Podcasts about despre

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

De-a lungul acestui sezon am explorat transformările profunde prin care trece lumea muncii: de la redefinirea motivației și căutarea sensului în ceea ce facem, până la rolul crucial al educației și provocările cu care se confruntă tinerii la intrarea pe piața muncii. Am vorbit despre antreprenoriatul românesc, despre curajul tranzițiilor profesionale și despre artele subtile ale interviului și brandingului personal.Acum e momentul să punem cap la cap toate elementele acestui sezon: ce ne-au învățat invitații noștri, ce lecții am distilat și, mai important, ce înseamnă toate astea pentru traiectoriile voastre profesionale. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu declară într-un interviu la RFI că judecătorii care boicotează ședințele CCR privind pensiile magistraților ar trebui să răspundă penal. Parlamentarul vorbește de asemenea despre cea mai recentă măsură a Guvernului legată de concediile medicale: ”Este halucinant”. Emanuel Ungureanu, despre cei patru judecători propuși de PSD, care au boicotat ședințele CCR pe tema pensiilor pentru magistrați: ”Părerea mea este că cei patru judecători constituționali, acești oameni puși de PSD acolo ar trebui să răspundă penal, pentru că ceea ce comit ei cu sfidare este un abuz de putere cât se poate de clar”. Despre decizia Guvernului ca românii să nu mai aibă plătită prima zi a concediului medical: ”Mi se pare o măsură halucinantă (...). Chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”. Despre mesajul premierului Ilie Bolojan după ultima ședință de Guvern din 2025: ”Românii au strâns cureaua, dar clientela de partid nu. Sunt cheltuieli ale statului care puteau fi reduse mult mai mult și nu s-a făcut acest lucru, întâi s-a luat de la populație și mai puțin de la privilegiați. Deci e loc de mult mai bine și era loc de mult mai bine să se ia de la clientela de partid”.

Lucrurile nu pot să continue așa la CCR, ne facem de râs în toată Europa, declară într-un interviu la RFI liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El îi critică pe cei patru judecători ai Curții Constituționale, numiți de PSD, care boicotează ședințele pe tema legii privind pensiile speciale pentru magistrați. Daniel Fenechiu, despre situația de la CCR legată de pensiile magistraților: ”Mi se pare de neimaginat, n-aș fi putut să-mi imaginez că se ajunge la o situație în care patru judecători, care practic nu vor să se pronunțe un anumit tip de soluție, să blocheze activitatea Curții pentru a doua oară. E o chestiune care nu are nici un suport, nici logic, nici moral”. Despre lacuna legislativă privind CCR: ”Legile sunt făcute ca să fie interpretate cu bună credință. Sunt multe legi care, gândite bine, dau consecințe proaste, pentru că oamenii în loc să le aplice în sensul bunei credințe, nu fac altceva decât să speculeze niște lucruri. Și această reglementare privind funcționarea Curții Constituționale are niște lacune”. Despre PSD: ”M-am ferit să politizez atât de mult, pentru că sincer, n-am reușit să înțeleg ce poate câștiga PSD din blocarea reformei (...). Cred că lucrurile nu pot să continue, pentru că ne putem trezi în data de 16 în aceeași situație, să ne ducem pe data de 28 și din 28 să ne ducem în februarie și ne facem de râs în toată Europa”.

Președinta organizației Funky Citizens, Elena Calistru, critică CCR pentru amânarea repetată a deciziei privind pensiile speciale pentru magistrați. Elena Calistru, despre pensiile magistraților la CCR: ”Ne chinuim ca în coșmarurile acelea în care încerci să mergi și nu faci nici un pas înainte. Pare că suntem blocați într-un soi de inutil. Suntem blocați în încercarea de a rezolva această problemă a pensiilor speciale”. În opinia sa, ”nu avem încotro, trebuie să acordăm credibilitate CCR, pentru că oamenii care ocupă vremelnic această Curte nu au voie să golească de importanță o instituție precum Curtea Constituțională”. Președinta organizației Funky Citizens afirmă că ”trebuie să înceapă o discuție despre o eventuală reformă a Curții Constituționale sau despre felul în care vrem să arate CCR, însă în acest moment, felul în care vedem că se așează lucrurile nu arată deloc bine”.

Ascultați noua rubrică duminicală „Întrebări și răspunsuri” în care abordăm, printre alte subiecte, câteva teme de interes precum: gândurile, libertatea, îmbunătățirea caracterului și anxietatea.Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, S-a născut din Fecioară și a adus în lume Adevărul. Nu o idee, ci pe Sine Însuși. Dar oamenii nu au putut suporta acest Adevăr, așa că L-au pus pe cruce. Iar sângele Lui a fost urmat de sângele celor care au ales să-L mărturisească chiar cu prețul vieții.Primul dintre acești mucenici a fost Sfântul Ștefan, tânărul arhidiacon, al cărui cuvânt a zguduit conștiințele conaționalilor săi.Despre martiriul lui Sfântului Ștefan, întâiul mucenic, discutăm împreună cu invitatul nostru, pr. asist. univ. Bogdan NEACȘIU.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Noul ministru al Economiei, Irineu Darău, spune într-un interviu la RFI că vrea să ajute la reclădirea încrederii între stat și mediul de afaceri. Reprezentantul USR declară pe de altă parte că directorii care duc spre faliment companiile de stat vor pleca sau vor plăti. Irineu Darău, despre reforme: ”Companiile de stat trebuie să funcționeze pe bază de performanță de sus până jos și acest principiu bineînțeles că-l voi continua și voi încerca să-l aplicăm la toate companiile de stat din România”. Noul ministru al Economiei avertizează că ”cineva care duce spre exemplu o companie de stat spre faliment nu are nici o scuză și cred că se vor găsi metode pentru ca cei care nu au nici o scuză să plece sau să plătească”. Despre mediul de afaceri: ”Mă voi trezi dimineață, gândindu-mă cum să mai adaug un strop de încredere între stat și antreprenori. Nu va fi ușor, este o perioadă de austeritate, 2026 încă va fi un an în care ne redresăm bugetar, dar chiar cred că uneori și prin niște măsuri care nu costă, vom reuși să ușurăm un pic din povara antreprenorilor”.

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că ”Ordonanța trenuleț” pe care o are în vedere Guvernul pregătește terenul pentru legea bugetului pe 2026. Demnitarul declară pe de altă parte că unii directori de companii de stat, mai ales în domeniul feroviar, nu-și merită banii. Tanczos Barna crede de asemenea că protocolul coaliției nu poate fi renegociat acum. Tanczos Barna, despre reforme: ”Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile, pe de o parte, iar pe partea cealaltă, sunt în continuare mari salariile directorilor (...). Au contracte care nu pot fi desfăcute”. Despre o renegociere a protocolului coaliției: ”Eu nu cred că este posibil acum. Partidele au un comportament neadecvat, nu vreau să folosesc alt termen, în Parlament, am văzut și ieri, când USR a scos cartelele de vot în momentul în care ar fi trebuit coaliția să-l apere practic pe domnul ministru Predoiu. Din punctul meu de vedere, acest comportament este de neacceptat, la fel cum a fost de neacceptat comportamentul PSD când a fost vorba de o moțiune simplă la adresa doamnei Buzoianu (...). Nu cred astăzi că se poate renegocia protocolul, nu există intenție din partea partidelor”. Despre eventuale demersuri de suspendare a președintelui Nicușor Dan, pe fondul problemelor din Justiție: ”Aberante, n-au nici o șansă. Nu se va întâmpla. Trebuie să ne uităm la cine spune, nu la ce spune și o să ne dăm seama că este doar o flacără de paie. Este imposibil, nu există nici o intenție serioasă din partea nimănui de suspendare a președintelui Nicușor Dan”.

Prețul pe care îl avem de plătit ca să accesăm lucrurile și experiențele noi pe care le dorim este să devenim genul de persoană care le poate atinge și menține, care se poate bucura de ele.Din spațiul ăsta îți fac câteva invitații în episodul de azi pe care l-am înregistrat cu intenția să fie ca o reflecție de final de an despre identitate, încredere în sine și a deveni mai mult… TU.Și sper ca pauza de bine de azi să fie momentul tău de respiro înainte să intri în noul an și să te tenteze tot felul de rezultate, obiective sau rezoluții shiny.Dacă ceva din ceea ce ți-am împărtășit azi a rezonat cu tine, sunt la un mesaj distanță și gata să te însoțesc în călătoria ta. Tot ce trebuie să faci e să îmi scrii.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

În rubrica de astăzi „Întrebări și răspunsuri” aflăm, printre mai multe altele, la ce ajută puterea exemplului, cum trăim iubirea de Dumnezeu sau ce ascunde frica de vulnerabilitate. Vă mulțumim pentru întrebările pe care ni le-ați scris pentru a vă răspunde la ele.Răspândiți dragostea!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠.⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

Fostul premier Ludovic Orban se arată sceptic că actuala coaliție aflată la guvernare va rezista până în 2028. Președintele partidului Forța Dreptei anunță pe de altă parte că formațiunea sa ar putea fuziona cu PNL anul viitor. Ludovic Orban, despre coaliție: ”A pierdut toată coaliția, în ansamblu, din cauza lipsei de corectitudine a PSD în raport cu partenerii de guvernare. Practic, dacă PSD continuă felul ăsta de raportare la coaliție, coaliția riscă să se distrugă (...). Nu o să mai suporte partenerii de guvernare această atitudine ostilă”. Despre o fuziune Forța Dreptei-PNL: ”Ca să mă întorc eu în partid, e nevoie de un proces de fuziune, de comasare prin absorbție, prin care PNL să absoarbă Forța Dreptei. La ora actuală, am avut o discuție cu președintele Partidului Național Liberal, cu Ilie Bolojan, în această discuție ne-am pus oarecum de acord și am convenit de comun acord că există deschidere pentru a începe aceste discuții”. Ludovic Orban precizează că în partidul său există mulți liberali anti-PSD: ”Alături de mine sunt foarte mulți liberali de dreapta, anti-PSD, oameni de calitate, oameni care pot să contribuie la o întărire a PNL și mai ales la asigurarea unei direcții corecte pentru PNL”.

Există domenii în care schimbarea se vede treptat, aproape imperceptibil. Și există domenii în care realitatea se transformă în timp real, sub ochii noștri. Mobilitatea face parte din a doua categorie. Firmele care folosesc zeci sau sute de vehicule nu mai pot funcționa doar pe intuiție sau pe obiceiurile trecutului. Aici intervine munca unor oameni care privesc funcționarea unei companii nu doar ca pe o operațiune logistică, ci ca pe un organism viu, cu nevoi, fluxuri și responsabilități.Valentin Vasiliță este unul dintre acești oameni. Conduce digitalizarea activităților DKV Mobility în România și lucrează cu companii care vor să își administreze flotele într-un mod mai așezat. Vorbim despre un sector care, deși pare tehnic la exterior, atinge fiecare bucată din viața unei companii: de la costuri, la modul în care lucrează echipele, până la felul în care sunt planificate resursele. Valentin vede aceste piese și încearcă să le pună într-o formă care să aibă sens pentru manageri și pentru șoferi.Principalele lucruri discutate:00:00 Introducere: de ce mobilitatea se schimbă rapid02:53 Parcursul lui Valentin04:54 De ce digitalizarea devine o prioritate pentru companii07:40 Ce înseamnă, concret, digitalizarea unei flote08:50 Vizibilitate, control și date centralizate11:12 Provocările reale în adoptarea soluțiilor digitale14:24 De ce renunțarea la Excel este un pas greu15:23 Sisteme esențiale: FMS, telematică și aplicații mobile18:44 Cum ajută digitalizarea la reducerea costurilor21:24 Datele din sistem și deciziile de business24:08 Cum se transformă datele în optimizare reală26:39 Cel mai important sfat pentru companii la început27:54 Concluzii și gânduri finale

Vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă salută acordul din coaliție legat de reducerea cheltuielilor în perioada următoare. Eurodeputatul vorbește de asemenea despre ce ar trebui să urmeze după documentarul Recorder privind neregulile din Justiție. Gheorghe Falcă, despre acordul din coaliție privind reducerea cheltuielilor: ”Toate aceste măsuri duc la atingerea țintelor pe care noi le-am asumat la nivelul UE, dar în același timp, trebuie să discutăm de interesul statului român, interes care pleacă de la sprijinul angajaților, care datorită inflației, putem să spunem că au scăzut în puterea de cumpărare, de aceea, salariul minim trebuie să crească. În același timp, trebuie să reduci cheltuielile publice atât în administrația locală, cât și în administrația centrală”. Despre documentarul Recorder: ”În primul rând, ar trebui să plecăm de la independența Justiției, care trebuie să rămână, indiferent de ce anchetă jurnalistică apare în orice țară. Nu este momentul ca o putere din stat să sară împotriva altei puteri”. În opinia sa, ”astăzi, nu capetele sunt importante și dacă este ceva de corectat, trebuie corectat, în relația directă cu sistemul”.

În cel mai recent episod BT Talks, Andi Moisescu îl are invitat pe Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal. Discuția nu se oprește la scoruri și competiții, ci merge în profunzime: despre leadership, strategie și cum se transformă fotbalul într-o lume în care tehnologia și digitalizarea schimbă regulile jocului. Este un episod despre oameni, despre echipe și despre cum să rămâi relevant într-o lume care se schimbă rapid. 

Specialiștii în fiscalitate au așteptat cu nerăbdare să vadă rezultatele pentru România ale raportului Comisiei Europene referitor la gap-ul de TVA, capitol la care România este de mulți ani pe primul loc în Uniunea Europeană sperând într-o îmbunătățire a procentajului. Gap-ul de TVA, se știe deja, reprezintă diferența dintre cât ar trebui să încaseze bugetul de stat din TVA și cât încasează efectiv. Rezultatul studiului european este dezamăgitor pentru România care nu doar că rămâne pe primul loc, ci chiar înregistrează o creștere în anul 2023 față de 2022, de la 26,7% la 30%. Nivelul redus din anul 2022 este, însă, pus pe seama schimbării metodologiei de calcul. În termeni nominali, neîncasarea TVA înseamnă aproximativ nouă miliarde de euro, care, însă, să fim realiști, sunt doar teoretici. Degeaba se fac calcule referitoare la cât de multe ar putea realiza România cu nouă miliarde de euro, pentru că realitatea ne arată că suma nu este decât o simplă variantă ipotetică. Tema gap-ului de TVA se inflamează periodic, atunci când experți sau oameni politici încearcă să explice de unde vine diferența de încasare la buget. Au fost opinii care au susținut că este vorba despre cote prea mici de TVA (fapt puțin probabil), o altă cauză este evaziunea fiscală și, în fine, recent șeful fiscului a adus în discuție autoconsumul sau mai exact metodologia de calcul a TVA potențial de încasat. Raportul Comisiei Europene trece în revistă factorii care influențează nivelul de încasare a TVA. Creșterea PIB induce o creștere a gradului de conformare, dar în anii 2022-2023 s-a înregistrat o decelerare a economiei europene ceea ce ar fi putut duce la un efect invers, de creștere a gap-ului de TVA. Scăderea consumului de alimente și băuturi nealcoolice poate arăta o orientare spre o piață nefiscalizată și deci o creștere a gradului de neîncasare. Totodată, este importantă ponderea serviciilor în PIB și în special a serviciilor susceptibile de neconformitate. De exemplu, o activitate turistică în creștere poate ridica riscul de neconformitate. De asemenea, creșterea numărului de falimente duce la riscul de neplată a TVA. În fine, creșterea nivelului de plăți digitale reduce riscul de neconformitate. După cum se poate vedea, sunt factori care acționează diferit de la stat la stat și care sunt activi și în economia locală. La nivel european, Malta (24%) și Polonia (16%) sunt, după România, statele cu cele mai mari rate ale gap-ului de TVA. Cele mai performante sunt Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). Interesant este că studiul Comisiei Europene include și statele candidate, iar în aceste cazuri cifrele sunt mici, cu excepția Albaniei care are un gap de 24,6%. O veste rea nu vine niciodată singură și un alt raport european, referitor la impozitul pe profit, plasează România pe același loc 1 de la gap-ul de TVA și la neîncasarea impozitului pe profit. În 2019, anul analizat în raport, România a încasat cu 35% mai puțin decât suma care trebuia să ajungă la buget. Raportul menționează că în cazul României diferența neîncasată la buget este din cauza evaziunii fiscale, în schimb pentru alte state cauza principală este optimizarea fiscală făcută de companii. Datele europene ne arată că este ceva în neregulă cu economia românească și cu sistemul de administrare fiscală. Adevărul însă este clar ca lumina zilei: cele nouă miliarde de euro, lipsă la buget din TVA, rămân în economia reală la marii evazioniști și la micii oportuniști. De acești bani beneficiază companii fantomă, care apar și dispar peste noapte, IMM-uri, mici meseriași, persoane fizice autorizate sau neautorizate. Acesta este modul în care funcționează economia românească și care lasă în buzunarele companiilor sau ale cetățenilor nouă miliarde de euro. De aceea, nimeni nu vrea de fapt să schimbe sistemul și să reducă gap-ul de TVA.

Stabilit în România de mai bine de douăzeci de ani, Yann Leblay, inginer de profesie, lucrează pentru grupul francez Richel. Și are mai multe pasiuni... În special „La pétanque”, despre care vorbește în acest interviu.

Deputatul USR Stelian Ion declară într-un interviu la RFI că șefa instanței supreme, Lia Savonea, ar trebui să-și dea demisia în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder. Stelian Ion, despre documentarul Recorder: ”Președinta Înaltei Curți ar fi trebuit să-și dea demisia, pentru că este clar că e o problemă acolo, nu iese fum fără foc”. Despre ministrul Justiției, Radu Marinescu: ”Domnul ministru Marinescu se face că nu vede și nu aude despre aceste probleme. În momentul în care s-a format Guvernul, le-am discutat, nu vă imaginați că erau necunoscute, am fost cu ele pe masă, le-am vorbit și domnul Marinescu ridica din umeri”. Despre fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu: ”Sigur, ar trebui să-și asume răspunderea și să vină cu explicații și să facă în consecință”.

Despre rolul culturii și al educației culturale în societatea contemporană discutăm azi cu doamna Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru cercetare și formare culturală, care a publicat recent ”Barometrul de Consum Cultural 2024”.

Există oameni care nu se grăbesc să vorbească despre succes, ci despre felul în care oamenii cresc împreună. Adrian Florea e unul dintre ei. A început în vânzări, într-o perioadă în care piața românească abia descoperea conceptul de training și consultanță. În 2000, a fondat Trend Consult, una dintre primele companii de la noi care au adus ideea de învățare experiențială — un mod de a învăța prin practică, prin emoție, prin descoperire directă. De peste două decenii, Adrian lucrează cu echipe de conducere și lideri din organizații care vor să-și regândească modul în care colaborează și conduc.În conversația de azi, vorbim despre cum se schimbă o echipă atunci când liderii aleg să privească oamenii ca parteneri, nu ca resurse. Despre diferența dintre a avea rezultate și a construi ceva care durează. Și despre cum poți duce o idee de la o simplă observație personală la o carte care inspiră oameni să gândească diferit despre propriile organizații.00:00 Intro02:35 Introducere și cine este Adrian Florea4:54 Momentul care i-a pornit cariera profesională6:41 Cum a apărut ideea de a aduce trainingul experiențial în România10:52 Ce înseamnă învățarea experiențială și de ce funcționează12:36 Oameni, nu resurse: o perspectivă diferită asupra leadershipului14:46 Agresivitatea ca mască a fricii în organizații16:57 Cum se formează cultura organizațională24:11 Modelul STELLAR: cum pot liderii influența obiceiurile echipei32:03 De ce liderul e mereu centrul oricărei schimbări reale41:55 Cultura ca proces continuu de adaptare

Gândurile pozitive sunt cheia către succes. Este certitudinea la care a ajuns profesorul doctor Constantin Dulcan, care îi dezvăluie lui Mihai Morar cum ne putem transforma viața.Despre efectul gândirii pozitive se vorbește de mult timp. Însă care impactul real asupa reușitelor noastre? De la efectul placebo la realizări improbabile ale oamenilor din întreaga lume, efectul palpabil al gândurilor pozitive depășește orice așteptare. Și asta pentru că nu existăm ca simpli indivizi, ci suntem parte integrantă dintr-un univers extrem de complex, inteligent, expresie a unei inteligențe superioare. Este și motivul pentru care, în premieră, la conferința Fain & Simplu ținută pe scena Casei de Cultură a Studenților din Iași, profesorul Dulcan ne împărtășește convingerea sa privind evoluția speciilor și, mai ales, a omului.Privește cu alți ochi lumea în care trăiești! Și descoperă un univers de oportunități și împliniri.Azi, la Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Baricade 43. Prieteni, este episodul care apasă exact pe nervul prezentului. Cătălin Striblea și Radu Naum nu discută ipoteze abstracte, ci o întrebare care atârnă greu peste toată Europa de Est: „Dacă Rusia ar ataca, cine apără România? Nu e doar despre armate și alianțe. E despre noi. Despre cât de pregătiți suntem mental, ca societate, să înțelegem pericolul. Despre dacă avem reflexul de apărare sau încă trăim cu iluzia că „nu ni se poate întâmpla nouă". 00:02:10 De-ale traficului 00;03:50 Din comentarii - Dincolo de limita criticii 00:06:15 Are cine să apere România? 00:06:55 Declarații ale reprezentanților europeni despre posibile atacuri ale Rusiei 00;10:00 Posibile victime pe flancul de Est 00:12:01 României îi lipsesc vocile 00:14:50 Miniștri actuali cu studii la facultăți particulare 00:17:50 Paralelă între clasa politică din România și echipa națională de fotbal 00:19:45 Cristian Ghinea, „dușmanul" nației 00:24:00 Semnalele Rusiei au început acum 11 ani 00:25:25 Statului român îi lipsește capacitatea de decizie 00:28.50 Nu suntem pregătiți la niciun capitol 00:32:30 Cătălin Striblea: "trebuie să vedem și plusurile" 00:34:20 Transportul armamentelor în situație de criză 00:36:45 Repere în istoria noastră 00:41:00 Profeția dezastrului. Sar scântei! 00:51:10 Demisia lui Moșteanu 00:55:20 Cine ne apară în războiul hibrid? 01:03:50 Serviciile secrete și Nicușor Dan 01:10:34 Din mesajele primite la întrebarea ediției trecute 01:13:43 Concluzii

Această ediție este despre o poveste care unește trecutul și viitorul, piatra și pixelul, emoția și tehnologia.Invitata lui Marian Hurducaș este arhitecta Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project – inițiativa care de opt ani luptă pentru salvarea unuia dintre cele mai frumoase regiuni din România și chiar Europa: Băile Herculane.De la planuri de arhitectură și expertize tehnice până la drone, scanări 3D și campanii online, Herculane Project este un exemplu de cum patrimoniul poate fi readus la viață prin energie tânără, creativitate și comunitate.Despre ce înseamnă să salvezi o stațiune care aproape se prăbușește, dar și despre cum poți reconstrui speranța prin arhitectură, tehnologie și oameni — afli acum de la Oana Chirilă.

Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife, ne dezvăluie realitatea din sistemul românesc de sănătate.Cât de multe știm, cu adevărat, despre sănătatea românească? Despre calitatea serviciilor față de cea din străinătate și cum sunt priviti medicii români peste graniță? Din postura de lider al celei mai extinse rețele de sănătate din România, Mihai Marcu aduce o nouă perspectivă asupra acestui domeniu vital. Descoperă și tu astăzi cum a ajuns Medlife să ofere o soluție viabilă la sistemul de stat, dar și care este atitudinea sistemului privat vizavi de necesitatea celui de stat. Descoperă domeniile unde medicii români sunt considerați specialiști de top în Europa. Și, mai ales, află despre cel mai ambițios proiect Medlife: Longevity 100 Plus, inițiativa care va duce la îmbunătățirea esențială a sănătății românilor la un preț de 10 ori mai mic decât cel actual!Omul care a dus Medlife peste tot în țară, care a angajat aproape 10% din medicii din România și care a dus Medlife la o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de euro vine la Fain & Simplu! Consultat de Mihai Morar.

În acastă serie de podcast-uri vei găsi răspunsuri la întrebările pe care i le-ai adresa unui consilier sau psihoterapeut creștin.

Oamenii ăștia tineri, care pentru unii par o "generație furioasă", sunt de fapt bulversați de un sistem rigid, fără repere clare. În discuția mea cu Erwin Albu, explorăm de ce lipsa experiențelor de viață, a contactului cu natura și a unei educații corecte îi împinge în situații limită. Am povestit despre cum m-am simțit eu în copilărie și cum, prin ambiție, am depășit momentele dificile. Acum, tinerii se confruntă cu probleme mult mai grave, cum ar fi drogurile, abuzurile și dependențele de tot felul, iar noi, ca societate, trebuie să le înțelegem. Important este că vorbim și despre soluții concrete, arătând că reintegrarea și recuperarea lor sunt posibile. Așadar, haideți să ascultăm un episod despre cum putem ajuta la construirea unui viitor mai bun pentru ei, înainte ca problemele să devină insurmontabile. Această generație nu e pierdută, are nevoie doar de ajutorul nostru. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Căderea pieței cripto a adus din nou în atenție riscurile pentru investitori. Prăbușirea valorii bitcoin arată volatilitatea pieței și atrage atenția asupra așa-numiților „investitori turiști” care vin și pleacă foarte repede. Este simpatic să vezi cum marii susținători ai investițiilor în criptomonede dispar fără urmă din spațiul public, acum când valoarea bitcoin tocmai a scăzut cu 30% față de vârful atins la începutul lunii octombrie a.c. Mulți dintre cei care la fiecare mică mișcare a criptomonedelor săreau imediat cu previziuni de creștere fulminantă s-au retras în aceste zile. Au rămas în schimb analiștii care încearcă să găsească tot felul de explicații pentru prăbușirea bitcoin. Cel mai distractiv este că în bunul obicei al specialiștilor în piețe financiare se vorbește despre corecție, nu despre cădere. Adică, o prăbușire de la o valoare de 126.000 de dolari pentru un bitcoin la 88.500 de dolari ar fi de fapt o corecție. Faptul că piața bitcoin a pierdut într-o lună și jumătate 1.000 miliarde de dolari din capitalizare, adică aproape 30%, nu este o cădere în gol, ci o corecție. Dincolo de termenii folosiți pentru a îndulci momentul, analiștii caută motivele scăderii valorii criptomonedelor. O variantă este legătura pe care ar putea să o aibă căderea pieței cripto cu acțiunile de pe piața Nasdaq, respectiv cu valoarea acțiunilor companiilor de tehnologie, precum Meta, Nvidia, Alphabet sau Amazon, care a crescut foarte mult din luna aprilie a.c. Unii analiști cred că scăderea bitcoin anunță o scădere a prețului acțiunilor firmelor de tehnologie, dar în ultimele săptămâni este la modă să prevestești spargerea „bulei” de inteligență artificială. Alții și-au adus aminte de resorturile care au dus la creșterea de anul acesta. A fost vorba despre sentimentul investitorilor că Rezerva Federală americană va reduce dobânzile de mai multe ori, ceea ce va elibera bani care vor fi îndreptați către activele riscante. O a doua explicație pentru creșterea la bursă a pieței cripto a fost creșterea ETF-urilor pe bitcoin. Dar, acum este vorba despre scăderea nu despre creșterea valorii criptomonedelor. Evoluția pieței a schimbat tendința. Unii investitori mai mici sau mai mari au început să piardă bani ceea ce a făcut ca nivelul vânzărilor să crească. Alții, au vândut pentru a câștiga, adică pentru a evita o evoluție defavorabilă a pieței. Pe de altă parte, investitorii de retail nu au cumpărat chiar dacă prețurile au scăzut, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor, semn că au considerat cotația cripto încă prea ridicată. Acum, însă, analiștii și-au amintit brusc de toate inconvenientele criptomonedelor. Adică, bitcoin a mai scăzut cu 30% în anul 2014 și chiar cu 45%, în anul 2022. Unii experți susțin că este o diferență importantă între episoadele anterioare de scădere și ceea ce se întâmplă în ultimele zile. Și anume, în 2022, a fost vorba despre o panică instalată din cauza războiului din Ucraina și a evoluțiilor geopolitice, acum, vânzările sunt făcute de cei care câștigă din creșterea prețurilor sau cum se spune în limbaj de specialitate „își marchează profitul”. Nu este nimic anormal în acest lucru, numai că volatilitatea pieței își arată colții. Analizele subliniază că piața cripto este dominată de așa-numiți „investitori turiști”, care sunt sensibili la fluctuațiile de preț. Cu alte cuvinte, în momentele complicate toate zonele gri ale pieței cripto se transformă în puncte negre, în sensul că investitorii interesați de obținerea de randamente rapide se grăbesc să vândă. În acest moment, bitcoin a avut o performanță financiară mai scăzută decât obligațiunile americane ceea ce este cu totul atipic pentru un activ promovat ca un vehicul de creștere și diversificare. Prăbușirea valorii ar putea să slăbească aura criptomonedelor. Investitorii vor înțelege pe pielea lor că parteneriatul cu bitcoin și ethereum nu este doar la câștig, ci și la pierdere. De fapt, dincolo de de explicațiile savante, lucrurile sunt mult mai simple piața cripto este supusă volatilității și escrocheriilor. Despre riscuri, adepții cripto evită să vorbească.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, spune într-un interviu la RFI că nu este normal ca numai administrația publică locală să reducă din cheltuieli. Reprezentantul UDMR explică pe de altă parte ce presupune ajustarea financiară pentru instituția pe care o conduce. Attila Korodi, despre reducerea de cheltuieli în plan local: ”Noi funcționăm cu un aparat relativ suplu, suntem o municipalitate mică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferim acele servicii publice care se regăsesc la Brașov, la Cluj, la Constanța, la Craiova sau în sectoare din București, din contră, cu un efectiv mai scăzut, trebuie să facem performanță mai mare”. Primarul precizează că ”probabil, pe anumite paliere, va trebui să decidem și o reajustare a echipelor care lucrează pe anumite teme și acolo pot fi câteva persoane care va trebui să fie sfătuite să aleagă un alt job”. Despre diferența dintre local și central: ”Nu este normal ca numai administrația publică locală, care este cea mai apropiată de serviciile cu cetățenii, cetățenii au cele mai mari așteptări din punct de vedere al serviciilor publice de la administrația publică locală, să reducă atât de mult resursele umane sau resursele financiare pentru resursa umană și administrația publică centrală să nu o facă”.

PSD ar trebui să decidă dacă rămâne sau nu la guvernare, declară într-un interviu la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău. El critică poziția social-democraților pe tema reducerilor de cheltuieli din administrație. Liberalul vorbește de asemenea despre pensiile magistraților și așteptările de la CSM și CCR. Robert Sighiartău, despre poziția PSD pe tema administrației: ”Mi se pare deplasată. În momentul în care PSD a acceptat să intre la guvernare, în programul de guvernare votat în Parlament odată cu Guvernul scrie negru pe alb că în administrația centrală se estimează reducerea cu cel puțin 20% a personalului, deci nu 10%, 20%, asta este scris în programul de guvernare votat de parlamentarii PSD, membrii de Guvern ai PSD-ului, inclusiv de Sorin Grindeanu”. În opinia deputatului PNL, ”în momentul în care vorbim de reducerea cheltuielilor statului, e clar că socialiștii pun bețe-n roate. Amenințarea PSD cu privire la ieșirea de la guvernare este o alarmă falsă și nu o vor face, deși până la urmă, ar trebui clar să decidă ce fac, stau în acest Guvern, îl susțin sau nu, e bine să știm acest lucru”. Despre pensiile magistraților: ”Propunerea Guvernului este de bun simț, asta luând în calcul și compromisul care s-a mai făcut și aici mă refer la modificarea perioadei de tranziție, care în vechiul proiect era la 10 ani, acum este de 15 ani. Din punctul nostru de vedere, al PNL, este o modalitate de calcul de bun simț, adică o pensie medie de 5.000 de euro, așa cum va ieși pe acest calcul, eu cred că este de bun simț”.

Vezi toate episoadele pe ⁠⁠⁠https://hopeandhomes.ro/podcast⁠⁠⁠. Implică-te în misiunea Hope and Homes for Children accesând ⁠⁠https://hopeandhomes.ro/implica-te/ ⁠⁠Ascultă-ne și dă azi SUBSCRIBE pe:

Stăm la povești cu Ladislau Bölöni — un nume care înseamnă istorie în fotbalul românesc și european. A descoperit și promovat un copil timid de la Sporting Lisabona, care avea să devină Cristiano Ronaldo. A antrenat echipe mari din Europa și a dus mai departe spiritul disciplinei și al muncii adevărate. A fost parte din echipa care a scris una dintre cele mai frumoase povești ale fotbalului românesc: victoria Stelei împotriva Barcelonei, în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986. Și a continuat acea legendă, contribuind la cucerirea Supercupei Europei, un an mai târziu. E o discuție despre fotbal, dar și despre timp, pasiune, oameni și țara noastră. Despre cum se construiau valorile și cum se trăia performanța, pe teren și dincolo de el. Despre o istorie a fotbalului românesc care pare că se îndepărtează cu fiecare generație nouă. 00:00:00 Promo 00:01:34 Publicitate 01:57 Ne facem încălzirea cu bancuri noi, vă povestim cum a fost la concert la Byron și la festivalul SoNoRo, cum a fost la întâlnirea cu publicul din Reșița și de ce a stat Cătălin o jumătate de noapte la poliție 00:39:57 Îngrijorări sănătoase despre acuzațiile din gimnastica fetelor 00:58:20 Cu gura căscată: fotbal, stil, stomatologie. Cu Ladislau Bölöni. 02:40:10 Spuma filelor vine cu următoarele recomandări: Richard Flanagan - Întrebarea 7, Doru Preda - Flăcări gemene, Iulian Tănase - Te rog să nu vii în timp ce dorm 03:07:22 Încheiem cu oale, ulcele și tigăi pline cu bunătăți de la Caransebeș

... discutăm astăzi cu domnul Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

Candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, propune un proiect de regenerare urbană a Bucureștiului. Liberalul declară că este un oraș care te agresează la orice pas. Ciprian Ciucu vorbește în interviu și despre relația cu Nicușor Dan și contracandidații săi din alegeri. Ciprian Ciucu, despre alegerile din București: ”Este un oraș dezordonat și dezorganizat, o problemă care pleacă din guvernanța lui, relația dintre Primăria Capitalei și sectoare și Primăria Capitalei și zona limitrofă din Ilfov, dar este multă dezordine și în Primărie, în Primăria Capitalei și în agențiile sale subordonate (...). La bază este și o problemă administrativă, care de-a lungul timpului a generat problemele structurale ale orașului nostru”. Despre Nicușor Dan: ”În această campanie, s-a pronunțat mai des numele Nicușor Dan, decât în campania pentru prezidențiale. Este o campanie în care domnul Dan este un actor foarte prezent (...). Și mai e ceva: pe mine mă susține Ilie Bolojan, premierul României, iar un primar, cum este primarul general, are nevoie mai degrabă de premier, decât de președinte, președintele având o funcție mai degrabă reprezentativă, într-o mare măsură, iar premierul mult mai executivă”. Despre PSD: ”Am informații din mai multe surse, din interiorul PSD, din mai multe organizații din București, că se strâng semnături și pe liste pe care apare numele candidatului PSD, dar și liste care nu au completat numele candidatului”.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Mirela Nemțanu și Mihai Morar ne poartă printr-un univers necunoscut: ultimele clipe de viață.Sfârșitul este o certitudine pentru noi toți. Însă câți ne gândim la el? Ce înseamnă? Cum va veni? Ce vom simți? Sfârșitul pe această lume este, pentru majoritatea, ceva incert și îndepărtat. Însă pentru aproape 200.000 de romani anual este certitudinea palpabilă iminentă, aflată uneori, la doar câteva ore distanță. Alături de ei, peste 20.000 de copii se sting, an de an, fără să aibă ocazia să ajungă vreodată oameni mari.Sunt oamenii la care statul român a renunțat. Pentru care nu face absolut nimic, deși și ieșirea din viață este la fel de importantă ca însăși viața. De ei se ocupă doar câteva ONG uri și fundații. Care fac treaba statului. Gratis!Hospice Casa Speranței este fundația medicală care oferă acestor oameni un sfârșit demn. Îngrijire medicală celor aflați în stadiul terminal, consiliere psihologică familiilor. Oferind, în mod neașteptat... speranță.Cunoaște-i pe oamenii care au trecut deja marele prag spre care ne îndreptăm toți. Și descoperă ceea ce ei au aflat în ultimele clipe: ce contează cu adevărat în viață.Un dialog între Mirela Nemțanu și Mihai Morar despre viitorul nostru, al tuturor.La Fain & Simplu.

Magor Csibi a învățat despre leadership nu din manuale, ci din experiențe trăite la limita dintre succes și incertitudine. De la jurnalism la politică, de la conducerea World Wide Fund for Nature România la lucrul cu echipe din companii diverse, parcursul lui vorbește despre un om curios să înțeleagă cum se leagă oamenii între ei și ce îi face să funcționeze ca un întreg. În spatele carierei sale se află o întrebare simplă și mereu actuală: cum putem lucra împreună astfel încât toți să devenim mai buni?Pentru el, leadershipul nu înseamnă control, ci context. Nu ține de poziție, ci de relație. El privește liderul ca pe un catalizator — cineva care creează spațiu pentru idei, ascultă, observă și lasă loc ca ceilalți să crească. Într-o lume grăbită, obsedată de cifre și performanță, el propune o altă direcție: una în care rezultatele durabile apar doar când oamenii se simt ascultați și implicați.Conversația de azi e despre felul în care se nasc echipele stabile și cum se păstrează echilibrul în mijlocul schimbării. Despre ce înseamnă să transformi o cultură organizațională fără a pierde încrederea celor din jur și despre greșelile care pot deveni surse de creștere.Magor Csibi ne invită să privim leadershipul nu ca pe o formă de putere, ci ca pe o responsabilitate față de ceilalți. O discuție despre curaj, vulnerabilitate și sensul pe care îl aduce colaborarea într-un timp în care lucrul împreună a devenit, poate, cea mai dificilă formă de performanță.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

De-a lungul timpului, multe dintre voi, ascultătoarele mele, mi-ați scris rugându-mă să abordez temededicate bărbaților. Deși nu mă simt întotdeauna cea mai potrivită pentru asta, am știut că merită încercat — mai ales cu invitați care pot vorbi din experiență, echilibru și credință.Despre feminitate se vorbește mult — în cărți, podcasturi, social media. Despre masculinitate, însă, mult mai rar. Și de cele mai multe ori, mesajele sunt fie extreme, fie confuze.Așa că sper ca impactul acestui episod să fie unul măsurabil și vizibil pentru voi și toți cei ai voștri, fiindcă toate ne dorim să fim înconjurate de bărbați sănătoșispiritual și emoțional, să creștem băieți care devin bărbați echilibrați, demni de încredere, lideri după inima lui Dumnezeu.În acest episod stau de vorbă cu Filip Ologeanu - soț, tată, pastor și psihoterapeut sistemic. Filip este pasionat de Hristos, de oameni și de legătura profundă dintre credință și sănătatea emoțională. În practica lui, îi ajută pe bărbațiși pe cupluri să își descopere identitatea, limitele și chemarea, integrând perspectiva biblică cu o înțelegere profund umană a sufletului omenesc.Prin abordarea lui calmă și echilibrată, Filip aduce claritate într-o lume plină de confuzie despre ce înseamnă să fii bărbat. Trăim într-o cultură care redefinește constant masculinitatea — uneori promovând dominația și controlul, alteoriștergând complet diferențele dintre bărbat și femeie. Între aceste extreme, mulți bărbați creștini rămân prinși între vocea Scripturii și vocea societății moderne.În dialogul nostru, vorbim despre esența masculinității biblice: ce înseamnă să conduci fără să controlezi, să fii ferm fără să fii dur și să îți exprimi identitatea fără rușine, care e legată de Creatorul nostru și de modelul suprem al masculinității – Isus Hristos.Un episod onest, profund și necesar despre cum putem trăi masculinitatea așa cum a gândit-o Dumnezeu — nu cum o dictează cultura.Dacă VULNERABIL te-a ajutat în viața ta de credință — sau pur și simplu te-a atins într-un mod personal — ti-aș fi recunoscătoare dacă m-ai susține:

În acest episod din seria BT Talks, Aneta Bogdan, fondatoare Brandient și una dintre cele mai influente voci în branding din Europa, discută despre ce înseamnă cu adevărat brandingul: nu doar logo-uri și culori, ci construcția strategică a reputației și valorii unei companii. Printre subiectele abordate se numără și diferența dintre brand și reputație, provocările brandingului în România, brandingul personal vs. brandingul de companie, dar și sfaturi pentru antreprenori: cum să abordeze brandingul de la început, cu claritate și curaj. Nu rata o lecție gratuită de branding de la unul dintre reperele în industria de branding din Europa. Made with ❤️ from BT.

Aliz Kosza e unul dintre acei oameni care par să fi trecut prin toate etapele unei vieți profesionale: începuturile timide, provocările, vârfurile, schimbările de sens. Când vorbește, nu are tonul unui om care dă lecții, ci al cuiva care a văzut destule încât să nu mai fie grăbit. Cariera ei traversează aproape jumătate de secol de economie românească și spune o poveste despre adaptare, curaj și construcție. Într-o lume în care succesul e adesea măsurat prin cifre, Aliz vorbește despre oameni, despre echipe, despre procese care dau sens unei organizații.A condus companii mari - Orkla Foods România, MOL România, Fabryo Corporation - și a lucrat în peste douăzeci de industrii. A format generații de lideri, a lansat branduri care au rămas vii și, din 2012, și-a dedicat timpul mentoratului și strategiei de business. Conceptul ei, Sufletul în business, a devenit un spațiu de reflecție pentru antreprenori care vor mai mult decât creștere - vor claritate și sens. Într-un fel, e o continuare firească a ceea ce a făcut dintotdeauna: a construit. Doar că acum, în loc de fabrici și echipe, construiește perspective.Copilăria ei a avut ceva din logica unei povești simple. Spune că nu știa că e un lider, doar acționa ca unul. Organiza copiii la fotbal sau la cules de cartofi, făcea planuri și împărțea responsabilități. Era o formă de leadership instinctiv, născut din dorința de a aduce ordine și energie acolo unde ceilalți vedeau haos. Primul loc de muncă, în turism, i-a oferit un contact direct cu diversitatea lumii și i-a format reflexele profesionale: respectul pentru clienți, calmul în situații tensionate și curiozitatea față de diferențele culturale.În anii '90, a început o nouă etapă. A pornit de la poziția de merchandiser și a urcat, pas cu pas, până la funcția de CEO. Drumul ei arată că experiența practică poate fi o formă de educație în sine. Fără să fi avut un mentor, a învățat din fiecare pas și, mai târziu, a devenit ea însăși un sprijin pentru alții. Într-un fel, a făcut ceea ce psihologul Carol Dweck numește „mentalitate de creștere” - un mod de a privi greșelile nu ca pe obstacole, ci ca pe material de lucru.În acest episod, explorăm împreună teme care definesc parcursul unui lider adevărat: cum se transformă leadershipul odată cu experiența, ce înseamnă să construiești un model de business ancorat în ADN-ul propriei companii, cum trecem de la produs la brand și ce greșeli repetăm adesea ca antreprenori. Discutăm despre strategie, despre felul în care deciziile pot modela oameni și organizații, dar și despre cum se naște sensul într-o lume a cifrelor și a presiunilor.Conversația noastră nu e despre rețete. E despre reflecție, despre lucrurile care se sedimentează în timp și dau consistență unei vieți profesionale. Așa cum scria Jim Collins în Good to Great,

Sabin Cernea este un antreprenor care a construit câteva branduri cunoscute din zona HoReCa în România: Wu Xing, The Harbour și Fooda. A pornit la drum în anii '90, într-o perioadă în care a fi antreprenor însemna mai degrabă curaj decât planuri. De-a lungul timpului, a trecut prin extinderi rapide, momente de criză și decizii grele, învățând din experiență ce înseamnă să crești o afacere într-o piață aflată în continuă schimbare.Astăzi, Sabin vorbește deschis despre cum s-a transformat el însuși în tot acest proces - de la un tânăr concentrat pe performanță și cifre, la un om care caută echilibru, sens și relații autentice.Cartea lui, „Viața, cea mai tare combinație”, e o poveste sinceră despre antreprenoriat, pierderi, redescoperire și reconstrucție. În acest episod, vom explora ce a făcut Sabin Cernea, dar și cum a ajuns să vadă viața dintr-o perspectivă mai amplă, în care munca, familia și sinele fac parte din același parcurs.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Episodul 157 din Thinking Made Visible vorbește despre relația dintre generații, felul în care adolescenții și adulții se reglează emoțional împreună și despre curajul de a rămâne prezenți atunci când e cel mai greu să o faci.Alături de Georgiana și Briseis Spătaru, am explorat cum se transformă relațiile dintre părinți și copii atunci când învățăm să ne ascultăm, să ne conținem și să privim dincolo de reacții.E un episod despre relațiile dintre generații, despre cum părinții pot învăța să fie prezenți emoțional, dar și despre procesul de reglare emoțională conștientă care începe în momentul în care nu mai vrem să avem dreptate, ci să înțelegem.Mi-a fost clar, ascultându-le, că relația dintre un adult și un adolescent nu e despre control sau perfecțiune, ci despre spațiul dintre cei doi, acel loc în care amândoi învață să se vadă, să se audă și să se respecte.Mi-a prins bine conversația aceasta pentru că mi-a reamintit că relațiile nu se construiesc din reguli, ci din oameni care rămân aproape, chiar și atunci când nu e confortabil.Am vorbit despre oglindire, umor, asertivitate și compasiune - abilitățile care pot transforma felul în care adulții se raportează la copiii lor.Despre cum, dincolo de teorii și parenting perfect, există o zonă vie, plină de nuanțe, în care părinții și adolescenții cresc împreună.E unul dintre acele episoade care te fac să te gândești la tine, nu doar la ceilalți.Să vezi ce din felul tău de a fi adult merită păstrat și ce poți așeza mai blând, ca să rămâi conectat cu adolescentul tău chiar și atunci când e greu.Dacă ești părinte, educator sau lucrezi cu tineri, musai să asculți Episodul 157 din Thinking Made Visible până la final.Intro (00:00)Bris, cine ești tu? (2:49)Cum e Georgiana ca mamă? (3:48)Ce, din mama ta, o face pentru tine un model de femeie? (4:35)Cum ai descrie-o pe adolescenta care a îndrăznit să vină în podcast cu mama ei? (5:26)Cum aduci echilibrul între plăcerea ei și riscurile la care se supune când face acest sport? (8:22)Ce face Georgiana și cum te sprijină, chiar și de la distanță? (11:21)Care crezi că sunt principalele provocări pe care le trăiesc majoritatea adolescenților astăzi? (13:08)Sunt pregătiți adulții de astăzi să conțină și să își vadă copiii așa cum au nevoie? (16:17)Trei abilități pe care adulții cu adolescenți ar fi bine să le dezvolte (18:52)Spațiul adevărului (24:45)Cum ai gândit atunci când ai dezvoltat Cursul de Relaționare Emoțională și Spirituală pentru Copii? (27:37)C.R.E.S.C. – pentru profesori și părinți (27:58)Cum i-ai descrie unui adolescent Cursul C.R.E.S.C.? (32:36)Provocări pe care le au adulții care au copii adolescenți (38:34)Ai vrea să fii implicată în discuțiile părinților sau preferi să nu știi? (44:27)Despre ce este Cursul C.R.E.S.C.? (52:54)Cum te ajută la școală sau în relațiile cu prietenii tăi? (55:32)Ce i-ai recomanda acelui adult să facă în acest moment ca să deschidă ușa spre o relație mai frumoasă cu al său copil? (1:00:28)Adultul face primul pas (1:01:14)De unde începi să construiești? (1:02:16)De ce este important C.R.E.S.C.? (1:05:44)Outro (1:09:10)

Medicul primar Dr. Diana Cocei și Mihai Morar discută problema momentului ignorată de autorități: va mai exista România în 2100?În condițiile în care anul trecut, în România s-au născut jumătate din copiii care se nășteau acum 30 de ani, inteligența artificială face o predicție incredibilă: în următoarele 3 sferturi de secol, în România vor mai fi doar.... Dar vă lăsăm să aflați din podcastul de azi câți români vor mai trăi aici.Un dialog din care afli ce înseamnă pasiunea și cum activitatea profesională poate depăși sferele unei simple cariere. Și asta pentru că invitata de azi - medic primar în obstetrică ginecologie, specializat în infertiliate și embriologie – a adus pe lume peste 5000 de copii! În 27 de ani de activitate în slujba celor care își doresc cel mai mare dar, însă nu pot procrea fără ajutor specializat.Este acest ajutor un păcat? Sau cel mai mare dar?Descoperă-l pe omul care aduce pe lume noi oameni.Medicul Diana Cocei la Fain & Simplu.Cu Mihai Morar.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Succesul are un preț, iar uneori acel preț este eșecul. În acest episod din Antreprenor Expert, discutăm cu ‪@SanduBabasan‬ despre ce se întâmplă după ce visul unui exit de milioane se prăbușește.Idei pe care le-am abordat:Delirul succesului – cum te poate orbi mentalitatea de “growth fără limite”Doliul eșecului – ce înseamnă să pierzi un vis și cum te reconstruiești dupăLimitele sănătoase în growth – de ce uneori „mai mult” nu înseamnă „mai bine”Subiecte discutate:0:00 – Cum își definește activitatea?1:25 – De ce a pornit de la tehnologie și și-a diversificat activitatea?4:08 – Cum a identificat nevoile pieței?10:06 – Cum ajungi în antreprenoriat alături de oamenii potriviți?15:23 – Care a fost motivația de la început?19:57 – Ce înseamnă Blugento?22:43 – Ce skill-uri și-a dezvoltat în antreprenoriat?28:10 – Cum îți dai seama dacă ești făcut pentru antreprenoriat?32:27 – Ce întrebări ar trebui să-ți pui înainte să începi?37:34 – Ce întrebări te ajută să înțelegi cât investești și în ce direcție mergi?41:23 – Despre limita în growth51:07 – Cum a reușit să încetinească pentru a evita „delirul succesului antreprenorial”?1:04:02 – Cum a ajuns să fie din nou recunoscător după un eșec?1:07:54 – Ce poate face un antreprenor azi ca să rămână echilibrat?1:23:27 – Ce întrebare ar pune unui tânăr care vrea să descopere dacă antreprenoriatul e pentru el?E un episod profund, real și necesar pentru orice antreprenor, brand builder, marketer sau growth marketer care vrea să înțeleagă partea nevăzută a succesului.