Podcasts about Cei

Two recent studies have shown remarkable advances in HIV cure research: (1) a Norwegian man who achieved long-term HIV remission after a stem cell transplant from his brother and (2) a Phase 1 trial testing CAR-T cell therapy. On this episode, Antonio Urbina, MD, Medical Director for CEI's HIV Primary Care and Prevention Center of Excellence, dives into these studies and puts them into clinical context, including how to discuss cure research with patients. Related Content: CEI Line: 1-866-637-2342  https://ceitraining.org/ Clinicaltrials.gov

România anilor '90 a fost marcată de inflație galopantă, de sărăcie și sărăcire, pierderea locurilor de muncă, lipsuri, instabilitate și imprevizibilitate. Într-un asemenea context a explodat fenomenul cămătăriei. Cei care împrumutau oamenii cereau dobînzi exorbitante și dacă nu-și primeau înapoi banii și dobînzile cerute, îi terorizau pe datornici, îi agresau și le confiscau casele, bunurile, lăsîndu-i pe drumuri. Despre violențele acelei perioade de tranziție și fenomenul cămătăriei vorbim cu Anghel Damian, regizorul documentarului „Cămătarii” (PRO TV şi VOYO), şi psihologa criminalistă Leliana Pârvulescu.Care era atmosfera anilor '90, ce speranțe, ce așteptări aveau oamenii și cum au reacționat, de fapt, la instabilitatea economică, la pierderea locurilor de muncă și la tot haosul care s-a creat în societate după căderea comunismului?Anghel Damian: „În mod cert, anii aceia au însemnat un soi de speranță pentru românii care au ieșit de sub jugul comunist, că lumea se va transforma înspre bine. Speranță care s-a năruit foarte repede, pentru că, imediat au început toate acele mișcări sociale, mineriadele, inflația galopantă, lipsa locurilor de muncă, falimentele, privatizările forțate, primele guverne. Și, în paralel, a existat și un mini-exod al românilor care au plecat în străinătate. Foarte puțini dintre ei ca să își găsească un loc, ci mai degrabă să aducă bunuri din afară, să înceapă să facă un soi de comerț mai mult sau mai puțin legal. Celebra bișniță. Plus o altă comunitate de români care a plecat din țară, foști infractori, o comunitate care a plecat în speranța că va descoperi tărîmuri mult mai bogate decît cele de la noi, unde cazuistica pentru tipul acela de infracționalitate era extrem de redusă și unde infracțiunile erau pedepsite mult mai lejer față de codul penal românesc din comunism.”În anii '90, multe averi s-au făcut pe fondul vidului de putere și în contextul unor legi neclare. Proprietatea însăși, de stat sau privată, avea un statut incert. Statul era slab, cu instituții fragile. În lumea asta cu reguli fluide, ce era afacere și unde începea infracționalitatea organizată? Anghel Damian: „Avem chiar afirmația unui celebru politician de astăzi, lider de partid, care a declarat extrem de lejer că, practic, începuturile lui în afaceri au fost acele business-uri la negru, unde evaziunea fiscală era în floare. Deci, dacă sîntem reprezentați la cel mai înalt nivel statal de niște indivizi care își recunosc aceste fapte cu lejeritate, vă dați seama cam cît de mare era fenomenul. Practic, a ajuns aproape de un soi de mitologie populară. Dom'le, așa erau timpurile. Era normal. Se făcea la negru, nu se fiscaliza, nu se încasa, plăteai o șpagă, controalele erau pe șpagă. Și este un tip de comportament pe care nu mai ai cum să-l oprești în a se perpetua, dacă tu îl accepţi ca fiind parte din mitologia asta populară. El, practic, atunci a început să se dezvolte.”Cum ar trebui să înțelegem astăzi, retrospectiv, această intersecție între lumea afacerilor și lumea infracționalității? Leliana Pârvulescu: „Era nevoie de o autoritate, pentru că exista un gol, un vid imens. Nu existau reguli clare, nu existau valori clare, nu existau proceduri clare. Și atunci, evident că în acest vid, oamenii își doreau să existe o autoritate sau, psihologic vorbind, își doreau să vadă pe cineva puternic. Și ca urmare, a fost foarte ușor pentru cei care aveau abilitățile necesare, poate oportunitățile, cunoștințele, să poată să escaladeze și să ajungă în aceste poziții, prin care să exprime autoritate, indiferent că o exprimau prin ceea ce făceau în mod legal sau că o exprimau prin ceea ce făceau în mod ilegal. A fost cea mai prolifică perioadă pentru a manifesta această autoritate în mod ilegal, pentru că oamenii sînt obișnuiți prin natura lor biologică și fiziologică să glamurizeze, să se uite foarte frumos la putere, la oamenii puternici.”Există o fascinație pe care o exercită figurile infractorilor, unii oameni îi privesc pe cei mai mari infractori ca pe niște eroi, îi consideră pe capii grupărilor interlope modele de succes, simboluri ale puterii. De ce, de unde această fascinație pentru rău?Leliana Pârvulescu: „Sînt două aspecte aici pe care putem să le amintim. În primul rînd există glamurizarea băiatului rău, a infractorului, a omului rău, pentru că el deține puterea, deține carisma, deține inteligența. Și al doilea aspect este legat de hibristofilie. Este un sindrom care există la om din punct de vedere genetic și biologic. Cu toții manifestăm acest sindrom, mai accentuat sau mai puțin accentuat, dar el există pentru că noi, prin genetica noastră și prin natura noastră de oameni, sîntem atrași sau sîntem focusați pe lucrurile rele, pentru că lucrurile rele, din punct de vedere evolutiv, ne pot face rău. Și atunci acest fenomen, hibristofilie, este prezent la fiecare și în momentul în care nu există atît de mult inhibitor, se manifestă foarte, foarte accentuat.”Dar cum facem totuși să nu-i transformăm în eroi pe acești oameni care au făcut lucruri abominabile? Leliana Pârvulescu: „Gîndindu-ne foarte clar: ce îmi iau eu de aici, ce văd eu aici, la ce mă uit? Și dacă îl transform într-o poveste din care pot să-mi iau elemente de educație, de conștientizare, atunci – depinde de fiecare cum privește –, cu siguranță putem să trecem peste aceste aspecte și să ne uităm și să ne luăm exact ceea ce avem nevoie.”În primele două episoade îi vedem pe frații Ion și Vasile Balint, cunoscuți sub poreclele Nuțu și Sile Cămătaru, povestindu-și viața și faptele pentru care au fost condamnați în mai multe rînduri, de la tîlhării pînă la violență fizică. Nu pare că au vreun regret pentru suferința pe care au provocat-o. Nu credeți că există riscul ca o parte din public să cadă exact în fascinația despre care vorbeam, să fie sedus de aceste figuri tocmai pentru felul în care vorbesc despre faptele lor abominabile ca despre niște fapte de vitejie? Anghel Damian: „Aici intervine întotdeauna, totuși, conștiința proprie și spiritul critic. Evident că întotdeauna există un risc cînd expui un infractor condamnat, un criminal și îi dai, să zicem, o platformă. Pe de altă parte, sînt convins că, dacă reperele morale sînt corecte, sînt bine așezate, aceste lucruri vor trezi o reacție de revoltă și de respingere. În mod cert, educația nu o face documentaristul. Educația este, o dată, obligație statală, după care este obligația fiecărui părinte. Pînă la urmă, sînt chestiuni pe care trebuie să le judecăm cu propria noastră conștiință și minte. Este o situație în care eu ofer o platformă de gîndire, îi cer spectatorului să se poziționeze, ofer perspectivele asupra acestor întîmplări. Evident, ele sînt foarte dure, dar tocmai această duritate are scopul de a trezi în tine o conștiință: că aceste lucruri sînt greșite.”În primele două episoade nu am auzit vocea, povestea nici unei victime a fraților Cămătaru. De ce?Anghel Damian: „Există perspectiva lor în documentar, la momentele potrivite. Au fost și cazuri în care noi am căutat aceste victime și am găsit niște persoane care sînt într-o cu totul altă situație de viață și familială și au refuzat să își expună trauma. E o situație destul de delicată și aici vorbim de un tip de deontologie profesională în momentul în care tu exploatezi o traumă pentru acest documentar. Dar perspectiva victimelor există și va fi în anumite situații. De exemplu, în episodul al treilea din documentar avem mărturiile din dosar ale fetelor traficate, avem perspectiva procurorului despre aceste fete traficate. Le-am căutat, am vorbit cu ele, am aflat povestea lor și povestea lor este inclusă în documentar.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Biologia interpersonală este știința modului în care creierul, mintea și relațiile se modelează reciproc. Construind pe munca lui Daniel Siegel Ph.D., explorăm cele patru stiluri de atașament și stilurile narative pe care ele le generează, cele nouă domenii ale integrării, fereastra de toleranță și venim cu o nouă perspectivă asupra adolescenței.Nora Neghină este psiholog clinician și terapeut relațional, certificată ca trainer Mindsight din 2015, de Mindsight Institute, fondat de dr. Daniel J. Siegel. Din 2024 are și specializarea de coach specializat în menopauză, iar pe site-ul Pagina de Psihologie este autoarea rubricii „Opțiunea Mindsight".Acesta este al 11-lea episod din sezonul realizat în parteneriat cu  @PaginadePsihologie  Astăzi discutăm despre:Biologia interpersonală și cum se aplică ea în viața de zi cu ziTrepiedul stării de bine: creier, minte, relațiiCele patru stiluri de atașament și narativele rezultateCele nouă domenii ale integrăriiTranziția de la reactivitate la reflexivitateFereastra de toleranță și coreglareaTehnici de parenting fundamentate în neurobiologieAcronimul ESSENCE și caracteristicile adolescențeiResurse menționate în episod: Cartea Mindsight. Noua știință a transformării personale de Daniel J. Siegel Cartea Parentaj sensibil și inteligent (Parenting from the Inside Out) de Daniel J. SiegelCartea Creierul copilului tău (The Whole-Brain Child) de Daniel J. SiegelCartea Inteligența parentală de Daniel J. SiegelCartea și caietul de lucru Copilul cu mintea deschisă (The Yes Brain) de Daniel J. Siegel "(00:00) Intro""(05:08) Ce este neurobiologia interpersonală""(07:10) Neuroplasticitatea și abordarea lui Daniel Siegel""(09:43) Ce este Mindsight - lentila prin care privim mintea noastră și a celorlalți""(11:35) Cei 3 O și triunghiul stării de bine""(13:33) Definiția minții după Daniel Siegel: proces emergent, întrupat, relațional""(17:36) De ce relațiile sunt al treilea pilon esențial pentru sănătatea mintală""(19:26) Deconectare sănătoasă vs izolare - cum le recunoaștem?""(21:51) Atașamentul: de la Mary Ainsworth la stiluri narative""(24:05) Atașamentul anxios ca narativ: indecizie și du-te-vino""(26:25) Atașamentul dezorganizat și trauma de dezvoltare""(27:52) Atașamentul evitant: distanță emoțională și lipsă de insight""(30:05) Stilurile de atașament se pot schimba""(33:22) Atașamentul securizant - cum se aude el""(37:09) Identificarea stilurilor narative la alți oameni""(39:52) Cum susținem un partener cu narativ evitant: recorporalizarea""(42:55) Cum susținem un partener cu narativ anxios: pauza și diferențierea""(48:18) Cele nouă domenii ale Integrării și utilitatea lor""(50:15) Integrarea interpersonală ""(53:10) Neurodivergență vs lipsă de integrare din perspectiva Mindsight""(56:23) Furie sănătoasă și reflexivitate vs Disfuncție și reactivitate""(01:00:45) Response ability - pasul înapoi în locul reacției""(01:03:35) Întrebări din comunitate: atașamentul în relații diferite""(01:06:17) Adult Attachment Interview și cartea 'Parentaj sensibil'""(01:10:25) Aplatizare emoțională, alexitimie și citirea contextului""(01:13:40) Furia, fereastra de toleranță și exercițiul cu mingile""(01:16:09) Mișcarea ca instrument de reglare""(01:17:40) Coreglarea și rolul apropiaților""(01:22:20) Cum și de la ce vârstă învățăm copiii să identifice emoțiile din corp?""(01:25:00) Numirea expresiilor copilului ca mod de a-l face să se 'simtă simțit'""(01:27:18) ESSENCE - Cele 4 caracteristici ale adolescenței""(01:28:06) Emotional Spark și viteza de procesare a informației""(01:29:06) Social Engagement și Novelty""(01:31:01) Creative Exploration, familia și invidia stârnită""(01:33:47) Actualizare: cortexul se maturizează complet abia la 30 de ani""(01:37:55) Unde o găsești pe Nora Neghină și rubrica 'Opțiunea Mindsight'""(01:39:55) Top 3 cărți de Daniel Siegel pentru explorare""(01:41:42) Caroline Welch: Darul prezenței conștiente - Mindsight pentru femei"

Un artist din Belarus va umple în acest sfârșit de săptămâna Arena Națională la un concert unde sunt așteptați aproximativ 40 000 de spectatori. Cei mai mulți sunt din afara României: Ucraina, Polonia sau Republica Moldova. Max Korzh este recunoscut ca un simbol a rezidentenței. A criticat regimul din Belarus dar și invazia Rusiei în Ucraina. Cererea a luat prin surprindere și autoritățile din România. Artisul este, însă, necunoscut pentru mulți dintre noi. Și de aici vrem să pornim discuția despre bulele de pe interne și modelele pe care alegem să le urmărim acolo. Ce modele aveți pe internet? Mai puteți face diferența între bine și rău? Cum filtrați informația pe internet? Cum facem o punte între ”bule”?

Toți cei trei medaliați din proba de 200 m mixt de la Naționalele de natație trec în aceste zile printr-o probă a maturității. Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la Campionatele Naționale, dau în aceste zile Bacalaureatul Olimpicilor, bacalaureatul tinerilor care fac sport de performanță Elevii care fac parte din loturile olimpice, dar și sportivii de performanță care participă la competiții internaționale susțin în această perioadă sesiunea specială a Bacalaureatului 2026. Pentru acești tineri, 127 la număr, examenul maturității a început mai devreme cu o lună, în data de 12 mai, și se va încheia pe 28 mai, odată cu afișarea rezultatelor finale. Bacalaureatul olimpicilor a fost organizat prima dată în anul 2008 și în acest an se desfășoară la Ploiești. Printre cei care dau bacul olimpic se află și Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la ultimele Campionate Naționale de natație. Cei 3 înotători sunt printre cei mai buni din România. Ei au lăsat ochelarii de înot pentru pixuri și manuale și s-au dus direct în sala de examen. Prima probă scrisă a fost ieri, 20 mai, iar „greii” bazinului recunosc că materia e mai grea decât apa. Este și părerea lui Mihai State, născut în comuna Mălini, județul Suceava și unul dintre cele mai promițătoare talente ale secției de înot ale clubului Dinamo. „Bac-ul mi se pare un pic mai dificil decât competițiile. Pentru că materia este foarte multă. Presiunea poate e un pic mai mare, pentru că e o singură dată Bac-ul. Competiții, dacă ratăm o probă acum, mai avem alte probe” - Matei State, înotător. Matei a plecat de acasă de la vârsta de 10 ani, s-a mutat la București pentru a face înot de performanță și la 13 ani era deja campion național, demonstrând că performanța nu ține de vârstă, ci de ambiție, muncă și pasiune. Înotul s-a transformat rapid într-o pasiune arzătoare, care i-a dictat ritmul vieții de zi cu zi. Acum este în fața probei maturității și face o comparație între stilurile de înot și disciplinele de examen. Pentru Matei, matematica e „brasul” succesului, iar româna... o cursă de viteză la craul. Pentru acești campioni, timpul nu stă pe loc Pentru colegul lui Matei, Darius Coman, născut la Câmpina, legitimat la Corona Brașov și cel care deține recordul României la 200 m bras, a găsit metoda perfectă pentru a învăța pentru Bac : a transformat vestiarul și pauzele dintre curse în sală de lectură. „Mi-am luat la mine cărțile de română, istorie, de logică. Într-o portiță mai liberă mai citesc un comentariu. Că nu durează mult, în 10 minute îl citesc. Și îmi recapitulez materia. La istorie este foarte multă materie. Dar acolo îmi place, e ca o poveste” – Darius Coman, înotător. Darius Coman spune că nu va avea emoții la bacalaureat, oricum mai puține ca la o competiție. „Care seamănă cu brasul? Logica. Da, e vorba de tehnică. Mă gândesc la foarte multe aspecte. Aveam emoții, mă simțeam ca și când urmează examenul vieții mele. Ca și cum depinde viața mea de acest examen. Până când mi-am dat seama că nu e chiar așa” – Darius Coman, înotător. Iar dacă proba de mixt are patru procedee, și Bac-ul are materiile lui. Sportivii au făcut deja paralele între materii. „Matematica aș asemui-o cu brasul, pentru că sunt cel mai bine pregătit, informatica cu spatele, pentru că e al doilea cel mai bun procedeu al meu și româna cu craul. Nu e chiar cea mai rea, dar e OK” - Matei State, înotător După Bac, imediat la antrenament În fine, Robert Badea un talent înnăscut în natație, legitimat la Steaua, specialist în proba de fluture și considerat de americanii de la World aquatics urmașul lui David Popovici, se prezintă și el în aceste zile la examene. Robert face și el comparația între stilurile de înot și materiile pentru Bac: „Brasul - română, nici nu se pune problema, geografia - spatele, pentru că e mai natural, și craulul - istoria. Până acum n-am fost stresat, dar știu că mai e atât de puțin încât începe puțin stresul, dar mă descurc” – Robert Badea, înotător. Dacă unii visează la vacanță după examen, pentru Robert Badea sărbătoarea înseamnă tot antrenament. Iar viitorul sună bine tot în înotul românesc.  „Cum vei sărbători după ce vei lua Bac-ul? - Cu antrenament, nici nu se pune problema. Și în ziua cu Bac-ul sunt în apă” – Robert Badea, înotător.

At Truist's annual meeting, the company faced a shareholder proposal from the Heritage Foundation via its Free Enterprise Initiative over brand politicization. Stefan Padfield presented for Heritage, urging the company to choose political neutrality in key areas, including charitable policies. "While our nation has come to realize that nice-sounding phrases like “diversity, equity, and inclusion” apparently routinely mean discrimination in practice, Truist has unfortunately been associated with such initiatives. Truist scores 100 on the HRC’s CEI. And while the green energy transition has arguably been exposed as a utopian endeavor that leaves Americans poorer and vulnerable to foreign adversaries, Truist apparently maintains commitments furthering that agenda." Learn more about Heritage's Free Enterprise Initiative here.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Mai multe asociații de creatori au făcut un apel către autorități pentru repunerea în dezbatere publică a Ordonanței de Urgență nr. 89/2025 și Ordinului ANAF nr. 59/2026, cu privire la obligația de înrolare în sistemul RO e-Factura a persoanelor fizice titulare de drepturi de autor. Înrolarea ar trebui să devină obligatorie de la 1 iunie. „La baza demersului nostru au stat numeroasele sesizări și îngrijorări exprimate de membrii comunității noastre profesionale” - se arată în apel.Luni, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sînt exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Invitatele noastre sînt Iulia Gorzo, de la Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT), și Tudorița Șoldănescu, manager cultural, președinta Asociației Incubator de Scenarii Culturale. Am discutat cu ele despre ideea autorităților de a trata munca de creație ca pe o prestare de servicii sau activitate economică, despre îngrijorările provocate de directiva care ar trebui să intre în vigoare la 1 iunie, despre multiplele situații în care se găsesc persoanele care lucrează pe contracte de drepturi de autor, despre faptul că înrolarea în sistemul e-factura nu ar face decît să dubleze o muncă de declarare a veniturilor, precum și despre inițiativa Ministerului Finanțelor de a depune un amendament prin care titularii de drepturi de autor să fie exceptați de la înrolarea în sistemul RO e-factura. Iulia Gorzo: „Această ordonanță este greșită la nivel de principiu. Colegele mele care au ajutat la redactarea apelului au pus acolo și o hotărîre a Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o speță în care exact asta s-a disputat: dacă drepturile de proprietate intelectuală pot fi echivalate cu prestări de servicii. Iar decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost că nu pot fi echivalate. Iar ca oamenii să înțeleagă: în această lume a noastră, toată lumea e taxată, să nu credem că autorii sînt niște boemi care nu-și plătesc taxele. Nu. Pe toate aceste contracte se plătesc taxe, totul este transparent.”Tudorița Șoldănescu: „Există o foarte mare neclaritate la nivelul celor care fac aceste legi cu privire la ce înseamnă acest contract de drepturi de autor, ce conține în sine dreptul de autor, ce înseamnă o operă. Atunci cînd faci un contract de drepturi de autor cu un artist vizual, care lucrează douăzeci de tablouri și le expune într-un spațiu expozițional, tablourile alea nu îmi revin mie pentru că eu i-am plătit acest drept de autor. Nu este nici ceva lipsit de concretețe, dar nu este nici ceva atît de concret încît să mi-l bag în buzunar. Este bunăvoința artistului ca lucrarea pe care a făcut-o să fie în spațiul meu timp de două săptămîni, ca un public larg să vină s-o vadă. De aceea dreptul de autor este atît de special și de aceea trebuie să aibă niște reglementări separate de cele care privesc vînzarea, comercializarea, veniturile fixe din activități comerciale. Este inefabil și trebuie să fie protejat. Cei care fac regulile nu înțeleg acest lucru. Nu-i nici o problemă dar întrebați-ne, că vă explicăm. (...) Gîndim împreună, găsim o soluție, reglementăm corect.”Ministerul Finanțelor a susținut luni un amendament, adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, prin care sîntexceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor. Amendamentul urmează să fie supus la vot în plenul Camerei Deputaților. Ce șanse sînt să fie votat amendamentul în plenul Camerei Deputaților? Eventual pînă la 1 iunie, cînd ar inta în vigoare obligativitatea înrolării în sistemul e-factura?Iulia Gorzo: „Cred că sînt șanse bune. Urmărim, sîntem foarte atenți la ce se va întîmpla. Cred că sîntem pe drumul cel bun. Mă bucur foarte mult că vocea atîtor oameni a fost importantă, de data asta. Iată că se poate. (...) Pentru mine a fost o lecție despre cum comunitatea noastră se poate mobiliza și poate schimba niște lucruri cînd este vizată.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Trăim datorită suflării de viață pe care Dumnezeu ne-a împrumutat-o. Aerul curat e esențial pentru sănătate. Camerele pentru dormit trebuie bine ventilate, aerul să circule zi și noapte. Cei care dorm în camere în care aerul nu circulă liber se trezesc istoviți. Chiar în boli, avem nevoie de aer curat, nu de camere neaerisite și supraîncălzite!  Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Les journalistes et experts de RFI répondent également à vos questions sur les polémiques autour de l'arbitrage durant le match retour Bayern-PSG, une loi chinoise pour ne pas céder aux sanctions américaines et la candidature de Jean-Luc Mélenchon à la présidentielle 2027. Côte d'Ivoire : pourquoi dissoudre la Commission électorale indépendante maintenant ?   En Côte d'Ivoire, la Commission électorale indépendante, la CEI, n'existe plus. Le gouvernement a acté sa dissolution mercredi à l'issue du Conseil des ministres, tournant ainsi la page d'une institution qui organisait les élections dans le pays depuis près d'un quart de siècle. Cette décision intervient après des années de contestation de la part de l'opposition qui accusait régulièrement la CEI de manquer d'impartialité. Comment le gouvernement justifie-t-il cette mesure maintenant ? Quelles options sont envisagées pour remplacer la Commission électorale ? Avec Abdoul Aziz Diallo, correspondant de RFI à Abidjan.       Bayern-PSG : l'arbitrage a-t-il été défaillant ?   Éliminés par le PSG en demi-finale de Ligue des champions (1-1 au retour : 5-6 score cumulé), les Bavarois ne décolèrent pas après certaines décisions arbitrales. En conférence de presse, Vincent Kompany a reproché à l'arbitre de ne pas avoir expulsé Nuno Mendes à la 29ᵉ minute. Déjà averti par un carton jaune, le joueur portugais a interrompu une action avec une main décollée. Deux minutes plus tard, c'est au tour de João Neves de dévier la trajectoire du ballon de la main. Pourquoi ces deux fautes n'ont-elles pas été sifflées ? Cette double polémique est-elle justifiée ?   Avec Antoine Grognet, journaliste au service des sports de RFI.     Chine : quelle est cette loi chinoise contre les sanctions américaines ?   Alors que les États-Unis ont sanctionné cinq raffineries chinoises accusées d'acheter illégalement du pétrole iranien, Pékin a activé une loi interdisant à ces entreprises de respecter les sanctions américaines. C'est la première fois que la Chine utilise cet outil mis en place en 2021 pour lutter contre l'extraterritorialité des lois étrangères. Pourquoi maintenant ? Quels risques encourent les entreprises chinoises qui décident de respecter les sanctions américaines ? Avec Clea Broadhurst, correspondante permanente de RFI à Pékin.     France : pourquoi Jean-Luc Mélenchon se présente à la présidentielle 2027 ?   Le leader de la France insoumise sera bien candidat à l'élection présidentielle de l'année prochaine. Pourtant au soir du premier tour de 2022, Jean-Luc Mélenchon avait laissé entendre qu'il ne se présenterait plus. Un souhait qu'il a plusieurs fois réitéré ces dernières années. Comment justifie-t-il la décision de se présenter pour la quatrième fois consécutive ? Sa candidature fait-elle l'unanimité au sein de LFI ? Comment réagit le reste de la gauche ?   Avec Victorien Willaume, journaliste au service politique de RFI.  

