Podcasts about ucraina

Come sempre, iniziamo il nostro programma parlando di attualità. L'argomento della nostra prima notizia riguarda la proposta di rinominare il Dipartimento della Difesa degli Stati Uniti in “Dipartimento della Guerra”. Continueremo, poi, con una disputa storica di lunga data tra Ucraina e Polonia, finalmente risolta tra i due paesi. Seguirà la discussione su un documento inviato al Dipartimento dell'Energia americano da 85 scienziati del clima, in risposta al rapporto sui cambiamenti climatici prodotto dall'amministrazione Trump. Infine, parleremo del canone culturale presentato dal governo svedese, che comprende 100 opere, marchi e idee per definire l'identità svedese. Sorprendentemente, gli ABBA non sono stati inclusi nella lista.    La seconda parte della puntata è dedicata alla lingua e alla cultura italiana. L'argomento grammaticale di oggi è Possessive Pronouns and Adjectives. Ne troverete numerosi esempi nel dialogo che seguirà, ispirato alla presentazione, all'82ª edizione della Mostra internazionale d'arte cinematografica di Venezia, di un film che ha fatto discutere molto: La Grazia, del celebre regista italiano Paolo Sorrentino. Nel finale ci soffermeremo sull'espressione idiomatica di oggi: Trattare con i guanti bianchi. Ci lasceremo ispirare da una storia eccezionale: quella di Emma Maria Mazzenga, una donna che, nonostante i suoi novant'anni, corre ancora più veloce del tempo e sta riscrivendo i record della sua categoria. - Trump cambia di nuovo il Dipartimento della Difesa in Dipartimento della Guerra - Ucraina e Polonia cercano di riconciliarsi su una disputa risalente alla Seconda Guerra Mondiale - Gli scienziati del clima criticano il rapporto dell'amministrazione Trump sul cambiamento climatico - I critici definiscono il canone culturale del governo svedese nazionalistico ed esclusivista - Venezia accoglie Sorrentino: ironia e politica ne La Grazia - Emma Mazzenga, la novantenne che corre più veloce del tempo

La violenza politica negli Stati Uniti ha raggiunto livelli allarmanti. Charlie Kirk, attivista di destra alleato di Donald Trump e rock star del movimento Maga (Make America Great Again), è stato ucciso con un'arma da fuoco mentre partecipava a un evento alla Utah Valley University. Kirk stava tenendo una presentazione quando è stato colpito al collo da un proiettile. Ne parliamo con Mario Del Pero, professore di Storia internazionale a Sciences Po.L'invasione dello spazio aereo polacco e il ricorso all'articolo 4 del trattato atlantico hanno davvero segnato un punto di non ritorno rispetto al conflitto in Ucraina? Lo chiediamo a Roberto Menotti, vice direttore di Aspenia, e a Elio Calcagno, ricercatore del programma "Difesa" di Iai.

Dopo l'Ucraina e i suoi pericoli, il commento di Mario Ajello ci parla del rapporto tra Italia e Francia in un momento delicato per i cugini, il commento politico oggi è di Valentina Pigliautile che ci parla di elezioni e di accordi in bilico, per la cronaca con Federica Pozzi affrontiamo un caso molto delicato, l'omicidio di Liliana Resinovich, per la storia di Sport oggi Massimo Boccucci ci porta davanti a un tribunale molto speciale, e oggi con il Messaggero torna l'inserto gratuito Moltosalute con Alessandra Camilletti che ci anticipa alcuni interessanti contenuti.

La Polonia ha richiesto una riunione del Consiglio di Sicurezza delle Nazioni Unite in seguito alla violazione del suo spazio aereo da parte di droni russi. La riunione potrebbe tenersi venerdì. Varsavia ha invocato già ieri l'articolo 4 della Nato. Il premier Donald Tusk ha escluso per ora lo stato di guerra, ma avverte che il rischio di conflitto è il più alto dalla Seconda guerra mondiale. La Polonia ha annunciato inoltre la limitazione del traffico aereo al confine orientale.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Nel discorso sullo Stato dell’Unione a Strasburgo, Ursula von der Leyen ha invocato maggiore autonomia europea in difesa, energia, tecnologia ed economia. Sull’Ucraina, proposta l’utilizzazione dei fondi russi congelati per prestiti a Kiev e un’alleanza per la produzione di droni (6 miliardi di euro). Sul fronte economico, annunciata una tabella di marcia per rafforzare il mercato unico entro il 2028, liberalizzando servizi, energia e telecomunicazioni. In materia ambientale, confermata la riduzione del 90% delle emissioni al 2040, con il futuro dell’auto orientato all’elettrico, ma restano dubbi sui costi. L’industria automobilistica europea, riunita a Monaco, chiede più flessibilità normativa, appello sostenuto anche dal cancelliere tedesco Merz. Ne parliamo con Adriana Cerretelli, editorialista Sole 24 Ore Bruxelles.Macron nomina nuovo premier il giovane LecornuEmmanuel Macron ha nominato premier Sébastien Lecornu, 39 anni, ministro delle Forze Armate e suo fedelissimo, dopo le dimissioni di François Bayrou. Lecornu eredita un contesto complicato: una manovra da 43,8 miliardi, un voto di sfiducia e una maggioranza frammentata. Dovrà costruire una coalizione stabile, con LFI che continua a chiedere la destituzione di Macron. La nomina segna anche una rivincita politica del presidente, che aveva scelto Lecornu già a dicembre. Intanto, proteste in strada e oltre 100 arresti, soprattutto a Parigi. Il commento è di Marc Lazar, Presidente della School of Government dell'Università Luiss.Istat, boom prezzi alimentari: +30% rispetto al 2019 Secondo l’Istat, a luglio 2025 i prezzi degli alimentari in Italia sono saliti del 30,1% rispetto al 2019, meno della media UE (+39,2%). Germania e Spagna hanno registrato rincari maggiori, mentre la Francia un aumento più contenuto (+27,5%). L’aumento dei beni alimentari (88,5% del “carrello della spesa”) ha allargato il divario con l’inflazione generale, influenzata anche dai prezzi energetici: a agosto il differenziale ha raggiunto 1,9 punti percentuali. Interviene Massimo Baldini, docente di Scienza delle Finanze presso l' Università di Modena e Reggio Emilia.Novo Nordisk taglierà 9.000 posti di lavoro. Nel 2025 stime profitti riviste tre volte. Pesa la concorrenzaDopo aver perso il 60% in Borsa e 170 miliardi di euro di capitalizzazione, Novo Nordisk annuncia 9.000 tagli (11% della forza lavoro) per risparmiare 1,3 miliardi di dollari entro il 2026. Riviste al ribasso per la terza volta le stime di crescita dei profitti, ora previste tra il 4% e il 10% contro il 27% stimato a inizio anno. L’azienda punta a riorganizzarsi per concentrarsi su diabete e obesità, ma soffre la concorrenza di Eli Lilly, che domina il mercato Usa. Tentativi legali contro copie non autorizzate del semaglutide non hanno fermato la perdita di quote. Il nuovo Ceo Doustdar parla di decisioni difficili ma necessarie per il futuro. Il commento è affidato a Biagio Simonetta, Il Sole 24 Ore.

Israele: attacco a Doha in Qatar per colpire i leader di alto livello di HamasGaza: un elenco di morte, nuovi civili uccisi. Gli attacchi non si fermanoCisgiordania e Palestina: le forze israeliane hanno sparato nel campo profughi di JeninGlobal Sumud Flotilla: secondo giorno, secondo attacco, colpita la nave AlmaUcraina: attacco russo a Yarova nella regione di Donetsk, uccise 24 persone in coda per ricevere la pensione. La Germania annuncia di investire 300 milioni di euro in droni a lungo raggioLondra: un nuovo murales dell'artista Bansky sul muro dell'Alta Corte che raffigura un giudice mentre prende a martellate un manifestante a terraQuesto – e non solo – nel notiziario di Radio Bullets, a cura di Stefania Cingia.

Presa din afara Franței analizează situația de după căderea guvernului lui François Bayrou. Accentele critice nu lipsesc. Iar comentatorii se întreabă cine își mai poate asuma acum reducerea necesară a cheltuielilor publice. Financial Times consideră că prăbușirea guvernului Bayrou „declanșează o nouă criză care riscă să se extindă pe străzi și pe piețele financiare, cu demonstrații și o posibilă retrogradare a ratingului datoriei franceze”. Pentru cotidianul spaniol El Mundo, „situația din Franța este o preocupare pentru Europa”, deoarece „căderea lui Bayrou evidențiază slăbiciunea politică a lui Emmanuel Macron”, într-un moment „deosebit de complex” . Președintele francez „exercită un leadership important alături de cancelarul german Friedrich Merz (...). Revenirea axei franco-germane, după sosirea lui Merz, părea o gură de aer”. Cu toate acestea, „dacă Macron trebuie să se concentreze pe propria supraviețuire”, acest avânt „riscă să se estompeze considerabil”, scrie ziarul spaniol. „Cine poate salva Franța acum?” – întreabă The Wall Street Journal. „Acest fiasco nu este vina lui Bayrou - adevărata problemă este că „reducerile reale de cheltuieli sunt politic excluse” din cauza „partidelor cheltuitoare de stânga și de dreapta (...). Bayrou spera să-i convingă pe parlamentari să cadă de acord asupra unei încetiniri (oricât de modeste) creșterii cheltuielilor publice viitoare. Nu a reușit”. Dar, după cum remarcă ziarul american, alegătorii sunt cei care „refuză să recompenseze politicienii care spun adevărul despre dezastrul bugetar și problemele economice ale Franței”. Iar The Washington Post crede că, „dacă francezii nu sunt dispuși să renunțe nici măcar la două zile de vacanță, cu siguranță nu sunt pregătiți să intre pe picior de război”. Acestea sunt vești proaste pentru Ucraina și Statele Unite, „deoarece ilustrează cât de dificil va fi pentru Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar într-un viitor nu prea îndepărtat”. The Times l-a văzut pe Bayrou ca pe ”un aristocrat ciufulit târât într-o căruță spre Place de la Concorde, care cu greu s-ar fi putut îndoi de soarta care îl aștepta”. Acum, Emmanuel Macron „caută un alt politician dispus să-și piardă capul pentru cauza austerității”. Cât despre ziua de acțiune planificată pentru miercuri, 10 septembrie, ziarul britanic consideră că „sindicatele franceze, minunat de nereformate, se pregătesc să organizeze o grevă generală pentru a protesta împotriva austerității. Strigătul lor de mobilizare, minunat și nihilist: Să blocăm totul!” După cum comentează Der Spiegel, ”mandatul lui Macron se încheie în mai 2027. Cu toate acestea, în practică, președintele s-a autodistrus deja în iunie [2024], când a decis de unul singur să dizolve Adunarea Națională, provocând astfel instabilitatea care subminează în prezent Franța Carisma poate ajuta la inspirarea alegătorilor să apere democrația. Willy Brandt a dovedit acest lucru în Germania, la fel ca și Barack Obama în Statele Unite. Dar poate, de asemenea, să-i conducă pe politicieni la intoxicarea propriilor egouri. O lecție deosebit de dureroasă, una pe care Franța abia o învață”.

Caccia della Polonia hanno abbattuto nella notte diversi droni russi dopo che una decina di velivoli hanno violato lo spazio aereo polacco durante un massiccio attacco sull'Ucraina. L'operazione ha richiesto la chiusura di quattro aeroporti polacchi, tra cui lo Chopin di Varsavia, il principale scalo del Paese. Il comando delle forze armate polacche ha denunciato quello che ha definito un «atto di aggressione che ha rappresentato una vera minaccia per la sicurezza dei cittadini» e «una violazione dello spazio aereo senza precedenti. Varsavia ha invocato articolo 4 della Nato mentre tutto l'occidente ha condannato quanto accaduto.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Oggi parliamo dell'attentato a Gerusalemme, poi andiamo in Cina (con qualche aneddoto personale) e infine in Ucraina che la Russia continua a colpire senza sosta. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com   Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

”Ar trebui să fie clar că Donald Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat”. Este mesajul tranșant pe care îl transmit trei nume grele ale politicii europene. Într-un articol comun de opinie din Politico, ei propun câteva măsuri pentru ca Europa să evite situația de a deveni un protectorat al Americii lui Trump. Cei trei sunt: Josep Borrell Fontelles, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și președinte al Mișcării Europene Internaționale și Domènec Ruiz Devesa, fost europarlamentar și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni. Din primele rânduri ale articolului, autorii deplâng faptul că Uniunea Europeană apare ca periculos de fragmentată și slabă, într-o lume a imperiilor continentale, fiind expusă unui risc real de a deveni vasalul Americii. Acest lucru a devenit evident după concesiile nereciproce făcute președintelui american Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare și comerț, precum și după acceptarea de către Europa a unui rol minor în gestionarea războiului din Ucraina. Mai mult, de la Gaza la Nagorno-Karabah, implicarea UE în conflictele externe a devenit în mare parte irelevantă, fie din cauza lipsei sale de credibilitate internațională, fie din cauza lipsei unității. Pe plan intern, autorii critică abandonarea pactului verde, proiectul far al precedentului mandat al președintei ursula von der Leyen, ca și abandonarea politicii de coeziune în favoarea unor noi priorități. Între timp, extrema dreaptă populistă eurosceptică și eurofobă nu a fost niciodată mai puternică în țările membre sau în instituțiile UE. ”Actualii lideri ai UE suferă de o lipsă de viziune politică pe termen lung, de leadership și de unitate”, scriu autorii. Ei consideră că acum, instituțiile europene sunt dominate de o ”alianță improbabilă” formată din simpatizanți ai lui Trump și atlantiști nostalgici. Astfel, linia predominantă a fost de a-l flata și a-l îmbuna pe președintele SUA în speranța de a limita pagubele - și acest lucru nu funcționează deloc. Pentru Trump, contractele obligă doar cealaltă parte - nu și pe el. Concluzia autorilor?  Trump nu este și nu va fi niciodată un aliat. America sa constituie un șoc geopolitic, economic și cultural uriaș pentru Europa. Cei trei propun o revigorare a unei majorități pro-europene  - în special Parlamentul European. Pentru început, legislativul ar putea bloca reducerea tarifelor la produsele americane - o mișcare care ar fi cu siguranță populară în rândul alegătorilor și ar semnala disponibilitatea Europei de a se opune șantajului. În plus, trebuie să ne consolidăm uniunea politică, să depășim veto-crația care îi permite prim-ministrului maghiar Viktor Orbàn să blocheze asistența militară a UE către Ucraina și să ne construim propriul sistem de apărare. Sau, ”Coaliția celor care vor” ar trebui să lanseze o nouă „Comunitate Europeană de Apărare” cu o dimensiune parlamentară și fiscală, deschisă tuturor țărilor membre interesate să adere. Dacă nu se iau măsuri și așteptăm următoarea criză, Europa, ca proiect politic, riscă să moară, este avertismentul din finalul articolului de opinie apărut în Politico.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii. După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei. BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc. Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”. După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”. Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”. În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.   ”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.   Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”. Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.   ”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv. Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă. Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.   Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.   Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.   Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: ­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană. Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE. Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.   Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.   Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate. Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.   Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.   La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Când toată lumea se afla în vacanță, zeci de tineri din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova au avut ocazia să se pregătească cu profesori și cercetători de la universități de prestigiu  în cadrul proiectului APEX Scientific. Dacă în 2024, matematica a fost deschizător de drumuri, în 2025 chimia a completat portofoliul taberelor de pregătire APEX. Marius Matache este cercetator, chimist, parte din acest proiect al Asociației InformArt.  APEX Chemistry 2025 s-a petrecut în perioada 20 iulie – 9 august, iar printre invitații a fost și un un laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Jean-Marie Lehn, profesor la Universitatea din Strasbourg și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, a susținut două prelegeri pentru participanții la APEX Chemistry 2025. Ele au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Printre profesorii și cercetătorii de top cu care tinerii chimiști au lucrat în cele trei săptămâni de tabără se mai numără Adrian Șalic (Harvard Medical School), Daniel Funeriu (Universitatea din București), Niculina Hădade (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca), Ivan Huc (Ludwig Maximilian University, Munchen) Mihaela Matache (Universitatea din București) și Mihaela Florea (Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele). De asemenea, tabăra include o bogată componentă practică, găzduită de laboratoarele Facultății de Chimie a Universității din București și ale Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Programul a inclus vizite la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) din Măgurele și Microsin SA (producător de componente active pentru industria farmaceutică). Muzeul BNR și Parcul de Aventură Comana au fost două din experiențele de timp liber de care viitorii chimiști s-au bucurat în cadrul APEX Chemistry 2025 Și tot în perioada vacanței de vară, Asociația InformArt a organizat la București, o competiție internațională pe echipe pentru elevi de liceu, un turneu international de chimie, bazat pe dezbateri științifice, în căutarea unor soluții deschise. Vorbim despre un eveniment ajuns la a VIII-a ediție și care anul acesta a inclus echipe din Romania, Georgia, Coreea de Sud sau Mexic. E interesant că acest concurs propune o cu totul alta abordare fata de olimpiadele școlare clasice. Aici abilitățile științifice, creativitatea, munca în echipa, dar și gândirea publicas au vorbitul în public, sunt elemente care te aduc mai aproape de a căștiga competiția. Amănunte în interviul realizat cu Marius Matache (Asociația InformArt).

Sunt ecouri dupa ce premierul Ilie Bolojan a sugerat că România trebuie să crească vârsta de pensionare la toate categoriile pentru a evita colapsul sistemului în următorii 5-10 ani. Intre timp, Guvernul a revenit si prin purtatoarea de cuvant a transmis ca nu are în vedere cresterea vârstei standard de pensionare. O dezbatere care trebuie deschisa la un moment dat, crede analistul economic Aurelian Dochia. Argumentele lui in aceasta seara.    Noi contre între reprezentanții Coaliției de guvernare Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş sustine că l-a anunţat de cateva ori pe premierul Marcel Ciolacu că ”deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au inceput  din vara anului trecut, spune liberalul. Raspunsul fostului lider PSD nu poate fi reprodus. Ce inseamna ca seful guvernului a ignorat respectivele avertismente, discutam mai tarziu.  Prim-ministrul francez a pierdut votul de încredere în Parlament. Consecințele ar putea afecta Europa întreagă, inclusiv Ucraina în război Se așteaptă ca François Bayrou să își prezinte demisia președintelui Franței Viitorul prim-ministru va trebui să se ocupe, sub presiunea timpului, de adoptarea bugetului pentru 2026. Criza politicadin franta este un subiect pe care il vom aborda in 40 de minute , mai ales ca sunt asteptate proteste in Hexagon.      Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, în cadrul unei ședințe solemne Rusia și-a dezlănțuit întregul arsenal hibrid împotriva noastră iar câmpul de luptă sunt alegerile de la sfarsitul lunii. Moldova poate fi terenul de testare, dar ținta este Europa, a completat lidera de la Chisinau. Corespondenta noastra , Valeria Vitu i-a urmarit discursul.     

L'Ucraina lotta contro il rischio di trovarsi ad affrontare una carenza di equipaggiamento per la difesa aerea dopo che il Pentagono ha rivisto il suo programma di aiuti militari, che ha portato a un rallentamento delle consegne in un momento in cui la Russia sta intensificando gli attacchi aerei.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Ci vogliono almeno tre anni per fare il whisky, ma una distilleria di Hong Kong lancia (a caro prezzo) quello invecchiato solo due mesi grazie a una tecnica innovativa: marketing o rivoluzione? Il Kazakistan nuovo crocevia della mixology internazionale a seguito della guerra fra Russia e Ucraina. La Gen Z impazzisce per drink spicy, matcha e bevande funzionali. Ecco le notizie più importanti sul mondo di cocktail e distillati dai media internazionali

- Gaza: ultimatum di Trump a Hamas e proposta di accordo per le parti- Israele: per la Corte Suprema violati i diritti dei prigionieri palestinesi- Ucraina: nuovi attacchi russi e le condanna internazionale- Perù: no alla riserva amazzonicaIl Notiziario Mondo di Radio Bullets oggi con Raffaella Quadri

Giorgetti, quest'anno non ci sarà bisogno di una manovra correttiva.

Rusia a lansat în weekendul trecut cel mai amplu atac aerian cu drone și bombe asupra Ucrainei, atac în care au murit cel puțin trei persoane. A fost avariată și clădirea guvernului de la Kiev. Ce mesaj transmite Moscova prin acest atac, într-o perioadă în care se vorbește mult despre începerea negocierilor de pace? Care e situaţia în războiul din Ucraina şi care sînt perspectivele pe front pînă la sfîrşitul anului 2025? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic.Care e situația economică a Rusiei, după toate sancțiunile impuse de Europa și Statele Unite?Armand Goșu: „Nu se simte bine. Aţi văzut acum cîteva zile, la summitul lui Xi Jinping în China, nu mai ştia ce să facă Putin, ce fericit era. Rusia e dependentă de China în momentul ăsta. Nu e o situaţie foarte fericită nici pentru elita moscovită să fie atît de dependentă. Rubla nu se simte bine, finanţele nu se simt bine. Gîndiţi-vă că un sfert din buget se duce la război. (...) Putin forţează acum, vrea acum, în următoarele săptămîni o lovitură decisivă împotriva Ucrainei, ca s-o îngenuncheze, să rupă frontul, să-i convingă şi pe ucraineni dar şi pe occidentali că el este puternic şi, în felul ăsta, speră să poată încheia războiul luînd cît mai mult. Şi o bună parte din condiţiile lui de pace –  pe care le-am auzit şi în Alaska, le-am auzit şi după aceea –, sub presiune americană, să fie acceptate de ucraineni. Pentru că altfel, eu nu cred că Rusia, nu cred că el, Putin, mai are resurse să mai declanşeze la primăvara anului viitor o nouă ofensivă militară.”O emisiune de Adela Greceanu şi Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Carlo Acutis e Piergiorgio Frassati sono santi. Papa Leone ha presieduto il rito di canonizzazione. 80mila i fedeli festanti in piazza san Pietro. “Acitis e Frassati” ci invitano a non sciupare la vita ma orientarla verso l'alto” ha detto il pontefice. E dopo la messa il Papa ricorda le terre insanguinate e chiede ai governanti di ascoltare “la voce della coscienza” La guerra in Ucraina. Trump pronto a nuove sanzioni contro Mosca dopo il massiccio attacco che ha colpito Kyiv. Medio Oriente, Hamas si dice pronta ad accettare l'intensa proposta dagli Stati Uniti ma sul terreno continuano i raid

Il presidente americano Donald Trump si è detto pronto a imporre nuove sanzioni contro la Russia dopo l'attacco aereo di portata senza precedenti contro l'Ucraina che ha colpito per la prima volta un edificio governativo. Dal canto suo il portavoce di Putin, Dmitri Peskov dichiara che nessuna sanzione potrà costringere la Federazione Russa a cambiare la sua posizione coerente e osserva che quello che definisce militarismo europeo sfrenato serve a poco.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Il maxi attacco russo con oltre 800 droni e missili che ha colpito l'Ucraina: ferma la condanna dell'Europa e non solo. Trump dice che parlerà con Putin e intanto annuncia nuove sanzioni a Mosca. Da Cernobbio poi arrivano le parole di Giorgetti: “Niente sacrifici e nessuna manovra correttiva”. Così il ministro dell'Economia assicura che i conti pubblici italiani sono in ordine. Guardiamo anche alla Francia, con l'attesa per il voto di fiducia al premier Bayrou. E poi c'è lo sport, con le azzurre dell'Italvolley campionesse del mondo. In chiusura, la scuola che riparte: si inizia a Bolzano, con tante novità

Questa settimana Allora! apre con la Festa del Papà al Club Marconi, tra sorrisi e orgoglio comunitario. Ma le pagine raccontano anche i grandi temi globali: Trump che rilancia la guerra, il Papa che proclama nuovi beati, Qantas nello scandalo miliardario.Dentro il giornale troviamo memoria e cultura: Mattarella ricorda Dalla Chiesa, Elysia Zeccola celebra il cinema italiano in Australia, e suor Monica ci riporta al ricordo di Carlo Acutis.E poi le opinioni forti: cittadinanza, Gaza, Ucraina.
Un numero intenso, che intreccia famiglia, politica e identità italiana nel mondo.Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/ventunesima-regione--4532453/support.

Il portavoce di Putin, Dmitri Peskov replica alle minacce di Donald Trump di nuove sanzioni alla Russia per l'invasione dell'Ucraina: “Nessuna sanzione potrà costringere la Federazione Russa a cambiare la sua posizione coerente”. Tuttavia Mosca si dice pronta per un dialogo onesto con tutti, senza costruire un “muro di Berlino”.

Protagonisti di questa puntata sono due protagonisti della protesta civile. Nella prima parte Oleg Orlov, 72 anni biologo, impegnato nei movimenti per i diritti umani in Russia, tra i fondatori di Memorial, associazione premiata nel 2022 con il Nobel per la Pace. Per aver criticato l'invasione dell'Ucraina del 2022, Orlov è stato condannato a due anni e mezzo di reclusione nel febbraio 2024 per il reato di "discredito delle forze armate". Sei mesi dopo è stato rilasciato in uno scambio di prigionieri con gli Stati Uniti ed esiliato. Nella seconda parte Yarina Grusha, docente di lingue e cultura ucraina e scrittrice ci introduce la figura di Victoria Amelina, giornalista e ricercatrice ucraina, e del suo ultimo lavoro: "Guardando le donne guardare la guerra" (ed.Guanda).

Ancora una notte di bombardamenti in Ucraina. E' di almeno 4 morti e decine di feriti il bilancio degli attacchi russi su Kiev, dove è stato colpito il palazzo del Consiglio dei Ministri.

- Quân ủy Trung ương, Bộ Quốc phòng tổ chức chương trình chính luận nghệ thuật “Bản hùng ca chiến thắng” nhân kỷ niệm 80 năm Ngày truyền thống Bộ Tổng Tham mưu Quân đội nhân dân Việt Nam (7/9/1945 - 7/9/2025). - Sau 15 ngày ra rạp, 'Mưa đỏ', phim về cuộc chiến bảo vệ thành cổ Quảng Trị cán mốc doanh thu 500 tỉ đồng. - Tổng thống Nga Vladimir Putin cho rằng: Nga và Ucraina đang “gần như không thể” đi tới thỏa thuận về các vấn đề then chốt.- Trung Quốc sử dụng trí tuệ nhân tạo giúp giảm 90% tỷ lệ chẩn đoán sai hội chứng động mạch chủ cấp tính, ngăn ngừa tỷ lệ tử vong cao.

All'indomani della riunione dei volenterosi a Parigi, c'è un nuovo botta e risposta a distanza tra Putin e Zelensky. "Migliaia di truppe occidentali potrebbero essere dispiegate in Ucraina", dice Zelensky. Ma Putin avverte: "Diventerebbero un bersaglio legittimo per le forze russe". Intanto, dagli Usa arriva la decisione di Trump di cambiare il nome del Dipartimento della Difesa in Dipartimento della Guerra. Tornando in Italia, è allarme “Neet”: secondo nuovi dati diffusi al Forum Ambrosetti, l'Italia è seconda in Europa per incidenza di giovani che non lavorano, non studiano o non cercano un posto di lavoro

Discorso di Donald Trump dallo Studio Ovale. “La guerra in Ucraina è una vergogna, voglio che finisca”, ha detto il tycoon, mostrandosi fiducioso sulla possibilità di raggiungere un accordo per porre fine al conflitto.

Xi Jinping, alla presenza di Vladimir Putin e Kim Jong un, ha presieduto una delle più imponenti parate militari della Cina moderna, destinata a celebrare l'80esimo anniversario della resa del Giappone nella Seconda guerra mondiale. Un'enorme colonna di mezzi e uomini si è dispiegata lungo l'Avenue Chang'an, con oltre 10mila soldati, più di 100 velivoli e centinaia di mezzi terrestri tra carri armati, lanciarazzi, missili, sistemi laser, robot e droni, tutte tecnologie sviluppate e prodotte in patria.Iscriviti e segui "Notizie dall'Ucraina": YouTube: https://bit.ly/3FqWppn Spreaker: https://bit.ly/42g2ONG Apple Podcasts: https://apple.co/3JE1OMi Spotify: https://spoti.fi/40bpm0v Amazon Music: https://amzn.to/40HVQ37 Audible: https://bit.ly/4370ARc    Adnkronos: podcast/adnkronos.com 

Oggi parliamo di Giorgio Armani, poi di Ucraina dopo il summit dei Volonterosi che si è tenuto a Parigi e infine torniamo sul tema delle concessioni balneari, con il punto di vista di un gestore di uno stabilimento. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Laudetur Jesus Christus - Ngợi khen Chúa Giêsu KitôRadio Vatican hằng ngày của Vatican News Tiếng Việt.Nội dung chương trình hôm nay:0:00 Bản tin16:36 Chia sẻ Lời Chúa: Cha Bartolomeo Nguyễn Anh Huy, SJ, chia sẻ Lời Chúa Chúa Nhật 23 thường niên24:48 Nữ tu trong Giáo hội : Các nữ tu tuyên úy quân đội xoa dịu đau khổ của người dân Ucraina

E oggi, dopo l'apertura dedicata all'Ucraina, partiamo da una grande lutto per l'Italia, la scomparsa di Giorgio Armani, con il commento e il ricordo di Gloria Satta, quindi la politica con una sintesi sulla situazione elezioni regionali, per la cronaca andiamo sui campi di calcio con Massimo Boccucci per un episodio che non onora lo sport.

Patto dei volenterosi per Kiev, ma l'Italia non invierà truppe.

Regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova sărbătorește astăzi 35 de ani de la secesiunea de Chișinău. Tiraspolul a revenit in acest an la traditia de a organiza o paradă militară – tradiție la care renunțase după ce Rusia a început războiul în Ucraina. Invitata de astăzi la Moldova Zoom este Irina Tabaranu, directoarea portalului Zona de Securitate, specializat pe tematica transnistreană. În Cronica sa, jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, explică cum s-a ajuns la secesiunea Transnistriei și cum Rusia a intervenit în 1992 de partea Tiraspolului în războiul împotriva Chișinăului. Miza alegerilor parlamentare din 28 februarie este una fără precedent pentru stabilitatea nu doar a Republicii Moldova, ci și a întregii regiuni, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac. Și un reportaj din sudul Republicii Moldova, acolo unde autonomia găgăuză continuă să ridice probleme pentru autoritățile de la Chișinău, chiar daca nu în măsura în care o face Transnistria. Un reportaj semnat de Tudor Pană, coproducție cu DW.

O anchetă efectuată de trei instituții media germane ar putea avea consecințe importante în plan politic și diplomatic. Investigația de presă a dezvăluit identitățile a șapte persoane suspectate de sabotarea conductelor de gaze subacvatice care leagă Germania de Rusia.  Ancheta a fost realizată de ziarele Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, alături de postul tv ARD. Dezvăluirile ar putea afecta relațiile dintre Germania și Ucraina, dar în tablou apare și Polonia. Cazul ar putea avea, într-adevăr ramificații nebănuite, așa cum putem afla din revista Courrier International, care realizează o sinteză a articolelor din presa germană pe această temă. Totul a început pe 21 august cu arestarea, în stațiunea italiană Rimini, a unui ucrainean bănuit de implicare în sabotarea conductelor de gaz Nord Stream. Serhiy K., în vârstă de 49 de ani, este acuzat că ar fi fost unul dintre coordonatorii operațiunii din septembrie 2022. Dar el nu este singurul membru al echipei responsabile pentru acest sabotaj aflat în vizorul sistemului judiciar. Autoritățile germane au identificat șapte persoane, inclusiv un căpitan de navă, un expert în explozibili, un specialist în logistică și patru scafandri, pentru care au emis mandate de arestare. Se crede că au trecut prin Polonia și apoi au ieșit pe mare la bordul navei Andromeda, care a plecat din portul german Rostock și a ajuns în apropierea insulei daneze Christiansoe. Un progres spectaculos Pentru anchetatori, „arestarea din Italia reprezintă un progres spectaculos”, relatează Die Zeit. Dar obligă și autoritățile germane să își pună alte întrebări: „Cine sunt sponsorii și cine a dat undă verde operațiunii? Care sunt legăturile lor în cadrul statului și cât de departe merg? Și mai presus de toate, ce influență va avea acest lucru asupra relației Germaniei cu Ucraina?” În timp ce suspiciunile se îndreptau în trecut către Statele Unite sau Rusia, numeroase indicii vizează acum Ucraina, scriu jurnaliștii germani. Ei dezvăluie că echipajul navei Andromeda deținea pașapoarte românești false, dar și pașapoarte reale emise de autoritățile ucrainene, pe care erau scrise nume false. Publicațiile germane indică o serie de legături ale membrilor grupului cu servicii ucrainene sau la vârful armatei. Dacă Volodimir Zelenski ar fi implicat, aceasta ar putea declanșa un conflict diplomatic major între Berlin, Kiev și chiar Varșovia. Site-ul ARD subliniază că ancheta a fost condusă cu dificultate de către poliția germană. Aceasta, deoarece „timp de luni de zile, serviciile poloneze au obstrucționat ancheta”. Ceea ce ridică întrebarea dacă „Polonia consideră cu adevărat sabotajul Nord Stream ca fiind problematic, având în vedere că nu a încetat niciodată să critice conductele”. De partea germană, „cancelaria face tot posibilul să se prefacă că a fost doar un act uriaș de vandalism”, afirmă ziarul Die Zeit. Insistă că trebuie făcută dreptate, dar rămâne și foarte precaută în declarațiile sale. Și pe bună dreptate: „Cea mai mică perturbare ar putea deraia fragilele negocieri privind viitorul Ucrainei dintre Vladimir Putin, Donald Trump și europeni”, notează presa germană.

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) - CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) - Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) - Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale, anunță SpotMedia. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum. După cinci ore de discuții, ședința coaliției s-a încheiat fără consens. Partenerii din coaliţie au convenit că trebuie reduse posturile din administraţia centrală şi locală, însă nu s-a convenit exact asupra modului în care va trebui făcut acest lucru. Astfel, premierul Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe restul de cinci proiecte, într-o ședință ce are loc, luni, 1 septembrie, de la ora 19.00: proiectul de lege privind pensiile magistraților; proiectul de lege privind reforma în sănătate; proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat; proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF): proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe. Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu (CursDeGuvernare) Toate măsurile de reformă prin care guvernul actual ”dă țara peste cap” (pe bună dreptate, că țara asta chiar trebuie dată peste cap) se vor dovedi inutile peste 5-7 ani, când vom ajunge în aceeași situație financiar-bugetară de astăzi, scrie jurnalistul Cristian grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare. Asta pentru că reformele sunt aplicate pe o matriță greșită, iar ele se ”vor strâmba la loc” odată cu trecerea timpului. Cât de mare e miza? 47% din populație și 87% din tetritoriu se află în ”responsabilitatea” administrației locale rurale. Totul pleacă de la fundamental-inadecvata administrație a României – o structură care afectează toate celelalte structuri de servicii pe care statul e obligat să le asigure economiei și societății: e România desenată administrativ de Ceaușescu și care nu poate funcționa decât sub regimul Ceaușescu. Doar 1,3% din localități rurale au venituri proprii mai mari decât cele de funționare, astfel încât să rezolve problemele curente ale comunităților – restul sunt bani dirijați. CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient.  CNAS spune că e vorba despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews.  Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. 48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023.  Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) Institutul ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă. Manifestarea de extremă dreapta ar urma să aibă loc marți, împotriva ”rasei non-albe”, conform organizației citate. Organizația este interzisă prin lege conform OUG 31/2002 împotriva manifestațiilor xenofobe. Mitingul, împotriva ”rasei non-albe”, va avea loc la câteva zile după ce un livrator Glovo a fost lovit de un tânăr pe motive rasiale, în urma unui mesaj xenofob al parlamentarului partidului extremist AUR Dan Tănasă. Agresorul se află în arest preventiv în momentul de față, amintește G4Media.  ”Solicităm oficial primarului Municipiului București să revoce autorizarea pentru mitingul organizat de Noua Dreaptă în 2 septembrie. Manifestările de discriminare sunt interzise de legea penală și Constituția României!”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Șeful Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, printre cei mai radicali extremiști din România, a intrat în Parlament pe listele partidului extremist pro-rus SOS România, condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR. Este interesantă, în context, analiza publicată de EduPedu. Conform lui Șerban Iosifescu,  acolo unde educația a eșuat, a înflorit legionarismul naționalist și ortodoxist. Harta votului aurist se suprapune cu harta nivelului de educație a populației. Iar Libertatea scrie astăzi despre comerțul cu cărți legionare, la liber pe internet.  Achiziționarea materialelor legionare se poate face foarte ușor dacă ai o conexiune la internet și câteva sute de lei în cont. Pe unul din grupurile de extremă dreapta prezente pe Telegram, am găsit un anunț prin care se vindeau zeci de cărți „Din lumea legionară” - scrise de Victor Puiu Gârcineanu, nou-nouțe, cu prețul de 25 de lei/bucata.  Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) România este ultima țară din cele șapte state care au graniță cu Rusia sau Ucraina în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge în aceste zile. Turneul ei vine înainte ca Executivul de la Bruxelles să anunțe ce proiecte de apărare va finanța prin programul SAFE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja duminică, 31 august, la plecarea din Polonia, că această țară va beneficia de cei mai mulți bani din programul în SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) în valoare totală de 150 de miliarde de euro. România și Bulgaria se află în competiție pentru găzduirea unui hub de securitate la Marea Neagră, hub ce va fi finanțat de Uniunea europeană. La începutul mandatului de președinte, Nicușor Dan a declarat că România vrea ca acest hub să fie pe teritoriul său și va cere Comisiei să aprobe acest lucru. Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii nu a decis încă unde va fi acest hub prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, document despre care Europa Liberă a scris pe larg.

Dopo il caso Ucraina, andiamo sui banchi di scuola con Lorena Loiacono per capire quello che accadrà quest'anno all'apertura delle lezioni; a Gaza il piano di occupazione di Netanyahu è cominciato sentiamo dall'inviato Lorenzo Vita a cosa porterà; c'è un partito di donne che entra in campo quando c'è bisogno, un partito senza frontiere come ci spiega nella sua analisi Valentina Pigliautile ; In America prosegue il braccio di ferro tra Donald Trump e la banca centrale americana come ci riferisce Anna Guaita ; E chiudiamo con Venezia e la mostra del cinema dove per noi c'è l'inviata Gloria Satta e dove ieri è arrivata Jiulia Roberts creando un po' di scompiglio.

Oggi torniamo a parlare di Ucraina, poi di un becero sito sessista che è stato chiuso e infine del piano casa. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

E dopo la drammatica situazione in Ucraina parliamo di politica e di accordi per le elezioni amministrative con l'analisi di Andrea Bulleri, quindi andiamo a Libano con l'inviato Lorenzo Vita e lo scenario dopo il ritiro delle truppe Onu, per le storie di sport ci spostiamo in Olanda con Massimo Boccucci.

All'ONU, l'ambasciatore algerino si commuove leggendo le parole di una giornalista uccisa a Gaza.Iran: l'ombra del “snapback.Libano: Unifil verso la fine.Taiwan: l'AI che diventa giornalista.Thailandia al bivio: il futuro della premier Shinawatra nelle mani della Corte.Introduzione al notiziario: La memoria che salpa: Gabor Maté e la Global Sumud Flotilla  Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Il sito sessista chiude, esposti alla Polizia postale da tutta Italia.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Gaza: Le IDF hanno dichiarato che l'evacuazione di Gaza City è "inevitabile", raid israeliano a Nablus, 80 feriti. Nigeria: vietata l'esportazione di noci di Karité per sei mesi.Sudan: il governo si riunisce per la prima volta dall'inizio della guerra nel 2023.Cina: Un anno dopo il suo secondo arresto, la giornalista Zhang Zhan è ancora detenuta senza processo.L'Iran presenta una proposta di legge per consentire alle donne di ottenere la patente per la moto. Introduzione al notiziario: Hossam El-Masry: la voce che restava quando tutto tacevaQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli

Oggi parliamo della crisi in Francia, di come sta cambiando l'America di Donald Trump e di Ucraina. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

L'incontro tra Donald Trump e Vladimir Putin in Alaska, il vertice internazionale improvvisato alla Casa Bianca, e le lunghe discussioni sul futuro della guerra in Ucraina: chi ha ottenuto cosa in questi ultimi giorni di diplomazia frenetica? Con Anna Zafesova, giornalista della Stampa esperta di spazio ex sovietico. Il link per abbonarti al Post e ascoltare la puntata per intero⁠⁠⁠⁠⁠. I consigli di Anna Zafesova – “La Russia contro la modernità” di Alexander Etkind– “Storia dell'Ucraina” di Yaroslav Hrytsak– Il canale YouTube dell'associazione culturale Boristene  Sul Post– La guerra in Ucraina oggi, spiegata con le mappe – L'incontro in Alaska è andato benissimo per Putin – Cronaca di una giornata movimentata alla Casa Bianca Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Iniziamo la prima parte del programma parlando dei tentativi di porre fine alla guerra in Ucraina. Gli sforzi congiunti del Presidente degli Stati Uniti e dei leader europei riusciranno davvero a portare ad un accordo di pace? Proseguiremo, poi, con un dibattito sulle critiche sollevate dall'estrema destra nell'UE riguardo all'assegnazione di oltre 17 milioni di euro a progetti legati all'Islam. Nella sezione dedicata a scienza e tecnologia parleremo di uno studio sorprendente che mostra come sia possibile convertire i pensieri dei pazienti in voce artificiale. E infine, discuteremo di un programma europeo per reclutare scienziati statunitensi. Dopo i tagli draconiani ai progetti scientifici decisi da Trump, l'Europa sta, davvero, “soffiando” i cervelli agli americani?    La seconda parte della puntata è dedicata alla lingua e alla cultura italiana. L'argomento grammaticale di oggi è Prepositions: Simple and Articulated. Ne troverete numerosi esempi nel dialogo che seguirà, incentrato su una polemica che ha scaldato le estati degli italiani: l'aumento dei prezzi per l'affitto di sdraio e ombrelloni negli stabilimenti balneari. Nel finale ci soffermeremo sull'espressione idiomatica di oggi: A colpo sicuro. Il dialogo in cui la useremo prende spunto da una notizia che riguarda la costruzione del Ponte sullo Stretto di Messina. Dopo decenni di annunci e rinvii, il governo ha approvato il progetto definitivo, passo cruciale verso l'avvio dei lavori. Ma alle promesse di sviluppo si contrappongono proteste e dubbi: c'è chi vede un'opera storica e chi teme uno spreco colossale. - I leader europei rispondono dopo il vertice Trump-Putin, ma non si intravede alcun progresso - L'UE risponde alle critiche sui progetti di ricerca legati all'Islam - I ricercatori decifrano con precisione i pensieri dei pazienti - L'Europa sta cercando di accaparrarsi gli scienziati statunitensi dopo i drastici tagli di Trump? - Agosto di polemiche: spiagge care e ombrelloni chiusi - Tra sogno e realtà: il futuro del Ponte sullo Stretto di Messina

Oggi parliamo di dazi, perché sono usciti i dettagli dell'accordo raggiunto tra Stati Uniti e Unione europea. Poi andiamo in Ucraina, con le ultime notizie e un reportage da Sloviansk. Infine parliamo di Meta che ha congelato le assunzioni. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com   Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Oggi parliamo dell'uso del taser da parte delle forze dell'ordine, poi di qualche retroscena sul vertice sull'Ucraina alla Casa Bianca e infine dei video rubati di Stefano De Martino. ... Qui il link per iscriversi al canale Whatsapp di Notizie a colazione: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione ... Qui gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices