Podcasts about uniunea european

În ultimii 36 de ani, România a făcut progrese majore. Însă, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, politicienii români nu au mai reușit să propună un nou proiect de țară concret. Deși vorbesc despre diferite obiective naționale, până acum nu au reușit să contureze o direcție clară pe care România să o urmeze în viitor.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Vlad și Răzvan analizează care ar trebui să fie următorul proiect de țară al României, acea idee unificatoare susținută de majoritatea populației, care să stabilească încotro mergem ca societate.

Mădălina Voinea de la Expert Forum a venit la IGDLCC și a vorbit despre troli, boți, campanii inautentice și felul în care propaganda a devenit o industrie care apasă exact pe fricile, singurătatea și frustrările oamenilor. Am încercat să înțelegem cine plătește, cine distribuie, cine profită și de ce statul român pare mereu cu un an întârziere când vine vorba de transparență, alegeri, bani de partid și influență politică online. Discuția merge dincolo de internet: ajunge la educație, comunitate, Uniunea Europeană, ONG-uri, copii, familii rupte de polarizare și întrebarea grea, dacă mai avem chef să ne apărăm democrația sau doar ne plângem de ea. Concluzia e simplă și incomodă: propaganda nu dispare dacă o ignorăm, iar România are nevoie de instituții curajoase, oameni informați și de fiecare dintre noi ieșit din bulă, vorbind din nou cu ceilalți.    IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?Robert Lupițu: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?Robert Lupițu: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Republica Moldova şi Ucraina au deschis luni primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale, incluzînd statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, dezvoltarea instituțiilor democratice, reformarea administrației publice și respectarea drepturilor fundamentale. Ce semnificaţie are acest moment? Care sînt avantajele, care sînt dezavantajele parcurgerii procesului de aderare umăr la umăr de către cele două ţări?Cît de pregătită este Uniunea Europeană însăși pentru această extindere?Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului? Care sînt perspectivele de aderare pentru cele două ţări? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Ce ar trebui să se întîmple în Uniunea Europeană înainte de extindere? Cît de pregătită este în acest moment Uniunea Europeană pentru încă un val de extindere, mai ales în Ucraina?Angela Grămadă: „Cred că în paralel cu aceste valuri de extindere, ar trebui să aibă loc și dezbaterea despre viitorul Europei: cum ar trebui să arate viitoarea formulă instituțională și viitoarea decizie politică. Ca să fie exclus veto-ul folosit în anumite momente de anumite state, pentru a bloca anumite procese politice. Aceste procese politice de fapt îngreunează foarte mult decizia politică cu privire la securitate, la apărare, cum am tot văzut de-a lungul celor patru ani de război. Unanimitatea nu mai funcționează. Mai departe avem noua idee pe care au lansat-o Franța și Germania, prin publicarea acelui non-paper, înainte de summit-ul Balcanii de Vest-Uniunea Europeană, care a avut loc în Muntenegru acum cîteva săptămîni, în care li s-a sugerat statelor candidate că Uniunea Europeană are nevoie de propriile sale garanții ca să se apere în eventualitatea în care aceste state candidate sau noile state membre nu vor putea să facă față realităților europene, adică vor întîrzia să fie implementate mecanismele europene, nu neapărat să fie adoptate, pentru că armonizarea se va produce, dar e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele implementării acestor politici europene. Și atunci, statele membre ale Uniunii Europene, prin vocea Franței și a Germaniei, încearcă să sugereze că această dezbatere nu este una de evitat, că trebuie să existe totuşi niște discuții și la aceste discuții trebuie să participe inclusiv statele candidate. Pentru că ulterior ele vor fi parte a acestui proces decizional și trebuie să accepte că principiul acesta pe merit de a adera nu este doar un slogan, ci este într-adevăr o realitate spre care tind statele membre ale Uniunii Europene, ținînd cont de antecedentele care au existat pînă acum, adică de valul de aderare cu România și Bulgaria și, după aceea, Croația și așa mai departe.”Cum va rezolva Moldova situația Transnistriei, teritoriu care nu se află sub controlul Chișinăului?Angela Grămadă: „Pentru Transnistria, Republica Moldova a adoptat deja o parte din legislația europeană, ea fiind inclusă în GSP+. Care este un acord generalizat de preferințe, care se aplică raioanelor de est, aflate sub ocupație temporară. Asta înseamnă că agenții economici din regiunea transnistreană, care sînt înregistrați la instituțiile publice de la Chișinău, pot beneficia de anumite oportunități și își pot redirecționa bunurile și serviciile către piețele europene. Condiția este să fie încadraţi legal în activitatea și în circuitul economic al Republicii Moldova. Uniunea Europeană, și prin Marta Kos, comisarul pentru extindere, dar și prin alții reprezentanți la cel mai înalt nivel, a transmis de mai multe ori mesajul către Chișinău: noi nu negociem pe bucăți integrarea europeană a Republicii Moldova. Noi o negociem cu un stat unitar, independent, cu toate atributele care au fost recunoscute pentru Republica Moldova în 1992, ca subiect al relațiilor internaționale. Dar, în același timp, ne dăm foarte bine seama că procesul de reintegrare ar putea să dureze mai mult decît procesul de integrare europeană. Da, aceste procese sînt diferite, dar ele nu se exclud totalmente. Ele sînt mai degrabă complementare. Este nevoie ca și Chișinăul să vină cu un plan bine pus la punct pentru reintegrarea țării, astfel încît realitățile europene să poată să fie transpuse și pentru locuitorii din stînga Nistrului. În același timp, este încurajată o soluție diplomatică, pe cale pașnică a acestui conflict. Nu, așa cum au încercat să sugereze anumite voci, ca în Nagorno-Karabah, de exemplu, printr-o acțiune militară. Dar e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să își asume mai multă voință. Să discute, să găsească soluții, să vină cu un plan concret, nu doar cu încercări de a spune vom găsi susținere în cadrul mai multor state europene pentru acest proces de reintegrare al Republicii Moldova. E nevoie, în primul rînd, de o viziune foarte clară la Chișinău.”Apasă PLAY pentru a asculta interviu integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?Victor Ciobotaru: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?Eugen Jebeleanu: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?Victor Ciobotaru: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști. Despre cercetarea lor și concluziile la care au ajuns vorbim cu Alina Pop și Filip Alexandrescu. Spuneți în carte că manipularea, analfabetismul funcțional și nostalgia după perioada comunistă - propuse ca explicații în spațiul public - nu sînt rădăcina socială a votului suveranist, ci au la rîndul lor cauze mai profunde. De ce nu v-ați mulțumit cu aceste explicații și ați căutat și mai adînc?Alina Pop: „A căuta rădăcinile înseamnă a căuta exact cauzele care acționează din profunzime asupra unor fenomene și au anumite efecte, printre care și cele trei pe care le-ați amintit. Deci ele sînt mai degrabă consecințe decît cauze care, la rîndul lor, se înlănțuiesc într-un lanț cauzal mai lung și care, la final, au produs acest tip de comportament electoral. (...) Propaganda nu e un fenomen nou. Manipularea prin propagandă nu s-a inventat acum. E adevărat că sîntem foarte interesați să vedem cum se manifestă și care sînt efectele noilor mijloace de comunicare în masă, ținînd cont de dezvoltările tehnologice. Însă baza, nucleul propagandei și manipulării nu cred că s-au schimbat foarte mult. Problema pe care ne-am pus-o noi nu a fost să ne uităm atît la conținut, la modul în care și-au construit mesajele diverși actori care au influențat într-un fel sau altul percepția publicului în 2024 și o fac în continuare. (...) Sîntem convinși că forța manipulării nu ține doar de puterea emițătorului de a o transmite într-o formă sau alta, ci ține și de receptivitatea publicului. Și atunci noi ne-am uitat mai degrabă la terenul fertil pe care s-a implantat această manipulare și credem în continuare că-i foarte necesar ca oamenii, mai ales decidenții politici, care vor într-adevăr să acționeze asupra consecințelor negative ale propagandei și manipulării, să aibă în vedere și publicul care receptează aceste mesaje.  Strategia unei combateri a propagandei cu o contrapropagandă - am citit recent parte din acel raport -, cu un vaccin informațional, ca să fie oamenii pregătiți, poate fi eficientă, dar noi credem că e un vaccin care poate să acționeze superficial. Or, tratamentul, dacă tot vorbim în termeni medicali, cred că trebuie să fie mai profund. Cauzele pentru care oamenii sînt dornici să voteze politicieni nou apăruți, care propun un discurs radical, importînd temele extremei drepte din Europa - nu sîntem nici aici originali -, aceste cauze trebuie rezolvate. Și noi ne-am străduit în carte să arătăm că problemele sînt aparent destul de simplu de identificat. Am descoperit niște lucruri care, din păcate, sînt poate cunoscute, dar care au fost mult prea mult timp ignorate. Și aici vorbim despre modul în care s-a dezvoltat societatea românească în ultimii 35 de ani și, mai precis, în ultimii 25 de ani. E o dezvoltare pe care nu o putem nega, România de acum nu mai este cea care a fost în 1990, însă această dezvoltare s-a produs inegal.”Legați votul pentru suveraniști de inegalitatea socială. Care sînt explicațiile acestei legături?Filip Alexandrescu: „Dezvoltarea României a fost indubitabilă în ultimii ani, PIB-ul a crescut. (...) Această creștere nu a fost percepută în mod egal în toate straturile societății. Dezvoltarea s-a concentrat aproape exclusiv, sau în cea mai mare măsură, pe poli de creștere, așa cum îi numește și Banca Mondială. Există și un raport al Băncii Mondiale pe orașele care acționează ca poli de creștere în România - evident, orașele mari, capitala, Bucureștiul are un PIB deja comparabil cu PIB-ul unor zone metropolitane de lungă durată din Europa de Vest, și orașele principale, Timișoara, Iași și uneori, parțial, pe culoarele de dezvoltare între acestea. (...) E clar că bogăția s-a concentrat foarte mult. Prin politici publice, în mare măsură, care au dus la concentrare. Și aceste politici au avut, să zicem, noima lor. Adică ai vrut să ridici cît mai repede, să dezvolți economia. Problema e că dacă o dezvolți prea inegal, ai aceste efecte de recul. E interesant că în România ele s-au manifestat destul de tîrziu.”Alina Pop: „Ce ne-au arătat aceste experiențe de teren și multele conversații și interviuri pe care le-am avut cu oamenii este că există un fond de nemulțumire răspîndit în teritoriu pe care oamenii îl simt și pentru care, evident, caută noi soluții. Așa cum am scris și în carte, n-am întîlnit fanatici, n-am întîlnit oameni care să nu știe să scrie, n-am întîlnit oameni iraționali. De fapt, cred că asta ar merita să spunem, că oamenii au niște motive pentru care votează iar a-i judeca, a-i blama, a-i critica și a folosi diverse invective pentru ei, ratează adevărata miză. Iar miza e să înțelegem care sînt motivele, condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la propagandă și cum putem acționa, nu noi ca autori, noi ne-am făcut treaba și o să continuăm cercetarea pe direcția asta, probabil, dar decidenții politici mai ales, care, iată, acum nu mai pot să spună n-am știut. Dacă vor citi o parte dintre capitolele pe care le-am scris, ar trebui să fie mai cunoscători.”Ce explicații ați găsit pentru votul suveranist?Filip Alexandrescu: „Sînt oamenii care s-au văzut ca pierzători, cum se numeau înainte pierzătorii tranziției, situație care s-a tot accentuat. Cîștigătorii tranziției au apărut și ei, într-un mod mult mai clar. Bifurcarea între cele două grupuri s-a tot mărit și, în același timp, ei au devenit mult mai vizibili unii pentru ceilalți. Așa că această bifurcare a dus la căutarea unor soluții de revanșă. De multe ori mi s-a părut că e o căutare disperată de alternative. Societatea e un sistem care funcționează prin alocarea anumitor resurse indivizilor. Ei bine, unii indivizi, văzîndu-se privați sistematic de aceste resurse, spun: ceva nu e regulă, ceva a mers din ce în ce mai prost pentru noi și din ce în ce mai bine pentru ceilalți. Și, da, paradoxal, Uniunea Europeană a susținut acest proces. Și atunci, ne ducem la cei care pare că simplifică lumea foarte mult. Pentru că discursul suveranist e foarte simplu și acest fenomen seamănă foarte mult cu ce se întîmplă și în alte țări. Suveraniștii spun un lucru foarte simplu: vă vedem și vă înțelegem. Auzi asta: cineva mă vede, cel puțin! Ceilalți vorbesc despre diverse lucruri tehnice, despre cum ar trebui să funcționeze România, dar practic, în viața lor, oamenii nu văd nimic bun. Și atunci a fost un vot de revanșă. Care poate fi răsturnat, în fond, dacă dai o imagine credibilă de dezvoltare. Da, vă vedem și noi, ar putea să spună partidele mainstream. Da, uite, începem să luăm măsuri, înțelegem problemele, înțelegem adîncirea inegalităților. Putem să începem să luăm niște măsuri care să le reducă. Și atunci, tentația suveranistă în România, dar și în restul Europei, ar scădea. Asta e concluzia noastră.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele american Donald Trump spune că negocierile cu Iranul „merg bine” și promite fie „un acord grozav pentru toți”, fie nici un acord. În același timp, Statele Unite au atacat ținte din Sudul Iranului – e vorba de baze de lansare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul susține că amenințau navigația în zona Strîmtorii Ormuz. Teheranul denunță loviturile drept un semn de rea-credință, mai ales că atacurile s-au petrecut chiar în timpul negocierilor. Miza acestor discuții e redeschiderea Strîmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze. Dar Trump încearcă să impună o extindere a Acordurilor Abraham – ceea ce complică negocierile. Care sînt șansele unui acord între Washington și Teheran? Și cînd ne putem aștepta la redeschiderea strîmtorii? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu. Ce sînt Acordurile Abraham despre care vorbeşte preşedintele Donald Trump şi cum ar putea influenţa încheierea păcii semnarea lor de către statele invocate de liderul de la Casa Albă, între care Pakistan, Qatar, Turcia, Egipt, Iordania?Dragoș Mateescu: „(Acordurile Abraham) reprezintă o inițiativă a domnului Trump personal, din primul său mandat, concretizată cu două țări inițial, Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Aceste acorduri sînt numite Abraham pentru că se adresează popoarelor cărții, popoarelor biblice, religiilor monoteiste. E un simbol, bineînțeles. Acordurile Abraham presupun recunoașterea Israelului, deschiderea de proiecte de colaborare care să includă Israelul și, în schimbul acestor lucruri, țările semnatare sînt incluse în aceste proiecte, în diferite moduri. În cazul Bahrainului și Emiratelor, ele se află pe traiectoria celui mai mare proiect care derivă din aceste acorduri, India-Middle East-Europe Economic Corridor, coridorul economic, logistic, digital, energetic, foarte complex, între India, două porturi din India, Orientul Mijlociu, prin portul Haifa, și Grecia.”Dar de ce încearcă Donald Trump să lege dosarul iranian de Acordurile Abraham? Nu se complică foarte mult procesul de vreme ce sînt implicate atîtea state, fiecare cu alte relații, fiecare cu alte interese? Dragoș Mateescu: „E un proiect de incluziune. Pentru mine este similar cu Comunitatea Cărbunelui și Oțelului care a fondat Uniunea Europeană. Ar putea duce la avantaje pentru țările implicate care să atragă o integrare regională. Bineînțeles, să integreze în primul rînd Israelul, dar cu avantaje pentru toate țările din regiune. Pentru că nu este vorba doar despre o legătură logistică care se treacă prin Emirate, Haifa și Pireu. Presupune și exploatarea resurselor energetice non-petroliere, fără gaze, fără fosili, respectiv solare, eoliene, din regiunea Peninsulei Arabice în general, prin Orientul Mijlociu. Să alimenteze Ciprul, să alimenteze Uniunea Europeană, care caută întotdeauna alternative. De ce nu Turcia, care, deocamdată, e foarte ostilă la toate aceste proiecte. Și, de ce nu, să integreze Iranul! Poate participa, poate profita, la fel ca și Egiptul. Egiptul n-a spus niciodată nu, Iordania n-a spus niciodată nu. De fapt, partea logistică trece prin Iordania. Și conexiunile digitale, care și ele sînt foarte importante.” E un proiect de incluziune. Dar include în vreun fel și chestiunea palestiniană acest mare proiect de incluziune?Dragoș Mateescu: „Arabia Saudită a fost gata să participe, fără nici o problemă, pînă a izbucnit nenorocirea din Gaza. Și condiționează participarea sa de rezolvarea problemei statalității palestiniene. Respectiv recunoașterea statalității independente a Palestinei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state.  - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost acordat, pentru prima oară anul acesta, personalităţilor care au contribuit la promovarea valorilor europene şi la consolidarea proiectului european. Între ele se numără: preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fosta cancelară germană Angela Merkel, fostul lider al Solidarność și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa. Ce reprezintă această distincţie primită de preşedinta Moldovei pentru Moldova? Care ar fi orizontul realist de timp pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova.Vitalie Călugăreanu: „În 2018, 2019 chiar, puțini în Republica Moldova se gîndeau că Republica Moldova poate să ajungă în 2025, 2026 la această fază avansată a discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că noi am ieșit dintr-o guvernare oligarhică, cleptocratică la Chișinău, dominată de Vladimir Plahotniuc, acum condamnat în Republica Moldova, care își permitea să anuleze alegeri. În Republica Moldova, în 2018, în Chișinău, a anulat alegerile locale. Republica Moldova era absolut izolată în momentul în care Maia Sandu a preluat conducerea acestei țări, tocmai din cauza faptului că acest oligarh preluase controlul asupra instituțiilor statului și şi le-a subordonat. Să ne amintim de acele trei rezoluții ale Parlamentului European, care condamnau derapajele din Republica Moldova. Toate finanțările proiectelor pe justiție erau blocate. Iată că, într-o perioadă destul de scurtă, Republica Moldova a putut să avanseze, tocmai datorită imaginii pe care o are președinta Maia Sandu și eforturilor pe care le-a făcut anume dumneaei în acest parcurs pe care îl are astăzi Republica Moldova. Noi sîntem mîndri de ceea ce vedem. Nu știu dacă s-a mai întîmplat sau dacă se va mai întîmpla vreodată ca Republica Moldova să fie aplaudată în picioare în Parlamentul European.”Președinta Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene să permită Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european, dar ce șanse sînt pentru ca Moldova să înceapă negocierile de aderare?Vitalie Călugăreanu: „Maia Sandu a spus nu o dată că Republica Moldova nu are timp și a repetat asta ori de cîte ori a fost la o tribună internațională, pentru a transmite un semnal cancelariilor europene și Occidentului, în general. Noi ne facem temele în ceea ce privește integrarea europeană, dar și deschiderea Uniunii Europene ar trebui să fie un pic alta. E nevoie ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate. Mai e și poziționarea Republicii Moldova la pachet cu Ucraina. Au fost acele probleme cu Ungaria care a blocat Ucraina și, prin ricoșeu, a blocat și Republica Moldova. Nu știm încă ce va face Ungaria de aici încolo. Așteptăm întîlnirea noii conduceri a Ungariei cu președintele Zelenski. Noi avem o fereastră de oportunitate tare scurtă. 2026 este anul în care Republica Moldova trebuie să înceapă neapărat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, pentru că în 2027 urmează să aibă loc alegeri în mai multe state, membre ale UE, inclusiv în Franța. Şi am văzut care sînt predispozițiile acolo și s-ar putea să apară noi blocaje. (...) 2030 este anul aderării, 2028 este anul semnării tratatului de aderare cu Uniunea Europeană. Și sînt calcule politice foarte clare. Este actualul mandat al Maiei Sandu și actualul mandat al partidului pe care l-a creat Maia Sandu. Nu cred că Republica Moldova după 2030 va mai avea un astfel de aranjament politic atît de favorabil în ceea ce priveşte aderarea sau opțiunea pro-europeană. De asta este important ca lucrurile să se întîmple în acest interval de timp, pînă în 2030. Semnanele pe care le-a dat Maia Sandu în sensul ăsta sînt foarte clare și am văzut că nu mai încearcă să ocolească lucrurile. Le spune destul de tranșant: dacă nu ne primiți pînă în 2030, noi o să mergem pe planul B. Iar planul B înseamnă unirea cu România, despre care tot vorbește președinta Maia Sandu, inclusiv în interviul de azi pentru Deutsche Welle.”Care este atmosfera în Republica Moldova, în ce măsură cetățenii susțin proiectul de aderare la UE?Vitalie Călugăreanu: „Noi am avut un referendum constituțional pe tema integrării europene a Republicii Moldova şi alegeri prezidențiale în 2024. Referendumul pro-european a fost cîștigat de forțele pro-europene. Alegerile prezidențiale au fost recîștigate de Maia Sandu. Iar în 2025 alegerile parlamentare au fost cîștigate de partidul PAS, pe care l-a creat Maia Sandu, un partid pro-prezidențial care are majoritate în actualul Parlament. Deci așa pot să vă răspund: există o majoritate de aproape 60% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Dar asta nu înseamnă că propaganda rusească a încetat să mai lucreze. Am avut liniște 3 zile după alegerile parlamentare, cînd Rusia a mai pierdut o dată electoral în Republica Moldova. Era tare liniște în online. După care acest război propagandistic a fost reluat. În momentul acesta, din ce vedem în sondaje, partidele pro-ruse și falșii pro-europeni cîștigă teren. De asta ziceam că această situație politică pe care o avem, foarte convenabilă, trebuie valorificată la maximum, astfel încît să împingem cît de tare putem Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpost. Pentru că integrarea în UE este pentru Republica Moldova un proiect existențial. Noi o altă umbrelă economică, politică și de securitate nu avem. De asta este atît de important pentru Republica Moldova să se pună la adăpost în acest interval de timp.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va face o vizită în China, în zilele de 19 și 20 mai, a anunțat Kremlinul, la foarte scurt timp după vizita președintelui Statelor Unire ale Americii, Donald Trump, la Beijing. Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?Cum privește Uniunea Europeană aceste vizite la Beijing, a lui Donald Trump și cea anunțată a lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe este Cătălin-Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).În 2022 Rusia și China au proclamat la unison o „prietenie fără limite”. Între timp, odată cu invazia ilegală din Ucraina, Rusia a devenit tot mai izolată, tot mai ruptă de restul lumii. Și tot mai dependentă de piețele din China. Și de sprijinul din partea Beijingului. Așa că am putea începe discuția noastră de la această relație: cum ar trebui s-o definim? Cît de „fără limite” mai este această prietenie?Cătălin-Gabriel Done: „Ea este fără limite pentru că, așa cum ați spus, Federația Rusă și Vladimir Putin sînt total dependenți de bunăvoința Beijingului. Dar este un lucru extrem de important în această vizită, pentru că ea vine în contrapartidă după vizita lui Donald Trump la Beijing, tocmai pentru a redefini spațiul sferelor de influență la nivel global. Vizita lui Donald Trump a deschis calea spre o triangulație a relațiilor internaționale, în care Statele Unite ale Americii nu mai sînt singurul hegemon, și par să recunoască acest lucru, și acceptă la masa discuțiilor, la masa greilor relațiilor internaționale, China și Federația Rusă. Interesant este faptul că acum Donald Trump îl recunoaște pe Xi Jinping ca partener egal de discuție, accentul nu mai cade exclusiv pe Federația Rusă ca principal competitor pentru America, ci se mută accentul spre China și în acest context această prietenie sino-rusă vine să ne demonstreze încă o dată importanța Chinei în sistemul de securitate global, în sistemul economic. Pentru că acum China devine punctul focal în jurul căruia pivotează cele două mari puteri nucleare, SUA și Rusia, și în acest context cred că vizita lui Putin va defini nu doar relația Rusiei cu China, ci va defini relația întregului sistem internațional cu China, pentru că ea va fundamenta o suprapunere de interese, o suprapunere de praguri limită în relațiile internaționale și totodată va dovedi capacitatea Chinei de a influența parcursul securității economice globale.”Ce vrea să transmită Vladimir Putin prin această vizită, programată la doar cîteva zile de la vizita lui Donald Trump în China?Cătălin-Gabriel Done: „Sigur că Vladimir Putin încearcă acum să demonstreze lumii întregi, probabil că va și reuși, că poate avea o discuție tête-à-tête, de la egal la egal, atît cu China cît și cu Statele Unite ale Americii și mai mult decît atît, ne demonstrează că acum sistemul internațional va fi împărțit în trei bucăți, în trei falii, extrem de fragile din punct de vedere al echilibrului, dar care vor redimensiona raporturile de securitate și vor defini viitorul secol de putere.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Republica Moldova, Uniunea Europeană, România - aderare, integrare, unire”. Este titlul dezbaterii pe care RFI România a organizat-o la Iași, cu participarea unor membri ai Parlamentului European, a unui mare număr de lideri locali din diverse domenii și invitați din Republica Moldova. Iată un fragment din această dezbatere, moderată de colegul nostru Ovidiu Nahoi, cu participarea europarlamentarului Dan Barna din grupul Renew Europe, a consulului general al Republicii Moldova la Iași, Ion Coșer, și a expertului în comunicare și diplomatului Daniel Vodă. Temele ediției: - Președinta Maia Sandu condiționează finanțarea reintegrării de plecarea trupelor ruse, în timp ce liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se plânge la OSCE de noile taxe impuse de Chișinău. Cine va plăti, până la urmă, factura reunificării? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vernisajul Vinului ”Mândria noastră” reunește vineri seara, la Chișinău, 65 de vinării și peste 500 de vinuri oferite publicului pentru prezentare și degustare. „Este un punct de consum și de comunicare directă cu consumatorii. Este important acest eveniment, mai ales în contextul crizelor care nu se mai termină și care au lovit și industria vinului”, spune în interviul Moldova Zoom, somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul ghidului celor mai bune vinuri, Fine Wine Guide. La sfârșitul acestei luni, somelierul de la Chișinău va participa la București, la Vinarium, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Un interviu realizat de Valeria Vițu. - Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri de Externe, s-au reunit la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, anunță Maia Sandu. - Ministrul de Externe al Ucrainei declară că Ucraina este gata să ajute Republica Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene. Știrile zilei: Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Evenimentul este găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Miniștrii de Externe prezenți la Chișinău au venit cu mesaje de susținere pentru deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Maxime Prévot, spune, citat de IPN, că „Moldova a livrat numeroase reforme în circumstanțe dificile și acum este timpul și pentru UE să livreze. Aveți suport complet din partea Belgiei”. Ministrul de Stat pentru Afaceri Europene al Germaniei Günther Krichbaum, a subliniat că „Germania susține Moldova la nivel bilateral, dar și la nivel european. Vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Germania este alături de Moldova, inclusiv pentru că stabilitatea poate fi construită în regiune prin includerea țărilor în UE, ceea ce va constituit și un impuls pentru dezvoltarea economică. Moldova nu va fi singură”, Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a vorbit despre susținerea din partea Bucureștiului în deschiderea negocieirlor politice de aderare a Republicii Moldova. Peste 35 de state sunt pregătite să susțină crearea Tribunalului Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al Consiliul Europei, Alain Berset. La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** Președinta Maia Sandu a folosit reuniunea ministerială a Consiliul Europei de la Chișinău pentru a transmite unul dintre cele mai directe mesaje de până acum privind legătura dintre securitatea regională, amenințarea rusă și accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat că „pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este un proiect existențial”, adăugând că pentru Europa extinderea reprezintă „o investiție în propria securitate”. Sandu a avertizat că Rusia continuă să reprezinte „o amenințare majoră pentru securitatea europeană”, reluând tema centrală a discursurilor sale externe privind atacurile asupra instituțiilor democratice, dezinformarea și ingerințele străine. *** Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească până în septembrie toate obiectivele intermediare asumate în procesul de aderare, înaintea unei noi evaluări a Comisiei Europene, afirmă președinta Maia Sandu, într-o emisiune la postul Realitatea din Republica Moldova. Unele dintre cele mai dificile capitole de negociere vor fi cele legate de agricultură și mediu, domenii în care Republica Moldova va solicita perioade mai lungi de tranziție pentru adaptarea la standardele europene, spune președinta. *** Ministrul de Externe al Ucrainei, la Bălți: „Ucraina e gata să ajute R. Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene” Ministrul Afacerilor Externe al Ucrinei, Andrii Sîbiha, a reiterat disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul în domeniul apărării și securității aeriene, subliniind experiența acumulată de Ucraina în contextul războiului. Declarația a fost făcută în cadrul vizitei sale la Bălți, unde șeful diplomației ucrainene a discutat cu autorități locale, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunității ucrainene din nordul Republicii Moldova. Vizita are loc și pe fondul incidentelor recente din spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministrul ucrainean a vorbit despre necesitatea consolidării securității regionale și despre disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul, transmite Moldpres. „Ucraina dispune în prezent de o experiență unică, o experiență de luptă, inclusiv în ceea ce privește închiderea spațiului aerian. Am devenit lider mondial în producția de drone și suntem, fără îndoială, pregătiți să colaborăm cu vecinul nostru, Moldova, pentru consolidarea capacităților voastre, a capacităților de apărare și a securității voastre”, a declarat Andrii Sîbiha, ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. *** Biroul Național de Statistică din Republica Moldova anunță că prețurile de consum au crescut cu 1,8% în aprilie 2026 față de martie, cu 4,5% de la începutul anului și cu 6,8% anual. Creșterea a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și bunurile nealimentare cu câte 2,0%, respectiv serviciile cu 1,1%.

Chișinăul și Kievul au nevoie de susținerea Bucureștiului pentru lansarea în iunie a negocierilor politice de aderare la UE, spune în studioul RFI președintele parlamentului moldovean, Igor Grosu. Republica Moldova și Ucraina merită un start comun, urmând ca ulterior fiecare să se miște în ritmul pe care îl poate susține. Chișinăul menține obiectivul de 2028 pentru încheierea negocierilor și 2030 pentru aderare. În același timp, Republica Moldova are nevoie de susținerea României, Ucrainei, a UE și SUA pentru evacuarea trupelor ruse din Transnistria, spune Igor Grosu. Iată temele ediției: - Situație inedită în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Criza economica de acolo a luat o asemenea amploare încât administrația nu mai are bani de pensii și salarii. Soluția a fost neașteptată: administrația separatistă a anunțat o colectă, îndemnând agenții economici și populația să doneze pentru pensii și salarii. Autoritățile moldovene spun că este o dovadă despre cât de prost a fost administrată regiunea separatistă. - În Transnistria, copiii învață despre război, prin joacă, încă de la vârsta de 3 ani. Aparatul de propagandă de la Tiraspol intensifică militarizarea educației, transformând școlile în centre de îndoctrinare împotriva Republicii Moldova. De ce se întâmplă acest lucru? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București. - Peste 50 de delegații vin astăzi la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - O dronă rusească de tip Shahed a survolat aseara timp de o oră Republicii Moldova, de la nord la sud. Spațiul aerian a fost închis. - Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru irigare, din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare și a Uniunii Europene. Știrile zilei: Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, în conferința de presă susținută la finalul evenimentului, că Republica Moldova rămâne o preocupare importantă pentru statele din regiune, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Șeful statului român a precizat că Republica Moldova se numără printre principalele preocupări ale statelor de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. „Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan după reuniune. Șeful statului român a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit Federația Rusă drept o amenințare pentru securitatea regională și reafirmă sprijinul acordat Ucrainei. *** Restricții de circulație astăzi și mâine în centrul Chișinăului, pentru a permite desfășurarea sesiunii ministeriale de două zile a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la evenimentul găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Vineri, la finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** O dronă rusească de tip Shahed a fost filmată ieri survolând orașul Bălți. Ministerul Apărării a anunțat că drona a intrat pe teritoriul țării la ora 16:00 din regiunea Vinița din Ucraina. Drona rusească a survolat Republica Moldova timp de o oră, de la nord la sud. Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis imediat ce autoritățile au detectat drona. Incidentul s-a produs în contextul atacului masiv cu drone al Federației Ruse asupra Ucrainei. Jurnalistul Alexandru Cozer a semnalat faptul că un avion cu 200 de pasageri la bord, care intrase deja în spațiul aerian național, a trecut la doar câțiva kilometri de drona rusească, înainte de a ateriza la Chișinău. Este cel mai periculos incident de până acum cu implicarea dronelor rusești în Republica Moldova. Autoritățile îndeamnă populația să respecte măsurile de securitate, să nu atingă eventuale obiecte suspecte găsite la sol și să anunțe orice incident la 112. *** Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigare și extinderea accesului fermierilor la apă pentru irigare. Pachetul financiar include un credit de 45 de milioane de euro, acordat de Agenția Franceză de Dezvoltare, și un grant de 15 milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, anunță un comunicat al Guvenrului moldovean. În cadrul programului, vor fi reabilitate sistemele centralizate de irigare Criulenii de Sus și Călinești. După finalizarea lucrărilor, circa 365 de deținători de terenuri agricole vor avea acces la surse de apă pentru irigare, pe o suprafață de peste 3000 de hectare. Programul prevede și dezvoltarea irigațiilor la scară mică. În acest scop, vor fi construite bazine de acumulare a apei pentru irigare, care vor ajuta producătorii agricoli mici și mijlocii să capteze, să stocheze și să utilizeze apa în perioadele cu deficit de precipitații. Se estimează că, pe terenurile deservite de sistemele reabilitate, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 50% față de media ultimilor 10 ani.

Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?Robert Lupițu: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?Robert Lupițu: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?

România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?

Președintele Nicușor Dan a avut un discurs controversat pe 9 mai de Ziua Europei. A criticat Uniunea Europeană, dar a prezentat și avantajele pe care România le-a avut de la aderare. Astăzi, președintele spune că a simțit că acel discurs este un mesaj de afecțiune pentru Europa. Șeful statului susține că dacă ne referim la Europa ca o icoană n-o să ajungem nicăieri. Pe de altă parte, președintele a anunțat posibilitatea unui guvern condus de un tehnocrat Cristian Tudor Popescu este Cap la Cap cu Cătălin Striblea la „România în Direct”. Ce are în cap Nicușor Dan? MAGA sau Europa? Care credeți că sunt planurile președintelui?

Președintele Nicușor Dan a avut un discurs controversat pe 9 mai de Ziua Europei. A criticat Uniunea Europeană, dar a prezentat și avantajele pe care România le-a avut de la aderare. Astăzi, președintele spune că a simțit că acel discurs este un mesaj de afecțiune pentru Europa. Șeful statului susține că dacă ne referim la Europa ca o icoană n-o să ajungem nicăieri. Pe de altă parte, președintele a anunțat posibilitatea unui guvern condus de un tehnocrat Cristian Tudor Popescu este Cap la Cap cu Cătălin Striblea la „România în Direct”. Ce are în cap Nicușor Dan? MAGA sau Europa? Care credeți că sunt planurile președintelui?

Odată cu agravarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a promis că indiferent de deznodământ, România va continua cu un guvern pro-occidental. Dar ce înseamnă astăzi, exact, a fi ”pro-occidental”, în contextul diviziunii tot mai clare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? La început, termenul ”pro-occidental” a părut doar un detaliu semantic.  Dar expresia a fost repetată cu insistență de președinte, ceea ce sugerează că și-o asumă și vrea să ne transmită ceva cu asta. Dar, ce anume? În lumea de azi, termenul ”pro-occidental” și-a pierdut o mare parte din relevanța sa tocmai din cauza diviziunilor lumii occidentale. Iar această diviziune este ilustrată cel mai clar în Strategia de Securitate a Casei Albe. Aceasta vede în modelul liberal european un adversar ideologic. Europa este zugrăvită drept un spațiu în declin. Construcția europeană este persiflată, Statele Unite își doresc parteneri aliniați politicii sale, dar luați separat țară cu țară și nu uniți într-un proiect - așadar, lipsiți de o voce comună. Cu alte cuvinte, slabi. Așa cum îi vrea și Rusia și cum îi vrea și China. Pretențiile lui Donald Trump de anexare a Groenlandei, punerea la îndoială a NATO, tentativele de a încheia o pace separată cu Rusia, peste capul Ucrainei și punând în pericol securitatea Europei, toate acestea spun multe despre puternica diviziune transatlantică. Citeste siNicuşor Dan: Eu doresc şi voi acţiona pentru ca România să fie guvernată de forţe pro-occidentale|Nu cred că e o chestiune serioasă suspendarea din funcţie Să mai adăugăm și amestecul fățiș al administrației Trump și al ideologilor MAGA în alegerile europene – și exact de partea forțelor care vor slăbirea Uniunii Europene și care reiau narativele Rusiei. Ruptura ideologică este evidentă. Nu poți să fii și cu modelul liberal și pluralist european, cu drepturile omului și protecția minorităților dar și cu ideologia MAGA care propovăduiește supremația rasei albe, care neagă egalitatea de gen și pentru care Kremlinul este un partener mai bun decât Bruxelles-ul. Ca și în cazul crizei interne, în care și-a declarat neutralitatea, președintele Nicușor Dan pare că refuză să ia o opțiune între modelul Europei liberale și ideologia MAGA. Poate că Nicușor Dan se simte vulnerabil, câtă vreme ideologii MAGA au criticat vehement anularea alegerilor din 2024, care lui i-au deschis drumul către Cotroceni. Și vrea, cu toată ființa sa, să evite scenariul în care, la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, s-ar lua decizia ca favoritul să devină George Simion – dacă nu cumva însuși Călin Georgescu. Această teamă este de înțeles. Unii critici ai președintelui se tem chiar de mai mult. Ei amintesc poziționarea lui Nicușor Dan la referendumul pentru familie din 2018, vizitele la unele lăcașuri de cult cu rezonanțe legionare sau reticențele față de legea Vexler. În aceste condiții, dă de gândit anularea recepției de Ziua Europei și a vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe motiv de criză politică internă. Tocmai că ar fi fost un minunat prilej de susținere a valorilor europene, într-un moment politic tulbure. Iată că, din nou, președintele României alege ambiguitatea.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În 2025–2026, datele arată că în Uniunea Europeană se risipesc anual aproximativ 130 kg de alimente per persoană, iar în România aproximativ 150 kg per persoană. Astfel că resturile de mâncare nu trebuie privite ca un inconvenient, ci ca o oportunitate. Cu puțină imaginație, ele pot deveni baza unor mese noi și gustoase. De exemplu, legumele gătite pot fi transformate într-o supă cremă sau într-o umplutură pentru omlete, iar carnea rămasă poate fi folosită în sandvișuri, salate sau lipii. Important este să depozitezi corect resturile și să le consumi în următoarele zile.

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București.    Temele ediției: -        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. -        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău. -        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. -        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei. -        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE. -        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări. -        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.   Știrile zilei: Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul. În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză. *** Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate. Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026. *** Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova. Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate. În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului. În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă. *** Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova. „Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro. Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Europa aniversează în 8 mai Ziua Victoriei, capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În 9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea în 9 mai 1950 o formă de organizare și cooperare prin care să se înlăture definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Astfel s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce mai înseamnă aceste zile în contextul turbulențelor pe care le traversează Uniunea Europeană și relația transatlantică? Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională. Cum sărbătorim în Europa ziua de 8 mai, Ziua Victoriei, în actualul context internațional?Rufin Zamfir: „În actualul context internațional, ziua de 8 Mai capătă o importanță mai mare decît a avut pînă acum. Nu este vorba doar despre dimensiunea istorică, nu ne uităm doar către trecut - înfrîngerea regimului nazist și victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial -, dar, mai ales în contextul actual, în care avem un război pe teritoriul european, ziua de 8 mai ne reamintește cît de importantă este coeziunea. Ziua de 8 Mai simbolizează și a simbolizat întotdeauna în Europa nu o victorie a unui imperiu asupra unui alt imperiu, ci înfrîngerea unui regim opresiv, victoria în lupta pentru libertate, suveranitate și democrație, împotriva unor forțe care își propuseseră pentru Europa un alt parcurs istoric.”Privită dintr-o perspectivă strict instituțională, Uniunea Europeană este plină de contradicții, nu reușește să stabilească o direcție comună, nu mai reușește să atingă unanimități atunci cînd are nevoie de o decizie rapidă, e marcată de anumite probleme economice, de conflicte interne, alimentate, printre altele, și de atitudinea Statelor Unite ale Americii. Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii?Rufin Zamfir: „Eu aș răspunde cu un da ferm. Și nu doar pentru că nu avem un alt model pe care să îl propunem în locul Uniunii Europene, ci pentru că toate principiile pe care UE a fost clădită sînt la fel de valide și astăzi și pot asigura securitate și stabilitate, nu doar economică, dar și strategică, pentru membrii ei. Firește, este nevoie de o primenire, este nevoie de o analiză asupra proceselor în interiorul UE. Pe subiecte unde unanimitatea era tradițională, acum nu mai avem unanimitate și nici nu întrevedem cum s-ar mai putea ea obține în viitor. Probabil aceste procese trebuie revizuite astfel încît soluția să fie găsită într-o altă zonă decît unanimitatea. (...) Da, există o sumă de procese care generează frustrare în interiorul UE. Există acest mastodont birocratic greoi. Dar în momentul ăsta, procesul birocratic asigură rezolvarea conflictelor dintre statele membre ale UE la masa negocierilor și nu pe linia frontului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Presa europeană continuă să analizeze consecințele îndepărtării de la putere a lui Viktor Orban, în urma alegerilor de duminică. Este un nou semn al rupturii transatlantice, consideră comentatorii. Ceea ce nu înseamnă că MAGA nu va continua să se amestece în afacerile europene. Le Monde titrează: „După Groenlanda și Iran, alegerile din Ungaria reprezintă un nou pas în ruptura transatlantică.” Înfrângerea electorală zdrobitoare a premierului ungar Viktor Orban, în ciuda sprijinului masiv din partea Washingtonului, ilustrează eșecul strategiei de cucerire ideologică a lui Donald Trump în Europa. Televiziunea belgiană francofonă RTBF transmite că ”au existat numeroase puncte de tensiune între Ungaria și Uniunea Europeană, de la nerespectarea statului de drept până la vetourile lui Viktor Orbán privind sprijinul acordat Ucrainei. Astăzi, Péter Magyar se pregătește să stabilească un nou curs pentru țara sa. La prima vedere, acestea sunt vești pozitive pentru Europa. Cu toate acestea, observatorii rămân prudenți: Ungaria nu va fi de acord cu totul și rămâne dependentă de legăturile pragmatice cu Rusia. Ziarul italian Il Foglio atenționează că terenul european în care amestecul trumpian se poate maniofesta nu se limitează doar la Ungaria. ”Pentru a-l salva pe Orban, administrația Trump a făcut tot posibilul. Această intervenție majoră nu a fost o surpriză. Fusese chiar anunțată public în strategia de securitate națională publicată în decembrie de guvernul SUA. Trump l-a primit cu fast pe președintele naționalist polonez, Karol Nawrocki. Cele trei partide care l-au ales - Lege și Justiție (PiS), Confederația Libertății și Independenței și Coroana - ar putea fi presate să formeze o coaliție după alegerile parlamentare din 2027. Citeste siMagyar luptă, Orban nu pleacă Mai departe spre extrema dreaptă, J. D. Vance a militat deja deschis pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și lidera acesteia, Alice Weidel. A făcut același lucru în România pentru Alianța pentru Unitatea Română, condusă de George Simion”. Think-Thank-ul preferat al lui Orbán de la Bruxelles pare că a dispărut, dar de fapt, continuă, citim în Politico. Péter Magyar vrea să închidă grupul conservator MCC Bruxelles. E mai ușor de spus decât de făcut. Organizația este pregătită să facă față presiunii politice, au declarat susținători și detractori ai săi, urmând căile alternative de finanțare, potențialele căi de atac legale și bazându-se pe cererea continuă pentru agenda sa eurosceptică conservatoare. MCC Bruxelles — văzut de mulți ca un purtător de cuvânt al guvernului lui Orbán, deși susține că este independent politic — este unul dintre cei mai zgomotoși și controversați detractori ai UE. Supraviețuirea sa ar reprezenta rezistența valorilor lui Orbán în inima UE.

Situația combinatului Liberty din Galați, fostul Sidex, ne aduce aminte de privatizările din anii 2000. Romeo Borza, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, a declarat pentru „Ziarul Financiar” că se va face o nouă încercare de vânzare la un preț de 465 milioane de euro, după ce în urmă cu câteva săptămâni licitația internațională care a plecat de la 690 milioane de euro nu a avut niciun cumpărător. Liberty Galați se află de un an de zile în concordat preventiv, o procedură asemănătoare cu insolvența, și noii administratori caută soluții pentru a salva afacerea. Compania are 1.000 de creditori neplătiți, dintre care cei mai mari sunt statul, prin ANAF, care are de recuperat 150 milioane de euro și Eximbank, o societate bancară cu capital de stat, care are de încasat 300 milioane de euro. Prima dată Sidexul, actualul Liberty, a fost privatizat în anul 2001. A fost o vânzare cu scandal către Mittal, pentru că prețul de 77 milioane de dolari, din care statul a încasat 25 de milioane, a fost considerat ridicol de mic. Sidex Galați era un simbol al economiei socialiste care nu a reușit să să se adapteze la noile rigori. Întins pe o suprafață de 1.600 de hectare, un combinat de mărimea unui mic oraș, cu o importantă miză socială în zonă, Sidex era „căpușat la greu” în anii 90. S-a spus că suma încasată pentru privatizarea Sidex a fost atât de mică încât ar fi echivalat cu vânzarea pe un dolar. Criticii privatizării uitau că aprovizionarea cu materie primă și vânzarea produselor fabricate depindeau de companii care reușeau să facă business în timp ce combinatul pierdea bani. De exemplu, mi-a rămas în minte că, înainte de privatizare, Sidex avea pierderi de un milion de dolari pe zi, adică 365 milioane de dolari pe an. La care se adăugau datoriile istorice. Situația Sidex din anul 2001 și cea a Liberty peste mai bine de două decenii are destule asemănări, dar și destul deosebiri. Sidex 2001 și Liberty 2026 au în comun dificultățile economice: datorii neachitate, furnizori neplătiți, pierderi financiare. Trebuie remarcat că datoriile către stat rămân un punct comun, iar actuala companie nu și-a achitat împrumutul bancar pe care l-a contractat, în timp ce Sidexul avea datorii mari către o firmă considerată căpușă. De asemenea, marea problemă rămâne cea a piețelor de desfacere. Sidex și Liberty suferă din același motiv și anume din lipsă de competitivitate pe piețele de vânzare. Iar prețul energiei electrice, un cost esențial pentru industria siderurgică, a fost și este un punct sensibil pentru combinat. Nici România, nici Uniunea Europeană nu au reușit să găsească o soluție pentru ca sectoarele industriale mari consumatoare de energie electrică să poată intra în competiție pe piață cu producătorii din China, de exemplu. Desigur, sunt și diferențe între Sidexul din anul 1999 și Liberty din 2026. În primul rând, numărul angajaților este mult mai mic, în 26 de ani a avut loc o restructurare naturală a personalului. În al doilea rând, investitorii au adaptat capacitatea de producție a combinatului sau mai exact a fost redusă atât producția, cât și activele fizice. În fine, în al treilea rând, clienții de astăzi au nevoie de produse siderurgice de o calitate mai înaltă decât în urmă cu două decenii. Acum, combinatului Liberty i-a venit, din nou, sorocul. Adică, este scos la vânzare într-un moment poate mai dificil decât în urmă cu două decenii. La prima strigare a licitației nu a venit niciun investitor. Vom vedea ce va fi în pasul doi, dar semnalele nu sunt deloc încurajatoare și s-ar putea să revină discuția referitoare la cumpărarea combinatului pentru „un euro”. Bineînțeles, ar fi o variantă simbolică, pentru că nu știm dacă un potențial nou investitor va fi obligat să plătească datoriile vechi, care în cazul Liberty ajung la cel puțin 450 milioane de euro. În concluzie, combinatul din Galați se învârte de ani de zile într-un cerc vicios din care nici privatizarea, nici vânzarea nu l-au putut scoate.

Dacă sunteți în trecere prin Bruxelles, în afară de celebra Piață Mare, apetisanții cartofi prăjiți, delicioasa ciocolată sau berea de înaltă clasă, merită să vă rezervați din timp pentru un obiectiv poate mai puțin cunoscut, dar foarte interesant: Casa Istoriei Europene.   Acest muzeu interactiv, deschis în 2017 sub egida Parlamentului European, prezintă istoria Europei sub diferite aspecte. De la mitul antic al Europei, prințesa feniciană atât de frumoasă, de care însuși Zeus s-a îndrăgostit nebunește, la evenimentele care au definit Europa de azi. De la descoperirile geografice la revoluția industrială, la războaiele și totalitarismele secolului XX. De la răsturnările politice și sociale din acel 1989 și până la Uniunea Europeană de azi.   Muzeul în sine presupune o trecere pe o scară, de la un etaj la altul unde sunt redate diferite epoci ale istoriei Europei. Înainte de aceasta, în prima încăpere, vă va întâmpina grafica inconfundabilă a artistului român Dan Perjovschi.   Veți vedea apoi motoarele și locomotivele care au făcut din Europa cea mai mare putere a lumii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Veți auzi sunetele din tranșeele Marelui Război și veți putea răsfoi cărțile poștale trimise acasă de soldații de pe front. Veți vedea ascensiunea bolșevismului, a fascismului și nazismului, veți asculta zgomotul avioanelor în picaj din bombardamentele celui de-al doilea război mondial, veți vedea Europa în ruine.   Apoi, divizarea ei, în blocuri rivale, progresele sociale dar și provocările de după război, căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem noi azi. La fiecare etaj, vizitatorii sunt invitați să reflecteze asupra patrimoniului comun al continentului și a valorilor care ne unesc. Există, de asemenea, spații de explorare interactivă pentru copii și tineri.   Totul se întâmplă urcând de la un etaj la altul, pe scările care se rotesc în jurul unei construcții metalice spiralate reprezentând vârtejul timpului. La sfârșit, la ultimul etaj, puteți să aflați despre problemele cu care se confruntă europenii azi, cum ar fi Brexitul sau schimbările climatice. Sau puteți pur și simplu, să vă retrageți în spațiul de reflecție. Și totul, în timp ce vârtejul timpului continuă să urce, semn că totul poate fi în schimbare.   Muzeul Casa Istoriei Europene se află în parcul din spatele clădirii din Bruxelles a Parlamentului European. Și – încă un detaliu deloc de neglijat – intrarea este liberă.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vă propun o perspectivă despre echilibru și puterea de a construi într-o lume aflată în plină reorganizare. Succesul în afaceri depinde de menținerea unei balanțe între adrenalina riscului și liniștea unei vieți personale stabile. Companiile au nevoie de o gestionare inteligentă a capitalului și de soluții pragmatice pentru a naviga prin complexitatea piețelor actuale. Dimensiunea reprezintă un avantaj strategic esențial, deoarece o structură mai mare, precum Uniunea Europeană, oferă o forță de negociere mult superioară oricărei entități individuale. Dezvoltarea economică reală apare prin crearea de valoare autentică, nu doar prin speculații sau prin pomparea artificială de fonduri în creșteri nesustenabile. Încrederea în viitor se bazează pe capacitatea de a învăța din eșecuri și pe curajul de a investi în tehnologii care transformă societatea. Responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să înțeleagă regulile jocului capitalist și să contribuie la un mediu în care performanța merge mână în mână cu stabilitatea socială. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Au trecut 16 ani de când partidul lui Viktor Orban a făcut politicile economiei maghiare. Începutul a fost sub semnul măsurilor de tip liberal, dar foarte repede au apărut măsurile specifice naționalismului economic. În acest moment, economia Ungariei este sub semnul deficitelor mari și a unor sectoare care produc o valoarea adăugată redusă. Ce moștenire economică preia Péter Magyar? Care este situația economiei ungare în contextul schimbărilor politice? Guvernarea Viktor Orban, începută în anul 2010, a debutat cu stabilizarea finanțelor publice, reducerea șomajului și o accelarea a creșterii economice folosind un flux de fonduri europene sub impulsul unui program de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timp, însă, autoritățile de la Budapesta s-au îndepărtat de viziunea liberală asupra economiei orientându-se către un model suveranist, cu un rol tot mai puternic al statului, arată o analiză publicată recent de Centrul pentru studii estice din Polonia. Economia maghiară produce valoare adăugată redusă, fără sectoare inovatoare, dependentă de capitalul străin și de exporturi. Șocurile apărute după anul 2020, criza sanitară și apoi criza energetică, la care s-au adăugat controversele tot mai acute cu Uniunea Europeană care au culminat cu suspendarea unei părți importante din fondurile europene, nu au fost cauzele esențiale ale lipsei de performanță a economiei maghiare, ci, mai degrabă, au scos în evidență slăbiciunile ei. La începutul guvernării, FIDESZ a realizat o reformă fiscală, respectiv a introdus o cotă unică de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice (care în anul 2016 a fost redusă la 15%) și două cote de impozitare pentru profitul companiilor, care în anul 2017 au fost înlocuite cu o cotă unică de 9%. Cu aceste niveluri de impozitare, Ungaria avea un regim fiscal atractiv la nivel european. Doar că guvernul a decis în anul 2012, într-un moment în care economia se afla în recesiune, să ridice cota standard de TVA la 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în acest moment și a introdus o serie de impozite extraordinare în sectoare dominate de capital străin, precum domeniul bancar, energie, telecomunicații sau retail. La aceste măsuri fiscale „neortodoxe” s-a adăugat și decizia preluării de către stat a unor active ale fondurilor de pensii private. Sistemul de impozitare a fost perceput ca arbitrar, îndreptat împotriva companiilor multinaționale și cu o accentuată implicare a statului. Rezultatul a fost că ponderea investițiilor străine directe în total investiții a scăzut de la 76%, în anul 2009, la 60%, în 2022. Capitalul local s-a dezvoltat în sectoare precum mass-media, energie sau financiar. De asemenea, Ungaria și-a consolidat prezența producătorilor auto: Audi, Mercedes sau BMW și-au stabilit centre de producție în Ungaria, de multe ori la concurență cu regiuni din România. Exporturile de mașini și componente auto reprezintă acum un sfert din exporturile realizate de economia maghiară, arată studiul institutului polonez. În același timp, s-a creat o elită de afaceri locală, apropiată de guvern, care a acumulat putere și bani printr-un mecanism de utilizare a fondurilor bugetare. Astfel, active de stat au fost transferate către structuri de proprietate opace, dar legate de cercul restrâns al partidului de guvernământ. O analiză OCDE arată că în anul 2024 indicele perceput al corupției în sectorul public, pe o scară de la 1 la 100, era la nivelul 40, mai scăzut, totuși, decât media statelor OCDE. În ultimii ani, finanțele publice s-au deteriorat (deficit bugetar de 7% din PIB, în 2021 și o scădere la 5% din PIB, în anul 2024), datoria publică a urcat până la 80% din PIB și a coborât la 73% din PIB în 2024, inflația a ajuns la niveluri record în Uniunea Europeană, iar în anii 2023-2024 economia a cunoscut două episoade de recesiune tehnică. De asemenea, în anul 2024, PIB-ul pe cap de locuitor era de 77% din media europeană, o performanță cu care Ungaria depășea doar patru state membre. În concluzie, noul guvern va avea ca priorități imediate demontarea actualului sistem politic și economic și restabilirea accesului la fonduri europene.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente.  Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară.  Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională.  Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale. Pentru început, câteva subiecte de actualitate. - Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău. - Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole. Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei. După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite. După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro. Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană. Vită, oaie, capră... Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni. Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin. UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani. Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină. La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate. Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.   După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie. Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri. Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare. De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică. Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară. Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal? În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei. Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”. Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci. Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei. La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia. Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană. În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat. Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Criza ecologică de pe râul Nistru pare să se amelioreze – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă sunt reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult și au avut apa oprită timp de o săptămână. Totuși, încă câteva zile apa din robinete nu este recomandată pentru consum. Nistrul alimentează cu apă 80 la sută din populația Republicii Moldova, iar bombardamentele rusești în Ucraina au dus la deversarea în râu a unor cantități mari de produse petroliere. Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru era în momentul critic de 40 de ori mai mare decât norma. România s-a mobilizat exemplar pentru a ajuta Republicii Moldova, spune premierul moldovean Alexandru Munteanu. Autoritățile dau asigurări că parametrii de calitate sunt monitorizați permanent, în timp ce pe Nistru continuă intervențiile pentru limitarea efectelor poluării. Un reportaj de la Bălți, semnat de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. Temele ediției: - Ministerul de Interne de la București avertizează cetățenii moldoveni, cu domiciliul în România, la o adresă cu 10 persoane, că riscă să rămână fără cartea de identitate. Se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații legate de așa-zise verificări suplimentare pentru cetățenii din R.Moldova, Ucraina, Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, care dețin cetățenia română și vor să obțină sau să preschimbe cartea electronică de identitate. Valeria Vițu vine cu detalii. - Democrația din Europa este în pericol. O spune fără ocolișuri Consiliul Europei, care indică și un motiv, dezinformarea. Altfel zis, cetățenii cred în știrile false, iar apoi sunt ușor de păcălit. Pentru a salva democrația, statelor europene li s-a propus un Nou Pact Democratic. Centrul dezbaterilor este astăzi la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, autorii filmului Drumul Războiului, care documentează practic din primele zile războiul din Ucraina. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Un dezastru pe Nistru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. Aceștia lucrează în continuare la curățarea Nistrului. - Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea principalei surse de apă potabilă a Republicii Moldova. - Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră. Știrile zilei: Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, a declarat directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, la o dezbatere organizată de IPN. Oficialul a recunoscut că autoritățile au acționat cu întârziere, iar substanțele petroliere au pătruns totuși în apă, ceea ce a dus la decizia de a sista alimentarea în raioanele Bălți, Soroca și Florești. Un dezastru a fost prevenit datorită intervenției specialiștilor din România, care au ajutat la instalarea filtrelor absorbante și la protejarea stațiilor de captare a apei. „Pe 7 martie a avut loc un atac masiv al Rusiei asupra complexului energetic Novodnestrovsk din Ucraina”, a reamintit Radu Cazacu. Concentrația poluantului din apă era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă. Constatând că filtrele instalate inițial nu sunt suficiente, autoritățile moldovene au apelat la colegii din România, care au reacționat rapid. „I-am sunat pe colegii din România, care au experiență în acest sens și care ne-au ajutat să instalăm filtre absorbante”, a spus oficialul. Pentru îmbunătățirea calității apei a fost adus de la Iași cărbune activat, care este adăugat în procesul de filtrare. Și premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a subliniat contribuția României la depășirea crizei ecologice. Chiar dacă livrările de apă cu fost reluate, locuitorii din nordul Republicii Moldova sunt îndemnați să folosească apa de la robinet doar în scopuri menajere în următoarele 48 de ore. Cisternele vor continua să aducă apă potabilă în următoarele zile. *** Portalul Zona de Securitate anunță că specialiști din România continuă eforturile de curățare a râului Nistru. Aceștia au ajuns la Hidrocentrala de la Dubăsari pentru instalarea unor capcane de protecție împotriva produselor petroliere. Pentru protejarea stației se pregătește un baraj plutitor de aproximativ 100 de metri. Acesta va fi instalat în zona camerelor de admisie ale hidroagregatelor centralei de la Dubăsari, deoarece în prezent apa trece doar prin acestea — celelalte ecluze sunt închise. Măsura are un caracter preventiv: pata de ulei nu a ajuns încă în zona hidrocentralei. *** Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, care au dus la contaminarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, se spune în concluziile reuniunii Consiliului European care a avut loc joi la Bruxelles. Uniunea Europeană este pregătită să acorde asistență Republicii Moldova în vederea atenuării efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE. În acest context, Consiliul European salută sprijinul imediat acordat Moldovei de statele membre. *** Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al R. Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare de patrie, a fost plasat în arest la domiciliu, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea a mai dispus ca Balan „să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”. Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova a fost reținut pe 8 septembrie de către organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. Ziarul de Gardă notează că Alexandru Balan nu a comentat deocamdată acuzațiile procurorilor români. Balan a devenit director adjunct al SIS în martie 2016, în perioada în care instituțiile statului erau controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. *** Aproape 300 de școli și grădinițe din Republica Moldova vor fi echipate cu tehnologii digitale de ultimă oră, o investiție de peste 15 milioane de lei moldovenești, finanțată de Banca Mondială. Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării afirmă că noile tehnologii vor aduce lecții mai atractive și mai eficiente în instituțiile de învățământ. Investițiile urmăresc extinderea accesului la tehnologii educaționale moderne atât în mediul urban, cât și în cel rural, contribuind la dezvoltarea unui sistem de învățământ competitiv și adaptat cerințelor actuale. *** Șapte din zece respondenți ai unui sondaj spun că sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. În același timp, doar 30% colectează deșeurile separat. Datele se regăsesc în Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat la Chișinău.

Cu trei luni intarziere, nenumarate sedinte tensionate si amenintari privind ruperea Coalitiei, Parlamentul a dat votul final pe bugetul de stat. Imediat după vot, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat din nou „încrâncenarea” premierului și a declarat că sunt multe motive ca Ilie Bolojan să fie schimbat din funcție. AUR a anuntat ca va contesta bugetul la Curtea Constitutionala.     Uniunea Europeană gândește măsuri pentru limitarea prețurilor la energie Romania, alaturi de alte 9 state, a cerut oprirea politicilor verzi in timp ce alte state doresc accelerarea sistemului. În contextul crizei energetice provocate de războiul din Iran, statele cer amânarea eliminării alocărilor gratuite, avertizând că politicile climatice actuale riscă să distrugă nucleul industrial al Europei. Ultima zi de campanie în Franţa pentru alegerile locale Duminică are loc turul 2 al scrutinului pentru a-i desemna pe primarii următorilor 6 ani. Dacă în 95% din cele circa 35.000 de comune franceze edilii au fost aleşi din primul tur, mai sunt aproape 1.600 de comune în care oamenii sunt chemati din nou la urne. Este vorba mai ales de oraşe mari şi medii.

Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) - Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) - Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran (Adevărul) Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu vorbește, pentru „Adevărul”, despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate. „Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor.  Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul. Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene. „Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) Discursul președintelui Emmanuel Macron despre modificarea doctrinei nucleare a Franței a fost planificat demult. A fost o coincidență că a fost ținut la trei zile de la primele atacuri americane asupra Iranului. Coincidența susține cauza lui Macron. Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară asupra Europei. Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Costurile ar urma să fie împărțite cu statele care ar beneficia de ”umbrela” Franței.  Cine va plăti pentru mentenanța și modernizarea arsenalului nuclear al Franței, câtă vreme Franța și Germania, cel mai curtat posibil partener, nu au reușit să dezvolte proiectul unui nou avion multirol european, se întreabă Eurointelligence? Disputa ar fi și mai intensă, pentru că toate deciziile ar urma să se ia strict la Paris. Ar fi dispus președintele Franței să sacrifice Parisul pentru a apăra nuclear Berlinul sau Tallinnul? Este o întrebare pe care o pun mai multe ziare din Germania. O altă mare problemă a planului lui Macron este faptul că a anunțat ”descurajarea avansată” cu 14 luni înainte de finalul ultimului sau mandat. Cine va fi succesorul său la Elysee? Sondajele plasează pe prima poziție extrema dreapta – Jordan Bardella sau Marine Le Pen (care așteaptă până în iulie un verdict al justiției în cazul de fraudă cu fonduri UE la Parlamentul European). Integral în Cotidianul. Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate. Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz. Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril. „România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live. Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) Mulți cetățeni români, surprinși de război în Orientul Apropiat, acuză autoritățile că nu i-au sprijinit și n-au reușit să-i repatrieze rapid, în condițiile în care în întreaga zonă sunt interzise cursele aeriene civile din cauza pericolului reprezentat de luptele în plină desfășurare. Lipsa de înțelegere a realității și incapacitatea cronică de a lua decizii în mod adecvat au legătură cu prăbușirea sistemului de educație, care a avut ca efect înlocuirea gândirii critice cu conținutul digital îndoielnic și, de multe ori, toxic de pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se negociază la Bruxelles, dar se construiește în primării. La București, la Green Energy Expo, 50 de primari din Republica Moldova au participat la o conferință comună cu primarii din România. O absență notabilă de la conferința primarilor de la București a fost cea a unei delegații a Primăriei Chișinău. Primarul Ion Ceban are interzis în UE după ce a fost declarat persoana non-grata de statul român, care l-a calificat drept amenințare pentru securitatea națională din cauza legăturilor sale cu Rusia. Mădălina Șerban aduce detalii. Iată temele ediției: - Se fac 4 ani de la momentul în care Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În 2022, într-un context regional extrem de dificil, la nici două săptămâni de la declanșarea agresiunii Rusiei în Ucraina, Chișinăul decidea să rupă ambiguitatea geopolitică în care s-a complăcut decenii la rând, când a încercat să se împace și cu estul, și cu vestul și a tranșat clar opțiunea sa de viitor. O corespondență de Valeria Vițu. - Lecție despre cum să falsifici istoria: administrația separatistă de la Tiraspol a lansat o campanie în care explică separatismul din stânga Nistrului. Republica Moldova este numită fie stat artificial, fie atunci când este menționată Basarabia, se vorbește despre o colonie a României. A urmărit campania separatistă Vitalie Cojocari și ne prezintă detalii în „Cronica lui Vitalie”. - Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Postică, reprezentant al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, care spune că Republica Moldova are nevoie de o instituție națională dedicată culturii memoriei. Autoritățile și societatea civilă anunță inițierea unui Muzeu al Memoriei și Analizei Războiului de pe Nistru din 1992. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. - Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu. - Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din Orientul Mijlociu. - Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale. Știrile zilei: Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor. Anunțul a fost făcut acum câteva minute de premierul Alexandru Munteanu în deschiderea ședinței Executivului. *** Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu au solicitat evacuarea. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează permanent evoluțiile prin intermediul Celulei de Criză și menține legătura cu misiunile diplomatice din statele vizate. Două persoane au fost evaluate din Israel, cu sprijinul României. Trimiterile poștale internaționale către mai multe state din Orientul Mijlociu vor fi sistate pentru o perioadă nedeterminată, din cauza suspendării traficului aerian. Măsura vizează scrisorile și coletele destinate Israelului, Irakului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Libanului, Iordaniei, Qatarului și Bahrainului. *** Fostul număr doi din serviciul de informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, arestat în România pentru colaborare cu serviciile secrete din Belarus, folosea metode clasice de spionaj adaptate erei digitale și trimitea sistematic rapoarte scrise în rusă. La scurt timp după arestarea sa, unul din conturile de poștă electronică pe car ele folosea a fost șters de pe o adresă IP din Belarus, scrie Digi24. Publicația notează că dosarul lui Alexandru Bălan ridică întrebări grave despre vulnerabilitățile structurale ale serviciilor de informații din Republica Moldova și despre amploarea penetrării acestora de către servicii ostile. Arestat în România pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, Alexandru Bălan a fost trimis în judecată la finalul săptămânii trecute, fiind acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Dosarul instrumentat de DIICOT se va judeca la Curtea de Apel București. Alexandru Bălan a fi ajuns adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău în 2016, cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. *** Pentru a restabili legătura de transport cu satele moldovenești din regiunea transnistreană, circulație care poate fi făcută doar cu bacul peste râul Nistru, autoritățile au efectuat lucrări de spargere a gheții. Bacul Molovata urmează să-și reia activitatea, după o pauză de două luni, după ce râul Nistru a înghețat din cauza gerului puternic din ianuarie. În lipsa bacului, aprovizionarea localităților, dar și circulația localnicilor se face rutier prin posturile de control ale administrației separatiste transnistrene, rută considerată nesigură.   Într-un mesaj public, administrația bacului a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă gheața în această perioadă. Aceasta a devenit instabilă și prezintă un risc sporit pentru pescari și persoanele care se află în apropierea apei. Autoritățile urmează să anunțe data la care circulația bacului de la Molovata va fi reluată în regim normal. *** Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale desfășurate la nivel național. Evenimentele reunesc instituții de învățământ, organizații culturale și misiuni diplomatice, anunță Radio Chișinău. Programul include conferințe, dezbateri, concursuri academice, proiecții de film, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, ateliere tematice și competiții lingvistice. Activitățile sunt organizate la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca, Hâncești și în alte localități din R. Moldova. Un punct important al programului este cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului Francofon, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii martie.

Ieri, economistul șef al Confederației patronale „Concordia” a spus clar: „mai vorbim peste o lună”. Contextul a fost cel în care economistul prezenta o prognoză referitoare la evoluția indicatorilor macroeconomici în anul 2026. Este cea mai înțeleaptă abordare a unui macroeconomist: stă o lună de zile și se uită la ce se întâmplă în conflictul din Orientul Mijlociu, privește cum se mișcă indicatorii piețelor financiare și apoi, dacă lucrurile s-au clarificat în linii mari, poate face o analiză realistă. Dar, câți dintre economiști și câți dintre experți pot proceda în felul acesta, adică, să aștepte? Cu siguranță, foarte puțini, pentru că evoluțiile de la oră la oră, de la o zi la alta sunt provocatoare și te îndeamnă la comentarii. Deocamdată, vedem cum reapare spectrul creșterii inflației la nivel global și în Uniunea Europeană. Este un sentiment logic, dacă ne uităm la creșterile de prețuri ale țițeiului și gazelor naturale. De exemplu, ieri, Eurostat a publicat rata inflației în zona euro, iar rezultatul a fost mai ridicat decât așteptările, respectiv, în luna februarie a.c., rata anuală a inflației a fost de 1,9%, față de 1,7% în luna ianuarie a.c. și mai ridicată în comparație cu previziunile analiștilor care erau tot de 1,7%. Desigur, inflația din februarie a.c. din zona euro nu a avut nicio legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu, dar mass-media europeană marchează un moment foarte complicat și constată că inflația din zona euro vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În condiții normale, o rată a inflației de 1,9% nu ar trebui să transmită niciun semnal de alarmă, mai ales că nivelul este sub borna de 2% țintită de Banca Centrală Europeană. Dar, economiștii sunt acum atenți la toate amănuntele și văd că în februarie a.c. creșterile de tarife la capitolul servicii au crescut cu 3,4%, iar inflația, fără alimente și energie, a ajuns la o rată de 2,4%. Culmea este că atât rata generală a inflației, cât și tarifele serviciilor au fost influențate de un eveniment conjunctural, care nu are legătură nici cu prețul țițeiului, nici cu tariful gazelor naturale, nici cu războaiele. Pur și simplu, Olimpiada de iarnă de la Milano a crescut tarifele serviciilor hoteliere și ale restaurantelor cu aproximativ 6%. Deocamdată, o competiție sportivă majoră desfășurată în Italia, a contribuit semnificativ la inflația zonei euro. Dar, îngrijorările rămân. Prețul gazului natural cotat la bursa europeană de profil a crescut cu 70% în primele două zile ale acestei săptămâni, ceea ce pentru o Europă care importă gaze naturale poate fi un adevărat șoc. Așadar, riscurile inflaționiste revin în zona euro și în Uniunea Europeană, iar economiștii își aduc aminte de anul 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, atunci când rata inflației a atins nivelul record de 10,6%. Mai complicat este că fantoma reapariției inflației va bloca băncile centrale din zona euro și din Uniunea Europeană să reducă dobânzile. Sunt economiști care văd pericolul stagflației, adică inflație mare și de durată și creștere economică redusă. Este, totuși, prea devreme ca experții să se pronunțe răspicat pe acest subiect, dar toată lumea este de acord că dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește riscul ca inflația să revină este foarte mare. Întrebarea este: se vor întoarce economia mondială și cea europeană la situația din anul 2022, adică la o rată înaltă a inflației? Nu există un răspuns sigur la această întrebare. Cel mai bine este să procedăm precum spunea economistul șef al Concordia: „mai vorbim peste o lună”.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna. Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană. Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război. Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură. Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării. Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei. De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei. Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră. Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război. Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații. Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului. Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul. Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități. Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni. Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost. I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”. Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului. Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Sunt patru ani în care s-a întâmplat un lucru inimaginabil: ne-am obișnuit cu războiul. Gândirea critică în aceste condiții este esențială. O pace justă pentru Ucraina înseamnă și pace pentru Republica Moldova. Doar în acest context și prin integrarea în Uniunea Europeană ne putem asigura securitatea și stabilitatea”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. Moldova Zoom, o ediție specială dedicată celor patru ani de la începutul agresiunii Federației Ruse în Ucraina.   Temele ediției: - Refugiații ucraineni în Republica Moldova – ce fac după patru ani, cum se simt și la ce visează. Mii de ucraineni au învățat limba română, și-au găsit locuri de muncă și și-au dus copiii la școală, dar, deși se simt în siguranță, trăiesc în fiecare zi cu dorul de casă și cu amintirile războiului, amintiri care nu i-au părăsit niciodată. Un reportaj semnat de corespondentul nostru în nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - O țară în război, care de patru ani rezistă în fața agresiunii ruse. Există oare turism în Ucraina? Ei bine, există. Și chiar se promovează la târguri internaționale: „Vrem să se știe că suntem vii, că rezistăm. Și că vă așteptăm la noi în vizită. Ca turiști. Și acum, și după terminarea războiului”. Un mesaj mai mult decât emoționant din partea Angelei Horenciuk, președinta Asociației Bucovina Turistică din regiunea Cernăuți. Am discutat la standul Ucrainei de la Târgul de Turism din București în limba română. - Rusia a recrutat cetățeni moldoveni pentru a distribui mesaje de ură împotriva Ucrainei în Franța. Autoritățile au reținut mai multe persoane care au fost plătite pentru a desena sicrie și mesaje antiucrainene pe fațadele unor ziare din Paris. Ce riscă acum indivizii, aflați de la jurnalistul Vitalie Cojocari, care ne aduce Cronica lui Vitalie. - „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor”, declară președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse. - În ajun, clădirea parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben. „Culorile care vor învinge”, spune speakerul de la Chișinău. - Societatea civilă din Republica Moldova a semnat o declarație de solidaritate pentru o pace justă în Ucraina. - Costurile reconstrucției de după război a Ucrainei se ridică la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, iar consecințele umane se vor resimți „timp de generații”. Știrile zilei: La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, președinta Maia Sandu declară la Chișinău: „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă, a scris Maia Sandu. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”. *** În ajun, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost iluminată în culorile albastru și galben. Acțiunea are loc în semn de solidaritate cu poporul ucrainean. Într-un mesaj public, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că Moldova a condamnat din prima zi agresiunea Federației Ruse. *** Peste 60 de organizații ale societății civile din Republica Moldova au semnat o declarație comună la cei patru ani de agresiune rusă în Ucraina, prin care cer „o pace justă și durabilă cu protecția oamenilor, a dreptului internațional și de solidaritate cu poporul ucrainean”. Declarația subliniază impactul uman devastator al războiului – mii de civili uciși și răniți, inclusiv copii, distrugerea infrastructurii critice, a instituțiilor educaționale și medicale, precum și consecințele regionale asupra securității și stabilității europene. *** Autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, echivalentul de trei ori a PIB-ului Ucrainei de anul trecut, conform unui raport comun al acestora, transmite AFP, citată de Moldpres. Cele mai afectate sunt sectoarele locuințelor, transporturilor și energiei, conform raportului. Pagubele și necesitățile se concentrează în regiunile din apropierea liniei frontului și în marile zone urbane ucrainene. Pentru capitala Kiev – cu 3 milioane de locuitori și o suprafață puțin mai mică decât cea a Berlinului – reconstrucția este estimată la peste 15 miliarde de dolari, orașul fiind vizat frecvent de atacuri cu drone și rachete rusești. Consecințele umane, socioeconomice și de mediu ale invaziei ruse se vor resimți „timp de generații”, mai subliniază raportul.

Bugetul pe 2026 ar putea fi trimis în Parlament săptămâna viitoare, anunță la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor. El precizează pe de altă parte că îl susține pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria. Kelemen Hunor mai afirmă că războiul din Ucraina va continua și regretă că UE nu este un actor relevant în procesul de pace. Kelemen Hunor, despre patru ani de război în Ucraina: ”Acest război absolut inacceptabil și de neexplicat cu o gândire rațională, din păcate, nu se va termina prea curând (...). În acest moment, UE în ceea ce privește negocierile nu este un actor, este doar o dorință. Sigur, finanțează Ucraina, finanțează cheltuielile pentru funcționarea statului ucrainean (...), dar la discuțiile privind pacea nu este un actor relevant Uniunea Europeană”. Despre alegerile din Ungaria: ”Îl susțin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe, așa consider eu după tot ce am văzut în acești ani, pe de o parte, poziția lui Orban față de minoritățile maghiare, care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, o politică națională coerentă și responsabilă (...). Votul maghiarilor din toate sondajele pe care noi le-am făcut și pe care noi le cunoaștem, aproape 92%, cei care se vor exprima merg către Orban”. Despre bugetul pe 2026: ”Săptămâna viitoare ar trebui să ajungă bugetul în Parlament pentru dezbatere și pentru vot. În aceste zile, sunt și discuții tehnice între vicepremier și miniștri, Ministerul de Finanțe și ceilalți și vor fi și discuții politice în coaliție”. Despre PNRR: ”Mai sunt câteva chestiuni unde există discuții, care afectează într-un fel și bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse și asta ar însemna ori pierdere de bani ori trecerea pe bugetul național în perioada următoare, unde au început investițiile. Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România și-a asumat să fabrice panouri solare și combustibilul pe hidrogen. Deci cele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înșel. Mult”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general NATO, Mark Rutte, și premieri din mai multe state europene sunt prezenți astăzi la Kiev pentru a-și manifesta solidaritatea cu Ucraina. Tot astazi a avut loc o reuniune în format hibrid a „Coaliției de la Voință”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Mesajul occidentalilor e acelasi- Avem nevoie de pace, dar trebuie să ne pregătim pentru alte scenarii.     Zelenski către ucraineni: "Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean" A fost mesajul presedintelui Volodimir Zelenski catre natiune la implinirea a 4 ani de razboi. Aceeasi zi in care Rusia transmite ca va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestui obstacol fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei.   Conflictul de la graniță a redesenat harta economică a Europei și a produs unde de șoc inclusiv în agricultura românească România a devenit principal coridor de tranzit pentru cerealele ucrainene, dar și una dintre cele mai afectate piețe din Uniunea Europeană, de preturile mici si calitatea neconforma. Abordam subiectul mai tarziu.  Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică Rata natalităţii este în cădere liberă, pierderile de pe front sunt uriase iar milioane de persoane au părăsit ţara. Iasi si Timisoara sunt doua dintre orasele in care s-au închegat in ultimii 4 ani comunitati de ucraineni. Colegii mei au pregatit reportaje.  

Subiectul rețelei de asasini plătiți de Moscova care aveau ca țintă oficiali și jurnaliști din Ucraina, destructurată de polițiștii moldoveni și ucraineni, continuă să rămână în atenția discuțiilor publice la Chișinău. În dimineața zilei, Președinția de la Chișinău a emis un comunicat în care explică cum s-a întâmplat că unul dintre figuranții dosarului a ajuns să fie grațiat de președinta Maia Sandu. Înainte de arestarea în Rusia, Nicolae Șepeli nu a avut antecedente penale. Acesta a fost ademenit într-o rețea de traficanți de droguri, cazul lui fiind calificat internațional drept victimă a traficului de ființe umane, statut confirmat inclusiv de organizația La Strada. Președinția anunță că realizează verificări „pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”. Temele ediției: - Forțele de ordine din Republica Moldova și Ucraina au desconspirat o rețea care pregătea atentate și asasinate la comandă pe teritoriul Ucrainei. Cel puțin 10 persoane au fost reținute, inclusiv la Chișinău. Țintele erau jurnaliști și militari importanți, iar indicațiile veneau de la Moscova. Cât plăteau rușii și cum funcționa rețeaua ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cazul „asasinatelor la comandă” a explodat rapid pe rețelele sociale. Pentru mulți în Moldova cazul readuce în prim-plan o problemă mai veche: cât de transparente sunt mecanismele de clemență ale statului. Liliana Barbăroșie s-a uitat peste reacțiile din presă și de pe rețele de socializare. - Intrăm în săptămâna care acum patru ani ne-a schimbat complet viețile și viitorul – patru ani de când Federația Rusă a atacat Ucraina. Invitatul de astăzi este fostul deputat de la Chișinău, analistul politic Oazu Nantoi, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie. - Satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă este prima localitate din Republica Moldova care a demonstrat că independența energetică este posibilă la nivel rural. Printr-un proiect ambițios finanțat de Uniunea Europeană, Feștelița s-a transformat într-un model de eficiență: de la grădinițe încălzite cu biomasă, până la un parc fotovoltaic care aduce venituri la bugetul local. Povestea de succes de la Feștelița vă este prezentată de Veronica Gherbovețchi, care a stat de vorbă cu primarul din localitate, Nicolae Tudoreanu, dar și și cu directoarea grădiniței, Liuba Vozian. - O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează, în perioada 23–25 februarie, o vizită în Republica Moldova. - Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro din partea UE pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. - Mii de elevi din Republica Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, pentru a transmite mesaje de solidaritate copiilor din Ucraina. Știrile zilei: O delegație a Comitetului pentru afaceri externe din Seimasul Lituania efectuează o vizită în Republica Moldova. Parlamentarii lituanieni vor avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alți oficiali de la Chișinău. Agenda vizitei include schimburi de opinii privind cooperarea parlamentară, parcursul european al Republicii Moldova, oportunitățile de extindere a parteneriatului bilateral în diverse domenii. *** Agricultorii din Republica Moldova pot beneficia de granturi de până la 50 mii de euro pentru inițiative de cooperare în domeniul producerii și valorificării semințelor. Programul are un buget total de 250.000 de euro și este finanțat de Uniunea Europeană, transmite Moldpres. Sprijinul este destinat grupurilor de producători sau parteneriatelor care își propun să dezvolte proiecte comune pe întreg lanțul valoric al sectorului semincer, de la producere și multiplicare până la procesare și comercializare pe piață. *** Mii de elevi din Republică Moldova s-au implicat în campania „O scrisoare ține loc de îmbrățișare”, inițiată de Ministerul Educației de la Chișinău, pentru a transmite mesaje de solidaritate, curaj și speranță copiilor din Ucraina. Scrisorile redactate de elevi urmează să fie transmise destinatarilor prin intermediul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova. Inițiativa a fost concepută pentru a oferi copiilor afectați de războiul din Ucraina un semn de apropiere, sprijin moral și empatie din partea colegilor lor din Republica Moldova.   *** Drumurile din rețeaua rutieră națională sunt practicabile în această dimineață pe întreg teritoriul Republicii Moldova, după intervenții desfășurate în ultimele 12 ore, după ninsorile abundente din weekend. Meteorologii anunță că, pe parcursul zilei de luni, cerul va fi variabil, iar local vor cădea precipitații slabe. Temperaturile vor indica o ușoară încălzire, totuși minimele nocturne rămân negative, între −10 și −4 grade.

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional. Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române. Temele ediției: - Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile. - Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale. - Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München. - Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei - Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri. Știrile zilei: Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport. *** Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa. Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor. *** Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău. În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program. *** Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș. Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică. Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv. Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori. În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania. Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri. Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.   Bruxelles relaxează limitele pentru îngrășămintele RENURE Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații. Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului. Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.   Raport european: ecosistemele au nevoie de măsuri mai rapide Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente. Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020. Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.   Heringul din nordul Mării Baltice intră în patrimoniul gastronomic european Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime. Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.   Clauze de protecție pentru fermieri în acordul Mercosur Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile. Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav. Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino. Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Lumea în care trăim se schimbă mai repede decât ne-am fi imaginat acum 10 ani. Lucruri care păreau imposibile sau poate exagerate au ajuns subiecte serioase de discuție: viitorul NATO și al Uniunii Europene, mișcările Rusiei, echilibrul marilor puterilor de pe glob, dar și cât de pregătită este România pentru scenarii politice radicale. În acest episod Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum fac un exercițiu de imaginație despre ce urmează în următorul deceniu? Război mondial sau reconfigurare globală? Guverne autoritare sau democrații mai fragile ca oricând? România, în toată această schimbare, unde va fi? Discuția pornește, inevitabil, de la realitatea imediată — gropile și șantierele fără sfârșit din București — și ajunge la marile teme geopolitice care ne pot afecta direct viețile. Vă rugăm să ne scrieți în comentarii care sunt părerile voastre, cum vedeți aceste schimbări și dacă suntem pregătiți pentru toate acestea. Mulțumim 00:00 Promo 01:34 Transmisiuni sportive în vremuri de demult 05:12 Concerte de la ruși 08:09 Se vor termina vreodată gropile din București? 29:04 O lume în schimbare 32:20 Ne imaginam aceste lucruri în 2016? 38:50 În următorul deceniu putem asista la un război mondial? 43:01 Mișcarea rușilor la granița finlandeză 45:50 Va mai exista NATO? 48:52 Uniunea Europeană va mai exista? 55:00 Trece România la moneda euro? 57:10 Se va uni Moldova cu România? 59:47 Trei mari puteri mondiale? 01:05:11 Al treilea mandat pentru Trump și război civil în America? 01:09:56 Va veni un guvern autoritar în România? 01:14:40 Va rămâne România întreagă?

Într-o lume tot mai instabilă, am încercat să înțelegem împreună cu profesorul Armand Goșu dacă mai putem dormi liniștiți sau dacă haosul pe care Rusia îl exportă metodic a început deja să ne erodeze siguranța. Rusia nu pare să urmărească un obiectiv teritorial clasic, ci mai degrabă transformarea vecinătăților în zone neguvernabile, unde singura regulă este dezordinea controlată. În acest context, miza noastră istorică rămâne neschimbată de secole: consolidarea apartenenței la Occident și reîntoarcerea simbolică la matca europeană, de care am fost smulși brutal după 1944. Republica Moldova a devenit un laborator fascinant al acestei lupte, unde, în ciuda propagandei, pragmatismul cetățenilor înclină balanța către stabilitatea oferită de Uniunea Europeană. Am observat cum moldovenii au ridicat supraviețuirea la rang de artă, înțelegând instinctiv că într-o regiune măturată de imperii, reziliența este mai valoroasă decât eroismul de moment. Totuși, sub suprafața succeselor diplomatice, există riscul ca serviciile de informații să controleze prea strâns clasa politică, un model de tip rusesc care ne-ar putea compromite viitorul democratic. Deși Europa își reconstruiește acum industria de apărare, războiul din Ucraina rămâne o variabilă necunoscută care va defini arhitectura de securitate a următoarelor decenii. În final, concluzia este că nu trebuie să fim „stejari” care se rup la prima furtună, ci mai degrabă „sălcii” capabile să se îndoaie fără să se prăbușească în fața presiunii istoriei.  IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Odată cu creșterea mișcărilor suveraniste, s-au intensificat și conspirațiile legate de deciziile și influența Uniunii Europene în România. Criticată pentru că ar fi prea tehnică, birocratică și elitistă, UE ne-a oferit totuși o viață mai bună, nu doar aici, în România, ci și celorlalți europeni care fac parte din această comunitate.În acest episod, Vlad Adamescu și Răzvan Petri discută despre viitorul proiectului european, despre ce are de câștigat România din apartenența la UE, dar și despre rolul real al instituțiilor europene în influențarea politicilor naționale.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt fondatorii inițiativei Politică la minut și sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King's College London.