„Ferice de cel ce îngrijește de cel sărac, căci în ziuanenorocirii Domnul îl izbăvește!” Cei care se apleacă asupra bolnavilor devin - fără să știe - mâinile lui Dumnezeu în lume. Grija față de semeni e identificată cu religia curată, autentică. Dumnezeu nu uită fiecare gest, fiecare încurajare. Promite izbăvire pentru cel care a fost salvare pentru alții!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Il Papa ai dipendenti Cei: servire la Chiesa come evangelizzatori, non spettatori Medio Oriente, Trump al Congresso americano: con l'Iran ostilità finite. Nuova proposta di pace di pace di Teheran: se rifiutano, pronti a fronteggiare qualsiasi mossa Muore a 60 anni lo sportivo Alex Zanardi, simbolo dello sport paralimpico

CONFRARIA DELAS | Seja uma mulher de valor | Priscila Marques | igreja CEI by Igreja Cei

Newt talks with Wayne Crews, the Fred L. Smith Fellow in Regulatory Studies at the Competitive Enterprise Institute. His work explores the impact of government regulation of free enterprise. They discuss CEI’s annual report “Ten Thousand Commandments: An Annual Snapshot of the Federal Regulatory State.” Crews argues that rising federal spending and regulation move together, citing post-COVID laws such as the CARES Act, CHIPS and Science Act, and Inflation Reduction Act as examples of “hyper-regulatory” spending that expands the administrative state even before agencies write rules. Crews contends that government is ill-suited to pick market winners, set prices, or manage sectors like energy and finance, and that market forces—suppliers, customers, investors, media, and civil society—already discipline firms without heavy-handed regulation. He stresses that rejecting overregulation does not mean “no regulation,” but rather preferring competitive over political discipline. Crews warns that massive federal spending has weakened the coalition for regulatory reform by aligning businesses, governors, and mayors with Washington through funded mandates and programmatic strings tied to priorities like DEI, climate, and the “care economy.”See omnystudio.com/listener for privacy information.

Smart Money Special. Cristian Tudorescu live alături de Cătălin Striblea. Cei doi stau de vorbă despre noile efecte ale blocării Strâmtorii Ormuz. La cât va ajunge benzina? Inflația a ajuns la 9 procente. Ce se va întâmpla când PSD va da jos guvernul?

Thank you so much for listening to the Bob Harden Show, celebrating nearly 15 years broadcasting on the internet. On Tuesday's show, we visit with CEI's Vice President for Policy Wayne Crews on the finding in this year's edition of “Ten Thousand Commandments.” Boo Mortenson and I discuss movies that have impacted our culture in the last 80 years. We visit with video commentator Maggie Anders about the alt-right pipeline producing anti-male narratives in progressive homes. We also visit with Linda Harden about the over-due moral “purge” in Congress. Please join us tomorrow when we visit with Cato Institute Chairman Emeritus Bob Levy, Producing Artistic Director for Gulfshore Playhouse Kristen Coury, Professor and author Larry Bell, and VP of Landmark Legal Foundation's Michael O'Neill. Access this and past shows at your convenience on my web site, social media platforms or podcast platforms.

Thank you so much for listening to the Bob Harden Show, celebrating nearly 15 years broadcasting on the internet. On Tuesday's show, we visit with CEI's Vice President for Policy Wayne Crews on the finding in this year's edition of “Ten Thousand Commandments.” Boo Mortenson and I discuss movies that have impacted our culture in … The post Ten Thousand Commandments appeared first on Bob Harden Show.

Thank you so much for listening to the Bob Harden Show, celebrating nearly 15 years broadcasting on the internet. On Monday's show, we discuss current global events, including developments in Israel, Iran, Hungary, and Ukraine with Marc Schulman, Founder and Publisher of HistoryCentral.com. We discuss how nations escape poverty with the Senior Editor of the American Institute for Economic Research Jon Miltimore. We also visit with author Jim McTague about extricating ourselves from the Iranian conflict. We have terrific guests for tomorrow's show, including CEI's Regulatory Expert Wayne Crews, Boo Mortenson, Maggie Anders, and Linda Harden. Access this and past shows at your convenience on my web site, social media platforms or podcast platforms.

Hanno spaccato l'assemblea liturgica con un "Padre nostro" fake. Come fare? Imparare il Padre nostro in latino è molto semplice. Ascolta questa piccola videolezione del Prof. Giovanni Zenone!Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/fede-cultura-di-giovanni-zenone--4079647/support.

Episode 73: Betsy Biemann, CEO of Coastal Enterprises, Inc. (CEI) Investing in Communities: Betsy Biemann on the Mission of CEI In this episode of The Boulos Beat, recorded in December 2025, guest host Drew Sigfridson sits down with Betsy Biemann, CEO of Coastal Enterprises, Inc. (CEI), to talk about her path from a Rotary Fellowship in Kenya to leadership roles at the Rockefeller Foundation—and ultimately to leading one of the country's top Community Development Financial Institutions. Drew and Betsy dive into CEI's mission to support low-income communities through financing, business advising, and targeted investments in sectors like farming and food manufacturing, aquaculture, childcare and renewable energy. They also discuss CEI's impact nationwide, including advancing affordable and workforce housing and rural manufacturing through key tax credit programs. The conversation touches on how CEI has helped small business owners navigate the evolving federal policy and economic landscape and why their work supporting entrepreneurs and local economies is more important than ever.

Conference on Retroviruses and Opportunistic Infections (CROI) 2026 took place from February 22 to 25 in Denver, Colorado. CROI is an annual scientific meeting devoted to the understanding, prevention, and treatment of HIV/AIDS and the opportunistic infections associated with AIDS. Thousands of leading researchers and clinicians from around the world convene in each year for the Conference. On this episode, Antonio Urbina, MD, Medical Director for CEI's HIV Primary Care and Prevention Center of Excellence, reflects on this year's conference and shares his highlights about exciting developments in the world of HIV prevention and treatment.  Related Content: CROI University of Liverpool HIV Drug Interactions Checker (website and app) CEI Clinical Consultation Line 1-866-637-2342 A toll-free service for NYS clinicians offering real-time clinical consultations with specialists on HIV, sexual health, hepatitis C, and drug user health. https://ceitraining.org/

Studiul Grant de la Harvard (1938-2023) confirmă: nu banii, faima sau cariera i-au ținut sănătoși și fericiți, ci calitatea relațiilor apropiate. Cei cu familie, prieteni, comunitate au trăit mai mult, au suferit mai puțin, au avut minte mai limpede. Dumnezeu ne-a creat pentru relație. Nevoia de celălalt e dar, nu slăbiciune!  Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

- Heike Mai nos informa del próximo simposio del CEI del próximo mes de mayo - Julia Moreno (Julia Art) nos trae noticias desde Granollers * Próximas Jornadas de Astronomía de Castellón * Su colaboración en el Máster de Ilustración Científica de la Universidad de Girona *Su próxima exposición en Cosmo Caixa - Cuaderno de bitácora 39: La nova recurrente T Corona Borealis

Guvernul are un plan pentru protecția companiilor și populației în fața crizei energetice. Constrângerile bugetare sunt clare, iar măsurile anunțate vor utile doar pe jumătate. Mai mult decât nimic. Ieri, ministrul energiei a vorbit despre măsurile pe care guvernul le va adopta pentru a proteja economia și populația pe durata crizei țițeiului. S-au spus multe în ultimele zile pe tema acestui subiect: fie că este foarte târziu și că alte state au aplicat deja o serie de măsuri, fie au fost propuse măsuri precum reducerea taxelor sau accizei ori plafonarea prețurilor carburanților. Nu putem fi siguri că variantele ministrului Bogdan Ivan vor fi și cele agreate de guvern, dar suntem obligați să lucrăm cu „materialul clientului”, mai exact cu declarațiile ministrului energiei. Trebuie spus mai întâi de toate că nicio soluție nu este perfectă, pentru că fiecare variantă are avantaje și dezavantaje. Propunerile de soluții sunt atât de diferite, pentru că ele reflectă interesele actorilor economici implicați. Putem compara situația în care se află guvernul cu cea a unui jongler care trebuie să țină trei mingi în aer fără să scape niciuna pe jos. O minge este interesul Executivului de a lua decizii de protejare a economiei și populației. Cei care își doresc cu ardoare o reducere a taxelor sau accizelor fac abstracție de situația bugetului. România este în continuare sub procedura de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul. În anul 2024, anul de vârf al deficitului, risipa a fost majoră. Dacă atunci, deficitul nu ar fi fost depășit atât de grosolan, acum, când România are nevoie de bani ar fi putut să folosească fonduri bugetare pentru a diminua efectele crizei energetice. A doua minge este cea a companiilor din domeniul energetic. Este nevoie de adoptarea unui set de măsuri, dar acesta nu ar trebui să arunce companiile din domeniu energetic în pierdere. Percepția publică este că firmele sunt bogate și trebuie „penalizate”, dar nimeni nu ar avea de câștigat dacă firmele din domeniu ar ajunge să înregistreze pierderi semnificative în următoarele luni. A treia minge este cea a consumatorului care își dorește, desigur, prețuri cât mai mici ale carburanților, dar, care trebuie să înțeleagă contextul complicat și limitările pe care le au măsurile de protejare a economiei și populației. Așadar, va putea guvernul să jongleze cu cele trei mingi fără să scape vreuna pe jos? Deocamdată, propunerile prezentate sunt cu jumătăți de măsură. Adică, este prevăzută o plafonare a adaosului comercial, ceea ce pare a avea ca sursă de inspirație produsele alimentare. Să reamintim că de câțiva ani se aplică o plafonare a adaosului comercial la unele produse alimentare de bază, dar nu se poate spune că rezultatele au fost vizibile. În cazul carburanților, plafonarea adaosului va fi și mai complicat de aplicat, pentru că se impune regula ca adaosul să nu depășească 50% din media de anul trecut. Deci, trebuie făcute calcule și eventual controale pentru a vedea dacă firmele aplică în mod corect schema de plafonare impusă de guvern. Eliminarea obligativității ca benzina sau motorina să aibă în componență minimum 8% combustibili de proveniență bio este utilă. Logica renunțării la această impunere este de a ușura producătorii și de a scădea costurile de fabricație. De asemenea, mai există un anunț important și anume că dacă încasările bugetare vor fi mai mari din motive legate de creșterile de prețuri ale carburanților, banii încasați în plus vor fi alocați pentru compensarea consumatorilor. Foarte bună ideea, dar este neclară, în sensul că guvernul va trebui să elaboreze norme precise care să arate funcționarea schemei de compensare. Deocamdată, nu este decât o declarație de bune intenții. La fel cum se întâmplă și cu asigurările ministrului energiei referitoare la specularea creșterilor de prețuri. Nici în acest caz nu este clar cum se va defini și eventual amenda specula. Sunt, după cum se poate vedea, destule complicații în planul guvernului, iar rezultatele sunt și ele incerte.

