Podcasts about ucraina

1 gennaio 2026 Capodanno nel mondo: luci, silenzi e una parola che ritorna — pace.Carceri israeliane: acqua negata ai detenuti palestinesi. Iran, chiusure e proteste mentre l'economia affonda. Tassa sui preservativi e asili nido più economici: il piano della Cina per aumentare le nascite. Repubblica Centrafricana, voto storico tra sfide e sicurezza. Honduras, la destra conquista tutto. Ma l'opposizione non riconosce il voto.Zelensky: l'accordo per porre fine alla guerra è a '10 percento di distanza'   Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: Quando la salute resiste

Questa è la puntata speciale di fine anno di Globo, in cui raccontiamo come sono andate a finire alcune delle storie di Globo del 2025. Per farlo, siamo tornati a sentire alcuni degli ospiti di quest'anno. In questa puntata ci sono: Giorgio Monti su Gaza, Anna Momigliano su Israele, Giulia Pompili sulla Corea del Sud, Luciano Pollichieni sulla Repubblica Democratica del Congo, Alicia García Herrero sulla guerra commerciale tra Cina e Stati Uniti, Filippo Cicciù sulla Turchia, Stefano Pozzebon sul Venezuela, Anna Zafesova su Ucraina e Russia. Le loro puntate sono: – Fare il medico a Gaza, con Giorgio Monti – Come Israele è diventato così, con Anna Momigliano – Cosa diavolo è successo in Corea del Sud, con Giulia Pompili – Il ritorno della guerra in Congo, con Luciano Pollichieni – Stati Uniti e Cina «fino alla fine», con Alicia García Herrero – Turchia – Imamoglu = ?, con Filippo Cicciù – La crudeltà è il punto delle politiche migratorie di Trump, con Stefano Pozzebon – Ballare il valzer di Putin, con Anna Zafesova Ci sono anche altri podcast del Post: la rassegna stampa Morning, le Altre Indagini di Stefano Nazzi, gli approfondimenti di Francesco Costa su Wilson, e molti altri che parlano di scienza, esteri, linguaggio. E poi c'è quello su Sanremo. Sono i podcast dedicati a chi ha un abbonamento al Post, che a Natale ⁠⁠⁠puoi regalare, o farti regalare. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Măsura vizează concediile medicale care vor fi eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Decizia a fost luată ieri, printr-o Ordonanță de Urgență aprobată în ultima ședință de guvern din 2025. Contactat de HotNews, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbește despre o măsură „tranzitorie, inițial gândită pentru 2 ani. Dar, dacă fenomenul concediilor medicale fictive scade semnificativ, ea se poate reduce și se poate anula oricând, nu este o măsură definitivă.” „Sigur că este menit să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile, care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spune ministrul, în dialogul cu HotNews. G4Media prezintă lista zilelor libere din 2026: Fără „punte” pentru minivacanța de început de an / Câte sărbători legale sunt anul viitor și câte cad în timpul săptămânii. Pe parcursul anului vor fi 17 sărbători legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii. Unele dintre acestea s-ar putea transforma în minivacanțe prin așa-numitele „punți”, adică alte zile libere acordate special pentru a face legătura cu weekendurile, care, teoretic se recuperează cu altă ocazie. Însă Guvernul Bolojan a decis să întrerupă acest obicei. Chiar începutul anului 2026 vine cu o minivacanță de o săptămână, întreruptă de o zi lucrătoare. Primele două zile sunt libere, urmează weekendul, apoi o zi lucrătoare, urmată de alte două zile libere, în 6 și 7 ianuarie. Europa Libera scrie despre modificările fiscale de la 1 ianuarie 2026. Cele mai multe vizează firmele. Cresc taxele pe proprietăți și impozitele pe venituri. Din 2026 cresc taxele pentru persoane fizice: impozitul pe dividende și criptomonede urcă la 16%, iar câștigurile bursiere la 3%–6%. Impozitele pe mașini și locuințe cresc semnificativ. Apar taxe pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și un impozit anual pentru mașinile electrice. Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate. Firmele se confruntă cu cele mai multe schimbări de impozitare și noi măsuri stricte de disciplină fiscală. Miza anului 2026: Intrarea României în „Clubul Bogaților” scrie Deutsche Welle La aproape două decenii de când România și-a asigurat securitatea prin NATO și dezvoltarea prin UE, țara se pregătește pentru asaltul final asupra ultimei mari redute de politică externă: aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) nu este nici o bancă și nici nu dă legi. Este însă un for care reunește cele mai dezvoltate 38 de economii ale lumii precum SUA, Japonia, Australia și majoritatea statelor UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, care sunt în procesul de aderare. A face parte din OCDE înseamnă că statul tău funcționează după cele mai înalte standarde globale, fiind o garanție supremă pentru investitorii străini. Coordonatorul național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu, subliniază: „NATO îți oferă securitate, Uniunea Europeană prosperitate. OCDE îți aduce mari beneficii reputaționale. O țară care este în OCDE atrage automat mai multe investiții și mai multe investiții de calitate “, explică oficialul. Totuși, în spatele optimismului afișat la Palatul Victoria, realitatea din dosarele de negociere arată că anul 2026 va fi un test dureros pentru clasa politică, obligată să renunțe la pârghii de control pe care le deține de trei decenii. În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina, citim în Ziarul Financiar. ZF a identificat zece exemple de investiţii de la zero şi tranzacţii relevante în ultimii ani. Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv, fiind doar un exerciţiu jurnalistic menit să releve cum în timp ce investitorii români stau în expectativă pentru a pune umărul la reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă, cei din Ucraina deja pariază local. FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat.

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța.  Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026. De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează:  ”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil. Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA. Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare. Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică. O Apărare comună europeană La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică. Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping. Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”. UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto. Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european. În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general. ”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale. Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

Rusia a promis că va riposta după ce a acuzat Ucraina că a lansat atacuri cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, situată între Moscova și Sankt Petersburg. Kievul a respins aceste acuzații. Iar președintele Trump, care încearcă să medieze un acord de pace și-a exprimat furia la vestea presupuselor atacuri. Deci, ce urmează? – se întreabă comentatorii. Trump este „foarte furios”, titrează Forbes, notând că președintele american a insistat că „nu este momentul potrivit. Una e să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Cu totul altceva e să-i ataci casa”, a declarat liderul de la Casa Albă The Moscow Times observă însă că este neobișnuit ca o declarație referitoare la un posibil atac cu drone să vină de la ministrul de externe, Serghei Lavrov. ”De obicei, Ministerul Apărării din Rusia și autoritățile regionale raportează despre atacurile cu drone ucrainene, nu ministrul de externe. Chiar dacă incidentul va fi confirmat, tot nu ar fi prima dată când dronele ucrainene ajung în zone în care locuiește Putin”. ”Va deraia acest lucru discuțiile de pace?” – se întreabă First Post. ”Existența acestei proprietăți de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliații lui Alexei Navalnîi, celebrul lider al opoziției, care a murit în închisoare în 2024. Mulți observatori ai relației Rusia-Ucraina cred că atacurile cu drone, care ar fi avut loc la o zi după ce Zelenski s-a întâlnit cu Trump, ar putea deraia discuțiile de pace în curs și că Kievul nu ar câștiga nimic din aceste atacuri”. Un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă Newsweek notează că  ”asigurarea unui acord mult așteptat privind Ucraina ar fi un moment crucial pentru Trump, autoproclamat mediator global. Acesta crede că Putin vrea să pună capăt războiului și pune presiune pe Kiev să facă compromisuri dureroase. Însă aliații Kievului se îndoiesc în legătură cu adevărata dorință de pace a Moscovei și cred că Kremlinul vrea să amâne sau să saboteze complet fragilul proces pentru a putea continua lupta și a ocupa mai mult teritoriu ucrainean, înșelându-l pe Trump”. Dar ce se află în zona presupus atacată? Le Figaro descrie această reședință. ”Acolo se află un complex balnear, un lansator de rachete și o vilă secretă. Oficial, Vladimir Putin are șase reședințe prezidențiale, legate de funcția sa, și se spune că se bucură de aproape tot atâtea proprietăți private, deși nicio informație nu este complet certă. Moscova acuză Ucraina că a vizat această reședință extraordinară din Valdai. Proprietatea aparține nu doar Federației Ruse, ci și în mod privat unei companii deținute de un apropiat al liderului de la Kremlin. Pe cele 150 de hectare aparținând Federației Ruse au fost construite depozite, garaje, hangare, pensiuni și, foarte probabil, vehiculele de lansare a rachetelor care au generat atâtea discuții vara trecută. Imaginile din satelit publicate în august 2025 de Radio Europa Liberă au dezvăluit prezența a 12 vehicule blindate antiaeriene ceea ce ar arăta că reședința este probabil unul dintre spațiile de locuit preferate ale președintelui rus”.

Congelato il negoziato per la pace in Ucraina. Kyiv risponde alle accuse di Mosca: “Nessuna prova che vi sia stato un raid sull'abitazione di Putin”. Sul campo sempre più violenti i combattimenti Vaticano, oltre tre milioni di presenze a udienze e celebrazioni liturgiche nel 2025. I dati diffusi dalla Prefettura della Casa Pontificia “I pellegrini ci hanno mostrato gioia e devozione, Roma è stata accogliente come non mai”. Così il sindaco Gualtieri nell'intervista ai media vatican

Il macigno lanciato da Mosca, con l'accusa a Kiev di aver attaccato la residenza di Vladimir Putin, continua ad agitare le acque del negoziato. I russi "non hanno ancora fornito prove plausibili" del raid, ha denunciato Volodymyr Zelensky con il sostegno dell'Eliseo, che ha parlato di "atto di sfida all'agenda della pace".

- Bộ Ngoại giao tổ chức Hội nghị Tổng kết công tác Đối ngoại nhân dân năm 2025 và phương hướng, nhiệm vụ năm 2026.- Ngày mai, Ủy ban Cạnh tranh Quốc gia mời VNG làm việc về việc thu thập, sử dụng thông tin người dùng và cung cấp dịch vụ trên nền tảng Zalo.- Tổng Thư ký LHQ kêu gọi thế giới ưu tiên đầu tư cho con người thay vì chi tiêu quân sự trong bối cảnh xung đột lan rộng ở mức chưa từng thấy kể từ sau Chiến tranh Thế giới thứ hai.- Lãnh đạo Mỹ và Nga điện đàm về cuộc xung đột Ucraina.- Bình luận với nhan đề "Du lịch Việt Nam – một năm bùng nổ"

- Chủ trì Hội nghị sơ kết “Chiến dịch Quang Trung”, Thủ tướng Phạm Minh Chính yêu cầu rút ngắn tiến độ, phấn đấu đến ngày 15/1/2026 hoàn thành xây dựng lại các nhà bị sập, bị đổ do bão lũ ở miền Trung, bảo đảm người dân sớm ổn định chỗ ở trước thềm Đại hội đại biểu toàn quốc lần thứ 14 của Đảng. - Người Việt mất gần 40.000 tỷ đồng vì lừa đảo trực tuyến trong 5 năm qua.- Điện đàm với Tổng thống Mỹ Donald Trump, Tổng thống Nga Vladimia Putin cảnh báo, xem xét lại lập trường đạt được trong giai đoạn trươc khi cuộc xung đột với Ucraina có diễn biến mới.- Liên hợp quốc kêu gọi hòa bình và công lý trong thông điệp Năm mới 2026.

E oggi dopo l'influenza dell'apertura con Anna Guaita ci trasferiamo al tavolo della tratti sull'Ucraina tra false accuse e negoziati sulle montagne russe, quindi l'analisi di Andrea Bulleri sullo spostamento del referendum sulla giustizia, per la cronaca Michela Allegri torna sul caso dell'eredità degli agnelli con un nuovo giallo la scomparsa di 35 dipinti preziosi, con Gloria Satta ci trasferiamo in Francia dove si discute molto sull'eredità di Brigitte Bardot, e per l'ormai imperdibile storia di sport di Massimo Boccucci stavolta ci trasferiamo in Africa

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

I servizi di sicurezza ucraini hanno rivelato che i loro droni sottomarini hanno colpito un sottomarino russo nel porto di Novorossiysk il 15 dicembre. Si tratta del primo attacco di questo tipo di cui si ha notizia, che ha messo fuori servizio l'imbarcazione. I servizi hanno affermato di aver utilizzato i droni navali Sea Baby per colpire un sottomarino della classe Kilo che trasportava quattro lanciatori per missili da crociera Kalibr, che la Russia ha utilizzato per colpire città e infrastrutture ucraine fin dall'inizio della guerra su vasta scala.Ascolta "Notizie dall'Ucraina" ogni giorno su podcast.adnkronos.com e su tutte le piattaforme di streaming.

Ucraina. Brusco arresto sul negoziato per la pace. Mosca contro Kyiv: “attaccata la residenza di Putin”. Per Zelensky è una bugia Il Papa all'Anci: la politica promuova la pace sociale, il gioco d'azzardo piaga che rovina famiglie Colloquio Trump - Netanyahu sulla fase due a Gaza. Il presidente Usa: Hamas si disarmi presto o pagherà un prezzo alto

Proseguono i negoziati per arrivare a una pace in Ucraina, ma rimangono alcune questioni irrisolte. Capiamo quale sia la situazione con Marco Di Liddo, Direttore del Centro Studi Internazionali. Nel frattempo il governo italiano ha approvato il decreto sulle armi in Ucraina, lasciando intravedere le diverse posizioni nella maggioranza. Ne parliamo con Lorenzo Pregliasco, politologo e sondaggista, fondatore e direttore di YouTrend. Ci occupiamo poi della protesta del Sindaco di Isernia Piero Castrataro, accampato da qualche giorno fuori dall'ospedale della sua città, per protestare contro i tagli. Ma ci facciamo spiegare meglio proprio dal Sindaco. È stata aperta un'indagine per omicidio per ricostruire la vicenda che ha portato alla morte una donna, trovata nel cortile di un palazzo a Milano. Tutti gli aggiornamenti dal nostro Andrea Ferro. Verso il cenone di Capodanno: quanto costa agli italiani? Lo chiediamo a Barbara Molinario, Segretaria Generale di Consumerismo.

Le piogge invernali allagano i campi di Gaza mentre Netanyahu arrivato negli Stati Uniti. Kosovo: il partito al governo vince le elezioni.Nepal: ex rapper nepalese si candida a primo ministro in una votazione chiave dopo le proteste della Generazione Z.La Danimarca dice addio alla consegna delle lettere.Myanmar al voto sotto le armi – elezioni senza credibilità.Guinea al voto dopo il golpe – urne sotto controllo militare.Ucraina, spiragli di pace – resta il nodo dei territori Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: altre buone notizie del 2025

Nel The Essential di lunedì 29 novembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 l'incontro in Florida tra Trump e Zelensky per la fine della guerra in Ucraina; 03:15 l'inchiesta sulla rete di Hamas in Italia con al centro l'imam di Genova Mohammad Hannoun; 08:05 il piano del Regno Unito per un "gap year" nell'esercito. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

E dopo le intossicazioni alimentari e l'assurda vicenda di Campobasso, il commento di Mario Ajello ci parla di dieci parole importanti per l'Italia, quindi passiamo la parola all'esperta di cinema Gloria Satta per il ricordo di Brigitte Bardot morta ieri a 91 anni, per la storia di sport Massimo Boccucci ci porta tra i campioni del tennis, e come ogni inizio di settimana chiudiamo con il Lunedì di Sorrentino, l'irriverente rubrica dedicata alla giornata di serie A.


Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii. Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”. CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate. Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”. Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul. ”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times. Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja. Fără termen limită The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova. Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida. După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”. De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord. Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Partidul stat are o problemă. În premieră, după trei decenii, social democrații au pierdut majoritatea în Curtea Constituțională, întreaga arhitectură a statului, fluxurile de exercitare a influenței și privilegiile elitei politice fiind în pericol din perspectiva regimului instituit după 1990, notează SpotMedia. Plecarea a patru judecători dintr-o ședință CCR pentru a amâna reforma pensiilor speciale ale magistraților indică o situație de criză pe culoarele întunecate ale puterii din România. Gestul celor de mai sus anunță două lucruri importante, potrivit sursei citate: - În acest moment există o majoritate anti-PSD în cadrul Curții Constituționale, prima de la debutul funcționării instituției, iunie 1992; - PSD exercită în continuare presiuni asupra judecătorilor nominalizați de partid, determinându-i să se opună oricărei reforme din sistemul de justiție.Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD care au boicotat ședința de azi dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților au cerut în cursul zilei de duminică un nou termen de ședință după 15 ianuarie, au declarat pentru G4Media surse politice. Cererea vine în contextul în care conducerea CCR a decis că următoarea ședință va fi luni, iar proiectul de lege al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie. Într-un dialog cu HotNews, Tudorel Toader, fost judecător CCR, spune că situația este una atipică, iar legea nu impune o limită și judecătorii pot amâna la nesfârșit decizia. Cu toate acestea, el a subliniat că episodul de ieri, când patru judecători au părăsit sala de ședințe și astfel au lăsat Curtea fără cvorum, ... este unul pe care nu l-a întâlnit niciodată. Legea spune că la ședință trebuie să participe minimum 6 judecători din nouă pentru ca să existe cvorum pentru un verdict. România riscă în continuare să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR. Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Bătaie pe Hidroelectrica. O retehnologizare majoră și-a triplat costurile. Se bat pe ea firme din România, Croația, Israel și Azerbaidjan, cu subcontractori și din Ucraina scrie Profit.ro. Costurile estimate totale ale proiectului de retehnologizare a hidrocentralei Brădișor de pe Lotru, din portofoliul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-au triplat în perioada 2020-2024, de la 36,024 milioane euro plus TVA la 121,892 milioane euro plus TVA, în prezent fiind în derulare a treia licitație consecutivă de atribuire a contractului de execuție, după anularea primelor două, relevă date analizate de Profit.ro. Turiștii străini veniți în România în interes de afaceri au cheltuit, în trimestrul al treilea, peste un miliard de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie aceeași publicație. Din totalul cheltuielilor în scop profesional și de afaceri, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,3%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile pentru cumpărături au fost de 18,2%, iar cele pentru restaurante și baruri au reprezentat 17,9%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,2% au fost destinate atât pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, cât și pentru cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar 27,6% pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri.

Cenni d'intesa, qualche sorriso, bistecca e patatine fritte per i giornalisti. Così - tra volti distesi - è andato in scena il nuovo incontro tra il presidente americano Donald Trump e quello ucraino Zelensky.

L'andamento dei mercati finanziari di oggi lunedì 29 dicembre 2025: Asia mista, prudenza verso fine anno; Oro e argento: il rally dei metalli preziosi; Borse Usa, futures piatti, ma l'S&P500 punta al record Europa apertura in verde; Ucraina, pace vicina, ma non cambia l'ultimo miglio. Puntata a cura di Adolfo Valente - Class CNBC Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Nella Festa della Sacra Famiglia, dopo la preghiera mariana dell'Angelus, il Papa chiede di pregare per le famiglie vittime della guerra. Trump ottimista dopo i colloqui con Zelensky e Putin per la pace in Ucraina e annuncia “Accordo in due settimane”. Mosca ribadisce: “Kiev deve decidere sul Donbass” Chiuso il primo turno delle elezioni Myanmar, sotto lo stretto controllo della giunta militare al potere, al voto anche il Kosovo dove vince il premier Kurti in cerca di una maggioranza per superare lo stallo politico

La fretta con cui Putin intima al suo sguattero della Casa Bianca di servirgli su un piatto d'argento la resa dell'Ucraina è motivata dal marcato peggioramento dell'economia di guerra. Ne parla Carlo Grezio con il quale Fabio ha scritto una serie di articoli su Lettera43 che trovate a questi link: https://www.lettera43.it/come-sta-andando-davvero-economia-russia-analisi-inedita-pil/ https://www.lettera43.it/come-sta-andando-davvero-export-russo-gas-petrolio-guerra-ucraina/ https://www.lettera43.it/come-regge-bilancio-russia-contabilita-creativa-trucchetti-coperture/Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/inglorious-globastards-podcast--4600745/support.

Oggi i colloqui a Mar-a-Lago che potrebbero dare un svolta al conflitto tra Russia ed Ucraina. In Florida si discuterà il piano di pace presentato dagli Stati Uniti.

Oggi il commento di Mario Ajello ci parla di una Francia colpita di nuovo dalla violenza, quindi l'ampia pagina di cronaca, prima con le inviate Camilla Mozzetti e Valeria di Corrado e con un medico che rischia la denuncia per avere salvato una vita, quindi andiamo in Abruzzo con Michele Milletti e Sonia Paglia per un'altra puntata della storia sulla famiglia del bosco, poi con l'inviata Federica Pozzi e la riapertura del caso di Emanuela Orlandi uno dei gialli più oscuri di Roma, per la storia di sport Massimo Boccucci ci parla delle punizioni per i club della serie A e chiudiamo con l'esperta di cinema Gloria Satta e il successo immediato e milionario del nuovo film di Checco Zalone.

Rassegna stampa quotidiana

Il 2025 è stato l'anno in cui l'ordine internazionale che conoscevamo è stato smantellato. Per provare a capire cosa ne resta e cosa potrebbe prendere il suo posto Silvia Boccardi e Francesco Rocchetti parlano di USA, Gaza, Ucraina, Venezuela, Cina, Sudan, intelligenza artificiale e Europa con Eleonora Tafuro Ambrosetti, Mario Del Pero, Antonio Deruda, Emiliano Guanella, Lucia Ragazzi e Ugo Tramballi. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

- Kiểm tra công tác chuẩn bị Đại hội Thi đua yêu nước toàn quốc lần thứ 11, Thủ tướng Phạm Minh Chính yêu cầu tổ chức đại hội trang trọng, thiết thực, an toàn, bảo đảm sức lan tỏa rộng và bền vững.- Vượt qua thách thức từ sắp xếp, sáp nhập và vận hành mô hình chính quyền địa phương hai cấp, thành phố Hồ Chí Minh đặt mục tiêu năm 2026 phát triển nhanh, bền vững, lấy khoa học - công nghệ và đổi mới sáng tạo làm động lực bứt phá.- Hôm nay là Ngày Dân số Việt Nam. Trọng tâm thời gian tới là khuyến khích mỗi cặp vợ chồng sinh đủ hai con, từng bước đưa mức sinh trở lại mức thay thế.- Ucraina đề xuất thành lập khu phi quân sự ở miền Đông, đàm phán với Nga vẫn tiến triển chậm. - Trung Quốc chính thức thông xe đường hầm cao tốc dài nhất thế giới.

Gaza, lauree tra le macerie: 170 nuovi medici all'ospedale Al Shifa. Cisgiordania, guerra agli ulivi: 7 milioni di dollari di danni in una settimanaNigeria: nel giorno di Natale, Trump bombarda l'Isis.Somalia al voto locale dopo 57 anni: Mogadiscio sotto massima sicurezza.Pyongyang accelera sulle armi: Kim ordina nuove fabbriche di munizioni.Ucraina–USA, spiragli di dialogo: Zelensky parla di “buone idee” per la pace.Russia, sei anni all'oppositore UdaltsovQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: Tecnologia e Scienza | Buone notizie 2025

L'apertura è dedicata all'appello del Papa per la pace, mentre per la cronaca parliamo di meteo e della bufera in arrivo per Capodanno, quindi andiamo a cinema con Gloria Satta e la sfida di Natale in onda nelle sale, e chiudiamo con uno speciale di Massimo Boccucci dedicato a un regalo per la Roma del calcio

Gaza e Cisgiordania, Natale sotto assedio. Addio al regista palestinese Mohammed Bakri. Honduras, vince le elezioni il presidente di destra Asfura con l'ombra di Washington. Afghanistan: demolito lo storico cinema Ariana a Kabul.Myanmar, elezioni sotto le armi.Thailandia e Cambogia, si torna a parlareTrump chiede a Babbo Natale che il comico Colbert venga messo a dormire per sempre.Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: Natale: la tregua che non c'è

Oggi parliamo di evasione fiscale, negozi pieni per lo shopping natalizio e località di montagna sold-out. Poi torniamo in Ucraina, sotto le bombe russe anche alla vigilia di Natale, e infine parliamo di sanità. ... Per iscriverti al canale Whatsapp: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione Qui per provare MF GPT ... Gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

In pochi anni l'ordine mondiale è stato scosso fin alle sue fondamenta. La guerra in Ucraina, quella in Medio Oriente e la seconda elezione di Trump, tre eventi che da soli hanno ridefinito assetti politici e militari consolidati.Ne parliamo con Giuliano Noci, Prorettore del polo territoriale cinese del Politecnico di Milano.Il viaggio dei tedofori per l'Italia per l'avvio delle Olimpiadi invernali ha mostrato, in certi casi, paesaggi brulli di neve. La neve tornerà, ma meglio abituarsi ai nuovi scenari climatici.Ne parliamo con Giulio Betti, climatologo e meteorologo del Consorzio Lamma del CNR.Di Africa se ne parla sempre poco nonostante il miliardo di abitanti e Paesi in grande crescita, Nigeria in primis.Interviene Alberto Magnani, prossimo corrispondente de Il Sole 24 ORE dal Kenya.

Gaza, vivere sotto la “Linea Gialla”.Turchia: capo militare libico e altre sette persone muoiono in un incidente aereo.Yemen, il più grande scambio di prigionieri dall'inizio della guerra.Iran, appello ONU contro l'esecuzione di Zahra Tabari.Venezuela, reato il sequestro delle petroliere.Bangladesh, nuove minacce alla stampa libera.Cuba, Natale al buio.Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: Le buone notizie dell'ambiente nel 2025

E dopo la nuova aggressione russa sul fronte ucraino dell'apertura, il commento di Mario Ajello è sul super attivismo di Giuseppe Conte, con l'analisi di Valentina Pigliautile andiamo in casa della Lega dove la tensione per la manovra era alta, quindi per la cronaca ci spostiamo in Abruzzo con Michele Milletti e la famiglia nel bosco, e chiudiamo con lo sport e con la storia di Massimo Boccucci che pare una puntata di scherzi a parte.


Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos. Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde. În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului. Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă. Un fenomen extins Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București. În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă. În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București. El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”. ”O viață prosperă în UE cu acte românești” Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut. Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc. Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române. În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro. Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.   Material adaptat după articolul din Le Monde  Intertitlurile aparțin redacției Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

E dopo le nuove disposizioni economiche del governo, il commento di Mario Ajello ci parla di un esperimento politico che parte da Roma, quindi l'analisi di Francesco Bechis sul giorno dopo il voto sulla manovra, la pagina di cronaca parte da Milano e l'inviata Claudia Guasco che ci parla di un rapina violenta contro un ragazzino, quindi torniamo in Abruzzo con Luca Tomassoni e la tragedia consumata sul Nilo, per lo spettacolo Gloria Satta ci porta al cinema e ci spiega l'ultimo lavoro di Checco Zalone e chiudiamo con Massimo Boccucci e la sua storia di sport, stavolta sulla supercoppa

E dopo le nuove disposizioni economiche del governo, il commento di Mario Ajello ci parla di un esperimento politico che parte da Roma, quindi l'analisi di Francesco Bechis sul giorno dopo il voto sulla manovra, la pagina di cronaca parte da Milano e l'inviata Claudia Guasco che ci parla di un rapina violenta contro un ragazzino, quindi torniamo in Abruzzo con Luca Tomassoni e la tragedia consumata sul Nilo, per lo spettacolo Gloria Satta ci porta al cinema e ci spiega l'ultimo lavoro di Checco Zalone e chiudiamo con Massimo Boccucci e la sua storia di sport, stavolta sulla supercoppa

Nel The Essential di martedì 23 dicembre, Chiara Piotto parla di: 00:00 gli USA non hanno rinunciato ad annettere la Groenlandia, sempre più strategica, mentre i negoziati di pace in Ucraina sembrano a un nuovo stop; 03:44 i Paesi europei tagliano gli investimenti negli aiuti umanitari in giro per il mondo per spostarli sulla Difesa e sull'Ucraina; 04:50 la Corte di Cassazione ha stabilito che le aziende possono utilizzare le chat aziendali per provare illeciti da parte dei dipendenti. Questo episodio è offerto da Poste Italiane: https://www.poste.it/?STZ=DPR5173 A Natale regala Will Makers con il 30% di sconto: https://makers.willmedia.it/ Iscriviti a Spinelli, la newsletter di Will che racconta l'UE da Bruxelles: https://spinelliwillmedia.substack.com/  Iscriviti ai corsi 100% online in Digital Journalism e Branded Storytelling della New Media Academy, la scuola di Chora e Will! Ultimi posti disponibili, scopri il programma e i docenti su ⁠⁠⁠https://newmediacademy.com/⁠⁠⁠ o scrivici a ⁠⁠⁠info@newmediacademy.com⁠⁠ Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

VOV1 - Các cuộc đàm phán tại Miami giữa Nga, Mỹ và Ukraine kết thúc cuối tuần qua, song đánh giá từ các bên cho thấy những tín hiệu trái chiều, khi chưa đi đến một kết quả cụ thể.Phát biểu về kết quả đàm phán tại Miami hôm qua, Thứ trưởng Ngoại giao Nga Sergey Ryabkov cho biết tiến trình đối thoại còn “tiến triển chậm”, đồng thời nhấn mạnh vẫn còn nhiều vấn đề tồn tại chưa được làm rõ, trong đó một số điều chỉnh do Ucraina và các nước phương Tây đề xuất chưa phù hợp với lập trường của Nga.Người phát ngôn Điện Kremlin Dmitry Peskov nhận định nội dung của tiến trình đàm phán chỉ có thể được trao đổi trong khuôn khổ kín, và Nga chưa nhận được tín hiệu chính thức nào cho thấy đã có bước ngoặt thực chất.Về phía Mỹ, Phó Tổng thống J.D. Vance cũng thừa nhận rằng vấn đề lãnh thổ vẫn là trở ngại lớn nhất trong các cuộc thảo luận, đặc biệt liên quan đến Donbass và tương lai của cộng đồng nói tiếng Nga tại khu vực này.Trong khi đó, theo truyền thông Ucraina, phái đoàn nước này đã hoàn tất các cuộc đàm phán tại Mỹ và đang chuẩn bị báo cáo về các văn kiện liên quan đến bảo đảm an ninh và 20 điểm trong khuôn khổ đối thoại. Theo đó, Ucraina mong muốn duy trì lực lượng vũ trang quy mô khoảng 800.000 người với nguồn tài chính ổn định; coi tư cách thành viên Liên minh châu Âu EU là nền tảng cho các bảo đảm kinh tế và an ninh trong dài hạn; đồng thời đề xuất hình thành một cơ chế phối hợp với các quốc gia đối tác, quy tụ tối đa 30 nước, nhằm hỗ trợ Ucraina trong các lĩnh vực then chốt như phòng không, không quân, chia sẻ thông tin tình báo, bảo đảm an ninh năng lượng và tài chính.Theo giới quan sát, tiến trình tìm kiếm giải pháp hòa bình cho cuộc xung đột tại Ucraina hiện vẫn ở giai đoạn thăm dò, trong khi những khác biệt căn bản giữa tiếp tục tồn tại. Mặc dù các bên đã xác định rõ “lằn ranh đỏ” của nhau, nhưng chưa tiến tới thỏa hiệp. Mỹ tiếp tục đóng vai trò trung gian, trong khi Nga duy trì lập trường thận trọng, còn Ucraina tập trung vào các yêu cầu về bảo đảm an ninh và tái thiết./.Minh Phượng/VOV LB NgaPhó Tổng thống Mỹ JD Vance. (Ảnh: ANI/TTXVN)

Președintele american Donald Trump stârnește o nouă dispută cu Danemarca după ce a numit un trimis special în Groenlanda, insula nordică pe care dorește să o anexeze. Subiectul revine astfel în actualitate după ce, în ultimele luni, părea să fi ieșit de pe radarul Casei Albe. Sfârșitul războiului din Ucraina în câteva zile, anexarea Mexicului, a Canadei și a Groenlandei – iată doar câteva dintre proiectele mărețe pe care Donald Trump le anunța odată cu revenirea la Casa Albă, acum aproape un an de zile. Niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, dar cel privitor la Groenlanda revine în actualitate. Luni dimineață, președintele Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, în funcția de trimis special al SUA în Groenlanda. Publicația americană The Hill spune despre el că este un susținător ferm al președintelui Trump. El a preluat conducerea statului Louisiana în ianuarie 2024. Pagina de internet a săptămânalului german Die Zeit remarcă faptul că până acum, Landry nu a avut nicio legătură cu insula arctică. Citeste siDe ce vrea Donald Trump să pună mâna pe Groenlanda, cu orice preţ? În timp ce din ziarul german Handelsblatt aflăm că Landry a crescut în Louisiana, s-a înrolat în Garda Națională încă din liceu, a lucrat ca polițist și a studiat dreptul – tot în Louisiana. A fondat o companie de petrol și gaze și a lucrat ca avocat. Vestea a fost primită cu nemulțumire în Danemarca, țara care deține suveranitatea asupra insulei ce se bucură de un regim de autonomie. Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen s-a declarat luni ”profund înfuriat de numire și de declarație”, considerându-le , ”inacceptabile”, adăugând că îl va convoca pe ambasadorul SUA în următoarele zile „pentru a obține o explicație”. Reacție de dezaprobare și de la Bruxelles. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că integritatea teritorială și suveranitatea Regatului Danemarcei, inclusiv în ce privește Groenlanda, trebuie menținute. Un sondaj publicat în ianuarie 2025, imediat după ce Donald Trump și-a făcut cunoscute pretențiile, arăta că 85% dintre cei 57.000 de locuitori ai Groenlandei refuză ideea ca insula să devină parte a Statelor Unite. În același timp, în cazul organizării unui referendum privind independența, 55% ar vota pentru. Donald Trump a invocat posibilitatea cumpărării insulei dar nu a exclus nici folosirea forței. În ianuarie 2025, Donald Trump jr., fiul cel mai mare al președintelui, a vizitat Groenlanda fără a fi fost primit de vreun oficial de pe insulă sau din partea guvernului danez. Interesul pentru Groenlanda a crescut brusc odată cu perspectivele deschiderii rutei maritime prin Oceanul Arctic, ca o consecință a schimbărilor climatice. Insula este situată strategic între America de Nord și Europa, ceea ce stârnește interesul SUA, Chinei și Rusiei. În acest context, The Guardian amintește că în august, Danemarca l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA după rapoarte privind tentative de interferență în Groenlanda. Cel puțin trei oficiali americani apropiați de Trump au fost observați în capitala Groenlandei, Nuuk, încercând să identifice persoane pro și contra unei apropieri de SUA. SUA au deschis un consulat în Groenlanda în iunie 2020, mai scrie The Guardian. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi. Temele ediției: - România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău. „Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate. O corespondență semnată de Valeria Vițu. - Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. O instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronical lui Vitalie”. - Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul următor. - Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare. - Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, din nordul Republicii Moldova, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare, iar în perioada următoare sunt planificate etapele de testare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În prezent, curentul cumpărat din România ajunge în Republica Moldova prin nodul energetic de la Cuciurgan, aflat pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria și, teoretic, alimentarea poate fi întreruptă în orice moment de regimul separatist de la Tiraspol. Noua linie va exclude această vulnerabilitate și va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. „Linia Vulcănești-Chișinău conectează direct R. Moldova la sistemul energetic al României și implicit la rețeaua europeană ENTSOE, oferind stabilitate, siguranță și capacitate de reacție în situații de criză”, a declarat ministrul energiei de la Chișinău. Dorin Junghietu a mai precizat că, în paralel, avansează proiectele de interconectare cu România cu liniile de tensiune înaltă Bălti-Suceava și Strășeni-Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. *** Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026 la reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. O direcție importantă este și mobilizarea sprijinului internațional pentru consolidarea securității Republicii Moldova și poziționarea Chișinăului ca partener responsabil care contribuie la stabilitatea regională. *** Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. Administratorul aeroportului, Sergiu Spoială, a declarat la postul public Moldova 1 că sarcina companiei câștigătoare va fi extinderea suprafeței terminalului cu 5.000 de metri pătrați și modernizarea întregii infrastructuri. Aeroportul Chișinău a depășit în acest an pragul de 5 milioane de pasageri deserviți, iar extinderea terminalului vine ca soluție imediată la suprasolicitarea infrastructurii. După lucrările de modernizare, Aeroportul Chișinău va putea deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârșitul anului viitor. *** Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar pe fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui totodată să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale. Fostul premier, care a executat o pedeapsă cu închisoare și în Republica Moldova, a reacționat, spunând că instanța franceză a pronunțat o decizie motivată politic, influențată de Republica Moldova. Solicitările exagerate și nefondate au dus la o hotărâre fără precedent, spune Filat declarând în același timp că a depus recurs împotriva acestei sentințe.

Israele approva altri 19 insediamenti in Cisgiordania. Stati Uniti–Venezuela, la guerra delle petroliere. Nigeria, liberati 130 studenti rapiti. Austria, svolta nei servizi segreti: una donna alla guida. Cina, la pesante eredità del figlio unico. I socialisti al governo in Spagna subiscono una sconfitta storica alle elezioni regionaliQuesto e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli Introduzione: Arrivano le buone notizie del 2025, oggi i progressi per le donne e la comunità lgbtq

L'apertura è sulla scomposta trattativa per l'Ucraina, mentre l'inviato Nicola Pinna ci parla di un esercito italiano che in silenzio determina davvero la pace, quindi il reportage di Angelo Paura tra i data center, le case dell'intelligenza artificiale.
 Per la cronaca l'inviata Claudia Guasco ci parla del caso del ragazzino che cambia sesso a 13 anni, segue la pagina di sport prima con la storia di Massimo Boccucci che racconta di calcio e buoni sentimenti, quindi con il Lunedì' di Andrea Sorrentino, la rubrica irriverente della domenica della serie A

Una battaglia aperta prima e durante il Consiglio dell'Unione per definire la posizione europea sulla guerra in Ucraina. Nei confronti della Russia, certo, ma anche degli Stati Uniti e delle profonde divisioni interne che attraversano il consiglio, luogo di rappresentanza dei governi degli stati membri. Fallita la linea sostenuta da Von der Leyn e dalla Germania di attingere agli assett russi congelati in Europa, passa però quella del sostegno finanziario da 90 miliardi all'Ucraina. "Una decisione che favorisce la resileinza del paese ha commentato il presidente Zelensky. Ne parliamo a Europa Europa, in onda domenca alle 11:30. Tra gli ospiti lo storico dell'Università Cattolica di Leopoli Yaroslav Hritsak, estensore e firmatario del manifesto degli intellettuali per la resistenza democratica. Nelle stesse ore è stata rinviata la firma dell'Accordo di Libero scambio Europa-America Latina: ne parliamo con Antonella Mori, specialista di economia sudamericana Responsabile del Programma America Latina dell'ISPI.

Il Consiglio Ue trova l'accordo su un prestito da 90 miliardi all'Ucraina attraverso uno strumento di debito comune. Restano congelati, quindi, gli asset russi. Il commento di Lorenzo Castellani, storico e politologo, docente alla Luiss. Nuova stretta al vaglio per il telemarketing selvaggio. Ci spiega tutto Andrea Biondi del Sole 24 Ore. Quella in cima alla classifica delle buone notizie di questa settimana ci proietta già al nuovo anno: da giugno 2026 infatti il treno notturno European Sleeper passerà anche per Milano. Sentiamo Giovanni Antoniazzi, vice presidente di Back-on-Track Europe e referente di Back-on-Track Italy.

I negoziati rimangono tesi sulla guerra in Ucraina, fra garanzie di sicurezza per Kiev da parte degli alleati e il rifiuto russo di concedere tregue natalizie al conflitto.

Oggi parliamo degli ultimi sviluppi dei negoziati di pace in Ucraina, poi della battaglia politica attorno all'accordo commerciale tra Unione europea e Paesi del Sudamerica e infine di auto termiche. ... Per iscriverti al canale Whatsapp: https://whatsapp.com/channel/0029Va7X7C4DjiOmdBGtOL3z Per iscriverti al canale Telegram: https://t.me/notizieacolazione Qui per provare MF GPT ... Gli altri podcast di Class Editori: https://milanofinanza.it/podcast Musica https://www.bensound.com Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Marta Serafini racconta che cosa sta succedendo dal punto di vista militare in una delle regioni al centro delle trattative per la pace in Ucraina. Luigi Ippolito spiega perché il presidente degli Stati Uniti ha chiesto un risarcimento da 10 miliardi di dollari all'emittente britannica. Guido Olimpio fa il punto sulle indagini riguardanti i due attentatori responsabili della strage a Bondi Beach del 14 dicembre.I link di corriere.it:Ucraina, sui territori è stallo. Dubbi sulla zona franca. Zelensky insiste: serve un referendumTrump fa causa alla Bbc, chiede 10 miliardi di dollariStrage a Sydney: i legami dei due attentatori con l'Isis, il viaggio nelle Filippine, i contatti con gli estremisti australiani. Cosa sappiamo