Podcasts about ucraina

Entro il 2030 l'Unione europea deve essere pronta ad un attacco russo. Per questo motivo oggi, giovedì 16 ottobre, la Commissione europea e l'Alta Rappresentante per gli Affari esteri e la Sicurezza Kaja Kallas hanno presentato un piano di riarmo articolato in 16 pagine. Una road map che prevede droni, un programma "sentinella" a guardia dei confini, uno Scudo Aereo Europeo e uno Scudo Spaziale di Difesa. Ne parliamo con Beda Romano, corrispondente de Il Sole 24Ore a Bruxelles, e con Isabella Antinozzi, analista del Rusi.La guerra in Ucraina e la tregua appena cominciata a Gaza: ne parliamo con Paolo Magri, presidente del Comitato Scientifico dell'ISPI.

L'Ucraina e la difesa comunitaria sono stati i principali punti all'ordine del giorno del vertice dei ministri della Difesa della Nato a Evere, alla periferia di Bruxelles. Le recenti incursioni di droni russi nei cieli dei Paesi dell'Alleanza atlantica hanno poi spinto a discutere della risposta più appropriata da opporre. Ne parliamo con il generale Pasquale Preziosa, presidente dell'Osservatorio Eurispes sulla sicurezza, e con Alessandro Marrone, responsabile del programma "Difesa, sicurezza e spazio" dell'Istituto Affari Internazionali.Cessati i bombardamenti israeliani, Gaza deve fronteggiare un'altra minaccia: quella della sicurezza e della guerriglia tra Hamas e i gruppi rivali. Ne parliamo con Carlo Biffani, esperto di intelligence, sicurezza e terrorismo.

Oggi torniamo a parlare di Ucraina, poi delle elezioni in Calabria con un'analisi interessante e infine di social e di filter bubble. ... Per iscriverti al canale Whatsapp: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione Qui per provare MF GPT ... Gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com   Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

- Global Sumud Flotilla, vicina a Gaza, si prepara all'arrivo della marina militare israeliana- Gaza: si attende l'ok da parte di Hamas al piano di pace statunitense- Ucraina: l'UE prepara la Roadmap 2030 per la difesa europea- Stati Uniti: prosegue la politica dei dazi del presidente Trump- Afghanistan: blocco totale di internet per il contrasto al “vizio”- Brasile: una partnership per donare libri alle comunità dell'AmazzoniaIl Notiziario Mondo di Radio Bullets oggi con Raffaella Quadri e Barbara Schiavulli

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană. Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare. Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic. Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică. Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali. Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri. Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP). „Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe. Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene. România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.   Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint” Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”. În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale. Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.   Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv. Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024. În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut. După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.  

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

In Moldova la spunta ancora il partito europeista di Maia Sandu. Kellogg: ok di Trump all’utilizzo di missili a lungo raggio da parte dell’Ucraina. Con noi Micol Flammini, giornalista del Foglio, autrice di “La cortina di vetro. Vecchie paure e nuovi confini. L'Europa dell'est oltre il passato sovietico” (Mondadori). In Italia cala lo spreco alimentare, ma siamo ancora sotto la media europea e lontani dagli obiettivi del 2030. I dati, diffusi da Waste Watcher International, arrivano prima della 6° giornata mondiale di consapevolezza delle perdite e sprechi alimentari che ricorre oggi. Sentiamo Andrea Segrè, professore di politica agraria internazionale e comparata presso l'Università di Bologna, fondatore dell’Osservatorio Waste Watcher.

- Ucraina e Russia: centinaia di droni e decine di missili su Kiev e altre città ucraine- UE e Nato: progetto di un sistema integrato anti-drone lungo il fianco orientale- Moldavia: il partito filoeuropeo PAS vince le elezioni parlamentari- Gaza: il piano di pace di Trump con disarmo di Hamas, amnistie e scambio di prigionieri- Global Sumud Flotilla è partita da Creta e naviga in acque internazionali- Corea: Pyongyang è nella fase finale per un missile nucleare intercontinentale- Filippine: La tempesta tropicale provoca tre morti e 400.000 evacuatiIl Notiziario Mondo di Radio Bullets oggi con Raffaella Quadri e Barbara Schiavulli

Dal seminario all'arresto in Siberia, Piergiorgio Odifreddi ripercorre con Peter Gomez episodi inediti della sua vita, intrecciandoli conriflessioni sull'attualità internazionale, dalla crisi di Gaza alconflitto in Ucraina. Un ritratto intenso e provocatorio di unintellettuale che ha sempre unito rigore matematico e passione civile, capace di leggere il presente con originalità e spirito critico.***************Rai tre 13/09/2025

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării. Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.   Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea) Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000. Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.   Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării. Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”. Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens. Integral în ziarul Adevărul.   Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia. Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.   Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români. Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii. Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Presa internațională prefațează alegerile din Republica Moldova. Comentatorii explică mizele regionale și europene ale scrutinului. Le Figaro notează că ”alegerile de duminică sunt considerate cruciale pentru viitorul acestei foste republici sovietice. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, a acuzat joi Uniunea Europeană. Euronews observă că ”votul moldovenilor care locuiesc în Transnistria s-ar putea dovedi decisiv. În Transnistria, la alegerile prezidențiale din 2024, candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo, a câștigat aproape 80% din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut în jur de 20%. Autoritățile moldovene au pus poliția în alertă pentru a asigura buna funcționare și securitatea secțiilor de votare în ziua alegerilor”. Politico informează că   ”moldovenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri parlamentare înconjurate de tentative de amestec în sistemul politic, despre care oficialii de securitate occidentali și experții cibernetici spun că provin din Rusia. Însă sprijinul acordat de Washington pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor interferențe a scăzut, în parte după ce a fost desființată agenția de dezvoltare USAID la începutul acestui an. Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de la preluarea mandatului de către președinte Donald Trump - ca urmare a unui mix de reduceri de finanțare, remanieri guvernamentale și politica administrației America First”.   Alegerile din Republica Moldova  reprezintă „primul test major al confruntării dintre Rusia și Europa”, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Kremlinul speră să câștige confruntarea la distanță cu Uniunea Europeană, denunțând „isteria anti-rusă” care domnește la Chișinău și respingând acuzațiile de interferență. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Iar Foreign Policy scrie că Rusia nu  doar „influențează” alegerile din Moldova. Moscova dorește o bază pentru a se infiltra în UE și duce un război multivector. Expresia „operațiuni de influență” este complet inexactă pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Moldova. Rusia este angajată într-un război multivector. Acesta își propune nu doar să contracareze traiectoria Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană – aprobată cu o majoritate restrânsă într-un referendum din 2024 – sau să o aducă în sfera de influență a Rusiei, ci și să folosească țara ca o bază bine situată geografic pentru a efectua atacuri hibride în interiorul UE și operațiuni în Ucraina.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

De la dobândirea independenței, în 1991, niciodată această mică republică nu a atras într-o asemenea măsură atenția presei internaționale și a experților.   Nu este ceva nou pentru cetățenii acestei republici să se vadă puși în fața unei alegeri geopolitice, Est sau Vest. Aproape mereu a fost așa în cei 34 de ani de independență. Și atunci, de ce această atenție cu totul specială? Ar fi mai multe explicații. Dacă până acum, alegerea geopolitică îi privea mai degrabă pe cetățenii Republicii Moldova, de această dată, consecințele se vor resimți cu mult peste granițele țării. Și aceasta, din cauza prezenței tot mai agresive a Rusiei. O eventuală guvernare pro-rusă va aduce multă instabilitate în regiune. Ucraina va căpăta un vecin ostil, într-o zonă sensibilă, la Marea Neagră. În plus, zona de influență rusă ar ajunge chiar pe râul Prut, față în față cu România. Și la doi pași de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cel mai mare centru NATO din sud-estul Europei, esențială pentru Ucraina. Desigur, alegerile din Republica Moldova sunt și un test pentru politica de extindere a Uniunii Europene. Cât de susținută este aceasta în statele candidate? Rezultatul alegerilor ne va da un răspuns. Și mai este conștientizarea de către presa și analiștii din Occident a pericolului războiului hibrid. Europenii se confruntă cu acest tip de agresiune în multiple feluri. Dronele survolează statele membre ale NATO și pot perturba activitatea de pe aeroporturi, cum se întâmplă la Copengaha și Oslo. Au loc atacuri cibernetice și acte de sabotaj. În plus, europenii înțeleg tot mai clar că ingerințele în alegeri, prin campanii de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și corupție electorală, nu se vor limita doar la Republica Moldova. Se întâmplă chiar acum în Cehia, înaintea alegerilor legislative de la sfârșitul săptămânii viitoare. Și se va putea întâmpla și în alte părți. Așa cum s-a întâmplat și în România. Și, dacă veni vorba despre România, mizele specifice sunt uriașe. Sigur, este umbra amenințătoare a Rusiei, de care am vrut să fim mereu departe. Dar mai sunt și interesele economice. Statul român a investit mult în Republica Moldova și cel puțin până acum a fost o poveste de succes, țara făcând pași mari către Europa. Dar și companiile românești s-au orientat către Republica Moldova. Sunt peste 300 de milioane de euro investite de companii din România. De altfel, România este principalul investitor străin în Republica Moldova și primul partener comercial. Toate acestea ar putea avea mult de suferit în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău. Iar o asemenea pierdere n-ar cădea deloc bine, având în vedere actuala situație economică și financiară din România. Și ar mai fi ceva. Pentru prima dată, societatea românească este divizată cu privire la alegerile de duminică. Aceasta, deoarece, extrema dreaptă, cotată în sondaje chiar și cu 40%, susține fățiș partida pro-rusă în Republica Moldova.   O premieră pentru România democratică. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

- Gaza: distrutte le poche strutture sanitarie ancora funzionanti a Gaza City- GSF: il tempo della scelta tra mediare per far arrivare gli aiuti o continuare- Russia: prosegue la guerra in Ucraina e i sorvoli sui cieli europei- Uganda: il presidente si ricandida per il sesto mandato- Cina: allerta per il super tifone Ragasa- Giappone: solo due ore al giorno di smartphone- Egitto: Tutankhamon avrà una nuova casaIl Notiziario Mondo di Radio Bullets oggi con Raffaella Quadri e Barbara Schiavulli

Il giornale francese Les Echos ha riferito che Stellantis ha annunciato ai rappresentati sindacali di Poissy che lo stabilimento, che dà lavoro a circa 2mila persone, rimarrà fermo per tre settimane, esattamente dal 13 ottobre al 3 novembre. I dipendenti saranno costretti a prendere una settimana di ferie forzate e 12 giorni di disoccupazione. Ma, sostiene ancora il quotidiano, «l'arresto della produzione non toccherà solamente Poissy, ma altri cinque stabilimenti europei, che si fermeranno temporaneamente nel mese di ottobre». In particolare sono indicate le fabbriche di Eisenach in Germania, di Saragoza in Spagna, del polo polacco di Tychy. Inoltre, è scritto ancora, «Madrid e Pomigliano si fermeranno rispettivamente 14 e 15 giorni». Ne parliamo con Filomena Greco, Il Sole 24 Ore e con Dario Duse, EMEA Leader per Automotive & Industrial e Italy Country Head di AlixPartners.Giorgetti, rottamazione ragionevole, contributo da bancheIl cantiere della manovra riparte dal quadro della crescita, da cui dipenderanno i parametri di debito e deficit su cui costruire la legge di bilancio: dalle prime stime provvisorie contenute nel Dpfp, il documento che sarà inviato in Parlamento entro il 2 ottobre, emerge una crescita tendenziale, cioè senza tener conto delle misure di stimolo all'economia, pari a +0,5% per il 2025 e +0,7% nel 2026. Ieri il ministro Giorgetti ha parlato in collegamento a un evento elettorale della Lega a Pesaro durante il quale ha spiegato: "ho presente la rotta, chiaramente non faccio come quelli che mettono il pilota automatico e non si rendono conto dei temporali che arrivano, la rotta è stata un po' disturbata da temporali" a partire dalla guerra in Ucraina. Sulle misure ha parlato della rottamazione: "L'obiettivo è arrivare alla pace fiscale, termine migliore di rottamazione e battaglia storia della Lega. Ci stiamo lavorando, ormai siamo in vista di un risultato ragionevole utile per arrivare a possibilità di far rifiatare chi si trova in questa situazione, di farlo lavorare per se e la propria impresa e contribuire in ragione delle sue possibilità". Lato entrate, invece, il ministro leghista definisce "assolutamente doveroso" un contributo delle banche dove "non andiamo a fare crociate, ci metteremo al tavolo con loro e troveremo il modo in cui possano dare un contributo al sollievo fiscale": si tratta di intervenire su un settore che ha fatto "utili stratosferici" ma "senza bullizzare nessuno". Approfondiamo il tema con Gianni Trovati, Il Sole 24 Ore.Microchip, al via il progetto da 220 milioni a CataniaQuesta mattina, come ha scritto sul Sole Nino Amadore, a Roma nei locali della sede del Cnr, ha cominciato a prendere forma il progetto strategico per Catania e per l'Europa. Il kick off meeting (la riunione di avvio del progetto) della Linea pilota Wbg (Wide Band Gap) punta alla ricerca e sviluppo sul fronte dei microchip di potenza che permettono di costruire dispositivi più efficienti e compatti per auto elettriche, impianti fotovoltaici, reti intelligenti e industrie avanzate. Un progetto, uno dei cinque finanziati nell'ambito del Chips Act voluto dalla Commissione europea per incentivare la produzione di semiconduttori a livello europeo, portato avanti dal Consorzio Chip4Power, formato dal Cnr come socio di maggioranza, Fondazione Bruno Kessler, Fondazione ChipsIT e Consorzio Iunet, di cui fa parte anche l'Ateneo di Catania. E oggi a Roma all'incontro che sarà aperto dal presidente del Cnr Andrea Lenzi, oltre ai rappresentanti dei due ministeri che hanno sostenuto l'iniziativa (il Mimit e il ministero dell'Università) si ritroveranno tutti i partner: una quindicina distribuiti in sette Paesi dell'Ue (Italia, Svezia, Francia, Germania, Austria, Polonia e Finlandia). Ne parliamo con Nino Amadore, Il Sole 24 Ore.

1) Tenete gli occhi sulla flotilla ma l'attenzione deve rimanere su Gaza. L'appello degli attivisti della Global Sumud dopo le azioni di intimidazioni della notte scorsa. (Virginia Platini) 2) Uefa e Fifa senza più scuse. Il comitato di esperti Onu chiede la sospensione di Israele dal calcio internazionale come risposta al genocidio in corso. 3) Ucraina. Le parole di Trump al palazzo di vetro sulla fine della guerra per nulla rassicuranti. Il punto di Esteri 4) ”Questo show non è importante, ma è importante che uno show come questo esista“. Negli Stati Uniti il ritorno di Johnny Kimmel senza particolari drammi o clamori 5) C'era una volta in Italia. L'omaggio della Francia a Claudia Cardinale. La grande attrice – nata e cresciuta in Tunisia – è stata un punto di riferimento del cinema mediterraneo. Lo speciale di Esteri con Mauro Gervasini (Film TV) e il regista tunisino Mohamed Chalouf 6) Progetti sostenibili. Migliorare la gestione dell'acqua e delle zone protette per affrontare l'aumento delle temperature. Succede nella provincia argentina di Mendoza.

- Chủ tịch nước Lương Cường có bài phát biểu quan trọng tại phiên thảo luận cấp cao Đại hội đồng Liên hợp quốc khoá 80 tại Hoa Kỳ với thông điệp “Tôn vinh giá trị của hoà bình, chuyển đổi mạnh mẽ để kiến tạo tương lai bền vững”- Thủ tướng Phạm Minh Chính đề nghị khẩn trương xây dựng hoàn thành cơ sở dữ liệu các cấp các ngành trong năm nay- Hải Phòng, Quảng Ninh, Hưng Yên cấm biển từ trưa và chiều nay. Nhiều địa phương cũng khẩn trương triển khai các biện pháp ứng phó với bão số 9 dự báo sáng mai sẽ đi vào Vịnh Bắc Bộ- Tổng thống Mỹ thay đổi lập trường về cuộc xung đột tại Ucraina khi cho rằng, với sự hỗ trợ của Liên minh châu Âu và NATO, Ucraina có thể chiến đấu và giành lại toàn bộ lãnh thổ như nguyên trạng ban đầu

Viviana Mazza racconta che cosa ha detto il presidente Usa nel suo discorso all'Assemblea generale delle Nazioni Unite. Federico Fubini spiega che cosa si nasconde dietro l'attacco ibrido a Danimarca e Norvegia, che rivela un'intenzione chiara da parte della Russia (che però smentisce). Giusi Fasano ricostruisce come si è arrivati alla sentenza di primo grado nei confronti del figlio del fondatore dei 5 Stelle e di suoi tre amici, per violenza sessuale di gruppo.I link di corriere.it:Il discorso di Trump all'Onu: «L'Ue deve smettere di comprare gas da Mosca. Il cambiamento climatico è una truffa»Droni su Danimarca e Norvegia: perché riguarda la guerra in Ucraina (e il ruolo di Mosca, anche se smentisce)Ciro Grillo e due amici condannati a 8 anni, sei anni e sei mesi al quarto imputato

In apertura i principali fatti del giorno commentati con Paolo Mieli.Dopo i droni in Polonia e Romania, venerdì la Russia ha violato anche lo spazio aereo dell'Estonia costringendo i caccia della NATO, anche italiani, ad alzarsi in volo per respingere quelli russi. La guerra in Ucraina sta entrando anche nei paesi NATO europei? Ne parliamo con Gigi Donelli, Radio 24 e con Giorgio Battisti, generale di Corpo d'Armata, Presidente della Commissione Militare del Comitato Atlantico Italiano.

Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor decide dacă Chișinăul va continua parcursul european în pofida presiunilor Rusiei. Iată titlurile ediției: - Invitatul emisiunii de astăzi este Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului din România, instituție care a trimis în ultimele două săptămâni două notificări către TikTok pentru a sesiza comportamente neautentice care promovează concurenți electorali din Republica Moldova. - Cum văd campania electorală ucrainenii din satele din nordul țării. - Și o incursiune în istoria recentă – atunci când comuniștii au revenit la putere la Chișinău, în 2001, și ce a urmat – o lecție care a costat RM două decenii de stagnare și pe care jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, ne-o reamintește în contextul alegerilor de peste câteva zile. Știrile zilei: Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Duminica viitoare se va decide cursul Republicii Moldova pentru următoarele decenii – își va continua aceasta parcursul european sau va fi acaparată de Kremlin prin intermediul partidelor pro-ruse. În stânga Prutului se amplifică nu atât lupta politică, cât valul de știri false, dezinformări și tentative de a cumpăra voturi și, respectiv, de partea cealaltă, încercările autorităților de a combate fenomenul. *** În această dimineață Poliția a anunțat că a discins împreună cu alte instituții de forță și Serviciului de Informații și Securitate cu peste 250 de percheziții, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localitǎți. „Acțiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masǎ, coordonate din Federația Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Perchezițiile au loc atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare”, se spune într-un comunicat al poliției, care anunță că va reveni cu detalii dupǎ finalizarea acțiunilor. *** În context ar fi de spus că opoziția pro-rusă de la Chișinău se pare că se pregătește de proteste după alegerile de la sfârșitul săptămânii. Blocul Patriotic din care fac parte comuniștii și socialiștii au anunțat Primăria Chișinău că planifică manifestații în mai multe locații din Chișinău chiar a doua zi după alegeri, pe 29 septembrie. Tot atunci, ar urma să iasă la proteste și adepții oligarhului fugar Ilan Șor. Directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, spune că presupusele destabilizări ar putea fi determinate de dorința Moscovei de a deturna procesul democratic din Republica Moldova. *** Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii au reținut un grup de persoane care realizau sondaje false la telefon. „S-a constatat că persoanele ar fi acționat concertat, la solicitarea unei forțe politice, în vederea manipulării opiniei publice prin diverse sondaje pentru care au primit remunerații provenite din surse ilicite”, notează comunicatul Centrului Anticorupție. Directorul comunității WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa notează că sondajele false sunt de fapt o modalitate de dezinformare. „Sub pretextul întrebărilor, erau promovate niște falsuri precum că Moldova ar urma să pornească un război, sau că în Moldova urmează să fie închise bisericile, și multe alte falsuri. CNA denunță că aceste așa-zise sondaje sunt finanțate din aceleași scheme ca și partidele politice pro-ruse. Fabricile de trolli deconspirate de investigațiile Ziarului de Gardă. Scopul acestor metode murdare este influențarea opiniilor cetățenilor și îndreptarea acestora împotriva forțelor pro-europene în ajun de alegeri. Este parte din schema complexă a Rusiei de a se amesteca în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Fiți atenți și nu credeți în sperietorile de pe internet sau așa-zisele sondaje la telefon. În spatele acestora sunt mulți bani murdari și interesele grupărilor oligarhice”, declară directorul WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a fost nevoită să dezmintă zvonurile privind închiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria. CEC precizează că această știre falsă face trimitere la un așa-zis comunicat publicat pe o pagină clonată a site-ului instituției. Comisia Electorală îndeamnă cetățenii să se informeze exclusiv din surse oficiale, să raporteze tentativele de dezinformare și să contribuie la protejarea integrității procesului electoral. *** Încă o știre falsă transmisă de mai multe canale anonime de pe Telegram, susține că România s-ar pregăti să intervină militar în Transnistria, dacă vor exista tensiuni în timpul alegerilor parlamentare de duminica viitoare. Mesajele, publicate la sfârșitul săptămânii trecute, citau ca sursă o publicație poloneză și au fost distribuite coordonat, înregistrând 190.000 de vizualizări într-o singură zi aproape 3 mii de distribuiri, transmite Mediacritica, citată de TV8. Opt canale de Telegram au distribuit 32 de postări în care se afirmă că „Bucureștiul mobilizează unități militare în cazul unor tulburări în Transnistria” sau „Artileria română ar putea interveni pentru a soluționa criza politică din Moldova”. Postările false susțin că sprijinul militar ar fi fost cerut de președinta Maia Sandu, pentru că, citez, „PAS riscă să piardă alegerile din Moldova, iar autoritățile române și ar putea încerca să influențeze rezultatul în favoarea partidului de guvernare din Republica Moldova”. Postările pretind că se bazează pe „surse proprii” și includ fotografii presupuse a fi realizate la Focșani și Brăila, locurile unde ar staționa brigăzile tactice și de geniu ale armatei române. Autorii ar fi „observat o activitate intensă înainte de plecare: camioane, blindate și obuziere care se deplasau în coloane spre granița de sud-vest, pregătindu-se, citez, să traverseze Prutul dacă Maia Sandu va da ordinul”. „Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și panică, a comentat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al șefei statului. De la începutul războiului din Ucraina, obiectivul principal al președintei Maia Sandu a fost și rămâne asigurarea păcii și a stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a mai spus Igor Zaharov. *** Măsuri speciale la Aeroportul din Chișinău, începând din 25 septembrie. Poliția de Frontieră anunță că în perioada 25 – 30 septembrie vor fi instituite măsuri privind accesul limitat în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău. Decizia a fost luată de Grupul de management a riscurilor. Accesul în terminal va fi permis doar pasagerilor care dețin bilet și documente de călătorie, precum și personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. *** Și, Ucraina a introdus, prin decret prezidențial, noi sancțiuni împotriva unor persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, dar și împotriva propagandiștilor și politicienilor pro-ruși din Moldova. Lista include 11 persoane de la Chișinău, din autonomia găgăuză și din Transnistria, inclusiv deputați sau candidați pe listele unor partide pro-ruse. Kievul precizează că aceste măsuri sunt aliniate politicilor partenerilor internaționali și au ca scop blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și contracararea propagandei Moscovei.

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media) Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică. Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media. Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate. În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii. Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui. Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local. În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.   Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF. S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul. Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei. Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România. Integral pe pagina SpotMedia. „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) „Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării.  Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Londra riconosce lo Stato di Palestina, l'ira di Netanyahu 

Sindacati italiani in piazza per Gaza: oggi la mobilitazione indetta dalla CGIL, lunedì scioperano le sigle di base. Sentiamo Salvatore Marra, responsabile politiche internazionali della CGIL. Putin: “700mila soldati russi al fronte”. Trump: “Il presidente russo mi ha deluso”. L’Ue valuta l’utilizzo di effettuare prestiti all’Ucraina utilizzando asset russi congelati. Ci colleghiamo con il nostro inviato a Kiev, Gigi Donelli. In testa alla classifica delle buone notizie di questa settimana il progetto “Strade in gioco” per restituire spazi ai bambini. Con noi Marina Terragni, Autorità garante per l’infanzia e l’adolescenza, promotrice dell’iniziativa.

Questa volta non droni, ma jet: tre Mig russi violano lo spazio aereo della Nato rimanendo in volo in Estonia per 12 minuti. Con noi per parlarne Alessandro Marrone, responsabile del programma “Difesa, sicurezza e spazio” dell’Istituto Affari Internazionali. Andiamo poi in Ucraina, dove troviamo il nostro Gigi Donelli, inviato di Radio 24 a Kiev. È oro in Giappone per Dallavalle nel salto triplo. Ci racconta tutti Dario Ricci. Continua la serie di Reportage di Radio 24 dedicato agli istituti penali minorili. In questa puntata Livia Zancaner è entrata nel Cesare Beccaria di Milano. Infine, il Meteo del fine settimana con Antonio Sanò, de IlMeteo.it.

L'apertura dei giornali, con le notizie e le voci dei protagonisti, tutto in meno di 30 minuti.Parte oggi un nuovo viaggio di Radio 24 tra Polonia e Ucraina per raccontare come la guerra sta mettendo a dura prova anche i paesi vicini a Kyiv. Gigi Donelli, giornalista di Radio 24, in diretta ci racconta cosa prevede il suo nuovo viaggio in Ucraina.

Gaza: continua l'offensiva su Gaza City, la Commissione Europea valuta misure contro Israele, impedito l'ingresso a due parlamentari britannici in CisgiordaniaRussia, scoperti dai ricercatori Yale campi di addestramento per la rieducazione dei bambini ucraini. Zelensky sarà all'Assemblea Generale delle Nazioni UniteRegno Unito, stop ai ricorsi dell'ultimo minuto per evitare la deportazioneArgentina, proteste contro il presidente MileiTensione tra Belize e GuatemalaNiger, folla falciata da uomini in motociclettaChad, modificare la costituzione per avere un presidente a vitaZimbabwe, organizzazione umanitaria denuncia il partito della violenza

Donald Trump è arrivato in Gran Bretagna insieme alla consorte Melania, per la sua seconda visita di Stato nel Paese. Dopo un primo incontro con il re e la regina, il presidente discuterà con Keir Starmer di relazioni economiche e nuova cooperazione nucleare e dei conflitti a Gaza e in Ucraina. Ne parliamo con Giorgia Scaturro, nostra collaboratrice a Londra.A Gaza l'offensiva di terra continua obbligando migliaia di palestinesi all'esodo. Delle ultime mosse sul campo di Israele e della relazione dell'Onu sul perché si sarebbe configurato un vero e proprio genocidio a Gaza parliamo con Michael Milshtein, responsabile del Centro per gli studi palestinesi dell'Università di Tel Aviv, e con Paolo Palchetti, professore docente di Diritto internazionale alla Sorbonne di Parigi.

1) Messaggio dalla Palestina: Uno Stato non servirà a nulla se saremo tutti morti. (Martina Stefanoni) 2) “Respingiamo le accuse di antisemitismo”. Parla l'avvocato australiano Chris Sidoti, membro del Panel Onu che ha pubblicato ieri un rapporto sul genocidio a Gaza. (Intervista di Valeria Shroter) 3) Ucraina. L'euforia mediatica per i vertici del mese scorso è già finita. Il conflitto va avanti. Il punto di Esteri. (Emanuele Valenti) 4) Il debito non è nostro. Domani i lavoratori francesi in piazza per chiedere una finanziaria più giusta e più tasse per i ricchi. (Francesco Giorgini ) 5) Messico. La lotta alla povertà premia la presidente Claudia Sheinbaum. A due settimane del primo anniversario del suo insediamento la sua popolarità al 70%. (Alfredo Somoza) 6) Progetti sostenibili: connettere le zone verdi per migliorare la vivibilità. Succede a Curitiba capitale dello stato brasiliano del Paranà. (Fabio Fimiani)

Gaza: offensiva via terra per prendere il controllo di Gaza City da parte dell'esercito israelianoGerusalemme: manifestanti israeliani davanti alla casa di Netanyahu contro l'incursione di terraUcraina: colpita la raffineria di Saratov, nella regione Russa. Possibile incontro tra Zelensky e Trump a margine dell'assemblea generale delle Nazioni Unite. Per il 76% degli ucraini, la guerra si potrebbe vincere se ci fosse più appoggio da parte dell'occidenteLondra: striscione al castello di Windsor raffigurante Epstein e TrumpBrasile: Bolsonaro ricoverato in ospedale dopo violenti episodi di singhiozzo durante gli arresti domiciliariPerù: 900 turisti bloccati vicino a Machu PicchuSud Sudan: la corruzione sta uccidendo la popolazioneZambia: due anni di prigione e lavori forzati a chi usa la stregoneria

®L'Ucraina combatte ogni giorno da più di tre anni, ma dai racconti raccolti a Kyiv, sotto il fuoco dei bombardamenti, e a Kharkiv, città perennemente sotto attacco a pochi chilometri dal fronte, emerge una ferita più profonda delle bombe: l'Ucraina guarda all'Europa e ha bisogno di lei per sopravvivere. L'Europa osserva l'Ucraina, ma non sempre riesce a capire davvero. Mentre a Kyiv si cerca una fragile normalità e a Kharkiv si lotta per sopravvivere sotto l'artiglieria, cresce un senso di isolamento. In mezzo resta una guerra che non è solo militare, ma anche di percezione, memoria e identità.Prima emissione: 24 luglio 2025

Il punto sugli esteri in partenza di trasmissione con Trump che invoca la pena di morte per il killer di Charlie Kirk e i cieli tra la Polonia e l'Ucraina chiusi. Ci occupiamo poi delle cosiddette teorie mediche "Hamer" perchè una coppia di Vicenza seguace di questi dettami è a processo per omicidio con dolo eventuale per la morte del figlio nel 2024 affetto da tumore osseo. Infine parliamo di bullismo fuori e dentro le mure scolastiche e ospitiamo in studio i fondatori di una app che aiuta contro l’assuefazione da social.

Kiev risponde a Mosca: raid e sabotaggi in territorio russo.

Come sempre, iniziamo il nostro programma parlando di attualità. L'argomento della nostra prima notizia riguarda la proposta di rinominare il Dipartimento della Difesa degli Stati Uniti in “Dipartimento della Guerra”. Continueremo, poi, con una disputa storica di lunga data tra Ucraina e Polonia, finalmente risolta tra i due paesi. Seguirà la discussione su un documento inviato al Dipartimento dell'Energia americano da 85 scienziati del clima, in risposta al rapporto sui cambiamenti climatici prodotto dall'amministrazione Trump. Infine, parleremo del canone culturale presentato dal governo svedese, che comprende 100 opere, marchi e idee per definire l'identità svedese. Sorprendentemente, gli ABBA non sono stati inclusi nella lista.    La seconda parte della puntata è dedicata alla lingua e alla cultura italiana. L'argomento grammaticale di oggi è Possessive Pronouns and Adjectives. Ne troverete numerosi esempi nel dialogo che seguirà, ispirato alla presentazione, all'82ª edizione della Mostra internazionale d'arte cinematografica di Venezia, di un film che ha fatto discutere molto: La Grazia, del celebre regista italiano Paolo Sorrentino. Nel finale ci soffermeremo sull'espressione idiomatica di oggi: Trattare con i guanti bianchi. Ci lasceremo ispirare da una storia eccezionale: quella di Emma Maria Mazzenga, una donna che, nonostante i suoi novant'anni, corre ancora più veloce del tempo e sta riscrivendo i record della sua categoria. - Trump cambia di nuovo il Dipartimento della Difesa in Dipartimento della Guerra - Ucraina e Polonia cercano di riconciliarsi su una disputa risalente alla Seconda Guerra Mondiale - Gli scienziati del clima criticano il rapporto dell'amministrazione Trump sul cambiamento climatico - I critici definiscono il canone culturale del governo svedese nazionalistico ed esclusivista - Venezia accoglie Sorrentino: ironia e politica ne La Grazia - Emma Mazzenga, la novantenne che corre più veloce del tempo

E dopo le esportazioni italiane ci spostiamo sul fronte ucraino con lo schieramento di 40mila soldati polacchi a ridosso della Bielorussia e le indicazioni di un generale dell'aereonautica italiana raccolte da Valentina Pigliautile, quindi ci spostiamo in America con Angelo Paura e la caccia al killer di Charlie Kirk arrivata quasi al capolinea, e chiudiamo con la storia di Sport di Massimo Boccucci che oggi ci parla di Jannik Sinner

L'estate non ha fermato i conflitti nel mondo. Nella Striscia di Gaza, sempre sotto l'attacco di Israele che blocca anche l'ingresso di aiuti, è stato proclamato lo stato di carestia e così i cittadini di alcuni Paesi del mondo hanno caricato cibo e farmaci e con una vera e propria flotta, chiamata Global Sumud Flotilla, stanno provando a portarli di persona ai palestinesi. Anche il conflitto in Ucraina continua e questa settimana la Russia ha lanciato droni esplosivi nei cieli della Polonia, che li ha abbattuti. In questa puntata parliamo delle proteste degli adolescenti in Nepal, un Paese dell'asia meridionale, nate perché il governo ha bloccato le piattaforme social, e di quelle scoppiate in Francia. Intanto in Italia è ricominciata la scuola dove, da quest'anno, non si potrà usare lo smartphone e il voto di comportamento conterà di più in pagella. Le poste della Danimarca hanno annunciato che alla fine dell'anno smetteranno di consegnare le lettere (tanto – dicono – non le usa più nessuno), mentre in Corea del Sud per tenere a bada la criminalità la polizia ha arruolato un agente un po' speciale

La violenza politica negli Stati Uniti ha raggiunto livelli allarmanti. Charlie Kirk, attivista di destra alleato di Donald Trump e rock star del movimento Maga (Make America Great Again), è stato ucciso con un'arma da fuoco mentre partecipava a un evento alla Utah Valley University. Kirk stava tenendo una presentazione quando è stato colpito al collo da un proiettile. Ne parliamo con Mario Del Pero, professore di Storia internazionale a Sciences Po.L'invasione dello spazio aereo polacco e il ricorso all'articolo 4 del trattato atlantico hanno davvero segnato un punto di non ritorno rispetto al conflitto in Ucraina? Lo chiediamo a Roberto Menotti, vice direttore di Aspenia, e a Elio Calcagno, ricercatore del programma "Difesa" di Iai.

Dopo l'Ucraina e i suoi pericoli, il commento di Mario Ajello ci parla del rapporto tra Italia e Francia in un momento delicato per i cugini, il commento politico oggi è di Valentina Pigliautile che ci parla di elezioni e di accordi in bilico, per la cronaca con Federica Pozzi affrontiamo un caso molto delicato, l'omicidio di Liliana Resinovich, per la storia di Sport oggi Massimo Boccucci ci porta davanti a un tribunale molto speciale, e oggi con il Messaggero torna l'inserto gratuito Moltosalute con Alessandra Camilletti che ci anticipa alcuni interessanti contenuti.

Quale il ruolo della letteratura russa nella realtà ucraina? In un momento in cui la nazione ucraina cerca di ritagliarsi una identità nazionale attraverso la lingua e la riscoperta di grandi autori e poeti poco conosciuti durante la presenza sovietica, la scrittrice ucraina Jevhenija Kononenko (membro dell'associazione degli scrittori ucraini e assistente di ricerca presso l'Ukrainian Center for Cultural Studies) ci racconta una realtà molto più complessa, in cui la letteratura russa è ancora parte integrante della realtà letteraria e sociale della nazione.Certo, l'ucraino è una realtà ben radicata, sul territorio e nel mondo della cutlura, ma non si può dimenticare il ruolo che l'altro idioma, quello russo, e l'altra letteratura, quella di Pushkin ad esempio, hanno avuto ed ancora hanno nella realtà ucraina. La Kononenko crea un personaggio sulle impronte proprio di Pushkin, ridando vita al protagonista di un suo racconto di grande successo e “trapiantandolo” nella nostra epoca. A dispetto del titolo (Una storia russa) il romanzo è decisamente ucraino, un invito a comprendere la realtà ucraina attraverso la letteratura e i grandi classici che ancora oggi fanno parte della nostra vita.Con Jevhenija Kononenko, scrittrice, e Alessandro Achilli, traduttore del lavoro e Professore associato di slavistica all'Università di Cagliari.

Nel discorso sullo Stato dell’Unione a Strasburgo, Ursula von der Leyen ha invocato maggiore autonomia europea in difesa, energia, tecnologia ed economia. Sull’Ucraina, proposta l’utilizzazione dei fondi russi congelati per prestiti a Kiev e un’alleanza per la produzione di droni (6 miliardi di euro). Sul fronte economico, annunciata una tabella di marcia per rafforzare il mercato unico entro il 2028, liberalizzando servizi, energia e telecomunicazioni. In materia ambientale, confermata la riduzione del 90% delle emissioni al 2040, con il futuro dell’auto orientato all’elettrico, ma restano dubbi sui costi. L’industria automobilistica europea, riunita a Monaco, chiede più flessibilità normativa, appello sostenuto anche dal cancelliere tedesco Merz. Ne parliamo con Adriana Cerretelli, editorialista Sole 24 Ore Bruxelles.Macron nomina nuovo premier il giovane LecornuEmmanuel Macron ha nominato premier Sébastien Lecornu, 39 anni, ministro delle Forze Armate e suo fedelissimo, dopo le dimissioni di François Bayrou. Lecornu eredita un contesto complicato: una manovra da 43,8 miliardi, un voto di sfiducia e una maggioranza frammentata. Dovrà costruire una coalizione stabile, con LFI che continua a chiedere la destituzione di Macron. La nomina segna anche una rivincita politica del presidente, che aveva scelto Lecornu già a dicembre. Intanto, proteste in strada e oltre 100 arresti, soprattutto a Parigi. Il commento è di Marc Lazar, Presidente della School of Government dell'Università Luiss.Istat, boom prezzi alimentari: +30% rispetto al 2019 Secondo l’Istat, a luglio 2025 i prezzi degli alimentari in Italia sono saliti del 30,1% rispetto al 2019, meno della media UE (+39,2%). Germania e Spagna hanno registrato rincari maggiori, mentre la Francia un aumento più contenuto (+27,5%). L’aumento dei beni alimentari (88,5% del “carrello della spesa”) ha allargato il divario con l’inflazione generale, influenzata anche dai prezzi energetici: a agosto il differenziale ha raggiunto 1,9 punti percentuali. Interviene Massimo Baldini, docente di Scienza delle Finanze presso l' Università di Modena e Reggio Emilia.Novo Nordisk taglierà 9.000 posti di lavoro. Nel 2025 stime profitti riviste tre volte. Pesa la concorrenzaDopo aver perso il 60% in Borsa e 170 miliardi di euro di capitalizzazione, Novo Nordisk annuncia 9.000 tagli (11% della forza lavoro) per risparmiare 1,3 miliardi di dollari entro il 2026. Riviste al ribasso per la terza volta le stime di crescita dei profitti, ora previste tra il 4% e il 10% contro il 27% stimato a inizio anno. L’azienda punta a riorganizzarsi per concentrarsi su diabete e obesità, ma soffre la concorrenza di Eli Lilly, che domina il mercato Usa. Tentativi legali contro copie non autorizzate del semaglutide non hanno fermato la perdita di quote. Il nuovo Ceo Doustdar parla di decisioni difficili ma necessarie per il futuro. Il commento è affidato a Biagio Simonetta, Il Sole 24 Ore.

“Un attacco deliberato” secondo il Ministro degli esteri polacco Radoslaw Sikorski, mentre per la Russia la Polonia “diffonde miti per aggravare la situazione in Ucraina” e non c’era alcuna intenzione d’attacco. La violazione dello spazio aereo polacco però rimane, come anche l’intervento di aerei polacchi per eliminare i droni russi. Dura la reazione di tutto il fronte Nato, che, come ha affermato il Ministro della Difesa italiano Guido Crosetto “è pronta a reagire”. Ne parliamo con Marco Di Liddo, Direttore del Centro Studi Internazionali.Nel frattempo la Francia vive un periodo di forte instabilità e, dopo la nomina di ieri di Lecornu come nuovo primo ministro, oggi ha affrontato una giornata di proteste, organizzata dal movimento Bloquons tout (Blocchiamo tutto). Ci colleghiamo con Danilo Ceccarelli, collaboratore di Radio 24 in diretta da Parigi.Andiamo poi sull’Isola d’Elba, dove il maltempo sta causando molti danni. Sentiamo Tiziano Nocentini, Sindaco di Portoferraio (LI) e poi cerchiamo di capire come andranno i prossimi giorni con Mattia Gussoni, de IlMeteo.it.

Israele: attacco a Doha in Qatar per colpire i leader di alto livello di HamasGaza: un elenco di morte, nuovi civili uccisi. Gli attacchi non si fermanoCisgiordania e Palestina: le forze israeliane hanno sparato nel campo profughi di JeninGlobal Sumud Flotilla: secondo giorno, secondo attacco, colpita la nave AlmaUcraina: attacco russo a Yarova nella regione di Donetsk, uccise 24 persone in coda per ricevere la pensione. La Germania annuncia di investire 300 milioni di euro in droni a lungo raggioLondra: un nuovo murales dell'artista Bansky sul muro dell'Alta Corte che raffigura un giudice mentre prende a martellate un manifestante a terraQuesto – e non solo – nel notiziario di Radio Bullets, a cura di Stefania Cingia.

Oggi parliamo dell'attentato a Gerusalemme, poi andiamo in Cina (con qualche aneddoto personale) e infine in Ucraina che la Russia continua a colpire senza sosta. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com   Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Protagonisti di questa puntata sono due protagonisti della protesta civile. Nella prima parte Oleg Orlov, 72 anni biologo, impegnato nei movimenti per i diritti umani in Russia, tra i fondatori di Memorial, associazione premiata nel 2022 con il Nobel per la Pace. Per aver criticato l'invasione dell'Ucraina del 2022, Orlov è stato condannato a due anni e mezzo di reclusione nel febbraio 2024 per il reato di "discredito delle forze armate". Sei mesi dopo è stato rilasciato in uno scambio di prigionieri con gli Stati Uniti ed esiliato. Nella seconda parte Yarina Grusha, docente di lingue e cultura ucraina e scrittrice ci introduce la figura di Victoria Amelina, giornalista e ricercatrice ucraina, e del suo ultimo lavoro: "Guardando le donne guardare la guerra" (ed.Guanda).

- Quân ủy Trung ương, Bộ Quốc phòng tổ chức chương trình chính luận nghệ thuật “Bản hùng ca chiến thắng” nhân kỷ niệm 80 năm Ngày truyền thống Bộ Tổng Tham mưu Quân đội nhân dân Việt Nam (7/9/1945 - 7/9/2025). - Sau 15 ngày ra rạp, 'Mưa đỏ', phim về cuộc chiến bảo vệ thành cổ Quảng Trị cán mốc doanh thu 500 tỉ đồng. - Tổng thống Nga Vladimir Putin cho rằng: Nga và Ucraina đang “gần như không thể” đi tới thỏa thuận về các vấn đề then chốt.- Trung Quốc sử dụng trí tuệ nhân tạo giúp giảm 90% tỷ lệ chẩn đoán sai hội chứng động mạch chủ cấp tính, ngăn ngừa tỷ lệ tử vong cao.

Oggi parliamo di Giorgio Armani, poi di Ucraina dopo il summit dei Volonterosi che si è tenuto a Parigi e infine torniamo sul tema delle concessioni balneari, con il punto di vista di un gestore di uno stabilimento. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Oggi torniamo a parlare di Ucraina, poi di un becero sito sessista che è stato chiuso e infine del piano casa. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Oggi parliamo della crisi in Francia, di come sta cambiando l'America di Donald Trump e di Ucraina. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Iniziamo la prima parte del programma parlando dei tentativi di porre fine alla guerra in Ucraina. Gli sforzi congiunti del Presidente degli Stati Uniti e dei leader europei riusciranno davvero a portare ad un accordo di pace? Proseguiremo, poi, con un dibattito sulle critiche sollevate dall'estrema destra nell'UE riguardo all'assegnazione di oltre 17 milioni di euro a progetti legati all'Islam. Nella sezione dedicata a scienza e tecnologia parleremo di uno studio sorprendente che mostra come sia possibile convertire i pensieri dei pazienti in voce artificiale. E infine, discuteremo di un programma europeo per reclutare scienziati statunitensi. Dopo i tagli draconiani ai progetti scientifici decisi da Trump, l'Europa sta, davvero, “soffiando” i cervelli agli americani?    La seconda parte della puntata è dedicata alla lingua e alla cultura italiana. L'argomento grammaticale di oggi è Prepositions: Simple and Articulated. Ne troverete numerosi esempi nel dialogo che seguirà, incentrato su una polemica che ha scaldato le estati degli italiani: l'aumento dei prezzi per l'affitto di sdraio e ombrelloni negli stabilimenti balneari. Nel finale ci soffermeremo sull'espressione idiomatica di oggi: A colpo sicuro. Il dialogo in cui la useremo prende spunto da una notizia che riguarda la costruzione del Ponte sullo Stretto di Messina. Dopo decenni di annunci e rinvii, il governo ha approvato il progetto definitivo, passo cruciale verso l'avvio dei lavori. Ma alle promesse di sviluppo si contrappongono proteste e dubbi: c'è chi vede un'opera storica e chi teme uno spreco colossale. - I leader europei rispondono dopo il vertice Trump-Putin, ma non si intravede alcun progresso - L'UE risponde alle critiche sui progetti di ricerca legati all'Islam - I ricercatori decifrano con precisione i pensieri dei pazienti - L'Europa sta cercando di accaparrarsi gli scienziati statunitensi dopo i drastici tagli di Trump? - Agosto di polemiche: spiagge care e ombrelloni chiusi - Tra sogno e realtà: il futuro del Ponte sullo Stretto di Messina