Podcasts about uniunea european

Ambasadorul Germaniei la Tbilisi, Peter Fischer, a declarat că, după toate probabilitățile, la Consiliul European din decembrie liderii UE vor confirma că dosarul privind aderarea Georgiei la Uniune va fi închis iar procesul înghețat, relatează Radio Liberty. Potrivit acestuia, raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, dovedește că, pe parcursul actual al Georgiei, „nu există o cale viabilă către aderare”, așa cum a declarat și vicepreședintele Comisiei Europene, Kaia Kalas. Comisarul pentru extindere, Marta Cosma, a declarat că raportul din noiembrie este cel mai prost raport privind extinderea pe care l-a avut vreodată o țară. „Germania a depus eforturi mari pentru a asigura Georgiei statutul de candidat la UE. Timp de peste treizeci de ani, am avut un parteneriat privilegiat cu Georgia, bazat pe dezvoltarea democrației, dezvoltarea unei economii de piață și sprijinirea dorinței Georgiei de integrare euro-atlantică. Punctul culminant a fost obținerea statutului de candidat, iar după acceptarea acestuia situația s-a deteriorat”, a precizat diplomatul german. Ambasadorul german a amintit unele dintre acțiunilor autorităților de la Tbilisi care au determinat oprirea procesului de aderare: ONG-urile în țara au fost distruse, drepturile demonstranților sunt încălcate permanent, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire nu sunt respectate, partidele politice de opoziție sunt distruse, mulți oameni din societatea civilă sunt închiși, etc. Ambasasorul german a precizat că Georgia, la fel ca Turcia, își păstrează statutul de țară candidată, iar Uniunea Europeană nu își pierde speranța că țara va face pașii necesari pentru aderare în viitor. Pe 31 decembrie 2024 și 24 martie 2025, Germania, la fel ca alte țări occidentale, a impus restricții privind vizele pentru oficialii din cadrul partidului de guvernare „Visul Georgian”. Cea mai adâncă scufundare în apnee din lume: ucraineanca Kateryna Sadurska își doboară propriul record Ucraineanca Kateryna Sadurska a câștigat prestigioasa competiție Blue Element 2025 din Dominica și a stabilit un nou record mondial, relatează RBC-Ucraina. În disciplina de scufundări în apnee cu greutate constantă, fără labe de înot, ea a coborât la 86 de metri, cea mai adâncă scufundare în apnee din lume la această categorie. Acest nou rezultat îi permite Katerynei Sadurska să își îmbunătățească propria performanță din 2024 cu doi metri. Anul trecut, ucraineanca a doborât recordul de trei ori la rând - 80, 82 și 84 de metri. Citeste siDouăzeci și nouă de minute fără respirație! Ce știm de fapt despre limitele corpului omenesc? Acest record a devenit al optulea record din cariera Katerynei Sadurska la această disciplină și al treilea record consecutiv obținut la turneele din Dominica. Începând cu 2023, Sadurska a cucerit progresiv adâncimi din ce în ce mai mari, câștigând 12 metri, de la 74 m acum doi ani la 86 m astăzi. Kateryna Sadurska este din Mykolaiv și are 33 de ani. A practicat înotul artistic, disciplină la care a participat la Jocurile Olimpice din 2016, a fost dublă campioană europeană și a câștigat numeroase medalii la Campionatele Mondiale și Continentale.

Un raport al European Environment Agency arată că aproximativ 1 din 5 decese cauzate de boli cardiovasculare în Uniunea Europeană ar putea fi prevenite dacă s‑ar îmbunătăţi factorii de mediu precum poluarea aerului, zgomotul, expunerea la temperaturi extreme şi substanţe chimice toxice.  Pentru a vă proteja într‑un mediu care nu este optim, puteți adopta câteva obiceiuri simple: să evitați expunerea prelungită în trafic sau centre urbane aglomerate și să folosiți filtre de aer în locuințe. De asemenea, puteți reduce zgomotul din jur prin izolarea încăperilor şi să vă protejați în fața perioadelor cu temperaturi extreme: adică hidratare, migrat la umbră, mâncat alimente nutritive.  

Discuții aprinse în Parlamentul de la Chișinău pe marginea incidentului cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone rusești. Cele mai multe discuții au vizat drona de tip Gerbera, care a aterizat aproape intactă pe acoperișul unei case din nordul țării, fără să provoace pagube. Veronica Gherbovețchi a discutat cu mai mulți parlamentari de la Chișinău. Temele ediției: - Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale. Liliana Barbăroșie are detalii. - Informația despre descoperirea unui arsenal militar într-un camion la vama dintre Republica Moldova și România este folosită deja la Moscova. Purtătoarea de cuvât a minsterului Rus de externe acuză Republica Moldova de trafic de arme. Ce spune Maria Zaharova, aflați de la Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în ”Cronica lui Vitalie”  - Invitata specială a emisiunii de azi este jurnalista și scriitoarea Paula Eruzanu. Ea este autoarea unei cărți recent apărute la Editura Cartier din Chișinău sub titlul, „Aicea-i și raiul, și iadul”. Cartea surprinde un veac de istorie trăită și povestită de o întreagă galerie de personaje care au traversat istoria recentă a acestui ținut – de la Basarabia parte a Rusiei Țariste la Basarabia românească, de la Uniunea Sovietică la Republica Moldova, de la al doilea război mondial la Afganistan și războiul din Ucraina. Este o colecție de mărturii care, puse una lângă alta, ca un puzzle, alcătuiesc o istorie a locului. Un interviu realizat de Ovidiu Nahoi. - Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă. Trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova, spune ministra de Externe Oana Țoiu. - Estonia va deschide anul viitor o ambasadă la Chișinău. - Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. - Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) continuă să susțină Chișinăul în reformele și în agenda de integrare europeană Știrile zilei: Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă în timp, a declarat ministra de Externe a României, Oana Țoiu, subliniind că trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova. „Poziția României, așa cum a fost foarte clar exprimată și de președintele Nicușor Dan, este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace care să fie și durabilă în timp. Trebuie să fim atenți și la interesele de securitate ale Republicii Moldova, pentru că acest punct pentru România este extrem de important și stabilitatea regiunii noastre depinde de asta”, a afirmat Oana Țoiu, în Parlament, transmite Agerpres. *** Estonia va deschide o ambasadă în Republica Moldova anul viitor. „Moldova se află deja pe calea aderării la Uniunea Europeană, dar putem face și mai mult pentru a o sprijini”, a afirmat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, citat de un comunicat de presă al Externelor de la Chișinău. „O veste foarte bună pentru țara noastră!”, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi. „Estonia este un partener important al Republicii Moldova, oferind sprijin în diverse domenii, în special integrarea europeană, e-guvernare, securitate cibernetică și educație”. *** Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, scrie TV8. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că următoarea etapă este semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât acordul nu poate fi denunțat unilateral. Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”, „Lumea rusă”. *** Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, principalele modificări vizează redistribuirea banilor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică pentru populație, precum și alte măsuri sociale, se arată într-un comunicat. Conform Bugetului rectificat, deficitul bugetar constituie 5,2 % din PIB. *** Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) va continua să susțină Republica Moldova în reformele necesare cetățenilor și agendei de integrare europeană, au dat asigurări directorul regional al Agenției, Mathieu Vasseur, și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) oferă Republicii Moldova sprijin în domeniul energetic - proiectul INSPIREE, care este o inițiativă pentru dezvoltarea infrastructurii publice sustenabile prin renovări pentru eficiență energetică, presupune renovarea energetică a 30 de clădiri publice, dintre care 16 instituții de învățământ superior și 14 spitale raionale. De rezultatele proiectului vor beneficia circa 200 de mii de cetățeni, iar economiile estimate vor fi de 2 milioane de euro anual. Un alt proiect, în valoare de 25 milioane de euro, ține de creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova, eficiența energetică și protecția consumatorilor. De asemenea, Agenția va finanța proiecte de reabilitare a sistemelor de irigații în valoare de peste 44 milioane de euro. Oficialii s-au mai referit la susținerea acordată de AFD în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, împădurire, protecție socială, inovare și antreprenoriat. Alte priorități țin de reformarea justiției, consolidarea statului de drept și atragerea investițiilor franceze în economia națională. Un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a fost deschis la Chișinău în februarie 2022. Grupul AFD a devenit principalul partener financiar al Guvernului moldovean și al Comisiei Europene pentru pilonul de investiții al Planului de Creștere, de 1,9 miliarde de euro, oferit Republicii Moldova de UE. *** Consiliul Concurenței a amendat firma olandeză care operează aplicația rusească de taxi Yandex Go cu aproape 800 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 40 mii euro, pentru refuzul de a oferi autorităților informații despre felul în care este folosită aplicația de taxi. „Solicitările de informații reprezintă un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale. Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita întreprinderilor furnizarea promptă și completă a documentelor sau informațiilor relevante, indiferent de formatul acestora”, se arată în comunicatul de presă. De-a lungul timpului au existat multe suspiciuni legate de faptul că Yandex Taxi ar transmite datele utilizatorilor din Republica Moldova în Federația Rusă.

