Podcasts about ucraina

Mentre a Bruxelles i leader dei Ventisette restano divisi sul dossier russo, con il no di Orban all’adesione dell’Ucraina all’UE e la probabile opposizione della Slovacchia al diciottesimo pacchetto di sanzioni contro il Cremlino, Washington e Teheran continuano a proclamare, ciascuna, la propria vittoria. Ne parliamo con Sergio Nava, inviato di Radio24 a Bruxelles, Antonio Villafranca, Vicepresidente per la Ricerca di Ispi, e con Francesco Petronella, giornalista, esperto di Medio Oriente di Ispi.

Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia) - Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne) - Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul) Guvernul se pregătește să taie sporurile pentru bugetari de la 1 iulie. Ce ia din sporuri va da la consumatorii vulnerabili de energie (HotNews) Guvernul caută soluții pentru a face economii la buget începând chiar cu 1 iulie, fiind luată în calcul inclusiv reducerea sau eliminarea unor sporuri acordate bugetarilor, au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale. Graba noului Executiv este dată de urgența adoptării unor măsuri de protejare, de la 1 iulie, a consumatorilor vulnerabili de energie, pentru care sunt necesare sume mari de la bugetul statului. Cele două proiecte de OUG anunțate de HotNews.ro au ajuns spre avizare la Consiliul Economic și Social (CES). Deși este doar consultativ, avizul CES este obligatoriu înainte de adoptarea oricărui act normativ. 12,4 miliarde de lei s-au dat pe sporuri anul trecut. România are peste 3,7 milioane de consumatori vulnerabili. Mecanismul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, după ridicarea plafonării prețurilor la energie de la 1 iulie 2025, prevede un sprijin lunar în valoare de 50 de lei pentru o perioadă de 9 luni, de la 1 iulie 2025 până la 31 martie 2026. Sunt 2 categorii de beneficiari: persoană singură cu un venit net lunar de maxim 1940 lei familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1784 de lei. Taxă pe gândire. Când bursa devine vis și cartea - lux (SpotMedia) Analfabetismul funcțional se apropie de 50%, iar ministrul-psiholog al Educaţiei a decis că bursele sunt prea scumpe. Nu sunt prea scumpe pensiile speciale. De ele nu te poţi atinge că… CCR. Nu sunt prea scumpe subvențiile de zeci de milioane de euro pentru partide. Aici sunt banii de propagandă, cum să-i tai? Nu sunt prea scumpe salariile uriașe din autorităţile şi companiile de stat (unele falimentare), unde se premiază incompetența și pilele. Acum câteva luni acelaşi ministru spunea pe bună dreptate că analfabetismul funcțional e chestiune de securitate naţională. Au trecut alegerile, ne-a lovit brusc conştiinţa bugetului şi deodată nu mai e nicio problemă. Ba chiar se mai poate tăia niţel din banii pentru şcoală. Aşa că acum ministrul David le spune cinic elevilor şi studenților să accepte mai puțini bani pentru burse. De ce? Pentru că, „în situații de criză, lucrurile sunt complicate. Și să vrei, n-ai de unde”. Şi asta în condițiile în care România oricum cheltuie printre cei mai puțini bani din UE pe educație, raportat la PIB. Ne aflăm la același nivel cu Tanzania, după state precum Zambia, Anguilla, Palau, Benin și Panama. România e țara în care educația moare cu zile și e ucisă de cei care ar trebui s-o salveze, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia. Statul închide robinetul de mercenari: Guvernul vrea să oprească migrarea cadrelor din Poliție și Armată către armate private, sub pedeapsa închisorii (PressOne) Ministerul Afacerilor Interne a depus pentru dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorește corectarea portițelor legislative care au permis angajaților din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională să furnizeze cadre pentru armata privată a lui Horațiu Potra. Corecția se va aplica mai multor legi care reglementează statutul angajaților din sistemul de securitate și urmărește interzicerea în mod expres a prestării de munci pentru companii militare private, chiar și după trecerea în rezervă și sub amenințarea pedepsei cu închisoarea de la 2-7 ani. Hemoragia de personal de specialitate antrenat pentru condiții de luptă pe banii statului român, către compania militară privată deținută de mercenarul Horațiu Potra a ridicat grave probleme de securitate în ultimii ani. PressOne a arătat în mai multe articole că Armata Română, Poliția, Jandarmeria și alte instituții de forță din zona de ordine publică și securitate au furnizat începând cu 2022 sute de combatanți în compania lui Potra care au luptat în Republica Democrată Congo. Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri” (Adevărul) La summitul NATO de la Haga s-a stabilit că în procentul de 5% din PIB pentru apărare vor intra și ajutoarele militare pentru Ucraina. Ce va însemna acest lucru pentru dotarea ucrainenilor și ce ar putea România să doneze/să achiziționeze a explicat experta în securitate europeană Iulia Joja. „Dacă e să analizăm cinic, acest articol presupune că statele europene care încă nu s-au debarasat de toate vechiturile să le doneze Ucrainei și să adauge la bugetul militar valoarea aproximativă a acelor echipamente”, explică Joja. Experta analizează și în ce măsură pentru România este o oportunitate de a „scăpa”, de  avioanele F 16 pe care le deține și de a achiziționa mult mai performantele F-35. Pe larg în ziarul Adevărul.

A fost summitul NATO un succes? Comentatorii sunt nuanțați în această privință. Criticile încep să apară: europenii l-au lingușit pe președintele american, dar problemele alianței rămân. ”Dacă existau îndoieli că Statele Unite conduc NATO, summitul le-a înlăturat”, concluzionează National Public Radio. Un summit foarte scurt și o declarație de o pagină au fost pregătite pentru a-l menține pe președintele SUA fericit și concentrat. În timp ce Trump zbura spre Olanda, secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a trimis un mesaj text în care vorbea cu entuziasm despre faptul că este pe punctul de a realiza o mare victorie: „Europa va plăti MULT, așa cum ar trebui, și va fi victoria voastră”. Trump a postat mesajul pe rețelele de socializare. Rutte a spus că nu i-a fost rușine și că totul era adevărat. Politico notează că ”oficialii europeni au folosit lingușiri și au evitat detaliile pentru a obține „un vibe bun” și a câștiga bunăvoința președintelui Trump. ”Frustrările legate de poziția lui Trump privind comerțul față de Europa au fost uneori prezente. Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat incongruența faptului că SUA cer aliaților să cheltuiască mai mult pe apărare, în timp ce pun presiune pe economii prin tarife vamale. În mod similar, cancelarul german Friedrich Merz s-a exprimat în legătură cu discuțiile comerciale dintre Washington și Bruxelles, afirmând că acestea sunt „prea complicate”. Dar aceste note de discordie au fost în mare parte înecate de armonia izbitoare a acestui summit simplificat”.   The New York Times consideră că, ”în ciuda promisiunilor, multe guverne, în special în vestul Europei, vor avea o sarcină politică dificilă de a convinge publicul că amenințarea la adresa securității lor este reală și că banii trebuie cheltuiți pentru descurajare. Iar Le Monde întreabă: ”Cât de departe trebuie să mergem pentru a ne adapta la un președinte american care nu își ascunde disprețul față de partenerii săi europeni și ura pe care o simte față de Uniunea Europeană? Confruntați cu această dilemă de cinci luni, liderii Bătrânului Continent au ales să-și plece capetele pentru a evita o ruptură”. ”Liderii au căzut la picioarele lui Trump la Haga fără demnitate – și pentru ce? Toate problemele cheie ale NATO rămân”, comentează The Guardian. ”Pe termen lung, această conciliere cu Trump nu rezolvă nimic. În termeni politici, summitul de la Haga nu marchează reluarea unor relații normale, cu atât mai puțin începutul unei noi epoci de aur a NATO. Astfel de lucruri nu sunt posibile în era Trump. Este adevărat, lucrurile nu s-au înrăutățit, un rezultat pe care mulți, inclusiv Rutte, îl vor considera un fel de realizare. Cu toate acestea, cele mai multe probleme rămân ferm la locul lor. Prima și cea mai urgentă este Ucraina. Nu s-a schimbat nerăbdarea lui Trump față de Ucraina, încrederea sa într-un armistițiu sau lipsa sa de disponibilitate de a reînnoi ajutorul militar american. A doua dificultate este caracterul imprevizibil absolut al lui Trump. Totul a fost bine aranjat la Haga, dar cât va dura asta? Nimeni nu poate spune”.

In un contesto internazionale diventato altamente instabile, la Cina cerca di non farsi coinvolgere direttamente in nessuna guerra, ma sotto la sua apparente neutralità c'è una strategia che mira a ottenere il massimo vantaggio dall'attuale situazione di caos. Con Lorenzo Lamperti, giornalista, da Taipei.Le automobili stanno diventando sempre più grandi: i suv si sono affermati come ideale di stile e forma anche nella categoria delle utilitarie. Con Alessandro Calvi, giornalistaCi piacerebbe sapere cosa pensi di questo episodio. Scrivici a podcast@internazionale.it Se ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/abbonatiConsulenza editoriale di Chiara NielsenProduzione di Claudio Balboni e Vincenzo De SimoneMusiche di Tommaso Colliva e Raffaele ScognaDirezione creativa di Jonathan Zenti

Inizia oggi a Bruxelles il Consiglio Europeo. I leader dei Ventisette sono pronti a discutere dell’aumento della spesa per la difesa, del 18esimo pacchetto di sanzioni contro la Russia e dell’avanzamento del processo di adesione dell’Ucraina all’Unione Europea. Ne parliamo con Sergio Nava, giornalista di Radio24, Federico Fabbrini, professore di Diritto dell’Unione Europea alla School of Law and Government of Dublin City University, e con Elena Marisol Brandolini, giornalista, scrive per il Messaggero.Un primato assoluto per l’Italia e per l'Europa è stato raggiunto con il lancio simultaneo di sette satelliti appartenenti alla stessa costellazione istituzionale, IRIDE. Ne parliamo con Emilio Cozzi, giornalista, esperto di spazio.

Oggi il Consiglio Europeo a Bruxelles. Sul tavolo, tra le altre cose, difesa e conflitti in Medio Oriente e Ucraina. Ci colleghiamo con il nostro inviato Sergio Nava. L’Istat presenta i propri dati su bullismo e cyberbullismo relativi al 2023. Sentiamo Ernesto Caffo, psichiatra specializzato in neuropsichiatria infantile, fondatore e presidente della ONLUS Telefono Azzurro. Previsto intorno alle 13 l’atterraggio sulla Stazione Spaziale Internazionale della missione privata Ax-4. Ne parliamo con il nostro Enrico Pagliarini.

La summitul de la Haga, statele membre NATO au convenit să-și suplimenteze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, aliații și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5. Dar semnele de întrebare rămân, spun comentatorii. ”NATO își atenuează poziția față de Rusia”, observă The Telegraph. ”Summitul a fost considerabil mai scurt decât în ​​mod normal, special pentru Donald Trump. Comunicatul pare mai slab în comparație cu anii precedenți”. Și Le Figaro relatează că ”la Haga s-a făcut tot posibilul pentru a evita supărarea imprevizibilului miliardar. Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să calmeze îngrijorările legate de implicarea SUA în NATO. Membrii NATO și-au „reafirmat”, de asemenea, sprijinul pentru Ucraina, într-un scurt paragraf, negociat cu înverșunare cu Donald Trump, care ar fi preferat un comunicat final fără a-i menționa pe ruși”. ”Trump obține o victorie importantă în privința NATO - dar rămân întrebări cheie privind alianța”, transmite CNN. ”Liderii NATO i-au adus președintelui Donald Trump o victorie majoră prin creșterea obiectivelor de cheltuieli pentru apărare”. Dar rețeaua TV amintește despre faptul că liderul de la Casa Albă a pus în dubiu angajamentul față de Articolul 5. Business Standard remarcă faptul că prim-ministrul ungar Viktor Orban ”a diluat demonstrația de unitate atunci când le-a spus reporterilor că NATO nu trebuie să aibă legătură cu Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală la adresa aliaților. Kremlinul a acuzat NATO că se află pe o cale de militarizare rampantă și că prezintă Rusia ca un „demon al iadului” pentru a-și justifica creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare”. UN News & World Report precizează însă că ”NATO dedică o parte mult mai mică din PIB apărării decât Rusia, dar, luați împreună, aliații cheltuie semnificativ mai mulți bani decât Moscova. Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 149 de miliarde de dolari și 7,1% din PIB, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm”. Presa internațională nu neglijează nici situația din Orientul Mijlociu. Jurnaliștii își pun întrebări cu privire la eficacitatea atacurilor americane asupra siturilor militare iraniene. Potrivit The Independent, ”imaginile din satelit realizate după atacurile aeriene ale armatei americane arată daune semnificative - dar nu neapărat în măsura susținută de Donald Trump. Imaginile nu au dezvăluit dovezi definitive că instalațiile subterane puternic fortificate au fost distruse  de bombardierele americane B-2”. ”Războiul frontal este suspendat” notează Le Monde. ”Dar cum va putea Israelul să verifice mâine dacă Iranul încearcă să-și reconstruiască programul nuclear bazându-se pe ceea ce armata a putut salva înainte de bombardamente, în special uraniu și centrifuge?” „Testul cheie pentru administrația SUA, presupunând că armistițiul se menține, va fi capacitatea sa de a promova un acord îmbunătățit cu Iranul, care să includă un mecanism eficient de monitorizare”, spune un expert consultat de ziarul francez. De aici și această întrebare suplimentară: „Dacă Iranul încalcă armistițiul, Israelul va trebui să ia o decizie. Riscă atunci fricțiuni cu administrația Trump?” –  comentează un alt expert pentru Le Monde.