La București a mai avut loc pe 2 martie un eveniment de comemorare: pentru prima dată din 1992, victimele agresiunii ruse pe de Nistru au fost comemorate printr-o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse de la București. În vara lui 1992, în timpul războiului de pe Nistru, Liga Studenților a Universității București a organizat în același loc, în fața Ambasadei Rusiei din strada Kiseleff, un protest de o lună. Protest la care au participat printre alții și Doina Cornea, Corneliu Coposu, dar și pe atunci viitorul președinte Emil Constantinescu. Iată că în 2026 o altă generație a reveni pentru a condamna agresiunile Rusiei - din Transnistria, din Ucraina, dar și ingerințele în politica internă a României. Protestul a fost organizat de Adrian Băzăvan, autorul sloganului „Marș La Moscova”, proiectat la mai multe manifestări pro-Georgescu. Temele ediției: - Republica Moldova a comemorat pe 2 martie 34 de ani de la început războiul de pe Nistru, o agresiune a Rusiei, care, împreună cu interpușii ei din administrația separatistă de la Tiraspol, a atacat forțele de ordine ale Chișinăului. Un conflict care a devenit un cap de pod pentru menținerea prezenței militare a Rusiei în regiune. Manifestări au avut loc și la Bălți, în nordul Republicii Moldova. Reportaje semnate de Valeria Vițu, Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici. - În 1992, în Războiul de pe Nistru, agresoare a fost Rusia, spune președinta Maia Sandu. Republica Moldova declară asta tot mai apăsat, după ce guvernările anterioare din ultimii 20-30 de ani au încercat să nu supere Moscova. Dar în ce măsură Rusia a fost agresivă și față de România? A fost amenințată și România în Războiul de pe Nistru? A încercat să găsească un răspuns Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrei de Externe a României, Oana Țoiu. - Moldovenii rămași blocați în Orientul Mijlociu descriu situația drept una tensionată. - Benzina și motorina se scumpesc în Republica Moldova, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Știrile zilei: Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrului Afacerilor de Externe, Oana Țoiu Ceremonia a oferit prilejul unei discuții ample privind ansamblul relațiilor bilaterale, interlocutorii constatând dinamica excepțională a cooperării moldo-române. A fost evidențiat nivelul ridicat al interacțiunilor politice, inclusiv la cel mai înalt nivel, precum și diversitatea domeniilor în care cele două state colaborează activ, într-un moment definitoriu pentru parcursul european al Chișinăului. *** Moldovenii rămași blocați în Israel și Dubai descriu situația drept una tensionată. Între timp, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din țările afectate de conflictul din Orientul Mijlociu spun că sunt permanent în legătură cu cetățenii moldoveni aflați acolo, oferindu-le sprijin. Cei mai mulți se află în Israel, în timp ce pe unii războiul i-a prins în vacanță, la Dubai, transmite TV8. Ministerul de Externe de la Chișinău spune că Ambasada Republicii Moldova în Statul Qatar, a înregistrat cinci solicitări ale moldovenilor, dintre care patru din Qatar și una din Kuweit. Totodată, ambasada de la Abu Dhabi a recepționat aproape 100 de apeluri telefonice care nu au necesitat intervenție consulară, fiind oferite informații privind măsurile de securitate, situația spațiului aerian și alte clarificări operative. Peste 150 de turiști moldoveni sunt blocați în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel, Maldive, Tanzania și alte state din regiune, în urma escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova, numărul real al turiștilor moldoveni afectați ar putea fi mai mare, având în vedere că sunt incluși doar turiștii agențiilor membre, transmite IPN. *** Efectele economice ale războiului din Iran vor fi resimțite și în Moldova chiar de mâine. Prețul carburanților va crește la miezul nopții, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului la bursele europene a crescut astăzi cu 12 procente, ajungând la cel mai mare nivel din ultimele 14 luni, în timp ce gazul s-a scumpit cu un sfert. *** În această săptămână, echipele mobile de medici specialiști vor oferi consultații profilactice gratuite în raioanele Florești și Soroca, pentru screening pulmonar prin radiografie digitală mobilă. Serviciile medicale vor fi acoperite din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, transmite Moldpres. *** Iar peste 1.300 de locuitori ai satului Hoginești din raionul Călăraşi beneficiază de infrastructură sportivă modernă. Finalizarea primei etape a proiectului de construcție a unui complex sportiv multifuncțional marchează un pas important în dezvoltarea localității, fiind rezultatul investițiilor realizate prin intermediul Programului Național „Satul European”, un program pentru modernizarea spațiului rural din Republica Moldova.

LEADERS 85 Rezistă Europa în fața MAGA? Într-o lume în care centrul politic pare să amuțească, iar extremele devin tot mai zgomotoase, avem nevoie de voci care să apere bunul simț și rigoarea intelectuală. Astăzi, la Interviurile Leaders, avem onoarea de a-l avea invitat pe profesorul Adrian Papahagi. O discuție densă despre supraviețuirea valorilor conservatoare, radiografia fenomenului Trump și viitorul României într-un context geopolitic tot mai fragmentat. 00:03:50 Criza de voce a centrului politic 00:05:45 De ce domină extremele discursul public? 00:09:54 Geneza fenomenului Trump, cauze și efecte 00:13:40 Comunismul în Franța anului 1997 00:16:10 Definiția corectă a conservatorismului 00:19:20 Paradoxul AUR, discurs suveranist pe valori de stânga 00:26:00 Ce înseamnă, de fapt, „secuveranismul"? 00:31:35 Prognoză politică, alegerile din 2028 și 2030 00:35:50 Modelul Bolojan, priorități pentru un premier eficient 00:41:10 Grindeanu și PSD 00:42:30 USR, între radicalism stângist și aroganță 00:46:20 Bilanțul lui Nicușor Dan, calități și performanță 00:52:30 România între ciocan și nicovală, relația cu UE și SUA 01:04:30 Analiza sociologică: „Cei 1000 de ani de acasă" care ne lipsesc 01:09:40 Identitatea europeană și moștenirea popoarelor germanice 01:15:42 Donald Trump prin prisma profesorului Papahagi 01:23:10 Care este cel mai mare risc pe care îl aduce Trump? 01:25:45 Urmează declinul regimului MAGA? 01:31:40 Scenarii de viitor, între optimism și realism dur

Conflictele în relații pot fi constructive sau distructive, diferența vine din cum le abordăm. Gáspár György ne explică de ce certurile sunt inevitabile și cum le putem transforma în oportunități de creștere.Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut de cuplu și autorul a șase cărți, între care și Când Conflictul Are Sens. Co-fondator al comunității Pagina de Psihologie și al Academiei de Terapie Imago din România, Gáspár folosește metoda Gottman în munca sa și este una dintre cele mai cunoscute voci care promovează sănătatea relațională în spațiul public din România.Acesta este al doilea episod dintr-un sezon dedicat relațiilor, realizat împreună cu Pagina de Psihologie. Astăzi explorăm:Miturile despre conflicte care ne sabotează relațiileGândirea liniară vs. circulară în conversații dificileCei 6 călăreți ai apocalipsei relaționale (critică, defensivitate, dispreț, împietrire, control, beligeranță)Antidoturile pentru fiecare comportament distructivCum să rămâi curios când emoțiile se intensificăDualitatea particulă-undă aplicată în relațiiResurse menționate în conversație:Cartea "Când conflictul are sens" de Gáspár György Cartea "Rising Strong" de Brené BrownCercetările lui John și Julie Gottman despre Știința RelațiilorInstrumente: Carduri de replici pentru conflicte în cuplu - Instrumente: Carduri de replici pentru conflicte părinte-adolescentIntră live alături de noi în înregistrarea episoadelor și primește răspunsuri la ce te interesează cel mai mult. Vino în Comunitatea Membrilor Mind Architect Acest episod este produs și distribuit cu susținerea PPC România. "(00:00) Introducere""(04:17) Mituri despre conflicte""(07:14) John Gottman și Terapia Imago despre conflicte în relații""(08:51) Bagajul emoțional din copilărie și conflictele""(10:06) Conflictul ca mijloc spre o formă mai bună de a fi împreună""(13:33) Perspectivele diferite și sistemul nervos""(15:44) Conflictele ca semn de vitalitate și potențial""(17:04) Emoțiile neexprimate: semn că avem conversații de purtat""(18:51) Lisa Feldman Barrett și bugetul de energie în conversații dificile""(21:16) Cum să rămâi curios când ți se apasă butoane emoționale""(23:34) Permisiunea de a greși și importanța reparării pagubelor""(26:29) Mitul despre a nu te culca supărat""(29:14) După conflict, între reconectare și nevoia de spațiu""(31:06) Strategii similare, nevoi diferite în conflict""(34:34) Exemplu Gáspár: Escaladare și reparare cu un coleg""(38:14) Strategii diferite de reconciliere: vorbim sau îngropăm?""(41:42) Dualitatea particulă-undă aplicată în relații""(44:16) Starea de undă cu energie negativă vs. colapsul în particulă""(47:44) Decizii luate din stare activată: mai bine singur""(54:35) Gândirea liniară vs. circulară în conflicte""(57:10) Subiectivitatea minții: amândoi putem avea dreptate""(01:00:00) Co-creația: cum contribuim fiecare la escaladare""(01:03:52) Exemplu: Cum nu-i dăm partenerului ocazia să contribuie""(01:06:53) Etichetele în relații și cum ne limitează ele""(01:12:07) Ce facem când celălalt minimizează și evită""(01:19:08) Echilibrul între grijă și hiper-responsabilizare""(01:23:37) Cleaning the air: Tensiunea nevorbită erodează relația""(01:29:33) Umorul în conflicte: când ajută și când rănește""(01:34:13) Cei 6 călăreți ai apocalipsei relaționale (Gottman)""(01:35:51) Critica - atacul la persoană""(01:37:41) Disprețul și Defensivitatea""(01:39:51) Împietrirea, Controlul și Beligeranța""(01:43:23) Antidot Critică: exprimarea emoțiilor și nevoilor""(01:46:29) Antidot Defensivitate: asumarea responsabilității""(01:49:32) Asumare autentică vs. Îmi pare rău""(01:54:38) Antidot Dispreț: aprecierea și admirația""(01:56:38) Antidot Împietrire: autoreglare emoțională""(01:58:41) Antidot Control: flexibilitate și pornire lină""(02:03:46) Antidot Beligeranță: ramura de măslin""(02:04:31) Poziționare în conflict copil - celălalt părinte""(02:08:25) Carduri cu replici pentru conflicte"

DĂ-I LUI DUMNEZEU TOATĂ SLAVA! „Cei douăzeci şi patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce şedea pe scaunul de domnie şi… îşi aruncau cununile înaintea scaunului de domnie...” (Apocalipsa 4:10)

Trăim într-o perioadă în care toți simțim economia, chiar dacă nu urmărim cifrele zilnic.Prețurile au crescut, ratele sunt mai mari, iar sentimentul general este că lucrurile merg mai greu și mai imprevizibil.Ce se întâmplă, de fapt, cu economia globală? Cum stă Europa în acest context? Și, mai ales, unde se află România: suntem într-o zonă de risc sau într-o perioadă de ajustare normală? Salvează tehnologia economia? Marian Hurducaș discută în această ediție despre starea economiei – pe înțelesul tuturor – cu Horia Braun Erdei, Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al Erste Asset Management, economist cu peste 20 de ani de experiență în analiză macroeconomică și piețe financiare.Cei doi încearcă să traducă mișcările din economie, inclusiv cifrele mari – inflație, dobânzi, deficit – în lucruri concrete: ce înseamnă pentru oameni, pentru firme și pentru deciziile pe care le luăm în fiecare zi.Articolul Sub mandatul populismului, piețele financiare sunt dominate de percepția de risc este disponibil aici.

Cei mai fericiți oameni care lucrează în marketing sunt cei care își cunosc scopul. Din acest motiv am făcut un interviu cu Raluca Manole (Co-founder & CMO at Spark Generation) la GrowthCon (cea mai mare conferință de growth-marketing din Transilvania) despre ce înseamnă să-ți găsești scopul în cariera de marketing. Cumpără bilete pentru GrowthCon 2026 - https://growthcon.roDacă ești marketer, antreprenor sau creator de conținut – clipul ăsta e pentru tine. Abonează-te pentru mai multe idei practice despre marketing autentic.Nu mai sta la mila algoritmilor, abonează-te la newsletterul meu săptămânal de marketing - https://katai.ro

Ioan 1 35. A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi din ucenicii lui.36. Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”37. Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe şi au mers după Isus.38. Isus S-a întors; şi, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutaţi?” […]

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

In this episode of the Conversations with CEI, infectious disease specialist Dr. Steven Fine delves into groundbreaking advancements in the treatment of urogenital gonorrhea. The episode highlights the FDA's December 2025 approval of two innovative oral therapies that mark a significant step forward in combating this prevalent sexually transmitted infection. Dr. Fine discusses the first of these treatments, Zoliflodacin (Nuzolvence), a novel medication specifically developed for urogenital gonorrhea. Administered as a single oral dose, it offers patients a convenient and effective option. The second treatment, Gepotidacin (Blujepa), is a versatile drug initially approved in March 2025 for urinary tract infections (UTIs). Now, it has been authorized for urogenital gonorrhea treatment, requiring two oral doses for optimal efficacy. Throughout the episode, Dr. Fine provides insights into the clinical trials, mechanisms of action, and potential impact of these therapies on public health. He also emphasizes the importance of addressing antibiotic resistance in gonorrhea and how these new treatments may help mitigate this growing concern. For more information, listeners can refer to the FDA's official announcement and other resources provided below. Tune in to this episode to learn more about these exciting developments and their implications for the future of infectious disease treatment. Related Content:  FDA Approves Two Oral Therapies to Treat Gonorrhea https://www.fda.gov/news-events/press-announcements/fda-approves-two-oral-therapies-treat- gonorrhea CEI Clinical Consultation Line 1-866-637-2342 A toll-free service for NYS clinicians offering real-time clinical consultations with specialists on HIV, sexual health, hepatitis C, and drug user health. https://ceitraining.org/

Cum îți împlinești visurile atunci când simți că nu mai știi ce vrei de la viață?Episodul 164 din Thinking Made Visible este o conversație despre visuri, blocaje emoționale și orientarea spre viitor, privite dintr-un spațiu matur, fără presiunea de a fi mari, spectaculoase sau ușor de explicat altora.În acest episod, Mirela Oprea, psihoterapeut și creatoarea metodei COPIL, vorbește despre relația adultului cu visurile sale, despre motivele pentru care dorințele rămân blocate ani la rând și despre cum poate fi reconstruită, pas cu pas, capacitatea de a imagina viitorul.Conversația explorează diferența dintre visuri și obiective, felul în care corpul devine un indicator al adevărului interior, rolul entuziasmului ca energie vie și impactul pe care trauma, perfecționismul, hipervigilența sau rușinea de a cere ajutor îl pot avea asupra direcției personale.În același timp, episodul aduce exemple concrete din lucrul cu oameni aflați în tranziții de viață, în reorientări profesionale sau în contexte relaționale în care visurile personale ajung să fie amânate din loialitate față de ceilalți.Este o conversație de dezvoltare personală și psihologie care nu promite rețete rapide și nu forțează concluzii, mai degrabă oferă structură, claritate și un spațiu de reflecție pentru oricine simte că orientarea spre viitor a devenit neclară sau greu de accesat.Intro (00:00)Cine este Mirela Oprea (02:00)La 42 de ani a început școala de psihoterapie (08:16)Pot majoritatea oamenilor să își trăiască visurile? (12:34)Ce este Metoda COPIL (14:16)Nu există visuri mari și visuri mici (23:50)Oamenii care au folosit Metoda COPIL (27:56)Nu sunt conștient dacă am sau nu un vis (36:05)Cei 3 sabotori care blochează împlinirea visurilor (40:25)Societatea noastră foarte traumatizată (43:21)Exercițiu practic (46:32)Când partenerul nu te susține (53:08)Ne este rușine să cerem ajutor pentru visurile noastre? (59:19)Mesaj pentru adulții care au ascultat acest episod (01:04:16)Outro (01:06:32)

Pentru că este ultima zi din acest an și, bineînțeles, și ultima ediție din 2025, am ales o temă aparent mai lejeră, care are, însă, și o miză economică sau chiar la nivelul întregii societăți. Un subiect care a dat naștere deja unor controverse aprinse. Este vorba despre clipul publicitar realizat și difuzat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă de Intermarché, unul dintre cei mai mari retaileri francezi și europeni. Producția video a strâns în 10 zile mai mult de un miliard de vizualizări devenind, așadar, un clip cu răspândire mondială.   Sursa video: youtube.com / Intermarché Despre ce este vorba? Filmulețul de două minute și jumătate începe la o masă în familie de sărbători la care un băiețel primește cadou un lup din pluș. Pare a nu fi fost o idee prea bună, pentru că băiatul refuză cadoul, iar mama sa le explică invitaților că băiețelului îi este frică de lupi. Un oaspete vrea să îl liniștească pe copil și îi povestește că lupii trăiesc în pădure și nu are niciun motiv să se teamă de jucăria de pluș. De aici, clipul se mută în pădure. Un lup, altfel, simpatic desenat, se plimbă prin luminișuri, dar inspiră teamă și nimeni nu îl iubește. De înțeles, dacă vedem că prin pădure dă nas în nas cu căprioare, cerbi, iepurași sau veverițe, care, evident, dau bir cu fugiții atunci când îl văd. Până când un arici își face curaj și îi spune de ce este detestat de animale și anume pentru că le atacă sau le mănâncă. Animăluțul îi dă și o soluție lupului și anume să își schimbe meniul, adică să mănânce morcovi, ciuperci, în general, fructe și legume. Culmea este că lupul îi urmează sfatul, adică devine aproape vegetarian. Spunem aproape, pentru că la un moment dat lupul prinde la copcă un pește, ceea ce va da naștere unei controverse aprinse, nu în pădure, ci în societatea franceză. În fine, lupul prepară o mâncare vegetariană pe care o aduce la masa de sărbători din pădure, acolo unde animalele îl privesc inițial cu teamă, după care îl primesc la masa lor. Și astfel, lupul stă alături de veverițe, cerbi sau arici, teama dispare și reușește să se integreze în grup. Morala clipului publicitar este simplă și anume, spune Intermarché, „avem toți un motiv bun pentru a mânca mai bine”, iar imaginile de final îl arată pe băiețelul de la începutul filmului adormit pe o canapea și ținând strâns la piept lupul din pluș. Reacții surprinzătoare Dincolo de viralizarea campaniei și de numărul imens de accesări de la nivel internațional, producția realizată de un studio francez de creație publicitară a stârnit o mulțime de controverse. Astfel, o organizație neguvernamentală franceză acuză campania că folosește în mod incorect termenul de vegetarian. Argumentul în acest sens este chiar peștele pe care lupul îl prinde la copcă și pe care apoi îl gătește. ONG-ul arată că persoanele vegetariene nu mănâncă nici măcar carne de pește. Mai mult, organizația acuză Intermarché că încurajează consumul de pește pentru că retailerul deține o importantă flotă și practică un pescuit nesustenabil. De altfel, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, organizația neguvernamentală a depus o plângere la Comisia de etică a Autorității pentru standarde publicitare din Franța. În plus, fiecare consumator a înțeles reclama în felul lui. Vegetarienii au fost încântați, pentru că au văzut că simpaticul lup promovează trecerea la un meniu alimentar fără carne. Sau, mă rog, cu carne de pește. Cei care consumă carne au fost enervați de clipul publicitar considerând că promovează vegetarianismul sau chiar etichetându-l ca fiind „stângist” sau reprezentând așa-numita cultură „woke”. Au apărut și fake-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale în care lupul în loc să taie morcovi, taie capul unei veverițe sau în care lupul spune că o va mânca rapid pe Bambi, știți căprioara superbă din desene animate. Este greu de spus dacă Intermarché se aștepta la valul de reacții pe care l-a adus clipul publicitar. Poate că da, poate că nu, dar toate acestea ne arată încă o dată societatea în care trăim. Oricum ar fi economia și societatea, Constantin Rudnițchi, realizatorul rubricii „Economia reală” vă urează „La mulți ani” și vă dă întâlnire în 2026.

În această ediție, ultima din 2025, Marian Hurducaș și invitatul său, Marian Andrei - I like IT, vorbesc despre cele mai importante momente din tech ale anului 2025 — probabil cel mai intens an tech din ultimul deceniu.2025 e anul în care inteligența artificială a făcut saltul de la simplu asistent la agent autonom, anul în care telefoanele, laptopurile și chiar mașinile au devenit dispozitive AI-native, anul în care am început să discutăm serios despre energie, infrastructură și impactul tehnologiei asupra societății.Vorbim despre un an în care industria auto s-a transformat într-o industrie software, centrele de date au devenit subiect geopolitic, iar media – de la știri la video – s-a reinventat sub presiunea AI.Cei doi încearcă să înțelegă nu doar ce s-a întâmplat, ci și ce urmează.

Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu cu adevărat vor dori să-și dezvolte talentele pe care El li le-a dat, în așa fel încât acestea să fie o binecuvântare pentru alții. Și încet, încet, porțile cerului se vor deschide larg ca să-i primească, iar de pe buzele Împăratului slavei binecuvântarea se va revărsa în urechile lor asemenea celei mai bogate muzici: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii".Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Thank you so much for listening to the Bob Harden Show, celebrating over 14 years broadcasting on the internet. Merry Christmas! On Wednesday's show, we discuss next year's 250th celebration of our Declaration of Independence with Cato Institute Chairman Emeritus Bob Levy. Professor and author Andrew Joppa and I discuss a variety of topics including our relationship with Europe and Russia, upheaval at the Heritage Foundation, and anti-Semitism. There is no show on Thursday in the observation and celebration of Christmas. Please join us on Friday's show. We'll visit with PLF's Senior Legal Fellow William Yeatman, CEI's Senior Economist Ryan Young, Landmark Legal Foundation's VP Michael O'Neill, and Professor Larry Bell. Access this or past shows at your convenience on my web site, social media platforms or podcast platforms.

Când mă gândesc la aceste cuvinte din Daniel, mă văd umblând noaptea și repetându-le mereu: „Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele în veac și în veci de veci." Privește la soare și la stelele care mărșăluiesc pe cer și care sunt cunoscute pe nume!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Neurochirurgul Iustinian Simion și pacientul care cânta operă în timp ce era operat pe creier cântă la Fain & Simplu!Un podcast cum rar găsești aduce azi un medic ... mai altfel. Un medic care arată cu degetul marele pacat în care cad unii dintre colegii săi, un chirurg care îi atribuie mâna sa fermă credinței sale în Dumnezeu, un om care la doar 33 de ani are realizări pe care alții nu le ating într-o întreagă viață.Iustinian Simion este medicul care a făcut vâlvă recent, ajungând subiect de știre. Este chirurgul care opera pe creier, iar pacientul său cânta muzică de operă în timpul operației! Cei doi, colegi în corul de muzică bizantină Anastasios, se regăsesc astăzi la Mihai Morar, unde vor și cânta un colind.Ultimul podcast al anului este un veritabil cadou oferit de Mihai Morar comunității Fain & Simplu. Este o discuție despre încredere, familie și puterea dată de credință. Și este o ocazie să auzi grupul de muzică bizantină Anastasios cântând colinde.Un podcast cum numai la Fain & Simplu găsești.Oferit, din tot sufletul, de Mihai Morar.

On June 18, 2025, the FDA approved Yeztugo, the brand name for subcutaneous lenacapavir, a prescription medication used for the pre-exposure prophylaxis of HIV.  Subcutaneous lenacapavir is administered twice a year (every six months) to reduce the risk of sexually acquired HIV-1 infection in adults and adolescents at risk. With patients only needing lenacapavir twice a year for HIV prevention, the field has been optimistic about the potential for lenacapavir to reduce barriers and improve access to PrEP. Since we are still early in the rollout subcutaneous lenacapavir, many providers have questions about how to offer it to their patients—from workflow to billing to managing potential side effects and drug-drug interactions. On this episode, Antonio Urbina, MD, Medical Director for CEI's HIV Primary Care and Prevention Center of Excellence, speaks with Alex Danforth, PharmD. Alex Danforth is a clinical pharmacist in Rochester, NY.  She practices at Trillium Health, a federally qualified health center, where she works with patients and providers to help manage medications and optimize care.  Alex currently provides clinical leadership for HIV treatment and prevention programs.  Drs. Urbina and Danforth talk about the latest New York State Clinical Guidelines for PrEP, which were updated on October 16th. The new guidelines provide important updates, including subcutaneous lenacapavir. They discuss important considerations for initiating patients on lenacapavir as well as some early lessons learned from implementing lenacapavir in their Rochester- and New York City-based clinics. Related Content:  PrEP to Prevent HIV and Promote Sexual Health University of Liverpool HIV Drug Interactions Checker (website and app) CEI Line: 1-866-637-2342 https://ceitraining.org/

What happens when anger becomes fuel, and one woman's story grows into a movement that changes the law? Cei is joined by Joeli Brearley—activist, author, speaker, podcast host and founder of Pregnant Then Screwed. Before stepping into the spotlight as one of the UK's most influential campaigners, Joeli worked in the arts, producing digital festivals and cultural projects that honed her gift for turning complex ideas into relatable language. A skill that helped her stand in front of Parliament and win. Over the past decade, she's supported over a million women experiencing pregnancy and maternity discrimination, driven a £5.2 billion investment in childcare, and helped secure reforms to flexible working and redundancy protections. She was named one of British Vogue's 25 Most Influential Women and awarded an MBE in 2025. She co-hosts the podcast To Be A Boy, exploring how to raise happy, kind, and healthy boys in today´s society. Joeli shares how being sacked by voicemail while pregnant became the catalyst for a national movement, what it really takes to withstand the haters, and why campaigning is less about perfection and more about persistence, community, and clarity. She also reflects on the cost of leadership, the lessons she's carrying into her new venture GrowthSpurt, and why she believes rest and presence—not relentless graft—are the real markers of success. KEY TAKEAWAYS Lasting change is less about perfection and more about persistence, clarity, and community. True progress comes when we support each other, challenge the status quo, and redefine success not by relentless hustle, but by our ability to be present and lift others along the way. The importance of rest and self-care is universal and vital for artists who often pour themselves into their craft. BEST MOMENTS “I was sacked by voicemail when I told my boss I was pregnant.” “Perfection is the enemy of the good. Sometimes you've just got to throw shit at a wall and see what sticks.” “It's a reminder to all of us working in creative fields that our ability to communicate, to reframe, to connect—is political power too.” RESOURCES https://growth-spurt.uk https://www.joelibrearley.com To Be a Boy Podcast Instagram LinkedIn HOST BIO With over 35 years in the art world, Ceri has worked closely with leading artists and arts professionals, managed public and private galleries and charities, and curated more than 250 exhibitions and events. She sold artworks to major museums and private collectors and commissioned thousands of works across diverse media, from renowned artists such as John Akomfrah, Pipilotti Rist, Rafael Lozano-Hemmer and Vito Acconci. Now, she wants to share her extensive knowledge with you, so you can excel and achieve your goals. ** Ceri Hand Coaching Membership: Group coaching, live art surgeries, exclusive masterclasses, portfolio reviews, weekly challenges. Access our library of content and resource hub anytime and enjoy special discounts within a vibrant community of peers and professionals. Ready to transform your art career? Join today! https://cerihand.com/membership ** Unlock Your Artworld Network Self Study Course Our self-study video course, "Unlock Your Artworld Network," offers a straightforward 5-step framework to help you build valuable relationships effortlessly. Gain the tools and confidence you need to create new opportunities and thrive in the art world today. https://cerihand.com/courses/unlock_your_artworld_network/ ** Book a Discovery Call Today To schedule a personalised 1-2-1 coaching session with Ceri or explore our group coaching options, simply email us at hello@cerihand.com ** Discover Your Extraordinary Creativity Visit www.cerihand.com to learn how we can help you become an extraordinary creative. This Podcast has been brought to you by Disruptive Media. https://disruptivemedia.co.uk/

En Côte d'Ivoire, au lendemain du vote, la CEI a commencé à donner les résultats provisoires, département par département. Si les résultats nationaux provisoires pourraient être connus dès lundi - le président de la CEI a déjà annoncé que la participation se situait entre 45 et 50 %.

Breaking News!  #teamgwic was at the Society of Corporate Compliance and Ethics (SCCE) annual Ethics & Compliance Institute in Nashville and is here to give you an update on our experience.  Ellen, Lisa, and Hemma all caught up mid-conference to interview each other about their panels and also what people were talking about outside the presentations. We had the chance to recap on our earlier panels:  Ellen about how to train leaders to hear and act on bad news in a way to improve our programs; Hemma speaking about how to move your program from a risk-avoidant program to a forward-thinking ethics and compliance program, which is ultimately a competitive advantage, and Lisa's panel which discussed data analytics for humans – intended to be a practical discussion of what data analytics are and how we are all analyzing data. At the end, we were able to bring in a surprise guest – the one and only Adam Turteltaub, SCCE's Chief Strategy and Engagement Officer.  He provided highlights of the conference so far and updates about SCCE's new CEO, Garth Jordan. Sarah was unable to join the recording, but all would agree that CEI left us with new ideas, new friends, and the chance to catch up with this great community.

What keeps the socialist temptation alive—and why does it resonate with younger Americans?On this week's Let People Prosper Show, I interview Iain Murray, Vice President for Strategy at the Competitive Enterprise Institute. Iain is one of the sharpest voices in the movement for economic liberty, directing CEI's Center for Economic Freedom and shaping the debate on labor, trade, energy, and beyond.We discuss his journey from the UK to the US, his time as a civil servant under heavy bureaucracy, and his work at CEI to expose the hidden costs of “regulatory dark matter.” We also dive into his book The Socialist Temptation, unpacking why socialism still attracts voters—and how free markets can win the argument with better storytelling. Along the way, we tackle Brexit, trade, environmental stewardship, and the battle of values driving today's political realignment.For more insights, visit vanceginn.com. You can also get even greater value by subscribing to my Substack newsletter at vanceginn.substack.com. Please share with your friends, family, and broader social media network. 

Dear Mr. President: The Letters of Julia Sand is a film by Destry EdwardsThe film tells the dramatic story of how an everyday citizen—who was unable to even vote at the time—influenced the presidency of Chester Arthur, changing his legacy from one of corruption to one of reform.“The story of Chester Arthur and Julia Sand is such an inspirational narrative, and Julia’s legacy encourages us to seek out our own ways to make a difference in our government and in our community. It’s very special to see this film bring more public awareness to this story,” Edwards said.Dear Mr. President: The Letters of Julia Sand is available to stream on SalemNow. To find out more information about the film and its story, please visit CEI.org. If you are interested in helping to organize a screening, please reach out to dmp@cei.org.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Dave and Chuck the Freak talk about Dave went to a 90th birthday party, Green egg, JOI porn made emailer think of CEI porn, Lisa’s aunt who works at hospital wanted to know if we still did What’s Up His Butt?, what’s the poor people habit you will never give up?, flight bomb threat turned out to be idiot who missed his flight, skydiving plane crashed, runaway zebra caught, woman ran into kite while biking, boat catches fire, phone duct taped outside of a home, guy choked while driving, kid bumped into sloth while zip lining in Costa Rica, NBA and NHL playoffs, 35-year-old man pursuing dream to play professional basketball, Jared Leto accused of sexual misconduct, Dakota Johnson sent gorilla poop to guy after breaking her friend’s heart, Olivia Munn says she won’t watch what her kids want to watch, Denzel Washington will join Black Panther 3, Lilo & Stitch box office numbers, adult man alone at kids movie, PornHub pulling out of France, what are you looking for as a man who likes to wear women’s underwear?, naked man dancing on top of police cruiser, teen threw food at people at Tim Hortons, porn shown during online high school class, kids nearly die when bounce house takes to the sky, having sexual dreams and wet dreams as an adult, older women dating younger men report more satisfaction in bedroom, kid in the Bronx wearing gold chain has it stolen, house basically operating as a restaurant, neighbor has piles of trash and feces building up, couple was having medical emergency but couldn’t get help at Starbucks, man fell for customer service scam turned romance scam, groom had to have toes partially amputated after his wedding shoes were too tight, and more!

Editors' Picks:Rich: Noah's post “We Are Not at War with Venezuela”Noah: Becket Adams's weekend column “Yes, There Is a Left-Wing Violence Problem in This Country”MBD: Rich's piece "Abrego Garcia Gamed the System"Jim: Jeff Blehar's newsletter “It's Easy to ‘Wing It' Until You Actually Have to Fly”Light Items:Rich: Spring cleaningNoah: Easter mealMBD: In Ireland during the MastersJim: Final robotics competition of the yearSponsor:Otherwise Objectionable, a new podcast from CEI