Podcasts about ucraina

Nuovo massiccio attacco russo su Kiev a poche ore dal voto cruciale nel parlamento ucraino sulla legge anticorruzione che in mattinata è stata approvata. In particolare otto persone, tra cui un bambino, sono state uccise e oltre 80 sono rimaste ferite. Ad aggiornare il bilancio delle vittime la premier ucraina, accusando il presidente russo Vladimir Putin di "mettere alla prova la determinazione del mondo". Le operazioni delle squadre di soccorso "vanno avanti in diversi quartieri della capitale", ha affermato poi la premier. Gli attacchi, con più di 300 droni e 8 missili hanno causato danni al reparto pediatrico di un ospedale e a una scuola. Ci sono anche segnalazioni di decine di feriti, tutti i quali stanno ricevendo l'assistenza necessaria", ha scritto su X il presidente ucraino Volodymyr Zelensky parlando di "terroristi russi".Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Ucraina, interrogativi etici, PalestinaSe ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/podcastScrivi a podcast@internazionale.it o manda un vocale a +39 3347063050Consulenza editoriale di Chiara Nielsen.Produzione di Claudio Balboni e Vincenzo De Simone.Musiche di Tommaso Colliva e Raffaele Scogna.Direzione creativa di Jonathan Zenti.

Oggi parliamo di Ucraina, cerchiamo di capire che fine abbia fatto Elon Musk, andiamo in Cina e infine a Washington per un retroscena sullo smartphone di Donald Trump. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Nuova pesante strage ieri in Ucraina, con uno dei bilanci più sanguinosi degli ultimi mesi: sono almeno 25 i morti, inclusa una 23enne incinta, nei massicci bombardamenti russi sul Paese. A finire sotto i colpi dei missili e dei droni kamikaze una prigione, una clinica ostetrica e un gruppo di civili in attesa di riceve aiuti. Mosca nega: "Le forze armate russe non colpiscono obiettivi civili, colpiscono infrastrutture militari e paramilitari", ha detto il portavoce del Cremlino, Dmitry Peskov, all'indomani del nuovo ultimatum di Donald Trump per porre fine alla guerra, di cui i russi si limitano a "prendere nota". Una scadenza rilanciata dal presidente americano anche nel volo di rientro dalla Scozia: Sono 10 giorni - dice - a partire da oggi. A Trump risponde la presidente del Consiglio della Federazione Russa, Valentina Matviyenko. Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

Molti cittadini e cittadine di Venezia, con un'associazione, hanno infine ricevuto in gestione per 6 anni l'isola di Poveglia dal Demanio pubblico con l'obiettivo di renderla un bene comune partecipati. È stata superata la soglia di 60mila palestinesi uccisi a Gaza dall'inizio dell'invasione israeliana. Ormai perfino ong israeliane ora certificano il genocidio in corso, mentre le varie sanzioni e prese di posizioni europee rimangono non critiche per il governo di Netanyahu. In Ucraina c'è stato uno dei peggiori attacchi russi degli ultimi mesi, con almeno 25 morti e 100 feriti – avvenuto appena dopo la dura presa di posizione di Trump contro l'indifferenza di Putin alle trattative. Fabio Ciconte, esperto di filiera agricola, ci racconta del complesso meccanismo di serre e filiera che ci consente di avere tutto l'anno frutta che in realtà dura solo per pochi mesi – con tutte le conseguenze ambiental (e non solo) del caso. Puoi scriverci a podcast@lifegate.it e trovare tutte le notizie su www.lifegate.it. 

Giuseppe Sarcina torna sull'accordo Usa-Ue, che ha ancora molti aspetti da definire, mentre la presidente della  Commissione Ursula von der Leyen viene criticata da più parti per la trattativa. Andrea Nicastro parla della morte, per mano di un colono israeliano, dell'uomo che aveva collaborato al documentario «No Other Land». Marco Imarisio spiega come Mosca ha reagito alle parole di The Donald sui tempi per la pace in Ucraina.I link di corriere.it:Accordo sui dazi, il testo scritto ancora non c'è. L'ansia di Bruxelles: molti i punti apertiIl regista del film «No Other Land»: «Un colono ha sparato a un attivista palestinese del mio film»Mosca e la guerra in Ucraina: «Preso atto dell'ultimatum di Trump»

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

La Russia non ferma gli attacchi in Ucraina. Il bilancio dei raid delle ultime ore è di almeno 25 morti e decine di feriti. Il presidente americano, Donald Trump, ieri ha detto di essere "molto deluso" dal presidente russo, Vladimir Putin, ed ha annunciato che intende fissare un nuovo ultimatum per Putin di 10-12 giorni, entro i quali mettere fine alla guerra tra Russia e Ucraina. Da parte sua il Cremlino, all'indomani del nuovo ultimatum risponde così a Trump.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

✨ W33K: il Lunedì che fa la differenza!Un'ora circa per iniziale la settimana con consapevolezza e una marcia in più. I topic di questa puntata:03:27 Moderazione dei contenuti e trauma psicologico per gli operatori di Chaturbate.05:05 Attacco informatico pro-Ucraina blocca decine di voli della compagnia russa Aeroflot.07:07 Caso reputazionale: la campagna di Ryan Reynolds per lo scandalo Kiss Cam.09:54 Le conversazioni con ChatGPT non sono coperte dal segreto professionale legale.12:52 Studio di Pew Research Center: Google AI Overview favorisce l'ecosistema di Google.18:13 L'intelligenza artificiale come supporto per le persone neurodiverse e i relativi rischi.21:31 Sam Altman avverte che l'intelligenza artificiale aumenterà il rischio di frodi bancarie.22:53 Studio Anthropic: i modelli AI possono trasmettere messaggi subliminali durante l'addestramento.26:52 Assistenti AI per la programmazione cancellano database in produzione senza un comando esplicito.30:11 Meta e Alphabet sospendono la pubblicità politica in Europa per nuove normative.37:45 Proposta di legge USA per vietare i prezzi basati sulla sorveglianza online.39:57 Anthropic utilizza l'intelligenza artificiale per trovare vulnerabilità in altri modelli di IA.42:22 Fallimento dei sistemi di verifica dell'età nel Regno Unito, facilmente aggirabili.48:17 Proposta di legge per inasprire le sanzioni contro la pirateria digitale.50:48 La Russia utilizza le criptovalute e il Kirghizistan per evadere le sanzioni.53:13 Errore del riconoscimento facciale porta all'arresto di un uomo innocente in Florida.56:54 Google AENEAS, un'intelligenza artificiale per ricostruire le antiche iscrizioni romane.01:01:16 Presentazione del nuovo corso a pagamento sulle IA generative: ''ZerotoAI''.~~~~~ INGAGGI E SPONSORSHIP ~~~~~ Per contatti commerciali: sales@matteoflora.comPer consulenze legali: info@42LawFirm.it~~~~~ SOSTIENI IL CANALE! ~~~~~Con la Membership PRO puoi supportare il Canale » https://link.mgpf.it/proSe vuoi qui la mia attrezzatura » https://mgpf.it/attrezzatura~~~~~ SEGUIMI ANCHE ONLINE CON LE NOTIFICHE! ~~~~~» CANALE WHATSAPP » https://link.mgpf.it/wa» CANALE TELEGRAM » https://mgpf.it/tg» CORSO (Gratis) IN FUTURO » https://mgpf.it/nl» NEWSLETTER » https://mgpf.it/nl~~~~~ CIAO INTERNET E MATTEO FLORA ~~~~~ Questo è “Ciao Internet!” la prima e più seguita trasmissione di TECH POLICY in lingua italiana, online su YouTube e in Podcast.Io sono MATTEO FLORA e sono:» Professore in Fondamenti di Sicurezza delle AI e delle SuperIntelligenze (ESE)» Professore ac in Corporate Reputation e Crisis Management (Pavia).Sono un Imprenditore Seriale del digitale e ho fondato:» The Fool » https://thefool.it - La società italiana leader di Customer Insight» The Magician » https://themagician.agency - Atelier di Advocacy e Gestione della Crisi» 42 Law Firm » https://42lf.it - Lo Studio Legale per la Trasformazione Digitale » ...e tante altre qui: https://matteoflora.com/#aziendeSono Future Leader (IVLP) del Dipartimento di Stato USA sotto Amministrazione Obama nel programma “Combating Cybercrime (2012)”.Sono Presidente di PermessoNegato, l'associazione italiana che si occupa di Pornografia Non- Consensuale e Revenge Porn.Conduco in TV “Intelligenze Artificiali” su Mediaset/TgCom.

La guerra in Ucraina giunge al giorno 1.251. Dal punto di vista diplomatico, il Cremlino continua a non escludere la possibilità di un incontro in Cina tra il leader russo Vladimir Putin, atteso in visita nel gigante asiatico all'inizio di settembre, e il presidente degli Stati Uniti, Donald Trump, qualora entrambi dovessero trovarsi contemporaneamente nella Repubblica Popolare. "Se il presidente americano decidesse di visitare la Cina in quei giorni, allora, teoricamente, un incontro del genere non può essere escluso", ha detto ai giornalisti il portavoce del Cremlino, Dmitry Peskov. Nel frattempo, però Donald Trump è tornato a manifestare la sua delusione per il comportamento del presidente russo Vladimir Putin.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

Dall'accordo con gli Stati Uniti sui dazi commerciali, alla guerra in Ucraina che ha superato i 40 mesi, alla tragedia umanitaria nella striscia di Gaza che sta mettendo a dura prova i tradizionali rapporti tra l'Unione e Israele. La tradizionale tregua estiva degli italiani resta dunque, solo, sul calendario delle speranze. Ed è in questo clima che la presidenza di turno viene assunta dalla Danimarca, un paese a lungo al centro della pattuglia degli "euroscettici" che ora chiede all'Europa di affermare il suo ruolo, nell'economia ma anche nella politica.

Nel corso della Conferenza Regionale sull'Immigrazione del 4 luglio 2025, è stato presentato un quadro aggiornato sulla presenza dei cittadini di Paesi terzi nei comuni della Sardegna, tra bisogni, opportunità e prospettive. Durante la Conferenza Regionale sull'Immigrazione è stato presentato un focus dettagliato sulla presenza dei cittadini di Paesi terzi nei comuni della Sardegna. L'incontro, supportato da dati aggiornati e testimonianze dirette, ha fornito uno spaccato importante sul ruolo crescente delle popolazioni migranti nei territori locali. Secondo le analisi illustrate, i cittadini provenienti da Paesi extra-UE sono presenti in modo significativo in molte aree della regione, sia nei grandi centri urbani che nei piccoli comuni. Le comunità più numerose provengono da Senegal, Marocco, Nigeria, Pakistan, Ucraina e Bangladesh, con una distribuzione che varia tra costa e interno. La realtà nei territori: criticità e contributi Nel corso del dibattito, è emerso come la presenza migrante rappresenti una risorsa fondamentale per molti comuni colpiti da spopolamento e invecchiamento demografico. Tuttavia, restano forti criticità legate alla carenza di servizi, alla fragilità abitativa, alla scarsa integrazione linguistica e culturale, e alla mancanza di politiche locali strutturate. Molti comuni faticano a garantire servizi adeguati di mediazione culturale, formazione linguistica, assistenza sanitaria e accesso al lavoro. Spesso, le amministrazioni locali si trovano isolate e senza risorse sufficienti per affrontare le sfide dell'inclusione. Le proposte emerse Dal confronto tra istituzioni, operatori e comunità migranti sono emerse alcune proposte condivise. Tra queste, la necessità di rafforzare la collaborazione tra Regione e Comuni, promuovere reti territoriali di accoglienza e istituire osservatori locali sull'integrazione. I partecipanti hanno inoltre suggerito di valorizzare il contributo delle associazioni di migranti, garantire trasparenza e continuità nei fondi per l'integrazione e avviare percorsi di cittadinanza attiva nei territori. Il quadro presentato conferma che la presenza dei cittadini di Paesi terzi in Sardegna è una componente strutturale della società regionale. Per costruire una convivenza equa e sostenibile, è essenziale agire su più livelli: locale, regionale e nazionale. Il futuro dell'integrazione passa dalla capacità dei territori di trasformare la diversità in opportunità e i migranti in protagonisti del cambiamento.

Si è concluso con un nulla di fatto, in soli 40 minuti, il terzo round di negoziati tra Mosca e Kiev.

La Francia riconoscerà lo Stato di Palestina, mentre falliscono i colloqui in Qatar.Cambogia – Tailandia: chiuso il confine, scontri al fronte.Tragedia nei cieli della Siberia: 48 morti in un incidente aereo.Storico accordo commerciale India–Regno Unito: una nuova alleanza globale.Venezuela: arrestata Albany Colmenares, sale la repressione contro gli oppositori. Introduzione al notiziario: Indignarsi non basta piùQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Specialiștii din sectorul privat au fost atacați dur pe motivul consultanței acordată guvernului. Dar, dincolo de controversa creată, este nevoie ca specialiștii din sectorul privat să continue să lucreze la reforma companiilor de stat. Au apărut noii inamici publici. A fost suficient ca președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu să facă o declarație plină de agresivitate în care spunea că există un grup informal de consultanți din sectorul privat care consiliază guvernul ceea ce, consideră Grindeanu, este ilegal. Mai mult, ar putea face plângere penală, a continuat Sorin Grindeanu. Inspirată declarație! Un fel de salut de întâmpinare pentru specialiștii din mediul privat care au acceptat să ofere consultanță pe tema companiilor de stat. O declarație a lui Grindeanu de aceeași calitate a fost cea rostită în urmă cu doi ani, atunci când a spus că „Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe care ar putea avea impact asupra Deltei Dunării”. În urmă cu două zile, Sorin Grindeanu a arătat cine sunt dușmanii companiilor de stat, consultanții privați, și chiar a precizat și modul în care va lupta cu ei și anume făcând o plângere penală. A fost suficient ca Sorin Grindeanu să deschidă subiectul. Au început să curgă acuzațiile: s-au invocat nu știu ce legi, s-a spus că trebuie angajați și că este suspect voluntariatul, s-au ridicat suspiciuni legate de interesele ascunse, de conflictele de interese, s-a spus că ar avea acces la secrete de stat sau că vor folosi informațiile aflate în treaba de la guvern pentru viitoarele lor afaceri. S-a tras cu toată artileria din dotarea bugetarilor. Reacția unor politicieni arată că există o ostilitate evidentă a aparatului bugetar la adresa specialiștilor din sectorul privat. S-a spus de multe ori că există o agresivitate a angajaților din companiile private la adresa funcționarilor publici care vine din excesul de birocrație și din neputința funcționarilor publici de a rezolva în timp util unele cerințe profesionale ale sectorului privat. Declarația lui Sorin Grindeanu ne arată că sentimentele sunt reciproce, în sensul că, la rândul lor, funcționarii statului nu îi privesc cu ochi buni pe specialiștii din sectorul privat. Este un război nedeclarat, dar care uneori răzbate public. Un alt motiv important pentru declarația președintelui interimar al PSD este acela că partidul pe care îl conduce primește, de data aceasta, exact ceea ce a făcut cu consecvență în ultimii 30 de ani. S-a întors roata. Mai exact, de fiecare dată când s-a aflat într-o alianță de guvernare sau chiar când a susținut guvernul din Parlament, PSD a avut ca obiectiv să își pună partenerii politici „la colț”, să îi păcălească și să ia deciziile importante singur. De data aceasta, PSD se plânge că nu este ascultat, că măsurile propuse de partid pentru pachetele de ajustare bugetară sunt fie ignorate, fie ascultate fără a fi incluse în deciziile finale. O parte din măsurile propuse de PSD sunt ignorate de premierul Bolojan. O asemenea ofensă nu a mai văzut PSD de foarte mult timp. Liderii PSD nu pot suporta ca propunerile lor să nu fie luate în seamă, în timp de consultanții din sectorul privat să fie atât de bine primiți la Palatul Victoria. Evident, după asemenea „urări de bun venit”, ca specialist din sectorul privat, primul impuls este să îți iei rucsacul și să pleci. Ce sens are să insiști atunci când un lider politic important, președintele interimar al partidului care are cele mai multe voturi în Parlament din coaliția guvernamentală, îți spune destul de limpede să pleci? Și totuși, are sens ca specialiștii din sectorul privat să continue și anume, pentru ca sectorul privat să nu se lase învins din nou de politicieni. Consultanții au de fapt o miză importantă și anume aceea de a arăta că se poate ieși din mediocritatea și interesele politicienilor. Specialiștii din mediul privat nu sunt primiți cu aplauze și flori în sectorul public, ci cu amenințări cu anchete penale. Dar, după primul șoc, consultanții se pot mobiliza și pot arăta că au soluții care pot schimba cu adevărat rezultatele financiare ale companiilor de stat.

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Artistul Valerius Borcoș, prin proiectul său muzical „K not K”, a susținut un concert la Cernăuți în cadrul turneului „Bridges of Sound”, proiect care îmbină muzica cu un profund mesaj de conexiune și rezistență culturală. O oprire într-un turneu ce a pornit la Chișinău, a trecut apoi prin 9 orașe din Ucraina. Într-o perioadă în care Ucraina luptă nu doar pentru libertate, ci și pentru păstrarea identității sale culturale, „Bridges of Sound” a reprezentat o formă de rezistență artistică. „Muzica nu cunoaște granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă”, spune Valerius Borcoș, artist roman, muzician autodidact, licențiat în Științele Comunicării, Valerius a co-fondat duetul electronic Karpov not Kasparov în 2011. „Într-un moment în care Ucraina se confruntă cu încercări brutale de izolare, demoralizare și reducere la tăcere a propriului popor, considerăm esențial să păstrăm vie și prezentă legătura culturală. Muzica nu se oprește la granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă. Acest turneu este o mică punte între comunități, o modalitate de a ne reaminti unii altora că firul cultural rămâne neîntrerupt, chiar și în cele mai întunecate vremuri”, afirmă Valerius. K not K este un duo artistic autogestionat, independent, cu gândire liberă, format din compozitorul, claviaturistul, vocalistul Valerius Borcos și bateristul Eduard Gabia (coregraf, artist conceptual, actor, designer de sunet).  Din 2014, trupa a început să concerteze internațional, susținând până în prezent aproximativ 300 de spectacole în festivaluri, centre culturale, muzee sau spații underground din aproape toate țările europene. Proiectul „Bridges of Sound” a venit firesc pentru K/not/K, din dorința de a explora teritorii și a colabora cu artiști și la est de România.  "Ucraina este mai mult decât o ambiție personală, geografică sau artistică, din narcisism artistic, nu este cazul. Am intrat în contact, încă de la început cu realitățile de acolo imediat după ce a izbucnit războiul. Am fost printre cei numeroși din România, care au găzduit refugiații care veneau la noi în 2022, și am cunoscut astfel niște familii din Ucraina. Am fost impresionat de cazurile lor. Nu au rămas în România, dar am ținut legătura, am continuat să ne scriem. A fost un prim contact care m-a impresionat, iar apoi a fost acest proiect Ukrainian Music Lab, care o să se întâmple și în toamnă la București, practic vin artiști din Ucraina să cânte în România, este ca un festival. Anul trecut am participat și eu și, la fel, am vorbit cu diverși artiști, am fost impresionat că cei care trebuiau să fie headlineri, fiind mobilizați în armată, nu au mai putut să părăsească Ucraina. Cei care totuși au reușit să vină mi-au spus că, atunci când se întâmplă, în rarele ocazii, să fie vizitați de artiști din afara Ucrainei, ei se bucura foarte mult, e ca și cum ar ieși puțin din izolarea la care au fost condamnați prin acest război. Și da, dacă cei din Ucraina nu au putut să vina să cânte în România, atunci merg eu la ei și vedem ce se întâmplă.", spune Valerius Borcoș în emisiunea RFI360. 

La storia di Artiom Naliato, il 21enne veneto che si era arruolato come volontario nell'esercito ucraino, ucciso da un bombardamento russo.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/  

L'Ucraina combatte ogni giorno da più di tre anni, ma dai racconti raccolti a Kyiv, sotto il fuoco dei bombardamenti, e a Kharkiv, città perennemente sotto attacco a pochi chilometri dal fronte, emerge una ferita più profonda delle bombe: l'Ucraina guarda all'Europa e ha bisogno di lei per sopravvivere. L'Europa osserva l'Ucraina, ma non sempre riesce a capire davvero. Mentre a Kyiv si cerca una fragile normalità e a Kharkiv si lotta per sopravvivere sotto l'artiglieria, cresce un senso di isolamento. In mezzo resta una guerra che non è solo militare, ma anche di percezione, memoria e identità.

Gaza: la fame uccide altri 10 civili in 24 ore, tra loro decine di bambini in agonia.   Israele: il Parlamento vota per l'annessione simbolica della Cisgiordania.Regno Unito: consegnati i resti sbagliati alle famiglie delle vittime del disastro aereo in India. Tensione al confine: la Thailandia chiude i valichi con la Cambogia dopo un'esplosione di mina. Venezuela: muore in carcere, detenuto senza processo da quattro anni.Introduzione al notiziario: Quando la fame diventa un'armaQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Le prime pagine dei principali quotidiani nazionali commentate in rassegna stampa da Davide Giacalone. La pena dell'ergastolo per femminicidio, Europa e dazi USA al 15%, la corruzione in Ucraina. Spazio Donna Moderna. Oggi parliamo di conflitti famigliari con Donatella Gianforma, di Donna Moderna. Oggi è l'Earth Overshoot Day, il giorno in cui l'umanità esaurisce il budget ecologico annuale del Pianeta. Cosa vuol dire? Quali le conseguenze? Lo abbiamo chiesto a Eva Alessi, responsabile sostenibilità del Wwf Italia. Don Antonio Mazzi, fondatore della comunità Exodus, regala ogni giorno un pensiero, un suggerimento, una frase agli ascoltatori di RTL 102.5. La riforma della giustizia. In Senato il via libera alla separazione delle carriere ha animato il dibattito in questi giorni. Vogliamo provare a capire bene di cosa si tratta e a che punto siamo con le riforme costituzionali del governo. In diretta con noi ci ha raggiunto il prof. Alfonso Celotto, costituzionalista. Come fare al meglio la valigia? Ci ha dato qualche suggerimento Daniela Faggion, giornalista e professional organizer. L'attualità, commentata da Daniele Capezzone, direttore editoriale del giornale Libero. All'interno di Non Stop News, con Enrico Galletti, Massimo Lo Nigro e Giusi Legrenzi.

 #notizie #podcast #politica #rassegnastampa

Si è conclusa con un nulla di fatto, dal punto di vista politico, la terza tornata di negoziati russo-ucraini a Istanbul. Nessun accordo per un vertice tra Vladimir Putin e Volodymyr Zelensky, nessun progresso sostanziale verso un accordo di pace e nessuna intesa per un cessate il fuoco.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com  Resta in contatto con noi: https://www.adnkronos.com/  https://x.com/Adnkronos  https://www.facebook.com/AgenziaAdnKronos  https://www.instagram.com/adnkronos_/   

Marta Serafini parla delle proteste in molte città dell'Ucraina contro la riforma degli organismi anti-corruzione. Marco Imarisio spiega in che cosa consiste il progetto di legge votato dalla Duma russa (ma per una volta non all'unanimità) che intende ulteriormente limitare le ricerche su Internet. Alessandro Fulloni racconta il caso di Michele Noschese, noto come «Deejay Godzi», che ha perso la vita a 35 anni dopo un intervento della Guardia Civil.I link di correre.it:Ucraina, sul fronte di Pokrovsk, la «porta del Donbass» che prova a resistere: «I russi sono dentro»Putin, il «culto» di Xi Jinping per le strade di Mosca e il sogno di un incontro a tre con Trump: una nuova Yalta per dividersi il mondo con Cina e UsaùDj Godzi morto ad Ibiza, le due versioni: il coltello, la droga, il malore

- CTN Lương Cường thăm, tặng quà thương bệnh binh đang điều trị tại Trung tâm Điều dưỡng thương binh Duy Tiên, nhân kỷ niệm 78 năm Ngày Thương binh - Liệt sĩ.- Chủ trì phiên họp Chính phủ chuyên đề xây dựng pháp luật, Thủ tướng Phạm Minh Chính yêu cầu thể chế hóa quan điểm mới của Đảng, đó là, nghiện ma túy là phạm tội, để ứng xử phù hợp với tội phạm.- TP.HCM sau sáp nhập, mở ra cơ hội nâng tầm trở thành điểm đến hàng đầu Đông Nam Á.- Nước lũ dâng cao, nhiều xã miền núi Nghệ An vẫn ngập trong nước, giao thông bị chia cắt, hàng nghìn ngôi nhà bị ngập, hồ thuỷ điện Bản Vẽ cắt giảm lũ linh hoạt cho vùng hạ du.- Trung tâm khí tượng thuỷ văn cảnh báo nguy cơ lũ quét, sạt  lở đất ở 5 tỉnh Bắc Bộ, Bắc Trung bộ do hình thái thời tiết nguy hiểm trong 2 ngày tới.- Nga và Ucraina xác nhận thời gian vòng đàm phán thứ 3 diễn ra vào ngày 24/7/2025 tại Istanbul, Thổ Nhĩ Kỳ.- Hơn 100 tổ chức quốc tế đồng loạt cảnh báo về nạn đói hàng loạt ở Gaza, khi số người chết đói trong ngày ở dải đất này đang tăng lên từng ngày.

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia) De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale.  Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare. Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu. Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare. Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice. Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci. Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină. Citiți mai mult pe pagina SpotMedia. ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.Analiza pe larg pe pagina G4Media. Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului. Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist. 48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime. Amănunte în Libertatea. Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea. Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama. Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș. Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului. 80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor. „Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.

- Từ hôm nay đến ngày 24/7, Chủ tịch Quốc hội Trần Thanh Mẫn cùng đoàn đại biểu cấp cao Việt Nam thăm chính thức Cộng hoà Senegal.- Chính phủ ban hành Nghị quyết gỡ vướng cho siêu dự án chống ngập 10 nghìn tỷ của TPHCM.- Bão số 3 hiện đang ở khoảng 20,2 độ vĩ bắc; 107,2 độ kinh đông, cách  Hải Phòng 70 km. Dự báo, từ 10h đến 15h hôm nay, vùng tâm bão số 3 sẽ đi vào đất liền các tỉnh từ Hải Phòng đến bắc Thanh Hóa. Thời điểm đó sẽ có gió mạnh nguy hiểm, cấp 8, cấp 9, một số khu vực gần vùng tâm lên đến cấp 10 và giật cấp 13.- Ucraina đang chuẩn bị vòng đàm phán mới với Nga.- Quốc tế chỉ trích Israel về mô hình viện trợ “nhỏ giọt”  ở Gaza.   

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale. „Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu. Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman. „Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată. De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026 Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban. „Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu. Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum. Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă. Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling. „Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție. Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci. „Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.   Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

- Hội nghị lần thứ 12 Ban Chấp hành Trung ương Đảng khóa 13 khai mạc trọng thể sáng nay tại Hà Nội. Hội nghị tập trung thảo luận 3 nhóm nội dung lớn, gồm: công tác chuẩn bị Đại hội lần thứ 14 của Đảng; tiếp tục cải cách, đổi mới đất nước và công tác cán bộ.- Thủ tướng Phạm Minh Chính yêu cầu các bộ, ngành và địa phương triển khai quyết liệt các giải pháp phòng, chống dịch tả lợn Châu Phi đang lây lan nhanh tại nhiều địa phương trong cả nước, đe dọa nghiêm trọng đến ngành chăn nuôi.- Bão Wipha di chuyển rất nhanh, liên tục mạnh lên và nhiều khả năng ảnh hưởng trực tiếp đến đất liền nước ta. Chiều nay, Bộ Nông nghiệp và Môi trường đã tổ chức cuộc họp với các bộ, ngành để triển khai các biện pháp ứng phó với bão. - Liên minh châu Âu chính thức thông qua gói trừng phạt thứ 18 nhằm vào Nga, tiếp tục siết chặt ngành dầu mỏ và năng lượng liên quan đến cuộc xung đột tại Ucraina.

Oggi parliamo di quanto sta accadendo in Siria, poi andiamo in Ucraina con una testimonianza dal campo e facciamo chiarezza sull'inchiesta di Milano. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

VOV1 - Cộng hòa Séc và Hungary mới đây đã tuyên bố không tham gia chương trình mua vũ khí từ Mỹ để hỗ trợ Ukraine, đặt ra thách thức cho sự phối hợp chung của các nước châu Âu trong việc hỗ trợ Ucraina. 

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori. ”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:   ”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa. În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme. Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.   CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei: ”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult. Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei. Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.   Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”. Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump. Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail. Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”. ”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”, constată și Firstpost: Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”. ”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie. Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”. Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul. Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova. Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”. Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,   Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Il 14 luglio il presidente degli Stati Uniti Donald Trump ha annunciato che la Nato fornirà all'Ucraina una grande quantità di armi di produzione statunitense a Kiev. Con Davide Maria De Luca, giornalista, da Kiev.Nel Piano strategico nazionale per le aree interne per il periodo 2021-2027 si parla di “spopolamento irreversibile” di alcuni territori italiani, per i quali si propone un piano che li accompagni “in un percorso di cronicizzato declino e invecchiamento”. Con Sarah Gainsforth, giornalista e ricercatrice indipendente.Oggi parliamo anche di: Nigeria • "Vivere di illusioni" di Tilewa Kazeemhttps://www.internazionale.it/magazine/tilewa-kazeem/2025/07/10/vivere-di-illusioniMusica • Home di The Tings TingsCi piacerebbe sapere cosa pensi di questo episodio. Scrivici a podcast@internazionale.it Se ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/abbonatiConsulenza editoriale di Chiara NielsenProduzione di Claudio Balboni e Vincenzo De SimoneMusiche di Tommaso Colliva e Raffaele ScognaDirezione creativa di Jonathan Zenti

Oggi parliamo di Ucraina, torniamo sul tema dei dazi, poi andiamo a Bruxelles da dove è arrivata la lettera che boccia le condizioni del governo italiano sull'acquisizione di Banco Bpm da parte di Unicredit. E parliamo di Alberto Trentini, il cooperante da otto mesi in carcere in Venezuela. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com   Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Sui dazi trattativa no stop, Trump apre all'intesa con la Ue.

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Il presidente Trump ha annunciato di applicare dazi al 100 per cento contro la Russia, se non si raggiunge la pace in Ucraina entro 50 giorni. Le minacce del presidente statunitense, però, non sembrano preoccupare Mosca. Ne parliamo con Antonella Scott, giornalista del Sole 24Ore, esperta di Russia.Il partito ultra-ortodosso “Ebraismo della Torah Unito” ha annunciato l'uscita dalla coalizione di governo israeliana a causa di una lunga disputa sulla mancata esenzione degli studenti religiosi dal servizio militare. Ne parliamo con Roberto Bongiorni, inviato del Sole 24Ore.Almeno 18 membri delle forze di sicurezza siriane, a maggioranza drusa, sono stati uccisi dopo che le forze governative e le tribù beduine si sono scontrate con le milizie druse nell’ultima escalation degli scontri settari nella provincia di Sweida. Ne parliamo con Lorenzo Trombetta, analista di Limes.

Oggi in Parlamento la relazione annuale del garante della privacy sui benefici - ma anche sui rischi - dell'intelligenza artificiale generativa. Sentiamo il nostro Ivan Torneo.Bombe israeliane su un campo profughi a Gaza. L’IDF intima di evacuare immediatamente Gaza City e Jabalia. Sentiamo Alessandro Migliorati, coordinatore delle missioni di Emergency nella Striscia di Gaza.Trump minaccia Putin: “Pace in 50 giorni o saranno dazi al 100%”. Ma poi si dice non pronto ad una rottura con il leader del Cremlino. Secondo i media USA, il presidente americano avrebbe chiesto a Zelensky perché l'Ucraina non avesse bombardato Mosca. Con noi Alessandro Marrone, responsabile del programma “Difesa, sicurezza e spazio” dell’Istituto Affari Internazionali, e Katya Nesterenko, giornalista ucraina, conduttrice televisiva di "1+1 Media".Ex Ilva: ieri il piano di decarbonizzazione di Urso che prevede l’obiettivo di 8 milioni di tonnellate di acciaio l’anno, oggi l’incontro con gli enti locali con il via alla nave rigassificatrice sul tavolo. Mettiamo ordine con Domenico Palmiotti del Sole 24 Ore, in collegamento da Taranto.

“Non ho chiuso con Putin, ma sono molto deluso da lui” ha dichiarato il Presidente Donald Trump parlando con la BBC, segnalando ancora una volta il cambiamento della strategia americana rispetto all’invasione russa dell’Ucraina. Procede quindi l’invio di armi tramite la Nato, ma potranno cambiare i rapporti di forza sul campo? Lo chiediamo a Maurizio Fioravanti, già Comandante delle forze speciali italiane (Comando interforze per le Operazioni delle Forze Speciali).Borseggi a Venezia, Brugnaro chiede correttivi urgenti al Governo alla riforma Cartabia. Ci spiega meglio Daniele Bocciolini, Avvocato specializzato in diritto penale minorile e Scienze Forensi, Consigliere Pari Opportunità e Commissione Famiglia e Minori dell’Ordine degli Avvocati di Roma. Sorrento, 16 arresti per corruzione e appalti pilotati. Fra loro anche l’ex sindaco. Ci aggiorna Laura Viggiano.

VOV1 - Chính quyền Tổng thống Mỹ Donald Trump vừa công bố một gói viện trợ quân sự và tài chính khổng lồ cho Ukraine, đồng thời đưa ra những cảnh báo mạnh mẽ chưa từng có đối với Nga, giữa lúc tiến trình đối thoại về giải quyết xung đột Nga- Ukraine vẫn chưa đạt được tiến triển.

E buongiorno da prima pagina Messaggero e da Italo Carmignani che vi parla, oggi è martedì 15 luglio, il meteo vede tempo soleggiato con qualche rovescio solo sulle Alpi, e dopo l'apertura dedicata a Sinner, oggi continuiamo con Anna Guaita e la pressione di Trump su Mosca, con l'inviato Lorenzo Vita restiamo sul fronte ucraino e la paura tornata a Kiev, per la politica il curioso e interessante retroscena di Andrea Bulleri sulla buvette della Camera dei deputati, per la cronaca prima andiamo sulla scena del delitto di Chiara Poggi con l'inviata Claudia Guasco e una notizia choc sul terzo uomo, quindi con l'inviata Valeria di Corrado ci occupiamo di alta sartoria e di Loro Piana, per lo spettacolo Fabio Nucci ci racconta le notti di Umbria Jazz.

Trump: “Invierò i Patriot all’Ucraina, ma pagherà l’Ue”. Il presidente americano si dice anche infastidito da Putin. Medio Oriente: Netanyahu assicura a Smotrich che dopo la tregua Israele riprenderà a bombardare Gaza. Ne parliamo con Alessandro Marrone, responsabile del programma “Difesa, sicurezza e spazio” dell’Istituto Affari Internazionali.Dazi USA al 30%, l’Europa valuta le contromisure. Intanto la CGIA di Mestre prevede un impatto da 12 miliardi per l’Italia. Sentiamo Fedele De Novellis, economista di Ref Ricerche.Valditara firma il decreto per assumere oltre 54mila docenti. Con noi Cristina Costarelli, preside dell’Itis Galilei di Roma e presidente dell’Associazione Nazionale Presidi del Lazio.

Il Presidente statunitense Donald Trump annuncia la sua strategia sull’Ucraina: invio di armi a Kiev tramite la NATO, pagate dagli Stati europei. E a tutto questo affianca una minaccia alla Russia: accordo di pace entro 50 giorni oppure dazi al 100%. Ne parliamo con Federico Petroni, analista geopolitico e consigliere redazionale di Limes, cura “Fiamme americane”, osservatorio sugli Stati Uniti.E sul tema dazi Trump non ha escluso di discutere con l’Unione Europea. Facciamo il punto con Marco Valsania, corrispondente de Il Sole 24 Ore da New York.Dall’Istat invece arriva un allarme: il 27% degli under 16 è a rischio povertà o esclusione sociale. Ci facciamo spiegare meglio i risultati dello studio sulle condizioni di vita dei minori dalla Dottoressa Livia Celardo, ricercatrice Istat e co-responsabile dello studio.C’è poi forse un’altra svolta nel Caso Garlasco: gli esami confermano la presenza dell’ignoto 3. Ci racconta Marco Oliva, conduttore di “Lombardia Nera” su Antenna 3.

Ricostruzione in tempo di guerra, un ossimoro solo apparente. A Roma si è svolta la due giorni dedicata alla ricostruzione dell'Ucraina ed è stato ribadito il concetto che la ricostruzione non può attendere la pace perché come ha detto il vicepremier Kuleba "Non possiamo riprenderci come Paese se le nostre città sono vuote". Ne parliamo a Europa Europa dove diamo spazio anche al terzo settore italiano con la partecipazione di Doriana Somma, della Ong Fondazione Calcutta. parliamo del voto sulla Commissione von der Leyen, del nuovo obiettivo climatico presentato proprio in questi giorni, e inevitabilmente di dazi. Ci aiuta a districare la matassa di Trump Claudio Colacurcio di Prometeia.

Al via a Roma alla Conferenza per la Ripresa dell'Ucraina. Ne parliamo con Emanuele Bussa, giornalista freelance, collabora con Radio24, Corriere della Sera, Il Post e Atlante delle Guerre, e con Carolina De Stefano, docente di Storia e politica russa alla Luiss Guido Carli.

Evento: A maggio la produzione industriale italiana è nuovamente scesa (-0,7% su aprile e -1,2% su base annua), con cali marcati in farmaceutica, mezzi di trasporto e soprattutto nel settore auto (-18,1%). In controtendenza, cresce l’adozione dell’intelligenza artificiale: le aziende che la stanno integrando sono passate dal 30% al 67% in un anno, secondo il Rapporto 2025 Aspen-Intesa. Ne parliamo con Angelo Maria Petroni, Segretario Generale Aspen Institute Italia.Spagna: tribunale chiude 10 appartamenti turistici in un palazzoEvento: Un tribunale di Madrid ha disposto la chiusura definitiva di 10 appartamenti turistici, nonostante in regola, accogliendo il ricorso di una famiglia residente disturbata da comportamenti molesti e insalubri dei turisti. La famiglia riceverà un risarcimento di 37mila euro. Interviene Marco Celani, Presidente AIGAB.Ricostruzione Ucraina: 10 miliardi di impegni, ma l’Europa vacillaEvento: Alla Conferenza di Roma sulla ripresa dell’Ucraina, Meloni ha annunciato impegni da oltre 10 miliardi e ha assicurato il sostegno italiano alle imprese. Tuttavia, al forum Confindustria-Medef è emerso un allarme per l’industria europea: “fabbriche chiudono, peso geopolitico in calo, serve una scelta netta”. Barbara Cimmino, Vicepresidente Confindustria per export e attrazione investimenti.Von der Leyen supera la sfiducia, ma la maggioranza scricchiolaEvento: La presidente della Commissione europea ha superato la mozione di sfiducia con 360 voti contrari su 553. Lontani i numeri della fiducia precedente (401 sì). Fratture evidenti nella maggioranza popolare-socialista-liberale, con tensioni su gestione centralizzata, alleanze con l’estrema destra e politiche ambientali. Il commento è affidato a Adriana Cerretelli, Editorialista Sole 24 Ore – Bruxelles.

Al via a Roma la Conferenza per la Ripresa dell’Ucraina. Oggi anche una call dei “volenterosi”. Ne parliamo con Marco Di Liddo, direttore del Centro Studi Internazionali. Gaza: 24 vittime per attacchi dell'Idf. Ci colleghiamo con Roberto Bongiorni, inviato del Sole 24 Ore nella Valle del Giordano. Trasporto aereo: Secondo nuove disposizioni dell’ENAC, nell’area Schengen non occorre più mostrare documenti d’identità ma solo la carta d’imbarco. Oggi 36 voli ITA cancellati per uno sciopero Assoholders. Sentiamo Andrea Giuricin, docente di economia dei trasporti all’Università degli Studi di Milano-Bicocca.

Il punto di Giampiero Gramaglia sulle ultime dagli Stati Uniti, tra politica internazionale, l'alluvione in Texas e il nuovo episodio della storia d'amore in frantumi tra Trump e Elon Musk.

L’incontro fra Donald Trump e Benjamin Netanyahu alla Casa Bianca fa sperare in una possibile tregua a Gaza. I due presidenti hanno celebrato la vittoria in Iran e discusso della possibilità di concludere il conflitto nella striscia, mentre Tel Aviv ha candidato ufficialmente Donald Trump al Premio Nobel per la pace. Ne parliamo con Francesco Petronella, analista ISPI per il Medio Oriente.Nel frattempo, Donald Trump apre alla possibilità di inviare nuove armi in Ucraina, "Principalmente a scopo difensivo" - dice. Commentiamo con Anna Zafesova, giornalista esperta di Russia.