Instituțiile de la Bruxelles stau în aceste zile pe un butoi cu pulbere. Aceasta după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a retras o propunere legislativă care viza combaterea așa-numitului „greenwashing”. O mișcare tehnică, la prima vedere – dar care ar putea avea repercusiuni politice majore. Tehnic vorbind, propunerea legislativă dorea să se asigure că afirmațiile de pe diverse etichete, cum că produsele sunt naturale sau prietenoase cu mediul, sunt exacte și pot fi justificate și verificate independent. Dar aici nu este vorba despre detalii tehnice. Problema este politică. Mai precis, de influență asupra Comisiei în sensibilul pachet legislativ al pactului verde. Mișcarea Comisiei Europene vine după ce membri din trei grupuri politice, de la dreapta până la extrema dreaptă, inclusiv PPE au cerut Comisiei să retragă legea. Ceea ce s-a și întâmplat. Deși – ca să fim exacți – mai multe state membre își exprimaseră deja opoziția. Cum ar fi Germania, Suedia și, cel mai recent, Italia. Așadar, legea ar fi fost blocată oricum, dar aceasta nu a potolit deloc spiritele. Dimpotrivă. Deputații de centru stânga și centriștii acuză Comisia Europeană că a devenit purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta. „Berlaymont [sediul Comisiei]  se transformă din ce în ce mai mult în sediul Partidului Popular European”, a declarat pentru Euractiv Tiemo Wölken, un eurodeputat social-democrat german, care negocia legea în numele Parlamentului European. Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, citată de Politico, a estimat că „suntem în pragul unei crize instituționale”.   Dar de ce această reacție furibundă? Potrivit Politico, răspunsul ar putea consta în lunile de presiune crescândă, în care forțele de dreapta și-au folosit influența sporită la Bruxelles pentru a reduce neobosit regulile ecologice ale UE. PPE, cu sprijinul dreptei extreme, a diluat la maximum posibil legea restaurării naturi, deși n-a reușit să o blocheze cu totul, așa cum și-ar fi dorit. Tot PPE a insistat pentru relaxarea noilor norme de emisii ale vehiculelor, care ar fi însemnat o piatră de hotar pe drumul către interzicerea motoarelor cu ardere internă din 2035. Și devine tot mai vizibil că executivul de la Bruxelles se îndepărtează de Pactul Verde European, care a definit primul mandat al Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei. Războiul din Ucraina și noile nevoi ale Europei în materie de apărare au mutat, desigur, atenția de la obiectivele verzi. Dar mai cu seamă, protestele fermierilor au marcat adevăratul punct de cotitură, consideră Politico. Mai pe șleau, cei din PPE nu vor să lase extrema dreaptă să profite de nemulțumiri și se afirmă drept avocații fermierilor și ai IMM-urilor afectate. Grupurile de stânga precum și centriștii își mențin însă atașementul față de obiectivele verzi și conflictul în rândul majorității care susține Comisia von der Leyen pare inevitabil. Să vedem cu ce consecințe politice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele României, Nicușor Dan, participă  la prima sa reuniune a Consiliului European, la Bruxelles. Discuțiile din cadrul Consiliului vor aborda subiecte esențiale pentru viitorul UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, securitatea europeană și extinderea UE. Apărarea este în centrul discuțiilorde la summit. Șeful statului spune că va discuta și despre susținerea Republicii Moldova. Deficitul bugetar și PNRR, în centrul discuțiilor dintre N. Dan și șefa CE În marja summitului, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen vor discuta și despre problema deficitului bugetar excesiv din România și a fondurilor primite din PNRR. Studenții protestează în București și în mai multe orașe din țară Protest al studenților față de tăierea burselor: „Tăiați din corupție, nu din educație!”, spun tinerii. Manifestații au avut loc în București și în mai multe orașe din țară. Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta, spune ministrul educației, Daniel David. Avocatul Előd Kincses -  „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață Vorbim și despre cine a fost avocatul Előd Kincses -  „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață la 83 de ani. Kincses l-a apărat pe pastorul László Tőkés în procesul de la Timișoara cu autoritățile comuniste, proces care avea apoi să ducă la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989.  Un portret al său vom avea în 40 deminute.

Cessate il fuoco tra Israele e Iran, durerà?Gaza: altre decine di persone uccise in attesa degli aiuti.Mozambico: rapiti oltre 120 bambini da miliziani jihadisti.Argentina: Milei sotto accusa per aver preso di mira un bambino autistico di 12 anni.Erotismo, censura e repressione in Cina: il caso HaitangIntroduzione al notiziario: La pace secondo gli assassiniQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Kiev sopravviverà a Donald Trump? Qual è il futuro di Zelensky? Perché la storia è così centrale nel conflitto in Ucraina? In questa puntata speciale abbiamo in studio con noi lo storico dell'Università Cattolica di Leopoli Yaroslav Hritsak e Svetlana Tereshchenko, fondatrice e presidente dell’Associazione Boristene.

Gli Stati Uniti hanno bombardato i principali impianti nucleari iraniani nella notte, sancendo di fatto l'ingresso in guerra contro Teheran e ridisegnando – in un attimo – l'equilibrio geopolitico globale. In questo episodio di Investire Semplicemente analizziamo cosa significa per i mercati: dall'immediata fuga verso gli asset rifugio (oro e yen giapponese) alle possibili reazioni di azioni, petrolio e dollaro nelle prossime settimane. Ripercorriamo i precedenti storici (Iraq 2003, Siria 2017, Ucraina 2022) per capire come le Borse tendono a muoversi in tre fasi – shock iniziale, ricalibrazione, normalizzazione.

In corso il Giubileo dedicato ai governanti. Papa Leone XIV: “La politica sia al servizio dei più deboli, non è un mestiere, ma missione per la verità e il bene comune” Crisi Iran-Israele. Nuovi raid tra le montagne iraniane, l'esercito israeliano: distrutto il 50% delle postazioni di lancio dei missili Ucraina: massiccio attacco russo sulle infrastrutture di Poltava. Putin: per risolvere la crisi, Kyiv deve dichiarare la sua neutralità

Vladimir Putin si è detto pronto a incontrare Volodymyr Zelensky, ma solo nella fase finale dei negoziati per "porre fine" al conflitto. Ma "la domanda è chi firmerà" l'accordo, ha aggiunto il capo del Cremlino, mettendo in dubbio la legittimità del presidente ucraino, il cui mandato è scaduto nel maggio 2024 senza che si tenessero elezioni a causa della legge marziale. Anche Zelensky si è detto pronto a un incontro con Putin.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

E oggi dopo l'allarme sulle nascite apriamo con la guerra tra Iran e Israele con il commento di Mario Ajello e l'analisi di Angelo Paura entrambi dedicati alle mosse dell'America e di Trump, dello scenario ucraino ci parla invece l'analisi di Anna Guaita. quindi la pagina di cronaca con le inviate Camilla Mozzetti e Federica Pozzi sulle sette possibili identità della donna trovata morta a Villa Pamphili e con l'inviata Claudia Guasco alle prese con il caso di Chiara Poggi e gli indizi che accusano Andrea Sempio. per l'economia parliamo di energie alternative con il progetto di Rse molto strategico, e chiudiamo con l'inserto gratuito Moltofuturo con le anticipazioni di Giampiero Valenza.

Summitul NATO de la Haga va avea loc în perioada 24-25 iunie. Două dintre subiectele principale care vor fi abordate sînt coeziunea în cadrul alianţei şi necesitatea creşterii bugetelor pentru apărare din ţările membre pînă la 5% din PIB. Despre obiectivele ţărilor aliate am vorbit cu analiştii de politică internaţională Robert Lupiţu (redactor-şef al platformei „Calea Europeană”) şi Cătălin Gabriel Done (vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale). Robert Lupiţu: „Principala miză este menținerea unității aliate. Pentru că este al doilea mandat al lui Donald Trump. Am avut deja un moment în 2017-2018, cînd el era la cîrma Statelor Unite. Și la acel moment miza principală era menținerea unității alianței. Ea se va vedea pe două coordonate: reconfirmarea angajamentului pentru articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic şi acest angajament de 5% din PIB pentru apărare, pe care toate statele membre NATO să și-l asume. Cu chiu, cu vai, aliații au ajuns anul acesta la 2% din PIB pentru apărare. Toți aliații NATO, pentru că erau în urmă, dacă nu mă înşel, Canada și Portugalia. E un obiectiv stabilit în 2014, cînd mediul de securitate arăta cu mult diferit faţă de cum arată acum. Rusia nu era principala amenințare la adresa securității euroatlantice. Și abia s-a ajuns la acest minim 2% din PIB pentru apărare. Obiectivul care va fi urmărit la Haga este să se ajungă la un 3,5% din PIB pentru apărare din perspectiva capabilităților și creșterii militare. Iar un 1,5% (pînă la 5%) se referă la acele investiții conexe în infrastructură. Un exemplu foarte simplu, la noi: podul pe care tot îl solicită francezii care conduc grupul de luptă al NATO de la Cincu, pentru a putea să-şi desfășoare mai bine exercițiile militare. Fireşte că nu ne referim doar la un pod. Vorbim de mult mai multe lucruri de infrastructură și de anvergură pentru că pornim de la un fapt. Cum a spus secretarul general al NATO, într-un discurs rostit la Londra săptămîna trecută prefaţînd summit-ul, actualmente toată alianța este flancul estic, nu mai există bucăți, Marea Neagră, Mediterană, Sud, Nord, toți sîntem flancul estic și Rusia se înarmează în 3 luni cît se poate înarma NATO într-un an. Și trebuie să recuperăm acest decalaj, nu pentru a intra în război cu Rusia, ci pentru a preveni un război cu Rusia.”Creșterea cheltuielilor militare e o decizie complicată și impopulară în multe țări europene.Pînă acum un an, doi, ar fi fost chiar un tabu să spui că vrei să crești cheltuielile militare. Vecinătatea cu Ucraina și prezența acestui război pe teritoriul Ucrainei a schimbat ceva la nivelul opiniei publice?Cătălin Gabriel Done: „Foarte puțin. Cel mult la nivelul flancului estic și atît. Am văzut foarte clar că, în urma summitului B9, statele participante nu s-au putut pune de acord asupra creșterii alocării pentru apărare. Or, lucrul acesta ne arată faptul că în interiorul alianței avem două tabere: cei care conștientizează cu adevărat problema securității și cei care cumva se mulțumesc cu umbrelea de securitate a Statelor Unite ale Americii, cît va mai rămîne ea. De altfel, am văzut astăzi că Spania a anunțat că nu este de acord cu creșterea procentului din PIB alocată apărării la 3,5%, cu 1,5% pentru investiții. România și-a luat acest angajament la Vilnius. Președintele Dan a acceptat să semneze declarația comună însă va fi foarte greu de realizat în momentul de față pentru că negocierile pentru formarea guvernului ne arată că investițiile vor fi oprite, a anunțat consilierul președintelui săptămîna trecută, lucru care ne va pune într-un impas la negocierile de la Haga.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

La guerra in Ucraina giunge al giorno 1.212. In un incontro con le maggiori agenzie di stampa internazionali a San Pietroburgo, il presidente russo Vladimir Putin ha affermato di non considerare il riarmo della Nato come una "minaccia per la Russia". Il capo del Cremlino, inoltre, si è detto pronto a incontrare il presidente ucraino Volodymyr Zelensky.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

In Medio Oriente e in Ucraina si combattono guerre sanguinose, ma i mercati finanziari sembrano vivere in un altro mondo. Le Borse ondeggiano per un attimo, reagiscono agli annunci, ma poi risalgono. Wall Street, in particolare, è di nuovo vicina ai massimi storici. Come è possibile? È solo cinismo finanziario o c'è una logica dietro questo apparente paradosso? Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

"Unconditional surrender": così Trump definisce la sua idea di pace con l'Iran.Gaza : Strage a Khan Younis: Israele apre di nuovo il fuoco su civili in attesa degli aiuti.    Indonesia: erutta il vulcano Lewotobi, nube di cenere alta 11 chilometri. Spagna: oltre 1.800 morti in mare nei primi cinque mesi del 2025.Messico: scomparsi i musicisti dei Los Juniors de Monterrey.Bolivia a rischio carestia: allarme Onu su crisi alimentare ed economica Introduzione al notiziario: chi decide chi può bombardare?Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Oltre 500mila alla maturità, quasi tutti ammessi.

I titoli: - Papa Leone: siamo straziati dalle grida che arrivano dai luoghi di conflitto in particolare, Ucraina, Iran, Israele, Gaza: mai abituarsi alla guerra, si rischia la barbarie - Trump chiede all'Iran una resa incondizionata. Khamenei: la battaglia ha inizio intanto trasferisce alcuni poteri ai Pasdaran. - Ancora raid su Gaza: 34 le vittime a Khan Yunis tra queste anche persone in fila per ricevere aiuti umanitari

Il leader nordcoreano Kim Jong-un ha discusso della cooperazione in corso con Mosca nei colloqui con Sergei Shoigu, principale consigliere per la sicurezza del presidente russo Vladimir Putin. Colloqui che si sono tenuti a Pyongyang, nell'ambito del Trattato di mutua difesa del giugno del 2024. L'Unione Europea commenta così l'incontro tra i due.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

