Podcasts about rusiei

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2. Prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizează că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina ar putea duce la eforturi de reluare a legăturilor economice cu Rusia - inclusiv la repornirea controversatului gazoduct Nord Stream 2. În timp ce Europa se află în fața posibilității unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, Tusk a descris apelurile politicienilor europeni de a reconstrui legăturile cu Moscova la sfârșitul războiului drept „un semnal de alarmă”. „Știu ce înseamnă atunci când cineva din Europa vrea să restabilească Nord Stream 2, să aibă afaceri bune cu petrolul și gazele din Rusia și așa mai departe”, a spus el. „Pentru mine, este întotdeauna ca un semnal de alarmă”, a spus Tusk într-un interviu acordat publicației The Sunday Times. Nord Stream 2, conducta  majoră care transportă gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este descrisă de critici ca o greșeală strategică și un simbol al concilierii Europei cu Moscova. Conducta a fost aruncată în aer în 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei și după un ultimatum adresat Occidentului, în care cerea retragerea NATO pe aliniamentele din 1997. Un scafandru profesionist ucrainean a fost arestat ulterior pentru presupusa sa implicare în sabotaj. „Problema cu North Stream 2 nu este că a fost aruncată în aer. Problema este că a fost construită”, a scris Tusk pe rețelele de socializare X la începutul acestei luni, amintește Politico. În interviul acordat The Sunday Times, Tusk a declarat că o hotărâre a unei instanțe poloneze care blochează o cerere de extrădare a Germaniei pentru unul dintre suspecții de sabotaj Nord Stream înseamnă că Ucraina are dreptul de a ataca ținte legate de Rusia oriunde în Europa. Liderul polonez a criticat, de asemenea, automulțumirea Europei și subestimarea constantă a amenințărilor expansioniste ale lui Putin. „Vorbim despre sfârșitul erei iluziilor în Europa – prea târziu, mă tem. Prea târziu pentru a fi bine pregătiți pentru toate amenințările, dar nu prea târziu pentru a supraviețui”, a avertizat Tusk. De asemenea, în interviu, Tusk a descris ieșirea Marii Britanii din UE drept „una dintre cele mai mari greșeli din istoria noastră [europeană comună]” – la 10 ani după încercarea eșuată a prim-ministrului britanic David Cameron de a folosi referendumul Brexit ca pârghie pentru a obține concesii de la UE. „Și astăzi cred că a devenit mult mai vizibil”, a spus Tusk. Acesta a fost puternic implicat în prima fază a negocierilor Brexit în calitate de președinte al Consiliului European la acea vreme. „Mai ales după Brexit, polonezii și-au dat seama că situația obiectivă din Marea Britanie nu este mult mai bună decât în ​​Polonia. Știu, de asemenea, că mulți încep să părăsească Marea Britanie și să-și înceapă o viață aici, în Polonia”, a spus premierul Poloniei – o țară care a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Administrația Trump a anunțat desfășurarea navei Gerald Ford în Caraibe. Deplasarea celui mai mare portavion din lume vine după eliminarea de către americani a unor grupuri considerate a fi traficanți de droguri. Președintele columbian este vizat, spun analiștii. Presa internațională comentează și anunțul președintelui Vladimir Putin privind lansarea cu succes a rachetei intercontinentale Burevestnik, considerată invincibilă în fața sistemelor de apărare aeriană. The Wall Street Journal numește această mișcare „cel mai puternic semn de până acum că administrația Trump ia în considerare extinderea campaniei sale militare în regiune”, alături de o aparentă schimbare a priorităților. Gerald Ford va părăsi Marea Mediterană și se va îndepărta atât de Ucraina, cât și de Gaza. Va fi pentru prima dată „în ultimele decenii”, potrivit ziarului, când nu va exista niciun portavion american în zona părăsită. El Mundo consideră că Donald Trump „pune presiune asupra lui Nicolás Maduro. Desfășurarea militară actuală în sudul Caraibelor este „deja cea mai mare din ultimii 40 de ani, depășind-o chiar pe cea utilizată pentru invazia din Panama în 1989”, cu cei 10.000 de soldați staționați. Președintele venezuelean a reacționat acuzând Statele Unite că „inventează un nou război etern” după ce „au promis că nu vor mai intra niciodată în război”. Legalitatea acestor atacuri este pusă sub semnul întrebării chiar dacă Casa Albă demonstrează „o transparență îndrăzneață”, notează The New York Times. Jack Goldsmith, profesor de drept la Harvard, consideră că „Trump, așa cum face adesea atunci când ignoră legea sau normele, acționează public și fără rușine sau disconfort. Aceasta este o modalitate foarte eficientă de a distruge eficacitatea legii și a normelor”. În uniformă militară, Vladimir Putin a primit raportul din partea șefului Armatei, Valeri Gherasimov, că Rusia a testat racheta de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară. Comentatorii analizează importanța evenimentului. Potrivit The Moscow Times, confirmarea testelor vine în urma imaginilor din satelit și a avertismentelor de navigație din ultimele luni care indicau o lansare iminentă. Putin s-a lăudat că „invincibilul” Burevestnik are o rază de acțiune aproape nelimitată și poate evita apărarea antirachetă americană atunci când l-a dezvăluit în 2018. Anunțul vine în contextul în care forțele rusești câștigă teren încet, dar constant, în Ucraina, în bătălii costisitoare. BBC ”transmite că arma, anunțată pentru prima dată în 2018, a fost aclamată ca având o rază de acțiune potențial nelimitată și având capacitatea de a evita apărarea antirachetă. Experții occidentali au pus anterior la îndoială valoarea strategică a rachetei și afirmațiile Rusiei că a testat-o ​​cu succes”. Iar analiștii citați de Kyiv Independent spun că racheta Burevestnik a devenit mai importantă pentru Kremlin de când Casa Albă a anunțat în ianuarie planurile de a dezvolta scutul antirachetă american Golden Dome.

Cătălin Striblea, dialog cu Petrișor Peiu. Este prima dată când un lider AUR răspunde la întrebările comunității Vorbitorincii despre soluțiile economice ale AUR. Vorbim despre decizia CCR, sistemul de taxare din România, propunerile de impozitare a companiilor. Dar și ce înseamnă românizarea unor companii. Vă așteptăm opiniile și întrebările. Ce opinie are domnul Peiu despre amenințarea Rusiei și conflictul ruso-ucrainean?  Vorbim despre decizia CCR, sistemul de taxare din România, propunerile de impozitare a companiilor.  Ce înseamnă românizarea unor companii.  Este prima dată când un lider AUR răspunde la întrebările comunității Vorbitorincii despre soluțiile economice ale AUR.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

„Ruşine”, „Trădătorule”, „Mergi în Ucraina”, „Eşti cel mai slab preşedinte”. Asa a fost intampinat presedintele Nicusor Dan la Iasi unde a participat la o ceremonie festiva. Potrivit agendei oficiale, seful statului are în program întâlniri separate cu cei doi lideri liberali trimiși în judecată în mai multe dosare de corupției – primarul Mihai Chirica și președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.      Vor primi locatarii din Rahova locuințele în sistem de proprietate sau de chirie? Primaria Capitalei si guvernul continua sa aiba opinii diferite in ce priveste apartamentele distruse de explozie in cartierul Rahova. Municipalitatea vrea sa le reconstruiasca si sa le doneze locatarilor in timp ce executivul spune ca nu exista cadrul legal ca sa le ofere gratis. Deocamdata, Primăria va lua măsuri pentru punerea în siguranţă a imobilului şi pentru expertizarea acestuia. Donald Trump își schimbă abordarea- anulează summitul de la Budapesta cu Putin şi sancţionează gigantii energetici ruși Rosneft si Lukoil Ramane de vazut daca aceasta miscare va fi de natura sa determine Moscova sa poarte noi negocieri. Deocamdata, Kremlinul face dinn nou o demonstratie de forta si organizeaza exercitii militare. În momentele cheie ale războiului, Putin are obiceiul de a reaminti puterea nucleară a Rusiei ca avertisment pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali. Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de premier al Republicii Moldova El are termen de 15 zile pentru formarea guvernului si a declarat că noul cabinet va păstra probabil mulți dintre miniștrii guvernului anterior.

Statele membre au aprobat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Decizia a venit la doar câteva ore după ce SUA au sancționat două mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. La Bruxelles se discuta si despre utilizarea activelor rusești înghețate în UE pentru acordarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro Ucrainei, dar aici nu toate capitalele sunt de acord.      America a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere rusești- Rosneft si Lukoil- din cauza „lipsei unui angajament serios din partea Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina” La noi, Lukoil este un jucator important in economie, cu rafinarie si peste 300 de benzinarii dar este inclus si in alte activitati economice. Cat de eficient este acest pachet de sanctiuni dar si care sunt consecintele asupra economiei romanesti, discutam in aceasta seara.   Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României Noua valoarea a PNRR este de 21,41 miliarde de euro. „Am eliminat investiţiile cu risc major", spune Dragos Pislaru, ministrul investitiilor si proiectelor europene. Aceste fonduri vor merge către investiţii în infrastructură, spitale, digitalizare şi modernizarea administraţiei, spune premierul Ilie Bolojan. Autoritățile franceze eliberează condiționat o iraniancă care instiga la terorism online Si, o cetățeană iraniană, deținută în Franța din februarie sub acuzația de promovare a terorismului online, a fost eliberată condiționat sub supraveghere judiciară.  Teheranul insistă pentru eliberarea definitiva, la schimb cu doi cetățeni francezi deținuți în Iran.

Cel mai nou episod LEADERS vine cu un interviu care te va ține cu sufletul la gură. Invitatul este Attila Biro, jurnalist de investigație la Context, care de peste 20 de ani duce un război cu diverse mafii. Astăzi, e în prima linie a luptei cu mafiile rusești și dezinformarea rusească — o face pe teren, alături de experți din toată Europa, folosind instrumente spectaculoase care monitorizează rețelele și arată, zi de zi, cum se propagă minciuna. Vom vorbi despre afacerile STORM, Matrioșca, despre românii care preiau știri false din Rusia, cine și cum le distribuie, ce interese financiare se ascund în spate, dar și despre ce ar trebui să facă statul român — și ce nu face. Un episod cu informații uimitoare, despre o lume invizibilă, dar care acționează chiar aici, în România. 00:03:52 Război digital din 2022 00:08:51 Operațiuni informaționale în Moldova de la începutul lui 2025 00:12:50 40,000 de tik-tok-uri/zi în Moldova; în România se estimează a fi peste 100,000/zi 00:16:45 Călin Georgescu, cea mai bună infrastructură pe Telegram 00:19:00 Infrastructura Telegram ține de Rusia 00:25:00 Manipularea algoritmului în cazul Georgescu 00:30:30 Ce înseamnă să fii ”targetat”? 00:36:30 Tik-Tok și Meta au propriile Constituții 00:41:20 În spatele operațiunilor stă Kremlinul 00:50:07 Rețeaua minciunilor/context.ro 01:05:00 Investigația Panama Papers 01:15:53 Spălătoria din Azerbaidjan 01:19:50 Ce se întâmplă la nivelul statului român 01:26:45 Anularea alegerilor din 2024 01:31:18 Prezența economică rusă în România a crescut începând cu 2014 01:39:40 Investigații în războiul hibrid 01:46:00 Incompetență sau trădare? 01:56:10 Bătălia cu marile platforme

Analyze That 38. Cătălin Striblea a fost live cu principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Cum a arătat războiul hibrid al Rusiei în Moldova. Date și nume din mașina de dezinformare rusească. Ce este operațiunea Storm. Nicușor Dan despre sprijinitorii lui Georgescu. Avertisment SUA: corupție generalizată în România. Ce vrea SUA la Marea Neagră. 

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

De la dobândirea independenței, în 1991, niciodată această mică republică nu a atras într-o asemenea măsură atenția presei internaționale și a experților.   Nu este ceva nou pentru cetățenii acestei republici să se vadă puși în fața unei alegeri geopolitice, Est sau Vest. Aproape mereu a fost așa în cei 34 de ani de independență. Și atunci, de ce această atenție cu totul specială? Ar fi mai multe explicații. Dacă până acum, alegerea geopolitică îi privea mai degrabă pe cetățenii Republicii Moldova, de această dată, consecințele se vor resimți cu mult peste granițele țării. Și aceasta, din cauza prezenței tot mai agresive a Rusiei. O eventuală guvernare pro-rusă va aduce multă instabilitate în regiune. Ucraina va căpăta un vecin ostil, într-o zonă sensibilă, la Marea Neagră. În plus, zona de influență rusă ar ajunge chiar pe râul Prut, față în față cu România. Și la doi pași de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cel mai mare centru NATO din sud-estul Europei, esențială pentru Ucraina. Desigur, alegerile din Republica Moldova sunt și un test pentru politica de extindere a Uniunii Europene. Cât de susținută este aceasta în statele candidate? Rezultatul alegerilor ne va da un răspuns. Și mai este conștientizarea de către presa și analiștii din Occident a pericolului războiului hibrid. Europenii se confruntă cu acest tip de agresiune în multiple feluri. Dronele survolează statele membre ale NATO și pot perturba activitatea de pe aeroporturi, cum se întâmplă la Copengaha și Oslo. Au loc atacuri cibernetice și acte de sabotaj. În plus, europenii înțeleg tot mai clar că ingerințele în alegeri, prin campanii de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și corupție electorală, nu se vor limita doar la Republica Moldova. Se întâmplă chiar acum în Cehia, înaintea alegerilor legislative de la sfârșitul săptămânii viitoare. Și se va putea întâmpla și în alte părți. Așa cum s-a întâmplat și în România. Și, dacă veni vorba despre România, mizele specifice sunt uriașe. Sigur, este umbra amenințătoare a Rusiei, de care am vrut să fim mereu departe. Dar mai sunt și interesele economice. Statul român a investit mult în Republica Moldova și cel puțin până acum a fost o poveste de succes, țara făcând pași mari către Europa. Dar și companiile românești s-au orientat către Republica Moldova. Sunt peste 300 de milioane de euro investite de companii din România. De altfel, România este principalul investitor străin în Republica Moldova și primul partener comercial. Toate acestea ar putea avea mult de suferit în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău. Iar o asemenea pierdere n-ar cădea deloc bine, având în vedere actuala situație economică și financiară din România. Și ar mai fi ceva. Pentru prima dată, societatea românească este divizată cu privire la alegerile de duminică. Aceasta, deoarece, extrema dreaptă, cotată în sondaje chiar și cu 40%, susține fățiș partida pro-rusă în Republica Moldova.   O premieră pentru România democratică. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) - Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) - Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) - Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Dronele, doborâte la ordinul comandantului misiunii (DW) CSAT a stabilit protocolul de reacție în cazul unei încălcări a spațiului aerian al României. Distrugerea este soluția de ultimă instanță, a precizat ministrul Apărării. Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale, reamintește DW. Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic. Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.   Cele trei scenarii aflate pe masa lucru a Coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD (Libertatea) Așa-zisă reformă a administrației publice, în condițiile în care ținta este doar eficientizarea în teritoriu prin concedieri, este tergiversată de aproximativ o lună, iar în prezent Coaliția are trei variante de lucru, care ar putea însemna fie 13.000 de disponibilizări, fie doar în jur de 6.500. Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000. Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.   Coaliția, între presiunea electoratului, măsuri nepopulare și lupte interne. „Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare” (Adevărul) Măsura prelungirii plafonǎrii prețurilor la alimentele de bază a fost luată la insistențele PSD, după un compromis făcut de Ilie Bolojan. Măsurile privind reforma administrației stagnează, iar decizia CCR pe tema pensiilor magistraților poate sa șubrezească stabilitatea Guvernul. Mai mult, criticile constante dintre partidele care formează Coaliția tensionează colaborarea din interiorul Executivului. Cu toate astea, atrag atenția analiștii, PSD, PNL și USR și UDMR trebuie sǎ mențină, împreună, stabilitatea țării. Profesorul Radu Carp subliniază că „atâta vreme cât AUR e undeva la 35-40%, coaliția este nevoită să lucreze împreună. Ei știu clar că orice instabilitate duce AUR la un procent și mai mare”. Analistul politic Ion M Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că actuala coaliție nu poate funcționa perfect, însă adoptarea a două pachete de măsuri fiscal-bugetare în Parlament cu asumarea răspunderii Guvernului arată că cele patru partide, deși diferite și într-un moment greu pentru guvernare, pot să ajungă la consens. Integral în ziarul Adevărul.   Nu se va putea pe banii europenilor și cu oamenii rușilor (SpotMedia) Acei oameni politici care au trecut la dreapta oligarhilor, la dreapta președinților pro-ruși, dacă vă spun că sunt pro-europeni, nu-i credeți, nu sunt pro-europeni, vor face din Republica Moldova o nouă Georgia. Federația Rusă știe că acum este ultima șansă de a opri integrarea europeană a Republicii Moldova. Mai mult, cu o Moldova pro-rusă, Rusia ar putea face mult deranj în Ucraina. Dacă în Republica Moldova am avea un guvern care nu ar respecta reguli europene, nu ar respecta legi europene, nu ar respecta valori europene, atunci Uniunea Europeană nu va mai avea legal posibilitatea de a ajuta Republica Moldova, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un interviu acordat Spotmedia, pe tema alegerilor de duminică, din Republica Moldova.   Plaha – thrillerul politic care le aduce aminte moldovenilor, înainte de alegeri, cine a tras sforile la Chișinău în ultimii 30 de ani (Europa Liberă) Un serial puternic inspirat din evenimentele care au traumatizat Republica Moldova în ultimii treizeci de ani face furori la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare vitale de pe 28 septembrie. Cum a apărut „Plaha” și de ce acum? Europa Liberă a vorbit cu regizorul Igor Cobileanski și cu doi dintre actorii principali – ambii români. Serialul TV prezintă ascensiunea oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, unul dintre personajele care au influențat cel mai mult Republica Moldova în deceniile de după prăbușirea Uniunii Sovietice. A costat peste 30 de milioane de lei moldovenești (în jur de 1,6 milioane de euro), spun producătorii. Serialul are 10 episoade. Este disponibil și pe YouTube.

Presa internațională prefațează alegerile din Republica Moldova. Comentatorii explică mizele regionale și europene ale scrutinului. Le Figaro notează că ”alegerile de duminică sunt considerate cruciale pentru viitorul acestei foste republici sovietice. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, a acuzat joi Uniunea Europeană. Euronews observă că ”votul moldovenilor care locuiesc în Transnistria s-ar putea dovedi decisiv. În Transnistria, la alegerile prezidențiale din 2024, candidatul pro-rus Alexandru Stoianoglo, a câștigat aproape 80% din voturi, în timp ce Maia Sandu a obținut în jur de 20%. Autoritățile moldovene au pus poliția în alertă pentru a asigura buna funcționare și securitatea secțiilor de votare în ziua alegerilor”. Politico informează că   ”moldovenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri parlamentare înconjurate de tentative de amestec în sistemul politic, despre care oficialii de securitate occidentali și experții cibernetici spun că provin din Rusia. Însă sprijinul acordat de Washington pentru combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și a altor interferențe a scăzut, în parte după ce a fost desființată agenția de dezvoltare USAID la începutul acestui an. Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de la preluarea mandatului de către președinte Donald Trump - ca urmare a unui mix de reduceri de finanțare, remanieri guvernamentale și politica administrației America First”.   Alegerile din Republica Moldova  reprezintă „primul test major al confruntării dintre Rusia și Europa”, transmite televiziunea publică francofonă din Belgia, RTBF. Kremlinul speră să câștige confruntarea la distanță cu Uniunea Europeană, denunțând „isteria anti-rusă” care domnește la Chișinău și respingând acuzațiile de interferență. „Unde sunt dovezile?”, a întrebat săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Iar Foreign Policy scrie că Rusia nu  doar „influențează” alegerile din Moldova. Moscova dorește o bază pentru a se infiltra în UE și duce un război multivector. Expresia „operațiuni de influență” este complet inexactă pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Moldova. Rusia este angajată într-un război multivector. Acesta își propune nu doar să contracareze traiectoria Moldovei către aderarea la Uniunea Europeană – aprobată cu o majoritate restrânsă într-un referendum din 2024 – sau să o aducă în sfera de influență a Rusiei, ci și să folosească țara ca o bază bine situată geografic pentru a efectua atacuri hibride în interiorul UE și operațiuni în Ucraina.

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

În volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” (Editura Cartier), Paula Erizanu a adunat o serie de povești de viață, culese de ea direct de la cei care le-au trăit, oameni de etnii diverse, cu destine diferite dar care au multe în comun, mai ales o țară. Din aceste povești nu lipsesc dramele, tragediile, violențele pe care istoria le-a adus adesea în viețile oamenilor din spațiul care azi este Republica Moldova. Unul dintre pasajele care sintetizează memorabil istoria acestui loc este cel în care autoarea cărții vorbește despre străbunica ei: „Eu am trăit într-o singură țară, dar ea – în patru. Deși a rămas la ea în sat toată viața.” Paula Erizanu: „M-a interesat cum se vede istoria la scară mică. În același timp, m-a interesat și oralitatea și legătura dintre oralitate și literatura scrisă. Străbunica și bunica sînt niște povestitoare talentate și mi se pare foarte interesant și fertil acest teren între cuvîntul scris și cuvîntul rostit, care, iată, revine în forță în cultura noastră prin podcasturi, TikTok și tot mai multă cultură orală, prin diminuarea importanței cuvîntului scris.”„Aicea-i și raiul, și iadul” este și o carte despre miza actului de a povesti. A-ți spune povestea, a nu-i lăsa pe alții să ți-o spună, e un act de supraviețuire, e o formă de putere. Ai avut lucrurile astea în minte cînd ai început să lucrezi la carte?Paula Erizanu: „Da. În Republica Moldova, istoria este un tărîm contestat și foarte polarizat. Generația părinților mei a învățat istoria Moldovei în limba rusă, la Facultatea de Jurnalism. Cei dinaintea lor învățau poate în română – atunci se chema moldovenească – dar învățau foarte puțin din această istorie și în termeni propagandistici ruși, care seamănă foarte mult cu termenii folosiți azi pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina. Deci rușii erau prezentați ca eliberatori, iar românii ca fasciști, respectiv azi ucrainenii sînt prezentați ca fasciști în narațiunea promovată de Kremlin. Eu am învățat la o școală românească, în anii 2000 și acolo am învățat mai degrabă o istorie naționalistă românească, în care românii mereu erau victimele agresorilor dimprejurul lor și nu prea s-a vorbit despre Holocaust, de exemplu. Și nu prea s-a vorbit nici despre istoria Republicii Moldova, despre perioada sovietică. Au fost experiențe importante ale istoriei noastre din secolul XX pe care noi nu prea le-am studiat în profunzime. Și-atunci, eu am pornit cu ideea că și astăzi în Republica Moldova sînt oameni care împărtășesc o narațiune sau alta despre istorie și aceste narațiuni sînt situate la extreme. Cum am putea să creăm un dialog între oamenii ăștia, cum am putea să-i facem mai puternici în fața propagandei politice, care încearcă să exploateze trecutul în felul în care le convine actorilor politici? Și mi-am zis că un pas important este să merg către oameni și să vorbesc cu ei despre propria lor experiență, despre felul în care s-a reflectat istoria în viața lor și despre felul în care istoria uneori le-a răsturnat cu totul viețile. Și da, uneori narațiunile mari din spatele acestor experiențe de viață vor fi diferite. Pentru că felul în care ai trăit și judeci Al Doilea Război Mondial va fi diferit dacă ai fost român sau dacă ai fost evreu sau dacă ai fost rom, ai fost luat de armata sovietică împotriva voinței tale sau de armata română împotriva voinței tale. Mi s-a părut că toate aceste istorii despre propria noastră experiență pot să ne ajute să fim un pic mai empatici unii cu alții și să vedem istoria într-o formă mai nuanțată decît ne-o permite propaganda politică.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Ilie Bolojan este un om flexibil, declară într-un interviu la RFI președintele Senatului, Mircea Abrudean. Liberalul se arată deranjat de atacurile PSD la adresa premierului. El vorbește pe de altă parte despre dronele rusești care încalcă spațiul aerian românesc și despre alegerile din Republica Moldova, din 28 septembrie. Mircea Abrudean, despre coaliție: ”Cu siguranță, nu este o bucurie pentru nimeni din PNL să asistăm la ceea ce se întâmplă. Sigur că multe din aceste declarații, ieșiri publice, le putem pune și pe seama Congresului care urmează să aibă loc în PSD, e o luptă internă, doar că se nimerește în această perioadă complicată și asta sigur că are impact asupra coaliției, asupra guvernării”. Despre reforme: ”Nu poți să vii să-i spui premierului Ilie Bolojan, care are experiență în administrație de 20 și ceva de ani, cu performanță dovedită, că propunerea pe care a făcut-o privind reforma în administrație nu e bună. Nu poți să vii să-l păcălești cu reduceri de posturi care nu sunt ocupate sau care sunt prevăzute doar în cota maximă pe care o are o administrație la dispoziție, conform prevederilor legale (...). Ne dorim cu toții reformă, dar să nu înceapă cu noi, cam asta e povestea”. Despre dronele rusești: ”Răspunsul trebuie să fie unul ferm și fără echivoc, pentru că noi am creat cadrul legal necesar pentru a avea instrumentele, statul să intervină și vorbesc de legea anti-dronă, pe care am aprobat-o în Senat în aprilie, cred și cealaltă lege, care de asemenea ne permite să ne putem manifesta în cadrul alianțelor militare”. Despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Miza este extrem de importantă pentru întreaga Europă, de fapt, nu doar pentru Republica Moldova, pentru că vedem ce se întâmplă cu ingerințele Rusiei nu doar în procesul electoral, am avut și noi parte de așa ceva în România și iată că începem să vedem niște elemente pe care nu le-am văzut la momentul respectiv sau nu au fost prezentate, pentru că era o anchetă în derulare, anchetă care își produce efectele în acest moment”.

Radu Naum deschide discuția cu o scurtă listă a lucrurilor bune: „Suntem o țară mai democratică decât Statele Unite ale Americii și mi se pare un lucru minunat.” Pe listă intră și îmbunătățirile din transportul public: de la tramvaiul numit suferință la cel numit dorință. Cătălin Striblea completează cu o observație personală: „Am mers la țară în ultimele două săptămâni și am întâlnit oameni care fac treabă bună în țara asta.” Dar, odată cu plusurile, vin și minusurile. Radu punctează lipsa de comunicare a autorităților și nepăsarea față de cetățenii plătitori de taxe. Este și presa vinovată că nu pune toate întrebările? Așteptăm și opiniile voastre. Tema centrală a dezbaterii merge însă mai departe: ne apropiem de un posibil război cu Rusia? Discutăm mai multe ipoteze: -Va exista un act militar din partea Rusiei? -Va accepta România un război cu Rusia? -Vor accepta românii să meargă la război cu rușii? Declarațiile oficialilor occidentali din zona de apărare sugerează că Rusia se pregătește pentru o confruntare mai amplă. Tradițional, cei atacați sunt din veriga slabă. Pe flancul estic, România pare a fi această verigă. Dacă Ucraina cade, primele victime am putea fi noi și Republica Moldova. Scrieți-ne părerile voastre în comentarii și spuneți-ne cum vedeți problema. Mulțumim! 00:02:25 Plângerile lui Radu Naum 00:18:09 Începe dezbaterea - mergem la război cu Rusia? 00:21:45 Rusia se pregătește pentru o confruntare mai mare 00:24:12 România este punct strategic militar și economic pentru zona Balcanilor 00:26:50 Scenariul în care România devine a doua victimă a Rusiei 00:29:11 România versus Polonia 00:32:44 Drona rusească din România 00:39:50 Vor merge românii la război cu rușii? 00:54:10 Patriotism de paradă? 01:03:20 Răspunsul problemei de data trecută și enunț nou

Estonia s-a aflat în ultimele zile în centrul atenției presei și analiștilor politici. Aceasta, desigur, în urma acuzațiilor potrivit cărora trei avioane militare ale Rusiei au încălcat vineri spațiul aerian al republicii baltice. Dar acest eveniment a pus în umbră un altul, petrecut tot vineri, în Estonia. Și de mare importanță pentru Europa.   Vineri, Estonia a fost survolată de avioane militare rusești, după cum acuză autoritățile de la Tallin. Dar tot vineri – și tot în Estonia -  a avut loc inaugurarea oficială a celei mai mari fabrici de magneți din pământuri rare din Europa. Aceasta este situată în Narva, Estonia – un oraș aflat chiar la granița cu Rusia. Fabrica este finanțată de UE va produce magneți permanenți din pământuri rare, care vor fi utilizați în sectoare economice cheie, de exemplu pentru vehiculele electrice, turbinele eoliene și microelectronică. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noua fabrică va crește considerabil autonomia strategică și competitivitatea Europei, care sunt cruciale pentru tranziția către o economie curată și de înaltă tehnologie. Fabrica a fost construită grație unui sprijin de 14,5 milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă. Restul investiției, până la 75 de milioane de euro, reprezintă bani privați. Fondul pentru tranziție justă a fost creat pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și pentru evitarea unei adânciri a disparităților regionale.  Citeste siPământuri rare – atuul Chinei în războiul comercial cu SUA Mai precis, sunt finanțate proiecte în zone afectate de închiderea unor activități industriale poluante, cu impact puternic asupra schimbărilor climatice. În acest caz, fabrica va ajuta la tranziția regiunii de la extracția de șisturi bituminoase, una dintre cele mai mari surse de emisii de CO₂ . Un punct de cotitură Pentru Narva și regiunea înconjurătoare, fabrica de magneți reprezintă un punct de cotitură. UE a alocat regiunii 354 de milioane de euro din Fondul său pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027. Investiția din orașul estonian va crea până la 1.000 de locuri de muncă și va atrage talente din întreaga lume. De asemenea, va spori considerabil capacitatea industrială și autonomia strategică a Europei în domeniul magneților de pământuri rare. Totuși, Europa este departe de a fi un jucător de prim rang în acest domeniu. Aproximativ 70% din extracția de pământuri rare și 90% din activitățile de rafinare au loc în China, ca urmare a anilor de sprijin din partea guvernului chinez. Europa, la fel ca multe alte țări și regiuni ale lumii, încearcă să își reducă dependența de importul acestor metale cheie din China. De aceea, o lege europeană privind materiile prime critice a intrat în vigoare anul trecut. Aceasta stabilește obiective pentru reducerea dependenței de importuri pentru extracția, prelucrarea și reciclarea celor mai importante substanțe până în 2030. Europa are doar două instalații de prelucrare a pământurilor rare, cea din Estonia și o alta în La Rochelle, în vestul Franței. Aceasta din urmă este singura instalație din afara Chinei care poate prelucra toate cele 17 tipuri diferite de pământuri rare.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media) Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică. Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media. Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate. În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii. Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui. Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local. În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.   Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF. S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul. Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei. Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România. Integral pe pagina SpotMedia. „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) „Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării.  Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Presa internațională a reacționat imediat după ce Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian. Moscova respinge acuzațiile, spunând că avioanele sale au zburat deasupra apelor internaționale. Rusia continuă să mențină tensiunile cu vecinii din NATO, observă comentatorii. „Rusia testează din nou limitele NATO în Europa de Est”, rezumă El País. „Estonia, care își închisese spațiul aerian după ce mai multe drone rusești au survolat Polonia pe 10 septembrie, a văzut trei avioane survolând teritoriul său timp de 12 minute lungi. (...) Varșovia, la rândul său, a avertizat că o altă pereche de avioane de vânătoare rusești a efectuat o trecere la joasă altitudine peste una dintre platformele sale petroliere din Marea Baltică.” Le Monde titrează: ”Rusia își continuă strategia de tensiune militară cu europenii”. Incursiunea a trei aeronave rusești pe cerul Estoniei, deși negată de Moscova, este un „nou exemplu de comportament periculos al Rusiei”, potrivit NATO. Acest eveniment are loc în contextul unor exerciții militare majore de ambele părți. CNN amintește că ”incidentul de vineri are loc după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian polonez și cel românesc la începutul acestei luni – determinând aliații NATO să se angajeze să consolideze apărarea pe flancul estic al alianței. Miercurea trecută, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine”. Un răspuns colectiv The Guardian informează că liderii UE vor discuta „răspunsul lor colectiv” la încălcările spațiului aerian european de către Rusia, într-o reuniune la Copenhaga pe 1 octombrie, după cum a declarat președintele Consiliului European, António Costa. Tallinn a denunțat imediat acest lucru ca fiind un „act fără precedent”, relatează La Repubblica. „Îngrijorarea a fost atât de mare încât prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut vineri seară activarea articolului 4” din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede „consultări formale între aliați în cazul unei amenințări directe împotriva unui partener”. Într-un interviu acordat ediției europene a Politico, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că incursiunea a demonstrat că liderul rus Vladimir Putin nu are niciun interes pentru pace. În Der Spiegel citim că sâmbătă, Ministerul Apărării din Estonia a publicat pe rețeaua X o hartă care arată presupusa traiectorie de zbor a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31. ”Aceasta arată că avioanele au pătruns la aproximativ zece kilometri în spațiul aerian estonian părăsind coridorul internațional îngust de deasupra Golfului Finlandei. Prin această postare, statul baltic și-a reiterat acuzațiile conform cărora Rusia a încălcat spațiul aerian estonian – și, prin urmare, teritoriul NATO” Le Point observă că toți ochii au fost ațintiți asupra administrației Trump, pentru a se vedea reacția sa. „Nu-mi place. Nu-mi place când se întâmplă așa ceva”, a răspuns președintele SUA. „Ar putea fi o problemă mare. Vă voi spune mai târziu.”

Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor decide dacă Chișinăul va continua parcursul european în pofida presiunilor Rusiei. Iată titlurile ediției: - Invitatul emisiunii de astăzi este Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului din România, instituție care a trimis în ultimele două săptămâni două notificări către TikTok pentru a sesiza comportamente neautentice care promovează concurenți electorali din Republica Moldova. - Cum văd campania electorală ucrainenii din satele din nordul țării. - Și o incursiune în istoria recentă – atunci când comuniștii au revenit la putere la Chișinău, în 2001, și ce a urmat – o lecție care a costat RM două decenii de stagnare și pe care jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, ne-o reamintește în contextul alegerilor de peste câteva zile. Știrile zilei: Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Duminica viitoare se va decide cursul Republicii Moldova pentru următoarele decenii – își va continua aceasta parcursul european sau va fi acaparată de Kremlin prin intermediul partidelor pro-ruse. În stânga Prutului se amplifică nu atât lupta politică, cât valul de știri false, dezinformări și tentative de a cumpăra voturi și, respectiv, de partea cealaltă, încercările autorităților de a combate fenomenul. *** În această dimineață Poliția a anunțat că a discins împreună cu alte instituții de forță și Serviciului de Informații și Securitate cu peste 250 de percheziții, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localitǎți. „Acțiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masǎ, coordonate din Federația Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Perchezițiile au loc atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare”, se spune într-un comunicat al poliției, care anunță că va reveni cu detalii dupǎ finalizarea acțiunilor. *** În context ar fi de spus că opoziția pro-rusă de la Chișinău se pare că se pregătește de proteste după alegerile de la sfârșitul săptămânii. Blocul Patriotic din care fac parte comuniștii și socialiștii au anunțat Primăria Chișinău că planifică manifestații în mai multe locații din Chișinău chiar a doua zi după alegeri, pe 29 septembrie. Tot atunci, ar urma să iasă la proteste și adepții oligarhului fugar Ilan Șor. Directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, spune că presupusele destabilizări ar putea fi determinate de dorința Moscovei de a deturna procesul democratic din Republica Moldova. *** Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii au reținut un grup de persoane care realizau sondaje false la telefon. „S-a constatat că persoanele ar fi acționat concertat, la solicitarea unei forțe politice, în vederea manipulării opiniei publice prin diverse sondaje pentru care au primit remunerații provenite din surse ilicite”, notează comunicatul Centrului Anticorupție. Directorul comunității WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa notează că sondajele false sunt de fapt o modalitate de dezinformare. „Sub pretextul întrebărilor, erau promovate niște falsuri precum că Moldova ar urma să pornească un război, sau că în Moldova urmează să fie închise bisericile, și multe alte falsuri. CNA denunță că aceste așa-zise sondaje sunt finanțate din aceleași scheme ca și partidele politice pro-ruse. Fabricile de trolli deconspirate de investigațiile Ziarului de Gardă. Scopul acestor metode murdare este influențarea opiniilor cetățenilor și îndreptarea acestora împotriva forțelor pro-europene în ajun de alegeri. Este parte din schema complexă a Rusiei de a se amesteca în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Fiți atenți și nu credeți în sperietorile de pe internet sau așa-zisele sondaje la telefon. În spatele acestora sunt mulți bani murdari și interesele grupărilor oligarhice”, declară directorul WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a fost nevoită să dezmintă zvonurile privind închiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria. CEC precizează că această știre falsă face trimitere la un așa-zis comunicat publicat pe o pagină clonată a site-ului instituției. Comisia Electorală îndeamnă cetățenii să se informeze exclusiv din surse oficiale, să raporteze tentativele de dezinformare și să contribuie la protejarea integrității procesului electoral. *** Încă o știre falsă transmisă de mai multe canale anonime de pe Telegram, susține că România s-ar pregăti să intervină militar în Transnistria, dacă vor exista tensiuni în timpul alegerilor parlamentare de duminica viitoare. Mesajele, publicate la sfârșitul săptămânii trecute, citau ca sursă o publicație poloneză și au fost distribuite coordonat, înregistrând 190.000 de vizualizări într-o singură zi aproape 3 mii de distribuiri, transmite Mediacritica, citată de TV8. Opt canale de Telegram au distribuit 32 de postări în care se afirmă că „Bucureștiul mobilizează unități militare în cazul unor tulburări în Transnistria” sau „Artileria română ar putea interveni pentru a soluționa criza politică din Moldova”. Postările false susțin că sprijinul militar ar fi fost cerut de președinta Maia Sandu, pentru că, citez, „PAS riscă să piardă alegerile din Moldova, iar autoritățile române și ar putea încerca să influențeze rezultatul în favoarea partidului de guvernare din Republica Moldova”. Postările pretind că se bazează pe „surse proprii” și includ fotografii presupuse a fi realizate la Focșani și Brăila, locurile unde ar staționa brigăzile tactice și de geniu ale armatei române. Autorii ar fi „observat o activitate intensă înainte de plecare: camioane, blindate și obuziere care se deplasau în coloane spre granița de sud-vest, pregătindu-se, citez, să traverseze Prutul dacă Maia Sandu va da ordinul”. „Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și panică, a comentat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al șefei statului. De la începutul războiului din Ucraina, obiectivul principal al președintei Maia Sandu a fost și rămâne asigurarea păcii și a stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a mai spus Igor Zaharov. *** Măsuri speciale la Aeroportul din Chișinău, începând din 25 septembrie. Poliția de Frontieră anunță că în perioada 25 – 30 septembrie vor fi instituite măsuri privind accesul limitat în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău. Decizia a fost luată de Grupul de management a riscurilor. Accesul în terminal va fi permis doar pasagerilor care dețin bilet și documente de călătorie, precum și personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. *** Și, Ucraina a introdus, prin decret prezidențial, noi sancțiuni împotriva unor persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, dar și împotriva propagandiștilor și politicienilor pro-ruși din Moldova. Lista include 11 persoane de la Chișinău, din autonomia găgăuză și din Transnistria, inclusiv deputați sau candidați pe listele unor partide pro-ruse. Kievul precizează că aceste măsuri sunt aliniate politicilor partenerilor internaționali și au ca scop blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și contracararea propagandei Moscovei.

Comisia și Consiliul European au organizat marți seara audieri și dezbateri pe tema Republicii Moldova. Acestea au avut loc după ce la prânz Maia Sandu a ținut un discurs în plenul Parlamentului European. Iar miercuri ar urma să fie votată o rezoluție privind viitorul european al Chișinăului. Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre inițiatorii rezoluției care reiterează sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.   Și un reportaj din Zona de Securitate de pe Nistru, dintr-un sat care se învecinează cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.   Știrile zilei: Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației, în ajunul alegerilor cruciale din 28 septembrie. „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță”, avertizează președinta moldoveană, spunând că Moldova este poligonul de testare al Rusiei, ținta reală fiind Uniunea Europeană. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen ține în aceste momente discursul său anual cu privire la starea Uniunii, în care prezentă principalele priorităţi şi viziunea UE pentru anul următor. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie votată, miercuri, o rezoluție prin care va fi reiterat sprijinul Parlamentului European pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. Forul cere Rusiei să înceteze acțiunile destabilizatoare și să își retragă trupele și muniția din regiunea separatistă transnistreană. Rezoluția mai cere începerea negocierilor pe capitole pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a lansat idea ca 2028 să fie anul aderării Moldovei la bloc. În Republica Moldova, un candidat la funcția de deputat a fost arestat în propria casă de așa-numitele forțe de ordine din regiunea separatistă Transnistria. Vladimir Meleca este președinte al filialei Partidului Liberal (PL) din regiunea transnistreană și candidat la funcția de deputat. Acesta a fost arestat în locuința sa din Crasnogorca, din raionul Grigoriopol, din Transnistria. Reținerea a fost efectuată de patru indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai așa-numitului minister al securității de stat de la Tiraspol. Actul a fost precedat de o percheziție, în urma căreia au fost confiscate bunuri personale, inclusiv telefonul mobil, calculatorul și diverse publicații. Reținerea lui Meleca vine în contextul în care Guvernul de la Chișinău așteaptă eliberarea mai multor deținuți politici, după ce a condiționat asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană de eliberarea acestor cetățeni deținuți ilegal, notează TV8. În a doua jumătate a zilei de ieri, Partidul Liberal a anunțat că Vladimir Meleca a fost eliberat de organele separatiste, dar i s-a intentat un dosar pentru declarații politice și i s-a interzis să plece din Transnistria. Marina Tauber, considerată o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, și alți lideri ai blocului pro-rus Pobeda, au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru sustragerea banilor pe care Kremlinul le trimitea pentru destabilizarea situației din Moldova. În 2023, membrii grupării ar fi deturnat circa 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova, arată o anchetă realizată de Deschide.md. Sursele publicației din interiorul blocului Pobeda susțin că sumele sunt chiar mai mari și că circa 70% din fondurile transferate în ultimii ani de Rusia pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS din Republica Moldova a primit un mandat de reţinere pentru 24 de ore după audierile de la sediul DIICOT. Procurorii români susțin că activitățile sale au pus în pericol securitatea națională a României. Bălan ar fi fost implicat în divulgarea neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Belarusului. Cehia expulzează un diplomat belarus acuzat de spionaj, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe de la Praga. Cazul are legătură cu ancheta în care este vizat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan. Serviciul de Informații și Securitate din Cehia a declarat că, împreună cu serviciile românești și maghiare, a „desființat o rețea de informații belarusă care se construia în Europa” și care recruta agenți și aduna informații sensibile. Și premierul polonez Donald Tusk a anunțat marți arestarea unui „agent din Belarus” și expulzarea unui diplomat din această țară aliată a Rusiei pentru „activitate agresivă” împotriva Poloniei, relatează AFP. „Arestarea este rezultatul cooperării în special cu serviciile de informații din România și Cehia”, a scris Tusk pe X. Ministrul polonez de interne a indicat că în operațiune au fost implicate și serviciile de informații din Ungaria și Republica Moldova. Polonia va închide granița cu Belarus joi, 11 septembrie, la miezul nopții, ora locală, ca urmare a exercițiilor militare Zapad-2025 (Vest-2025), desfășurate de comun cu Rusia în apropierea frontierei estice a UE și NATO. Anunțul a fost făcut marți de premierul Donald Tusk, scrie Reuters. Exercițiile sunt anunțate în perioada 12-16 septembrie și au stârnit îngrijorări în materie de securitate în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania și Letonia. Îngrijorările s-au accentuat după ce în dimineața zilei de astăzi drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de forțele armate poloneze. 

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii. După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei. BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc. Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”. După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”. Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”. În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.   ”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.   Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”. Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.   ”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv. Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă. Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

Rusia a lansat în weekendul trecut cel mai amplu atac aerian cu drone și bombe asupra Ucrainei, atac în care au murit cel puțin trei persoane. A fost avariată și clădirea guvernului de la Kiev. Ce mesaj transmite Moscova prin acest atac, într-o perioadă în care se vorbește mult despre începerea negocierilor de pace? Care e situaţia în războiul din Ucraina şi care sînt perspectivele pe front pînă la sfîrşitul anului 2025? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic.Care e situația economică a Rusiei, după toate sancțiunile impuse de Europa și Statele Unite?Armand Goșu: „Nu se simte bine. Aţi văzut acum cîteva zile, la summitul lui Xi Jinping în China, nu mai ştia ce să facă Putin, ce fericit era. Rusia e dependentă de China în momentul ăsta. Nu e o situaţie foarte fericită nici pentru elita moscovită să fie atît de dependentă. Rubla nu se simte bine, finanţele nu se simt bine. Gîndiţi-vă că un sfert din buget se duce la război. (...) Putin forţează acum, vrea acum, în următoarele săptămîni o lovitură decisivă împotriva Ucrainei, ca s-o îngenuncheze, să rupă frontul, să-i convingă şi pe ucraineni dar şi pe occidentali că el este puternic şi, în felul ăsta, speră să poată încheia războiul luînd cît mai mult. Şi o bună parte din condiţiile lui de pace –  pe care le-am auzit şi în Alaska, le-am auzit şi după aceea –, sub presiune americană, să fie acceptate de ucraineni. Pentru că altfel, eu nu cred că Rusia, nu cred că el, Putin, mai are resurse să mai declanşeze la primăvara anului viitor o nouă ofensivă militară.”O emisiune de Adela Greceanu şi Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

În Republica Moldova începe oficial astăzi campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. O lună care se anunță a fi una extrem de tensionată, cu și mai multe presiuni și provocări coordonate de Rusia. În dimineața zilei, președinta Maia Sandu a difuzat un mesaj de unitate națională în contextul începutului campaniei electorale. Miza este viitorul european al Republicii Moldova, iar la parlamentare al doilea tur nu există, avertizează invitatul nostru de astăzi, analistul politic Andrei Curăraru, de la Watchdog Chișinău. De ziua independenței, la Chișinău, Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Donald Tusk au venit cu o ofertă către Republica Moldova. Despre ce este vorba, ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”. Duminică, pe 31 august, în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Limbii Române, cu prezența președintelui Nicușor Dan. Un reportaj despre cum limba română a fost în Basarabia o cale de rezistență în fața regimului sovietic. Și ce întrebări au pus primarii din Republica Moldova oficialilor europeni în cadrul unei vizite la Bruxelles.

Pentru Ucraina, discuțiile dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin deschid o perspectivă pentru încheierea războiului. Dar prezintă și riscuri semnificative. Iată concluzia unei analize a colegilor de la RFI Ucraina, în urma recentei vizite la Moscova a emisarului american Steve Witkoff. Reamintim, vineri expiră utlimatumui fixat de Donald Trump pentru un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Riscurile apar în special dacă vine vorba de concesii teritoriale, sunt de părere experți consultați de colegii de la RFI Ucrainia. De asemenea, arată ei, este extrem de important ca procesul să nu se reducă la discuțiile Trump-Putin, deoarece participarea Ucrainei și a Europei este de o importanță critică. Acest lucru a fost subliniat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma conversației sale cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit analistului politic ucrainean Ihor Chalenko, ”dacă va avea loc o întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin, atunci există multe pericole, deoarece rușii nu vor să implice nici Ucraina, nici Europa”. Expertul amintește declarația lui Trump potrivit căreia războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o chestiune care ține de Europa. Cu toate acestea, spune el, este vizibil că Trump a evoluat și acum este gata să aplice noi măsuri dure. Există o decizie privind furnizarea de arme Ucrainei, pe care le va achiziționa cu fonduri europene. În opinia analistului, este posibil ca negocierile dintre reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin să fi redefinit poziția Rusiei privind revendicările teritoriale (care sunt linii roșii pentru Ucraina). Viktor Șlinchak, președintele Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, se teme ca procesul de „negocieri” din partea Rusiei să nu fie doar un element al războiului hibrid. La urma urmei, echipa Trump are nevoie de o victorie și de declararea începutului sfârșitului războiului, mai puțin de conținutul negocierilor în sine. „Sfârșitul războiului în lunile următoare nu pare real”, crede analistul. Este dificil de spus dacă s-ar putea ajunge la un «armistițiu aerian», deoarece aceasta este încă o tehnică rusească pentru a amâna implementarea taxelor petroliere. În opinia expertului, Rusia se bazează pe elementul emoțional și încearcă să creeze scenarii iluzorii. În același timp, încearcă să ducă lucrurile până la epuizarea psihologică a SUA, a Europei și Ucrainei.   Prin urmare, în primul rând, trebuie să pornim de la cele mai critice scenarii și să nu cădem în euforia fantasmagorică că războiul se va termina în 24 de ore, în 100 de zile sau în șase luni. ”Dezamăgirea nu este nicidecum aliatul nostru. Prin urmare, nu ne lăsăm duși de val prematur”, avertizează analistul ucrainean. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Care a fost contribuția reală a lui Ion Iliescu la europenizarea României și la racordarea ei la instituțiile europene și euroatlantice? Răspunsul nu este simplu. Reperele istorice sunt însă clare. România a primit invitația de a adera la NATO, în noiembrie 2002, la summitul de la Praga. Pentru a fi primită din punct de vedere formal în alianță în aprilie 2004. Și a încheiat, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, în decembrie 2004. Așadar, toate acestea s-au întâmplat în timpul ultimului mandat prezidențial al lui Ion Iliescu – ”mandatul cel bun”, după cum i se mai spune. Dar nu trebuie uitat că aceste repere importante din ultimul mandat al lui Ion Iliescu au fost pregătite dinainte. România a devenit un partener credibil pentru NATO după ce, în primăvara lui 1999, fostul președinte Emil Constantinescu a permis survolul aeronavelor de război americane, în timpul operațiunilor din Serbia. Și, de asemenea, a refuzat cererea de survol din partea Rusiei. O mișcare intens criticată, la timpul respectiv, din tabăra lui Iliescu. Cât despre aderarea la UE, este adevărat că obiectivul fusese afirmat prin Declarația de la Snagov, semnată de toate partidele parlamentare și patronată de președintele Iliescu, în 1995. La fel de adevărat este că deschiderea negocierilor ar fi fost de neconceput fără reformele dificile și costisitoare - social și politic -  din dimpul guvernării CDR, care a început în ianuarie 1997. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 1999. Negocierile propriu-zise au început în ianuarie 2000, deci în mandatul lui Emil Constantinescu.   Meritul lui Ion Iliescu este că a continuat procesele începute în mandatul precedent și le-a dus la bun sfârșit. Ar fi putut face altfel? Tehnic, da. Priviți la ce se întâmplă azi în țări precum Serbia sau Georgia, unde procesele de aderare la UE sunt frânate sau de-a dreptul compromise. Politic, ar fi fost imposibil. Dorința societății românești de racordare la lumea euroatlantică era atât de puternică încât orice guvernare care ar fi încercat să tergiverseze lucrurile ar fi fost măturată.   Cu legendarul său simț politic, Ion Iliescu a înțeles aceasta foarte bine. Și vorbim despre același președinte care, în aprilie 1991, semnase un tratat de prietenie cu defuncta URSS. O declarație geopolitică, atâta vreme cât Iliescu era primul și până la urmă, singurul lider postcomunist care semna un asemenea document cu un Mihail Gorbaciov tot mai slăbit și izolat.   URSS s-a prăbușit, câteva luni mai târziu, iar tratatul nici măcar n-a mai fost ratificat. Și trebuie să ținem seama că toate evenimentele ulterioare, care au dus la intrarea României în lumea occidentală, au avut loc pe fundalul unei Rusii slăbite. Acesta a fost șansa istorică a României anilor 1990 și 2000. Un noroc pe care e bine să nu-l risipim, în lumea mult mai complicată de azi. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

Prieteni, l-am adus pe jurnalistul de investigații Victor Ilie în studioul Leaders. Îi știți, cu siguranță, reportajele despre cazuri de corupție, abuzuri de putere și spălare de bani. Sau despre frații Tate. L-am adus pentru o discuție despre războiul hibrid al Rusiei în România, despre tehnici de manipulare, despre rețele care aduc publicitate mascată în România, despre cum mii de români sunt păcăliți să acceseze zilnic site-uri false și sunt anunțați de intrarea României în război. În septembrie 2025, nu mai târziu. O mulțime de știri false, cum le contracarăm? Vă mulțumim pentru fiecare apreciere a materialul video și, dacă v-a plăcut, dați-l mai departe, să ajungă la cât mai multă lume. Vizionare plăcută și vă așteptăm impresiile și părerile în comentarii. Știți, algoritmul :) 04:00 DNA și filajul jurnaliștilor 15:15 Fake news: 3 septembrie - România pleacă la război 21:00 Influența rusească 30:18 Recomandare documentar Netflix - Familia: Fundamentalismul și politica americană 39:50 Amenințarea Rusiei 50:30 Telefonul mobil - Bătălia pentru suflete și pentru minți 01:01:50 Publicitate mascată 01:14:17 Știri false și societățile de conspiraționiști 01:47:40 Cineva a plătit ca să ne arate că Ceaușescu a fost mai bun

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

Premierul Viktor Orbán l-a întrebat pe astronautul maghiar Tibor Kapu, în timp ce acesta efectua o misiune la bordul Stației Spațiale Internaționale, dacă războiul din Ucraina se vede din... spațiu. Astronautul a luat parte la misiunea Axiom 4, alături de astronauți din 30 de țări, care au petrecut 20 de zile la bordul Stației Internaționale. „Misiune îndeplinită! Tibor Kapu se întoarce pe Pământ! O mare mândrie pentru Ungaria!”, a scris prim-ministrul Viktor Orbán pe Facebook cu ocazia întoarcerii Misiunii Axiom 4, săptămâna trecută, relatează telex.hu. Axiom Space a fost prima companie care a trimis o misiune privată la Stația Spațială Internațională pentru a efectua experimente. Astronauți din 31 de țări au efectuat 60 experimente legate de imprimarea 3D, motoare ionice sau ADN-ul uman. „Ungaria a fost readusă pe harta spațială în ultimele săptămâni și, credeți-mă, este foarte vizibilă de aici”, a declarat maghiarul Tibor Kapu în spațiu. Astronautul a avut, de asemenea, o conversație cu Viktor Orbán pe când se afla la bordul ISS. Premierul i-a spus astronautului că nu pot vorbi despre politică, religie, publicitate, gen, încălzire globală și pseudoștiință, însă l-a întrebat dacă războiul din Ucraina este vizibil din spațiu, mai scrie publicația citată. De ce vrea Orban ca opoziția de la Momentum să participe la parlamentarele din 2026 Fostul președinte al partidului maghiar de stânga Momentum, András-Fekete Győr, a susținut într-o emisiune la radio că partidul premierului Orban, Fidesz a încercat în repetate rânduri să încurajeze Momentum să participe la alegerile parlamentare din 2026 după ce formațiunea a anunțat că nu se va prezenta. Momentum susține că șansele sale sunt mici și că nu vrea să fragmenteze votul opoziției care are oportunitatea de a înlătura regimul Orban. „Fidesz are un interes personal în a se asigura că participă la alegeri cât mai multe partide. Prin urmare, nu a apreciat decizia Momentum de a nu se prezenta”, a explicat politicianul citat de 24.hu. Acesta spune că Fidesz ar fi propus partidului Momentum o sumă foarte mare de bani, aproximativ un miliard de forinți ( 2,5 milioane de euro.) Partidul lui Orban s-ar fi oferit și să strângă semnăturile pentru candidații Momentum. Fekete-Győr a ținut să sublinieze că partidul a respins această ofertă. Cum a încercat opoziția din Slovacia să forțeze mâna guvernului privind sancțiunile anti Rusia Partidul slovac de opoziție, Libertate și Solidaritate (SaS) susține că l-a prins în capcană pe premierul Robert Fico și că acesta trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează spravy.pravda.sk. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă de liderul SaS, Branislav Gröhling. „Acum câțiva ani, Fico a spus că, dacă o cincime dintre parlamentari propun o poziție privind afacerile europene, iar Parlamentul nu decide altfel în termen de 14 zile, acea poziție devine valabilă. Așadar, s-a exprimat deja o poziție conform căreia guvernului trebuie să susțină sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Poziția este sprijinită de peste 30 de parlamentari ai opoziției. Întrucât Parlamentul nu s-a întrunit în termen de 14 zile pentru modificarea acesteia, SaS consideră că decizia este în vigoare și obligatorie pentru guvern,” a adăugat politicianul din opoziție. Robert Fico condiționa sprijinul pentru cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de obținerea de garanții de securitate energetică și stabilitatea prețurilor în Slovacia. El este deosebit de îngrijorat de planul Comisiei Europene de a pune capăt importurilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028. Opoziția susține că prim-ministrul apără interesele rusești, mai degrabă decât pe cele ale cetățenilor slovaci. „Acesta este interesul public: să nu ne aflăm într-o zi sub ocupație rusească, așa cum s-a întâmplat cu georgienii, ucrainenii sau moldovenii. Domnule prim-ministru, scopul este să-l slăbim pe Putin, astfel încât într-o bună zi să nu ne trezim în spatele sârmei ghimpate precum oamenii din Abhazia sau Osetia de Sud”, a declarat o politiciană din opoziție.   Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști. ”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde. ”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”. The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics) „Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”. Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț. Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.” Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”. Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International). Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump: Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru. Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel. Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Țările care derapează de la normele statului de drept ar urma să piardă miliarde de euro în anii următori. Comisia Europeană este pregătită să strângă șurubul, odată cu noul buget multianual. Ungaria ar fi prima afectată, dar nu numai. Planul de cheltuieli al UE pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie publicat în această săptămână, va extinde legătura dintre plăți și regresul democratic, potrivit unui document consultat de Politico. Această mișcare este probabil să exacerbeze tensiunile dintre Comisie și prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani, în urma alegerilor programate pentru 2026. El a avut o relație turbulentă cu factorii de decizie din UE și cu guvernele partenere, care au criticat ceea ce acestea consideră a fi politici favorabile Rusiei și regimurilor autoritare. Pe de o parte, UE a luat măsuri împotriva Ungariei și a reținut deja o parte din finanțare. De partea sa, Orbán a pus probleme amenințând că va bloca eforturile europene de a sancționa Moscova. În aceste condiții, următorul buget va conține un sistem de condiționalitate simplificat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre, conform documentului văzut de publicația europeană. Citeste siSimion pentru V. Orban: aliat sau extremist Aceasta vine după ce mai multe țări ale UE au susținut întărirea legăturii dintre statul de drept și finanțare în documentele lor prezentate Comisiei înainte de propunerea de buget. Ungaria, însă, a replicat în propriul document că aceste reguli „permit exercitarea unei presiuni politice arbitrare în domenii care nu au legătură cu protejarea bugetului Uniunii”. Slovacia, care a fost, de asemenea, criticată din cauza problemelor legate de statul de drept, a reiterat aceste argumente în propria sa declarație. Ungaria a pierdut deja 18 miliarde de euro din finanțarea europeană, din cauza încălcărilor legislației comunitare. Conform planului actual, bugetul ar conține o legătură directă între încălcarea statului de drept de către un guvern și plata aferentă. Aceasta înseamnă că, deși subvențiile pentru fermieri vor rămâne, programele de schimburi de studenți ar putea avea de suferit. De exemplu, dacă există încălcări ale libertății academice. Comisia dorește ca banii să continue să ajungă la beneficiarii finanțării UE - cum ar fi ONG-urile sau universitățile, în ceea ce se numește ”condiționare inteligentă”. Ideea generală este că societatea civilă nu ar trebui să suporte povara greșelilor unui lider. După publicarea sa, guvernele vor începe negocierile între ele privind un text final - dar acesta este un proces îndelungat care nu se așteaptă să se încheie până în 2027. Și este posibil ca, până atunci, Viktor Orbán nici să nu se mai afle la putere.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vineri, Iulie 11 - Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga imparateasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra

O dezvăluire dintr-o carte recent apărută în Statele Unite este comentată pe larg în presa internațională. Președintele Donald Trump le-ar fi spus donatorilor de campanie, în 2024, că l-ar fi amenințat pe Vladimir Putin cu bombardarea Moscovei dacă liderul rus ar invada Ucraina. Cartea se intitulează „2024: Cum a recucerit Trump Casa Albă și democrații au pierdut America”. Autorii sunt trei reporteri politici americani, Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf. După cum transmite CNN, „înregistrarea audio prezintă o latură dezlănțuită a lui Trump, pe care acesta a fost dispus să o dezvăluie în spatele ușilor închise pentru a atrage donatori bogați. El a vorbit nu doar despre strategia sa de politică externă uneori agresivă, ci și despre deportarea studenților protestatari și despre opinia sa că «oamenii legați de asistența socială» vor vota întotdeauna cu democrații”.   Fox News amintește că Donald Trump și-a exprimat recent frustrarea față de Putin, în timp ce încearcă să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Marți, Trump a declarat în timpul unei ședințe de cabinet că s-a săturat de Putin și a spus că are în vedere posibilitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei.   Potrivit Huffington Post, „remarcile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Trump, care a susținut că Putin nu ar fi îndrăznit să ordone invazia Ucrainei din 2022 dacă el ar fi rămas în funcție. Trump, însă, l-a lăudat pe Putin imediat după declanșarea războiului și a vorbit pozitiv despre el în public, deși în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul omologului său de a pune capăt războiului din Ucraina”.   Le Figaro remarcă răspunsul prudent al Moscovei. Deși vocea lui Donald Trump este recognoscibilă pe înregistrare, autenticitatea documentului audio nu a fost confirmată. În această privință, [purtătorul de cuvânt al Kremlinului] Dmitri Peskov a afirmat că nu știe dacă „este un fals sau nu”, chiar dacă „există o mulțime de știri false în zilele noastre”.   „Președintele Trump ar trebui să folosească imediat măsuri împotriva Rusiei pentru a pune capăt definitiv invaziei Ucrainei”, scrie Forbes, într-un articol de opinie. „Pentru a ajunge la o pace autentică, Washingtonul trebuie să furnizeze armele necesare - atât defensive, cât și ofensive. Europenii ar trebui să își sporească și ei asistența. Ucrainenii știu cum să lupte. Incredibil, dar administrația Biden a acționat cu frică, crezând că Putin s-ar putea înfuria cu adevărat și ar putea folosi arme nucleare. Putin s-a jucat sufletele timide ale acestor factori de decizie care fac America slabă. Nu avea de gând să treacă pragul nuclear. Dar astfel de amenințări și-au atins scopul, împiedicând Ucraina să obțină ceea ce avea nevoie pentru a câștiga conflictul. Când Donald Trump și-a început al doilea mandat, Vladimir Putin credea că Rusia era pe cale să câștige războiul.”

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La summitul de la Haga, statele membre NATO au convenit să-și suplimenteze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, aliații și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5. Dar semnele de întrebare rămân, spun comentatorii. ”NATO își atenuează poziția față de Rusia”, observă The Telegraph. ”Summitul a fost considerabil mai scurt decât în ​​mod normal, special pentru Donald Trump. Comunicatul pare mai slab în comparație cu anii precedenți”. Și Le Figaro relatează că ”la Haga s-a făcut tot posibilul pentru a evita supărarea imprevizibilului miliardar. Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să calmeze îngrijorările legate de implicarea SUA în NATO. Membrii NATO și-au „reafirmat”, de asemenea, sprijinul pentru Ucraina, într-un scurt paragraf, negociat cu înverșunare cu Donald Trump, care ar fi preferat un comunicat final fără a-i menționa pe ruși”. ”Trump obține o victorie importantă în privința NATO - dar rămân întrebări cheie privind alianța”, transmite CNN. ”Liderii NATO i-au adus președintelui Donald Trump o victorie majoră prin creșterea obiectivelor de cheltuieli pentru apărare”. Dar rețeaua TV amintește despre faptul că liderul de la Casa Albă a pus în dubiu angajamentul față de Articolul 5. Business Standard remarcă faptul că prim-ministrul ungar Viktor Orban ”a diluat demonstrația de unitate atunci când le-a spus reporterilor că NATO nu trebuie să aibă legătură cu Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală la adresa aliaților. Kremlinul a acuzat NATO că se află pe o cale de militarizare rampantă și că prezintă Rusia ca un „demon al iadului” pentru a-și justifica creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare”. UN News & World Report precizează însă că ”NATO dedică o parte mult mai mică din PIB apărării decât Rusia, dar, luați împreună, aliații cheltuie semnificativ mai mulți bani decât Moscova. Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 149 de miliarde de dolari și 7,1% din PIB, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm”. Presa internațională nu neglijează nici situația din Orientul Mijlociu. Jurnaliștii își pun întrebări cu privire la eficacitatea atacurilor americane asupra siturilor militare iraniene. Potrivit The Independent, ”imaginile din satelit realizate după atacurile aeriene ale armatei americane arată daune semnificative - dar nu neapărat în măsura susținută de Donald Trump. Imaginile nu au dezvăluit dovezi definitive că instalațiile subterane puternic fortificate au fost distruse  de bombardierele americane B-2”. ”Războiul frontal este suspendat” notează Le Monde. ”Dar cum va putea Israelul să verifice mâine dacă Iranul încearcă să-și reconstruiască programul nuclear bazându-se pe ceea ce armata a putut salva înainte de bombardamente, în special uraniu și centrifuge?” „Testul cheie pentru administrația SUA, presupunând că armistițiul se menține, va fi capacitatea sa de a promova un acord îmbunătățit cu Iranul, care să includă un mecanism eficient de monitorizare”, spune un expert consultat de ziarul francez. De aici și această întrebare suplimentară: „Dacă Iranul încalcă armistițiul, Israelul va trebui să ia o decizie. Riscă atunci fricțiuni cu administrația Trump?” –  comentează un alt expert pentru Le Monde.

Vladimir Putin nu doar că nu a renunțat la a viza România, dar aceasta a devenit țintă directă, după ce Kremlinul a înțeles care este slăbiciunea de fond pe care o poate alimenta până la haos. Și nu poate fi o coincidență noua aliniere a lui George Simion la retorica rusească, scrie Magda Grădinaru în spotmedia.ro ”După scrutinul prezidențial care i-a alunecat Rusiei printre degete, manipularea și dezinformarea s-au industrializat, în sensul în care, pe de o parte, sunt executate mult mai profesionist și mai programatic și, pe de altă parte, sunt asumate fățiș de către Rusia și agenții ei. Trei mari narațiuni se desprind aici: Intrarea României în război și mobilizarea generală; Imixtiunea reciprocă în treburile interne ale celuilalt stat, a României și Republicii Moldova; Atacul asupra identității culturale și religioase a României care se opune primelor două narațiuni. O notă comună extrem de importantă este aceea că aceste narațiuni sunt declinate și rostogolite mai mult în grupurile și rețelele de români din diaspora, ceea ce arată strategia de consolidare a ceea ce istoricul Cosmin Popa numește „anti-România” și care a devenit una dintre direcțiile majore ale intervenției rusești în România”. Adevărata șmecherie a deciziei CCR care secretizeză averile demnitarilor și funcționarilor publici. Unde sunt adevărații bani (Adevărul) ”Motivarea deciziei CCR care secretizează averile demnitarilor și pe cele ale funcționarilor publici și rudelor acestora face o oarecare lumină în scandalul creat după pronunțarea deciziei. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că judecătorii constituționali au dat o direcție în ceea ce privește viitoarea legislație: persoanele alese sau numite politic publică declarațiile de avere, în timp ce funcționarii, nu”. Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere (Snoop) ”Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere”, scrie siteul de investigație Snoop. „Mercedesul e închiriat de la compania unui prieten care nu are legături cu statul și nu e o mașină de lux”, a răspuns deputatul PSD Adrian Câciu, întrebat de siteul de investigații Snoop despre mașina Mercedes GLE 450, care costă cel puțin 100.000 de euro și nu apare în declarația sa de avere. Compania se numește Pandorama Elite SRL, a descoperit Snoop și este în proprietatea firmei fostei soții, care figura în 2024 ca angajată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Drumul spre dezastru de la Salina Praid: Licitații, încredințări directe și ajutoare de peste jumătate de miliard de lei. Oficialii aveau date despre pericol (Libertatea) ”Mai mult, lipsesc banii din întreaga poveste. Cu o regulă nescrisă, o licitație din aprilie a fost câștigată de o firmă care a prezentat un proiect de drum, în loc de o lucrare hidrotehnică. Câștigătorul a ghicit cumva bugetul ascuns. O altă firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută de lucrări care ajung la aproape 90 de milioane de lei”.

Naționalist-conservatorul Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia. Cu ce consecințe pentru Europa? - se întreabă comentatorii. ”Boxerul câștigă în turul al doilea – o catastrofă din perspectiva guvernului liberal al lui Donald Tusk”, scrie Der Spiegel, făcând referire la sportul practicat în tinerețe de Nawrocki.”În Polonia, victoria la limită a lui Karol Nawrocki subminează eforturile lui Donald Tusk de a consolida Europa”, titrează Le Monde.”Eforturile diplomatice ale Poloniei de a consolida Europa în fața retragerii SUA și de a sprijini Ucraina vor avea probabil de suferit”.Și ziarul belgian De Standaard consideră că rezultatul aduce o presiune puternică asupra poziției pro-europene a prim-ministrului Tusk.”Încă de când a preluat mandatul, la sfârșitul anului 2023, Tusk a căutat legături mai strânse cu Franța, Germania și Regatul Unit. Probabilitatea este mare ca, sub conducerea lui Nawrocki, confruntările cu Europa să devină tot mai frecvente în următorii ani.”The Independent observă că ”spre deosebire de alți eurosceptici din Europa Centrală, precum premierul slovac Robert Fico sau Viktor Orban al Ungariei, Nawrocki susține acordarea de ajutor militar pentru Ucraina.Însă a declarat că, dacă va fi ales, se va opune aderării Ucrainei la alianțele occidentale, o poziție care încearcă să se contopească cu scăderea sprijinului pentru ucraineni în rândul polonezilor”.Politico scrie că ”rezultatul strâns al alegerilor arată diviziunile politice profunde din Polonia - între orașele mari, mai liberale și orașele și satele mai mici și conservatoare, între cei care susțin UE și cei care favorizează naționalismul și între liberali și oamenii care respectă valorile tradiționale și un rol important pentru Biserica Romano-Catolică”.*Un alt subiect de interes în presa internațională: care vor fi consecințele spectaculoasei acțiuni a Ucrainei pe teritoriul Rusiei? ”Atacul scoate la iveală vulnerabilitatea lui Putin”, transmite NBC News.Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că „ne putem aștepta la mult zgomot și furie din partea Moscovei. Aceasta va depune eforturi mari pentru a convinge Statele Unite să încerce să țină Ucraina în frâu.Într-un fel, întrebarea mai importantă este cum reacționează Statele Unite și cât de dornice sunt să ia partea Moscovei și să constrângă Ucraina”, a spus expertul.La Repubblica se teme de un contraatac nuclear:„Filmările care circulă pe rețelele de socializare sunt cea mai profundă rană adusă imaginii de om puternic pe care Vladimir Putin și-a construit autoritatea. Acum toată lumea este îngrijorată de reacția sa. Conform regulilor Moscovei, acest atac asupra bazelor strategice este suficient pentru a declanșa autorizarea unui răspuns nuclear împotriva Ucrainei.”Și, după cum analizează BBC, ”bombardierele strategice lovite de Ucraina nu sunt doar instrumente de război, ci sunt simboluri ale puterii nucleare și ale invulnerabilității strategice a Rusiei.De decenii, Moscova trimite astfel de bombardiere în misiuni în întreaga lume pentru a proiecta o imagine a unei superputeri nucleare de neatins.Acum, această imagine a fost grav afectată”.

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace? Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarațiiPotrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România