Podcasts about DUP

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România a ratat orice șansă de a mai termina pe poziția secundă grupa H și de a disputa manșa semifinală a barajului de calificare la Mondiale pe teren propriu și în fața unui adversar mai accesibil. După înfrângerea din Bosnia, selecționerul Mircea Lucescu a acuzat dur arbitrajul, a dat vina pe condițiile precare ale stadionului din Zenica și pe lipsa de ospitalitate a gazdelor. Tudor Furdui face analiza meciului Bosnia-România.

Unionists felt that Margaret Thatcher was someone they could trust so when she signed the Anglo-Irish Agreement giving Dublin the right to be consulted over NI, unionists felt utterly betrayed and they were outraged. The UUP leader Jim Molyneax even called it an “an evil document.” Tens of thousands of unionists took to the streets of Belfast, a day forever remembered due to the DUP leader Ian Paisley's “never, never, never” speech. Professor Fergal Cochrane, Alex Kane, Professor Graham Walker, and Dr. Peter McLaughlin explain what happens when the Anglo-Irish Agreement is revealed and why. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Format ca grafician, dar activ și ca muzician, regizor de videoclipuri, designer, antreprenor cultural sau inițiator de proiecte educaționale, Cătălin Rulea aduce la RFI cel mai nou single al trupei sale, Toulouse Lautrec, „Viața la mâna a doua” . După albumele Heroes, Extraordinar, Dejun pe iarbă, X, A fost sau n-a fost și Ultratonic, procesul de creație a ajuns apocaliptic în ce-a de a șaptea fază.  „Viaţa la mâna a doua” este o piesă despre nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem, nevoia noastră de a schimba ceva, de a o lua de la capăt, de a renunța la tot. Despărțiri, falimente, eșecuri, îndrăgostiri, pasiuni, obsesii sau pur și simplu fomo sau escapism, toate ne caracterizează ca oameni. De câte ori nu ai vrut și tu să schimbi tot, de câte ori nu ai zis că o iei de la capăt? Viaţa este precum o lungă călătorie cu trenul. Sunt multe gări dar sunt și câteva noduri feroviare. Când se schimbă locomotiva sau trebuie să schimbi vagonul, trebuie să te asiguri că ești în locul care trebuie. Ești pregătit?” (Cătălin Rulea, Toulouse Lautrec). „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album Toulouse Lautrec, single-ul urmând să fie lansat pe data de 15 noiembrie printr-un concert în club Quantic, București. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet: bilete.toulouselautrec.ro. Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film „back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16". Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului şi au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului „post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream şi post-underground. Au reușit să supraviețuiască Myspace, YouTube, Facebook, Instagram, Spotify şi acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt şi au rămas patru băieți care cântă la chitări şi la tobe şi se reinventează deja de 14 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa 7 ţări şi şapte mări.

Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este Joachim Umlauf, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Cum este definit rolul Goethe-Institutului în politica culturală și externă a Germaniei?Joachim Umlauf: „Goethe-Institut este o instituție cu un caracter foarte specific, tipic germană. Într-o anumită situație istorică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a creat sau a susținut instituții care să reprezinte Germania în străinătate. Elementul esențial aici – și cred că e ușor de înțeles de ce – este că s-au fondat sau sprijinit instituții care să fie la o anumită distanță de stat. După război, se dorea susținerea unor instituții care să nu fie identificate direct cu statul german, pentru că statul se discreditase complet prin național-socialism.De aceea au fost create instituții precum Goethe-Institut, reînființat, regîndit pe altă structură în 1951, sau Fundația Alexander von Humboldt, ori Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) – toate cu personalitate juridică, cu o anumită autonomie de conținut și, prin aceasta, cu o distanță față de stat. Este ceva tipic german. Trebuie ținut cont, pe lîngă aspectul legat de discreditarea Germaniei în lume și de încercarea de a fi reintegrată între națiunile civilizate, că Germania a avut mereu un caracter federal și un model descentralizat. Și asta a jucat un rol important.”Care este relația concretă dintre Goethe-Institut și Ministerul Federal de Externe?Joachim Umlauf: „Relația este clară: avem autonomie în ceea ce privește conținutul, dar depindem financiar de minister. Institutul primește fonduri, pe de o parte, de la Ministerul de Externe și, pe de altă parte, are propriile venituri obținute din cursuri și examene de limbă. Considerabile, dar insuficiente. Dar autonomia de conținut merge mînă în mînă cu dependența financiară.Există un așa-numit „contract-cadru” care stabilește regulile relației dintre Ministerul de Externe și Goethe-Institut. E un document general, stabil și, de regulă, nu este modificat. În plus, există obiective strategice, acorduri cu privire la obiective care se reînnoiesc, de obicei, o dată la patru ani și care sînt negociate cu Ministerul. Așa funcționează sistemul, în linii mari.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

'When you're being compelled and coerced to have it by the state, that's a really dangerous precedent' the DUP's Paul Frew and Alliance MLA Paula Bradshaw spoke to Frank as all Stormont parties united against Digital IDs Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Continuăm seria de emisiuni despre diplomația culturală și rolul culturii în diplomația publică a României. După ce ieri am discutat cu Corina Șuteu – fostă directoare a ICR-New York și fostă ministră a Culturii, astăzi l-am invitat pe Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român din 2021 aflat, acum, la final de mandat. Vorbim despre acțiunea ICR și despre cum poate cultura să profileze imaginea României în plan extern. Liviu Jicman: „Este primul mandat de patru ani, după epoca Horia-Roman Patapievici, respectiv după mutarea din 2012 a ICR de sub Preşedintele României sub controlul Senatului, cînd au funcţionat şi am şi aplicat în acelaşi timp atît legea de funcţionare cît şi strategia pentru perioada 2022-2026, pe care am adoptat-o la începutul mandatului împreună cu Consiliul de Conducere al ICR.”Care sînt direcţiile principale ale strategiei?Liviu Jicman: „Ne-am propus să ne concentrăm pe cîteva dintre obiectivele din legea de funcţionare a ICR, fiind conştienţi că, pe de-o parte e foarte bine ca legea să fie cît mai permisivă, pe de altă parte că într-un timp limitat nu putem să acţionăm pe toate palierele. Şi-atunci am prioritizat cîteva teme. Promovarea creaţiei contemporane, cultura vie este una dintre aceste priorităţi. La fel cum am încercat şi ne-am propus să urmăm inclusiv o agendă europeană, deci nu doar să ne limităm la colaborările care existau, de exemplu, în reţeaua EUNIC, parteneriate în ţările în care avem reprezentanţe dar chiar şi în alte spaţii în care sîntem reprezentaţi prin ambasade ale României, dar să vedem cum asumăm această agendă, cum o integrăm în discursul Institutului Cultural Român.”Avînd în vedere constrîngerile bugetare, ce reforme interne sînt prioritare pentru ICR în următoarea perioadă? Unde se poate interveni astfel încît să nu compromiteți acțiunea externă a institutului? Liviu Jicman: „Acest mandat a stat în integralitatea lui sub semnul reformei. De cînd am venit, am făcut o nouă structură care să fie adaptată acestei strategii dar în acelaşi timp reducînd funcţiile de conducere la parametrii legali, după care în 2023, împreună cu Consiliul de Coducere, am făcut o nouă ajustare, reducînd de la 12% la 8%, adică cu o treime funcţiile de conducere, desfiinţînd toate posturile de şef-birou, reducînd alte funcţii şi, tot cu sprijinul Consiliului de Conducere, pe 20 octombrie anul acesta am redus din nou poziţiile din structura ICR. Este locul în care noi putem acţiona legal. Am propus de asemenea şi cred că este timpul ca structura ICR din străinătate să fie adaptată spaţiului şi acolo unde putem să ne permitem echipe mai mici să putem reduce aceste echipe.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Listopadu by slušela určitá zadumanost, ale na to v Dupárně nehledíme! Naopak, k podzimnímu brouzdání závějemi spadaného listí vám dopřejeme směsku countrybigbítu, trochu toho bluegrassu a navrch pár (ale opravdu jen pár) lehce ukňouraných folkařů. Za jiné jmenujme např. Jesse Daytona, Backwood Bluegrass Band nebo Caamp.

Vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la București a fost o demonstrație de forță diplomatică, menită să transmită un mesaj de continuitate și stabilitate strategică pe flancul estic, cu efecte și asupra Republicii Moldova. Pentru observatorii de la Chișinău, prezența lui Rutte vine să contracareze interpretările propagandistice ale Federației Ruse legate de decizia Washingtonului de a reduce formal efectivele americane din România. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Cum s-a văzut de la Chișinău vizita la București a noului secretar general al NATO, Mark Rutte. - Invitata Moldova Zoom de astăzi este Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției de la Chișinău. Într-un moment în care reformele din sistemul judiciar vor trebui doar să se amplifice, iar resursa umană este încă deficitară, Ramona Strugariu vorbește despre o soluție care ar putea schimba rezultatul: accesul direct în profesie al absolvenților Institutului Național al Justiției, așa cum se întâmplă în România. - Prima decizie a noului Guvern de la Chișinău a fost să închidă Centrul Cultural Rus. Dar Rusia are în continuare în România o instituție similară, constată jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Povestea tinerei artiste elisen.li: vocea unei generații care se întoarce acasă pentru a construi, a inspira și a schimba viitorul Republicii Moldova. Ecaterina Tanasiiciuc a căutat să afle povestea artistei elisen.li și a omului Elisaveta Ivasiuc. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău. - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mulțumește României pentru sprijinirea Republica Moldova în combaterea amenințărilor hibride din partea Rusiei. - Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria. Știrile zilei: Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău, ales în urma scrutinului din 28 septembrie și care este dominat de o majoritate pro-europeană. Roberta Metsola a venit cu mesaje de sprijin pentru parcursul european accelerat al Republicii Moldova și a dat asigurări că Bruxellesul va susține aspirația Chișinăului de a avea un acord de aderare în 2028. În același timp, ea a subliniat că transparența în cheltuirea fondurilor europene este esențială. Roberta Metsola efectuează o vizită de două zile în Republica Moldova în cadrul căreia are întâlniri cu oficialii moldoveni, dar și ci tinerii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei și la faptul că România sprijină R. Moldova în acest sens. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu oferit portalului Calea Europeană. „Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre”, a continuat secretarul general al Alianței. Președintele Nicușor Dan a prezentat în octombrie liderilor europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Mark Rutte a precizat că a văzut același mod de operare și la alegerile parlamentare din R. Moldova. „Mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți în acest sens pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil”, a spus Mark Rutte. *** Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, așa-numitul Coridor Vertical, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate. Folosirea traseului de către Ucraina a devenit posibilă după ce recent România și Republica Moldova au redus cu 50 la sută tarifele de tranzit prin Coridorului vertical. *** Comerciantul global de mărfuri Gunvor a renunțat la achiziția activelor externe ale „Lukoil”. Decizia vine după ce Ministerul de Finanțe al SUA a numit compania de trading petrolier „o marionetă a Kremlinului”, scrie Ziarul de Gardă. În Republica Moldova Lukoil are o cotă de piață importantă și este furnizor unic pentru aeroportul internațional Chișinău. Autoritățile moldovene sunt în căutarea de soluții pentru a preveni o eventuală criză. „Lukoil” anunțase vânzarea activelor sale din străinătate, evaluate la aproximativ 20 de miliarde de euro, la patru zile după ce a fost supus sancțiunilor americane, iar trei zile mai târziu ajunsese la un acord cu traderul de petrol Gunvor. Pentru încheierea tranzacției era necesară aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni. Totuși, Ministerul de Finanțe al SUA a declarat că „atâta timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, marioneta Kremlinului — Gunvor — nu va primi niciodată o licență pentru a opera și a obține profit”. După această declarație, reprezentantul Gunvor, Seth Pietras, a declarat pentru Politico că firma își retrage oferta pentru activele externe ale „Lukoil”.

Procurorii georgieni au pus sub acuzare opt ​​figuri ale opoziției, inclusiv fostul președinte Mihail Saakașvili, deja în închisoare, transmite Reuters. O evoluție care nu face decât să confirme regresul democratic grav, invocat de Comisia Europeană în ultimul său raport privind extinderea. Opoziția acuză instaurarea în Georgia a unei dictaturi de tip rusesc. Iar cazul acestei țări, care era cândva o democrație pro-occidentală, este cât se poate de interesant.  Criticată în ultimul raport al Comisiei Europene, care a spus că mai este candidată ”doar cu numele”, Georgia nu se dezminte. Liderii opoziției sunt acuzați de complot pentru răsturnarea guvernului și de ajutorare a puterilor străine, o mișcare ce va adânci cu siguranță îngrijorările cu privire la democrația din națiunea – teoretic - candidată la UE. Săptămâna trecută, partidul de guvernământ ”Visul Georgian” a declarat că va cere Curții Constituționale interzicerea a trei grupuri de opoziție pe motiv că acestea reprezintă „o amenințare reală la adresa ordinii constituționale” Unul dintre principalele blocuri de opoziție vizate a descris decizia procurorilor de a iniția proceduri penale drept „o încercare de a instaura o dictatură de tip rusesc” și a promis rezistență. Procurorii solicită pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru liderii opoziției, dintre care șase sunt deja în închisoare pentru alte acuzații. Procurorii susțin că trei dintre politicieni au furnizat informații privind legăturile economice și de securitate ale Georgiei cu Rusia unor guverne străine nespecificate „pentru a crea o bază artificială pentru impunerea de sancțiuni internaționale”. Un partid cu două fețe Georgia nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale la adresa Rusiei. Iar acuzațiile procurorilor sugerează că politicienii acuzați ar fi putut furniza cumva anumite dovezi că Georgia ar sprijini efortul de război al Rusiei. După cum amintește Reuters, ”Visul Georgian”, partidul de guvernământ, la putere din 2012, a construit în ultimii ani legături economice mai strânse cu Rusia. Cazul Georgiei este unul cât se poate de interesant pentru că, de la venirea la putere, ”Visul Georgian” și-a declarat voința de a duce țara în Uniunea Europeană, susținând chiar că este singurul care poate face acest lucru tocmai datorită relațiilor sale cu Rusia. Dar, după câștigarea alegerilor din 2024, partidul și-a arătat adevărata sa față. A suspendat discuțiile de aderare la UE și a reprimat mișcările de protest. De asemenea, a adoptat o legislație restrictivă cu privire la așa-zișii ”agenți străini”, o mișcare inspirată de practicile Rusiei. Opoziția îl acuză pe fostul prim-ministru și miliardarul fondator al partidului de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, că încearcă să impună „o dictatură de tip rusesc” în Georgia. Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia în anii 1990, este considerat pe scară largă drept liderul de facto al țării. Rusia neagă acuzațiile opoziției georgiene că se amestecă în treburile țării. Considerată cândva printre cele mai democratice și pro-occidentale state ale fostei Uniuni Sovietice, Georgia a devenit, iată, din ce în ce mai autoritară de la izbucnirea războiului în Ucraina. Iar evoluțile din țara caucaziană ne arată că democrația și orientarea pro-occidentală pot fi ușor deturnate sub asaltul populismului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scriitorii Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa sînt doi dintre autorii antologiei „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”, volumul apărut la Editura Muzeelor Literare Iași, în traducerea lui Mihai Hafia Traista. Cei doi scriitori au fost invitați la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Olena Herasymiuk are 34 de ani, este poetă și a lucrat ca paramedic în zone foarte periculoase, în apropiere de Mariupol. „Ambulanța de evacuare pe distanțe lungi, Avstriika, pe care am conceput-o împreună cu colegii mei și pe care lucrează acum echipaje de paramedici voluntari, a evacuat deja peste 13.000 de răniți. Cu acest lucru ne mîndrim cel mai mult în viață” scrie ea în textul din antologie.Pavlo Matiușa are 42 de ani, este poet, prozator și traducător. În 2022 a avut grijă de un băiat de 8 ani, Ihor. Mașina în care se afla copilul împreună cu mama, tatăl și sora sa a fost atacată de soldații ruși. Doar el, Ihor, nu a fost atins de nici un glonte. Ceilalți au fost răniți și grav răniți. Băiatul de 8 ani a ieșit din mașină și a strigat la atacatori: „Ce faceți?! Îmi omorîți mama și sora!” După ce Ihor s-a reunit cu familia lui, Pavlo Matiușa  s-a înrolat voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei. Am stat de vorbă cu Olena Herasymiuk și Pavlo Matiușa despre cum s-a schimbat relația lor cu literatura din cauza războiului, despre lupta eroică a ucrainenilor pentru salvarea țării lor, despre scutul de apărare pe care-l reprezintă acum Ucraina pentru Europa. Discuția a fost tradusă de Cristina Velicico. Olena Herasymiuk: „Înainte citeam poezii despre război dar poate că nu înțelegeam cu adevărat sentimentele, nu înțelegeam cu adevărat ce vor ele să transmită, valoarea unor lucruri sau evenimente. Dar acum înțeleg perfect: noi scriem despre lucruri care s-au stins, nu mai sînt. La universitate, la literatură învățam despre artă, despre cît de frumoase pot fi arta și literatura. Dar între timp am aflat că literatura poate fi și mai puțin frumoasă. De fapt, poate că uneori nu-i de găsit nimic frumos în literatură. Războiul schimbă foarte multe. Începi să vezi altfel, începi să percepi altfel. De aceea și poezia are altă formă astăzi.”Pavlo Matiușa: „Războiul este un reactor nuclear de emoții. În timp ce ești în război nu ai cum să simți altceva decît acest spectru de emoții negative. Acest centru nuclear a generat un început pentru o literatură nouă, o scurtătură între realitate și text. Toți scriitorii au început să scrie mai clar, mai sincer și mai corect. Pentru că nu ai timp pentru a reflecta foarte mult asupra unui text. Este o energie care se transmite prin text, prin poezie, prin literatură, prin diverse forme de scriere. (Literatura) nu mai este un decor sau un ambalaj frumos.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) - O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) - Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja (Ziarul Financiar)  Analiză: Vizită de consolare a liderului NATO în România? (DW) Secretarul general al NATO a venit la București să convingă România că retragerea parțială a trupelor americane nu afectează securitatea statului, fiindcă „toată Alianța va veni să salveze țara” în cazul unui atac. Liderul NATO, Mark Rutte, primit pentru prima dată în această calitate la București, a declarat că președintele american Donald Trump a păstrat „angajamentul față de Alianță” și față de „efeorturile ei comune” și că oricum intră în funcțiune de acum Santinela Estului (Eastern Sentry). După întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Nicușor Dan, cei doi adus argumente prin care să demonstreze că plecarea militarilor americani de elită de la Baza Mihail Kogălniceanu și rămânerea aici a tehnicienilor și aviației nu afectează în niciun fel siguranța României. Atât Rutte, cât și Dan au insistat că Santinela Estului îi va înlocui cu brio pe soldații SUA. După ce 21 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, în septembrie, NATO a anunțat că lansează operațiunea Santinela Estului care urmează să integreze toate capacitățile de apărare din regiunea aflată între Marea Neagră, Marea Baltică și Mediterana. Secretarul general NATO a venit în România nu doar pentru a discuta cu oficialii români despre cum evoluează Santinela Estului sau despre cumpărăturile de care are nevoie țara pentru a se apăra, cât mai cu seamă pentru a da asigurări că țara nu va fi abandonată. Mark Rutte a vrut să fie sigur că fiecare român va înțelege că NATO va apăra la o adică România și că nu doar americanii pot întări scutul defensiv la Marea Neagră și la granița de Est a Alianței. A fost un fel de vizită de consolare, după anunțul plecării celor 1000 de militari trimiși aici de SUA, consideră jurnalista DW Sabina Fati. Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) Considerat unul dintre principalii jucători de pe piața avicolă din România, Fănel Bogos a fost reținut de procurori pentru 24 de ore în dosarul în care este acuzat de DNA că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui. DNA nu a făcut, încă, publice captele de acuzare și nici numele persoanelor inculpate în dosarul Bogos. Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui ajungând și la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. Versiunea guvernului e confirmată de o stenogramă din dosar, în care un apropiat râde de Bogos că a discutat cu Bolojan, care a zis că „nu se bagă”. De la un fost CAP cumpărat în 2001, medicul veterinar Fănel Bogos din Vaslui a reușit să dezvolte o afacere impresionantă, ajungând în prezent la peste 20 de ferme de păsări în Vaslui, Iași și Galați, stație de incubație și o fabrică de preparate din carne.  Pe larg, pe pagina HotNews. O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) Punerea în liberate a lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea, condamnați definitiv pentru corupție, în urma unui recurs în casație intentat de cei doi, nu pare să fi fost dispusă pe baza unui temei legal aflat în vigoare. Înalta Curte a invocat un articol de lege care nu mai există în legislație de șapte luni, pentru că a fost „șters” de Curtea Constituțională. Continuarea, pe pagina G4Media. Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja. „Vrem economii de 150 mil. euro, de la personal până la tot ce ne putem imagina. Vrem să fim rezilienţi pentru vremurile dificile care ar putea veni.“ (Ziarul Financiar)  OMV Petrom, cea mai mare companie din România, ia măsuri importante pentru optimizarea costurilor. „Investim mult timp pentru a ne asigura că suntem rezilienţi pentru vremurile dificile ce ar putea veni“, a spus Alina Popa, CFO al OMV Petrom, într-o întâlnire cu analiştii. Neptun Deep rămâne în grafic, la fel şi dimensiunea portofoliului de energie verde. OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, îşi va diminua până la finalul lui 2027 numărul de angajaţi la nivel de grup cu circa 10% faţă de efectivul cu care a început acest an. OMV Petrom a raportat venituri con­solidate de 26,8 mi­liarde de lei pentru primele nouă luni din 2025, în uşoară creştere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, profitul net s-a redus cu 13%, la 3,4 miliarde de lei, potrivit raportului publicat de companie. Mai multe informații în ZF.

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

După ani trăiți pe scenă și în lumina reflectoarelor, Vero Căliman vorbește sincer despre viața de după Fetița Zurli. Un drum plin de vindecare, regăsire și curaj. A învățat să facă pace cu ideea că nu mai e în centrul atenției și să-și caute liniștea. În același timp, rămâne implicată în numeroase proiecte care o țin creativă și conectată cu publicul. Un dialog despre iubire și reînceperea vieții. Altfel, dar mai adevărată ca oricând.

Cum se face că o țară cu o economie puternică și cunoscută mai degrabă pentru viața politică echilibrată și pragmatică ajunge în pragul unui blocaj? Partidul Libertății din Ţările de Jos, condus de Geert Wilders – un personaj politic controversat, notoriu pentru pentru discursul său anti-imigrație și anti-european – a abandonat coaliția și guvernul s-a prăbușit după doar un an și jumătate de la instalare. Alegerile anticipate de săptămîna trecută au schimbat din nou direcția: partidul liberal și pro-european D66 a cîștigat alegerile. Ce înseamnă acest rezultat pentru Ţările de Jos și pentru restul Europei, unde extrema dreaptă continuă să crească? I-am întrebat pe politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri. Răzvan Petri: „Trebuie spus că (D66) a obţinut primul loc dar la o distanţă foarte mică de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, la doar aproximativ 15.000 de voturi, conform ultimei numărători. Este cel mai mic partid mare. Este pe locul întîi cu 17%. (... ) A reuşit totuşi să iasă pe primul loc, spun analizele şi am observat şi noi uitîndu-ne la această campanie, prin optimismul pe care l-a arătat. După ani de zile de încruntare şi anti- ceva, ei au venit cu un optimism aproape de tip Barack Obama. Sloganul lor spunea Este posibil, ceva sinonim cu Yes, we can, al lui Barack Obama. Este un partid social-liberal, un partid optimist, un partid pro-european care, din tot haosul de după căderea guvernului, a reuşit să recupereze votanţii deziluzionaţi şi de vechile partide, dar şi de partidele extremiste. A fost o conjunctură fericită precum şi un semn bun pentru ce înseamnă pro-europenismul care părea că este în cădere în restul Europei. Nu m-aş arunca să spun că este întoarcerea centrismului sau a pro-europenismului, dar este o veste bună pentru Europa, pentru că Olanda este o ţară puternică şi acum va avea, cel mai probabil, un premier liberal, centrist, pro-european şi deschis compromisului. Pentru că asta a spus şi după alegeri, că vrea mai mult compromis şi mai puţin veto – ceea ce sună bine şi pentru state precum România, care de multe ori au fost supuse veto-ului olandez.”Ascensiunea dreptei extreme este o realitate cu care ne confruntăm de mai mulți ani în Uniunea Europeană. Care sînt rădăcinile acestui succes, ce i-a nemulțumit pe oameni atît de mult la partidele de centru încît tot mai mulți votează cu dreapta extremă și discursul suveranist și eurosceptic?Vlad Adamescu: „O deconectare între elitele politice din centru – centrul dreapta, centrul stînga –, elitele liberale, le putem numi aşa, o deconectare a acestora faţă de nevoile alegătorilor lor şi o distanţă foarte mare impusă de tendinţa către credenţialism pe care am văzut-o peste tot şi-n Europa, şi-n SUA. Ne amintim, de exemplu, de Hillary Clinton, în 2016, cînd numea votanţii Trump a basket of deplorables, un coş de deplorabili, în condiţiile în care doar 38% din populaţia SUA are diplomă de facultate. Nu prea poţi să cîştigi alegeri adresîndu-te doar celor mai educaţi sau vîrfurilor societăţii şi lăsînd în urmă o parte semnificativă a populaţiei. Şi în SUA, dar şi în Europa, inclusiv în România avem inegalităţi economice din ce în ce mai mari. Şi se văd pe toate statisticile. România are cele mai mari inegalităţi regionale din UE. În Olanda, 12 ani au avut un premier de centru-dreapta care a redus ajutoarele sociale, a redus ajutorul de şomaj iar diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci a crescut tot mai mult. Automat asta îţi creează frustrare şi furie – care sînt combustibilul pentru orice fel de proiect populist anti-elite. În Europa pare că a prins mult mai mult extremismul de dreapta. Dar asta poate la fel de uşor să creeze extremism de stînga, care nu prea s-a manifestat în Europa, dincolo de Grecia, să zicem.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cu

Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești? Anunțul a fost primit cu bucurie în extrema dreaptă din România. Aceasta vede în decizia de la Washington, care afectează direct România, o pedeapsă binemeritată pentru faptul că autoritățile de la București au anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024. De asemenea, retragerea parțială a americanilor este pentru ei urmarea alegerii președintelui Nicușor Dan, în scrutinul din mai, al cărui rezultat, extrema dreaptă nu-l recunoaște nici acum. Întocmai ca și propaganda Kremlinului. În cealaltă parte a societății, retragerea este privită cu îngrijorare. Este un semn al reducerii angajamentului american pentru Europa, într-un moment al creșterii intensității războiului hibrid al Rusiei. Polonia și România au fost recent survolate de drone rusești. Avioane ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Activitatea de pe aeroporturi din Germania și Danemarca a fost perturbată de drone bănuite a fi fost manevrate de Rusia. România a dejucat un act de sabotaj rusesc asupra unei firme ucrainene de distribuție de colete. Lituania a închis granița cu Belarus după ce sute de baloane cu heliu au afectat zborurile pe aeroportul din Vilnius. Iar miercuri, Polonia a interceptat un avion de recunoaștere rusesc deasupra spațiului său aerian. Cum să privim, așadar, decizia americană? Din punct de vedere tactic, decizia nu schimbă situația de pe teren. După cum a comunicat și Departamentul de Război de la Washington, ”aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”. Dimpotrivă, este un semnal pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Cu alte cuvinte, europenii pot acum să compenseze ajustarea posturii militare a Statelor Unite. Și să nu ne imaginăm că militarii staționați acum pe flancul estic ar fi singurii chemați să intervină în cazul unei crize adevărate generate de Rusia. În această situație, de nedorit și încă puțin probabilă, ar fi vorba despre un număr cu mult mai mare de militari și de cu totul alte cantități de echipamente militare. Totuși, așa cum a atras atenția și expertul în securitate George Scutaru, într-un interviu pentru AFP, semnalul politic ar putea fi unul prost pentru Rusia, care ar putea înțelege că acum, Marea Neagră este mai puțin importantă pentru America. Ne-am putea aștepta, așadar, la creșterea provocărilor, după dronele care au traversat spațiul aerian al României, în septembrie? Posibil. Dar, în acest stadiu al războiului hibrid, nu plecarea a 800 de militari americani vulnerabilizează România. România este vulnerabilă în interiorul ei, prin gradul înalt de penetrare a propagandei ruse. Prin lipsa de coeziune și prin contestarea tot mai fățișă a apartenenței la Occident. De asemenea, România este vulnerabilă din cauza unei coaliții de guvernare care trosnește din toate încheieturile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

Eugen Neagoe, antrenorul celor de la Petrolul și fost fotbalist român, cunoscut pentru calmul și eleganța sa pe marginea terenului este invitatul săptămânii la „Prietenii lui Ovidiu”.După o carieră de fotbalist petrecută în special la Universitatea Craiova, a trecut la antrenorat, activând la mai multe echipe din Liga 1, printre care Sepsi, Dinamo București și Universitatea Cluj. A fost și antrenor secund al echipei naționale a României.

The latest BelTel / LucidTalk polling reveals Sinn Féin keep the top spot as both the DUP and UUP see a slight boost in popularity, but the trend is worrying for Alliance. But Almost half of unionists say they would vote for Reform UK. And as talk of a border poll refuses to go away, most people want to know what exactly the criteria for calling one would be. And finally, as Catherine Connolly wins the presidential elections down south, the polling reveals how NI voters would have voted. Ciarán Dunbar is joined by Journalist Aoife Moore and political commentator Alex Kane. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Președintele american Donald Trump a început un turneu asiatic plin de mize economice. Unul dintre obiective este ca SUA să încheie mai multe acorduri comerciale, printre care și pe tema pământurilor rare. Ieri, Trump a participat la Kuala Lumpur, în Malaezia, la reuniunea Asociației statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Astăzi, președintele american se va întâlni cu prima femeie premier a Japoniei, tema fiind tot cea a discutării unor detalii tehnice după ce SUA și Japonia au semnat un acord comercial. Apoi, Trump va fi prezent în Coreea de Sud la summit-ul Asociației pentru cooperarea economică Asia-Pacific (APEC), acolo unde se va întâlni joi cu președintele chinez, Xi Jinping. Tema principală este cea a relațiilor economice și comerciale dintre SUA și China, tensionate din nou de anunțul Chinei de restricționare drastică a exporturilor de metale rare și de replica lui Donald Trump care amenință cu o creștere cu 100% a taxelor vamale pentru importurile venite din China. Până la întâlnirea de joi, 30 octombrie a.c., în SUA este în continuare multă efervescență legată de taxele vamale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump a anunțat o creștere a tarifelor vamale cu încă 10% pentru importurile din Canada. Decizia vine după ce președintele american s-a enervat din cauza unei reclame. Care este problema? Guvernul provinciei Ontario a lansat în urmă cu două săptămâni o campanie publicitară împotriva tarifelor vamale americane, campanie care a fost distribuită pe o rețea socială chiar de către premierul provinciei Ontario, Douglas Ford. Răspunsul lui Donald Trump a fost că a oprit negocierile comerciale cu Canada, iar în week-end a anunțat creșterea tarifelor vamale pentru importurile din Canada. Clipul publicitar a fost difuzat la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul primului meci al campionatului nord-american de baseball, un eveniment sportiv care, de altfel, s-a bucurat de o audiență foarte mare. Campania publicitară a provinciei Ontario a inclus clipuri audio și video dintr-un discurs radio al fostului președinte american Ronald Reagan, din aprilie 1987. Președintele Reagan, republican, critica tarifele impuse importurilor spunând că acestea au dus la pierderea de locuri de muncă, au defavorizat consumatorii și au declanșat războaie comerciale. Negocierile comerciale dintre SUA și Canada care se derulau pe teme importante precum, aluminiul, oțelul și energia, au fost blocate de Donald Trump, iar întâlnirea dintre președintele american și premierul canadian la reuniunea APEC a fost, se pare, anulată. Canada este al doilea partener comercial al SUA și un important furnizor de oțel și aluminiu pentru companiile americane. Unele importuri canadiene sunt taxate cu 25% (10% pentru energie și potasiu), iar mărfurile incluse în acordul comercial SUA-Canada-Mexic sunt scutite de taxe vamale. După cum se știe deja, va fi de văzut în cât timp va trece furia lui Trump și se va reveni la negocierile comerciale. Totodată, președintele american are o problemă la el acasă și anume o creștere cu 15% a prețului cărnii de vită, într-un an, la o inflație de numai 3%. Este un caz delicat pentru consumatorii americani care sunt obișnuiți să cumpere cantități importante de carne de vită, sub diverse forme alimentare. Drept urmare, președintele american a schimbat macazul, în sensul că deși este un protecționist evident, a decis să deschidă piața americană pentru carnea de vită argentiniană. Astfel, Casa Albă a anunțat că va crește de patru ori cota de carne de vită din Argentina care poate intra în SUA cu tarife vamale preferențiale. De altfel, într-un mesaj adresat pe rețeaua sa socială preferată, Donald Trump a precizat „că îi adoră pe crescătorii de vite americani, dar că ei trebuie să înțeleagă că o duc atât de bine pentru că s-au impus tarife vamale și că ar trebui să reducă prețurile.” Desigur, crescătorii americani de bovine își prevestesc propriul lor dezastru, dar în acest caz, Donald Trump nu face, deocamdată, derogări.

Seria despre funnelul de marketing al unui brand personal continuă în acest episod, în care vorbesc despre storytelling și ce povești să spui în fiecare dintre cele 3 etape ale funnelului: Awareness, Educate și Sale. Se spune că dacă spui povestea corectă, vinzi fără să vinzi. După ce asculți episodul 236, vei ști exact ce să spui în fiecare treaptă a pâlniei tale de marketing astfel încât să vină clienți. 

Nolan talks to DUP's Trevor Clarke and Chair of the Police Federation for NI- Liam Kelly.

Ian Paisley Jr says he might be open to persuasive arguments over a United Ireland. The DUP says it is not interested in engaging or being persuaded on ‘the so called merits' of a United Ireland.On Free State today, we ask what does this tell us about the worthy concept of reconciliation and is it now effectively a unionist veto on a United Ireland? Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Mike Nesbitt has set out his vision for unionism at the UUP conference – but is he ready to pass the baton? Meanwhile at Stormont, arguments over cultural issues take centre stage once again, with the DUP and TUV seemingly at loggerheads. And as Unionist anger grows over Belfast City Council's new Irish language policies, with an east Belfast sign vandalised, we take a look at the stats and surveys behind dual language signage. Ciarán Dunbar is joined by The Belfast Telegraph's political editor Suzanne Breen and journalist Liam Tunney. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Labhair Pádraig faoin damáiste a rinneadh de chomharthaí sráide dátheangacha i mBéal Feirste ag an deireadh seachtaine agus phlé sé fosta an rún a bhí an DUP ag cur os comhair an tionóil inniu ag iarraidh go gcuirfí deireadh leis an pholasaí seo maidir le comharthaíocht dátheangach.

Nolan talks to DUP's Sarah Bunting and former Sinn Fein election candidate Chris Donnelly

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

Dupâ o vară agitată, Esențial prezintă evoluția principalelor piețe și anticipează ce va urma. Gabriel Blăniță, expert piața imobiliară, prof. Christian Năsulea, analist economic, Emilian Duca, doctor în economie, consultant fiscal. 

Ca de obicei, lumea tech de aseară e cu totul și cu totul alta față de cea cu care ne-am trezit. După luni întregi de discuții și amânări, TikTok și Casa Albă au găsit, în sfârșit, un mijloc prin care rețeaua de socializare să-și continue activitatea în SUA, separată (teoretic) de compania-mamă și Beijing. Care a fost soluția? Niște oameni extrem de bogați și, evident, „prieteni” ai administrației Trump. Despre cine sunt aceștia, de ce sunt ei „aleșii”, cum va arăta un TikTok „americanizat” și nu numai a discutat, în acestă ediție de Upgrade 100 Live, Marian Hurducaș, cu invitații săi:- Marian Andrei, jurnalist și expert în tehnologie, cunoscut în special pentru moderarea emisiunii I LIKE IT. Are o vastă experiență în analiza trendurilor din industria tech și aduce mereu o perspectivă informată și echilibrată asupra impactului tehnologiei în viața de zi cu zi.- Tudor Galoș, consultant în domeniul protecției datelor, cu o expertiză solidă în GDPR. A lucrat cu numeroase companii pentru a le ajuta să navigheze complexitatea reglementărilor legate de date și este recunoscut pentru abilitatea sa de a explica pe înțelesul tuturor cum putem să ne protejăm informațiile personale.

Matei 25:14–30 (NTR) 14  Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15   Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16    cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17   Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18    Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.19    După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20    Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“. 21  Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“.22    S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“. 23   Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“.24    S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25    așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“. 26    Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27   Atunci trebuia ca tu să-mi fi dat arginții la bancheri, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.28   Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29   Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are se va lua chiar și ce are. 30   Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“.  Probabil ați auzit că parabola talanților se referă la a face fapte bune sau a folosi darurile și chemările date de Dumnezeu și, ca urmare, a primi răsplată sau judecată, până chiar la punctul de a pierde mântuirea. Într-adevăr, dacă citim această pildă în mod izolat, există câteva motive evidente pentru care am putea adopta acest punct de vedere. În primul rând, cele trei persoane care au primit talanții de la stăpânul care pleca în călătorie erau toți slujitori sau robi ai acelui om, ceea ce ar putea implica faptul că erau deja în împărăție, mântuiți și născuți din nou. Aruncarea celui de-al treilea sclav în întunericul de afară din versetul 30, ca urmare a faptului că nu a folosit și nu a înmulțit ceea ce i-a dat stăpânul, poate însemna pierderea mântuirii veșnice. În al doilea rând, stăpânul i-a dat fiecărui servitor un număr diferit de talanți și se aștepta ca aceștia să-i pună la treabă, să-i administreze bine și să-i înmulțească. Acest lucru ne poate face cu ușurință să ne gândim la darurile, talentele și chemările pe care Dumnezeu le-a dat fiecărui credincios și care sunt luate înapoi dacă nu sunt folosite corespunzător. Întrebare: Este al treilea rob un credincios autentic de la început, care nu a făcut suficiente fapte bune și, prin urmare, și-a pierdut mântuirea? Să presupunem că așa stau lucrurile și să citim Romani 4:4-5:Romani 4:4-5 (NTR)4  Dar plata celui ce lucrează nu este considerată un har, ci o datorie, 5  însă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptățește pe cel lipsit de evlavie, credința îi este considerată dreptate. După cum puteți observa, avem o problemă dacă elevăm „pilda talanților” la rangul de „fapte” în lumina a ceea ce a învățat Pavel în aceste versete: avem o mântuire prin fapte și nu doar prin credința în jertfa lui Isus. Apoi ce să mai zicem despre ceea ce a spus Isus în Ioan 6:28-29 cu privire la lucrări sau fapte? În aceste versete, Isus a fost întrebat despre ce fel de lucrări trebuie să facem pentru a-I fi plăcuți lui Dumnezeu. Probabil observați că Isus le spune ce-I place lui Dumnezeu. Însă nu erau fapte (la plural), ci o singură lucrare, iar acea lucrare este să CREDEM:Ioan 6:28-29 (NTR)28Atunci ei L-au întrebat: ‒ Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?29 Isus a răspuns și le-a zis: ‒ Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L-a trimis El. Chiar și Isus a refuzat să laude faptele. Da, SUNTEM creați pentru fapte bune. Asta suntem. Totuși, ideea că mântuirea noastră depinde de ele și că salvarea ar fi o răsplată nu este biblică. Acum, să presupunem că slujitorul este un credincios născut din nou care nu și-a folosit darurile așa cum ar fi trebuit și nu și-a îndeplinit chemarea dată de Dumnezeu pe acest pământ. Înseamnă asta că Dumnezeu îi va lua acele daruri sau mântuirea? Romani 11:29 ne învață că „darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile”. Putem concluziona că această parabolă nu vorbește nici despre daruri și chemări. Este oare posibil ca acest slujitor să fi fost cineva care nu l-a cunoscut niciodată pe stăpân? Este posibil să fi avut o asemănare de credință mântuitoare autentică, dar fără fapte corespunzătoare? Cu alte cuvinte, el avea o credință moartă, similară cu cea discutată de Iacov. Să analizăm câteva indicii din text care arată că este așa: 1.      În versetul 26, stăpânul îl numește „sclav rău și leneș”. I-a numit Isus sau Dumnezeu vreodată pe copiii Săi sclavi, răi sau leneși? Nu.2.      Acest slujitor trăiește cu frica judecății. 1 Ioan 4:18 ne spune că „dragostea desăvârșită alungă frica” și credincioșii nu ar trebui să se teamă de judecată.3.      El îl percepe greșit pe stăpân. Acest slujitor îl descrie pe stăpân ca fiind un „om aspru”, dar nu nu este prezentat așa stăpânul în parabolă. Ceilalți slujitori se bucură de bunătatea și generozitatea lui. Evident, acest al treilea rob nu-l cunoștea cu adevărat pe stăpân, similar fecioarelor nechibzuite cărora mirele le spune: „Nu v-am cunoscut niciodată”. În continuare, să analizăm contextul pildei talanților. Tema întregii discuții din Matei 24 și 25 (venirea Fiului Omului ca un hoț în noapte, urâciunea pustiirii, pilda celor zece fecioare, pilda talanților, judecata oilor și caprelor) este sfârșitul timpurilor, judecata și separarea. Care va fi exact factorul determinant sau criteriul după care vor fi separați cei drepți de cei nedrepți la sfârșitul timpurilor? Acesta va fi credința în adevărul Evangheliei, care a fost însoțită de fapte. Credința fără fapte este moartă, ceea ce înseamnă că nu a existat niciodată. Talanții dați acelor trei slujitori (în contextul celor zece fecioare) trebuie să se refere atunci la adevărul Evangheliei dat tuturor oamenilor în diferite măsuri de credință și înțelegere. Pilda talanților nu vorbește despre credincioși aruncați în iad pentru că nu fac suficiente fapte bune sau că nu umblă suficient în sfințenie. În schimb, este vorba despre cei cărora li s-a dat revelația Împărăției (referindu-se la toți oamenii sau, mai precis, la liderii evrei din vremea lui Isus) și au respins-o. Ei sunt cei care primesc judecata, nu creștin...

