrebare majoră: dacă dialogul dintre guvern și universitate este cu adevărat sincer, citim în n1info.rs.Nikolić a adăugat că, întrucât prim-ministrul este el însuși profesor universitar, ar trebui să înțeleagă poziția comunității academice, relatează site-ul postului de televiziune.„Așadar, dacă, în timpul unei întâlniri, prezinți situația instituției tale, iar apoi ți se cere să te organizezi conform unei metodologii impuse din exterior, cred că nu putem vorbi despre un dialog sincer și complet.”În ceea ce privește reluarea, sau mai degrabă compensarea anului universitar, ea a subliniat că actualul ministru al Educației solicită universităților să stabilească singure data revenirii la cursuri.„Pot spune din partea Universității de Arte că avem un model pentru recuperarea cursurilor, dar nu avem încă o dată”, a spus ea. Pentru că „este total iluzoriu să stabilești o dată fără a lua în considerare factorul esențial în toată această discuție: studenții, desigur”.Sprijin din Luxemburg pentru aderarea Muntenegrului la UEPreședintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Marelui Ducat al Luxemburgului, Claude Vissel, la Conferința președinților parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene de la Budapesta. Mandić a subliniat importanța sprijinului continuu al Luxemburgului pentru Muntenegru în drumul său către Uniunea Europeană, subliniind că Luxemburgul, cu o populație aproximativ aceeași cu cea a Muntenegrului, reprezintă un adevărat exemplu de succes și de standard de viață european la care aspiră și Muntenegru, relatează rtcg.me.Andrija Mandić a adăugat că, datorită programului de reformă dezvoltat cu succes, Muntenegru are oportunitatea de a utiliza 383,4 milioane euro din fonduri europene și că recenta sa intrare în sistemul SEPA a permis plăți financiare mai rapide și mai eficiente. Au fost evidențiate rezultatele semnificative obținute la sfârșitul anului 2024, când Muntenegru a încheiat trei capitole importante ale negocierilor cu UE. Obiectivul, așa cum a fost anunțat, este de a închide toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026 și de a „deveni membru al Uniunii Europene în 2028.”Expoziție de desen arhitectural la Tiranapanorama.com.al scrie despre o expoziție de desen arhitectural la Tirana, curatoriată de Sergei Tchoban, renumit arhitect și fondator al Fundației Tchoban din Berlin.Această expoziție prezintă în Albania o selecție de desene arhitecturale reprezentative nu doar pentru arta desenului, ci și pentru procesul creativ al arhitecturii contemporane și istorice. Sergei Tchoban a fondat Muzeul Desenului Arhitectural din Berlin, o instituție unică ce promovează importanța desenului în arhitectură.De ce are nevoie Tirana de un muzeu de desen arhitectural? Tirana și zonele sale turistice trec printr-o fază de continuă transformare urbană și arhitecturală. Clădirile noi, proiectele inovatoare și dezvoltările urbane necesită o platformă unde cetățenii și profesioniștii să poată înțelege și aprecia procesul creativ din spatele lor. Un muzeu dedicat desenului arhitectural ar servi drept arhivă vizuală a dezvoltării orașului, documentând și expunând proiectele care au modelat și vor modela Tirana. Mai mult, o astfel de instituție ar fi un instrument educațional puternic pentru studenții de arhitectură, design și arte vizuale, oferindu-le oportunitatea de a studia și de a se inspira dintr-o varietate de desene, de la schițe conceptuale la detalii tehnice. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.Angela Grămadă: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță. În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.Guest: Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.​

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Friedrich Merz a fost ales marți cancelar al Germaniei dar abia din a doua rundă de vot în Parlament. Ce spune acest episod din politica germană despre situația noii coaliții de guvernare – blocul de centru-dreapta CDU/CSU şi social-democraţii, de centru-stînga, de la SPD – și perspectivele ei? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Luciana Ghica: „A fost foarte mult comentat rezultatul. Dar nu este o coaliţie uşor de făcut şi a fost un semnal important. Cred că trebuie pus în perspectivă. Faptul că Merz a reuşit să mobilizeze întreaga coaliţie dar şi partidele democratice din afara coaliţiei să treacă moţiunea prin care votul (al doilea) să aibă loc în aceeaşi zi – chestiune care necesita chiar mai multe voturi, 2/3 – mi se pare că este o reuşită. Şi la al doilea vot nu a obţinut minimum de 316 voturi, ci aproape toată coaliţia, mai puţin cei trei absenţi. A arătat că poate să obţină sprijinul întregului Parlament democratic.”E deja o tradiție în Germania ca un cancelar nou ales să efectueze prima vizită în străinătate în Franța și pe cea de-a doua în Polonia. Friedrich Merz s-a întîlnit de dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron iar în această seară e la Varșovia. În marja întîlnirii de la Paris, Merz și Macron au publicat în presa europeană un articol comun, un articol manifest despre relansarea relațiilor franco-germane cu un obiectiv clar: consolidarea europeană. Parteneriatul franco-german trebuie să devină „mai strategic, mai operațional”, cu accent pe securitate, competitivitate și convergență europeană. Poate acest parteneriat să întărească într-adevăr Uniunea Europeană?Luciana Ghica: „Cred că da. În mare parte, în mod tradiţional, Uniunea Europeană a fost impulsionată politic de acest motor franco-german. Iar faptul că dincolo de cuvintele frumoase din acel editorial comun, avem şi cîteva elemente specifice legate de energie – o chestiune care este şi pe agenda UE, pînă în 2027 dorim ca UE să nu mai fie dependentă în nici un fel de resursele energetice din Rusia – este un mesaj extraordinar de important în această săptămînă simbolică în care aniversăm „Declaraţia Schuman”. 9 mai este Ziua Europei şi pentru că aniversează acea declaraţie a ministrului de afaceri externe francez, Robert Schuman, care i-a propus Germaniei în 1950 să pună în comun resursele de cărbune şi oţel, atît pentru scopuri economice, cît şi pentru scopuri politice şi de securitate. Şi această declaraţie franco-germană, acest editorial comun este într-un fel ecoul acelei declaraţii Schuman din 1950.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mai mulți parlamentari maghiari care au întrerupt cu fumigene o sesiune parlamentară care vota interzicerea gay pride în Ungaria au fost suspendați între 4 și 6 luni și li se vor reține și lefurile. În Slovacia, premierul maghiar și cel slovac și-au reafirmat criticile față de Uniunea Europeană. Robert Fico a spus că el și Orban nu sunt totuși niște plângăcioși care merg la Bruxelles să provoace probleme în Uniune. Pentru prima dată în istoria democrației parlamentare din Ungaria, mai mulți parlamentari au fost oficial suspendați din parlament, relateazătelex.hu. Legislativul de la Budapesta a aprobat propunerea președintelui instituției, László Kövér, pedepsirea lui Ákos Hadházy și a altor cinci parlamentari din partidul Momentum. Acești aleși au perturbat desfășurarea sesiunii din 18 mai în timpul adoptării amendamentului legislativ care viza interzicerea Gay Pride, prin aprinderea de fumigene în sală.Parlamentarii care au aprins fumigenele pentru a întrerupe sesiunea au fost suspendați pentru 12 zile de ședință, în timp ce alți trei au primit câte șase zile de suspendare pentru acțiunile lor de protest de la prezidiu. Conform calendarului parlamentar, cei trei parlamentari implicați în utilizarea fumigenelor, nu vor mai putea intra în clădirea Parlamentului pentru restul sesiunii de primăvară. Întoarcerea lor nu este așteptată decât la mijlocul lunii septembrie, la începutul sesiunii de toamnă.Pe lângă suspendare, deputații vor fi pedepsiți prin rețineri salariale: între patru și șase luni de salariu. 82 de milioane de forinți, adică aproximativ 200.000 de euro vor fi reținuți din onorariile celor șase parlamentari implicați.Cum a mințit guvernul maghiar că UE îi cere să renunțe la a 13-a lună de pensieChiar dacă guvernul știa de la început că era o minciună, a inundat țara afișe, scrie tot telex.hu.Publicația se referă la o informație falsă potrivit căreia Uniunea Europeană ar fi cerut Ungariei să renunțe la acordarea celei de-a 13-a luni de pensie.„Această minciună a fost repetată timp de șase luni și 3 miliarde de forinti din bani publici au fost cheltuiți pe această propagandă,” scriu jurnaliștii maghiari.Eva Hrnčířová, purtătoare de cuvânt pentru afaceri sociale la Comisia Europeană, a declarat: „Este pur și simplu greșit că instituțiile europene au cerut Ungariei să elimine cea de-a 13-a lună de pensie, deoarece orice decizie privind cea de-a 13-a lună de pensie trebuie luată de guvernul maghiar.”„Viktor Orbán a declarat într-o postare pe Facebook, înainte de sesiunea UE din octombrie, că Bruxellesul încearcă să-l determine să accepte tot felul de măsuri economice. Printre altele, eliminarea celei de-a 13-a luni de pensionare, dar nu va permite ca aceasta să fie pusă în aplicare. Cu toate acestea, la această întâlnire, nu s-a abordat deloc problema,” adaugă telex.hu.Slovacia și Ungaria critică UE dar nu rezolvă un proiect comun început de 50 de anispravy.pravda.skscrie despre vizita pe care Viktor Orbán a făcut-o la Bratislava săptămâna trecută. Orban și premierul slovac, Robert Fico au criticat UE, dar nu au vorbit deloc despre un dosar rămas nesoluționat între cele două țări de zeci de ani: barajul Gabčíkovo–Nagymaros.Inițiat prin Tratatul de la Budapesta din 16 septembrie 1977 între Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară, proiectul a avut ca scop prevenirea inundațiilor pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității fluviului și producerea de energie electrică curată.Doar o parte a proiectului a fost finalizată în Slovacia, sub numele de Barajul Gabčíkovo, deoarece Ungaria a suspendat mai întâi, apoi a încercat să renunțe la el din probleme de mediu și economice. Ambele părți s-au adresat Curții Internaționale de Justiție pentru o decizie.„Dar Gabčíkovo nici măcar nu a fost menționat,” punctează jurnaliștii slovaci care adaucă că premierul Fico susține că relațiile dintre cele două țări nu au fost niciodată mai bune.Cei doi prim-miniștri au semnat un memorandum privind dezvoltarea transfrontalieră, au salutat reciproc pozițiile politice și relațiile dintre Slovacia și Ungaria și au convenit asupra problemelor pe care le percep în Uniunea Europeană.Fico a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să-i mulțumească lui Orbán pentru politica sa de migrație și a cerut statelor membre să nu-l considere pe el și pe prim-ministrul ungar drept „niște plângăcioși care vin să semene probleme în UE”. În încheierea conferinței de presă, el a spus că Occidentul organizează „Maidane” împotriva guvernelor legitime din Serbia și Georgia și că, în opinia sa, Albania este mai bine pregătită să adere la UE decât Ucraina. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. Andrei Curăraru: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?Mihai Isac: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews) - Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW) - Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia) Cine a câștigat dezbaterea prezidențială pentru Cotroceni: o luptă ca la cafenea după o noapte lungă (Republica)Practic, dezbaterea a început cu o ieșire din scenă. A lui George Simion. Care, la fel ca Victor Ponta, și-a anunțat prezența, dar spre deosebire de Ponta, și-a adus totuși mama, nevasta și susținătorii la Cotroceni, pentru ca un pic mai târziu să-și anunțe capitularea prematură, pe motiv că pe scena evenimentului trebuia să fie Călin Georgescu, nu el. Așa că și-a luat mama, nevasta și susținătorii și dus a fost. Nu înainte de a-i dărui un buchet de flori Elenei Lasconi, care l-a primit cu zâmbetul pe buze.Sub ochii șocați ai celor de acasă, Lasconi s-a concentrat constant pe umilirea lui Nicușor Dan, pe care l-a numit constant ”tu” și ”Nicușor, viclean copil de casă”, fiind mult mai concentrată asupra fostului coleg și susținător decât asupra lui Crin Antonescu. Nicușor Dan a avut pe tot parcursul dezbaterii cel mai decent comportament. Când a ieșit la atac l-a vizat pe Crin Antonescu,  pe care l-a acuzat că ar fi în cârdășie cu rechinii imobiliari, pe care i-ar fi ajutat în trecut, acceptând ca oameni din subordinea lui să semneze acte ilegale, dovedite așa în instanță.Articolul integral, semnat de jurnalista Carmen Dumitrescu, pe pagina Republica.Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews)Putem să declarăm o stare națională de lehamite și abandon, după seara de la Digi, prima confruntare a candidaților, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan.Numai Dumnezeu poate să știe de ce Victor Ponta, unul dintre cei mai prompți și energici vorbitori, a ales să nu vină în fața oamenilor. Carisma era de partea lui, dar a ales altfel. Simion riscă să pară laș. Tocmai el, care se bate de când a intrat în politică, alege să nu participe. Nicușor Dan se luptă din greu cu blocajele de comunicare. Primarul e ofensiv pe chestii vechi de acum 30 de ani, cum a fost arhiva „ministrului Crin Antonescu”, dar își strânge umerii când trebuie să ridice vocea în apărarea unei credințe actuale. Sigur că Antonescu are dreptate când spune că a te prezenta oamenilor cu temperamentul tău autentic și cu imperfecțiunile propriilor riduri e un exercițiu de sinceritate. Măcar așa oamenii știu ce votează. Dar vor oamenii, în România anului 2025, un președinte care să bată apropouri în legătură cu aspectul fizic al unei jurnaliste, în dezbaterea atât de așteptată? Ca și cum asta conta, nu întrebarea. Oribil moment, s-a lăsat o liniște de gheață în sală și în fața televizoarelor. Parcă se reîntorseseră glumițele de Parlament din anii '90.Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW)Crin Antonescu este candidatul cu cea mai mare susținere la prezidențialele din acest an: PSD, PNL și UDMR s-au aliniat în spatele lui cu gândul că ar fi singurul care ar păstra matricea puterii neschimbată, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Toate cele trei partide îl cunosc bine fiindcă au lucrat împreună în perioada 2007-2014 în care adversarul lor comun era președintele de atunci Traian Băsescu. Discursurile prezidențiabilului PSD-PNL-UDMR sună bine, dar adesea au o consistență relativ redusă. Acum se declară pro-occidental, dar în 2012, când a fost președinte interimar, a eliminat magistrați incomozi, a rechemat de la post, fără criterii, ambasadori de care se temea, a declarat că Departamentul de Stat al SUA e unul dintre adversarii săi și a scos steagul NATO de la Palatul Cotroceni. Totul e conjunctural pentru el, face ce i se cere?Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia)România traversează o perioadă critică, iar scriitorul Radu Vancu subliniază într-un interviu acordat SpotMedia că alegerile de duminică nu vor decide doar președintele, ci însăși direcția fundamentală a țării. Între consolidarea parcursului european și riscul alunecării sub autoritarism și influența Rusiei, votul a ajuns o alegere existențială.România, spune Vancu, traversează un moment critic, în care nu doar balanța de putere, ci însuși sistemul democratic e în joc. Deși sondajele arată că aproape 90% dintre români susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, paradoxal, o parte semnificativă a electoratului votează pentru candidați cu mesaje pro-ruse sau extremiste. 

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.

Așa cum a anunțat Primăria Timișoara, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene. Distincția înființată de municipiul de pe Bega onorează personalități recunoscute pe plan internațional care promovează sau apără valorile europene.Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut.Dar care este semnificația acestui premiu, din  perspectiva societății românești de azi? Ei bine, este încă devreme pentru a ne pronunța.Ceea ce știm este că premiul va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai. Așadar, la patru zile de la turul doi al alegerilor prezidențiale. Și în funcție de rezultat, semnificația momentului poate diferi.Ar putea fi, foarte bine, un semn tonifiant al continuității. Al unei Românii care își menține încrederea în opțiunea europeană și în valorile europene, în ciuda provocărilor. Sau ar putea fi  - dimpotrivă - un strigăt de disperare, al unei Românii lăsate în minoritate, trăind cu teama revenirii în zona gri, sub umbra amenințătoare a Rusiei.Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonulDeloc întâmplător, tot în aceste zile, Universitatea București a lansat un apel prin care li se cere candidaților la președinție să se angajeze fără echivoc pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA.Apelul vine la împlinirea a 35 de ani de la deschiderea simbolică a balconului din Piața Universității, care a marcat începutul demonstrației-maraton pentru democrație și libertate.Și iată cum, după trei decenii și jumătate, Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonul, simțind că valorile care i-au animat pe români împotriva regimului totalitar sunt amenințate, prin asaltul populismului și valurile de dezinformare de pe rețelele sociale.Nu se știe dacă, în seara de 18 mai, valorile europene și euro-atlantice vor ieși câștigătoare.Dar mesajele de la București și Timișoara sugerează că, și în varianta în care pericolul alunecării României spre zona gri va deveni unul real, vor exista conștiințe care să lupte pentru oprirea acestui curs.În definitiv, acum 35 de ani, în Piața Universității, doar o mână de oameni, raportat la imensitatea țării, cuteza să afirme destinul european. Și totuși, acei oameni au influențat decisiv mersul României.Rămâne să vedem, acum, în ce fel de Românie își va primi Roberta Metsola premiul decernat de Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția din decembrie 1989. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Partidul aflat la putere în Georgia și a cărui autoritate nu este recunoscută de opoziție, ridiculizează atenționarea Uniunii Europene că georgienii ar putea pierde privilegiul de a călători în UE fără vize. „Și noi permitem germanilor să călătorească la noi fără vize. Și ce dacă?” a spus președintele paramentului de la Tbilisi. Pe 20 aprilie, Rusia a încălcat promisiunea de încetare a focului de 2.935 de ori și nu a încetat nici măcar la loviturile cu rază lungă care vizează infrastructura civilă. Volodimir Zelenzky a făcut aceste declarații citând raportului comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, prezentat la miezul nopții după încheierea sărbătorii de Paști.Cel mai mare număr lovituri a fost înregistrat în direcția Pokrovsk, relatează suspilne.media.Ucraina va continua să acționeze în același mod: răspunzând calmului cu calm și atacurilor rusești cu lovituri de răzbunare, a adăugat președintele ucrainean.Oficial georgian: și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, ce dacă?„Nu s-a decis încă nimic la Bruxelles, dar Visul Georgian, aliații și susținătorii săi au deschis deja un front larg – subminând călătoriile fără vize și acuzând Uniunea Europeană de șantaj. De asemenea, ei promit, în numele poporului georgian, că vor putea călători cu ușurință fără viză,” relatează www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Unii reprezentanți ai guvernului condus de Visul Georgian au deja interdicția de a intra într-o serie de țări europene din cauza sancțiunilor la care au fost supuși în urma alegerilor de anul trecut al căror rezultat nu a fost recunoscut de opoziție. „Cercul se lărgește treptat. Oficialii care dețin pașapoarte diplomatice s-au confruntat  cu probleme suplimentare atunci când călătoreau în țările UE,” scriu jurnaliștii georgieni.„Dacă nu se va schimba nimic în țară, experții se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu să fie suspendată și liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni de rând. ”„Sunt călătoriile fără vize o mană divină?! Și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, deci?! " - a declarat președintele parlamentului format doar de Visul Georgian, fără opoziție, la un post TV. Acesta l-a numit arogant  pe ambasadorul german la Tbilisi după ce diplomatul a declarat că intrarea în UE fără viză este un privilegiu pe care Georgia trebuie să-l mențină.Fals: Maia Sandu ar avea în garderobă haine de zeci de mii de euroÎn ultimele zile în spațiul public au circulat mai multe informații precum că ținutele președintei Maia Sandu ar costa zeci de mii de euro, fiind de la branduri luxoase precum Chanel sau Loro Piana, citim în Ziarul de Gardă. Purtătorul de cuvând al șefei statului, Igor Zaharov, a dezmințit aceste date, spunând că este un fake.„E o minciună penibilă, născută din lipsă de idei și, probabil, dintr-o disperare crescută după investigația The Insider Russia care a expus rețelele de propagandă ale Kremlinului. Maia Sandu este cunoscută pentru viața modestă și integritatea sa. Mii de cetățeni au văzut cum călătorește alături de oameni, în aceleași condiții ca orice pasager, merge la aceleași magazine în care mergem noi toți”, a declarat Iuri Zaharov.Potrivit purtătorului de cuvânt al președintei, scopul răspândirii acestui fals este de a dezbina societatea.„Kremlinul și cei care îi fac jocul în țara noastră nu mai știu ce să inventeze ca să o lovească pe Maia Sandu, să ne scoată de pe calea europeană și să bage vrajbă între oameni.”  Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Nepotul și bodyguardul președintelui parlamentului muntenegrean este acuzat că a încercat să omoare două persoane la Podgorica. În Serbia, studenții protestatari blochează sediul RTS, radiodifuzorul public, cerând un nou proces de selecție al membrilor Autorității de Reglementare în Audiovizual. „Zidul tăcerii în cazul Danilo Mandić” titrează Cafe del Montenegro care relatează despre nepotul președintelui parlamentului muntenegrean suspectat că a încercat să ucidă două persoane pe 19 aprilie, la Podgorica, capitala țării. Poliția i-a identificat pe cei doi „drept persoane de interes din motive de securitate.”Danilo Mandić, de 35 de ani, este nepotul și bodyguardul lui Andrije Mandić, președintele parlamentului muntenegrean. Presa scrie că în momentul atacului, Danilo Mandić ar fi folosit un vehicul oficial al parlamentului.Avocatul presupusului atacator a declarat că Danilo Mandić a mers la poliție după ce „a apărut o poveste destul de confuză conform căreia ar fi participat la un incident.” Acesta susține că Mandić a fost arestat pe baza declarațiilor date de părțile vătămate, fără alte probe.Blocada studențească la radiodifuzorul public din Serbiakossev.info comentează blocada făcută de o săptămână de studenții protestatari la televiziunea RTS, radiodifuzorul public din Serbia.Blocarea serviciului public a început luni, 14 aprilie, la ora 22.00.Principalele revendicări ale studenților sunt anularea apelului public anterior pentru numirea membrilor Consiliului de Reglementare al Mass Media și începerea unui proces nou, transparent. Ei cer, de asemenea, socoteală pentru felul în care RTS acoperă protestele începute în noiembrie, anul trecut, când prăbușirea unuia dintre acoperișurile de beton ale gării Novi Sad, a ucis 16 persoane.De partea sa, RTS condamnă publicarea pe rețele sociale a fotografiilor jurnaliștilor și redactorilor postului ca și cum ar fi dușmani ai poporului. Aceste acțiuni „provocă îngrijorare, insuflă frică și amintesc de metodele celor mai întunecate perioade ale secolului al XX-lea.”În apărarea personalului de la postul  lor au venit  mai multe asociații de jurnaliști.UE cere același lucru de la Serbia ca și studenții protestatariÎnaintea vizitei la Belgrad, programată pentru sfârșitul lunii aprilie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos a reiterat că revendicările studenților protestatari corespund aproape în totalitate așteptărilor Uniunii Europene față de Serbia, relatează danas.rs.Într-un interviu acordat European Newsroom și citat de publicația sârbească, Marta Kos a subliniat că Europa insistă pe principii cheie precum statul de drept, lupta împotriva corupției și transparența în achizițiile publice - principii apărate și de protestatari. Ea adaugă că Serbia trebuie să-și reînnoiască angajamentul european. Comisarul și-a exprimat dorința pentru un guvern „proeuropean și reformist”. Cu toate acestea, acest scenariu nu trezește același optimism în rândul opiniei publice sârbe.Noile numiri ministeriale reprezintă un guvern de continuitate, acuză opoziția.  