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cele două grupuri de opoziție reprezentate în Parlamentul Armeniei vor mobiliza susținătorii și vor introduce o rezoluție parlamentară comună pentru a cere eliberarea zecilor de critici ai prim-ministrului Nikol Pashinian arestați în ultimele luni, relatează Radio Azatutyun.  Reprezentanții acestora au insistat miercuri că prizonierii - printre care trei episcopi ai Bisericii Apostolice Armene, doi primari din opoziție, un om de afaceri miliardar și doi podcasteri – ar fi „prizonieri politici” urmăriți penal într-o acțiune de represiune guvernamentală fără precedent împotriva disidenților.„Democrația din Armenia regresează, iar numărul fără precedent de prizonieri politici este o manifestare a acestui lucru”, se arată în rezoluția elaborată de alianțele de opoziție Hayastan și Pativ Unem. De asemenea, se cere încetarea „persecuției politice” a unui număr tot mai mare de critici ai guvernului.Hasmik Hakobian, membră a Parlamentului din partea partidului de guvernământ Contractul Civil, a respins această interpretare și a precizat că majoritatea pro-guvernamentală din Adunarea Națională va bloca adoptarea rezoluției. Ea a insistat că nu există prizonieri politici în țară. Conform opoziției, amploarea represiunii subliniază profundul sentiment de nesiguranță al lui Pașinian înaintea alegerilor generale care vor avea loc în iunie 2026. Pe de altă parte, premierul și-a exprimat încrederea că partidul său va câștiga alegerile. Ruta energetică: Hidrogenul și reconfigurarea legăturilor energetice între Europa și Asia Centrală La forumul Global Gateway de la Bruxelles, Uniunea Europeană și-a consolidat parteneriatul energetic cu Asia Centrală prin semnarea de acorduri cu Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan pentru extinderea proiectelor de energie regenerabilă și hidroenergie, relatează site-ul kazah Astana Times.Susținută de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, inițiativa merge dincolo de simpla generare de electricitate: ea deschide calea pentru dezvoltarea hidrogenului verde și a viitoarelor coridoare energetice capabile să conecteze Asia Centrală la piețele europene.Hidrogenul este văzut ca fiind combustibilul viitorului, capabil să decarbonizeze industriile dificil de electrificat și să alimenteze economii întregi. Dar, dincolo de aceste promisiuni, el devine și un instrument geopolitic, așa cum sunt petrolul și gazele. Pe măsură ce țările și întreprinderile investesc în creșterea producției sale, rămâne o întrebare crucială: cum va fi transportat hidrogenul și cine va controla aceste rute? Planul european REPowerEU, lansat la începutul războiului din Ucraina, își propune să diversifice importurile de energie și să accelereze tranziția energetică a continentului. Acesta stabilește obiective ambițioase: 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen regenerabil și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a decarboniza sectoare precum oțelul, fabricile de produse chimice și transportul greu.Pentru a atinge aceste obiective, UE explorează mai multe rute de transport, „coridoarele de hidrogen”. 

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

Companiile rusești Lukoil și Rosneft ar trebui să își vândă activele pe care le au în diverse țări. Este condiția impusă la sfârșitul lunii octombrie a.c. de SUA, intenția sancțiunii fiind ca firmele din domeniul energetic, cele mai mari din Rusia, să nu mai poată finanța efortul de război. Timpul este scurt. Într-o săptămână ar trebui găsite soluțiile, dacă termenul sancțiunii nu va fi prelungit. Unii experți interpretează ofertele de vânzare ca niște chilipiruri, dar în cazul Lukoil, companie care este prezentă și în România și deci mai interesantă și pentru piața locală, situația este complicată. Cu această ocazie, putem vedea cât de extinsă este activitatea Lukoil în lume. Compania fondată în anul 1991, al doilea producător rusesc de petrol după Rosneft, este o companie integrată, care include întregul lanț de valoare, de la explorare și exploatare, până la rafinare și distribuție. În Africa, Lukoil este foarte prezentă în domeniul petrolului și gazelor naturale. În Camerun, compania rusească deține o treime dintr-un important perimetru de gaze din zona offshore. În Egipt, Lukoil operează două câmpuri de gaze. De asemenea, compania rusească are exploatații energetice în Nigeria și Ghana, iar din Congo obține gaz natural lichefiat. Se poate spune că Lukoil a fost bine primită în statele africane bogate în resurse energetice. De fapt, este o strategie a companiei rusești care după anul 2022 și-a extins operațiunile în Africa tocmai pentru a încerca să își diversifice zonele geografice în care este prezentă și sursele de obținere a veniturilor. Calculul a fost ca afacerile în scădere din Europa să fie compensate prin creșterea pe alte piețe. Retragerea Lukoil din Africa, dacă se va întâmpla, creează o oportunitate pentru companiile europene, în special de gaze naturale. Începând cu anul viitor, statelor europene li se interzice să încheie noi contracte de aprovizionare cu gaze din Rusia, iar contractele de lungă durată se mai pot derula până la 1 ianuarie 2028. Pentru europeni, retragerea Lukoil din Africa are o miză dublă: pe de o parte, se poate asigura o zonă de asigurare alternativă, importantă în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reducă la minimum aprovizionarea cu materii prime energetice din Rusia. Pe de altă parte, companiile europene vor avea oportunitatea să achiziționeze participații la proiectele energetice din Africa și să exploateze unele resurse alături de parteneri locali. Că firmele europene vor folosi sau nu această șansă rămâne de văzut. Deocamdată, de activele deținute de Lukoil în Africa sunt interesați mulți investitori. Să ajungem în România. Lukoil are o rafinărie cu o cotă de piață de 20%, un număr de 320 de benzinării, care dețin o cotă de piață de 10% și o participație de 87% din perimetrul offshore Trident, restul aparținând Romgaz. Într-o analiză publicată în revista NewMoney, avocata Oana Ijdelea, specializată în domeniul energetic, arată că Lukoil România este doar o verigă într-un lanț complex, cu structuri de proprietate încrucișate, vehiculate prin firme din Elveția, Cipru și Olanda. Concluzia: este greu de spus ce ar cumpăra un eventual investitor, cu atât mai mult statul român existând riscul ca operațiunile comerciale să continue nestingherite, dar sub altă formă. Fără îndoială, miza cea mai mare a activelor Lukoil în România este participația la perimetrul Trident, un zăcământ estimat la 30 miliarde de metri cubi de gaze. Marea întrebare este la ce preț s-ar putea răscumpăra investiția de până acum a Lukoil știind că plata efectuată de Romgaz către Exxon a stârnit multe controverse. Statul român ar putea să se implice în cazul Lukoil printr-o preluare a companiei, fie prin administrare temporară, fie printr-o „naționalizare tehnică”, după cum explică Oana Ijdelea. În concluzie, sunt multe variante de luat în calcul și multe neclarități.

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

Uniunea Europeană a prezentat Armeniei un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor care conține o foaie de parcurs a reformelor pe care țara trebuie să le implementeze pentru a garanta călătorii fără vize pentru cetățenii săi în statele membre ale UE, relatează site-ul de știri Hetq. Pe 5 noiembrie, ministrul armean de interne, Arpine Sargsyan, s-a întâlnit cu Johannes Luchner, director general adjunct pentru migrație și afaceri interne la Comisia Europeană. În timpul întâlnirii, au fost discutate principalele puncte ale planului de acțiune. Arpine Sargsyan a subliniat că Armenia se angajează să implementeze reformele necesare pentru a garanta cetățenilor săi posibilitatea de a călători mai ușor în Uniunea Europeană. Potrivit lui liberalizarea vizelor în Armenia este un pas important în parteneriatul cu UE, menit să consolideze încrederea reciprocă și cooperarea. În prezent, Republica Armenia este singura țară cu care Uniunea Europeană desfășoară un proces de liberalizare a vizelor. Kazahstanul închide 130 de platforme de criptomonede Kazahstanul și-a intensificat lupta împotriva criminalității financiare prin închiderea a 130 de platforme de criptomonede legate de spălarea banilor și a confiscat active digitale în valoare de 16,7 milioane de dolari (14,4 milioane de euro), a raportat Agenția de Supraveghere Financiară Kazahă (AFM).Potrivit AFM, aceste platforme bancare din umbră au fost utilizate de grupuri criminale din Kazahstan, Rusia, Ucraina și Moldova pentru a spăla venituri din traficul de droguri și frauda online.Agenția a descris o schemă în mai mulți pași: traficanții și infractorii cibernetici își transferau profiturile în monedă fiduciară sau criptomonedă, în portofele de schimb valutar, unde fondurile erau convertite și mutate printr-o serie de tranzacții pentru a le ascunde originea.Agenția a declarat că aceste schimburi ilicite acționau ca spălări de bani făcute de profesioniști, care colectau și transferau venituri din infracțiuni în străinătate. Se bazau pe conturi bancare și portofele aparținând unor oameni de paie. Conform legislației kazahe, sunt autorizate să funcționeze doar platformele licențiate de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Astana (AFSA) și integrate în sistemul bancar național.Până în prezent, 27 de Furnizori de Servicii de Active Digitale (DASP), inclusiv 12 burse de criptomonede, sunt autorizați să opereze în Kazahstan. Toți sunt supuși unor obligații continue de supraveghere financiară și conformitate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.AFM a descoperit, de asemenea, 81 de grupuri clandestine specializate în convertirea fondurilor ilicite în numerar, pentru un total de tranzacții care depășesc 38,5 milioane EUR. Pentru a remedia acest lucru, AFM și Banca Națională a Kazahstanului introduc noi măsuri de securitate: depozitele în numerar care depășesc 500.000 de tenge (aproximativ 800 EUR) vor necesita acum un număr de identificare personal. Se are în vedere verificarea biometrică prin recunoaștere facială sau amprentare.Kazahstanul își propune să reducă ponderea economiei subterane la 15% din PIB până la sfârșitul anului, deoarece autoritățile își consolidează controlul asupra unui sistem financiar aflat în rapidă digitalizare. 