9 orașe din România în top 10 orașe europene sufocate de trafic, Street Delivery anunță o dezbatere în mijlocul străzii pornind de la cifrele studiului Friendly City Index. Conform studiului, traficul este una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate în România pentru orașe mai prietenoase. De la teme legate de cum ne simțim în orașe, problema lipsei spațiilor verzi sau a transportului în comun, vorbim cu arhitecta Maria Duda, parte din echipa Street Delivery 2025. La 20 de ani de Street Delivery, tema ediției aniversare vine „sub semnul întrebării”. Privim, pe de o parte, la parcursul unui eveniment-manifest care a crescut alături de oraș și comunitățile sale, iar pe de altă parte readucem în spațiul public exercițiul democratic al interogației și dezbaterii, în perioada 26–28 septembrie, pe strada Arthur Verona din București. Street Delivery a fost, încă de la începuturile sale, o platformă pentru oameni cărora le pasă de ce e în jurul lor: artiști, activiști idealiști sau pragmatici, poeți, muzicieni, arhitecți, designeri, urbaniști, comunități, cercetători, grădinari, jurnaliști, publicitari, graficieni, scriitori, profesori și studenți, fotografi, meșteșugari, performeri, oameni și organizații care dau viață orașului. La ediția de 20 de ani, Street Delivery devine nu doar un festival, ci un exercițiu colectiv de întrebări, răspunsuri și scenarii pentru orașele în care vrem să trăim. După o ediție dedicată Generației Z, care a transformat strada într-un spațiu al dialogului despre cum tinerii se raportează la oraș și la viitor, ediția din 2025 a Street Delivery, pusă sub semnul întrebării, redeschide strada Arthur Verona nu doar pietonilor, ci și curiozității colective: cum putem construi orașe care ne apropie, cum putem cultiva legături între generații și cum putem regândi spațiul comun ca pe un loc al întâlnirii și al reflecției? Acum, la douăzeci de ediții distanță, ridicăm întrebarea către comunitate: ce efect a avut Street Delivery asupra orașului și locuitorilor săi? Ce rol a avut, ce rol are și ce rol vrem să aibă în viitor?  „Ne dorim recuperarea autentică a spațiului public și reconectarea la valorile sale - spațiu sigur, confortabil, deschis, incluziv, în care luăm pulsul orașului, care ne inspiră să ne implicăm în construirea și apărarea binelui comun. Spațiul public este un spațiu al reconcilierii, al însănătoșirii, atât pentru orașul construit, cât și pentru cei care îl folosesc. Prin exersarea interacțiunii sociale, a preocupării pentru frumos în spațiul urban, pentru respectul celuilalt și al interesului public, Street Delivery devine un manifest al dreptului la spațiul public.” Maria Duda, curatoarea ediției aniversare de 20 de ani, a festivalului Street Delivery. La ediția aniversară, Street Delivery aduce în prim-plan șase teme cheie pentru felul în care trăim și împărtășim orașul, șase panouri cu întrebări vor fi instalate pe strada Arthur Verona, fiecare devenind un punct de pornire pentru o dezbatere publică, coordonată de un ambasador – o voce puternică din cultură, arhitectură, activism sau jurnalism. Cele șase întrebări devin borne ale festivalului, dar și repere pentru o discuție mai amplă despre viitorul spațiului public. Astfel, strada se transformă într-o agora contemporană, unde dezbaterea devine metoda prin care recuperăm democrația spațiului public. Andrei Cohn – o voce pentru „Orașul și comunicarea” Regizor și scenarist, Andrei Cohn va invita comunitatea să-și pună întrebarea: cum putem conviețui altfel decât prin alienare? El va porni de la ideea că dialectica individualităților – fie că vorbim despre cetățeni, comunități sau cartiere – a creat orașe precum Istanbul, Paris sau New York și va atrage atenția că Bucureștiului îi lipsește încă un spirit comun discutat și asumat. Cohn este legat de istoria Street Delivery prin „panoul de critică socială” de pe Strada Verona, devenit simbol urbanistic și cultural. Ca regizor, va aduce în discuție și experiența sa artistică, de la scurtmetrajele Înainte și după 22/12/1989, Maica Domnului de la parter și Fotografii de familie, până la lungmetrajele Acasă la tata, Arest și Săptămâna Mare (2024, Berlinale). Tudor Ganea – o voce pentru „Orașul și imaginea” Arhitect și scriitor, Tudor Ganea va provoca publicul să reflecteze la felul în care imaginea definește orașul: cum îl vedem, cum îl reprezentăm și cum îl trăim. Cunoscut pentru romanele Cazemata, Miere, Porci, 8, Cântecul păsării de plajă și Vreau să aud numai de bine, traduse și premiate, Ganea va aduce în dialog și experiența sa profesională din Administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, unde se confruntă cu tensiunea dintre patrimoniu și prezent. El va explora împreună cu comunitatea modul în care imaginea literară, arhitecturală și vizuală influențează percepția orașului și a spațiului public. Carmen Gheorghe – o voce pentru „Orașul și femeia” Activistă și președinta E-Romnja, Carmen Gheorghe va aduce în discuție felul în care femeile – rome și nerome – accesează orașul și își revendică locul în spațiul public. Întrebările pe care le va ridica vor viza obstacolele, tensiunile și formele de solidaritate care pot transforma orașul într-un spațiu incluziv. Laureată a premiului Women of Courage (2022), Gheorghe va explora împreună cu comunitatea și cu invitatele sale – Tudorina Mihai, Anca Nica și Nora Costache – cum se pot construi oaze de vizibilitate și curaj pentru femei. Iulia Iordan – o voce pentru „Orașul și singurătatea” Scriitoare, educator muzeal și curator, Iulia Iordan va provoca comunitatea să reflecteze la felul în care orașul generează izolare și, în același timp, poate oferi contexte de apropiere. Autoare de cărți pentru copii, resurse educaționale și expoziții interactive, co-fondatoare a Asociației De Basm și membră a Asociației Da'DeCe, Iordan va explora împreună cu publicul cum literatura, muzeele și arta contemporană pot combate singurătatea și pot întări comunitatea urbană. Emilia Șercan – o voce pentru „Adevărul și informația” Jurnalist de investigație și lector universitar, Emilia Șercan va deschide dialogul despre cum poate fi construit un spațiu public bazat pe adevăr și transparență. Cu o carieră de aproape trei decenii și investigații de referință despre plagiat, corupție și manipulare mediatică, Șercan va explora împreună cu comunitatea cum circulă informația și cum putem rezista într-o epocă a fake news-ului și a dezinformării. Cristian Neagoe – o voce pentru „Street Delivery? sau !” Activist de mediu, traducător și co-fondator Street Delivery, Cristian Neagoe va invita comunitatea să reflecteze la chiar identitatea acestui eveniment. După 20 de ani, el se întreabă: ce a însemnat Street Delivery pentru București și ce ar putea însemna în următoarele două decenii? Absolvent de filosofie, organizator de evenimente și curator de expoziții, Neagoe va explora alături de public sensul și viitorul acestui manifest urban, punând sub semnul întrebării continuitatea și transformarea sa. Cele șase dezbateri publice, introduse în ultimii ani ca parte a demersului de a transforma Street Delivery din festival de stradă în instrument și promotor de politici publice, vor avea și de această dată rolul de a conecta administrația publică, profesioniștii și societatea civilă într-un dialog constructiv și deschis despre temele actuale. În 2025, cele șase întrebări vor popula fizic strada Arthur Verona, devenind pretexte pentru discuții informale între participanți, exerciții de dezbatere pentru elevi și studenți și declanșatoare ale dialogurilor publice dintre profesioniștii care, prin proiectele lor prezentate la Street Delivery de-a lungul celor 20 de ani, au adus mici sau mari îmbunătățiri orașului. La fel ca sintagmele reclamelor, întrebările se vor insera în gândurile vizitatorilor, invitându-i, chiar și temporar, la reflecție sau confruntare cu propriile atitudini, opțiuni și motivații legate de viața urbană. 42 de proiecte provenite din comunitate, pe scena ediției din acest an a Street Delivery  Vara aceasta, apelul de proiecte – acțiune definitorie a Street Delivery – a adunat 70 de inițiative venite din partea unor organizații, artiști și grupuri civice diverse, implicate în viața orașului. Street Delivery s-a bucurat de numărul mare de proiecte, iar dintre acestea, a selectat 42 să contribuie la ediția aniversară. Street Delivery a ales aceste inițiative pentru ca ediția din acest an să răspundă la cât mai multe întrebări – știute și neștiute – și, în același timp, să fie un exercițiu de creștere, de cultivare a empatiei și de înțelegere a relației dintre oameni și oraș. Proiectele vor aduce pe strada Arthur Verona ateliere, instalații artistice, intervenții civice și experiențe practice menite să pună orașul „sub semnul întrebării”, să învețe prin joacă și explorare și să creeze punți de empatie între oameni.

„Trebuie să luptăm împotriva ideii că nu putem face nimic individual, că ar fi prea târziu. Soluția este totuși colectivă, într-o nouă poveste.” După un prim interviu acordat exact acum doi ani, Édouard Millot, de la asociația Climatosfera, aprofundează discursul său cu privire la ceea ce se poate face în special pentru a contracara schimbările climatice.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Din acest an școlar, elevii din clasele pregătitoare, întâi și a-II-a învață cum să mănânce corect şi sănătos, în cadrul unei noi materii, opționale, "Educație Nutrițională". Inițiativa vine în contexul în care un sfert dintre copiii români sunt supraponderali. Iar bolile de inimă, diabetul sau afecțiunile respiratorii sunt câteva dintre complicațiile obezității, spune dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul "Bagdasar-Arseni" din București, medic implicat în grupul de lucru care a făcut posibilă această materie opțională, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Inițial, proiectul centrat pe prevenție a fost gândit pentru studenți, ne povestește dr. Ștefan Busnatu. "În urmă cu aproape un an, am mers la Agenția Națională pentru Sport, din dorința de a dezvolta un proiect împreună cu reprezentanții agenției, centrat pe prevenție în rândul studenților. După ce am discutat specific de problema întâlnită în rândul studenților când vine vorba de alegerile alimentare și totodată și de rata sedentarismului care se asociază pe mai departe cu o boală cardiovasculară, vicepreședintele Gabriel Tocean mi-a zis să o luăm mai din pripă, cu această educație și cu toate activitățile", explică dr. Busnatu.  Astfel a luat naștere un material educațional și interactiv pentru copii, despre cum ar trebui să-și privească alimentele din farfurie, pe care ar trebui să le aleagă sau cum să înțeleagă etichetele pe  care le vede în magazine. " Să îi facem să conștientizeze că ceea ce mănâncă se va transforma în viața lor pe mai departe, din punct de vedere al calității. Pentru că problema cea mai mare este că boala cardiovasculară generează și o invaliditate, și o viață care nu e de calitate și, totodată, nu e de dorit pentru nimeni.", explică medicul.  Potrivit acestuia, disciplina "Educație nutrițională" folosește cartonașe interactive, culori și asocieri dintre culori, alimente și gradul de sănătate,  etichete interactive, astfel încât copiilor să le fie ușor să deprindă lucruri importante pe care ar trebui să le știe la vârsta de 6-7-8 ani cu privire la alimentație. "Nu discutăm despre principii complexe, discutăm efectiv despre categoriile de alimente care îi vor face pe ei să fie mai rapizi, mai puternici, să fugă mai ușor, să gândească mai ușor și eventual, să rezolve exerciții mai ușor. Pentru că toate lucrurile au încercat să fie integrate într-un context pe care să îl înțeleagă și copilul și anume de ce ar trebui să ia decizia de a mânca sănătos? > Pentru că dacă îi explici doar că va avea o boală, s-ar putea să fie foarte greu să înțeleagă, cum de altfel și adulții înțeleg destul de greu când le explici că trebuie să se ferească de alimente pentru că se îmbolnăvesc", mai explică medicul Ștefan Busnatu. "Educație nutrițională" reprezintă o opțiune pentru toți copiii din România și cu această ocazie cred că e important să le insuflu celor care ne urmăresc, părinților, bunicilor să încerce să îi convingă pe copii că ar fi o alegere bună pentru ei. Pentru că aici, în definitiv, e alegerea copiilor dar și alegerea părinților, ce anume gândesc că ar fi constructiv pentru propriul copil. Și, ne-am dori, în principiu, ca la sfârșitul anului să vedem că rata de alegere a acestei materii a fost o rată satisfăcătoare și, totodată, să ne gândim cum putem integra și un element de măsurare a efectelor pe care le produce această materie, pe termen scurt. Pentru că, pe termen lung, le vom vedea probabil în 10 -15 ani de zile, dacă vom vedea că avem îmbunătățiri pe trendurile de care discutam mai devreme, de evoluție asupra ponderii și obezității.", mai spune medicul. Cum afectează obezitatea inima unui copil?  Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită atât la copii cât și la adulți, avertizează dr. Stefan Busnatu.    "Boala de inimă, diabetul, afecțiunile respiratorii devin complicații ale evoluției obezității, care are tendința să suprasolicite tot organismul și să-l degradeze. Asta, în condițiile în care discutăm de asocierea cu sedentarismul, fumatul, cu mediile poluate. Și, nu în ultimul rând, din păcate, mai nou, dar de fapt mai vechi, stresul cotidian a fost catalogat ca factor de risc independent de apariție a bolilor de inimă", spune dr. Ștefan Busnatu.     În primul rând copilul nu mai poate face efort fizic, și acesta este unul dint motivele pentru care avem foarte mulți copii scutiți de activitate fizică, care nu mai fac orele de sport. Pentru că supragreutatea generează lipsă de aer la efort fizic și copiii încep să acuze chiar și după ce urcă 2, 3, 4 etaje de bloc că nu mai au aer, explică dr. Ștefan Busnatu. Ce înseamnă mâncare sănătoasă pentru un copil O mâncare sănătoasă pentru copil ar trebui să conțină fructe și legume, integrale, spune dr. Ștefan Busnatu. "Copiii ar trebui să nu refuze alimentația aceasta, pentru că o alimentație care natural conduce la ingerarea de vitamine și minerale care sunt necesare pentru dezvoltarea copilului și, pe de altă parte, e foarte important de avut în vedere că și componenta proteică, alimentele care sunt bogate în proteine, cărnurile, laptele, ouăle, peștele trebuie să reprezinte, în definitiv, o bază. Copiii au nevoie de proteine astfel încât să se dezvolte și au nevoie să sintetizeze în celule și masă musculară. Nu au nevoie să expandeze celulele grăsoase. Și aici, dacă e să discutăm specific de ce ar fi de evitat, în definitiv, ar fi foarte important să avem în vedere că cel mai problematic lucru la ora actuală, pentru noi toți e reprezentat de produsele de patiserie. Pentru că sunt cele mai ușor de obținut, din păcate, ajung să fie consumate în exces, și toate produsele astea de patiserie, în definitiv, au o capacitate de absorbție a nutrienților foarte accelerată și nutrienții sunt de cele mai multe ori grăsimi și zaharuri, zaharuri care sunt foarte rafinate, care nu fac decât să se depună în organismul nostru.", mai spune medicul. Potrivit acestuia, dacă părinții și copiii vor alege, în număr mare, această materie - "Educație Nutrițională" - atunci "putem continua discuțiile cu cei de la Ministerul Educației pentru a evalua oportunitatea introducerii unei astfel de materii permanente".

DUP leader Gavin Robinson takes your questions

Two members the Burke family have confronted the education minister Paul Givan accusing him ‘promoting sodomy' and ‘deceiving the people of Northern Ireland'. The Burkes have also confronted Edwin Poots, Mervyn Storey, and Free Presbyterian minister Roger Higginson recent weeks. So, who are the Burkes, what have they been up to in Northern Ireland, and why are they targeting the DUP? Ciarán Dunbar is joined by Kurtis Reid and Shane Phelan. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Cristian China-Birta e genul de om care face lucrurile altfel. pentru că simte că așa are rost. De-a lungul anilor a trecut prin antreprenoriat, blogging, consultanță și multe ore de conversații cu oameni care caută direcție. Dar într-o perioadă în care totul pare tarifat la minut și evaluat în KPI, Cristi a ales să spună: „Hai să vedem ce iese dacă tu decizi cât valorează ce primești.” Așa s-a născut #PlatestiCatCreziCaFace. O invitație neobișnuită la onestitate și colaborare. Într-un peisaj unde ne protejăm prin tarife și ne măsurăm prin etichete, el a propus ceva ce pare simplu, dar rareori este chiar așa: încredere.După peste 130 de întâlniri față în față, a devenit clar că oamenii veneau pentru mult mai mult decât un sfat desăre marketing. Veniseră pentru clarificări, uneori în legătură cu afacerea lor, alteori în legătură cu ei înșiși. Mulți erau antreprenori la început de drum, freelanceri, fondatori de mici companii sau oameni care conduceau echipe. Cu toții aveau în comun o stare greu de definit, un amestec de „nu știu ce nu știu” și „cred că aș putea, dar ceva mă ține pe loc.” Uneori, după câteva minute, discuția o lua în altă direcție decât cea cu care începuse – și tocmai de aceea, modelul a prins: era adaptabil și uman.

Primăria Capitalei, prin Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), a lansat un program prin care urmează să fie sterilizate gratuit până la 10.000 de pisici de rasă comună, fie că au sau nu stăpân. Pentru a sprijini procesul, locuitorii sunt încurajați să prindă pisicile fără stăpân sau cele care le intră în curți și să le ducă la sterilizare. Specialiștii recomandă folosirea hranei ca momeală sau a capcanelor umane tip cuști, care sunt sigure și eficiente și evitarea metodele improvizate, ce pot răni animalele. După prindere, pisicile pot fi preluate de ASPA sau duse direct la clinici veterinare partenere. Astfel, locuitorii contribuie activ la reducerea numărului de animale abandonate și la protejarea sănătății comunității.

The lack of affordable housing has long been a barrier to people living and working in rural areas. The Rural Services Network described it this year as a 'rural housing emergency'. All this week we've been looking at rural services, from buses to health, and today it's housing. We've reported before on some of the issues: planning, second homes and high prices for instance. Today we hear about some of the solutions.It's party conference season; agriculture is important to Northern Ireland's economy and so will be discussed at its parties conferences, Sinn Fein's in April and the DUP's tomorrow.A report out this week says our food system needs to change as it's responsible for too many emissions and too much ill health. The 5 year study which cost £47 million was funded by UK Research and Innovation and published this week in a Royal Society journal. What might a food system transformation mean for farming here in the UK? Presented by Charlotte Smith and produced by Beatrice Fenton.

După un prim interviu acum puțin mai mult de doi ani, o primim din nou pe Elena Diaconu, directoarea librăriei franceze Kyralina din București. Discuție despre „la rentrée littéraire” și literatură în sens larg.

Episodul de azi e unul dintre cele de care aș fi avut și eu nevoie acum 6 ani și un pic, când acel prim an de experimentare în freelancing mi-a expirat și eu eram într-un punct foarte diferit de unde îmi imaginasem că voi fi.Probabil că și tu, la fel ca mine, ți-ai creat afacerea ca să ai impact, sens, libertate și bucurie și cumva te-ai trezit că deși poate impactul există, libertatea și bucuria sunt apariții rare și te întrebi dacă mai are rost să te chinui.Been there, done that! După acel prim an de muncit din greu, mi-am dat seama că business-ul pe care mi l-am dorit atât de mult nu mergea cum mi-am imaginat și îmi acaparase tot timpul, așa că toate ariile vieții mele au avut de suferit.Și că, fără să fie asta intenția, mi-am creat un job, nu un business. Dacă și tu ai pornit din pasiune, din dorința de a crea impact și libertate și te-ai rătăcit undeva pe drum, te-ai trezit prinsă în task-uri, clienți și obligații și ai pierdut din vedere motivul pentru care ai început vreau să știi că nu ești singura. Nu ești o anomalie.Cum nu poți schimba ceea ce nu conștientizezi, sper ca cele 5 semne pe care ți le împărtășesc azi să te ajute să faci exact asta.E important să știi că am ajuns la ultimele zile de înscriere în mastermind-ul Joyful Business Accelerator. Ar fi păcat săfie experiența de care ai nevoie și să nu o prinzi la timp. Găsești toate detaliile de care ai nevoie aici: https://bit.ly/JBAmastermind10M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

We are back after an international break to forget and savouring a weekend to remember in the FAI Cup unless you happen to be from Connacht. Kerry FC's heroic exploits take top billing, but there's a heavy Sligo Rovers angle to that drama too while Johnny was down at Richmond Park to hear from Kian Leavy and John Caulfield after St Patrick's Athletic got the better of Galway. Dan details a dramatic night in Drogheda and there's a bit of Derry chat too in a crowded mailbag that includes TV statistics, Israel, the DUP and why the difficult child has become the FAI's favourite distraction. In a week of 4-3 wins, we remain grateful to our four sponsors who make this happen consistently - our friends at Future Ticketing, Rascals Brewing, Collar & Cuff and Sport Cosanta

DUP's Paul Givan talks to Nolan

Ezra 9.1-6 1. După ce s-a sfârşit lucrul acesta, căpeteniile s-au apropiat de mine şi au zis: „Poporul lui Israel, preoţii şi leviţii nu s-au despărţit de popoarele acestor ţări şi au făcut urâciunile lor, ale canaaniţilor, hetiţilor, fereziţilor, iebusiţilor, amoniţilor, moabiţilor, egiptenilor şi amoriţilor.2. Căci şi-au luat neveste din fetele lor pentru ei şi […]

The big news today is of course the bilateral between Donald Trump and Vladimir Putin in Alaska. We should know by around 8 p.m. whether they have successfully negotiated an end to the war in Ukraine – and at what cost – but in the meantime Westminster is abuzz with the news that Nigel Farage is going for the Lords.This morning the Times splashes on a letter from Nigel Farage to the Prime Minister, Keir Starmer, in which he demands that Starmer allow him to nominate Reform peers to the House of Lords. It is not a totally unreasonable request either, with the Greens and the DUP represented in the chamber and Farage has gone after Starmer for ‘democratic disparity'. Former Reform spinner Gawain Towler joins James Heale and Lucy Dunn on the podcast to discuss the likelihood that we will see teal in the Lords soon. And who would they nominate? Would Gawain accept a peerage?Produced by Oscar EdmondsonBecome a Spectator subscriber today to access this podcast without adverts. Go to spectator.co.uk/adfree to find out more.For more Spectator podcasts, go to spectator.co.uk/podcasts.Contact us: podcast@spectator.co.uk

Up for the MatchOff on Sunday morning to Croke Park. Dark skies. Lots of grey clouds. Our journey was delayed by Féile An Phobail's 5km and 10km run. Diverted and distracted we eventually got out of West Belfast and on the road to Dublin. Enroute the dark skies lightened. The grey clouds gave way to blue heavens and gentle sunshine. We were off to watch Antrim's Lady Footballers in our own All Ireland against Louth. As we crossed the Border KneeCap kept our spirits high. Their ceol blasted out and the car rocked as we hip hopped to the Capital. A morning after the night before follow-on from Saturday evening's Falls Park Country frolicks.The match in Croker started off positively with Antrim taking an early lead but Louth soon asserted themselves and Antrim was chasing the game from then until the last ten minutes. Some of the players may have been overwhelmed by the big occasion.  If so who could blame them? To play in Croke is mighty and Antrim supporters were out in strength. Everyone, including us, as proud as could be.  Family members, club mates. The number of Northern Gaels was swelled by Tyrone supporters who later went on to win their championship against Laois. Dublin went on to best Meath in the Seniors. A great day of Gaelic football.Gaza – An Gorta Mór – The StarvationThe scenes of desperation as starving people in Gaza try to get basins or pots filled with soup, are shocking images. It is a famine we are told. Last week the Integrated Food Security Phase Classification (IPC), a United Nations panel which had long warned of the threat of famine, concluded that it was now a reality.The use of the word ‘famine' and the images of starving children are a reminder for many in Ireland of what life must have been like during An Gorta Mór in the 1840s. But it is important to note that in a famine there is no food. In Ireland there was plenty of food. During those years the quaysides of ports along our coast were lined each day with abundant produce - all bound for export. It was a starvation.The hunger in Gaza is an Israeli made starvation. Aid agencies and the UN have more than enough food and medical aid ready to enter Gaza. Israel prevents this. It is not a famine – it is a starvationOrangism in the New IrelandThe northern statelet was built for unionism. It was constructed and then managed in a way to ensure that nationalists would never have a say in running the place.We are less than three years off the 30th anniversary of the Good Friday Agreement. Most citizens, and many within the broad unionist section of our people, have grown accustomed to the stability and peace it has brought but there are others who still hanker after the old days of supremacy. The DUP shares the office of the First Minister with Sinn Féin but their strategy is focused on the next Assembly election in two years' time and their aim is to remove Michelle O'Neill as First Minister. That is why there is a battle a day over Irish language rights. That is why there has been no start on building the new Casement. That is why there is negative nonsense over bi-lingual signage in public places.