Podcasts about ucraina

Viviana Mazza parla delle misure alle quali il presidente Usa starebbe pensando per spingere quello russo ad accettare un cessate il fuoco in Ucraina. Rita Querzè analizza l'intervento della premier all'Assemblea generale degli imprenditori. Michela Rovelli spiega che cosa può fare chi non si è opposto all'utilizzo dei propri dati su Facebook e Instagram per l'addestramento dell'intelligenza artificiale dell'azienda di Menlo Park.I link di corriere.it:Trump e la tentazione di «nuove» sanzioni alla RussiaMeloni a Confindustria: «Italia credibile davanti a quadro economico difficile»Meta AI, cosa può fare ora chi non si è opposto all'uso dei suoi dati Instagram e Facebook per l'addestramento

# Contenuto pubblicitario per eToro

Dagli studi radiofonici del Parlamento europeo di Strasburgo, la nostra intervista all'eurodeputato Roberto Vannacci (PfE). Una lunga chiacchierata su alcuni dei temi più attuali dell’agenda europea: dai conflitti in Ucraina e in Medio Oriente, fino alla discussione sulla difesa comune europea. Se avete già visto il nostro reel con Vannacci, non potete perdetevi l'intervista integrale! Il contenuto è stato […]

Ha preso il via a Trento il Festival dell'Economia, che celebra la sua ventesima edizione e i 160 anni del Sole 24 Ore. Il tema di quest'anno è “Rischi e scelte fatali. L'Europa al bivio”. L'evento, organizzato dal Gruppo 24 Ore e Trentino Marketing con il supporto delle istituzioni locali, si tiene dal 22 al 25 maggio. Nella giornata inaugurale, presenti cinque ministri tra cui Tajani, Giorgetti, Santanchè e Crosetto, e figure di rilievo come Caltagirone, Tremonti, Tronchetti Provera e Andrea Illy. La giornata si chiude con la cerimonia inaugurale e un intervento del cardinale Ravasi. Il Festival ospita 6 Premi Nobel e oltre 290 relatori tra economisti, accademici, imprenditori e rappresentanti delle istituzioni. Al centro, il futuro dell'Europa in un contesto geopolitico segnato da conflitti, crisi economiche e leadership deboli. Il ritorno di Trump alla presidenza degli Stati Uniti ha rappresentato una svolta storica, aprendo a scenari di grandi cambiamenti: il ritorno del potere degli Stati, la globalizzazione che difficilmente ritornerà almeno come l'abbiamo conosciuta, lo sviluppo del commercio internazionale che dovrà fare i conti con una nuova era di dazi e protezionismo. Altrettanto certa è la polarizzazione sempre più evidente tra Stati Uniti e Cina, con l'Europa sempre di più un vaso di coccio tra due vasi di ferro, costretta a fare i conti con la Germania in recessione, le difficoltà sempre più evidenti della Francia e la drammatica mancanza di leadership adeguate. Il tutto in uno scenario che vede la geopolitica imporsi come variabile determinante, con una sessantina di guerre in corso e le lacerazioni indotte dal conflitto in Ucraina e dalla carneficina in Medio Oriente. Intervengono Marco Magnani, professore di International Economics alla LUISS Guido Carli e Giuliano Noci - Professore ordinario in Ingegneria Economico-Gestionale, insegna Strategia & Marketing presso il Politecnico di Milano. Dal 2011 è Prorettore del Polo territoriale cinese dell'Ateneo milanese.Consob, sospesa l'ops Unicredit su Banco BpmColpo di scena nell'Ops lanciata da UniCredit su Banco Bpm: la Consob ha accolto la richiesta di sospensiva dell'operazione per 30 giorni, riconoscendo la presenza di nuovi elementi emersi dopo l'avvio dell'offerta. La banca guidata da Andrea Orcel ha tentato un dialogo con il governo, ostacolato dai vincoli imposti dal Golden Power. I prossimi 30 giorni serviranno a valutare le alternative, incluso un ricorso al TAR o eventuali nuove strategie di mercato, tra cui possibili mosse su Mediobanca o Generali. Intanto, Banco Bpm ha annunciato l'intenzione di impugnare il provvedimento Consob, aprendo un nuovo fronte nella già complessa operazione. Ne parliamo con Alberto Grassani, Il Sole 24 Ore.

Giusi Fasano parla dei colpi di avvertimento sparati dall'esercito israeliano contro una delegazione in visita a Jenin: un'azione simbolo dei rapporti sempre più tesi tra Gerusalemme e diversi Paesi occidentali. Marta Serafini racconta dei volontari italiani uccisi in Ucraina (e dell'attentato in cui è stato ammazzato a Madrid un ex politico filorusso di Kiev). Gennaro Scala spiega perché Massimo Coppola è finito in manette (in flagranza di reato).I link di corriere.it:Israele, spari in aria dell'Idf durante la visita a Jenin di una delegazione UeChi sono i due foreign fighter italiani morti in UcrainaSorrento, arrestato il sindaco Massimo Coppola

# Contenuto pubblicitario per eToro

Il governo ha impugnato la legge della Provincia di Trento sul terzo mandato (come aveva fatto per la Campania) e questo ha fatto scattare la protesta della Lega che ha parlato di "scelta politica" dietro questa decisione facendo salire la tensione nella maggioranza. Ne parliamo con Giovanni Donzelli, responsabile dell'organizzazione di Fratelli d'Italia.(Nella foto i consiglieri trentini Carlo Daldoss e Christian Girardi)Ieri l'attesa telefonata tra il presidente americano Trump e quello russo Putin sulla guerra in Ucraina. Per il Cremlino sono necessari colloqui lunghi ed articolati prima di arrivare ad una soluzione del conflitto. Ne parliamo con Andrea Romano, Professore di Storia della Russia all'Università di Roma Tor Vergata.

Il governo impugna la legge del Trentino sul terzo mandato, nonostante la contrarietà della Lega. Ne parliamo con Emilia Patta, commentatrice politica de Il Sole 24 Ore.La sindaca di Merano Zeller si toglie la fascia tricolore poi si difende: “La porterò con rispetto”. Ci racconta cosa è successo Carmelo Salvo, cronista del Corriere dell’Alto Adige.Il presidente americano Donald Trump ha avuto oggi una conversazione di due ore con Vladimir Putin, ma quali saranno le conseguenze? Con noi per parlarne Alessandro Marrone, responsabile del programma Difesa, sicurezza e spazio dell’Istituto Affari Internazionali e Marco Valsania, corrispondente de Il Sole 24 Ore da New York. Intimidazioni al Foggia Calcio, arresti e daspo. Sentiamo Luca Guerra, giornalista de La Repubblica e Telesveva.

1) Gaza, Netanyahu riapre i valichi per gli aiuti, ma solo in quantità minime. L'obiettivo è continuare e allargare l'offensiva. Ordine di evacuazione anche da Khan Younis. (Sami Abu Omar, Serena Baldini - Vento di Terra) 2) Trump telefona a Putin per cercare di portarlo verso un negoziato sulla guerra in Ucraina. Il presidente Usa sfoggia ottimismo, ma la frustrazione nell'amministrazione americana è sempre più evidente. (Roberto Festa) 3) Weekend di elezioni in Europa. Dal voto in Romania, Polonia e Portogallo emerge la crescita delle destre trumpiane e il crollo delle sinistre. In Romania, però, il candidato europeista riesce a sconfiggere Simion. (Sielke Kelner - Osservatorio Balcani e Caucaso, Daniele Stasi, Univ. di Foggia) 4) Argentina, il partito di Milei vince le comunali di Buenos Aires. Un segno importante per il partito di governo verso le elezioni di mid term di ottobre. (ALfredo Somoza) 5) Serie Tv. Mad Man compie 10 anni. Il cult ambientato negli anni 60 si può recuperare su Netflix. (Alice Cucchetti)

Proteggere e aiutare i bambini ucraini rifugiati in Moldova e allo stesso tempo quelli ucraini che vivono invece in Ucraina con la paura dei bombardamenti: è questo l'obiettivo dell'ong Ai.Bi. Amici dei Bambini in entrambi i Paesi.

# Contenuto pubblicitario per eToro

Sondaggio in una scuola di Bassano: “Chi meritava di morire tra Tramontano, Anastasi e Cecchettin?”. Con noi per parlarne Giuseppe Lavenia, psicologo e psicoterapeuta, presidente Di.Te. (Associazione Nazionale Dipendenze Tecnologiche Gap e Cyberbullismo). Proseguiamo parlando di tutte le novità sul delitto di Garlasco. Ci colleghiamo con Massimo Pisa, giornalista de La Repubblica. Alla fine a Istanbul si è tenuto il vertice fra Ucraina e Russia. Discutiamo dei risultati insieme a Riccardo Alcaro, coordinatore delle ricerche e responsabile del programma "Attori globali" dell'Istituto Affari Internazionali.E come ogni venerdì diamo spazio ai reportage della redazione di Radio 24. Questa settimana “Euroreportage-EuroMusic: Fan d'Europa, in musica”. Di Marta Cagnola. Il meteo del fine settimana, con Mattia Gussoni, de IlMeteo.it.

1) A Gaza un bombardamento ogni 4 minuti. In due giorni sono state uccise 250 persone. Trump intanto dice: “belle cose succederanno nel prossimo mese”. (Ugo Tramballi - Sole24ore) 2) Guerra in Ucraina, la diplomazia dei piccoli passi. Le delegazioni di Kiev e Mosca si sono parlate, ed è già una buona notizia. (Chawki Senouci) 3) Quasi 300milioni di persone nel mondo hanno fame. L'ultimo rapporto sulla malnutrizione globale mostra una situazione grave e in peggioramento per il sesto anno consecutivo. (Frances Kennedy - WFP) 4) Una domenica al voto. Nel fine settimana si vota in tre paesi europei: Romania, Polonia e Portogallo. In tutti e tre le elezioni si teme una crescita delle destre più estreme. In esteri il punto da Varsavia e Lisbona. (Mauro Caterina, Goffredo Adinolfi) 5) Mondialità. Anche il commercio equo-solidale deve fare i conti con la politica dei dazi. (Alfredo Somoza)

VOV1 - Tại Istanbul, Thổ Nhĩ Kỳ diễn ra các cuộc đàm phán trực tiếp giữa Nga và Ucraina. Đây là một động thái tích cực trong việc giải quyết cuộc xung đột Nga-Ucraina kéo dài hơn 3 năm qua.

Delitto di Garlasco, le gemelle Cappa entrano nell'inchiesta. Commentiamo gli sviluppi dell'inchiesta con Umberto Brindani direttore del settimanale Gente e volto di Quarto Grado su Rete Quattro.Al via in Turchia i negoziati di pace tra Russia e Ucraina. Tra speranze e grandi assenti. Ne parliamo con Savik Shuster giornalista della TV Ucraina.50mila euro per giocare in Serie C. Genitori disposti a pagare perché il figlio non resti in panchina, un risvolto del calcio giovanile distorto. Ospite sul tema Fabio Benaglia giornalista del Corriere Romagna.

Garlasco, spuntano i messaggi della cugina di Chiara: “Mi sa che abbiamo incastrato Stasi”.

Cancelarul Friedrich Merz și-a anunțat planurile într-un important discurs în fața Bundestagului. În fața amenințării rusești, coalița de guvernare și-a făcut planurile, dar extrema dreaptă se opune. Cancelarul Friedrich Merz dorește să facă din armata germană „cea mai puternică din Europa în termeni convenționali”.În timpul discursului său de politică generală de miercuri, noul cancelar a descris consolidarea Bundeswehr-ului drept „o prioritate absolută” pentru a se proteja împotriva amenințării rusești și a incertitudinilor legate de schimbarea strategică americană.Anunțul vine „la o săptămână după ce coaliția sa cu social-democrații a ajuns la putere și a deblocat câteva sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare.Promițând un sprijin „puternic și continuu” pentru Ucraina, cancelarul a reiterat, de asemenea, că „Germania nu este o terță parte neimplicată sau un mediator neutru”.Citeste siStarea armatei federale germaneLiderul „marii coaliții” (CDU/CSU – SPD) nu s-a ferit de cuvinte, subliniind „dimensiunea descurajatoare a creșterii resurselor militare”.Este o schimbare fundamentală de orientare. Marcată de al Doilea Război Mondial, Germania a investit puțin în zona de apărare, bazându-se pe puterea americană în cadrul NATO.Dar agresiunea rusească asupra Ucrainei a marcat o cotitură istorică în abordarea Berlinului.Primul pas în această nouă ambiție va fi instituirea unui „nou serviciu militar voluntar atractiv”.Un compromis din partea principalului partid al coaliției, CDU, comentează Le Monde. Formațiunea de centru-dreapta care spera să revină la serviciul militar obligatoriu abolit în 2011, a trebuit să cedeze în fața opoziției SPD, partenerul său de coaliție.Citeste siO fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuriAcelași ziar francez amintește că încă din mai 2022, după ce a anunțat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro, fostul cancelar Olaf Scholz declara, de asemenea, că „Germania va avea în curând cea mai mare armată convențională din Europa în cadrul NATO”.În ciuda unei armate subfinanțate de mult timp, Germania este astăzi una dintre principalele puteri militare din Uniunea Europeană. În 2025, era a treia ca număr de militari, după Polonia și Franța. Dar, ținând cont și de criterii mai largi, potrivit site-ului american Global Firepower, ea se plasează după Franța și Italia.Noul cancelar și-a făcut din accelerarea reînarmării Germaniei o prioritate, anunțând la doar zece zile după alegerile din 23 februarie o reformă constituțională menită să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și finanța cheltuielile militare sporite.Deși intenționează să consolideze armata țării sale, noul cancelar nu vrea să pună în pericol legătura transatlantică. Merz a promis „fiabilitate și predictibilitate” partenerilor și aliaților săi, „un semn clar către Statele Unite”, după cum subliniază Der Spiegel. Extrema dreaptă germană se opune însă planurilor marii coaliții.Alice Weidel, co-președinta partidului AfD, l-a atacat pe cancelarul  Merz pentru că dorește să dubleze datoria federală. Ea a acuzat în același timp „retorica sa marțială menită să distragă atenția de la problemele interne”, după cum remarcă Le Monde. Pentru redactarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalui Toute L'Europe

O super-duminică electorală la granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Românii și polonezii sunt chemați la vot, în confruntări cruciale pentru întreaga regiune. Presa internațională prefațează alegerile. ”România se confruntă cu dezinformarea înaintea tensionatei runde a alegerilor prezidențiale, transmite Euronews.”Experții avertizează acum că a doua tentativă de alegeri rămâne vulnerabilă la campanii de dezinformare sponsorizate de străini, care vizează semănarea neîncrederii și a diviziunii.Analiștii de la compania de tehnologie Open Minds spun că aproape un sfert din conturile românești de pe aplicația de mesagerie Telegram sunt „strâns legate de mass-media rusă pro-Kremlin” care difuzează narațiuni înșelătoare sau false despre vot”.Citeste siÎntr-un interviu la o televiziune franceză Simion îl acuză pe Macron de „tendințe dictatoriale”În acest context, Le Monde scrie că Uniunea Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor privind publicitatea online:”Această acuzație este o premieră pentru TikTok în temeiul noului Regulament privind serviciile digitale al Uniunii Europene.Platforma este analizată de autoritățile din Europa și Statele Unite pentru impactul său asupra sănătății mintale a copiilor, utilizarea datelor utilizatorilor și influența sa asupra dezbaterii publice și a alegerilor în beneficiul puterilor străine”.Politico vorbește despre temerile de la Bruxelles în eventualitatea unei victorii a candidatului de extremă dreapta de la București, dar și despre asigurările lui că nu este un antieuropean.Dar experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ceea ce spune Simion sau în programul partidului său. Acesta este, la urma urmei, un om care a trecut de la a compara UE cu Uniunea Sovietică și apoi a pretins că nu este eurosceptic.La fel ca Trump, Simion „creează un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, a spus Otilia Nuți, de la Expert Forum, pentru Politico.Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.Privind către alegerile din Polonia, Les Echos aatenționează că acestea ar trebui să fie de interes pentru întreaga EuropăDe la războiul din Ucraina, Polonia a câștigat o nouă pondere pe scena europeană. Însă prim-ministrul Donald Tusk are nevoie ca alegerile prezidențiale de duminică să fie câștigate de candidatul său, pentru a profita pe deplin de acest lucru.Citeste siTrzaskowski: un eurofil poliglot favorit în cursa pentru președinția PolonieiExistă viață politică după populism? Polonia ar putea fi testul, crede The New York Times:”Multe aspecte depind de alegerile prezidențiale din Polonia, în aceeași zi în care alegătorii din România ar putea să încredințeze victoria unui naționalist de extremă dreapta și admirator al președintelui Trump.Iar acest lucru face ca alegerile să fie un test critic pentru a vedea dacă guvernul centrist al Poloniei, condus de prim-ministrul Donald Tusk, poate anula moștenirea predecesorului său populist”.Iar Bloomberg vede în alegerile din Polonia un barometru pentru valul populist al Europei:”Polonia ar putea fi un test decisiv pentru a vedea dacă regresul democratic poate fi inversat, deoarece votul prezidențial se conturează ca o ultimă rezistență pentru populiștii țării”.

Giuseppe Sarcina spiega perché le aspettative sui negoziati in Turchia tra Russia e Ucraina si sono scontrate con la realtà. Viviana Mazza parla della seconda parte del viaggio del presidente Usa in Arabia, Qatar ed Emirati, dove ha concluso affari importanti annunciando anche novità sull'accordo con Teheran sul nucleare. Gaia Piccardi racconta la storica decisione che nel 2027 porterà in Italia la più celebre competizione di vela.I link di corriere.it:Guerra in Ucraina, la giornata di trattative in TurchiaProposta di accordo sul nucleare degli Usa all'Iran. Trump: «Vicini a un'intesa»Vela, la Coppa America 2027 si disputerà a Napoli: è la prima volta per l'Italia

Mentre continuano gli scontri in Ucraina, il presidente Volodymyr Zelensky vola ad Ankara per incontrare il leader turco Recep Tayyip Erdogan. Nel frattempo, a Istanbul, le delegazioni di Russia e Ucraina aspettano di iniziare i negoziati. Ne parliamo con Gigi Donelli, inviato di Radio24 in Ucraina, Carolina De Stefano, docente di Storia e politica russa alla Luiss Guido Carli, ed Ettore Sequi, già segretario generale della Farnesina e Ambasciatore, oggi vice presidente di Sace.

L'apertura dei giornali, con le notizie e le voci dei protagonisti, tutto in meno di 30 minuti.Ucraina, il giorno della trattativa, speranze e dubbi per i negoziati diretti con l'obiettivo di arrivare finalmente a un cessate il fuoco. Mentre il presidente ucraino Zelensky ha confermato la sua presenza, il Cremlino tace. Ci colleghiamo con il nostro Gigi Donelli, inviato in questi giorni in Ucraina.

1) Mentre Trump dice di voler trasformare Gaza in una “zona di libertà”, l'esercito israeliano bombarda a tappeto la striscia. Più di 120 morti da questa mattina. In esteri la testimonianza del direttore dell'ospedale Al Awda (Mohammed Salha) 2) Guerra in Ucraina, Putin e Zelensky non si incontrano, ma i colloqui dovrebbero iniziare a Istanbul tra le due delegazioni. Nonostante tutto, dopo tre anni i due paesi si parlano. (Chawki Senouci) 3) Sudan, a due anni dall'inizio del conflitto la guerra entra in una nuova fase. Da 10 giorni Port Sudan è colpita quotidianamente e nel Darfour la violenza è senza fine. (Camilla Passarotti - Emergency) 4) Caos Libia, dopo tre giorni di combattimenti arriva un cessate il fuoco. Ma la tregua è fragile e rischio di escalation dietro l'angolo. (Arturo Varvelli - European Council on Foreign Relations) 5) Stati Uniti, lo Ius Soli arriva davanti alla corte suprema. In gioco, però, c'è la capacità del potere giudiziario di contenere Trump. (Roberto Festa) 6) World Music. Natalia Lafourcade, la cantante messicana è l'artista donna ad aver vinto più grammy latinos in assoluto. (Marcello Lorrai)

VOV1 - “Nghệ An phải phát triển kinh tế dựa trên 4 trụ cột chiến lược bao gồm kinh tế xanh, kinh tế số, kinh tế biển, kinh tế tri thức.” Tổng Bí thư Tô Lâm đã nhấn mạnh điều này tại buổi làm việc với Ban thường vụ tỉnh uỷ Nghệ An vào sáng nay tại thành phố Vinh.- Thủ tướng Thái Lan Paetongtarn Shinawatra bắt đầu thăm chính thức nước ta theo lời mời của Thủ tướng Phạm Minh Chính.- Thông báo kết luận của Phó Thủ tướng Trần Hồng Hà tại cuộc họp về việc công ty Vinspeed (thuộc Tập đoàn VinGroup) đề xuất đầu tư đường sắt tốc độ cao.- Lần đầu tiên toàn bộ kinh phí hoạt động cho các nhiệm vụ khoa học và công nghệ cấp quốc gia được tập hợp vào một cơ quan điều hành duy nhất là Quỹ Phát triển Khoa học và Công nghệ Quốc gia.- Bộ Ngoại giao Việt Nam trao công hàm phản đối Trung Quốc áp đặt lệnh cấm đánh bắt cá trên Biển Đông.- Ucraina và Nga đều bày tỏ thiện chí, sẵn sàng trao đổi nghiêm túc để chấm dứt xung đột tại cuộc họp diễn ra tại Thổ Nhĩ Kỳ hôm nay.- Khai mạc Hội nghị Bộ trưởng thương mại các nền kinh tế thành viên APEC tại Hàn Quốc với chủ đề "Xây dựng tương lai bền vững: Kết nối, đổi mới, thịnh vượng"

Gaza ha fame e sete mentre muore sotto le bombe.El Salvador: Bukele propone una tassa del 30% sulle ONG finanziate dall'estero.Iran: il rapper Tataloo si è sposato in carcere. E la sua condanna a morte è stata revocata.Haiti: In una fabbrica alimentata a energia solare, si produce speranza e si nutrono i bambini.Introduzione al notiziario: L'eco dei dimenticatiQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli 

Storica stretta di mano tra Trump e Jolani: “E' un duro”.

România nu are nevoie de un preşedinte mincinos iar George Simion i-a minţit pe români, cand a spus ca in iunie fondurile europene pentru tara noastra vor fi suspendate. Este reactia ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, care spune că a fost acum două zile la Ecofin şi acolo i s-a confirmat că România va primi a treia tranşă de plată din PNRR, 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie. Comisia Europeană a transmis ca nu s-a luat o decizie oficială de suspendare a fondurilor europene pentru România.   Perchezițiile la jurnaliștii care documentează subiecte de interes public reprezintă o limitare abuzivă a libertății presei, atrag atenția mai multe ONG-uri și redacțiiReacția vine după ce fotoreporterul Andrei Pungovschi a relatat că a fost percheziționat de trei polițisti care anchetează cazul comemorării legionarului Corneliu Zelea Codreanu, din 30 noiembrie 2024, de la Tâncăbești - comemorare care are loc anual.Volodimir Zelenski a sosit la Ankara, unde se întâlneste cu omologul său turc Recep Tayyip ErdoganCei doi şefi de stat se întâlnesc în marja unor negocieri directe foarte aşteptate între Rusia şi Ucraina la Istanbul. Vladimir Putin nu participa la intalnire si, potrivit liderului de la Kiev, delegatia Moscovei este redusa, cu reprezentanti din esalonul doi. 

VOV1 - Dự Lễ kỷ niệm 70 năm Ngày giải phóng thành phố Hải Phòng diễn ra tối qua, Chủ tịch nước Lương Cường đề nghị xây dựng Hải Phòng trở thành thành phố đổi mới sáng tạo và khởi nghiệp.- Dự Lễ kỷ niệm 70 năm Ngày giải phóng thành phố Hải Phòng diễn ra tối qua, Chủ tịch nước Lương Cường đề nghị xây dựng Hải Phòng trở thành thành phố đổi mới sáng tạo và khởi nghiệp.- Tiếp Đại sứ Cộng hòa Pháp tại Việt Nam Ô-li-vi-ê Brô-sê, Thủ tướng Phạm Minh Chính đề nghị hai bên nỗ lực để sớm ký kết các hiệp định, văn kiện liên Chính phủ về y tế, về khoa học công nghệ, đổi mới sáng tạo, chuyển đổi số và các văn bản hợp tác quan trọng khác.- Sáng nay, Quốc hội thảo luận về Dự thảo Nghị quyết của Quốc hội sửa đổi, bổ sung một số điều của Hiến pháp năm 2013- Việt Nam tái đắc cử Chủ tịch Ủy ban kỹ thuật thường trực Tổ chức Hải quan thế giới- Mỹ tuyên bố sẽ dỡ bỏ trừng phạt Syri.- Nga chuẩn bị cho các cuộc đàm phán với Ucraina tại Thổ Nhĩ Kỳ

Trump a Riad tra armi e miliardi: annuncia la revoca delle sanzioni alla Siria.Gaza: bombardato un altro ospedale.Panama: il governo sfida gli insegnanti in sciopero.Germania: smantellata la rete dell'estrema destra del “Regno di Germania”.Uruguay: addio a Pepe Mujica, il presidente che scelse la povertà per onestà.

Coffee Break - La 7 (13/05/25)

 Depardieu condannato a 18 mesi per aggressione sessuale.

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Marco Imarisio racconta la vigilia dei colloqui di Istanbul sulla guerra in Ucraina, a cui il presidente russo potrebbe non partecipare dopo averli convocati. Viviana Mazza spiega gli obiettivi del viaggio del presidente Usa nel Golfo, tra affari e politica estera. E Stefano Montefiori parla del processo contro l'attore francese per molestie sessuali ai danni di due donne sul set di un film.I link di corriere.it:Trattative per la tregua in Ucraina, Trump convoca Putin: «Vada a Istanbul, io potrei esserci»Trump, maxi accordi con Arabia Saudita, Qatar ed Emirati: investimenti in Usa per mille miliardiGérard Depardieu condannato a 18 mesi per violenza sessuale

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW) - Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media) - Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea) Reset în grotă: Simion se retrage în bula controlată, iar Georgescu agită blugii și bananele (SpotMedia)După turul întâi al alegerilor prezidențiale, George Simion a surprins printr-o prezență sporită în spațiul public, acceptând interviuri și expunându-se mai mult decât o făcuse anterior. Acum pare însă că a apăsat din nou butonul familiar: control total al mesajului și evitarea oricărui risc de erodare în presă.„Simion a revenit la strategia inițială de a nu ieși public în interviuri și dezbateri unde s-ar putea eroda, o strategie pe care – spre surpriza multora – și-a schimbat-o după turul 1. Devenise brusc foarte prezent”, remarcă sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, într-o analiză scurtă publicată pe Facebook.Schimbare nu este întâmplătoare. Este un reset, o recalibrare după o săptămână de ezitări și încercări, care nu i-au adus clar beneficii.Așa se explică și recenta postare video, în care se filmează în timp ce îi admonestează pe reprezentanții postului Digi24 veniți pentru o negociere.Departe de un gest spontan, discursul este clar regizat, cu o regie simplă dar eficientă, și servește perfect narațiunii „noi vs. ei”, „anumite televiziuni sunt împotriva poporului”.În acest context, Călin Georgescu a publicat, luni seară, un mesaj video de 8 minute pe Facebook, fără a face vreo referire la George Simion, în care vorbește despre falsa democraţie, suferință și credință.E un mesaj tipic pentru el, care nu numeşte partide sau politicieni, însă e plin de trimiteri la pământ, rădăcini şi sărăcie. În acest peisaj, Nicușor Dan rămâne, paradoxal, într-o poziție mai vulnerabilă. Fără un adversar direct care să accepte confruntarea în spații neutre, el este forțat să alerge singur după voturi și să genereze singur emoție, într-o campanie unde celălalt joacă exclusiv pe teren propriu, cu regulile proprii.Integral pe SpotMedia.ro.Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW)Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere, scrie jurnalista Sabina Fati.Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost duminică la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara. Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare.Mai mult, pe pagina DW.Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media)Doi foști ambasadori SUA la București,  Adrian Zuckerman (republican) și Mark Gitenstein (democrat), vorbesc despre pericolul alegerii unui candidat extremist în funcția de președinte al Româniiei și îl susțin deschis pe Nicușor Dan. Zuckerman afirmă că Simion este pro-rus și reprezintă o amenințare pentru democrație, în timp ce Gitenstein crede că dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua.Fostul ambasador trimis în primul mandat al președintelui Trump, Adrian Zuckerman, susține că George Simon nu spune adevărul atunci când susține că adminstrația Trump a sancționat politic România cu excluderea din programul Visa Waiver din cauza anulării primului tur al alegerilor din noiembrie anul trecut. ”E o rușine fără seamăn. Așa că să-i fie rușine domnului Simion. Ce spune el nu este adevărat”, a declarat Zuckerman pentru G4Media.Fostul ambasador trimis de administrația Biden în România, Mark Gitestenin este de părere că ”alegerea este clară”: ”Aveți un candidat eurosceptic, anti-NATO, declarat persona non grata în Ucraina și Moldova, adept al teoriilor conspirației privind Covid-ul, ostil presei și fără experiență semnificativă în guvernare. Pe de altă parte, îl aveți pe actualul primar al Bucureștiului, aflat la al doilea mandat, care a scos orașul din faliment, a reformat transportul public cumpărând 350 de autobuze noi și a început să modernizeze sistemul de încălzire, o funcție esențială pentru cetățenii orașului. Aveți un manager competent, liber de acuzații de corupție, care știe să facă guvernul să lucreze pentru cetățeni”.Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea)George Simion este liderul partidului de extremă dreapta AUR, însă el nu practică un extremism în forma clasică a termenului, așa cum apare definit în cărțile de politologie sau așa cum a experimentat România de-a lungul istoriei. Ideologia sa este, mai degrabă, un amalgam de idei suveraniste, naționaliste și populiste, combinate cu o doză uriașă de oportunism politic, a precizat pentru Libertatea prof. Bogdan Bucur, sociolog și istoric în cadrul SNSPA București. Istoricul Bogdan Bucur consideră că George Simion – așa cum singur se laudă – este artist în a arunca cu vorbe. Și doar atât. Să ne amintim doar de casele în valoare de 35.000 de euro pe care le promitea înainte de alegeri și despre care acum a spus că n-au fost decât o strategie de marketing. Evident, continuă specialistul, pe același principiu s-ar putea răzgândi și în alte privințe. Prin urmare, Simion se face frate cu dracul cât să treacă puntea. Însă asta nu înseamnă că ceea ce spune el nu trebuie luat în serios. Dimpotrivă!

Tregua Usa e Cina sui dazi, sospesi per tre mesi e ridotti del 115%.

Jurnalistii, care negociau participarea liderului AUR la dezbaterea organizata aseara de postul TV, nu au fost informati ca sunt inregistrati. Pe de alta parte, intr-un discurs cu acente legionare, postat online, fostul candidat la prezidentiale, Calin Georgescu, relanseaza ura de clasa si vorbeste despre cum cei avuti, care mananca banane, poarta blugi si isi permit vacante scumpe in strainatate ar trebui sa dea si la cei care nu au.   Preşedintele american Donald Trump a sosit în Arabia Saudită, prima sa vizită oficială din al doilea mandatDe la Riad incepe un turneu în Orientul Mijlociu al republicanului. Monarhiile bogate de la Golful Persic ar putea sa-i ofere liderului de la Casa Alba acorduri comerciale importante dar şi ajutor diplomatic în cele trei crize geopolitice - războiale din Fâşia Gaza şi Ucraina şi dosarul nuclear iranian.Festivalul de Film de la Cannes se deschide astăziCovorul roşu a fost întins deja pe treptele Palatului festivalurilor. Primele vedete îl vor urca diseară, când se dă startul celei de-a 78-a ediţii. Pe 24 mai, Palme d'Or va ajunge la unul din cele 22 de filme din competiţie. Vasile Damian este trimisul special al RFI la Cannes.  

Lorenzo Cremonesi parla degli sviluppi sulle possibili trattative per un cessate il fuoco, con l'ipotesi di un vertice nella città turca come già successe tre anni fa. Cesare Giuzzi racconta la vicenda di Emanuele De Maria, il detenuto in permesso di lavoro che ha accoltellato un collega dopo avere probabilmente ucciso una donna e poi si è gettato dal Duomo di Milano. Massimo Rebotti illustra i quesiti per cui si voterà l'8 e il 9 giugno.I link di corriere.it:Putin vuole davvero la pace?Emanuele De Maria, il killer in fuga a Milano, si è suicidato buttandosi dal DuomoReferendum dell'8 e 9 giugno: ecco per cosa si andrà a votare

Domenica notte il presidente russo Vladimir Putin ha annunciato la proposta di negoziati diretti ad Istanbul con la parte ucraina. Il leader ucraino Volodymyr Zelensky ha risposto, confermando la sua presenza in Turchia e chiedendo nuovamente un cessate il fuoco per 30 giorni. Ne parliamo con Roberto Bongiorni, inviato in Ucraina de Il Sole 24Ore ed Eleonora Tafuro Ambrosetti, analista di ISPI per l'area Russia, Caucaso e Asia Centrale.Il crescente ruolo della Turchia nel contesto internazionale. Ne parliamo con Valentina Rita Scotti, professoressa di diritto comparato alla Luiss di Roma e alla European Law and Governance School, autrice di “La Turchia di Erdogan” (Il Mulino).

L'apertura dei giornali, con le notizie e le voci dei protagonisti, tutto in meno di 30 minuti. Poi andiamo in Ucraina per le ultime sul conflitto dove ci aspetta Roberto Bongiorni, inviato de Il Sole 24 ORE.

1) Medio Oriente, Hamas libera l'ostaggio israelo-americano a poche ore dal viaggio di Trump nella regione. Ma il presidente Usa ha solo una cosa in mente: gli affari. (Roberto Festa) 2) Il PKK depone le armi. L'annuncio dello scioglimento del partito curdo dei lavoratori è storico e segna la volontà di avviare un processo di pacificazione. (Benedetta Argentieri) 3) Guerra in Ucraina, inizia una settimana cruciale. Giovedì i negoziati diretti Kiev- Mosca a Istanbul. Per Putin potrebbe essere arrivato il momento di scoprire le sue carte. (Emanuele Valenti) 4) Francia, la sfilata neofascista nella capitale, e la manifestazione contro l'islamofobia. Il week end parigino che dipinge una Francia sempre più lacerata al suo interno. (Francesco Giorgini) 5) Papa Leone XIV e l'America Latina. Prevost è più vicino alla chiesa del sud globale che a quella statunitense. (Alfredo Somoza) 6) Via le mummie dai musei spagnoli. La nuova Carta di impegno per il trattamento etico dei resti umani voluta dal ministero della cultura di Madrid, però, sta facendo discutere. (Giulio Maria Piantadosi)

Sara Reginella"Le guerre che ti vendono"Manipolazione e propaganda in Ucraina e altrovePrefazione di Luciano CanforaEdizioni Dedalowww.edizionidedalo.itUn libro che analizza il “marketing” di ogni guerra, attraverso testimonianze sul campo, per permettere al lettore di capire i meccanismi all'origine della propaganda sui conflitti bellici.Analizzando la guerra in Ucraina, Sara Reginella – psicoterapeuta e reporter, che documenta il conflitto dalle sue origini, con quattro spedizioni nell'arco di otto anni – ne scandaglia i diversi piani della manipolazione e della propaganda, mettendo in luce come il modus operandi connesso alla genesi e all'incedere drammatico dello scontro russo-ucraino sia generalizzabile anche ad altri conflitti. Fornendo al lettore strumenti utili per l'identificazione dei meccanismi all'origine degli scontri bellici, l'autrice analizza rodati modelli di ingerenza politica, svela metodi e strategie psicologiche proprie del “marketing della guerra” e offre antidoti di resistenza alla disinformazione che sottende ogni propaganda bellica.Per tutti quelli che desiderano comprendere i meccanismi nascosti di manipolazione mediatica connessi al “marketing” di ogni guerra.Sara Reginella è psicologa e psicoterapeuta. Parallelamente all'attività clinica, ha coltivato in modo indipendente un percorso di studi nel ramo cinematografico, diplomandosi nel 2016 in Regia e Sceneggiatura presso l'Accademia Nazionale del Cinema di Bologna. Testimone del conflitto ucraino dalle sue origini, essendosi recata nei territori di guerra, dal 2015 è attiva in campo documentaristico. È autrice del reportage narrativo Donbass. La guerra fantasma nel cuore d'Europa (Exòrma Edizioni), oltre che dei documentari Start Up a War. Psicologia di un conflitto e Il fronte degli invisibili, che hanno ottenuto selezioni ufficiali in festival internazionali.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarewww.ilpostodelleparole.itDiventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.

'L'appello del Papa ai leader mondiali, ‘mai più la guerra'.

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

VOV1 - Từ hôm nay 10/5, giá điện sẽ được điều chỉnh tăng thêm hơn 100,94 đồng/kWh, lên hơn 2.200 đồng/kWh (chưa bao gồm VAT).- Nhân dịp tham dự Lễ kỷ niệm 80 năm Chiến thắng phát xít tại Nga, Tổng Bí thư Tô Lâm tiếp xúc song phương với lãnh đạo cấp cao nhiều nước- Mỗi xã phường sau sáp nhập dự kiến sẽ có 60 biên chế- Bắt đầu từ hôm nay, điện tăng giá gần 5%, lên hơn 2200 đồng một kWh- Các nhà lãnh đạo châu Âu cam kết dành 1 tỷ euro cho Ucraina- Mỹ, các nước Bắc Âu và Anh ủng hộ lệnh ngừng bắn 30 ngày giữa Nga và Ucraina- Đan Mạch đứng đầu thế giới về bình đẳng giới

Oggi puntata speciale dedicata all'elezione di Papa Leone XIV. Partiamo sempre dal consueto spazio con Paolo Mieli, giornalista, scrittore, storico.Le reazioni dal mondo dall'Italia, dagli Usa e dal mondo sul nuovo Papa: la nostra Catia Caramelli ha intervistato Sottosegretario del Dicastero Vaticano per la Cultura e l'Educazione Padre Antonio Spadaro. Con noi anche Roberto Bongiorni, invitato per il Sole 24 Ore in Ucraina, Carlo Marroni, vaticanista de Il Sole 24 Ore, Mara Morini, docente di Politics of Eastern Europe e Scienza politica all'Università di Genova e Aaron Maines, scrittore e giornalista americano, vive in Italia, è stato corrispondente del Wall Street Journal anche ex corrispondente New York Times.

Msf: scioccante la mancanza di responsabilità israeliana nella Striscia di Gaza  Sudafrica: trovato morto, un giornalista scomparso.Pakistan: chiuse le scuole del Punjab fino a domenica.Vaticano: Eletto un papa americano, le reazioni internazionali.Messico: Scomparso Miguel Ángel Anaya, cronista scomodo.Australia: tramite app aggressione seriali contro la comunità LGBTQ+Introduzione al notiziario: Io sono ancora qui Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli 

1- Agire urgentemente per evitare l "annientamento" dei palestinesi nella Striscia di Gaza. L'appello dell'Onu alla comunità internazionale. ( Francesco Giorgini) 2- Pakistan - India. Lo scontro militare tra disordine mondiale, geopolitica e questioni identitarie. ( Emanuele Valenti) 3- Diario americano: si allarga la questione delle deportazioni dei migranti. La Casa Bianca chiede a due paesi in guerra . Ucraina e Libia – di di ospitare i detenuti. ( Roberto Festa) 4-Novi Sad _ Bruxelles. La maratona degli studenti per portare in Europa la protesta contro il regime serbo. ( Massimo Moratti – OBCT) 5-Progetti sostenibili: 30 anni di rigenerazione degli spazi e delle acque del fiume Sprea a Berlino. ( Fabio Fimiani) 6-Romanzo a fumetti: “ C'era una volta l'Est “ il graphic novel Di Boban Pesov. ( Luisa Nannipieri)

Una breccia squarcia l'inguaribile ottimismo di Donald Trump che in un'intervista rilasciata all'emittente americana NBC definisce "forse impossibile" quella pace tra Ucraina e Russia che in campagna elettorale definiva un problema risolvibile in pochi giorni. Ne parliamo con Vittorio Emanuele Parsi, professore di Relazioni internazionali alla Cattolica di Milano.Intanto in Romania va al ballottaggio il nazionalista George Simion mentre in Australia si conferma vincitore il partito laburista con Anthony Albanese. Ne parliamo con Giorgio Comai, ricercatore dell'Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa, e con Davide Schiappapietra, Head of Content di SBS radio in Australia.

L'affermazione del sistema logistico nazionale passa per l'ammodernamento della rete viaria. Ne sono convinti Anita (imprese di autotrasporto e logistica aderente a Confindustria) e Federlogistica (Conftrasporto-Confcommercio). Basti pensare che su un totale di 582,1 miliardi di tonnellate di merci movimentate in Italia nel 2023, l'87% è stato trasportato su strada. E le proiezioni di Aiscat (concessionarie autostradali) e Nomisma stimano una crescita dei volumi di traffico su strada del 31% tra il 2015 e il 2030.La rete stradale italiana, osserva Anita, è tra le più vetuste d'Europa. Lo sviluppo dell'infrastruttura, infatti, si è fermato alla fine degli anni 70 del secolo scorso, con il 50% dei manufatti costruiti entro il 1970. La rete autostradale, in particolare, richiede interventi urgenti, non solo per rigenerare l'infrastruttura obsoleta, ma per adeguare la capacità di trasporto. Sostiene Davide Falteri, presidente di Federlogistica: «Anche costruendo tutte le opere ferroviarie progettate o in cantiere, dal Terzo Valico alla Napoli-Bari, dal Brennero alla Tav Torino-Lione, la quota parte di merci che si riuscirebbe a trasferire dalle strade alla ferrovia varierebbe dal 2,5 al 3,5%. Certo un risultato importante, ma non tale da spostare l'asse della mobilità nel nostro Paese, dove solo il 12% delle merci viaggia in treno e (con l'eccezione delle autostrade del mare) il resto è di competenza esclusiva dell'autotrasporto». E le ultime notizie che arrivano dal trasporto ferroviario merci non lasciano ben sperare: l'Autostrada ferroviaria alpina (Afa), che trasportava le merci lungo l'asse tra Torino e Lione attraversando il traforo del Frejus, è stata costretta a cessare l'attività dallo scorso 21 aprile, senza che allo stato sussistano prospettive di ripresa. Il motivo è da ricercare nei tagli ai finanziamenti da parte dei governi italiano e francese: l'assenza di contributi pubblici rende il servizio economicamente insostenibile.Il commento di Pasquale Russo, Presidente di Conftransporto, ai microfoni di Vincenzo Miglietta.Accordo Ucraina-Usa, cosa prevede?Nella notte del 30 aprile la ministra dell'Economia ucraina Julija Svyrydenko e il Segretario al Tesoro Usa Scott Bessent hanno annunciato di aver firmato "l'Accordo sulla creazione di un Fondo di Investimento per la Ricostruzione Stati Uniti-Ucraina". L'intesa prevede che il fondo venga finanziato dai ricavi derivanti da nuove licenze nel settore dei materiali critici, del petrolio e del gas e venga gestito congiuntamente da Kiev e Washington, mentre la proprietà delle risorse e del sottosuolo resti pienamente ucraina. In cambio gli Usa riaffermano il loro impegno per la sicurezza, anche militare, dell'Ucraina.C è la terra, è vero, al cuore del mineral deal . Ma non solo le terre rare di cui si è tanto parlato dal momento in cui il presidente americano le ha indicate come merce di scambio per recuperare i soldi spesi in Ucraina. E non ci sono soltanto, al centro, neppure le altre risorse minerarie ed energetiche ucraine a cui gli Stati Uniti si sono aggiudicati un accesso privilegiato: anche se consapevoli del rischio di svendere il Paese senza avere in cambio un impegno adeguato nel confronto contro la Russia, le autorità ucraine hanno comunque voluto trovare un compromesso con la Casa Bianca pur di mantenerla al proprio fianco e incentivarla a proseguire l alleanza, sperando come ha detto alla vigilia il premier Denys Shmyhal che l accordo possa diventare «un segno tangibile del sostegno degli Stati Uniti» per la protezione, lo sviluppo e la ricostruzione futura del Paese: la vera terra.L'intervento di Antonella Scott, Il Sole 24 Ore. Big Tech alle prese con i dazi TrumpApple e Amazon registrano conti solidi e oltre le attese tra gennaio e marzo, quasi 42 miliardi complessivi. Ma le guerre commerciali globali scatenate da Donald Trump e soprattutto le offensive contro la Cina costano care, pesano sull outlook e richiedono revisioni del business.Apple, in particolare, ha offerto iniziali previsioni sull impatto negativo in arrivo dai dazi, quasi un miliardo nel trimestre a fine giugno. E ha annunciato che nei tre mesi in corso la maggioranza dei suoi prodotti per il mercato statunitense non arriverà dalla Cina ma dall'India e dal Vietnam come abbiamo raccontato nei giorni scorsi. L India sarà patria degli iPhone, il Vietnam dei restanti gadget, da iPads a Mac, da Apple Watch a AirPods. Al di là di giugno ha aggiunto che è nebbia sull outlook. Lo sforzo per Apple è quello di rassicurare investitori e consumatori dal rischio di eccessivi rincari e danni a fatturato e profitti del gruppo, che ad oggi assembla gran parte dei suoi prodotti in Cina.Il Ceo Tim Cook ha dichiarato che nell'insieme la politica dei dazi, se non cambierà (un grande se nella strategia imprevedibile di Trump), aggiungerà 900 milioni ai costi sostenuti dall'azienda nel trimestre a giugno, una cifra che potrebbe peggiorare ulteriormente. "Assumendo che le attuali rate delle tariffe non cambino per il resto di questo trimestre e non ci siano dazi aggiuntivi, stimiamo l'impatto in 900 milioni aggiuntivi per i notri costi", ha detto. Oltre, ha continuato, è arduo guardare: "E' molto difficile fare previsioni più in là di giugno".Marco Valsania, Sole2Ore è intervenuto a Focus Economia.Ceramica, i timori dei produttori italianiLa guerra commerciale scatenata da Trump inizia a produrre risultati concerti. Soprattutto su settori come la ceramica italiana che arriva ad esportate il 75% della produzione e che vede negli Usa il principale mercato extra Ue.Per capire che aria tira è utile ascoltare chi, come Confindustria Ceramica, è appena tornata da Coverings, la più importante fiera nordamericana per la ceramica mondiale che si è tenuta ad Orlando. Tra corridoi affollati, stand curati come showroom, musica ed eventi, l'evento racconta la sfida dei 1.100 espositori da 40 Paesi per reagire all'incertezza del mercato a stelle e strisce dopo l insediamento di Trump e la prima tranche di dazi.L affluenza superiore alle attese va a braccetto con effettivi segnali di ripresa dell'export oltreoceano per il Made in Italy che potrebbe però essere una fiammata legata all'incetta di scorte da parte dei distributori ma è una notizia tanto inattesa quanto preoccupante a segnare la 35esima edizione del salone, che chiuderà domani all'Orange County Convention Center di Orlando: la decisione dell'amministrazione americana di chiudere senza misure antidumping l indagine sulle importazioni di piastrelle indiane. Un accordo che potrebbe essere un effetto collaterale delle trattative bilaterali sui sui dazi tra Usa e India.Il commento di Armando Cafiero, direttore generale di Confindustria Ceramica.

La Russia vuole mantenere il controllo di tutti i territori occupati, mentre Kiev sembra disposta a cedere solo la Crimea. Il punto di Giuseppe D'Amato.