Procurorii georgieni au pus sub acuzare opt ​​figuri ale opoziției, inclusiv fostul președinte Mihail Saakașvili, deja în închisoare, transmite Reuters. O evoluție care nu face decât să confirme regresul democratic grav, invocat de Comisia Europeană în ultimul său raport privind extinderea. Opoziția acuză instaurarea în Georgia a unei dictaturi de tip rusesc. Iar cazul acestei țări, care era cândva o democrație pro-occidentală, este cât se poate de interesant.  Criticată în ultimul raport al Comisiei Europene, care a spus că mai este candidată ”doar cu numele”, Georgia nu se dezminte. Liderii opoziției sunt acuzați de complot pentru răsturnarea guvernului și de ajutorare a puterilor străine, o mișcare ce va adânci cu siguranță îngrijorările cu privire la democrația din națiunea – teoretic - candidată la UE. Săptămâna trecută, partidul de guvernământ ”Visul Georgian” a declarat că va cere Curții Constituționale interzicerea a trei grupuri de opoziție pe motiv că acestea reprezintă „o amenințare reală la adresa ordinii constituționale” Unul dintre principalele blocuri de opoziție vizate a descris decizia procurorilor de a iniția proceduri penale drept „o încercare de a instaura o dictatură de tip rusesc” și a promis rezistență. Procurorii solicită pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru liderii opoziției, dintre care șase sunt deja în închisoare pentru alte acuzații. Procurorii susțin că trei dintre politicieni au furnizat informații privind legăturile economice și de securitate ale Georgiei cu Rusia unor guverne străine nespecificate „pentru a crea o bază artificială pentru impunerea de sancțiuni internaționale”. Un partid cu două fețe Georgia nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale la adresa Rusiei. Iar acuzațiile procurorilor sugerează că politicienii acuzați ar fi putut furniza cumva anumite dovezi că Georgia ar sprijini efortul de război al Rusiei. După cum amintește Reuters, ”Visul Georgian”, partidul de guvernământ, la putere din 2012, a construit în ultimii ani legături economice mai strânse cu Rusia. Cazul Georgiei este unul cât se poate de interesant pentru că, de la venirea la putere, ”Visul Georgian” și-a declarat voința de a duce țara în Uniunea Europeană, susținând chiar că este singurul care poate face acest lucru tocmai datorită relațiilor sale cu Rusia. Dar, după câștigarea alegerilor din 2024, partidul și-a arătat adevărata sa față. A suspendat discuțiile de aderare la UE și a reprimat mișcările de protest. De asemenea, a adoptat o legislație restrictivă cu privire la așa-zișii ”agenți străini”, o mișcare inspirată de practicile Rusiei. Opoziția îl acuză pe fostul prim-ministru și miliardarul fondator al partidului de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, că încearcă să impună „o dictatură de tip rusesc” în Georgia. Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia în anii 1990, este considerat pe scară largă drept liderul de facto al țării. Rusia neagă acuzațiile opoziției georgiene că se amestecă în treburile țării. Considerată cândva printre cele mai democratice și pro-occidentale state ale fostei Uniuni Sovietice, Georgia a devenit, iată, din ce în ce mai autoritară de la izbucnirea războiului în Ucraina. Iar evoluțile din țara caucaziană ne arată că democrația și orientarea pro-occidentală pot fi ușor deturnate sub asaltul populismului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

El va fi secondat de 5 prim vicepresedinti, nume noi, iar lideri cu greutate pana acum fac un pas in spate. Social-democratii au adoptat schimbarile la statut, si intre altele, elimina sintagma progresist, intr-o incercare de a recastiga o parte din electoratul pierdut. Au fost in sala fostii lideri ai partidului, de la Adrian Nastase , pana la Marcel Ciolacu, a lipsit insa Liviu Dragnea.   "A venit timpul pentru a deschide negocierile de aderare a Republicii Moldova" O spune președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aflata in vizita la Chișinău. Negocierile sunt blocate indirect de Ungaria, care se opune aderării Ucrainei, luată la pachet cu Republica Moldova.  Uniunea Europeană a înăsprit regulile pentru acordarea vizelor cetățenilor ruși „A te deplasa liber în Europa este un privilegiu, nu un drept”. este declaratia șefa diplomației europene, Kaja Kallas facuta in ziua in care Uniunea Europeană a înăsprit regulile pentru acordarea vizelor cetățenilor ruși. Acestia nu mai pot obține vize cu intrări multiple, fiind obligați să aplice separat pentru fiecare călătorie. Toate cererile vor fi supuse unor verificări mai stricte.  Ultimul domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, se întoarce acasă În cimitirul din localitate Le Mée-sur-Seine din Franța a avut loc azi ceremonia religioasă de deshumare a rămășițelor pământești ale Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka, ultimul Domn al Moldovei și întemeietorul Jandarmeriei Române. Rămășițele pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghyka vor fi readuse în țară în această seară și înhumate lângă Palatul Culturii din Iaşi.         

Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028, un proiect pe care Comisia Europeană îl consideră „ambițios dar realizabil”. În raportul pe tema extinderii Uniunii Europene, publicat în 4 noiembrie, Comisia îi recomandă accelerarea reformelor și deschiderea a trei dosare de negociere, din cele șase. Raportul analizează evoluțiile a zece țări care doresc aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit despre situaţia şi perspectivele de aderare ale Republicii Moldova cu analistul de politică internațională Mihai Isac.Mihai Isac: „Din nefericire, una dintre armele folosite de Federaţia Rusă împotriva statului Republica Moldova este corupţia. Prin intermediul corupţiei din sistemul de justiţie, de pildă, serviciile de spionaj de la Moscova nu permit lansarea unor reforme structurale rapide. Aplicarea unor astfel de tactici de către grupurile cu interese obscure din interiorul sistemului de justiţie din Republica Moldova, cu sprijinul serviciilor de spionaj de la Moscova, au întîrziat extrem de mult acest pas al reformelor. A fost nevoie ca autorităţile să conceapă un mecanism prin care astfel de obstacole să poată fi depăşite. Îndemul permanent din partea înalţilor oficiali de la Bruxelles, din partea oficialilor de la Bucureşti dar şi din alte cancelarii europene către Republica Moldova este de a grăbi pasul reformelor, mai ales pe fondul acutizării situaţiei de securitate din regiune.” Cît de euroentuziaşti, cît de eurosceptici sînt moldovenii?Mihai Isac: „Electoratul din Republica Moldova a votat masiv pentru ideea europeană. Şi aici nu vorbim doar de voturile obţinute de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) – care de fapt, sînt voturi obţinute de Europa la Chişinău, deci putem spune că în 28 septembrie 2025 Uniunea Europeană a cîştigat alegerile din Republica Moldova, nu neapărat PAS –, dar, dacă ne uităm la rezultatele obţinute de diferite partide care au participat la alegeri, aproximativ trei pătrimi din electorat a votat, sub o formă sau alta, visul european, a votat pentru partide care clamează apartenenţa la familia politică europeană sau susţin integrarea europeană a Republicii Moldova.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum se face că o țară cu o economie puternică și cunoscută mai degrabă pentru viața politică echilibrată și pragmatică ajunge în pragul unui blocaj? Partidul Libertății din Ţările de Jos, condus de Geert Wilders – un personaj politic controversat, notoriu pentru pentru discursul său anti-imigrație și anti-european – a abandonat coaliția și guvernul s-a prăbușit după doar un an și jumătate de la instalare. Alegerile anticipate de săptămîna trecută au schimbat din nou direcția: partidul liberal și pro-european D66 a cîștigat alegerile. Ce înseamnă acest rezultat pentru Ţările de Jos și pentru restul Europei, unde extrema dreaptă continuă să crească? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri. Răzvan Petri: „Trebuie spus că (D66) a obţinut primul loc dar la o distanţă foarte mică de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, la doar aproximativ 15.000 de voturi, conform ultimei numărători. Este cel mai mic partid mare. Este pe locul întîi cu 17%. (... ) A reuşit totuşi să iasă pe primul loc, spun analizele şi am observat şi noi uitîndu-ne la această campanie, prin optimismul pe care l-a arătat. După ani de zile de încruntare şi anti- ceva, ei au venit cu un optimism aproape de tip Barack Obama. Sloganul lor spunea Este posibil, ceva sinonim cu Yes, we can, al lui Barack Obama. Este un partid social-liberal, un partid optimist, un partid pro-european care, din tot haosul de după căderea guvernului, a reuşit să recupereze votanţii deziluzionaţi şi de vechile partide, dar şi de partidele extremiste. A fost o conjunctură fericită precum şi un semn bun pentru ce înseamnă pro-europenismul care părea că este în cădere în restul Europei. Nu m-aş arunca să spun că este întoarcerea centrismului sau a pro-europenismului, dar este o veste bună pentru Europa, pentru că Olanda este o ţară puternică şi acum va avea, cel mai probabil, un premier liberal, centrist, pro-european şi deschis compromisului. Pentru că asta a spus şi după alegeri, că vrea mai mult compromis şi mai puţin veto – ceea ce sună bine şi pentru state precum România, care de multe ori au fost supuse veto-ului olandez.”Ascensiunea dreptei extreme este o realitate cu care ne confruntăm de mai mulți ani în Uniunea Europeană. Care sînt rădăcinile acestui succes, ce i-a nemulțumit pe oameni atît de mult la partidele de centru încît tot mai mulți votează cu dreapta extremă și discursul suveranist și eurosceptic?Vlad Adamescu: „O deconectare între elitele politice din centru – centrul dreapta, centrul stînga –, elitele liberale, le putem numi aşa, o deconectare a acestora faţă de nevoile alegătorilor lor şi o distanţă foarte mare impusă de tendinţa către credenţialism pe care am văzut-o peste tot şi-n Europa, şi-n SUA. Ne amintim, de exemplu, de Hillary Clinton, în 2016, cînd numea votanţii Trump a basket of deplorables, un coş de deplorabili, în condiţiile în care doar 38% din populaţia SUA are diplomă de facultate. Nu prea poţi să cîştigi alegeri adresîndu-te doar celor mai educaţi sau vîrfurilor societăţii şi lăsînd în urmă o parte semnificativă a populaţiei. Şi în SUA, dar şi în Europa, inclusiv în România avem inegalităţi economice din ce în ce mai mari. Şi se văd pe toate statisticile. România are cele mai mari inegalităţi regionale din UE. În Olanda, 12 ani au avut un premier de centru-dreapta care a redus ajutoarele sociale, a redus ajutorul de şomaj iar diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci a crescut tot mai mult. Automat asta îţi creează frustrare şi furie – care sînt combustibilul pentru orice fel de proiect populist anti-elite. În Europa pare că a prins mult mai mult extremismul de dreapta. Dar asta poate la fel de uşor să creeze extremism de stînga, care nu prea s-a manifestat în Europa, dincolo de Grecia, să zicem.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cu

La Chișinău astăzi este învestit noul Guvern condus de economistul Alexandru Munteanu. Se întâmplă la exact o săptămână de la desemnarea candidatului. Noua echipă și programul de guvernare este analizat de invitatul de astăzi la Moldova Zoom, analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru. „Programul guvernului Munteanu seamănă cu programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, este unul ambițios. Ținta, anul 2028, pentru ca să încheiem procesul de integrare europeană, să ne facem temele sau să stimulăm investiții de aproape 4 miliarde euro – o sarcină foarte ambițioasă în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune Nicolae Negru, în interviul realizat de Valeria Vițu.  Teme ediției: - De ce a deveni Franța de ceva vreme noua țintă a propagandei și dezinformării rusești. O relatare semnată de Liliana Barbăroșie și un interviu cu experta comunității WatchDog de la Chișinău, Tatiana Cojocari. - În regiunea transnistreană au fost comemorate Victimele Reprimărilor Politice din perioada sovietică. Numai că așa-zisele autorități de la Tiraspol nu au spus că torționarii au fost comuniștii, bolșevicii care au omorât mii de oameni. Despre această situație inedită ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - În nordul Republicii Moldova, apa este o mare problemă, iar o nouă stație de tratare a apei, finanțată de UE, vine să schimbe situația. Un reportaj de la Cătălin Volconovici. - Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni. - Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică care trece prin România și Republica Moldova. - Au fost deschise înscrierile pentru programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea tinerilor de 18 ani care au cetățenia unui stat european de a călători gratuit în Europa. Știrile zilei: Premierul desemnat Alexandru Munteanu merge în Parlament, împreună cu echipa guvernamentală, pentru a prezenta programul de activitate și a cere votul de încredere. Alexandru Munteanu își va prezenta programul intitulat „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește principalele direcții de acțiune ale viitorului executiv. Documentul prevede finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind astfel țara pentru integrarea deplină. În plan economic, Guvernul mizează pe valorificarea Planului de creștere finanțat de UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat stimulării dezvoltării și consolidării rezilienței economice. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, are o majoritate confortabilă în Legislativ, motiv pentru care nu va avea probleme în a vota noul executiv. În baza votului de încredere, președintele țării numește oficial Guvernul, iar noul executiv își preia atribuțiile din ziua depunerii jurământului în fața șefului statului. Prima ședință a noului Guvern ar putea avea loc miercurea viitoare. *** Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman. Acesta sune că imediat după învestirea Guvernului Munteanu, Parlamentul își va concentra activitatea pe două direcții majore: rectificarea bugetară și continuarea agendei europene. *** În această dimineață, președinta Maia Sandu l-a numit pe fostul ministru de externe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În noua sa poziție, Nicu Popescu va avea sarcina de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul, anunță un comunicat al Președinției. *** Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice naționale, a anunțat joi firma de consultanță ExPro, citată de Reuters. Conducta care trece prin România și Republica Moldova. Potrivit estimărilor, 55% din producția internă de gaze a Ucrainei a fost afectată de bombardamentele din luna octombrie, determinând autoritățile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populației în sezonul rece, scrie News.ro. Până de curând, ruta transbalcanică nu era competitivă din cauza costurilor ridicate de tranzit prin cele patru țări traversate. Ministrul energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat recent la RFI că România și Republica Moldova au redus acum o săptămână cu 50 la sută taxele de tranzit prin conducta transbalcanică pentru a susține Ucraina să-și asigure necesarul de gaze. *** Până pe 13 noiembrie, tinerii de 18 ani care au cetățenia unui stat european se pot înscrie în programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea de a călători gratuit în Europa, transmite IPN. Programul, inclus în bugetul Uniunii Europene din anul 2018, le oferă tinerilor europeni – inclusiv celor din Republica Moldova care dețin și cetățenia României sau a unui alt stat european – șansa de a descoperi cultura și istoria continentului. Timp de 7 ani, peste 390 de mii de tineri din toată Europa, dintre care peste 15 mii din România, au beneficiat de călătorii și experiențe deosebite prin DiscoverEU.

Eurostat, institutul european de statistică, are bunul obicei de a publica de două ori pe an un tablou de bord al Uniunii Europene. În el sunt incluse datele bugetare, de PIB și datorie publică ale fiecărui stat membru. În felul acesta publicul larg poate face o comparație între țările Uniunii Europene, poate să observe evoluția în timp, pentru că datele se referă la ultimii patru ani, și poate vedea țările care respectă standardele financiare și câte sunt în afara lor. Să le luăm pe rând și să începem cu deficitul bugetar, cel mai sintetic indicator al finanțelor publice. România este de departe campioana europeană la deficit, cu un nivel de 9,3% din PIB. Din păcate, este un titlu nu doar lipsit de glorie, ci de-a dreptul rușinos. Pe locurile următoare, de asemenea, nedorite, se află Polonia, 6,5%, și Franța, 5,8% din PIB. Se poate face și un clasament al statelor membre aflate la polul opus, cu excedent bugetar și deci cu o bună sănătate a finanțelor publice. Pe primele locuri la excedent sunt Danemarca, 4,5%, Cipru, 4,1% și Irlanda, 4% din PIB. De subliniat este că Grecia a încheiat anul trecut cu excedent bugetar, 1,2% din PIB, o performanță demnă de remarcat după anii mulți și dificili în care Grecia înregistra cel mai ridicat nivel al deficitului din Uniunea Europeană. În total, 12 state membre au avut anul trecut un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, standardul european pentru acest indicator. În ceea ce privește nivelul datoriei publice avem și aici ierarhii europene. Cele mai mari datorii le înregistrau anul trecut Grecia – 154%, Italia – 134% și Franța 113% din PIB. La polul opus, se aflau Estonia și Bulgaria, cu 23% și Luxemburg, cu 26% din PIB. Tot 12 state, ca și în cazul deficitului, au depășit limita de 60% din PIB considerată optimă în Uniunea Europeană. România se află sub limită, la aproape 55% din PIB, un nivel rezonabil dacă luăm în calcul că media Uniunii Europene era anul trecut de 80% din PIB, iar cea a zonei euro de 87% din PIB. Statistica europeană prezintă și datele referitoare la nivelul veniturilor și, respectiv, cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB. Cei doi indicatori arată, pe de o parte, eficiența colectării fondurilor la buget și, pe altă parte, indică gradul de responsabilitate al guvernelor în sensul construirii unui buget echilibrat, în concordanță cu nivelul veniturilor. Statele cu cele mai reduse încasări bugetare, în termeni procentuali, sunt Irlanda, 26%, România și Malta, 34% din PIB. Țările din Uniunea Europeană cu cele mari venituri bugetare sunt Finlanda, 53,4%, Danemarca, 51,8%, Franța, 51,4% și Austria, 50,5%. Interesant este că trei din patru state cu cele mai mari încasări bugetare procentuale (Finlanda, Franța și Austria) au și deficite care depășesc 3% din PIB, ceea ce arată că nu este obligatoriu ca țările cu încasări solide, peste media europeană (de 46%), să aibă și un comportament fiscal echilibrat. Veniturile bugetare mari nu garantează și un deficit redus, pentru că în ecuație intră și cheltuielile. În ceea ce privește cheltuielile, statele europene cu cel mai redus nivel sunt Irlanda 22%, Malta 37% și Cipru, 38%. Irlanda este un caz special la nivelul UE și o arată și cifrele bugetare, iar Malta în pofida nivelului redus de cheltuieli a avut anul trecut un deficit care a depășit 3% din PIB. Tot pentru comparație să spunem și statele care au reușit în perioada 2021-2024 scăderi importante ale deficitului bugetar, tocmai pentru a arăta că se poate. Este vorba despre Cehia, scădere de la 5% la 2%, Irlanda, de la minus 1,3% la plus 4%, Grecia de la deficit de 7,2% la excedent de 1,2%, Spania de la minus 6,7% la minus 3,2% sau Italia de la deficit de 8,9% la 3,4%. Să remarcăm și contraperformanța Poloniei care de la un deficit de 1,7% a ajuns la minus 6,5%. Tabloul de bord european este util, pentru că arată că unele state pot progresa vizibil, iar altele pot să aibă evoluții financiare dezastruoase.

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Cum se pregătește Uniunea Europeană pentru apărare? Un plan militar ce va fi prezentat liderilor UE săptămîna viitoare a fost discutat miercuri de miniștrii apărării. În document se vorbește despre necesitatea ca UE să aibă pînă în 2030 „o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”. În ce măsură țările Uniunii Europene și-au mărit bugetele pentru apărare în ultimii ani? Poate fi elaborată o strategie comună de apărare a țărilor Uniunii Europene? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Politica de securitate și apărare comună este un călcîi al lui Ahile în ceea ce privește integrarea europeană. Încă din anii '60, cînd UE a încercat să creeze o postură de apărare comună, Franța s-a opus și a militat pentru autonomie în ceea ce privește politica de securitate și apărare. De altfel, este foarte greu să vorbim despre o cedare a suveranității naționale în acest domeniu al securității, pentru că pînă la urmă apărarea națională ține de suveranitate. Or, este foarte greu să ducem discuția integrării europene într-acolo dar pași importanți s-au făcut. Am văzut că actuala Comisie Europeană încearcă pe cît de mult posibil să găsească un numitor comun pentru a accelera procesul de integrare europeană în acest domeniu și pentru a nuanța o politică de securitate și apărare coerentă.”Este posibilă o autonomie strategică a Europei față de SUA și NATO? Cătălin Gabriel Done: „În momentul de față nu. Pentru că există o lipsă de investiții în domeniul apărării. Europa s-a dezvoltat economic tocmai pentru că s-a pus sub umbrela de securitate americană. Americanii au fost întotdeauna aici după Al Doilea Război Mondial și au asigurat securitatea și apărarea. Este exact ceea ce Donald Trump a spus la inaugurarea mandatului său: faptul că modelul social și economic european se datorează cheltuielilor masive pentru apărare ale SUA. Această pace relativă pe continentul european ne-a făcut să ne imaginăm că războiul nu mai este posibil și-atunci investițiile în securitate și apărare au fost diminuate masiv și resursele financiare s-au îndreptat spre alte sectoare. Și brusc a venit 2014 - deși invazia rusă din Georgia ar fi trebuit să ne trezească la realitate -, a venit 2014, anexarea Peninsulei Crimeea și am văzut că războiul este posibil iar apoi, odată cu invazia la scară largă din Ucraina, ne-am trezit în fața unei realități dure: că industria militară europeană nu este capabilă să producă într-un termen foarte scurt echipamente pentru a ne apăra. Și-atunci această autonomie strategică este o discuție foarte frumoasă dar ea nu poate fi realizată, din punctul meu de vedere, mai devreme de 2045, 2050 chiar.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cîștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu peste 50% din voturi, o majoritate care-i asigură 55 de mandate, din totalul de 101, în Parlamentul de la Chișinău și șansa de a continua reformele și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Blocul Patriotic, al socialiștilor și comuniștilor, opoziția, a obținut 24% din voturi, Blocul Alternativa a obținut aproape 8%, Partidul Nostru 6% și Partidul Democrația Acasă a obținut peste 5% din voturi. Am vorbit despre aceste rezultate şi despre ce urmează pentru Republica Moldova cu Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. E surprinzătoare victoria cu atît de multe voturi a Partidului Acțiune și Solidaritate, victorie care-i va asigura majoritatea în Parlament?Angela Grămadă: „Dacă e să luăm în considerare ce s-a întîmplat în ultimele două, trei luni, atunci, pe undeva ne surprinde alegătorul din Republica Moldova, pentru că a acţionat foarte raţional şi a oferit un vot util. Deşi, mulţi oameni cu care am comunicat în aceste luni, spuneau că nu ar fi aceasta prima lor opţiune politică, adică ar fi votat cu altă formaţiune pro-europeană, dar înţeleg care este miza şi vor face o alegere utilă, în favoarea viitorului pro-european al Republicii Moldova, adică să înceapă acele negocieri de aderare la Uniunea Europeană. (...) Toate formaţiunile pro-europene pe care le vedem la Chişinău – multe dintre ele nu au reuşit să treacă pragul electoral – au încercat să explice că UE este un proiect care vine cu o soluţie economică la o problemă de securitate. Exact aşa cum s-a întîmplat după Al Doilea Război Mondial. Pentru că asta e UE: o soluţie economică la o problemă politică între diferite ţări de pe continentul european. Şi au încercat să le explice cetăţenilor că în momentul în care vom fi stat membru al UE, vom avea acces la acel scut de securitate european. Asta înseamnă instituţii democratice, asta înseamnă rezilienţa instituţiilor publice care vor putea să facă faţă unor ameninţări externe mobilizînd resurse interne, asta înseamnă siguranţă economică, siguranţă energetică – o armă pe care Federaţia Rusă nu a ezitat să o folosească împotriva Republicii Moldova cîteva decenii la rînd, pentru că avem de foarte multe ori crize energetice în Republica Moldova, multe generate artificial de partea rusă –, dar asta înseamnă şi acces la mecanisme de securitate civilă, prin care cetăţenii Republicii Moldova ar putea să se simtă în siguranţă şi din punct de vedere fizic, nu doar economic, social sau politic.”Ce urmează pentru Republica Moldova?Angela Grămadă: „Urmează să fie validate alegerile. Va fi o perioadă destul de dificilă, cu foarte multe discursuri în contradictoriu între cei care au cîştigat alegerile şi cei care nu acceptă că le-au pierdut. Apoi urmează votarea noului guvern. Şi, probabil, declanşarea procedurii de negociere a aderării la UE, iar asta înseamnă foarte multe reforme.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli. Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei. Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe. Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.   Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru. Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale. Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.   Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european. Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia. În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.   Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025. Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană. Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.   UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Presa internațională prefațează alegerile din Republica Moldova. Comentatorii explică mizele regionale și europene ale scrutinului. Le Figaro notează că ”alegerile de duminică sunt considerate cruciale pentru viitorul acestei foste republici sovietice. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, a acuzat joi Uniunea Europeană. Euronews observă că ”votul moldovenilor care locuiesc în Transnistria s-ar putea dovedi decisiv. În Transnistria, la alegerile prezidențiale din 2024, candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo, a câștigat aproape 80% din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut în jur de 20%. Autoritățile moldovene au pus poliția în alertă pentru a asigura buna funcționare și securitatea secțiilor de votare în ziua alegerilor”. Politico informează că   ”moldovenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri parlamentare înconjurate de tentative de amestec în sistemul politic, despre care oficialii de securitate occidentali și experții cibernetici spun că provin din Rusia. Însă sprijinul acordat de Washington pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor interferențe a scăzut, în parte după ce a fost desființată agenția de dezvoltare USAID la începutul acestui an. Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de la preluarea mandatului de către președinte Donald Trump - ca urmare a unui mix de reduceri de finanțare, remanieri guvernamentale și politica administrației America First”.   Alegerile din Republica Moldova  reprezintă „primul test major al confruntării dintre Rusia și Europa”, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Kremlinul speră să câștige confruntarea la distanță cu Uniunea Europeană, denunțând „isteria anti-rusă” care domnește la Chișinău și respingând acuzațiile de interferență. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Iar Foreign Policy scrie că Rusia nu  doar „influențează” alegerile din Moldova. Moscova dorește o bază pentru a se infiltra în UE și duce un război multivector. Expresia „operațiuni de influență” este complet inexactă pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Moldova. Rusia este angajată într-un război multivector. Acesta își propune nu doar să contracareze traiectoria Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană – aprobată cu o majoritate restrânsă într-un referendum din 2024 – sau să o aducă în sfera de influență a Rusiei, ci și să folosească țara ca o bază bine situată geografic pentru a efectua atacuri hibride în interiorul UE și operațiuni în Ucraina.

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării. Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.   Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea) Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000. Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.   Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării. Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”. Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens. Integral în ziarul Adevărul.   Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia. Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.   Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români. Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii. Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un ghid de pregătire împotriva dezinformării și manipulării online. GlobalFocus Center analizează de mulți ani propaganda și dezinformarea în România și în țările din proximitate, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia. Republica Moldova a devenit un exemplu de bune practici în lupta cu dezinformarea.Oana Popescu Zamfir: „Republica Moldova a parcurs nişte paşi fundamentali, pe care trebuie să-i parcurgă şi România. Primul este să admită existenţa acestei ameninţări, explicit. În strategia naţională de apărare, care este în curs de pregătire, trebuie menţionat explicit, nu trebuie să fugim de cuvinte şi de greutatea lor. Pentru că dacă nu ne identificăm cu precizie problema şi inamicul, este foarte greu să dezvoltăm mecanisme instituţionale şi strategii de răspuns. Al doilea pas este înţelegerea faptului că nu e ceva ce poate să facă nici guvernul singur şi nici societatea civilă singură. E ceva care necesită resurse. Ele există la nivel european, deci putem beneficia de fonduri europene în sensul ăsta. Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile mecanisme, astfel încît, exact cum a făcut şi Republica Moldova, o abordare care se numeşte «Whole of society», care acoperă întreaga societate şi aduce la un loc ONG-uri, Think Tank-uri alături de organizaţiile guvernamentale, e un exerciţiu util care creează transparenţă şi încredere. Este bine şi pentru instituţiile statului să înveţe să lucreze cu societatea civilă, şi viceversa. Odată ce avem această structură, paşii sînt destul de limpezi. E vorba de identificarea ameninţărilor şi atacurilor, de monitorizare – şi mult din asta se face deja cu softuri, cu inteligenţă artificială dar e nevoie şi de analiza umană. După care e vorba de contramăsuri, variante de răspuns şi – extrem de important, o categorie de sine stătătoare: comunicarea strategică. Iar aici statul român are, în mod tradiţional, o abordare deficitară. Instituţiile nu înţeleg şi nu ştiu să comunice constant cu cetăţeanul o agendă naţională, conform cu interesele naţionale, astfel încît să nu mai lase spaţiu de manevră în primul rînd celor care dezinformează. Pentru că, dacă mereu vom fi reactivi şi doar vom răspunde în momentul în care există manipulare şi atacuri de acest tip, niciodată nu vom reuşi să recuperăm acest decalaj. E nevoie de claritate, de coordonare între instituţii şi să avem, mai ales pe subiectele sensibile, care nu-s deloc greu de identificat, campanii de comunicare coerentă cu cetăţeanul, astfel încît să fie informat înainte de a apuca să fie dezinformat. Foarte multe dintre instituţiile statului au resursele umane. E ciudat că nu se văd, într-adevăr, dar sînt foarte mulţi profesionişti pe care i-am întîlnit în toate instituţiile relevante, care înţeleg ameninţarea. Dar lipseşte exact mecanismul de coordonare şi planul de acţiune strategic care să le permită să acţioneze coordonat şi coerent.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului. Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.   Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.   Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc. În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria. Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului. Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile. Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova. Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

”Ar trebui să fie clar că Donald Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat”. Este mesajul tranșant pe care îl transmit trei nume grele ale politicii europene. Într-un articol comun de opinie din Politico, ei propun câteva măsuri pentru ca Europa să evite situația de a deveni un protectorat al Americii lui Trump. Cei trei sunt: Josep Borrell Fontelles, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și președinte al Mișcării Europene Internaționale și Domènec Ruiz Devesa, fost europarlamentar și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni. Din primele rânduri ale articolului, autorii deplâng faptul că Uniunea Europeană apare ca periculos de fragmentată și slabă, într-o lume a imperiilor continentale, fiind expusă unui risc real de a deveni vasalul Americii. Acest lucru a devenit evident după concesiile nereciproce făcute președintelui american Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare și comerț, precum și după acceptarea de către Europa a unui rol minor în gestionarea războiului din Ucraina. Mai mult, de la Gaza la Nagorno-Karabah, implicarea UE în conflictele externe a devenit în mare parte irelevantă, fie din cauza lipsei sale de credibilitate internațională, fie din cauza lipsei unității. Pe plan intern, autorii critică abandonarea pactului verde, proiectul far al precedentului mandat al președintei ursula von der Leyen, ca și abandonarea politicii de coeziune în favoarea unor noi priorități. Între timp, extrema dreaptă populistă eurosceptică și eurofobă nu a fost niciodată mai puternică în țările membre sau în instituțiile UE. ”Actualii lideri ai UE suferă de o lipsă de viziune politică pe termen lung, de leadership și de unitate”, scriu autorii. Ei consideră că acum, instituțiile europene sunt dominate de o ”alianță improbabilă” formată din simpatizanți ai lui Trump și atlantiști nostalgici. Astfel, linia predominantă a fost de a-l flata și a-l îmbuna pe președintele SUA în speranța de a limita pagubele - și acest lucru nu funcționează deloc. Pentru Trump, contractele obligă doar cealaltă parte - nu și pe el. Concluzia autorilor?  Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat. America sa constituie un șoc geopolitic, economic și cultural uriaș pentru Europa. Cei trei propun o revigorare a unei majorități pro-europene  - în special Parlamentul European. Pentru început, legislativul ar putea bloca reducerea tarifelor la produsele americane - o mișcare care ar fi cu siguranță populară în rândul alegătorilor și ar semnala disponibilitatea Europei de a se opune șantajului. În plus, trebuie să ne consolidăm uniunea politică, să depășim veto-crația care îi permite prim-ministrului maghiar Viktor Orbàn să blocheze asistența militară a UE către Ucraina și să ne construim propriul sistem de apărare. Sau, ”Coaliția celor care vor” ar trebui să lanseze o nouă „Comunitate Europeană de Apărare” cu o dimensiune parlamentară și fiscală, deschisă tuturor țărilor membre interesate să adere. Dacă nu se iau măsuri și așteptăm următoarea criză, Europa, ca proiect politic, riscă să moară, este avertismentul din finalul articolului de opinie apărut în Politico.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii. The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”. Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană: ”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990. El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”. Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”. Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției. Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”. Deutsche Welle punctează, la rândul său:   ”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi. Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa. La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență. Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor. Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat. Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.  

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Suveraniștii au descins în localitatea suceveană Broșteni, afectată de inundații devastatoare, cu selfiuri și postări pe rețelele sociale. Dar cine îi ajută cu adevărat pe locuitorii afectați de fenomenele meteo extreme? Ei bine, tocmai instituțiile mult hulite de suveraniști: guvernul României și Uniunea Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că va activa mecanismul european RESTORE, în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț Aceasta va permite alocarea rapidă a milioane de euro din fonduri europene către zonele afectate. Anunțul vine după ce Guvernul de la București a alocat imediat sume de până la 30.000 de lei per familie și a dislocat efective substanțiale pentru intervenție și sprijin. În zonă au ajuns imediat  medici și pompieri, ambulanțe și elicoptere. Dar ce este mecanismul RESTORE? RESTORE permite statelor membre afectate de dezastre climatice să beneficieze de o rată de cofinanțare de 95% pentru măsurile de reconstrucție. Pot fi finanțate obiective cum ar fi repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și asistență materială de bază și sprijin social și medical, precum sprijinirea temporară a finanțării schemelor de șomaj tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dezastrelor. Măsura a fost convenită de Uniunea Europeană după dezastrele naturale din Europa Centrală, de Est și de Sud din 2024. Fenomenele extreme, cauzate de schimbările climatice, au generat pagube importante în 2024, în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia și Slovacia.  Astfel că instituțiile europene au vrut să se asigure că vor putea sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele climatice. Așadar, în conformitate cu regulile mecanismului RESTORE, pentru reconstrucția localității Broșteni, la fiecare 5 euro investiți de la București, Bruxelles-ul vine cu 95 de euro. Și nu trebuie să obosim să spunem aceste lucruri, în condițiile în care propaganda rusească a descins în localitatea grav afectată pentru a face ce știe mai bine: sumbinarea încrederii în autorități și în democrație, denigrarea democrației liberale și a Uniunii Europene. În acest noian de minciuni, un adevăr rămâne, după ce apa trece și oamenii încep să-și revină din șoc și să-și reface viețile și avutul. Și anume, că în timp ce suveraniștii vin cu selfiuri și cu propagandă, Europa vine cu bani reali și soluții concrete.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

Europenii își fac calcule referitoare la taxele vamale cuprinse în acordul comercial UE-SUA. Unele industrii și companii vor pierde, altele vor câștiga. Deocamdată, însă, unele prevederi ale înțelegerii dintre cele două mari blocuri comerciale rămân în negociere. După „sublimul” acord pe tema tarifelor vamale încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, statele membre, economiile și patronatele își fac calcule cu privire la impactul pe care îl vor avea noile prevederi asupra sectoarelor economice. În Franța, Eric Lombard, ministrul economiei și finanțelor, a anunțat că va organiza întâlniri cu patronatele din diverse sectoare. Cotidianul „Les Echos” arată că vor fi industrii care vor câștiga și altele pentru care există multă incertitudine referitoare la efectele asupra companiilor. Astfel, sectorul aeronautic răsuflă ușurat. Asociația Franceză de profil salută exceptarea de la taxare după un dialog transatlantic. Măsura este logică în contextul în care în ultimii ani s-a constatat că multele dispute pe teme comerciale între Airbus și Boeing nu au dus la nimic bun pentru niciuna dintre companii. De altfel, cele două firme au pledat la unison pentru a se păstra actualul nivel de taxare, respectiv zero, un statut vamal care funcționează încă din anul 1979. Specialiștii arată că există colaborări la nivel transatlantic care au creat fluxuri comerciale echilibrate în ambele direcții. De exemplu, industria aeronautică franceză exportă aproximativ 80% din cifra de afaceri, de 51 miliarde de euro, în anul 2024, iar aplicarea unor taxe vamale ar fi fost un dezastru pentru un sector economic extrem de integrat. „Les Echos” dă exemplul unui motor de avion construit complementar de compania Safran în Franța și de General Electric în SUA și care echipează atât Airbus A320 și Boeing 737. În același timp, producătorii din sectorul aeronautic se temeau, în cazul introducerii de taxe vamale, de birocrația cu care acestea veneau la pachet, într-o industrie în care de 40 de ani nimeni nu a calculat tarife vamale. Dar, nu toate industriile sunt atât de mulțumite ca sectorul aviatic. Patronatele din industria produselor lactate sunt îngrijorate. Producătorii francezi exportă anual în Statele Unite mărfuri de 350 milioane de euro și obțin profituri bune în special la brânză. Organizațiile de afaceri din domeniu cred că un acord, chiar și cu taxe vamale, este mai bun decât un război comercial. Majoritatea marilor companii europene din industria lactatelor produc în Europa și exportă în SUA. Dar, o creștere a prețurilor pe piața americană cauzată de aplicarea taxelor vamale va pune un semn de întrebare față de comportamentul de consum, respectiv există riscul să se înregistreze o scădere a vânzărilor din cauza creșterii prețurilor. Deocamdată, acordul tarifar UE-SUA nu cuprinde decizii privind băuturile spirtoase și vinurile, dar detaliile vor fi finalizate în următoarele săptămâni. Până acum, negocierile merg în direcția de a nu taxa băuturile spirtoase, dar acest lucru va trebui confirmat. În orice caz, recent, un producător francez important în domeniul băuturilor alcoolice a calculat că aplicarea unor taxe vamale de 30% i-ar aduce pierderi de 35 milioane de euro pe an. În acest moment, sectorul vinicol este supus taxării, iar patronatele din domeniu au calculat că un nivel de 10% ar fi suportabil, dar o taxă vamală mai mare de atât ar duce la creșterea prețurilor pe piața americană. Industria cosmetică franceză și-a făcut primele calcule. Piața americană este importantă pentru companiile franceze, unde trimit 12% din totalul exporturilor, iar o taxare cu 15% va complica statutul acestor mărfuri în America. Studiile arată că există riscul unei pierderi anuale de 300 milioane de euro și cel al desființării a 5.000 de locuri de muncă în Franța. Directorul general al L Oreal, o companie importantă din industrie, a anunțat în această primăvară că ia în calcul posibilitatea relocării unei părți din producție în SUA. Desigur, calculele vor continua, fiecare sector economic va avea efecte diferite și câștiguri sau pierderi. Donald Trump a complicat viața firmelor europene care exportă în SUA, dar beneficiile americanilor legate de introducerea taxelor vamale sunt încă neclare.

Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial în weekend, menținând tarifele americane la 15% pentru majoritatea importurilor europene. Înțelegerea evită o nouă escaladare tarifară, dar în același timp conturează o nouă realitate a relațiilor transatlantice: un protecționism american ferm, dar previzibil. „Acordul de la Turnberry confirmă că schimburile transatlantice au intrat într-o nouă eră, cea a unui protecționism american fără complexe”, anunță Le Parisien.  „Până la revenirea la putere a lui Donald Trump, acestea erau caracterizate de un nivel mediu al taxelor vamale americane de 4,8 %. În realitate, rata efectivă aplicată de Statele Unite mărfurilor europene se ridica deja la aproape 15 %, dacă se adaugă suprataxa de 10 % aplicată deja de guvernul american și rata de 4,8 % preexistentă.”, este concluzia pozitivă a cotidianului francez.  The Guardian nu este la fel de optimist:  „15% era o poziție mai defavorabilă pentru UE decât înainte de Trump, când tarifele vamale erau în medie de 4,8%, ceea ce reprezintă o victorie semnificativă pentru tactica amenințărilor tarifare a lui Trump.”, spune comisarul european pentru comerț și securitate economică citat de ziarul britanic.  Vestea că un compromis a fost atins este binevenită de sectorul financiar, mai speculează The Guardian:  „Acordul încheiat în Scoția va fi probabil întâmpinat cu ușurare de piețele financiare, după câteva luni turbulente în care investitorii nervoși au fost speriați de perspectiva ca războaiele tarifare ale lui Trump să lovească economia mondială.” Politico afirmă efectele pozitive ale înțelegerii încheiate dintre Trump si uniune. „Acordul va stimula probabil economia europeană, care încă rămâne în urma restului lumii și se luptă să-și revină după pandemia de Covid.”  Economia nu este însă singura care a avut de câștigat, mai comentează publicația. „Pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost un triumf personal mult așteptat, după ce a avut un început dificil al celui de-al doilea mandat la conducerea executivului blocului, atrăgând critici din partea întregului spectru politic și pierzând un proces important la Curtea Europeană de Justiție.” “Cine resimte efectele negative ale tarifelor impuse de Trump?” se întreabă The Economist.  “În curând, economia americană va resimți probabil mai acut efectele războiului comercial. În plus, companiile străine care au suportat costurile până acum s-ar putea să nu le mai poată suporta pentru totdeauna, mai ales dacă, așa cum a promis, administrația Trump va impune tarife și mai mari la 1 august. Președintele adoră să-și sfideze adversarii, atât din domeniul economic, cât și din alte domenii. Dar el este întotdeauna propriul său dușman.” Iar The Washington Post pune la îndoială stabilitatea acordului:  “Casa Albă a făcut recent mai multe anunțuri comerciale cu mare fast, dar în zilele următoare au apărut întrebări cu privire la ceea ce s-a convenit exact cu țări precum Japonia și Vietnam. Casa Albă a declarat că a ajuns la un acord „istoric” cu Regatul Unit în luna mai, dar câteva luni mai târziu, premierul britanic Keir Starmer urmează să se întâlnească luni cu Trump pentru a stabili detaliile.”, amintește ziarul american.    Grupaj realizat de Mădălina Șerban, pentru RFI România

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale. „Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu. Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman. „Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată. De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026 Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban. „Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu. Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum. Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă. Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling. „Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție. Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci. „Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.   Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  Decizia anunțată de premierul Donald Tusk vine după ce s-au întețit criticile germane privind migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți despre care spune că au trecut ilegal frontiera din țara vecină. Polonia a introdus controale temporare la frontieră cu Germania și Lituania începând cu 7 iulie, anunță EuroNews în limba poloneză. Această decizie a fost anunțată de prim-ministrul Donald Tusk ca răspuns la măsuri similare luate de Germania pentru a micșora numărul migranților care trec granița dintre Polonia și Germania. Sursa citată comentează că decizia a venit după ce Germania a hotărât să returneze în Polonia mii de migranți despre susține că au trecut ilegal granița. În 2023, Germania a introdus controale la frontieră cu Polonia și Republica Cehă ca răspuns la imigrația ilegală. Anul trecut, a extins aceste controale la toate frontierele sale. Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk în timpul unei conferințe de presă: „Desigur, dorim să păstrăm spațiul Schengen, dar libertatea de circulație în cadrul acestui spațiu va funcționa pe termen lung doar dacă nu este exploatată de cei care încurajează imigrația ilegală, în special de traficanți” a spus oficialul german. La rândul său, Lituania a răspuns solicitând o cooperare mai strânsă între cele două țări, dar a subliniat și că nu va implementa propriile controale de-a lungul frontierei sale cu Polonia. Letonia: tăieri de prime în sistemul bugetar pentru a face rost de bani la apărare Cancelaria de Stat lituaniană propune economii la primele și bonusurile din sectorul de stat în bugetul de anul viitor pentru a economisi bani în vederea finanțării sectorului de apărare. Declarația a fost făcută de premierul Evika Silina, relatează lsm.lv. Potrivit oficialului leton, propunerile Ministerului Finanțelor de a economisi 150 de milioane de euro din bugetul de stat reprezintă doar un prim pas către economiile necesare.  „De asemenea, planificăm concedieri, centralizarea instituțiilor și, prin urmare, fuziuni de funcții. Așadar, vor exista provocări”, a adăugat șeful guvernului. Prim-ministrul spune că aceste decizii trebuie luate pentru a avansa prioritățile guvernului. Ministrul Finanțelor leton a declarat recent că guvernul are nevoie de 450 de milioane de euro pentru a finanța sectorul apărării în următorii ani. Parlamentul european consideră că nu există limbă macedoneană Schimb de replici nepoliticos între premierul nord-macedonean Hristiyan Mickoski și ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev. Mickoski l-a numit pe șeful diplomației bulgare „șoarece” și s-a comparat pe sine cu un „leu”, citim în vesti.bg. Cuvintele sale au venit după ce ministrul Georgiev a declarat că Bulgaria a împiedicat Parlamentul European să fie folosit pentru propaganda politică internă a lui Mickoski. Acesta a adăugat că Bulgaria este un factor stabil atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în regiune, lucru de care Macedonia de Nord trebuie să țină cont: „Suntem un stat membru al UE, iar Macedonia de Nord este doar un candidat deocamdată,” a spus Georgiev. Disputa dintre cei doi are la bază limba vorbită în Macedonia de Nord. În timp ce Skopjie susține că este vorba de o limbă separată, Bulgaria spune că macedoneana este un dialect bulgăresc. „Din păcate, ștergerea identității și limbii macedonene din raport a reușit. Problema este mult mai profundă, și anume negarea identității, a limbii unuia dintre cele mai mici popoare din Europa de către vecinul său estic, sau Bulgaria vecină. Acesta este un act fără precedent pentru mine, orice altceva decât o valoare europeană și chiar nu-l pot accepta. Vor dormi liniștiți, europarlamentarii care au votat pentru ștergerea identității și limbii macedonene din raport?”  a întrebat premierul nord-macedonean.     Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

România are una dintre cele mai mici rate de testare voluntară pentru bolile cu transmitere sexuală din UE, în timp ce acestea sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor. Ce îi oprește să se testeze? Frica, rușinea, miturile și lipsa de informație. Pentru al doilea an consecutiv, tinerii care merg în această vară la Electric Castle și Summer Well se pot testa, gratuit, pentru BTS, în cadrul programului „Testat e Hot”, derulat de Medlife.  Am dezbătut subiectul cu dr. Mihaela Steriu, medic primar obstetrică-ginecologie la Medlife și dr. Ina Baranga, psiholog clinician la MindCare, invitatele emisiunii Sănătatea FM. Conform datelor publicate de INSP în 2024, incidența infecțiilor cu Chlamydia și Gonoree este în creștere constantă la tineri (15–29 ani).  De asemenea, România raportează anual peste 1.000 de cazuri noi de sifilis, majoritatea în rândul tinerilor, însă subraportarea este mare.  În Uniunea Europeană, conform European Centre for Disease Prevention and Control, se observă o creștere a BTS în rândul tinerilor (15–24 ani), asociată cu lipsa de testare și percepția de "vulnerabilitate".  În România, educația sexuală lipsește din curriculumul școlar și este rareori discutată acasă. România este țara cu cele mai multe mame minore din UE și una dintre țările cu cel mai mic grad de prevenție BTS.  MeLlife trage un semnal de alarmă, în urma datelor obţinute dintr-un studiu realizat la nivel naţional de Path, în 2024, pe un eşantion de 800 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, cu acces la internet, din panelul Daedalus Online. Acesta arată că 90% dintre tinerii din România nu au suficiente cunoştinţe pentru a identifica şi a se proteja de infecţiile şi bolile cu transmitere sexuală. Iar lipsa de informaţii cu privire la acest subiect poate constitui unul dintre principalii factori care duce la transmiterea BTS-urilor, conducând la o atitudine pasivă şi comportamente iresponsabile.  Întrebaţi despre ce boli cu transmitere sexuală au cunoştinţe, aproximativ 20% dintre respondenţi nu au putut menţiona mai mult de trei afecţiuni de acest tip. Cele mai cunoscute BTS sunt infecţia cu HIV/SIDA (91%), sifilisul (82%) şi infecţia cu HPV (69%). Îngrijorător este faptul că foarte puţini au informaţii despre bolile extrem de uşor transmisibile, cum ar chlamydioza sau gonoreea, care, la rândul lor, pot avea efecte grave asupra sănătăţii. Iar faptul că 31% dintre ei nu deţin informaţii legate de infecţia HPV este şi mai alarmant, în condiţiile în această infecţie este principala sursă a cancerului de col uterin, a treia cea mai răspândită formă de cancer din România. Dacă nu ai niciun simptom, sigur n-ai nicio BTS – Fals! Un lucru care complică mult situaţia este că unele dintre cele mai întâlnite BTS, cum sunt chlamydioza, gonoreea şi infecţia cu virus herpetic adesea nu dau niciun simptom, ceea ce îi face pe parteneri să creadă că sunt în siguranţă şi nu au nicio infecţie. Exact acest lucru cred şi 15% dintre respondenţii studiului comandat de MedLife, care nu au ştiut să puncteze niciunul dintre simptomele bolilor cu transmitere sexuală, iar 22% au considerat că, dacă partenerul nu are niciun simptom, acesta nu poate avea o BTS.  Date principale din studiul Path   1 din 10 tineri cred, în mod greșit, că bolile cu transmitere sexuală (BTS) nu pot fi diagnosticate.  44% dintre tinerii români nu se simt confortabil să discute cu un medic despre sănătatea sexuală.  18% nu au vorbit niciodată cu nimeni despre BTS.  Principalele bariere în calea testării:  Lipsa de informare   Disconfortul de a discuta subiecte intime   Frica de rezultate pozitive și de impactul emoțional   Teama de stigmatizare socială În 2025, pentru al doilea an la rând, MedLife continuă campania „Testat e Hot“, care a revoluționat abordarea tradițională a educației sexuale. În primul rând, a adus primul centru mobil de testare pentru boli cu transmitere sexuală la un festival de muzică din Europa Centrală și de Sud-Est, în cadrul celei de-a zecea ediții Electric Castle din 2024. O premieră a fost și drona medicală care a transportat probele recoltate la festival către cel mai apropiat laborator, pentru ca rezultatele să fie primite tot pe durata festivalului – în maximum 24h de la testare.  Programul „Testat e Hot”  Sănătatea sexuală este un subiect ignorat din rușine, dar testarea și dialogul deschis pot preveni consecințe grave. Prin „Testat e Hot”, ne propunem sa normalizam prevenția într-un context prietenos și cool, dând tinerilor ocazia să se informeze și să acționeze fără frică.  A fost initiat in 2024, acum va fi la a doua editie – tot la Electric si Summer Well. Initiat pentru a combate stigmatul și pentru a normaliza prevenția BTS. Programul "Testat e Hot" include testări gratuite BTS, direct în perimetrul festivalurilor (în limita stocului disponibil), procesate în laboratorul MedLife Cluj dar și discuții deschise și sesiuni de informare cu ginecologi, urologi și psihoterapeuți. BTS, posibilă explicaţie a numărului din ce în ce mai mare de femei infertile Revenind la infecţiile aparent banale transmise sexual, studiile arată că, la femei, 10-15% dintre infecţiile netratate cu Chlamydia duc la boală inflamatorie pelvină, care poate da complicaţii tuturor organelor sexuale interne: infecţii ale uterului şi/sau trompelor şi ovarelor, urmate de inflamaţie cronică şi aderenţe ale organelor, însoţite sau nu de durere cronică abdominală. Complicaţiile pot să apară târziu în viaţa femeii, care poate nici nu ştie că a avut o infecţie cu Chlamydia sau cu gonococ cu ani în urmă, sub forma unor blocaje ale trompelor uterine care împiedică ovulele să ajungă în uter. Rezultatul poate fi o sarcină ectopică (când embrionul ajunge să se dezvolte anormal, în cavitatea abdominală), ceea ce va duce la avort şi poate pune viaţa persoanei respective în pericol. Tot inflamaţia cronică poate fi cauză de infertilitate feminină. Nivelul de îngrijorare cu privire la posibilitatea de a contacta o BTS este destul de scăzut în România, după cum arată studiul MedLife. Mai degrabă există îngrijorare privind posibilitatea apariţiei unei sarcini nedorite în cazul unui act sexual neprotejat, ceea ce duce la concluzia că este încă nevoie de multă educaţie în privinţa riscurilor bolilor şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe toate palierele societăţii. Cu atât mai mult cu cât românii au o mare reticenţă de a discuta problema bolilor cu transmitere sexuală, considerând-o un subiect tabu. 

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

A fost summitul NATO un succes? Comentatorii sunt nuanțați în această privință. Criticile încep să apară: europenii l-au lingușit pe președintele american, dar problemele alianței rămân. ”Dacă existau îndoieli că Statele Unite conduc NATO, summitul le-a înlăturat”, concluzionează National Public Radio. Un summit foarte scurt și o declarație de o pagină au fost pregătite pentru a-l menține pe președintele SUA fericit și concentrat. În timp ce Trump zbura spre Olanda, secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a trimis un mesaj text în care vorbea cu entuziasm despre faptul că este pe punctul de a realiza o mare victorie: „Europa va plăti MULT, așa cum ar trebui, și va fi victoria voastră”. Trump a postat mesajul pe rețelele de socializare. Rutte a spus că nu i-a fost rușine și că totul era adevărat. Politico notează că ”oficialii europeni au folosit lingușiri și au evitat detaliile pentru a obține „un vibe bun” și a câștiga bunăvoința președintelui Trump. ”Frustrările legate de poziția lui Trump privind comerțul față de Europa au fost uneori prezente. Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat incongruența faptului că SUA cer aliaților să cheltuiască mai mult pe apărare, în timp ce pun presiune pe economii prin tarife vamale. În mod similar, cancelarul german Friedrich Merz s-a exprimat în legătură cu discuțiile comerciale dintre Washington și Bruxelles, afirmând că acestea sunt „prea complicate”. Dar aceste note de discordie au fost în mare parte înecate de armonia izbitoare a acestui summit simplificat”.   The New York Times consideră că, ”în ciuda promisiunilor, multe guverne, în special în vestul Europei, vor avea o sarcină politică dificilă de a convinge publicul că amenințarea la adresa securității lor este reală și că banii trebuie cheltuiți pentru descurajare. Iar Le Monde întreabă: ”Cât de departe trebuie să mergem pentru a ne adapta la un președinte american care nu își ascunde disprețul față de partenerii săi europeni și ura pe care o simte față de Uniunea Europeană? Confruntați cu această dilemă de cinci luni, liderii Bătrânului Continent au ales să-și plece capetele pentru a evita o ruptură”. ”Liderii au căzut la picioarele lui Trump la Haga fără demnitate – și pentru ce? Toate problemele cheie ale NATO rămân”, comentează The Guardian. ”Pe termen lung, această conciliere cu Trump nu rezolvă nimic. În termeni politici, summitul de la Haga nu marchează reluarea unor relații normale, cu atât mai puțin începutul unei noi epoci de aur a NATO. Astfel de lucruri nu sunt posibile în era Trump. Este adevărat, lucrurile nu s-au înrăutățit, un rezultat pe care mulți, inclusiv Rutte, îl vor considera un fel de realizare. Cu toate acestea, cele mai multe probleme rămân ferm la locul lor. Prima și cea mai urgentă este Ucraina. Nu s-a schimbat nerăbdarea lui Trump față de Ucraina, încrederea sa într-un armistițiu sau lipsa sa de disponibilitate de a reînnoi ajutorul militar american. A doua dificultate este caracterul imprevizibil absolut al lui Trump. Totul a fost bine aranjat la Haga, dar cât va dura asta? Nimeni nu poate spune”.

Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI: antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional. Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări. În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă. În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii. În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.

Salutare și bine ați (re)venit la o nouă ediție Baricade, podcastul cu două gaze: Cătălin Striblea și Radu Naum. Cum sunteți acum, v-ați mai așezat după tumultul ultimelor luni? Pare că am început să ne revenim după intensitatea zilelor pe care le-am trăit înaintea alegerilor prezidențiale și trecem la treabă, nu-i așa? Și pentru că l-am citat pe președintele ales, în acest episod ce întrebăm dacă Nicușor ne-a salvat sau e vorba doar de o amânare? Așteptăm părerile voastre în comentarii. Și rezolvarea problemei enunțată de Radu Naum, desigur. Mulțumim că ne urmăriți. 03:04 Simion și vorbele grele la adresa votanților lui Nicușor Dan 10:45 Pledoaria lui Cătălin Striblea 15:00 Perfuzia de la Uniunea Europeană 16:14 Perspectiva clară a salvării 20:30 Tandemul Nicușor Dan - Ilie Bolojan 28:50 Ultimul glonț tras de actuala clasă politică 35:50 Comunicarea cu oamenii 44:50 Rusia, ventilator de rahat 58:05 Pot domnii Dan și Biolojan să rezolve lipsa de empatie a românilor? 1:02:43 Dacă zâmbim avem mai multe șanse să ne fie mai bine 1:10:40 Problema lui Naum

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau