Podcasts about uniunea european

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării. Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.   Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea) Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000. Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.   Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării. Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”. Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens. Integral în ziarul Adevărul.   Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia. Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.   Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români. Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii. Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Presa internațională prefațează alegerile din Republica Moldova. Comentatorii explică mizele regionale și europene ale scrutinului. Le Figaro notează că ”alegerile de duminică sunt considerate cruciale pentru viitorul acestei foste republici sovietice. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, a acuzat joi Uniunea Europeană. Euronews observă că ”votul moldovenilor care locuiesc în Transnistria s-ar putea dovedi decisiv. În Transnistria, la alegerile prezidențiale din 2024, candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo, a câștigat aproape 80% din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut în jur de 20%. Autoritățile moldovene au pus poliția în alertă pentru a asigura buna funcționare și securitatea secțiilor de votare în ziua alegerilor”. Politico informează că   ”moldovenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri parlamentare înconjurate de tentative de amestec în sistemul politic, despre care oficialii de securitate occidentali și experții cibernetici spun că provin din Rusia. Însă sprijinul acordat de Washington pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor interferențe a scăzut, în parte după ce a fost desființată agenția de dezvoltare USAID la începutul acestui an. Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de la preluarea mandatului de către președinte Donald Trump - ca urmare a unui mix de reduceri de finanțare, remanieri guvernamentale și politica administrației America First”.   Alegerile din Republica Moldova  reprezintă „primul test major al confruntării dintre Rusia și Europa”, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Kremlinul speră să câștige confruntarea la distanță cu Uniunea Europeană, denunțând „isteria anti-rusă” care domnește la Chișinău și respingând acuzațiile de interferență. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Iar Foreign Policy scrie că Rusia nu  doar „influențează” alegerile din Moldova. Moscova dorește o bază pentru a se infiltra în UE și duce un război multivector. Expresia „operațiuni de influență” este complet inexactă pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Moldova. Rusia este angajată într-un război multivector. Acesta își propune nu doar să contracareze traiectoria Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană – aprobată cu o majoritate restrânsă într-un referendum din 2024 – sau să o aducă în sfera de influență a Rusiei, ci și să folosească țara ca o bază bine situată geografic pentru a efectua atacuri hibride în interiorul UE și operațiuni în Ucraina.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli. Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei. Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe. Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.   Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru. Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale. Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.   Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european. Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia. În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.   Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025. Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană. Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.   UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un ghid de pregătire împotriva dezinformării și manipulării online. GlobalFocus Center analizează de mulți ani propaganda și dezinformarea în România și în țările din proximitate, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia. Republica Moldova a devenit un exemplu de bune practici în lupta cu dezinformarea.Oana Popescu Zamfir: „Republica Moldova a parcurs nişte paşi fundamentali, pe care trebuie să-i parcurgă şi România. Primul este să admită existenţa acestei ameninţări, explicit. În strategia naţională de apărare, care este în curs de pregătire, trebuie menţionat explicit, nu trebuie să fugim de cuvinte şi de greutatea lor. Pentru că dacă nu ne identificăm cu precizie problema şi inamicul, este foarte greu să dezvoltăm mecanisme instituţionale şi strategii de răspuns. Al doilea pas este înţelegerea faptului că nu e ceva ce poate să facă nici guvernul singur şi nici societatea civilă singură. E ceva care necesită resurse. Ele există la nivel european, deci putem beneficia de fonduri europene în sensul ăsta. Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile mecanisme, astfel încît, exact cum a făcut şi Republica Moldova, o abordare care se numeşte «Whole of society», care acoperă întreaga societate şi aduce la un loc ONG-uri, Think Tank-uri alături de organizaţiile guvernamentale, e un exerciţiu util care creează transparenţă şi încredere. Este bine şi pentru instituţiile statului să înveţe să lucreze cu societatea civilă, şi viceversa. Odată ce avem această structură, paşii sînt destul de limpezi. E vorba de identificarea ameninţărilor şi atacurilor, de monitorizare – şi mult din asta se face deja cu softuri, cu inteligenţă artificială dar e nevoie şi de analiza umană. După care e vorba de contramăsuri, variante de răspuns şi – extrem de important, o categorie de sine stătătoare: comunicarea strategică. Iar aici statul român are, în mod tradiţional, o abordare deficitară. Instituţiile nu înţeleg şi nu ştiu să comunice constant cu cetăţeanul o agendă naţională, conform cu interesele naţionale, astfel încît să nu mai lase spaţiu de manevră în primul rînd celor care dezinformează. Pentru că, dacă mereu vom fi reactivi şi doar vom răspunde în momentul în care există manipulare şi atacuri de acest tip, niciodată nu vom reuşi să recuperăm acest decalaj. E nevoie de claritate, de coordonare între instituţii şi să avem, mai ales pe subiectele sensibile, care nu-s deloc greu de identificat, campanii de comunicare coerentă cu cetăţeanul, astfel încît să fie informat înainte de a apuca să fie dezinformat. Foarte multe dintre instituţiile statului au resursele umane. E ciudat că nu se văd, într-adevăr, dar sînt foarte mulţi profesionişti pe care i-am întîlnit în toate instituţiile relevante, care înţeleg ameninţarea. Dar lipseşte exact mecanismul de coordonare şi planul de acţiune strategic care să le permită să acţioneze coordonat şi coerent.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului. Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.   Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.   Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc. În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria. Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului. Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile. Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova. Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

”Ar trebui să fie clar că Donald Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat”. Este mesajul tranșant pe care îl transmit trei nume grele ale politicii europene. Într-un articol comun de opinie din Politico, ei propun câteva măsuri pentru ca Europa să evite situația de a deveni un protectorat al Americii lui Trump. Cei trei sunt: Josep Borrell Fontelles, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și președinte al Mișcării Europene Internaționale și Domènec Ruiz Devesa, fost europarlamentar și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni. Din primele rânduri ale articolului, autorii deplâng faptul că Uniunea Europeană apare ca periculos de fragmentată și slabă, într-o lume a imperiilor continentale, fiind expusă unui risc real de a deveni vasalul Americii. Acest lucru a devenit evident după concesiile nereciproce făcute președintelui american Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare și comerț, precum și după acceptarea de către Europa a unui rol minor în gestionarea războiului din Ucraina. Mai mult, de la Gaza la Nagorno-Karabah, implicarea UE în conflictele externe a devenit în mare parte irelevantă, fie din cauza lipsei sale de credibilitate internațională, fie din cauza lipsei unității. Pe plan intern, autorii critică abandonarea pactului verde, proiectul far al precedentului mandat al președintei ursula von der Leyen, ca și abandonarea politicii de coeziune în favoarea unor noi priorități. Între timp, extrema dreaptă populistă eurosceptică și eurofobă nu a fost niciodată mai puternică în țările membre sau în instituțiile UE. ”Actualii lideri ai UE suferă de o lipsă de viziune politică pe termen lung, de leadership și de unitate”, scriu autorii. Ei consideră că acum, instituțiile europene sunt dominate de o ”alianță improbabilă” formată din simpatizanți ai lui Trump și atlantiști nostalgici. Astfel, linia predominantă a fost de a-l flata și a-l îmbuna pe președintele SUA în speranța de a limita pagubele - și acest lucru nu funcționează deloc. Pentru Trump, contractele obligă doar cealaltă parte - nu și pe el. Concluzia autorilor?  Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat. America sa constituie un șoc geopolitic, economic și cultural uriaș pentru Europa. Cei trei propun o revigorare a unei majorități pro-europene  - în special Parlamentul European. Pentru început, legislativul ar putea bloca reducerea tarifelor la produsele americane - o mișcare care ar fi cu siguranță populară în rândul alegătorilor și ar semnala disponibilitatea Europei de a se opune șantajului. În plus, trebuie să ne consolidăm uniunea politică, să depășim veto-crația care îi permite prim-ministrului maghiar Viktor Orbàn să blocheze asistența militară a UE către Ucraina și să ne construim propriul sistem de apărare. Sau, ”Coaliția celor care vor” ar trebui să lanseze o nouă „Comunitate Europeană de Apărare” cu o dimensiune parlamentară și fiscală, deschisă tuturor țărilor membre interesate să adere. Dacă nu se iau măsuri și așteptăm următoarea criză, Europa, ca proiect politic, riscă să moară, este avertismentul din finalul articolului de opinie apărut în Politico.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii. The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”. Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană: ”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990. El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”. Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”. Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției. Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”. Deutsche Welle punctează, la rândul său:   ”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi. Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa. La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență. Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor. Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat. Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.  

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

Suveraniștii au descins în localitatea suceveană Broșteni, afectată de inundații devastatoare, cu selfiuri și postări pe rețelele sociale. Dar cine îi ajută cu adevărat pe locuitorii afectați de fenomenele meteo extreme? Ei bine, tocmai instituțiile mult hulite de suveraniști: guvernul României și Uniunea Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că va activa mecanismul european RESTORE, în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț Aceasta va permite alocarea rapidă a milioane de euro din fonduri europene către zonele afectate. Anunțul vine după ce Guvernul de la București a alocat imediat sume de până la 30.000 de lei per familie și a dislocat efective substanțiale pentru intervenție și sprijin. În zonă au ajuns imediat  medici și pompieri, ambulanțe și elicoptere. Dar ce este mecanismul RESTORE? RESTORE permite statelor membre afectate de dezastre climatice să beneficieze de o rată de cofinanțare de 95% pentru măsurile de reconstrucție. Pot fi finanțate obiective cum ar fi repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și asistență materială de bază și sprijin social și medical, precum sprijinirea temporară a finanțării schemelor de șomaj tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dezastrelor. Măsura a fost convenită de Uniunea Europeană după dezastrele naturale din Europa Centrală, de Est și de Sud din 2024. Fenomenele extreme, cauzate de schimbările climatice, au generat pagube importante în 2024, în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia și Slovacia.  Astfel că instituțiile europene au vrut să se asigure că vor putea sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele climatice. Așadar, în conformitate cu regulile mecanismului RESTORE, pentru reconstrucția localității Broșteni, la fiecare 5 euro investiți de la București, Bruxelles-ul vine cu 95 de euro. Și nu trebuie să obosim să spunem aceste lucruri, în condițiile în care propaganda rusească a descins în localitatea grav afectată pentru a face ce știe mai bine: sumbinarea încrederii în autorități și în democrație, denigrarea democrației liberale și a Uniunii Europene. În acest noian de minciuni, un adevăr rămâne, după ce apa trece și oamenii încep să-și revină din șoc și să-și reface viețile și avutul. Și anume, că în timp ce suveraniștii vin cu selfiuri și cu propagandă, Europa vine cu bani reali și soluții concrete.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

Europenii își fac calcule referitoare la taxele vamale cuprinse în acordul comercial UE-SUA. Unele industrii și companii vor pierde, altele vor câștiga. Deocamdată, însă, unele prevederi ale înțelegerii dintre cele două mari blocuri comerciale rămân în negociere. După „sublimul” acord pe tema tarifelor vamale încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, statele membre, economiile și patronatele își fac calcule cu privire la impactul pe care îl vor avea noile prevederi asupra sectoarelor economice. În Franța, Eric Lombard, ministrul economiei și finanțelor, a anunțat că va organiza întâlniri cu patronatele din diverse sectoare. Cotidianul „Les Echos” arată că vor fi industrii care vor câștiga și altele pentru care există multă incertitudine referitoare la efectele asupra companiilor. Astfel, sectorul aeronautic răsuflă ușurat. Asociația Franceză de profil salută exceptarea de la taxare după un dialog transatlantic. Măsura este logică în contextul în care în ultimii ani s-a constatat că multele dispute pe teme comerciale între Airbus și Boeing nu au dus la nimic bun pentru niciuna dintre companii. De altfel, cele două firme au pledat la unison pentru a se păstra actualul nivel de taxare, respectiv zero, un statut vamal care funcționează încă din anul 1979. Specialiștii arată că există colaborări la nivel transatlantic care au creat fluxuri comerciale echilibrate în ambele direcții. De exemplu, industria aeronautică franceză exportă aproximativ 80% din cifra de afaceri, de 51 miliarde de euro, în anul 2024, iar aplicarea unor taxe vamale ar fi fost un dezastru pentru un sector economic extrem de integrat. „Les Echos” dă exemplul unui motor de avion construit complementar de compania Safran în Franța și de General Electric în SUA și care echipează atât Airbus A320 și Boeing 737. În același timp, producătorii din sectorul aeronautic se temeau, în cazul introducerii de taxe vamale, de birocrația cu care acestea veneau la pachet, într-o industrie în care de 40 de ani nimeni nu a calculat tarife vamale. Dar, nu toate industriile sunt atât de mulțumite ca sectorul aviatic. Patronatele din industria produselor lactate sunt îngrijorate. Producătorii francezi exportă anual în Statele Unite mărfuri de 350 milioane de euro și obțin profituri bune în special la brânză. Organizațiile de afaceri din domeniu cred că un acord, chiar și cu taxe vamale, este mai bun decât un război comercial. Majoritatea marilor companii europene din industria lactatelor produc în Europa și exportă în SUA. Dar, o creștere a prețurilor pe piața americană cauzată de aplicarea taxelor vamale va pune un semn de întrebare față de comportamentul de consum, respectiv există riscul să se înregistreze o scădere a vânzărilor din cauza creșterii prețurilor. Deocamdată, acordul tarifar UE-SUA nu cuprinde decizii privind băuturile spirtoase și vinurile, dar detaliile vor fi finalizate în următoarele săptămâni. Până acum, negocierile merg în direcția de a nu taxa băuturile spirtoase, dar acest lucru va trebui confirmat. În orice caz, recent, un producător francez important în domeniul băuturilor alcoolice a calculat că aplicarea unor taxe vamale de 30% i-ar aduce pierderi de 35 milioane de euro pe an. În acest moment, sectorul vinicol este supus taxării, iar patronatele din domeniu au calculat că un nivel de 10% ar fi suportabil, dar o taxă vamală mai mare de atât ar duce la creșterea prețurilor pe piața americană. Industria cosmetică franceză și-a făcut primele calcule. Piața americană este importantă pentru companiile franceze, unde trimit 12% din totalul exporturilor, iar o taxare cu 15% va complica statutul acestor mărfuri în America. Studiile arată că există riscul unei pierderi anuale de 300 milioane de euro și cel al desființării a 5.000 de locuri de muncă în Franța. Directorul general al L Oreal, o companie importantă din industrie, a anunțat în această primăvară că ia în calcul posibilitatea relocării unei părți din producție în SUA. Desigur, calculele vor continua, fiecare sector economic va avea efecte diferite și câștiguri sau pierderi. Donald Trump a complicat viața firmelor europene care exportă în SUA, dar beneficiile americanilor legate de introducerea taxelor vamale sunt încă neclare.

Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial în weekend, menținând tarifele americane la 15% pentru majoritatea importurilor europene. Înțelegerea evită o nouă escaladare tarifară, dar în același timp conturează o nouă realitate a relațiilor transatlantice: un protecționism american ferm, dar previzibil. „Acordul de la Turnberry confirmă că schimburile transatlantice au intrat într-o nouă eră, cea a unui protecționism american fără complexe”, anunță Le Parisien.  „Până la revenirea la putere a lui Donald Trump, acestea erau caracterizate de un nivel mediu al taxelor vamale americane de 4,8 %. În realitate, rata efectivă aplicată de Statele Unite mărfurilor europene se ridica deja la aproape 15 %, dacă se adaugă suprataxa de 10 % aplicată deja de guvernul american și rata de 4,8 % preexistentă.”, este concluzia pozitivă a cotidianului francez.  The Guardian nu este la fel de optimist:  „15% era o poziție mai defavorabilă pentru UE decât înainte de Trump, când tarifele vamale erau în medie de 4,8%, ceea ce reprezintă o victorie semnificativă pentru tactica amenințărilor tarifare a lui Trump.”, spune comisarul european pentru comerț și securitate economică citat de ziarul britanic.  Vestea că un compromis a fost atins este binevenită de sectorul financiar, mai speculează The Guardian:  „Acordul încheiat în Scoția va fi probabil întâmpinat cu ușurare de piețele financiare, după câteva luni turbulente în care investitorii nervoși au fost speriați de perspectiva ca războaiele tarifare ale lui Trump să lovească economia mondială.” Politico afirmă efectele pozitive ale înțelegerii încheiate dintre Trump si uniune. „Acordul va stimula probabil economia europeană, care încă rămâne în urma restului lumii și se luptă să-și revină după pandemia de Covid.”  Economia nu este însă singura care a avut de câștigat, mai comentează publicația. „Pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost un triumf personal mult așteptat, după ce a avut un început dificil al celui de-al doilea mandat la conducerea executivului blocului, atrăgând critici din partea întregului spectru politic și pierzând un proces important la Curtea Europeană de Justiție.” “Cine resimte efectele negative ale tarifelor impuse de Trump?” se întreabă The Economist.  “În curând, economia americană va resimți probabil mai acut efectele războiului comercial. În plus, companiile străine care au suportat costurile până acum s-ar putea să nu le mai poată suporta pentru totdeauna, mai ales dacă, așa cum a promis, administrația Trump va impune tarife și mai mari la 1 august. Președintele adoră să-și sfideze adversarii, atât din domeniul economic, cât și din alte domenii. Dar el este întotdeauna propriul său dușman.” Iar The Washington Post pune la îndoială stabilitatea acordului:  “Casa Albă a făcut recent mai multe anunțuri comerciale cu mare fast, dar în zilele următoare au apărut întrebări cu privire la ceea ce s-a convenit exact cu țări precum Japonia și Vietnam. Casa Albă a declarat că a ajuns la un acord „istoric” cu Regatul Unit în luna mai, dar câteva luni mai târziu, premierul britanic Keir Starmer urmează să se întâlnească luni cu Trump pentru a stabili detaliile.”, amintește ziarul american.    Grupaj realizat de Mădălina Șerban, pentru RFI România

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale. „Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu. Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman. „Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată. De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026 Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban. „Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu. Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum. Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă. Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling. „Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție. Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci. „Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.   Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  Decizia anunțată de premierul Donald Tusk vine după ce s-au întețit criticile germane privind migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți despre care spune că au trecut ilegal frontiera din țara vecină. Polonia a introdus controale temporare la frontieră cu Germania și Lituania începând cu 7 iulie, anunță EuroNews în limba poloneză. Această decizie a fost anunțată de prim-ministrul Donald Tusk ca răspuns la măsuri similare luate de Germania pentru a micșora numărul migranților care trec granița dintre Polonia și Germania. Sursa citată comentează că decizia a venit după ce Germania a hotărât să returneze în Polonia mii de migranți despre susține că au trecut ilegal granița. În 2023, Germania a introdus controale la frontieră cu Polonia și Republica Cehă ca răspuns la imigrația ilegală. Anul trecut, a extins aceste controale la toate frontierele sale. Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk în timpul unei conferințe de presă: „Desigur, dorim să păstrăm spațiul Schengen, dar libertatea de circulație în cadrul acestui spațiu va funcționa pe termen lung doar dacă nu este exploatată de cei care încurajează imigrația ilegală, în special de traficanți” a spus oficialul german. La rândul său, Lituania a răspuns solicitând o cooperare mai strânsă între cele două țări, dar a subliniat și că nu va implementa propriile controale de-a lungul frontierei sale cu Polonia. Letonia: tăieri de prime în sistemul bugetar pentru a face rost de bani la apărare Cancelaria de Stat lituaniană propune economii la primele și bonusurile din sectorul de stat în bugetul de anul viitor pentru a economisi bani în vederea finanțării sectorului de apărare. Declarația a fost făcută de premierul Evika Silina, relatează lsm.lv. Potrivit oficialului leton, propunerile Ministerului Finanțelor de a economisi 150 de milioane de euro din bugetul de stat reprezintă doar un prim pas către economiile necesare.  „De asemenea, planificăm concedieri, centralizarea instituțiilor și, prin urmare, fuziuni de funcții. Așadar, vor exista provocări”, a adăugat șeful guvernului. Prim-ministrul spune că aceste decizii trebuie luate pentru a avansa prioritățile guvernului. Ministrul Finanțelor leton a declarat recent că guvernul are nevoie de 450 de milioane de euro pentru a finanța sectorul apărării în următorii ani. Parlamentul european consideră că nu există limbă macedoneană Schimb de replici nepoliticos între premierul nord-macedonean Hristiyan Mickoski și ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev. Mickoski l-a numit pe șeful diplomației bulgare „șoarece” și s-a comparat pe sine cu un „leu”, citim în vesti.bg. Cuvintele sale au venit după ce ministrul Georgiev a declarat că Bulgaria a împiedicat Parlamentul European să fie folosit pentru propaganda politică internă a lui Mickoski. Acesta a adăugat că Bulgaria este un factor stabil atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în regiune, lucru de care Macedonia de Nord trebuie să țină cont: „Suntem un stat membru al UE, iar Macedonia de Nord este doar un candidat deocamdată,” a spus Georgiev. Disputa dintre cei doi are la bază limba vorbită în Macedonia de Nord. În timp ce Skopjie susține că este vorba de o limbă separată, Bulgaria spune că macedoneana este un dialect bulgăresc. „Din păcate, ștergerea identității și limbii macedonene din raport a reușit. Problema este mult mai profundă, și anume negarea identității, a limbii unuia dintre cele mai mici popoare din Europa de către vecinul său estic, sau Bulgaria vecină. Acesta este un act fără precedent pentru mine, orice altceva decât o valoare europeană și chiar nu-l pot accepta. Vor dormi liniștiți, europarlamentarii care au votat pentru ștergerea identității și limbii macedonene din raport?”  a întrebat premierul nord-macedonean.     Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

România are una dintre cele mai mici rate de testare voluntară pentru bolile cu transmitere sexuală din UE, în timp ce acestea sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor. Ce îi oprește să se testeze? Frica, rușinea, miturile și lipsa de informație. Pentru al doilea an consecutiv, tinerii care merg în această vară la Electric Castle și Summer Well se pot testa, gratuit, pentru BTS, în cadrul programului „Testat e Hot”, derulat de Medlife.  Am dezbătut subiectul cu dr. Mihaela Steriu, medic primar obstetrică-ginecologie la Medlife și dr. Ina Baranga, psiholog clinician la MindCare, invitatele emisiunii Sănătatea FM. Conform datelor publicate de INSP în 2024, incidența infecțiilor cu Chlamydia și Gonoree este în creștere constantă la tineri (15–29 ani).  De asemenea, România raportează anual peste 1.000 de cazuri noi de sifilis, majoritatea în rândul tinerilor, însă subraportarea este mare.  În Uniunea Europeană, conform European Centre for Disease Prevention and Control, se observă o creștere a BTS în rândul tinerilor (15–24 ani), asociată cu lipsa de testare și percepția de "vulnerabilitate".  În România, educația sexuală lipsește din curriculumul școlar și este rareori discutată acasă. România este țara cu cele mai multe mame minore din UE și una dintre țările cu cel mai mic grad de prevenție BTS.  MeLlife trage un semnal de alarmă, în urma datelor obţinute dintr-un studiu realizat la nivel naţional de Path, în 2024, pe un eşantion de 800 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, cu acces la internet, din panelul Daedalus Online. Acesta arată că 90% dintre tinerii din România nu au suficiente cunoştinţe pentru a identifica şi a se proteja de infecţiile şi bolile cu transmitere sexuală. Iar lipsa de informaţii cu privire la acest subiect poate constitui unul dintre principalii factori care duce la transmiterea BTS-urilor, conducând la o atitudine pasivă şi comportamente iresponsabile.  Întrebaţi despre ce boli cu transmitere sexuală au cunoştinţe, aproximativ 20% dintre respondenţi nu au putut menţiona mai mult de trei afecţiuni de acest tip. Cele mai cunoscute BTS sunt infecţia cu HIV/SIDA (91%), sifilisul (82%) şi infecţia cu HPV (69%). Îngrijorător este faptul că foarte puţini au informaţii despre bolile extrem de uşor transmisibile, cum ar chlamydioza sau gonoreea, care, la rândul lor, pot avea efecte grave asupra sănătăţii. Iar faptul că 31% dintre ei nu deţin informaţii legate de infecţia HPV este şi mai alarmant, în condiţiile în această infecţie este principala sursă a cancerului de col uterin, a treia cea mai răspândită formă de cancer din România. Dacă nu ai niciun simptom, sigur n-ai nicio BTS – Fals! Un lucru care complică mult situaţia este că unele dintre cele mai întâlnite BTS, cum sunt chlamydioza, gonoreea şi infecţia cu virus herpetic adesea nu dau niciun simptom, ceea ce îi face pe parteneri să creadă că sunt în siguranţă şi nu au nicio infecţie. Exact acest lucru cred şi 15% dintre respondenţii studiului comandat de MedLife, care nu au ştiut să puncteze niciunul dintre simptomele bolilor cu transmitere sexuală, iar 22% au considerat că, dacă partenerul nu are niciun simptom, acesta nu poate avea o BTS.  Date principale din studiul Path   1 din 10 tineri cred, în mod greșit, că bolile cu transmitere sexuală (BTS) nu pot fi diagnosticate.  44% dintre tinerii români nu se simt confortabil să discute cu un medic despre sănătatea sexuală.  18% nu au vorbit niciodată cu nimeni despre BTS.  Principalele bariere în calea testării:  Lipsa de informare   Disconfortul de a discuta subiecte intime   Frica de rezultate pozitive și de impactul emoțional   Teama de stigmatizare socială În 2025, pentru al doilea an la rând, MedLife continuă campania „Testat e Hot“, care a revoluționat abordarea tradițională a educației sexuale. În primul rând, a adus primul centru mobil de testare pentru boli cu transmitere sexuală la un festival de muzică din Europa Centrală și de Sud-Est, în cadrul celei de-a zecea ediții Electric Castle din 2024. O premieră a fost și drona medicală care a transportat probele recoltate la festival către cel mai apropiat laborator, pentru ca rezultatele să fie primite tot pe durata festivalului – în maximum 24h de la testare.  Programul „Testat e Hot”  Sănătatea sexuală este un subiect ignorat din rușine, dar testarea și dialogul deschis pot preveni consecințe grave. Prin „Testat e Hot”, ne propunem sa normalizam prevenția într-un context prietenos și cool, dând tinerilor ocazia să se informeze și să acționeze fără frică.  A fost initiat in 2024, acum va fi la a doua editie – tot la Electric si Summer Well. Initiat pentru a combate stigmatul și pentru a normaliza prevenția BTS. Programul "Testat e Hot" include testări gratuite BTS, direct în perimetrul festivalurilor (în limita stocului disponibil), procesate în laboratorul MedLife Cluj dar și discuții deschise și sesiuni de informare cu ginecologi, urologi și psihoterapeuți. BTS, posibilă explicaţie a numărului din ce în ce mai mare de femei infertile Revenind la infecţiile aparent banale transmise sexual, studiile arată că, la femei, 10-15% dintre infecţiile netratate cu Chlamydia duc la boală inflamatorie pelvină, care poate da complicaţii tuturor organelor sexuale interne: infecţii ale uterului şi/sau trompelor şi ovarelor, urmate de inflamaţie cronică şi aderenţe ale organelor, însoţite sau nu de durere cronică abdominală. Complicaţiile pot să apară târziu în viaţa femeii, care poate nici nu ştie că a avut o infecţie cu Chlamydia sau cu gonococ cu ani în urmă, sub forma unor blocaje ale trompelor uterine care împiedică ovulele să ajungă în uter. Rezultatul poate fi o sarcină ectopică (când embrionul ajunge să se dezvolte anormal, în cavitatea abdominală), ceea ce va duce la avort şi poate pune viaţa persoanei respective în pericol. Tot inflamaţia cronică poate fi cauză de infertilitate feminină. Nivelul de îngrijorare cu privire la posibilitatea de a contacta o BTS este destul de scăzut în România, după cum arată studiul MedLife. Mai degrabă există îngrijorare privind posibilitatea apariţiei unei sarcini nedorite în cazul unui act sexual neprotejat, ceea ce duce la concluzia că este încă nevoie de multă educaţie în privinţa riscurilor bolilor şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe toate palierele societăţii. Cu atât mai mult cu cât românii au o mare reticenţă de a discuta problema bolilor cu transmitere sexuală, considerând-o un subiect tabu. 

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

A fost summitul NATO un succes? Comentatorii sunt nuanțați în această privință. Criticile încep să apară: europenii l-au lingușit pe președintele american, dar problemele alianței rămân. ”Dacă existau îndoieli că Statele Unite conduc NATO, summitul le-a înlăturat”, concluzionează National Public Radio. Un summit foarte scurt și o declarație de o pagină au fost pregătite pentru a-l menține pe președintele SUA fericit și concentrat. În timp ce Trump zbura spre Olanda, secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a trimis un mesaj text în care vorbea cu entuziasm despre faptul că este pe punctul de a realiza o mare victorie: „Europa va plăti MULT, așa cum ar trebui, și va fi victoria voastră”. Trump a postat mesajul pe rețelele de socializare. Rutte a spus că nu i-a fost rușine și că totul era adevărat. Politico notează că ”oficialii europeni au folosit lingușiri și au evitat detaliile pentru a obține „un vibe bun” și a câștiga bunăvoința președintelui Trump. ”Frustrările legate de poziția lui Trump privind comerțul față de Europa au fost uneori prezente. Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat incongruența faptului că SUA cer aliaților să cheltuiască mai mult pe apărare, în timp ce pun presiune pe economii prin tarife vamale. În mod similar, cancelarul german Friedrich Merz s-a exprimat în legătură cu discuțiile comerciale dintre Washington și Bruxelles, afirmând că acestea sunt „prea complicate”. Dar aceste note de discordie au fost în mare parte înecate de armonia izbitoare a acestui summit simplificat”.   The New York Times consideră că, ”în ciuda promisiunilor, multe guverne, în special în vestul Europei, vor avea o sarcină politică dificilă de a convinge publicul că amenințarea la adresa securității lor este reală și că banii trebuie cheltuiți pentru descurajare. Iar Le Monde întreabă: ”Cât de departe trebuie să mergem pentru a ne adapta la un președinte american care nu își ascunde disprețul față de partenerii săi europeni și ura pe care o simte față de Uniunea Europeană? Confruntați cu această dilemă de cinci luni, liderii Bătrânului Continent au ales să-și plece capetele pentru a evita o ruptură”. ”Liderii au căzut la picioarele lui Trump la Haga fără demnitate – și pentru ce? Toate problemele cheie ale NATO rămân”, comentează The Guardian. ”Pe termen lung, această conciliere cu Trump nu rezolvă nimic. În termeni politici, summitul de la Haga nu marchează reluarea unor relații normale, cu atât mai puțin începutul unei noi epoci de aur a NATO. Astfel de lucruri nu sunt posibile în era Trump. Este adevărat, lucrurile nu s-au înrăutățit, un rezultat pe care mulți, inclusiv Rutte, îl vor considera un fel de realizare. Cu toate acestea, cele mai multe probleme rămân ferm la locul lor. Prima și cea mai urgentă este Ucraina. Nu s-a schimbat nerăbdarea lui Trump față de Ucraina, încrederea sa într-un armistițiu sau lipsa sa de disponibilitate de a reînnoi ajutorul militar american. A doua dificultate este caracterul imprevizibil absolut al lui Trump. Totul a fost bine aranjat la Haga, dar cât va dura asta? Nimeni nu poate spune”.

Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI: antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional. Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări. În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă. În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii. În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.

Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor dubla tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, începând de miercuri. Vorbind la un miting din Pittsburgh, Pennsylvania, Trump a declarat că această măsură va contribui la stimularea industriei siderurgice locale și a ofertei naționale, reducând în același timp dependența de China. Presa internațională privește cu scepticism această mișcare. După cum transmite BBC, ”anunțul este cea mai recentă schimbare de direcție în abordarea lui Trump privind tarifele vamale. Până acum, tarifele impuse de Trump au adus în mare măsură la haos economic global. Comerțul și piețele au fost răsturnate, și multiple fisuri s-au format - sau s-au lărgit - în relațiile dintre SUA și alte țări, inclusiv unii dintre cei mai apropiați parteneri ai săi”.Reuters amintește că SUA sunt cel mai mare importator de oțel din lume, excluzând Uniunea Europeană, cu un total de 26,2 milioane de tone de oțel în 2024, potrivit Departamentului Comerțului.Prin urmare, noile tarife vor crește probabil prețurile oțelului în general, afectând atât industria, cât și consumatorii.NBC News observă că ”Trump a vizitat U.S. Steel după ce a indicat săptămâna trecută că va autoriza o fuziune controversată cu compania japoneză Nippon. Investitorii și membrii sindicatelor așteaptă răspunsuri din partea președintelui cu privire la forma acestei fuziuni.Președintele Joe Biden a respins acordul în ianuarie. El a blocat achiziția propusă de Nippon din motive de securitate națională, argumentând că aceasta ar pune în pericol lanțuri de aprovizionare critice”.Iar Le Monde notează că ”operațiunea, căreia și Donald Trump însuși i s-a opus de mult timp, s-a aflat în centrul campaniei prezidențiale americane din 2024. Aceasta, deoarece privește în primul rând Pennsylvania, un stat strategic din punct de vedere electoral, care este și leagănul industriei siderurgice din Statele Unite”.*Donald Trump și-a luat oficial rămas bun de la aliatul său, Elon Musk, care a părăsit rolul său extrem de controversat de la Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Prilej de comentarii sarcastice în numeroase publicații.”Un Donald Trump așezat la masă în timp ce Elon Musk stătea în picioare, protejat de un bust al lui Abraham Lincoln”, notează El País, citat de Courrier International.„Scena a amintit de o altă apariție celebră în Biroul Oval, din februarie, când președintele și magnatul au justificat primii pași ai DOGE. Cu excepția unui detaliu: de data aceasta, cel mai bogat om din lume, căruia i-au trebuit patru luni să sufere aceeași soartă ca majoritatea celor care se apropie prea mult de soarele lui Trump ca să-și ardă aripile, nu a fost însoțit de fiul său de patru ani”, remarcă ironic cotidianul spaniol.Ziarul belgian Le Soir consideră că alianța dintre chiriașul Casei Albe și Elon Musk a eșuat.”Donald Trump nu este prost. Iar anturajul său are grijă să păstreze puterea absolută.Prin urmare, Elon Musk a fost nevoit să abandoneze DOGE și poziția de oficial neales”Trump este ”conștient de daunele colaterale: creșterea impopularității, exasperarea crescândă în rândurile republicanilor cu o personalitate abruptă și un rol de sperietoare care ar putea dăuna taberei prezidențiale în timpul alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026”.

Salutare și bine ați (re)venit la o nouă ediție Baricade, podcastul cu două gaze: Cătălin Striblea și Radu Naum. Cum sunteți acum, v-ați mai așezat după tumultul ultimelor luni? Pare că am început să ne revenim după intensitatea zilelor pe care le-am trăit înaintea alegerilor prezidențiale și trecem la treabă, nu-i așa? Și pentru că l-am citat pe președintele ales, în acest episod ce întrebăm dacă Nicușor ne-a salvat sau e vorba doar de o amânare? Așteptăm părerile voastre în comentarii. Și rezolvarea problemei enunțată de Radu Naum, desigur. Mulțumim că ne urmăriți. 03:04 Simion și vorbele grele la adresa votanților lui Nicușor Dan 10:45 Pledoaria lui Cătălin Striblea 15:00 Perfuzia de la Uniunea Europeană 16:14 Perspectiva clară a salvării 20:30 Tandemul Nicușor Dan - Ilie Bolojan 28:50 Ultimul glonț tras de actuala clasă politică 35:50 Comunicarea cu oamenii 44:50 Rusia, ventilator de rahat 58:05 Pot domnii Dan și Biolojan să rezolve lipsa de empatie a românilor? 1:02:43 Dacă zâmbim avem mai multe șanse să ne fie mai bine 1:10:40 Problema lui Naum

Economia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea. O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.

O super-duminică electorală la granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Românii și polonezii sunt chemați la vot, în confruntări cruciale pentru întreaga regiune. Presa internațională prefațează alegerile. ”România se confruntă cu dezinformarea înaintea tensionatei runde a alegerilor prezidențiale, transmite Euronews.”Experții avertizează acum că a doua tentativă de alegeri rămâne vulnerabilă la campanii de dezinformare sponsorizate de străini, care vizează semănarea neîncrederii și a diviziunii.Analiștii de la compania de tehnologie Open Minds spun că aproape un sfert din conturile românești de pe aplicația de mesagerie Telegram sunt „strâns legate de mass-media rusă pro-Kremlin” care difuzează narațiuni înșelătoare sau false despre vot”.Citeste siÎntr-un interviu la o televiziune franceză Simion îl acuză pe Macron de „tendințe dictatoriale”În acest context, Le Monde scrie că Uniunea Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor privind publicitatea online:”Această acuzație este o premieră pentru TikTok în temeiul noului Regulament privind serviciile digitale al Uniunii Europene.Platforma este analizată de autoritățile din Europa și Statele Unite pentru impactul său asupra sănătății mintale a copiilor, utilizarea datelor utilizatorilor și influența sa asupra dezbaterii publice și a alegerilor în beneficiul puterilor străine”.Politico vorbește despre temerile de la Bruxelles în eventualitatea unei victorii a candidatului de extremă dreapta de la București, dar și despre asigurările lui că nu este un antieuropean.Dar experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ceea ce spune Simion sau în programul partidului său. Acesta este, la urma urmei, un om care a trecut de la a compara UE cu Uniunea Sovietică și apoi a pretins că nu este eurosceptic.La fel ca Trump, Simion „creează un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, a spus Otilia Nuți, de la Expert Forum, pentru Politico.Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.Privind către alegerile din Polonia, Les Echos aatenționează că acestea ar trebui să fie de interes pentru întreaga EuropăDe la războiul din Ucraina, Polonia a câștigat o nouă pondere pe scena europeană. Însă prim-ministrul Donald Tusk are nevoie ca alegerile prezidențiale de duminică să fie câștigate de candidatul său, pentru a profita pe deplin de acest lucru.Citeste siTrzaskowski: un eurofil poliglot favorit în cursa pentru președinția PolonieiExistă viață politică după populism? Polonia ar putea fi testul, crede The New York Times:”Multe aspecte depind de alegerile prezidențiale din Polonia, în aceeași zi în care alegătorii din România ar putea să încredințeze victoria unui naționalist de extremă dreapta și admirator al președintelui Trump.Iar acest lucru face ca alegerile să fie un test critic pentru a vedea dacă guvernul centrist al Poloniei, condus de prim-ministrul Donald Tusk, poate anula moștenirea predecesorului său populist”.Iar Bloomberg vede în alegerile din Polonia un barometru pentru valul populist al Europei:”Polonia ar putea fi un test decisiv pentru a vedea dacă regresul democratic poate fi inversat, deoarece votul prezidențial se conturează ca o ultimă rezistență pentru populiștii țării”.

Cancelarul Friedrich Merz și-a anunțat planurile într-un important discurs în fața Bundestagului. În fața amenințării rusești, coalița de guvernare și-a făcut planurile, dar extrema dreaptă se opune. Cancelarul Friedrich Merz dorește să facă din armata germană „cea mai puternică din Europa în termeni convenționali”.În timpul discursului său de politică generală de miercuri, noul cancelar a descris consolidarea Bundeswehr-ului drept „o prioritate absolută” pentru a se proteja împotriva amenințării rusești și a incertitudinilor legate de schimbarea strategică americană.Anunțul vine „la o săptămână după ce coaliția sa cu social-democrații a ajuns la putere și a deblocat câteva sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.Promițând un sprijin „puternic și continuu” pentru Ucraina, cancelarul a reiterat, de asemenea, că „Germania nu este o terță parte neimplicată sau un mediator neutru”.Citeste siStarea armatei federale germaneLiderul „marii coaliții” (CDU/CSU – SPD) nu s-a ferit de cuvinte, subliniind „dimensiunea descurajatoare a creșterii resurselor militare”.Este o schimbare fundamentală de orientare. Marcată de al Doilea Război Mondial, Germania a investit puțin în zona de apărare, bazându-se pe puterea americană în cadrul NATO.Dar agresiunea rusească asupra Ucrainei a marcat o cotitură istorică în abordarea Berlinului.Primul pas în această nouă ambiție va fi instituirea unui „nou serviciu militar voluntar atractiv”.Un compromis din partea principalului partid al coaliției, CDU, comentează Le Monde. Formațiunea de centru-dreapta care spera să revină la serviciul militar obligatoriu abolit în 2011, a trebuit să cedeze în fața opoziției SPD, partenerul său de coaliție.Citeste siO fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuriAcelași ziar francez amintește că încă din mai 2022, după ce a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro, fostul cancelar Olaf Scholz declara, de asemenea, că „Germania va avea în curând cea mai mare armată convențională din Europa în cadrul NATO”.În ciuda unei armate subfinanțate de mult timp, Germania este astăzi una dintre principalele puteri militare din Uniunea Europeană. În 2025, era a treia ca număr de militari, după Polonia și Franța. Dar, ținând cont și de criterii mai largi, potrivit site-ului american Global Firepower, ea se plasează după Franța și Italia.Noul cancelar și-a făcut din accelerarea reînarmării Germaniei o prioritate, anunțând la doar zece zile după alegerile din 23 februarie o reformă constituțională menită să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile militare sporite.Deși intenționează să consolideze armata țării sale, noul cancelar nu vrea să pună în pericol legătura transatlantică. Merz a promis „fiabilitate și predictibilitate” partenerilor și aliaților săi, „un semn clar către Statele Unite”, după cum subliniază Der Spiegel. Extrema dreaptă germană se opune însă planurilor marii coaliții.Alice Weidel, co-președinta partidului AfD, l-a atacat pe cancelarul  Merz pentru că dorește să dubleze datoria federală. Ea a acuzat în același timp „retorica sa marțială menită să distragă atenția de la problemele interne”, după cum remarcă Le Monde. Pentru redactarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalui Toute L'Europe

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban. Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum. ”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.” Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în RusiaRezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla. Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignoratăLe Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

Donald Trump a schimbat complet tactica în ceea ce privește tarifele vamale. A trecut de la strategia de mână forte la negocieri. China și Uniunea Europeană pot să ajungă la o înțelegere comercială cu SUA. După ce 100 de zile din mandatul actual președintele american a răsturnat lumea cu tarifele sale vamale, Donald Trump se întoarce la intenții mai bune.Ieri, reprezentanți ai SUA și ai Chinei au anunțat că s-a ajuns la un acord privind taxele vamale. Cele două state au convenit să suspende pentru 90 de zile o parte din taxele vamale impuse în urmă cu câteva săptămâni. Suspendarea taxelor vamale va fi operațională începând de mâine.Spectaculos este nivelul convenit de reducere a taxelor. Dacă până mai ieri, importurile dinChina în SUA erau taxate cu 145%, de mâine tarifele vamale vor scădea la 30%. Invers, importurile din SUA în China vor fi taxate cu 10% în loc de 125%. Desigur, diferența de cote este „ca de la cer la pământ”, dar la un tarif de 145% era foarte probabil ca puține mărfuri să mai poată fi tranzacționate între cele două economii.Deocamdată, vorbim doar despre un acord limitat în timp. În cele 90 de zile de suspendare a tarifelor vamale cele două părți vor negocia. Este să recunoaștem un pas înainte pentru o înțelegere comercială între SUA și China. De asemenea, să ne aducem aminte că între SUA șiUniunea Europeană au loc negocieri pentru a găsi o serie de soluții în ceea ce privește tarifele vamale reciproce.S-ar părea că Donald Trump s-a schimbat radical. Este posibil să fi fost o tehnică de negociere? Se poate, numai că Donald Trump a întins foarte mult „coarda” ajungându-se ca piețele să devină volatile, ca nivelul de incertitudine din economie să crească foarte mult sau ca o parte dintre consumatori să se manifeste împotriva companiilor deținute de oamenii care lucrează alături de Trump.Ieri, piețele au devenit dintr-odată exuberante la anunțul celor două administrații. Astfel, prețul petrolului a crescut cu 3%, indicii bursieri au urcat, dolarul s-a apreciat față de yen și față de euro. Să ne aducem aminte că războiul comercial declanșat de Donald Trump a avut ca prime efecte o scădere a monedei naționale, dolarul, în raport de alte valute.Unii experți ne îndeamnă să ne bucurăm reținut spunând că practic ne aflăm doar în fața unei suspendări a tarifelor vamale. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni totul părea blocat în relația comercială SUA-China, iar acum se poate vedea cum revine optimismul atât pe piețe, cât și în rândul politicienilor de ambele părți,Cine a câștigat? Trump cu tehnica sa abruptă de negociere care se vede acum că a funcționat? Sau China care de pe poziția sa fermă a reușit să îl „îndoaie” pe Donald Trump? Deocamdată, nu știm cine a câștigat, pentru că mai avem de așteptat cel puțin 90 de zile.De altfel, abordarea lui Trump s-a schimbat substanțial. De exemplu, săptămâna trecută, președintele american a anunțat un acord comercial cu Marea Britanie. Chiar dacă datele înțelegerii nu au fost finalizate un lucru este cert și anume că Marea Britanie va deschide piețele pentru produse americane în valoare de câteva miliarde de dolari, printre care carnea de vită, etanolul și pentru materiile prime agricole. De partea cealaltă, industria auto britanică va beneficia de o reducere a taxării de la 27,5% la 10% pentru o limită de 100.000 de mașini pe an, adică totalul exporturilor de anul precedent.Secretarul de stat american pentrucomerț a anunțat că firmele britanice vor putea să exporte în America fără taxe vamale piese de avioane, inclusiv motoare Rolls Royce. În schimb, o companie britanică va cumpăra avioane Boeing în valoare de 10 miliarde de dolari.Totodată, Uniunea Europeană a început un proces de negociere cu SUA pe tema tarifelor vamale. Vom vedea dacă se va ajunge la un rezultat, dar cert este că Donald Trump „a întors foaia” pe subiectul taxelor vamale trecând de la tactica “pumnului în masă” la negocieri.

Presa locală consideră că mișcarea poate avea succes: o bună parte a cetățenilor sunt de acord cu revendicările studențești și ar vota o listă propusă de aceștia. Mișcarea studențească are șanse reale de a câștiga alegerile, relateazăvreme.com care scrie că studenții sârbi cer dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri legislative anticipate. Care sunt șansele lor? Se întreabă publicația.„Decizia studenților de a se adresa regimului actual cu o cerere de dizolvare a parlamentului național și convocare de alegeri parlamentare anticipate nu vine din senin și nu este surprinzătoare.”Toată lumea a înțeles că autoritățile nu numai că au refuzat să răspundă revendicărilor studenților, dar au răspuns crizei politice cu o represiune din ce în ce mai brutală și o propagandă din ce în ce mai josnică.Mai multe sondaje de opinie publicate recent arată că marea majoritate a cetățenilor sârbi susține satisfacerea revendicărilor studențești și că o parte semnificativă a acestor cetățeni ar fi dispuși să voteze pentru o listă susținută de studenți.Dialogul dintre nou premier sârb și universități este sincer?Rectorul Universității de Arte din Belgrad, Mirjana Nikolić, a declarat, referitor la a treia întâlnire care a avut loc  între prim-ministrul Đura Macut și rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, că rămâne o întrebare majoră: dacă dialogul dintre guvern și universitate este cu adevărat sincer, citim în n1info.rs.Nikolić a adăugat că, întrucât prim-ministrul este el însuși profesor universitar, ar trebui să înțeleagă poziția comunității academice, relatează site-ul postului de televiziune.„Așadar, dacă, în timpul unei întâlniri, prezinți situația instituției tale, iar apoi ți se cere să te organizezi conform unei metodologii impuse din exterior, cred că nu putem vorbi despre un dialog sincer și complet.”În ceea ce privește reluarea, sau mai degrabă compensarea anului universitar, ea a subliniat că actualul ministru al Educației solicită universităților să stabilească singure data revenirii la cursuri.„Pot spune din partea Universității de Arte că avem un model pentru recuperarea cursurilor, dar nu avem încă o dată”, a spus ea. Pentru că „este total iluzoriu să stabilești o dată fără a lua în considerare factorul esențial în toată această discuție: studenții, desigur”.Sprijin din Luxemburg pentru aderarea Muntenegrului la UEPreședintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Marelui Ducat al Luxemburgului, Claude Vissel, la Conferința președinților parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene de la Budapesta. Mandić a subliniat importanța sprijinului continuu al Luxemburgului pentru Muntenegru în drumul său către Uniunea Europeană, subliniind că Luxemburgul, cu o populație aproximativ aceeași cu cea a Muntenegrului, reprezintă un adevărat exemplu de succes și de standard de viață european la care aspiră și Muntenegru, relatează rtcg.me.Andrija Mandić a adăugat că, datorită programului de reformă dezvoltat cu succes, Muntenegru are oportunitatea de a utiliza 383,4 milioane euro din fonduri europene și că recenta sa intrare în sistemul SEPA a permis plăți financiare mai rapide și mai eficiente. Au fost evidențiate rezultatele semnificative obținute la sfârșitul anului 2024, când Muntenegru a încheiat trei capitole importante ale negocierilor cu UE. Obiectivul, așa cum a fost anunțat, este de a închide toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026 și de a „deveni membru al Uniunii Europene în 2028.”Expoziție de desen arhitectural la Tiranapanorama.com.al scrie despre o expoziție de desen arhitectural la Tirana, curatoriată de Sergei Tchoban, renumit arhitect și fondator al Fundației Tchoban din Berlin.Această expoziție prezintă în Albania o selecție de desene arhitecturale reprezentative nu doar pentru arta desenului, ci și pentru procesul creativ al arhitecturii contemporane și istorice. Sergei Tchoban a fondat Muzeul Desenului Arhitectural din Berlin, o instituție unică ce promovează importanța desenului în arhitectură.De ce are nevoie Tirana de un muzeu de desen arhitectural? Tirana și zonele sale turistice trec printr-o fază de continuă transformare urbană și arhitecturală. Clădirile noi, proiectele inovatoare și dezvoltările urbane necesită o platformă unde cetățenii și profesioniștii să poată înțelege și aprecia procesul creativ din spatele lor. Un muzeu dedicat desenului arhitectural ar servi drept arhivă vizuală a dezvoltării orașului, documentând și expunând proiectele care au modelat și vor modela Tirana. Mai mult, o astfel de instituție ar fi un instrument educațional puternic pentru studenții de arhitectură, design și arte vizuale, oferindu-le oportunitatea de a studia și de a se inspira dintr-o varietate de desene, de la schițe conceptuale la detalii tehnice. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță. În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.Guest: Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.​

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Mai mulți parlamentari maghiari care au întrerupt cu fumigene o sesiune parlamentară care vota interzicerea gay pride în Ungaria au fost suspendați între 4 și 6 luni și li se vor reține și lefurile. În Slovacia, premierul maghiar și cel slovac și-au reafirmat criticile față de Uniunea Europeană. Robert Fico a spus că el și Orban nu sunt totuși niște plângăcioși care merg la Bruxelles să provoace probleme în Uniune. Pentru prima dată în istoria democrației parlamentare din Ungaria, mai mulți parlamentari au fost oficial suspendați din parlament, relateazătelex.hu. Legislativul de la Budapesta a aprobat propunerea președintelui instituției, László Kövér, pedepsirea lui Ákos Hadházy și a altor cinci parlamentari din partidul Momentum. Acești aleși au perturbat desfășurarea sesiunii din 18 mai în timpul adoptării amendamentului legislativ care viza interzicerea Gay Pride, prin aprinderea de fumigene în sală.Parlamentarii care au aprins fumigenele pentru a întrerupe sesiunea au fost suspendați pentru 12 zile de ședință, în timp ce alți trei au primit câte șase zile de suspendare pentru acțiunile lor de protest de la prezidiu. Conform calendarului parlamentar, cei trei parlamentari implicați în utilizarea fumigenelor, nu vor mai putea intra în clădirea Parlamentului pentru restul sesiunii de primăvară. Întoarcerea lor nu este așteptată decât la mijlocul lunii septembrie, la începutul sesiunii de toamnă.Pe lângă suspendare, deputații vor fi pedepsiți prin rețineri salariale: între patru și șase luni de salariu. 82 de milioane de forinți, adică aproximativ 200.000 de euro vor fi reținuți din onorariile celor șase parlamentari implicați.Cum a mințit guvernul maghiar că UE îi cere să renunțe la a 13-a lună de pensieChiar dacă guvernul știa de la început că era o minciună, a inundat țara afișe, scrie tot telex.hu.Publicația se referă la o informație falsă potrivit căreia Uniunea Europeană ar fi cerut Ungariei să renunțe la acordarea celei de-a 13-a luni de pensie.„Această minciună a fost repetată timp de șase luni și 3 miliarde de forinti din bani publici au fost cheltuiți pe această propagandă,” scriu jurnaliștii maghiari.Eva Hrnčířová, purtătoare de cuvânt pentru afaceri sociale la Comisia Europeană, a declarat: „Este pur și simplu greșit că instituțiile europene au cerut Ungariei să elimine cea de-a 13-a lună de pensie, deoarece orice decizie privind cea de-a 13-a lună de pensie trebuie luată de guvernul maghiar.”„Viktor Orbán a declarat într-o postare pe Facebook, înainte de sesiunea UE din octombrie, că Bruxellesul încearcă să-l determine să accepte tot felul de măsuri economice. Printre altele, eliminarea celei de-a 13-a luni de pensionare, dar nu va permite ca aceasta să fie pusă în aplicare. Cu toate acestea, la această întâlnire, nu s-a abordat deloc problema,” adaugă telex.hu.Slovacia și Ungaria critică UE dar nu rezolvă un proiect comun început de 50 de anispravy.pravda.skscrie despre vizita pe care Viktor Orbán a făcut-o la Bratislava săptămâna trecută. Orban și premierul slovac, Robert Fico au criticat UE, dar nu au vorbit deloc despre un dosar rămas nesoluționat între cele două țări de zeci de ani: barajul Gabčíkovo–Nagymaros.Inițiat prin Tratatul de la Budapesta din 16 septembrie 1977 între Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară, proiectul a avut ca scop prevenirea inundațiilor pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității fluviului și producerea de energie electrică curată.Doar o parte a proiectului a fost finalizată în Slovacia, sub numele de Barajul Gabčíkovo, deoarece Ungaria a suspendat mai întâi, apoi a încercat să renunțe la el din probleme de mediu și economice. Ambele părți s-au adresat Curții Internaționale de Justiție pentru o decizie.„Dar Gabčíkovo nici măcar nu a fost menționat,” punctează jurnaliștii slovaci care adaucă că premierul Fico susține că relațiile dintre cele două țări nu au fost niciodată mai bune.Cei doi prim-miniștri au semnat un memorandum privind dezvoltarea transfrontalieră, au salutat reciproc pozițiile politice și relațiile dintre Slovacia și Ungaria și au convenit asupra problemelor pe care le percep în Uniunea Europeană.Fico a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să-i mulțumească lui Orbán pentru politica sa de migrație și a cerut statelor membre să nu-l considere pe el și pe prim-ministrul ungar drept „niște plângăcioși care vin să semene probleme în UE”. În încheierea conferinței de presă, el a spus că Occidentul organizează „Maidane” împotriva guvernelor legitime din Serbia și Georgia și că, în opinia sa, Albania este mai bine pregătită să adere la UE decât Ucraina. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews) - Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW) - Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia) Cine a câștigat dezbaterea prezidențială pentru Cotroceni: o luptă ca la cafenea după o noapte lungă (Republica)Practic, dezbaterea a început cu o ieșire din scenă. A lui George Simion. Care, la fel ca Victor Ponta, și-a anunțat prezența, dar spre deosebire de Ponta, și-a adus totuși mama, nevasta și susținătorii la Cotroceni, pentru ca un pic mai târziu să-și anunțe capitularea prematură, pe motiv că pe scena evenimentului trebuia să fie Călin Georgescu, nu el. Așa că și-a luat mama, nevasta și susținătorii și dus a fost. Nu înainte de a-i dărui un buchet de flori Elenei Lasconi, care l-a primit cu zâmbetul pe buze.Sub ochii șocați ai celor de acasă, Lasconi s-a concentrat constant pe umilirea lui Nicușor Dan, pe care l-a numit constant ”tu” și ”Nicușor, viclean copil de casă”, fiind mult mai concentrată asupra fostului coleg și susținător decât asupra lui Crin Antonescu. Nicușor Dan a avut pe tot parcursul dezbaterii cel mai decent comportament. Când a ieșit la atac l-a vizat pe Crin Antonescu,  pe care l-a acuzat că ar fi în cârdășie cu rechinii imobiliari, pe care i-ar fi ajutat în trecut, acceptând ca oameni din subordinea lui să semneze acte ilegale, dovedite așa în instanță.Articolul integral, semnat de jurnalista Carmen Dumitrescu, pe pagina Republica.Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews)Putem să declarăm o stare națională de lehamite și abandon, după seara de la Digi, prima confruntare a candidaților, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan.Numai Dumnezeu poate să știe de ce Victor Ponta, unul dintre cei mai prompți și energici vorbitori, a ales să nu vină în fața oamenilor. Carisma era de partea lui, dar a ales altfel. Simion riscă să pară laș. Tocmai el, care se bate de când a intrat în politică, alege să nu participe. Nicușor Dan se luptă din greu cu blocajele de comunicare. Primarul e ofensiv pe chestii vechi de acum 30 de ani, cum a fost arhiva „ministrului Crin Antonescu”, dar își strânge umerii când trebuie să ridice vocea în apărarea unei credințe actuale. Sigur că Antonescu are dreptate când spune că a te prezenta oamenilor cu temperamentul tău autentic și cu imperfecțiunile propriilor riduri e un exercițiu de sinceritate. Măcar așa oamenii știu ce votează. Dar vor oamenii, în România anului 2025, un președinte care să bată apropouri în legătură cu aspectul fizic al unei jurnaliste, în dezbaterea atât de așteptată? Ca și cum asta conta, nu întrebarea. Oribil moment, s-a lăsat o liniște de gheață în sală și în fața televizoarelor. Parcă se reîntorseseră glumițele de Parlament din anii '90.Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW)Crin Antonescu este candidatul cu cea mai mare susținere la prezidențialele din acest an: PSD, PNL și UDMR s-au aliniat în spatele lui cu gândul că ar fi singurul care ar păstra matricea puterii neschimbată, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Toate cele trei partide îl cunosc bine fiindcă au lucrat împreună în perioada 2007-2014 în care adversarul lor comun era președintele de atunci Traian Băsescu. Discursurile prezidențiabilului PSD-PNL-UDMR sună bine, dar adesea au o consistență relativ redusă. Acum se declară pro-occidental, dar în 2012, când a fost președinte interimar, a eliminat magistrați incomozi, a rechemat de la post, fără criterii, ambasadori de care se temea, a declarat că Departamentul de Stat al SUA e unul dintre adversarii săi și a scos steagul NATO de la Palatul Cotroceni. Totul e conjunctural pentru el, face ce i se cere?Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia)România traversează o perioadă critică, iar scriitorul Radu Vancu subliniază într-un interviu acordat SpotMedia că alegerile de duminică nu vor decide doar președintele, ci însăși direcția fundamentală a țării. Între consolidarea parcursului european și riscul alunecării sub autoritarism și influența Rusiei, votul a ajuns o alegere existențială.România, spune Vancu, traversează un moment critic, în care nu doar balanța de putere, ci însuși sistemul democratic e în joc. Deși sondajele arată că aproape 90% dintre români susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, paradoxal, o parte semnificativă a electoratului votează pentru candidați cu mesaje pro-ruse sau extremiste. 

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.

Așa cum a anunțat Primăria Timișoara, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene. Distincția înființată de municipiul de pe Bega onorează personalități recunoscute pe plan internațional care promovează sau apără valorile europene.Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut.Dar care este semnificația acestui premiu, din  perspectiva societății românești de azi? Ei bine, este încă devreme pentru a ne pronunța.Ceea ce știm este că premiul va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai. Așadar, la patru zile de la turul doi al alegerilor prezidențiale. Și în funcție de rezultat, semnificația momentului poate diferi.Ar putea fi, foarte bine, un semn tonifiant al continuității. Al unei Românii care își menține încrederea în opțiunea europeană și în valorile europene, în ciuda provocărilor. Sau ar putea fi  - dimpotrivă - un strigăt de disperare, al unei Românii lăsate în minoritate, trăind cu teama revenirii în zona gri, sub umbra amenințătoare a Rusiei.Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonulDeloc întâmplător, tot în aceste zile, Universitatea București a lansat un apel prin care li se cere candidaților la președinție să se angajeze fără echivoc pentru apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO, precum și pentru Parteneriatul strategic cu SUA.Apelul vine la împlinirea a 35 de ani de la deschiderea simbolică a balconului din Piața Universității, care a marcat începutul demonstrației-maraton pentru democrație și libertate.Și iată cum, după trei decenii și jumătate, Timișoara și Bucureștiul dau din nou tonul, simțind că valorile care i-au animat pe români împotriva regimului totalitar sunt amenințate, prin asaltul populismului și valurile de dezinformare de pe rețelele sociale.Nu se știe dacă, în seara de 18 mai, valorile europene și euro-atlantice vor ieși câștigătoare.Dar mesajele de la București și Timișoara sugerează că, și în varianta în care pericolul alunecării României spre zona gri va deveni unul real, vor exista conștiințe care să lupte pentru oprirea acestui curs.În definitiv, acum 35 de ani, în Piața Universității, doar o mână de oameni, raportat la imensitatea țării, cuteza să afirme destinul european. Și totuși, acei oameni au influențat decisiv mersul României.Rămâne să vedem, acum, în ce fel de Românie își va primi Roberta Metsola premiul decernat de Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția din decembrie 1989. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Partidul aflat la putere în Georgia și a cărui autoritate nu este recunoscută de opoziție, ridiculizează atenționarea Uniunii Europene că georgienii ar putea pierde privilegiul de a călători în UE fără vize. „Și noi permitem germanilor să călătorească la noi fără vize. Și ce dacă?” a spus președintele paramentului de la Tbilisi. Pe 20 aprilie, Rusia a încălcat promisiunea de încetare a focului de 2.935 de ori și nu a încetat nici măcar la loviturile cu rază lungă care vizează infrastructura civilă. Volodimir Zelenzky a făcut aceste declarații citând raportului comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, prezentat la miezul nopții după încheierea sărbătorii de Paști.Cel mai mare număr lovituri a fost înregistrat în direcția Pokrovsk, relatează suspilne.media.Ucraina va continua să acționeze în același mod: răspunzând calmului cu calm și atacurilor rusești cu lovituri de răzbunare, a adăugat președintele ucrainean.Oficial georgian: și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, ce dacă?„Nu s-a decis încă nimic la Bruxelles, dar Visul Georgian, aliații și susținătorii săi au deschis deja un front larg – subminând călătoriile fără vize și acuzând Uniunea Europeană de șantaj. De asemenea, ei promit, în numele poporului georgian, că vor putea călători cu ușurință fără viză,” relatează www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Unii reprezentanți ai guvernului condus de Visul Georgian au deja interdicția de a intra într-o serie de țări europene din cauza sancțiunilor la care au fost supuși în urma alegerilor de anul trecut al căror rezultat nu a fost recunoscut de opoziție. „Cercul se lărgește treptat. Oficialii care dețin pașapoarte diplomatice s-au confruntat  cu probleme suplimentare atunci când călătoreau în țările UE,” scriu jurnaliștii georgieni.„Dacă nu se va schimba nimic în țară, experții se așteaptă ca mai devreme sau mai târziu să fie suspendată și liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni de rând. ”„Sunt călătoriile fără vize o mană divină?! Și noi permitem cetățenilor germani să călătorească fără vize, deci?! " - a declarat președintele parlamentului format doar de Visul Georgian, fără opoziție, la un post TV. Acesta l-a numit arogant  pe ambasadorul german la Tbilisi după ce diplomatul a declarat că intrarea în UE fără viză este un privilegiu pe care Georgia trebuie să-l mențină.Fals: Maia Sandu ar avea în garderobă haine de zeci de mii de euroÎn ultimele zile în spațiul public au circulat mai multe informații precum că ținutele președintei Maia Sandu ar costa zeci de mii de euro, fiind de la branduri luxoase precum Chanel sau Loro Piana, citim în Ziarul de Gardă. Purtătorul de cuvând al șefei statului, Igor Zaharov, a dezmințit aceste date, spunând că este un fake.„E o minciună penibilă, născută din lipsă de idei și, probabil, dintr-o disperare crescută după investigația The Insider Russia care a expus rețelele de propagandă ale Kremlinului. Maia Sandu este cunoscută pentru viața modestă și integritatea sa. Mii de cetățeni au văzut cum călătorește alături de oameni, în aceleași condiții ca orice pasager, merge la aceleași magazine în care mergem noi toți”, a declarat Iuri Zaharov.Potrivit purtătorului de cuvânt al președintei, scopul răspândirii acestui fals este de a dezbina societatea.„Kremlinul și cei care îi fac jocul în țara noastră nu mai știu ce să inventeze ca să o lovească pe Maia Sandu, să ne scoată de pe calea europeană și să bage vrajbă între oameni.”  Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Nepotul și bodyguardul președintelui parlamentului muntenegrean este acuzat că a încercat să omoare două persoane la Podgorica. În Serbia, studenții protestatari blochează sediul RTS, radiodifuzorul public, cerând un nou proces de selecție al membrilor Autorității de Reglementare în Audiovizual. „Zidul tăcerii în cazul Danilo Mandić” titrează Cafe del Montenegro care relatează despre nepotul președintelui parlamentului muntenegrean suspectat că a încercat să ucidă două persoane pe 19 aprilie, la Podgorica, capitala țării. Poliția i-a identificat pe cei doi „drept persoane de interes din motive de securitate.”Danilo Mandić, de 35 de ani, este nepotul și bodyguardul lui Andrije Mandić, președintele parlamentului muntenegrean. Presa scrie că în momentul atacului, Danilo Mandić ar fi folosit un vehicul oficial al parlamentului.Avocatul presupusului atacator a declarat că Danilo Mandić a mers la poliție după ce „a apărut o poveste destul de confuză conform căreia ar fi participat la un incident.” Acesta susține că Mandić a fost arestat pe baza declarațiilor date de părțile vătămate, fără alte probe.Blocada studențească la radiodifuzorul public din Serbiakossev.info comentează blocada făcută de o săptămână de studenții protestatari la televiziunea RTS, radiodifuzorul public din Serbia.Blocarea serviciului public a început luni, 14 aprilie, la ora 22.00.Principalele revendicări ale studenților sunt anularea apelului public anterior pentru numirea membrilor Consiliului de Reglementare al Mass Media și începerea unui proces nou, transparent. Ei cer, de asemenea, socoteală pentru felul în care RTS acoperă protestele începute în noiembrie, anul trecut, când prăbușirea unuia dintre acoperișurile de beton ale gării Novi Sad, a ucis 16 persoane.De partea sa, RTS condamnă publicarea pe rețele sociale a fotografiilor jurnaliștilor și redactorilor postului ca și cum ar fi dușmani ai poporului. Aceste acțiuni „provocă îngrijorare, insuflă frică și amintesc de metodele celor mai întunecate perioade ale secolului al XX-lea.”În apărarea personalului de la postul  lor au venit  mai multe asociații de jurnaliști.UE cere același lucru de la Serbia ca și studenții protestatariÎnaintea vizitei la Belgrad, programată pentru sfârșitul lunii aprilie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos a reiterat că revendicările studenților protestatari corespund aproape în totalitate așteptărilor Uniunii Europene față de Serbia, relatează danas.rs.Într-un interviu acordat European Newsroom și citat de publicația sârbească, Marta Kos a subliniat că Europa insistă pe principii cheie precum statul de drept, lupta împotriva corupției și transparența în achizițiile publice - principii apărate și de protestatari. Ea adaugă că Serbia trebuie să-și reînnoiască angajamentul european. Comisarul și-a exprimat dorința pentru un guvern „proeuropean și reformist”. Cu toate acestea, acest scenariu nu trezește același optimism în rândul opiniei publice sârbe.Noile numiri ministeriale reprezintă un guvern de continuitate, acuză opoziția.  Principalele ministere rămân în mâna membrilor fostului guvern,Antonio Costa laudă Albania pentru progresele în aderarea la UEAlbania marchează un nou punct de cotitură în negocierile de aderare la Uniunea Europeană odată cu desfășurarea celei de-a patra conferințe interguvernamentale de la Luxemburg. Înainte de masa rotundă pentru deschiderea capitolului „Piața internă”, premierul s-a aflat la Bruxelles unde a fost primit de președintele Consiliului European, Antonio Costa, citim în publicația shqiptarja.com, Albaneza.Edi Rama a spus că Albania este hotărâtă să îndeplinească toate condiţiile pentru aderarea la UE, în timp ce Antonio Costa a anunţat că va vizita toate ţările din Balcanii de Vest la mijlocul lunii mai.„Este încurajator să vedem progresele pe care le-a făcut Albania. Deschidem următorul capitol al grupului și ambiția noastră este să deschidem și altele în acest an. Acest lucru este important pentru UE și Albania, dar cred că este un semn pentru întreaga regiune: cel mai bun mod de a asigura prosperitatea și pacea în Balcanii de Vest este UE și apartenența sa,” a mai adăugat Antonio Costa. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Crin Antonescu își prezintă programul politic pentru alegerile prezidențiale, într-un interviu la RFI. Candidatul Alianței Electorale ”România, Înainte!” vorbește despre scrutinul din luna mai, documentele de la CNSAS legate de declarația dată la Securitate în anii 80 și politica externă a României. Crin Antonescu, despre relația cu SUA și UE: ”Ca să fac și eu ipoteze, dacă administrația Trump decide că nu este interesată, în general, de Europa și de UE, eu, personal, nu pot susține aventura pe care o propun alți contracandidați și anume întoarcem spatele Uniunii Europene, nu ne mai interesează UE, că la urma urmelor, ce ne-a dat Uniunea Europeană și tot felul de prostii și stabilim noi aici o relație specială cu Statele Unite și nu ne mai interesează de nimic”.Despre declarația privind traficanții de droguri: ”Nu este o declarație politică, am și precizat și acolo. Nu trebuie să-și pună nimeni problema că voi solicita pentru așa ceva sau pentru orice altceva reintroducerea pedepsei cu moartea. A fost o declarație pe care dacă vreți o și regret. E o declarație nefericită, dacă e luată în termeni politici și nu am vrut să fie așa”.Crin Antonescu mai vorbește despre așa-zisul emisar special al României în SUA, despre Securitate și despre cum decurge campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Parcă nimic nu merge în economia românească. Deficitele sunt mari, producția industrială a scăzut, iar la inflație România este campioană a Uniunii Europene. În aceste condiții, se va putea face consolidarea fiscală? Veștile rele se aglomerează în jurul economiei românești. Un raport al băncii austriece Erste, mai vechi, apărut în luna februarie a.c., a făcut ieri vâlvă în mass-media locală. Pe bună dreptate, pentru că sunt câteva lucruri în analiza Erste care îngrijorează.Primul dintre ele este afirmația că fără un program credibil de consolidare fiscală, România riscă să fie retrogradată la categoria junk. Este de remarcat că tot mai mulți analiști sau chiar oficiali îmbrățișează posibilitatea retrogradării ratingului de țară în zona nerecomandat pentru investiții.Analiști respectabili vorbesc cu nonșalanță despre o eventuală scădere a ratingului României. Nimic nu este imposibil, dar dacă se va ajunge la un rating cu o treaptă mai jos decât astăzi situația va fi extrem de complicată. O clasă de rating nerecomandată pentru investiții nu doar îi alungă pe mulți dintre investitori, ci mărește mult și costurile finanțării de pe piețele interne și internaționale care ar ajunge la valori mari.O a doua temă spusă tranșant este nevoia consolidării fiscale. România nu trebuie să facă minuni, doar este nevoie să respecte datele pe care și le-a asumat în fața Comisiei Europene. Deocamdată, însă, bugetul este departe de țintele pe care trebuie să le atingă.În sensul că după primele trei luni ale anului deficitul bugetar nu are nicio îmbunătățire în comparație cu anul trecut. Este destul de complicat dacă ne gândim că am aflat zilele acestea că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar în termeni ESA de 9,3% din PIB, ceea ce face și mai dificilă misiunea consolidării fiscale de anul acesta.De altfel, România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit bugetar de la nivelul Uniunii Europene. Și Polonia a depășit ținta fixată inițial, 6,6% față de 5,8% din PIB, dar, totuși între România și Polonia în materie de deficit bugetar este o diferență de 2,7% din PIB.România este campioană și la inflație. Negativă, bineînțeles, pentru că în luna martie a.c., indicele armonizat al prețurilor de consum (indicator calculat la nivel european) a fost în România de 5,1%. Pe locurile următoare s-au clasat Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). O palidă consolare există, în sensul că România, în pofida celei mari rate din Uniunea Europeană, înregistrează o tendință descendentă față de martie 2024, în timp ce în Ungaria și Polonia rata inflației a revenit în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.Vești rele vin și din industrie. În februarie a.c., România este unul dintre cele 13 state membre care înregistrează o scădere a producției industriale. România a scăzut cu 3,4% (3,2% conform statisticii naționale), dar se află într-o companie selectă. De exemplu, scăderea producției industriale în Germania a fost cu 3,7%, Bulgaria – o scădere cu 4%, iar Ungaria deține recordul cu 8%.În fine, în primele două luni ale acestui an, deficitul comercial al României a continuat să crească, plus 35% față de anul precedent. Ritmul de creștere este neașteptat de mare, dar dintre toți indicatorii economici deficitul comercial se poate corecta cel mai repede în cazul încetinirii economiei și respectiv în cazul scăderii consumului. Desigur, nu este de preferat o criză pentru a se ajunge la o scădere a deficitului comercial, dar uneori acesta este prețul plătit.După cum se poate vedea, greu se pot găsi anul acesta indicatori economici care să aducă optimism în economia românească. Avertismentul băncii Erste redeschide discuția despre un așa-numit al doilea pachet de măsuri fiscale. Pe marginea lui se fac doar supoziții, în sensul că nu este clar ce ar putea include.Respectiv, nu se știe dacă va fi nevoie de o creștere a taxelor sau impozitelor sau va fi suficient să existe o reducere a cheltuielilor bugetare. Probabil că vom afla mai multe după alegeri.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa