Podcasts about Moldova

In this much belated episode of What Voting Means to Me, we hear from David Levine, a longtime election official and international election observer who is currently serving as the director of elections and general registrar for the city of Richmond, Virginia.David shares stories from Moldova to Maryland, from mobile voting food trucks to countering AI-driven misinformation. But what stands out most is the steady heartbeat beneath it all: his belief that participation is power. That voting is not just a right-- it's a bulwark. And that showing up, again and again, is how democracy survives.

Hanna Notte returns to the show for a conversation with Max and Maria about what the most recent round of hostilities between Israel and Iran, plus the U.S. strikes on Iranian nuclear facilities, mean for Russia's own Middle Eastern strategy.  This conversation was recorded on June 25, 2025. "Russia no longer needs Iran's help to sustain the war in Ukraine," by Hanna Notte (June 2025, Financial Times) "Why Isn't Russia Defending Iran?" by Hanna Notte (June 2025, The Atlantic)

In this episode, we welcome Denis Zaica, Chief Trading Officer at FincoEnergies and former Commercial Director of Biodiesel at Cargill. Denis shares his remarkable journey from Moldova to leading global commodity trading operations, beginning with cocoa trading at Cargill and now spearheading biofuel strategies at Finco. We discuss his transition from agriculture to energy, the role of trading in the energy transition, and how biofuels are influenced by global market dynamics—including current geopolitical tensions.

Max moderated a live panel discussion with Maria, and two leading experts on the Russian economy, Elina Ribakova and Vladislav Inozemtsev. The conversation focused on the findings of the recent report from the CSIS Europe, Russia, and Eurasia Program, "The Russian Wartime Economy: From Sugar High to Hangover."

Hello, and welcome to episode 164 of the Financial Crime Weekly Podcast, I'm Chris Kirkbride. In this episode, we look at developments across the sanctions, money laundering, and cybercrime landscapes. From the UK's sanctions update delisting Slobodan Tešić and targeting a Ugandan ISIL facilitator, to the US Treasury's action against CJNG cartel leaders. We look at the FATF's enhanced standards for cross-border payments, the EU's evolving anti-corruption strategy, and a significant legal review calling for reform of the UK's international criminal cooperation framework. Plus, a record-breaking crypto seizure in the US, Moldova and Bulgaria's compliance strides, and the OSCE's latest AML training effort in Albania—there's a lot to cover, so thankfully I've split the podcast into two episodes a week on Thursday and Sunday.A transcript of this podcast, with links to the stories, will be available on Sunday at www.crimes.financial.

Max and Maria get another update from military expert Mike Kofman on the state of the frontlines in Ukraine.  This conversation was recorded on June 11, 2025. "The Russian Wartime Economy: From Sugar High to Hangover" by Maria Snegovaya, Nicholas Fenton, Tina Dolbaia, and Max Bergmann (June 2025, CSIS.org) "Russia's Battlefield Woes in Ukraine" by Seth Jones and Riely McCabe (June 2025, CSIS.org) "Assessing Russian Military Adaptation in 2023" by Michael Kofman (October 2024, Carnegie Endowment for International Peace)

Join Ruth Willett, Prayer Coordinator for the Freedom Challenge, as she invites listeners into a powerful time of prayer and reflection for the upcoming mission trip to Moldova (June 29 – July 12). In this episode, Ruth shares:The purpose and impact of the Moldova mission tripUrgent prayer needs from the field, including leadership shortages and financial supportThe transformative power of play for vulnerable childrenA call to worship, intercede, and imagine a world where children are free to laugh, grow, and thriveWhether you pray through worship, art, or quiet reflection, this episode is an invitation to stand in the gap for the least reached and most vulnerable. Let's do good, do more, and do it together.

In this episode of the No Broke Months Podcast, Dan Rochon interviews Ruben Chenko, a seasoned construction expert turned real estate entrepreneur. Ruben shares his inspiring journey from growing up in Moldova to moving to Canada and ultimately becoming a real estate investor. He talks about his purpose-driven approach to business, the challenges he faced with partnerships, and how he uses transparency and integrity to create win-win opportunities for investors. Ruben's story highlights the importance of finding the right partners and staying true to your values in real estate investing.What you'll learn on this episodePurpose-driven profit is about helping people achieve financial independence.Real estate investing can be done with the right people, the right connections, and the right strategy.Trust but verify is crucial when working with partners in real estate.Real estate is not just about the money; it's about creating long-term, win-win situations.Section 8 housing can provide a stable rental income and offers benefits for both landlords and tenants.The right partner can make or break your investment success.Finding good deals is essential, and patience is key in securing the right one.Working with people who share your values leads to greater success and fewer conflicts.Building wealth through real estate is possible for anyone with the right strategy and mindset.Real estate investing requires careful management and understanding of market dynamics.If you're building a real estate business—or even thinking about starting one—this episode offers the mindset and model to do it right.And if you're ready to lead clients and investors with clarity, trust, and purpose, Teach to Sell is your next step. Dan Rochon's upcoming book reveals the influence frameworks, conversation structures, and leadership mindset that create lasting results—without pressure or persuasion gimmicks.Preorder Teach to Sell today and unlock the strategies top performers use to close deals, build relationships, and eliminate broke months for good.https://www.nobrokemonths.com/teach-to-sell-preorderResources mentioned in this episodeHartman Partners & Fortis Enterprise: Ruben's companies focused on bringing transparency and integrity to real estate investing.Section 8 Housing: A government program that provides rental assistance to low-income families, offering stable income for landlords.About Ruvym Boichenko:Ruvym Boichenko, a seasoned construction expert turned real estate entrepreneur, is the founder of Hartmann Partners and Fortis Enterprise. After over a decade in the construction industry, Ruvym launched his own companies to bring full clarity, transparency, and integrity to the real estate experience—for himself and his clients.Rooted in strong faith and family values, Ruvym credits divine intervention and a mindset of service for the miracles that have shaped his journey. His approach to business is simple: treat others as you want to be treated and let purpose drive the profit.Join us as Ruvym shares how faith, mindset, and a mission-first approach helped him build a values-driven business with consistent and predictable income. To find out more about Dan Rochon and the CPI Community, you can check these links:Website: No Broke MonthsPodcast: No Broke Months for Salespeople PodcastInstagram: @donrochonxFacebook: Dan RochonLinkedIn: Dan RochonTeach to Sell Preorder: Teach to Sell: Why Top Performers Never Sell – And What They Do Instead