Extinderea Uniunii Europene spre Balcanii de Vest este o preocupare constantă pentru Comisia Europeană. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, crede că un nou val de extindere pînă în 2030 este o „perspectivă foarte realistă”. Dar cît de pregătite sunt statele candidate la aderare să intre în Uniunea Europeană și cît de pregătită e Uniunea Europeană pentru o nouă extindere? I-am întrebt pe doi cercetători ai Balcanilor de Vest, Miruna Butnaru-Troncotă şi Dragoș Ioniță.În ce măsură invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina accelerează procesele de extindere a Uniunii Europene spre Balcanii de Vest? Miruna Butnaru-Troncotă: „Sigur, vorbim de un semnal de alarmă pe care acest război l-a tras. Apoi au urmat o serie de decizii concrete, nu doar de declarații. Pentru că, în ultimii 10 ani, în așa numita oboseală a extinderii, pentru Uniunea Europeană extinderea n-a mai fost o reală prioritate, ci pur și simplu un act declarativ, dar aș spune că și pentru unele state din Balcani tot declarativ a fost. Războiul a ridicat o serie de preocupări de securitate evidente, cu atît mai mult cu cît acțiunile Federației Ruse s-au intensificat în Balcani pentru destabilizare. (...) Există o competiţie geopolitică în Balcani în care nu doar Uniunea Europeană e un actor care oferă niște cadouri și niște motivații. Au început să fie foarte active și alte puteri: China, cu investiții strategice importante, cu bani fără condiționalități, spre deosebire de UE, de asemenea Turcia, în cazul statelor cu populație musulmană. Uniunea Europeană nu mai e cel mai mare vis pe care-l au Balcanii, cum era în trecut. Deși războiul din Ucraina, într-un mod, sigur, paradoxal, a repus pe tapet extinderea și asta s-a dovedit un avantaj pentru statele din Balcani, unele dintre ele nu consideră că aceasta e singura posibilitate, această integrare europeană, mai sunt și alte opțiuni.”În contextul acestui război, al instabilității geopolitice din regiune, dar și al propriilor contradicții și vulnerabilități, cît de pregătită este Uniunea Europeană la modul real să se extindă spre o zonă inerent instabilă?Dragoş Ioniţă: „La nivelul Uniunii Europene au apărut încă de dinainte de 2020 voci care spuneau că este nevoie fie de o așteptare a extinderii pînă la o nouă reformă instituţională a Uniunii Europene, un nou tratat, care să-l înlocuiască pe cel de la Lisabona, care este încă piatra de temelie a legislației actuale a UE. Fie, alte voci, dimpotrivă, spuneau că cele două procese trebuie să meargă în paralel, pentru că aceste state deja au așteptat foarte mult, 10, 15, 20 de ani. Şi că încă o întîrziere, folosind pretextul reformei interne, nu ar fi acceptabil pentru UE, care și-ar pierde și mai mult din credibilitatea sa în rîndul membrilor, dar mai ales în rîndul statelor care sînt în sala de așteptare să adere. O posibilă soluție a fost oferită în 2020 de Franța, care a propus o reformă a metodologiei de aderare a statelor la UE, practic o dinamizare a acestui proces. Ca să se iasă din oboseala extinderii, care se manifesta de peste 5-7 ani deja, și care să ofere și mai multe oportunități, și mai multe beneficii statelor, dar în același timp să facă clar și înțeles mesajul că acele condiții trebuie respectate și că nerespectarea lor aduce după sine o posibilă retrogradare în procesul de extindere.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

La guerra di Trump contro l'Iran: sappiamo dov'è Khamenei, ci vuole una resa incondizionata. Durante la sua campagna elettorale, e nei primi mesi del secondo mandato, Donald Trump aveva annunciato di chiudere i conflitti tra Russia e Ucraina e in Medio Oriente in poche ore, con accordi di pace duraturi. Non solo non è riuscito a chiudere in modo diplomatico le due guerre, ma ora gli Stati Uniti appoggiano sul piano militare l'offensiva israeliana e si trovano sempre più al centro dello scontro con l'Iran. Le ultime dichiarazioni di Trump, dettate nei minuti in cui riuniva il consiglio di sicurezza alla Casa Bianca, sono eloquenti. "Sappiamo dov'è Khamenei, urge una immediata resa incondizionata". Nella sostanza, Trump considera probabile l'ipotesi di lanciare un attacco contro le strutture nucleari iraniane, in particolare contro l'impianto sotterraneo di arricchimento dell'uranio a Fordow. E' una delle opzioni prese in considerazione nel vertice con il suo mediatore, Steve Witkoff, il capo di stato maggiore aggiunto Dan Caine, e altri leader militari. La strategia di Israele. L'ultimo dei vertici militari iraniani a cadere è il nuovo capo di stato maggiore Ali Shadmani, nominato solo quattro giorni fa. Israele colpisce i siti di arricchimento dell'uranio e gli scienziati nucleari, e tenta di impedire al suo avversario di avvicinarsi alla costruzione di un'arma atomica che Teheran non possiede e che con ogni probabilità non avrà mai. Per compiere questa nuova azione appoggiata da Trump, gli israeliani hanno ucciso almeno 224 persone da venerdì scorso. L'Iran ha risposto lanciando più di 370 missili e centinaia di dron. Finora si registrano decine di vittime e di feriti in Israele. Ma l'eventuale attacco americano potrebbe unire gli storici amici di Teheran in un'alleanza militare convergente dagli esiti imprevedibili, davanti agli occhi impotenti del mondo e della diplomazia.. "Il Corsivo" a cura di Daniele Biacchessi non è un editoriale, ma un approfondimento sui fatti di maggiore interesse che i quotidiani spesso non raccontano. Un servizio in punta di penna che analizza con un occhio esperto quell'angolo nascosto delle notizie di politica, economia e cronaca. ___________________________________________________ Ascolta altre produzioni di Giornale Radio sul sito: https://www.giornaleradio.fm oppure scarica la nostra App gratuita: iOS - App Store - https://apple.co/2uW01yA Android - Google Play - http://bit.ly/2vCjiW3 Resta connesso e segui i canali social di Giornale Radio: Facebook: https://www.facebook.com/giornaleradio.fm/ Instagram: https://www.instagram.com/giornale_radio_fm/?hl=it

Simone Sabattini parla dell'ultimatum di The Donald, con la minaccia implicita di un intervento diretto nella guerra. Francesco Battistini racconta l'ulteriore escalation dei bombardamenti su Kiev e altre 33 città, complice lo spostamento di attenzione sul Medio Oriente. Luigi Ferrarella riassume la sentenza di primo grado del processo «Doppia curva», con i 10 anni inflitti ad Andrea Beretta e Luca Lucci, gli ex capi del tifo di Inter e Milan.I link di corriere.it:Come funziona la superbomba Usa che distrugge i bunker a grande profonditàUcraina, un'altra notte da incubo: 440 droni cadono su 34 città, 17 i mortiInchiesta sugli ultrà di Milan e Inter: 10 anni a Luca Lucci e Andrea Beretta

L'Arera ha presentato la sua relazione annuale: nonostante il calo dei prezzi dell'energia in Europa nel 2024, le famiglie italiane continuano a pagare bollette tra le più care, seconde solo a quelle tedesche. Colpa soprattutto dell'incidenza di oneri, tasse e imposte (+28%), che ha vanificato il calo della componente energia e dei costi di rete. Anche i prezzi netti italiani sono superiori del 14% alla media euro. Ne parliamo proprio con Stefano Besseghini (nella foto), Presidente ARERA.La strategia Von der Leyen sui dazi sta funzionando?Al G7 in Canada, al centro dell'agenda i conflitti in Medio Oriente, Ucraina e Gaza. Dopo alcune modifiche alla bozza, Trump ha firmato la dichiarazione finale, che conferma il diritto di Israele a difendersi e l'impegno alla stabilità regionale. Sul fronte commerciale, Von der Leyen ha criticato la Cina per la distorsione del mercato. Trump ha replicato definendo l'offerta Ue sui dazi “non equa” e ha minacciato nuove tariffe. Secondo Handelsblatt, Bruxelles sarebbe pronta a cedere su un dazio fisso del 10% per evitare misure più dure. Il commento è di Adriana Cerretelli, editorialista Sole 24 Ore Bruxelles.Moda e automotive fra difficoltà e prospettive futureAl via l'edizione 108 di Pitti Uomo a Firenze, banco di prova per il settore moda maschile italiano che affronta una fase difficile: il fatturato 2024 è in calo del 3,6%, penalizzato soprattutto dal mercato interno. L'export tiene (+0,1%) e rappresenta il 77% del totale. Inizio 2025 negativo: export in calo (-6,9%), in particolare nei mercati extra-Ue. Cresce però la domanda dagli Stati Uniti (+9,5%). Interviene Giulia Crivelli, Il Sole 24 Ore.

È iniziato in Canada il vertice G7, con focus su crisi geopolitiche (Israele-Iran, Ucraina, Gaza). Il premier canadese Carney punta su sicurezza, catene di approvvigionamento e lavoro. Meloni, Macron, Merz, Starmer e Carney hanno tenuto un colloquio informale in vista di una posizione europea unitaria. Il Giappone e la Corea del Sud interverranno sui dazi Usa. Intanto, la Commissione Ue valuta un accordo con Washington per fissare i dazi reciproci al 10%, limitando l'impatto su settori chiave. Trump non ha ancora confermato l'intesa, ma von der Leyen e il presidente Usa stanno trattando. Intervengono Nicola Filippone, Radiocor e Marco Buti, professore all'Istituto Universitario Europeo, è stato Direttore Generale per gli Affari Economici e Finanziari della Commissione Europea dal 2008 al 2019.Caritas: “Sempre più assistiti in Italia. E il carrello della spesa è sempre più costoso”. Secondo Caritas e ISTAT, la povertà in Italia cresce anche tra i lavoratori. Nel 2024, oltre 277mila persone assistite, con un +62,6% rispetto a dieci anni fa. Il fenomeno dei “working poor” è sempre più diffuso, anche al Nord. Il 23,1% degli italiani è a rischio povertà o esclusione sociale. Sebbene l'inflazione generale rallenti, i beni essenziali continuano a rincarare: +2,7% annuo per alimentari e prodotti per la casa e la persona. Commentiamo questi dati con Massimo Baldini, docente di Scienza delle Finanze presso l'Università di Modena e Reggio Emilia.Israele-Iran, con la guerra la benzina torna sopra quota 1,7 euro a litro. La guerra tra Israele e Iran fa schizzare i prezzi del petrolio e dei carburanti. Il Brent è salito del 10%, con la benzina self sopra 1,7 euro/litro e il diesel sopra 1,6. Gli aumenti riflettono i timori di blocchi all'offerta iraniana o escalation militare. L'AIE dispone di scorte d'emergenza, ma gli investitori temono nuove tensioni. Prezzi alla pompa in rialzo, con rincari anche da Eni, IP e Q8. Facciamo il punto con Gabriele Masini, direttore di Staffetta Quotidiana - Quotidiano delle fonti di energia.Il cda di Mediobanca rinvia l'assemblea per l'Ops su Banca Generali. Mediobanca ha rinviato l'assemblea sull'Ops su Banca Generali al 25 settembre. Il rinvio è motivato dalla mancanza di una posizione ufficiale di Generali sull'offerta. Alcuni soci, tra cui Delfin e il gruppo Caltagirone, avevano espresso dubbi o chiesto chiarimenti. Il quorum rischiava di non essere raggiunto. L'offerta resta formalmente valida, ma il suo futuro è legato anche alla possibile Opa di Mps su Mediobanca, attesa a breve. Il commento è di Antonella Olivieri, Il Sole 24 Ore.

La Commissione europea ha presentato il diciottesimo pacchetto di sanzioni contro Mosca, mirato a colpire società energetiche, banche e le realtà che aiutano ad aggirare le sanzioni. Con Davide Maria De Luca, giornalista, da Kiev.La strage nella scuola di Graz, in Austria, dove un ragazzo ha ucciso dieci persone e poi si è tolto la vita, solleva le questioni della violenza e del malessere giovanili e di come la scuola dovrebbe affrontarli. Con Christian Raimo, insegnante e scrittore.Oggi parliamo anche di:Podcast •  Clan acustico di Raffaele CostantinoCi piacerebbe sapere cosa pensi di questo episodio. Scrivici a podcast@internazionale.it Se ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/abbonatiConsulenza editoriale di Chiara NielsenProduzione di Claudio Balboni e Vincenzo De SimoneMusiche di Tommaso Colliva e Raffaele ScognaDirezione creativa di Jonathan Zenti

Israele: la Knesset non si scioglie, Netanyahu tira un sospiro di sollievo. Gaza: ancora sangue agli aiuti, almeno 39 morti mentre cercavano cibo.Irlanda del Nord: rivolte xenofobe a Ballymena – 17 agenti feriti, famiglie immigrate in fuga. Burundi: il partito al potere conquista tutti i seggi in Parlamento – opposizione esclusa, accuse di brogli.USA: ridotto il personale all'ambasciata in Iraq per le tensioni con l'Iran.Introduzione al notiziario: Non siamo il megafono della propaganda Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavul

Irene Soave parla della scuola austriaca in cui un ex studente ha ucciso 11 persone per poi togliersi la vita. Francesco Battistini racconta i più duri bombardamenti russi dall'inizio della guerra in Ucraina: una risposta all'operazione condotta contro i bombardieri di Mosca, ma anche il sostegno a una nuova strategia militare. Orsola Riva analizza i dati (molto poco confortanti) dell'ultimo rapporto AlmaLaurea.I link di corriere.it:Graz, sparatoria in una scuola: 10 vittime, l'aggressore trovato mortoRaid russi su Kiev e Odessa: colpito un ospedale, un morto e 7 feritiAlmaLaurea 2025, il 10% dei laureati italiani in materie Stem va all'estero (e guadagna di più)

Mentre continuano gli scontri a Los Angeles, il governatore della California, Gavin Newsom, annuncia una seconda causa contro la decisione dell'amministrazione Trump di dispiegare altri uomini della Guardia Nazionale e i marines. Ne parliamo con Roberto Cornelli, criminologo e professore ordinario di Criminologia all'Università di Milano.La telefonata di ieri tra il presidente Donald Trump e il premier Benjamin Netanyahu ha riguardato principalmente l'accordo sul nucleare con l'Iran. Ne parliamo con Pejman Abdolmohammadi, professore di Storia e Istituzioni del Medio Oriente all'Università di Trento.Mentre si conclude lo scambio dei prigionieri tra Russia e Ucraina, il Cremlino continua a bombardare Kiev. Ne parliamo con Davide Maria de Luca, collabora per il Domani e la Radiotelevisione Svizzera.

Massicci attacchi aerei russi contro l'Ucraina. Rutte: “La NATO aumenti del 400% la sua capacità di difesa aerea e missilistica. Na parliamo con Alessandro Marrone, responsabile del programma “Difesa, sicurezza e spazio” dell'Istituto Affari Internazionali. Ondata di caldo sull'Italia con temperature fino a 40 gradi. Sentiamo Antonio Sanò, meteorologo, fondatore e direttore de IlMeteo.it.

E oggi, dopo il l'accordo con il Fisco di cui ci siamo occupati in apertura, partiamo da Donald Trump e la sfida a Elon Mask con Donatella Mulvoni, restiamo ancora in America con Anna Guaita e la lotta tra la Casa Bianca e lo stato della California; nella guerra in Ucraina i servizi segreti non si fidano più dei servizi segreti in particolare della Cia come ci spiega Lorenzo Vita; quindi per la cronaca Federica Pozzi ci porta sullo scenario del duplice omicidio di Villa Pamphili, infine lo sport con l'analisi della sconfitta di Jannik Sinner tracciata da Guglielmo Nappi.

Dall'Ucraina agli Stati Uniti. In questa puntata di Uno, nessuno, 100Milan il focus si allargherà sul contesto internazionale grazie anche al supporto di Andrew Spannaus, presente in studio in entrambe le ore. Il giornalista Savik Shuster presenterà il punto della situazione della guerra in Ucraina, mentre l'imprenditore e filantropo italo-americano Bruno Serato aprirà le porte delle fondazioni con cui negli states sfama da anni 4000 bambini ogni giorno.Nella seconda ora le nuove disposizioni del ministro Valditara, che prevedono l'estensione del divieto di utilizzare cellulari e dispositivi elettronici simili, permetterà di tornare a parlare di temi che riguardano il nostro Paese. Il tutto verrà analizzato con esperti del settore.

Il presidente russo ha chiarito una posizione che, come commenta il corrispondente Giuseppe D'Amato, "non è cambiata di un centimetro dal novembre 2021".

1) Eid di sangue a Gaza e in Libano. Nel primo giorno della festa del sacrificio, Israele bombarda Beirut e continua a colpire la striscia. (Chawki Senouci, Mauro Pompili) 2) “Complicità in genocidio”. La procura anti terrorismo francese apre un'inchiesta nei confronti di franco-israeliani sospettati di aver partecipato ad operazioni di blocco degli aiuti umanitari a Gaza. E' la prima volta per un paese europeo. (Francesco Giorgini) 3) Il silenzio complice del Marocco sulla Palestina, le esercitazioni militari con Tel Aviv e le preoccupazioni della Spagna per il Sahara Occidentale. (Giulio Maria Piantedosi) 4) Guerra in Ucraina, arriva la vendetta di Mosca. Nella notte colpito con un pesante bombardamento la capitale Kiev. (Piero Meda - We World) 5) Il carattere mitologico della politica americana. Lo scontro Trump – Musk mostra il carattere irrazionale e millenarista di una democrazia svuotata che soggioga invece di liberare. (Roberto Festa) 6) Mondialità. L'inadeguatezza delle potenze del passato davanti alla realtà. (Alfredo Somoza)

In due telefonate, a Trump e a Papa Leone, il presidente Vladimir Putin ha chiarito che in Ucraina non ci potrà essere una “pace immediata”. Nel frattempo, il presidente Donald Trump ha telefonato all'omologo cinese Xi Jinping per discutere di dazi e di terre rare. Ne parliamo con Stefano Stefanini, Senior Advisor di ISPI ed ex Ambasciatore italiano alla NATO, con Giuliano Noci, professore di Ingegneria Economico-Gestionale al Politecnico di Milano e prorettore del Polo territoriale cinese dell'Ateneo milanese, e con Aldo Ferrari, docente all'Università Ca' Foscari di Venezia e responsabile del programma Russia, Caucaso e Asia centrale di ISPI.

E' stato ampiamente dimostrato che questa tra Ucraina e Russia è la prima guerra segnata dall'utilizzo dei droni, la cui tecnologia è in continua evoluzione. Proviamo a delineare i futuri sviluppi delle guerre con i droni con Enrico Verga, analista geopolitico ed esperto di tecnologie belliche.

1) Armare e dividere. L'ex ministro israeliano della difesa rivela: “Netanyahu invia armi a clan jihadisti a Gaza in chiave anti – Hamas”. Dalla striscia confermano: sono spie e saccheggiano gli aiuti. (Guido Olimpio - Corriere della Sera) 2) Guerra in Ucraina, la pace sempre più lontana. Putin minaccia vendette per l'attacco ucraino al ponte di Crimea spostando più in là la linea dell'accordo. (Gianluca Pastori - Univ. Cattolica) 3) Budapest – Varsavia. L'estrema destra statunitense sbarca in Europa. L'obiettivo degli ultra conservatori americani sono le prossime elezioni in Ungheria e Francia. (Giulio Maria Piantadosi) 4) In Francia per la prima volta una multinazionale petrolifera va a processo con l'accusa di Greenwashing. Tre ONG portano la TotalEnergies in tribunale. (Luisa Nannipieri) 5) World Music. “Kan Ya Makan” il nuovo album della cantante franco algerina da “Mille e una Notte”. (Marcello Lorrai)

VOV1 - Tiếp tục chương trình phiên họp thứ 46, sáng 5/6, Ủy ban TVQH cho ý kiến về việc tiếp thu, giải trình, chỉnh lý dự thảo Luật Bảo vệ dữ liệu cá nhân; Dự thảo Luật sửa đổi, bổ sung một số điều của Luật Tổ chức Viện kiểm sát nhân dân- Tổng Bí Tô Lâm thư chủ trì Phiên họp thứ nhất Ban Chỉ đạo Trung ương về hoàn thiện thể chế, pháp luật.- Chủ tịch nước Lương Cường làm việc với Tỉnh uỷ Quảng Ninh về việc thực hiện Nghị quyết Hội nghị Trung ương 11, khóa 13.-  Thủ tướng Phạm Minh Chính bắt đầu thăm chính thức Cộng hòa Estonia.- Đề xuất xử phạt đến 10 lần khoản thu có được từ hành vi vi phạm dữ liệu cá nhân.- Xuyên đêm giải cứu 4 người bị mắc kẹt giữa dòng lũ ở rừng A Lưới, Thành phố Huế.- Tổng thống Mỹ Donald Trump điện đàm với Tổng thống Nga Vladimir Putin, trong đó tập trung trao đổi về chiến dịch Mạng nhện của Ucraina nhắm vào 4 căn cứ quân sự Nga.- Mỹ ban hành lệnh cấm nhập cảnh đối với công dân của 12 nước.- GDP của Hàn Quốc rơi vào tình trạng tăng trưởng âm.

Malgrado le differenze tra il presidente francese Emmanuel Macron e la premier italiana Giorgia Meloni, il vertice tra i due leader non si limita a rilanciare i legami tra Francia e Italia, ma si propone di rafforzare la coesione dell'Unione Europea. Ne parliamo con Veronica Gennari, corrispondente freelance da Parigi, e con Antonio Villafranca, Vicepresidente per la ricerca di ISPI.Il nuovo presidente sudcoreano Lee Jae-myung ha annunciato di voler riallacciare i rapporti con Pyongyang dove, proprio oggi, si è recato il segretario del Consiglio di Sicurezza russo, Sergej Shoigu. Shoigu ha incontrato il leader nordcoreano Kim Jong-un per discutere della cooperazione tra i due paesi e della guerra in Ucraina. Ne parliamo con Antonio Fiori, Professore di Relazioni Internazionali dell'Asia Orientale all'Università di Bologna, esperto di penisola coreana, e con Alessandro Marrone, responsabile del Programma “Difesa, sicurezza e spazio” dello IAI, Istituto Affari Internazionali.

# Contenuto pubblicitario per eToro

Ediție specială despre alegerile din Polonia.  * Cine este noul președinte?  * Va mai fi ajutată Ucraina?  * Rămâne Polonia o țară pro-europeană?   * Avem un președinte MAGA la Varșovia? Și ce înseamnă asta pentru România?  Invitații lui Cătălin sunt Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatori Politica la minut. Vlad este licențiat în studierea sistemului politic polonez.

Il decreto sicurezza è legge, nonostante le forti proteste da parte delle opposizioni. Vediamo cosa contiene insieme a Giovanni Negri, giornalista de Il Sole 24 Ore, e parliamo delle polemiche politiche insieme a Barbara Fiammeri, commentatrice politica de Il Sole 24 Ore.Il presidente americano Donald Trump ha avuto una conversazione con Vladimir Putin, e in Ucraina “non ci sarà pace immediata”. Con noi Marco Di Liddo, Direttore del Centro Studi Internazionali.Infine facciamo un punto sulla giornata del Roland Garros insieme al nostro Dario Ricci.

In agenda per oggi a Palazzo Chigi l'incontro tra il presidente francese Emmanuel Macron e la premier Giorgia Meloni per discutere di Ucraina, crisi in Medio Oriente e questioni interne agli equilibri europei. Ne parliamo con Michele Marchi, professore di Storia contemporanea all'Università di Bologna.Alla vigilia dei colloqui ad Istanbul, i servizi di intelligence ucraini hanno portato a termine l'operazione Tela di Ragno nel territorio russo, facendo emergere diverse fragilità nel sistema di sicurezza del Cremlino. Si attende il terzo round per valutare i prossimi sviluppi sui negoziati. Ne parliamo con Antonella Scott, giornalista del Sole 24 Ore esperta di Russia, e con il Colonnello Orio Giorgio Stirpe, Ufficiale dell'Esercito Italiano in riserva e specializzato in intelligence operativa.Elezioni in Polonia: vince il sovranista Karol Nawrocki mentre Bruxelles resta in attesa delle prime mosse del nuovo governo. Ne parliamo con Teresa Coratella, analista dell'European Council on Foreign Relations.

Il presidente francese Macron in visita a Roma incontro la Presidente Giorgia Meloni, per discutere di Europa, Medio Oriente e Ucraina. Ne parliamo con Lina Palmerini, quirinalista e commentatrice politica de Il Sole 24 Ore.Kiev colpisce ancora: ordigno subacqueo sul ponte di Crimea. Con noi Maurizio Fioravanti, Generale di divisione, già Comandante delle forze speciali italiane (Comando interforze per le Operazioni delle Forze Speciali).A Venezia crolla un albero su Piazzale Roma, ma perché? Lo chiediamo a Francesco Ferrini, professore di arboricoltura e coltivazioni arboree al dipartimento di Scienze e Tecnologie Agrarie, Alimentari, Ambientali e Forestali di UniFi.Roma, cinque minori intossicati da cloro in piscina. Cerchiamo di capire come possa accadere questo genere di incidenti insieme alla dottoressa Rossana Prola, presidente Acquanet, associazione dei costruttori e gestori di piscine, sia pubbliche sia private, e titolare di Professione Acqua.

In apertura la lettura critica dei quotidiani di oggi in edicola con Paolo Mieli. Poi intervista politica ad Antonio Tajani, ministro degli Affari Esteri, con il quale partiamo dai due fronti di guerra in cui si cerca faticosamente uno spiraglio per arrivare ad un cessate il fuoco e ad una tregua: Ucraina e Gaza.

Cesare Zapperi spiega perché la presidente del Consiglio ha scelto di presentarsi al seggio l'8 e 9 giugno, ma senza ritirare le schede con i quesiti. Alessandra Muglia racconta chi è Karol Nawrocki, il candidato nazionalista che ha vinto le elezioni presidenziali nel Paese dell'Est europeo sempre più diviso in due. Marta Serafini parla del nuovo round di incontri in Turchia fra Russia e Ucraina: un'ora di colloquio, senza risultati.I link di corriere.it:Meloni: «Ai referendum vado al seggio, ma non ritiro le schede». Cosa significa per il quorumChi è Karol Nawrocki, il nuovo presidente nazionalista della PoloniaIstanbul, il colloquio Russia-Ucraina dura solo un'ora

Viviana Mazza parla delle misure alle quali il presidente Usa starebbe pensando per spingere quello russo ad accettare un cessate il fuoco in Ucraina. Rita Querzè analizza l'intervento della premier all'Assemblea generale degli imprenditori. Michela Rovelli spiega che cosa può fare chi non si è opposto all'utilizzo dei propri dati su Facebook e Instagram per l'addestramento dell'intelligenza artificiale dell'azienda di Menlo Park.I link di corriere.it:Trump e la tentazione di «nuove» sanzioni alla RussiaMeloni a Confindustria: «Italia credibile davanti a quadro economico difficile»Meta AI, cosa può fare ora chi non si è opposto all'uso dei suoi dati Instagram e Facebook per l'addestramento