Principalele ministere rămân în mâna membrilor fostului guvern,Antonio Costa laudă Albania pentru progresele în aderarea la UEAlbania marchează un nou punct de cotitură în negocierile de aderare la Uniunea Europeană odată cu desfășurarea celei de-a patra conferințe interguvernamentale de la Luxemburg. Înainte de masa rotundă pentru deschiderea capitolului „Piața internă”, premierul s-a aflat la Bruxelles unde a fost primit de președintele Consiliului European, Antonio Costa, citim în publicația shqiptarja.com, Albaneza.Edi Rama a spus că Albania este hotărâtă să îndeplinească toate condiţiile pentru aderarea la UE, în timp ce Antonio Costa a anunţat că va vizita toate ţările din Balcanii de Vest la mijlocul lunii mai.„Este încurajator să vedem progresele pe care le-a făcut Albania. Deschidem următorul capitol al grupului și ambiția noastră este să deschidem și altele în acest an. Acest lucru este important pentru UE și Albania, dar cred că este un semn pentru întreaga regiune: cel mai bun mod de a asigura prosperitatea și pacea în Balcanii de Vest este UE și apartenența sa,” a mai adăugat Antonio Costa. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Crin Antonescu își prezintă programul politic pentru alegerile prezidențiale, într-un interviu la RFI. Candidatul Alianței Electorale ”România, Înainte!” vorbește despre scrutinul din luna mai, documentele de la CNSAS legate de declarația dată la Securitate în anii 80 și politica externă a României. Crin Antonescu, despre relația cu SUA și UE: ”Ca să fac și eu ipoteze, dacă administrația Trump decide că nu este interesată, în general, de Europa și de UE, eu, personal, nu pot susține aventura pe care o propun alți contracandidați și anume întoarcem spatele Uniunii Europene, nu ne mai interesează UE, că la urma urmelor, ce ne-a dat Uniunea Europeană și tot felul de prostii și stabilim noi aici o relație specială cu Statele Unite și nu ne mai interesează de nimic”.Despre declarația privind traficanții de droguri: ”Nu este o declarație politică, am și precizat și acolo. Nu trebuie să-și pună nimeni problema că voi solicita pentru așa ceva sau pentru orice altceva reintroducerea pedepsei cu moartea. A fost o declarație pe care dacă vreți o și regret. E o declarație nefericită, dacă e luată în termeni politici și nu am vrut să fie așa”.Crin Antonescu mai vorbește despre așa-zisul emisar special al României în SUA, despre Securitate și despre cum decurge campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Parcă nimic nu merge în economia românească. Deficitele sunt mari, producția industrială a scăzut, iar la inflație România este campioană a Uniunii Europene. În aceste condiții, se va putea face consolidarea fiscală? Veștile rele se aglomerează în jurul economiei românești. Un raport al băncii austriece Erste, mai vechi, apărut în luna februarie a.c., a făcut ieri vâlvă în mass-media locală. Pe bună dreptate, pentru că sunt câteva lucruri în analiza Erste care îngrijorează.Primul dintre ele este afirmația că fără un program credibil de consolidare fiscală, România riscă să fie retrogradată la categoria junk. Este de remarcat că tot mai mulți analiști sau chiar oficiali îmbrățișează posibilitatea retrogradării ratingului de țară în zona nerecomandat pentru investiții.Analiști respectabili vorbesc cu nonșalanță despre o eventuală scădere a ratingului României. Nimic nu este imposibil, dar dacă se va ajunge la un rating cu o treaptă mai jos decât astăzi situația va fi extrem de complicată. O clasă de rating nerecomandată pentru investiții nu doar îi alungă pe mulți dintre investitori, ci mărește mult și costurile finanțării de pe piețele interne și internaționale care ar ajunge la valori mari.O a doua temă spusă tranșant este nevoia consolidării fiscale. România nu trebuie să facă minuni, doar este nevoie să respecte datele pe care și le-a asumat în fața Comisiei Europene. Deocamdată, însă, bugetul este departe de țintele pe care trebuie să le atingă.În sensul că după primele trei luni ale anului deficitul bugetar nu are nicio îmbunătățire în comparație cu anul trecut. Este destul de complicat dacă ne gândim că am aflat zilele acestea că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar în termeni ESA de 9,3% din PIB, ceea ce face și mai dificilă misiunea consolidării fiscale de anul acesta.De altfel, România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit bugetar de la nivelul Uniunii Europene. Și Polonia a depășit ținta fixată inițial, 6,6% față de 5,8% din PIB, dar, totuși între România și Polonia în materie de deficit bugetar este o diferență de 2,7% din PIB.România este campioană și la inflație. Negativă, bineînțeles, pentru că în luna martie a.c., indicele armonizat al prețurilor de consum (indicator calculat la nivel european) a fost în România de 5,1%. Pe locurile următoare s-au clasat Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). O palidă consolare există, în sensul că România, în pofida celei mari rate din Uniunea Europeană, înregistrează o tendință descendentă față de martie 2024, în timp ce în Ungaria și Polonia rata inflației a revenit în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.Vești rele vin și din industrie. În februarie a.c., România este unul dintre cele 13 state membre care înregistrează o scădere a producției industriale. România a scăzut cu 3,4% (3,2% conform statisticii naționale), dar se află într-o companie selectă. De exemplu, scăderea producției industriale în Germania a fost cu 3,7%, Bulgaria – o scădere cu 4%, iar Ungaria deține recordul cu 8%.În fine, în primele două luni ale acestui an, deficitul comercial al României a continuat să crească, plus 35% față de anul precedent. Ritmul de creștere este neașteptat de mare, dar dintre toți indicatorii economici deficitul comercial se poate corecta cel mai repede în cazul încetinirii economiei și respectiv în cazul scăderii consumului. Desigur, nu este de preferat o criză pentru a se ajunge la o scădere a deficitului comercial, dar uneori acesta este prețul plătit.După cum se poate vedea, greu se pot găsi anul acesta indicatori economici care să aducă optimism în economia românească. Avertismentul băncii Erste redeschide discuția despre un așa-numit al doilea pachet de măsuri fiscale. Pe marginea lui se fac doar supoziții, în sensul că nu este clar ce ar putea include.Respectiv, nu se știe dacă va fi nevoie de o creștere a taxelor sau impozitelor sau va fi suficient să existe o reducere a cheltuielilor bugetare. Probabil că vom afla mai multe după alegeri.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Sute de conturi cu nume de români și mesaje puternic anti-UE, unele scrise direct în limba rusă, au invadat un grup de Telegram, relatează G4Media, citând un cunoscut blogger din România. Aceasta este o componentă a războiului hibrid, spune acesta. Zmenta este numele unui creator de conținut cunoscut în trecut pentru postările satirice și ironice.Potrivit acestuia, grupul vizat de acțiunea de influențare reunește peste 10.000 de români interesați de subiecte precum economie, bursă și companii. Începând cu luna martie el a observat o invazie de conturi suspecte care au început să comenteze masiv la orice postare, indiferent de conținutul acesteia.Zmenta relatează că mesajele distribuite de aceste conturi urmăreau să inducă frică, frustrare și ură față de Uniunea Europeană, autorități și Occident în general.Iată ce scrie autorul postării: ”La începutul lunii martie au tot intrat pe unul din grupurile mele de Telegram (pe care scriu despre companii/economie/bursă) – zeci-sute de conturi. Am tot blocat din ele.La absolut orice postam, și dacă scriam o rețetă de murături, conturile astea lăsau zeci de comentarii de genul “Românii sunt slugile europenilor, UE ne fură bogățiile, autoritățile sunt împotriva poporului, românii trebuie să se trezească și în luna mai să nu mai fie lași, doar așa România va renaște și va scăpa de trădătorii globaliști.” și multe alte mizerii pe care sigur le bănuiți.Comentarii total pe lângă subiectul postărilor, dar postau cu scopul de a induce ură față de UE, frustrare, frică și a stârni “curajul” de a renunța să mai fim “slugile” străinilor și să fim iar România de altădată.Toate comentariile erau postate de conturi cu nume românești, dar cu username străin, multe cu nume rusești și poze de profil generate cu inteligența artificială.Ei bine, ghinionul a fost că aseară conturile astea au dat EROARE. Și la o postare în care discutam despre delirul lui Trump cu tarifele, au început să lase comentarii cu textul CHIAR ÎN LIMBA RUSĂ și cu “translation” în limba engleză, în loc să posteze doar textul tradus din rusă în română. Deci au confirmat direct că textele sunt scrise în rusă și după traduse.Amuzant, dar trist.Asta fac rușii pe un grup, dar imaginați-vă că asta fac pe toate rețelele sociale și oamenii chiar cred ceea ce scriu niște conturi operate direct de Rusia. Oare pe ce candidați îi avantajează astfel de operațiuni dovedite că sunt desfășurate de ruși?Deci asta nu e o dovadă clară a implicării Rusiei în destabilizarea societății românești? Nu? Acesta nu e război hibrid?” – întreabă Zmenta în postarea sa.

InTerConectArt, așa se numește proiectul lansat de colectivul de artiști și psihoterapeuți ai Asociației Entuziart, o invitație la conectare interumană prin terapii expresiv-creative. Pe 6 aprilie, de la ora 15:00 Green Hours Jazz Cafe din București găzduiește o serie de întâmplări care duc mai departe misiunea Entuziart, aceea de a da tuturor posibilitatea ca prin artă să-și cunoască potențialul terapeutic. Vorbim despre art terapie destinată nevăzătorilor, cu actorul Valentin Andrieș. Asociația Entuziart va lansa pe 6 aprilie la Green Hours, doua proiecte artistice InTerConectArt și Ecosisteme Empatice Incluzive - proiecte care subliniază importanța terapeutică a artei, susținând empatia și incluziunea. Evenimentul va reuni trei secțiuni principale: o expoziție de Outsider Art, un tur al instalației senzoriale incluzive „Micul Prinț” și un spectacol de teatru-forum intitulat „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună”. Expoziția Outsider Art va putea fi vizitată începând cu ora 17:00 și va aduce în prim-plan lucrări realizate de persoane cu dizabilități, având ca scop celebrarea diversității și creativității. Aceasta va include desene şi picturi realizate de artiştii Ștefan Macovski și Elena Dobrică, ambii implicați în proiecte anterioare de succes ale Asociației Entuziart, de la ateliere de art-terapie din cadrul programului “Emoții prin Culoare și Muzică-IV”, finanțat prin Programul anual Mol pentru Sănătatea Copiilor în perioada 2022-2025, la proiectul „Prin art-terapie către sufletul celor lipsiți de voce”, o expoziție găzduită de Arcub,  Hanul Gabroveni, în care au fost prezentate lucrări de artă psihopatologică realizate de beneficiari ai centrelor DGASPC.  O atracție centrală va fi instalația senzorială „Micul Prinț”, creată pentru a fi explorată prin simțul tactil, ghidat, cu ochii fizici închiși, pentru simți și a "vedea" mai bine cu ochii minții și mai ales ai inimii, frumusețea din lucrările de ceramică realizate de persoane care prin actul creativ transcend întunericul datorat deficiențelor de vedere. Această abordare unică va promova empatia și va contribui la destigmatizarea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le ocazia de a-și exprima creativitatea într-un spațiu public apreciat. Piesele din cadrul instalației senzoriale au o poveste aparte care va fi descoperită o dată cu parcurgerea turului. Instalația senzorială va putea fi vizitată între orele 15:00 și 20:00. Evenimentul este deschis publicului larg și este adaptat pentru persoane cu dizabilități motorii sau de vedere. Toți sunt bineveniți să trăiască această experiență artistică incluzivă, iar intrarea este liberă! Proiectul InTerConectArt este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Totodată, Asociația Entuziart anunță și începerea implementării proiectului EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană printr-un grant cu valoarea totală de 30.000 de euro, proiect care se va desfășura timp de nouă luni, implicând 6 școli gimnaziale și licee speciale și incluzive din București (Liceul de Nevăzători, Centrul Special de Educație Incluzivă, Școala Gimnazială nr 28, Școala Gimnazială 4, Școala Gimnazială 190 și Școala Gimnazială Ana Lugojana) și două din Timișoara (Școala Gimnazială Sfânta Maria și Colegiul Național Bănățean). Proiectul EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, își propune să promoveze diversitatea și empatia față de situația vulnerabilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și nevoi speciale, să dezvolte conștientizare față de nevoile acestora reducând abuzul și hărțuirea provenite din partea comunității prin dezvoltarea comunităților de susținere, cât și să informeze beneficiarii și publicul larg în privința drepturilor copiilor cu CES. Prin tehnici artistice, performative și de teatru-forum, proiectul dorește să contribuie la crearea ecosistemelor empatice și incluzive, adresându-se unui număr de peste 2500 de beneficiari direcți - copii, părinți, profesori și specialiști instituționali.  Spectacolul de teatru-forum „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună” va începe la ora 19:00 și este poate cea mai directă și interactivă parte a evenimentului, dizolvând granițele dintre public și actori și creând contextul pentru o poveste provocatoare despre depășirea obstacolelor și revendicarea propriei voci, într-un moment de reflecție și de dialog deschis. Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea. Empatia reprezintă condiția de bază, absolut necesară pentru abilitatea de a accepta diferențele și de reducere a prejudecăților. Astfel, proiectele propuse de Asociația Entuziart sunt menite să creeze și faciliteze procese creative pentru a dezvolta toleranța, empatia și înțelegerea, dar și o atitudine proactivă care susține împuternicirea persoanelor vulnerabile din cadrul comunității. Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată promovării și sprijinirii persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative și artistice cu scopuri terapeutice. Asociația se implică activ în oferirea de ajutor psihoterapeutic persoanelor din zone defavorizate, colaborând cu şcoli speciale, şcoli de masǎ, spitale de psihiatrie și D.G.A.S.P pentru a extinde accesul la serviciile de art terapie și stabilește parteneriate semnificative cu instituții academice precum Universitatea București, oferind contexte de practică pentru studenții din Facultatea de Psihologie

Ovidiu Nahoi discută cu redactorul șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță despre destinul unei regiuni aflate la confluența imperiilor și civilizațiilor. Ce este Europa de Est?Ion M. Ioniță: Până unde se întinde Europa? Nici acum nu știm exact. Sunt doar concepte. Nu ar fi existat ideea de Europa de Est dacă i-ai fi spus asta unui polonez din epoca de glorie a Republicii Poloneze, a Commonwealth-ului polono-lituanian. Cred că s-ar fi uitat la tine și te-ar fi întrebat la ce universitate ai terminat – că la Universitatea Jagiellonă, sigur nu ai terminat, pentru că acolo era centrul.A fost o perioadă, după '90, tulbure în România. Știți, când tot felul de povești circulau despre românii care nu știu ce fac prin Viena și așa mai departe. Și a existat această imagine și în Polonia, legată de diverși emigranți plecați din România.Dar lucrurile s-au schimbat foarte mult. Suntem parteneri, avem legături comerciale, legături economice puternice, dezvoltare de firme, avem firme românești în Polonia și — poate o să zâmbiți — dar nu facem reclamă, vorbim despre realități: una dintre firmele pe care le vei vedea pe bulevardele poloneze, așa cum le vezi și în România, este Luca. Cei cu covrigii.Sperăm să apară și alte exemple de succes, dar ceea ce vedem acum arată că suntem din ce în ce mai aproape. În plus, au apărut noi linii aeriene care leagă direct România de Polonia, și asta este extraordinar.Polonezii mi-au spus că interesul lor pentru România a crescut mult. A fost o perioadă în care, trebuie să recunoaștem, imaginea noastră în Polonia nu era tocmai bună. Dar în ultimii ani, lucrurile s-au schimbat. Nu mai vin cu Fiat Polski, cum veneau în anii '70–'80, cu mașinuțele acelea mici, încărcate cu tot felul de lucruri pe care le schimbau aici. Era o vorbă, pe vremea comunismului, când totul era la negru: «Dacă nu faci negoț, nu trăiești». Ca să trăiești, trebuia să dai ceva la schimb. Iată că vremurile acelea au trecut.România începe să capete interes și din punctul acesta de vedere – al ofertei turistice pe care o are. Încă o dată, avem o mentalitate comună. Vorbeam de câteva puncte de interes în Europa de Est, pentru că am avut și o istorie comună.Mă refer în special la împărțirea din '40, la prăbușirea comunismului și la ceea ce a urmat. Evident că n-am reușit să construim Uniunea Europeană sau NATO cu participarea întregii Europe, pentru că, din păcate, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, o parte a Europei a căzut în lagărul comunist. La acea vreme, nici nu exista conceptul de 'Europa de Est'. A apărut mai târziu. Nu el [Churchill] a trasat-o propriu-zis, dar a fost cel care a pus în conștiința lumii ideea că există o Europă de Est, separată de restul continentului. În celebrul discurs rostit la Fulton, Missouri, vorbea despre cum ‘o cortină de fier a coborât peste continent', lăsând în umbră frumoasele orașe ale Europei – de la Baltică la Adriatică – și le enumera pe toate, inclusiv Bucureștiul. Atunci s-a născut conceptul Europei de Est.

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu) Goana după voturi - Antonescu, Dan și Ponta. Trăsnăile calculate (SpotMedia)Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.Integral pe pagina SpotMedia.La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României| ANALIZĂ (Adevărul)România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. Pe larg în Adevărul.Analiză: Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW)Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare)CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă)La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).Generația „experiment” 2012-2025: primii elevi care au făcut clasa pregătitoare, la gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.Continuarea, pe pagina EduPedu.

Breșa de Securitate de la Casa Albă a pus administrația Trump într-o poziție jenantă. Dar dialogul, devenit public, prin neglijența organizatorilor, arată cât de mare este aversiunea vicepreședintelui JD Vance față de Europa. Atât comentatorii cât și diplomații europeni citați înțeleg că orice nuanță a dispărut. ”Dialogul prin mesaje text despre atacurile americane asupra rebelilor Houthi este cel mai recent exemplu conform căruia vicepreședintele Vance este principalul adversar al Europei din echipa Trump – atât în ​​public, cât și în culise”, observă publicația Axios.Ziarul francez Liberation comentează la rândul său:Cuibărită într-o conversație despre loviturile din Yemen, declarația sa – „Urăsc să fiu nevoit să eliberez Europa din nou” – confirmă una dintre principalele obsesii ale vicepreședintelui american, care de la sfârșitul lunii ianuarie a făcut numeroase declarații ostile față de Uniunea Europeană.O convingere atât de adânc înrădăcinată în interiorul său, încât îi permite să-și exprime dezacordul față de strategia susținută de Donald Trump împotriva rebelilor Houthi”. El Mundo consideră că, în ce-l privește pe JD Vance,  ”ostilitatea sa deschisă față de UE se aliniază perfect strategiei sale de consolidare a partidelor de extremă dreapta care destabilizază politica internă a UE 27.” Euronews amintește că  ”vicepreședintele SUA i-a surprins mai întâi pe liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, unde a susținut că Europa ar trebui să se sperie de „dușmanul din interior” și a lansat o critică puternică la adresa reglementărilor la adresa presei de pe continent.De asemenea, Trump i-a enervat pe aliații europeni susținând că SUA ar trebui să preia Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membru al UE, și părând să adopte retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina într-o discuție mult mediatizată cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval”. Politico relatează despre ceea ce diplomații europeni au înțeles din dialogul purtat în reuniunea de Securitate.Orice speranță că Vance și colegii săi făceau un spectacol public de agresiune față de Europa, în timp ce puteau fi mai simpatici în privat, a dispărut.„Este îngrijorător să văd felul în care vorbesc despre Europa când cred că nimeni nu-i ascultă”, a spus un diplomat al UE, căruia i-a fost acordat anonimatul, ca și altora pentru a oferi o viziune sinceră. „Dar, în același timp, acest lucru nu este surprinzător... Doar că acum le vedem raționamentul în toată goliciunea lui nediplomatică”.Un alt oficial al UE a spus că Vance „se întâmplă să fie ideologul de data aceasta, dar este obligat să facă greșeli și, în cele din urmă, va trebui să lase mingea”. După aceea, la un moment dat, SUA vor reveni la un partener de încredere, a spus oficialul.Un al doilea diplomat al UE admite că, așa cum istoria a sugerat, America va reveni într-o zi la rolul său de aliat solid al Europei. „Deocamdată și în ciuda cuvintelor diplomatice uneori frumoase, încrederea este ruptă”, a spus diplomatul. "Nu există alianță fără încredere. Așa că cred că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru că nu are altă opțiune."

Comisia Europeană a lansat miercuri Strategia Uniunii privind amenințările și crizele emergente. Documentul caută să răspundă numeroaselor provocări care ar putea sta în fața statelor și a cetățenilor, de la conflicte geopolitice la crize de sănătate și schimbări climatice. Noua strategie survine în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă provocări din ce mai mari – conflicte geopolitice, amenințări hibride și de securitate cibernetică, acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințele străine. Tot aici sunt incluse schimbările climatice și dezastrele naturale din ce în ce mai mari. În concluzie, UE trebuie să fie pregătită să își protejeze cetățenii și funcțiile esențiale pentru democrație și viața de zi cu zi.În mod concret, strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat în materie de pregătire, precum și pentru a dezvolta o cultură a pregătirii în toate politicile UE.Cetățenii europeni sunt încurajați să adopte măsuri practice, cum ar fi rezerve de bunuri esențiale pentru de cel puțin 72 de ore, în situații de urgență.Se mai prevede integrarea lecțiilor de pregătire în programele școlare și introducerea unei Zile europene a pregătirii.Spitalele, școlile, transporturile și serviciile de telecomunicații trebuie să elaboreze  criterii minime de pregătire pentru serviciile esențiale.Echipementele și materialele esențiale trebuie adaptate  la schimbările climatice și trebuie asigurate resurse vitale – cum ar fi apa -  în caz de criză.Printre altele, planul mai prevede crearea unui grup operativ public-privat în materie de pregătire și elaborare a unor protocoale de urgență cu întreprinderile pentru a asigura imediat, la nevoie, materiale, bunuri și servicii esențiale.Planul vine în urma Raportului prezentat în octombrie anul trecut de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö , cara a a atras atenția că este urgent ca UE să se consolideze pregătirea civilă și militară.Raportul a expus o serie de amenințări în domeniul sănătății, al migrației, al securității tehnologice, al climei, al apărării sau al economiei.Raportul a solicitat o schimbare profundă de mentalitate și a modului în care instituțiile UE, statele și cetățenii trebuie să se pregătească pentru a răspunde provocărilor.Desigur, prezentarea acestui raport va fi imediat urmată de o campanie de dezinformare, menită să inducă teamă și diviziune în societățile europene. Cunoaștem narativul rus potrivit căruia Uniunea Europeană este o putere agresivă, care nu vrea pace și se pregătește de război. Și, cu siguranță, propagandiștii Moscovei nu vor pierde ocazia de a-l relua.Totuși, fără a vorbi despre un pericol iminent, europenii trebuie să fie pregătiți și să se bazeze tot mai mult pe ei înșiși, într-o lume tot mai puțin predictibilă.

Un sondaj Eurobarometru apărut marți arată lucruri interesante despre așteptările cetățenilor europeni față de Uniune. În același timp, felul în care românii au răspuns întrebărilor își are relevanța lui, inclusiv în contextul apropierii campaniei electorale. Potrivit Eurobarometrului, aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Este vorba despre cele mai multe răspunsuri pozitive înregistrate vreodată la această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983.De asemenea, două treimi dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității.Imaginea Uniunii Europene în ochii cetățenilor se menține la un nivel bun. Astfel, jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă, cu cinci procente peste nivelul înregistrat acum doi ani. Dar cu două procente sub cel înregistrat acum trei ani, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia.Să mai spunem că numărul celor care au o imagine pozitivă despre UE a crescut cu douăzeci de procente față de toamna anului 2013.În același timp, astăzi, puțin peste o treime dintre cei intervievați au o imagine neutră față de UE și doar 15% o imagine negativă. Dar cum se raportează românii la Uniunea Europeană? În general, pozitiv, dar cu o semnificativă componentă sceptică.Mai precis, când vine vorba despre imaginea de ansamblu față de UE, românii se situează foarte aproape de media înregistrată la nivelul UE.Dacă sunt însă întrebați despre beneficiile înregistrate de țară în urma apartenenței la bloc, lucrurile devin mai nuanțate.Într-adevăr, o majoritate semnificativă, adică 70%, afirmă că România a beneficiat. Cifra este însă cu 4% mai mică decât media europeană, în timp ce 28% - un număr, totuși, semnificativ - sunt de părere că țara nu a beneficiat de pe urma statutului de membru UE, românii fiind depășiți la acest capitol al dezamăgirilor de cehi, italieni, austrieci, greci și bulgari. Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).Cât despre răspunsurile la întrebarea dacă UE trebuie să-și asume un rol mai puternic în viitor, acestea variază de la 87% în Suedia la doar 47% în România și 44% în Polonia. Și, în timp ce  aproape  din zece cetățeni ai UE (89%) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, doar 75% dintre români cred aceasta.Ce ne sugerează cifrele din dreptul României?Mai întâi de toate, că susținerea față de Uniunea Europeană se menține la cote solide, chiar dacă în unele aspecte ne situăm puțin sub medie.Rezultatele arată că o campanie electorală îndreptată împotriva Uniunii Europene nu poate asigura victoria. În schimb, își poate găsi ecou în rândul unei părți semnificative de electorat, probabil între un sfert și o treime.

Ministerul de externe al Serbiei cere lămuriri privind înțelegerea de colaborare politico militară între Croația, Albania și Kosovo. „Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune” - declară  MAE sârbesc. „Pactul militar împotriva Serbiei: ce înseamnă pentru țara și regiunea noastră acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Croația, Albania și așa-zisul Kosovo,” titrează novosti.rs.„Documentul pe care Croația și Albania l-au semnat la Tirana cu așa-zisul Kosovo privind colaborarea în domeniul apărării constituie un precedent periculos care ar putea pune în pericol relațiile și pacea în regiune, în condițiile în care așa-zisul Kosovo nu este recunoscut de majoritatea membrilor ONU și care, conform oricărui cadru internațional, nu ar trebui să aibă forțe armate. Bulgaria a primit și ea invitația de a adera la acest pact politico-militar. Această inițiativă vine într-un moment de schimbări majore la nivel global marcat de o schimbare politică majoră a lui Trump în ceea ce privește conflictul ucraineno-rus, într-un moment de diviziuni în Europa, precum și pe fondul unei crize sociale și politice care persistă de câteva luni în Serbia,” scrie publicația.Ministerul de Externe mai susține că mesajul politic transmis Belgradului este evident și subliniază că memorandumul nu este rezultatul unei cooperări aleatorii, ci „o strategie direcționată care vizează izolarea Serbiei și consolidarea structurilor paramilitare din provincia sudică a Serbiei, contrar dreptului internațional și Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”.„Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune - declară  Ministerului Afacerilor Externe sârbesc. După 15 martie, întrebarea de un milion de dolari și un dinar, este următoarea: ce urmează în Serbia?Iată titlul unui articol din citim învreme.com. „Întrebarea ce urmează este cu adevărat crucială, dar cred că în principal președintele statului a fost preocupat de asta”, a declarat politologul Dejan Bursać pentru Vreme. „(Aleksandar Vučić, n.r) a fost cel care a spus că totul se va termina pe 15 martie și că viața în Serbia se va relua normal de luni, 17 martie”.Dar  lucrurile nu s-au petrecut așa. Societatea civilă investighează ceea ce numește atac cu un tun sonor asupra manifestanților.„Astfel, pe lângă ancheta privind prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad apare o nouă întrebare: ce s-a întâmplat sâmbătă seara?”Dejan Bursać explică că acest nou proces reprezintă o problemă uriașă pentru sistemul de stat, deoarece ar putea duce la o nouă scădere a încrederii în rândul alegătorilor partidului politic aflat în prezent la putere în Serbia.„Vučić se bazează pe cele două milioane de alegători ai săi loiali pentru a câștiga alegerile, știind că în Serbia nu votează niciodată mai mult de 3,8 milioane de oameni”, adaugă Bursać. "Aceștia sunt în principal alegători mai în vârstă care au trecut prin diverse crize în anii 90 și 2000 și care apreciază stabilitatea pe care le-o oferă Vučić. Dar dacă această stabilitate dispare, așa cum este cazul de mai bine de patru luni, asta pune probleme. Ceasul bate pentru el, nu pentru studenți". BERD negociază un împrumut pentru o autostradă și anunță noi investiții  în MuntenegruBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare negociază cu Guvernul privind condițiile de creditare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​– Andrijevica, anunță vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, potrivit căruia proiectul va fi analizat în iunie de Consiliul de Administrație al băncii, relatează rtcg.me.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit anul trecut 104 milioane de euro în nouă proiecte în Muntenegru. O licitație este în curs de desfășurare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​la Andrijevica, pentru care Uniunea Europeană trebuie să ofere subvenții de 150 de euro, iar BERD un împrumut de aproximativ 200 de milioane de euro.Vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, a declarat pentru Televiziunea Muntenegru că nu se cunosc deocamdată condițiile de creditare. Târgul de muzică și arte creative MUSE-X ajunge în Albaniahttps://www.gazetatema.net/kulture/muse-x-panairi-i-pare-i-muzikes-dhe-arteve-kreative-vjen-ne-tirane-i485786MUSE-X, cel mai important târg de muzică și arte creative, va avea loc la Tirana și în Balcani pentru prima dată pe 11, 12 și 13 aprilie. Conceput ca un festival-expoziție, MUSE-X va primi la Tirana timp de trei zile consecutive peste 100 de companii și profesioniști din sectorul muzical și artistic, veniți din toată Europa, Regatul Unit și regiune.În plus, pe parcursul acestor trei zile, personalități de renume din sector vor găzdui conferințe și TEDtalks, marcând un moment cheie în structurarea și funcționarea acestui sector.MUSE-X își propune astfel să creeze legături între companiile străine și cele care doresc să stabilească parteneriate cu companii albaneze. Procedând astfel, MUSE-X îndeplinește un alt obiectiv: transmiterea culturii albaneze către entități străine, și nu numai. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbieLavdije XHELILI, Albanie

Turcia și Serbia, două țări zguduite de proteste. Care vor fi urmările politice ale acțiunilor de stradă? Presa internațională analizează situația din cele două țări. Pentru The Guardian, ”arestarea primarului celui mai mare oraș al Turciei a reprezentat un moment decisiv în desprinderea prelungită a țării de democrație. Oponenții președintelui Recep Tayyip Erdoğan se tem că este o mișcare de a renunța la singurul concurent capabil să-l învingă la viitoarele alegeri, așteptate înainte de 2028.Deutsche Welle notează că oficialii guvernamentali au respins acuzațiile potrivit cărora măsurile legale împotriva personalităților din opoziție sunt motivate politic și insistă ca instanțele din Turcia funcționează independent.Erdogan a acuzat sâmbătă conducerea CHP că a transformat partidul „într-un aparat care să absolve o mână de tâlhari municipali care au fost orbiți de bani”.El a acuzat, de asemenea, partidul că „face totul pentru a tulbura liniștea publică, pentru a polariza națiunea”.Și după cum explică The Conversation, ”Constituția Turciei impune o limită de două mandate prezidențiale de cinci ani. Erdogan a fost deja ales de trei ori, dar și-a justificat a treia candidatură argumentând că primul său mandat a avut loc înaintea modificărilor constituționale din 2017 care stabiliseră sistemul actual. Dacă limita mandatelor este ridicată, el ar putea fi ales a patra oară – și, potențial, mai departe.Principalul obstacol în calea planurilor lui Erdogan este Imamoglu, care pare a fi mult mai popular decât președintele .Acuzațiile par să fi fost aduse împotriva lui Imamoglu cu un obiectiv și mai ambițios. Ar aduce o victorie triplă pentru Erdogan – el ar putea să recâștige primăria Istanbulului prin numirea unui funcționar public ales, să facă schimbări constituționale prin intimidarea parlamentarilor și să-și elimine cel mai puternic rival din orice viitoare cursă prezidențială. În Serbia, protestele demontează puterea lui Vucic, comentează Foreign Policy.”Studenții din Serbia și-au dovedit deja capacitatea de a contesta status quo-ul și de a rezista unui sistem autocratic.În ultimele patru luni, studenții din Serbia au contestat efectiv corupția înrădăcinată și violența sponsorizată de stat care l-au definit pe președintele Aleksandar Vucic și partidul său atotstăpânitor. Reprezentanții Partidului Progresist Sârb al lui Vucic, inclusiv cei care servesc în guvern, au colaborat cu criminalii, au șantajat alegătorii și au amenințat pe cei care caută dreptate.Studenții au mărșăluit în toată țara pentru a contracara propaganda presei controlate de stat și pentru a risipi temerile de persecuție și răzbunare, care au înăbușit de mult dizidența. Drept urmare, mii de cetățeni sârbi au ieșit în stradă pentru a-i întâmpina pe studenți și pentru a-și exprima nemulțumirile neauzite”. În sfârșit, Euronews vede în protestele studențești din Serbia o situație provocatoare pentru Uniunea Europeană.”Serbia rămâne cufundată într-o criză politică profundă, în fața privirii perplexe a UE, prinsă în focul încrucișat între nevoia strategică de a susține în continuare o țară candidată la aderare și conștientizarea că multe principii de drept de aici sunt încă foarte departe de standardele europene”.

Administrația de la Casa Albă se află în mijlocul unui moment jenant, după o breșă de securitate în legătură cu recentele atacuri asupra rebelilor Houthi din Yemen. De asemenea, comentatorii privesc cu atenție și către Turcia lui Erdogan. „Ora amatorilor”: Washingtonul îngrozit de discuția de grup a planului de război al administrației Trump, titrează Politico.”Membrii Congresului și personalul securității naționale au fost uimiți luni de un raport-bombă potrivit căruia oficiali de top ai administrației Trump – inclusiv vicepreședintele și secretarul Apărării – au discutat despre planurile de război într-un chat pe plaftorma Signal.Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala manipulare greșită a informațiilor clasificate, precum și detalii sensibile cu privire la planurile de război ale SUA”.După cum transmite CBS News ”înalți oficiali ai lui Trump l-au inclus pe editorul revistei The Atlantic în discuțiile de grup despre planurile de a bombarda Yemenul. Consiliul de Securitate Națională a declarat că mesajele par a fi „autentice” într-o declarație pentru CBS News, după ce povestea a fost publicată”.”Administrația Trump mi-a trimis accidental un mesaj text cu planurile sale de război”, scrie la rândul său Jeffrey Goldberg, editorul revistei The Atlantic.”Liderii de securitate națională din SUA m-au inclus într-o discuție de grup despre viitoarele atacuri militare din Yemen. Nu credeam că poate fi real. Apoi bombele au început să cadă”.Potrivit The Hill, ”se pare că invitația inițială pentru grup a venit de la consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. Secretarul Apărării Pete Hegseth a trimis detaliile grupului, inclusiv armele folosite, țintele și momentul – cu două ore înaintea atacurilor, care au început pe 15 martie”. Situația din Turcia continua să-I preocupe pe comentatorii presei internaționale.”Turcia lui Erdogan alunecă în autocrație”, scrie Le Monde.  ”Odată cu întemnițarea primarului Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, președintele turc, aflat la putere din 2003, a finalizat dezintegrarea sistematică a statului de drept și a echilibrului puterilor.Dar condamnarea de către Uniunea Europeană pare departe. Cu siguranță, având în vedere președinția lui Trump, războiul din Ucraina și situația din Siria. Președintele Turciei, stat membru NATO, poate fi considerat de Occident ca un partener important”.Le Temps  vede Turcia la un moment de cotitură în istoria sa. ”Arestarea primarului de la Istanbul este un punct critic pentru mulți turci”.Iar The Guardian notează că ”mulți dintre cei care au ieșit în stradă după arestarea lui İmamoğlu au spus că detenția sa le-a stimulat decizia de a se prezenta la urne, chiar dacă votul a rămas simbolic”.

Campaniile online ale prezidențiabililor sunt parcă desprinse din paginile Revistei Urzica, anul 1986 (Republica) - Capturi WhatsApp: omul care a susținut că-l aduce în România pe Elon Musk cerea bani „pentru Călin Georgescu” înainte de turul doi (Snoop) - Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului (Libertatea) - Supraviețuitorii de la Colectiv se oferă să îi ajute pe răniții de la Kaconi. România va avea centre de mari arși în 2026 (Europa Liberă) Analiză: România se distruge din interior. Cine profită? (DW)România a fost trecută la categoria țărilor care se autodistrug într-un raport despre statul de drept în Uniunea Europeană.România subminează toate domeniile care definesc libertățile și statul de drept, potrivit unui documentului publicat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (CLUE) în cea de-a şasea ediţie a raportului anual "Liberties Rule of Law". Sistemul de justiție este considerat ineficient și politizat; corupția este lăsată să zburde; mass-media continuă să se degradeze și există interferențe ale politicului; mecanismul „check and balance” este deteriorat. Cu alte cuvinte separarea puterilor în stat e dereglată prin ordonanțe de urgență, politici autoritare și insuficientă dezbatere cu publicul; escaladarea amenințărilor la adresa spațiului civic persistă...România se autodistruge prin nerespectarea statului de drept și mai ales printr-o justiție nefuncțională, care pedepsește organizații neguvernamentale bine intenționate, dar îi lasă în pace pe cei ca George Simion, Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Cei trei radicali au avut discursuri legionare, rasiste și de incitare la ură și violență, fără ca magistrații să le ia cu adevărat în serios. Ca și cum retorica acestor extremiști ar fi trebuit ocrotită sau ca și cum statul prin instituțiile sale îi protejează, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Campaniile online ale prezidențiabililor sunt parcă desprinse din paginile Revistei Urzica, anul 1986 (Republica)Avem în România experiența halucinantă a unui candidat la prezidențiale care și-a făcut campanie electorală pe Tik Tok vorbind despre hrană, apă, energie și reptilieni, fără a dezbate cu adevărat subiecte ce țin de prerogativele unui președinte de stat, iar 2 milioane de cetățeni l-au votat. Însă România are 18 milioane de votanți, așadar alte 16 milioane de cetățeni așteaptă de la candidații înscriși în cursa pentru prezidențiale o altfel de abordare - una în care candidații să își arate competențele, cunoștințele și nivelul de profesionalism, dublate de proiecțiile și programele pregătite pentru țară, totul într-o manieră echilibrată și elegantă, demnă de un stat civilizat și dezvoltat, aflat în anul 2025.Shaorma, fructele și legumele românești, turul 2 înapoi, neobositele vizite în fabricile patriei și clasicile dramolete despre iubirea necondiționată față de țară sunt marile teme de campanie în paginile online ale celor care se visează pe scaunul de la Cotroceni. Mai nimic însă despre atribuțiile și limitările funcției, mai nimic despre temele presante din societate, observă Didona Goanță, contributor Republica.După coșmarul ultimelor luni, românii au nevoie să vadă modele de leadership politic, portrete politice stabile și integre, candidați care au proprietatea termenilor atunci când vorbesc despre viziunile și planurile lor pentru de țară.Capturi WhatsApp: omul care a susținut că-l aduce în România pe Elon Musk cerea bani „pentru Călin Georgescu” înainte de turul doi (Snoop)În toiul respingerii lui Călin Georgescu din cursa prezidențială, Realitatea Plus a lansat ideea că miliardarul american Musk va ajunge în București, pe 4 aprilie, împreună cu Tucker Carlson, comentator politic apropiat de Trump. Organizatorul presupusului eveniment este Ovidiu Stănică, fost politician care cerea în decembrie bani de la oameni de afaceri în numele lui Călin Georgescu, arată investigația Snoop. Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului (Libertatea)În timp ce Guvernul se laudă cu performanțele economice, românii au fost afectați masiv de scumpiri în ultimii ani. Inflația medie a fost în luna ianuarie de 44,75% față de ianuarie 2020, iar o serie de bunuri și servicii au consemnat creșteri mult mai mari, inclusiv dublarea prețurilor, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.Analiștii economici consideră că Guvernul a luat măsuri prea puține și prea târziu, ba chiar a contribuit el înșuși la scumpiri prin majorări constante de taxe în ultimii trei ani și la deficitul bugetar imens.Supraviețuitorii de la Colectiv se oferă să îi ajute pe răniții de la Kaconi. România va avea centre de mari arși în 2026 (Europa Liberă)48 până la 72 de ore este „fereastra de oportunitate de transport” în siguranță a răniților arși către spitalele specializate, spune Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din clubul bucureștean Colectiv, din 30 octombrie 2015.El a postat pe Facebook o scrisoare deschisă adresată răniților și părinților răniților din Mecedonia de Nord, în care le explică acestora ce să facă și le spune că e gata să îi ajute.Mihai Grecea spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, nu a fost contactat de nimeni din Macedonia de Nord.„Noi vrem să îi ajutăm, pentru că ei sunt într-o situație foarte gravă. Noi am trecut printr-o dramă asemănătoare cu cea prin care trec ei. Și noi, la rândul nostru, am primit ajutor”, spune Mihai Grecea.

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul) - Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews) - România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă) - Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea) „Coliva" lui Georgescu și bătălia lui Simion (SpotMedia)Odată cu validarea de către CCR a candidaturii lui George Simion se schimbă paradigma electorală.O certitudine este că marea majoritate a voturilor lui Călin Georgescu se vor diviza între George Simion și Victor Ponta, care este de așteptat să preia masiv din pesediștii captați de Georgescu și care nu au niciun interes pentru Crin Antonescu.Cine cât va lua depinde în linii mari de două întrebări-cheie ale zilelor viitoare1.Ce va face Călin Georgescu? Singurul mesaj pe care aceasta l-a transmis după invalidarea de către CCR este că și-a încheiat misiunea și fiecare să facă ce și cum îl duce capul la alegerile din mai...Lipsa susținerii ar putea să-l coste pe Simion câteva procente decisive pentru intrarea în turul al doilea. Este probabil ceea ce vrea și Calin Georgescu, pentru că odată intrat Simion în finală, Georgescu va dispărea cu totul.2.Ce va face Anamaria Gavrilă?Înțelegerea era că se vor înscrie și Simion și Gavrilă, ca plasă de siguranță, însă dacă vor fi validați se va retrage cel mai post clasat. Dacă dna Gavrilă nu se retrage sau nu o face înainte de fi tipărite buletinele de vot, va ciupi câteva mii de voturi de la Simion. Și cum lupta pentru turul al doilea se anunță teribilă, fiecare vot contează.Nu aș exclude, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia, ca însuși Călin Georgescu să o țină acolo tocmai pentru ca Simion să rateze turul al doilea și el să poată redeveni liderul izolaționiștilor.Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul)Nicu Ștefănuță, vicepreședinte român al Parlamentului European, susține că România nu are o infrastructură industrială care să-i permită obținerea de fonduri europene masive pentru producția de armament, dar poate să se pregătească pentru război construindu-și o „infrastructură beton”.Independentul Nicu Ștefănuță, al doilea vicepreședinte român al Parlamentului European, a explicat pentru „Adevărul” că în situațiile de criză, cum a fost pandemia și cum este acum războiul din Ucraina, banii necesari pentru gestionarea problemelor sunt luați de la țările care nu au reușit să acceseze fondurile.În acest context, România stă foarte prost, în condițiile în care timp de un an și jumătate politicienii s-au concentrat doar pe alegeri și nu pe atragerea și ducerea la finalizare a proiectelor finanțate din fonduri europene.Ștefănuță avertizează că „dacă România nu se schimbă și mergem la fel ca până acum, peste patru ani nu va veni un Georgescu, ci va veni „tatăl” lui Georgescu”.INTERVIU. Teoria restanțelor la plata facturilor. Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews)“Poporul român” a renăscut în noiembrie 2024 pentru că un anume Călin Georgescu l-a făcut vizibil. Același “popor român” este dorit la vot, în mai 2025, pentru a alege, printre alții, pe succesorii lui Georgescu: George Simion sau Ana Maria Gavrilă.. Cine este acest “popor român”? L-am întrebat pe sociologul Dumitru Sandu, unul dintre cei mai respectați sociologi români.În interviul pentru Hotnews, Dumitru Sandu analizează ultimul sondaj Europol care relevă două tendințe clare:“Miscările sociale de protest și nemulțumire din România par să fi fost stimulate, în principal, de proasta funcțonare a instituțiilor, de corupția instituțională care a dus la această situație.” Sănătatea este, din acest punct de vedere, pe primul loc.Preocuparea privind Sănătatea este cea a bărbaților care nu mai sunt așa tineri și au dificultăți în plata facturilor lunare. Ei se întreabă: în situația dată de vârsta mea, de perpetuarea datoriilor mele, mă pot baza pe Spital, doctori? Răspunsul este Nu!”România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă)În România, 13 milioane de oameni folosesc rețele sociale la nivelul anului 2025, arată ultimele date de la DataReportal. Asta înseamnă că 68,6% din populația totală a României e conectată la social media.Cât de mult influențează informația primită de algoritmii social media deciziile din viața reală? Cum arată România online? Cum poate fi depistat un fake news?Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni obișnuiți - utilizatori de social media, experți media, profesori care se ocupă de combaterea dezinformării și psihologi. Încercăm să explicăm mecanismele prin care suntem sau devenim victime ale manipulării pe internet.România preia în 2025 măsuri dure de protecție adoptate de Uniunea Europeană încă din 2022În pragul alegerilor prezidențiale programate pe 4 mai, Guvernul și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pregătesc o ordonanță de urgență împotriva campaniilor de fake-news din online.Măsurile ar trebui să intre în vigoare înainte de începerea campaniei electorale, adică înainte de 4 aprilie.Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea)Valul de neonazism promovat intens în ultimele luni de mișcările de extremă dreaptă se manifesta violent în România de cel puțin doi ani. Derapajele adepților acestui curent, care a ajuns să pună în pericol securitatea națională, au fost tratate însă cu indulgență de autorități. Adepții care au amenințat oameni nevinovați cu pistolul la tâmplă, cu moartea prin decapitare sau aruncatul cadavrelor în gropi comune au primit pedepse cu suspendare sau amânare.  Au fost inclusiv cazuri când procurorii au renunțat la anchetă, invocând un efort financiar și uman mult prea mare în raport cu gravitatea faptelor, iar infractorii au rămas neidentificați.Exemple concrete în ziarul Libertatea.

Taxele vamale nasc noi taxe vamale. Războaiele comerciale care se desfășoară în acest moment demonstrează că deciziile americane sunt urmate de măsuri luate de statele afectate. Nimeni nu mai înțelege nimic din taxele vamale ale lui Trump. Este foarte greu să știi acum care sunt taxele noi, intrate în vigoare, care sunt cele amânate sau care sunt cele aplicate de alte state ca un răspuns simetric la cele introduse de administrația americană.În cazul europenilor, cronologia este următoarea: americanii au anunțat introducerea unei taxe vamale de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu. Miercuri, 12 martie a.c., Comisia Europeană a introdus o taxă vamală tot de 25% pentru importurile de whisky din America. În replică, ieri, președintele american a anunțat pe propria rețea socială că va introduce o taxă vamală de 200% pentru importurile europene de vin și șampanie.Parcă nu se mai termină niciodată. Donald Trump a spus de nenumărate ori în ultimele zile că statele terțe au fost incorecte cu SUA și au abuzat de ele din punct de vedere comercial. Este doar o afirmație, pe care președintele american nu se obosește să o explice. Adică, aplică statele europene, Canada sau Mexic taxe vamale mari pentru importurile din America, în așa fel încât președintele Trump trebuie să ia măsuri? Nu este clar.Dacă anunțul președintelui american va rămâne valabil, situația industriei de băuturi alcoolice europene va fi dificilă. O taxă de 200% ar însemna oprirea exporturilor de băuturi alcoolice din Europa către America, ceea ce ar însemna ștergerea a patru miliarde de euro din exporturile franceze.Pentru Franța, Statele Unite sunt principala piață internațională. Un sfert din valoare și 18% din totalul exporturilor franceze sunt realizate peste Atlantic. Anul trecut, francezii au exportat în SUA vin în valoare de 2,3 miliarde de euro și băuturi alcoolice în valoare de 1,5 miliarde de euro. De altfel, Franța reprezintă jumătate din exporturile mondiale de băuturi alcoolice (exclusiv vinul).Pe lângă SUA și China este atentă la sectorul de producere a băuturilor. Anul trecut, după o anchetă antidumping făcută de autoritățile chineze asupra brandy-urilor europene, China a interzis vânzarea de coniac venit din Europa în aeroporturile și duty free-urile din țară.Un reprezentant al asociației Spirits Europe a declarat că la nivel mondial, un loc de muncă în industria băuturilor spirtoase creează alte 19 locuri de muncă pe lanțul comercial de la producție la comercializare. În perioada 2018-2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a mai existat un război comercial între SUA și Uniunea Europeană tot pe terenul băuturilor spirtoase. Atunci, rezultatul a fost o reducere valorică a fluxurilor comerciale cu 20%-30%. În același timp, investițiile companiilor din industria de băuturi s-au redus.Europenii se declară deschiși să negocieze cu administrația americană pe tema taxelor vamale. Cu ce rezultate vom vedea în următoarea perioadă.Până atunci, să mai dăm un exemplu, de data aceasta din războiul comercial Canada-SUA. Taxele vamale impuse importurilor de oțel și aluminiu au dat naștere unei replici din partea statului canadian Ontario care a decis să aplice o suprataxă de 25% pentru energia electrică exportată în America. Trebuie spus că statul canadian este esențial pentru aprovizionarea cu energie electrică a 1,5 milioane de gospodării din trei state americane.La o zi după ce a introdus suprataxa, prim ministrul provinciei canadiene a anunțat că o retrage și că este pregătit să negocieze cu partea americană.Dar, negocierile se poartă deja cu mână forte. Președintele Donald Trump a anunțat că intenționează ca din aprilie a.c. să mărească taxele vamale pentru piesele auto fabricate în Canada, ocazie cu care ar închide producția de piese auto în Canada. Obiectivul lui Donald Trump este să fie anulate taxele vamale canadiene aplicate asupra produselor lactate americane. Sunt cazuri relevante. Ele arată cât de complicate, cât de inoportune și cât de agresive pot fi războaiele comerciale.

Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA. Una dintre temele confuze din ultimele luni este cea a ajutorului acordat Ucrainei. La nivel înalt, au fost vehiculate o serie de cifre care, însă, sunt contestate fie de către americani, fie de europeni. În acest context, Institutul german Kiel pentru Economie Mondială a calculat ajutoarele acordate de state Ucrainei.Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, „harta” ajutoarelor este următoarea: Statele Unite – 114 miliarde de euro, Germania -28 miliarde, Marea Britania – 15 miliarde , Franța – 14 miliarde, Japonia -10,5 miliarde, Italia – 10 miliarde, Olanda – 9,7 miliarde, Danemarca – 9 miliarde, Canada – 8 miliarde, Suedia -7 miliarde de euro.Trebuie spus că statele din afara Uniunii Europene au oferit ajutoarele, fiecare în parte, în mod bilateral. În cazul statelor membre, ajutorul acordat Ucrainei se divide în două componente, una bilaterală, alta alocată prin instrumentele financiare create de Uniunea Europeană. Este vorba despre mai multe mecanisme de finanțare, precum Facilitatea europeană pentru pace, Mecanismul de asistență macrofinanciară sau Banca Europeană pentru Investiții (BEI).Trebuie remarcat că în total valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană este mai mare decât cel al SUA. Ceea ce arată că abordările președintelui american sunt pe de o parte, exagerate, iar, pe de altă parte, de-a dreptul incorecte.La nivel european, ajutoarele cumulate au atins nivelul de aproximativ 134 miliarde de euro, ceea ce însemană o sumă mai mare decât cea alocată de Statele Unite. Pentru a avea un ordin de mărime, să spunem că ajutorul european pe parcursul a trei ani este aproximativ egal cu jumătate din PIB-ul României.Prin Facilitatea europeană pentru pace au fost alocate 50 miliarde de euro, iar un împrumut de 45 de miliarde de euro a fost finanțat din veniturile obținute din activele rusești imobilizate.La nivel militar, acordul de cooperare în domeniul securității semnat în februarie 2024 de către președinții Zelenski și Macron este valabil pentru o perioadă de 10 ani. De exemplu, Franța a înființat un fond de sprijin pentru Ucraina prin care se finanțează, printre altele, producția pentru Ucraina a tunurilor Caesar. Totodată, o serie de IMM-uri franceze din domeniul energiei, infrastructurii, sănătății, aprovizionării cu apă, deminării sau construcțiilor de locuințe au câștigat proiecte finanțate din fondul de sprijin al Ucrainei. În același timp, să nu uităm că Ucraina și Marea Britanie au semnat un tratat pe 100 de ani.Institutul german Kiel face și o statistică, pe țări, pentru trei capitole de ajutor și anume militar, financiar și umanitar. Statele Unite au acordat în majoritate ajutor militar, Uniunea Europeană are doar ajutor financiar și umanitar, ajutorul german cuprinde toate cele trei categorii, dar cea mai parte este constituită de cel militar. În rest, statele au proporții diferite în ceea ce privește cele trei componente ale ajutorului pentru Ucraina.În concluzie, studiul Institutului Kiel arată că Ucraina a primit ajutor, militar, financiar sau umanitar de la 41 de state, state membre ale Uniunii Europene, dar și membri ai G7, grupul țărilor industrializate. De menționat că analiza a ținut cont doar de ajutoarele acordate de la guvern la guvern, donațiile private sau cele de la organizații financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, nu sunt incluse în studiu. Dincolo de cifre, această analiză este importantă pentru că pune la locul lor statele care au ajutat Ucraina și face ordine asupra unei întrebări care se aude tot mai des: cine a plătit mai mult pentru Ucraina?

Uniunea Europeană a răspuns de îndată ce Donald Trump și-a confirmat intenția de a impune o taxă de 25% pe importurile de oțel și aluminiu.  Comisia Europeană a prevăzut taxe pe produsele americane însumând 26 de miliarde de euro. Presa internațională analizează consecințele. Potrivit Le Monde, ”până acum, toate eforturile Comisiei și ale diferiților șefi de stat și de guvern europeni care au vorbit cu Donald Trump pentru a evita un război comercial au fost fără succes. Mai sunt trei săptămâni pentru a convinge Washingtonul să-și abandoneze planurile”.”Cu alte cuvinte” – scrie ziarul spaniol El Mundo -  ”Comisia Europeană nu are mari speranțe într-un acord negociat, iar Europa a răspuns ferm Statelor Unite. Din capitala UE, s-a anticipat că nu se va răspunde fiecărei amenințări a lui Trump, și se va reacționa doar atunci când s-au luat măsuri concrete. Și exact asta au făcut: de îndată ce tarifele lui Trump au fost ferme, UE a reacționat”.Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că, ”din punct de vedere politic, Comisia Europeană adoptă o poziție destul de tăioasă. Dacă aceasta este singura limbă pe care Trump o înțelege, UE o va vorbi, spun oficiali de la Bruxelles. Președintele Comisiei Ursula von der Leyen și comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič au subliniat că tarifele sunt dăunătoare pentru întreprinderi și consumatori de ambele părți, deoarece acţionează ca nişte taxe mai mari. În același timp, însă, aceștia și-au subliniat disponibilitatea de a negocia”.Newsweek consideră că ”răspunsul UE marchează una dintre cele mai importante acțiuni comerciale ale blocului împotriva SUA de când președintele Donald Trump a impus pentru prima dată tarife la metale producătorilor europeni, în primul său mandat”.Iar The New Republic observă că măsurile UE nu se vor limita la oțel și aluminiu. Tarifele cuprind ”textile, bunuri de uz casnic, produse agricole, motociclete, alcool și chiar blugi, cu un accent special pe statele republicane. Tarifele vor afecta, de asemenea, boabele de soia din Louisiana (statul de origine al lui Mike Johnson), carnea de vită și păsările din Kansas și Nebraska și produsele din Alabama, Georgia și Virginia”.”Trump speră că tarifele vor crește producția de oțel și aluminiu din SUA, dar criticii spun că acestea vor ridica prețurile pentru consumatorii americani și vor afecta creșterea economică”, transmite BBC.Statele Unite sunt un importator major de aluminiu și oțel, iar Canada, Mexic și Brazilia sunt printre cei mai mari furnizori ai săi”.The Wall Street Journal reia declarațiile reprezentantului pentru comerț al SUA, care a criticat decizia Uniunii Europene de a impune tarife de 50% la whisky-ul american. Oficialul a spus că blocul celor 27 de națiuni se mișcă mai repede pentru a riposta împotriva SUA decât în a combate practicile comerciale ale Chinei.”De ani de zile, UE a respins încercările SUA de a limita subvențiile chineze pentru oțel”, a spus Greer. El a mai afirmat că UE a acționat „prea puțin și prea târziu” pentru a împiedica Beijingul să inunde piețele mondiale cu metale ieftine și subvenționate, scoțând din afaceri producătorii din alte țări.

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW) - Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul) Săptămâna decisivă pentru prezidențiale (SpotMedia)Săptămâna care începe azi ar putea marca resetarea totală a campaniei electorale, pe alocuri previzibilă, pe alocuri cu totul excepțională.Călin Georgescu pretinde că în momentul ridicării sale din trafic, pentru a fi dus la audieri în calitate de suspect la PICCJ, era pregătit să își înregistreze oficial candidatura la BEC. Apoi, a anunțat că va face acest demers sâmbătă după-amiază. N-a făcut-o, poate pentru că astăzi instanța urmează să se pronunțe asupra contestației la controlul judiciar.Sau pentru că, din momentul depunerii candidaturi intra într-un calendar strâns, de maximum 5 zile, la capătul căruia cel mai probabil va fi scos în afara jocului electoral și înainte de a face pasul trebuie să fie sigur că are negociată cea mai bună variantă pentru sine de continuare.Cu cât candidatura lui Georgescu va fi depusă mai repede, cu atât mai mult timp le rămâne extremiștilor pentru repliere. Dar Călin Georgescu își joacă propria supraviețuire. Are nevoie de un candidat care să tragă pentru el și odată ales să îl scape de problemele penale care îi pot aduce pușcărie, practic, pe viață.Până când nu obține garanțiile pentru viitorul său, Călin Georgescu poate amâna depunerea candidaturii, reducând timpul pentru redresare.Este de așteptat totuși ca săptămâna aceasta candidatura să fie depusă pentru că altfel chiar susținătorii săi pot deveni nerăbdători și contrariați. Susținători care oricum nu mai sunt chiar așa mobilizați dincolo de nucleul dur, complet hipnotizat.Dovada este participarea modestă la manifestația de sâmbătă din București, menită pentru un milion de persoane din care s-au adunat doar câteva zeci de mii, din toată țara, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW)Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demiterea venită din partea premierului Marcel Ciolacu.Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și mai ales fără să-și explice public gesturile. Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise. Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”. Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”.Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite. Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?, întreabă Sabina Fati, jurnalist DW. Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)Elon Musk susține public ideea conform căreia SUA ar trebui să se retragă din NATO. „Sunt de acord”, a comentat multimiliardarul un mesaj transmis pe rețeaua X de analistul politic Gunther Eagleman, susținător înfocat al președintelui Donald Trump. Cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”. Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur. 

Trăim într-o lume a schimbării continue: de la primele monede, la cardurile bancare și, în ziua de azi, la asset-uri digitale, modul în care efectuăm plăți a evoluat constant.Nu e, însă, singurul lucru în schimbare. Riscurile informatice din prezent sunt un pericol constant, iar instituțiile financiar-bancare sunt printre cele mai des vizate ținte. Îmbinând digitalizarea cu protecția informatică, Uniunea Europeană a conceput DORA, sau Digital Operational Resilience Act, ale cărui aspecte, fie ele reușite sau nu, le-am dezbătut în această ediție.Invitata lui Marian Hurducaș și a colegului său de Upgrade 100 Live Talks în ediție Digitalination, Radu Puchiu, expertul în e-guvernare al Upgrade 100: Raluca Micu, economistă și Șefa Serviciului Monitorizarea plăților și instrumentelor de plată, BNR.

Intră cu adevărat Moldova în Uniunea Europeană? După referendumul din Moldova, ne întrebăm dacă a fost un succes sau un eșec al democrației de tip european. Va fi Moldova a noastră sau a rușilor? Posibil să nu ne iasă ”să ne certăm frumos”, cum ne-ați recomandat în comentarii, dar știm sigur că subiectul ne-a încins puțin. Dacă aveți argumente în plus, le așteptăm în comentarii. Și vă mulțumim.