This week we talk about drone warfare, Russia's invasion of Ukraine, and total war.We also discuss casualty numbers, population superiority, and lingering munitions.Recommended Book: The Burning Earth by Sunil AmrithTranscriptEight years after Russia launched a halfheartedly concealed invasion of Ukraine's Crimean peninsula, under the guise of helping supposedly oppressed Russian-speakers and Russia loyalists in the area, in February of 2022, Russia launched a full-scale invasion of Ukraine.This invasion followed months of military buildup along the two countries' shared borders, and was called a special military operation by Russian President Putin. It was later reported that this was intended to be a quick, one or a few day decapitation attack against Ukraine, Russia's forces rapidly closing the distance between the border and Ukraine's capitol, Kyiv, killing or imprisoning all the country's leadership, replacing it with a puppet government loyal to Putin, and that would be that.Ukraine had been reorienting toward the European Union and away from Russia's sphere of influence, and Russia wanted to put a stop to that realignment and bring the country fully back under its control, as was the case before 2014, when a series of protests turned into an uprising that caused their then-leader, a puppet of Russia, to flee the country; he, of course, fled to Russia.On paper, Ukraine was at a massive disadvantage in this renewed conflict, as Russia is a global-scale player, while Ukraine is relatively small, and back in 2014 had one of its major ports and a huge chunk of its territory stolen by Russia.Russia also has nukes, has a massive conventional military, and has a far larger economy and population. Analysts near-universally assumed Ukraine would collapse under the weight of Russia's military, perhaps holding out for weeks or months if they were really skillful and lucky, but probably days.That didn't end up being the case. Despite Russia's substantial and multifarious advantages, Ukraine managed to hold out against the initial invasion, against subsequent pushes, and then managed to launch its own counterattacks. For more than three years, it has held its ground against Russia's onslaught, against continuous land incursions, and against seemingly endless aerial attacks by jets, by bombers, and by all sorts of rockets, missiles, and drones.It's difficult, if not impossible, to determine actual casualty and fatality numbers in this conflict, as both sides are incentivized to adjust these figures, either to show how horrible the other side is, or to make it seem like they're suffering less than they are for moral purposes.But it's expected that Russia will hit a milestone of one million casualties sometime in the summer of 2025, if it hasn't actually hit that number already, and it's estimated that as many as 250,000 Russian soldiers have already been killed in Ukraine.For context, that's about five-times as many deaths as Russia suffered in all the wars it fought, post-WWII (as both the Soviet Union and Russia), combined. That's also fifteen-times as many fatalities as they suffered in their ten-year-long war in Afghanistan, and ten-times as many deaths as in their 13-year-long war in Chechnya.It's also estimated that Russia has lost something like 3,000-4,000 tanks, 9,000 armored vehicles, 13,000 artillery systems, and more than 400 air defense systems in the past year, alone; those numbers vary a bit depending on who you listen to, but those are likely the proper order of magnitude.The country is rapidly shifting to a full-scale war footing, originally having intended to make do with a few modern systems and a whole lot of antique, Soviet military hardware they had in storage to conduct this blitzkrieg attack on Ukraine, but now they're having to reorient basically every facet of society and their economy toward this conflict, turning a huge chunk of their total manufacturing base toward producing ammunition, tanks, missiles, and so on.Which, to be clear, is something they're capable of doing. Russia is currently on pace to replace this hardware, and then some, which is part of why other European governments are increasing their own military spending right now: the idea being that once Russia has finished their reorientation toward the production of modern military hardware, they'll eventually find themselves with more tanks, missiles, and drones than they can use in Ukraine, and they'll need to aim them somewhere, or else will find themselves have to pay upkeep on all this stuff as it gathers dust and slowly becomes unusable.The theory, then, is that they'll have to open up another conflict just to avoid being bogged down in too much surplus weaponry; so maybe they'll try their luck in the Baltics, or perhaps start shipping more hardware to fellow travelers, terrorists and separatists, in places like Moldova.In the meantime, though, Russian forces are continuing to accrue gains in Ukraine, but very, very slowly. This year they've captured an average of about 50 meters of Ukrainian territory per day, at a cost of around 1,140 casualties per day, of which about 975 are fatalities.That's a huge and horrific meatgrinder, but there's little pushback against the invasion in Russia at this point, as speaking out against it has been criminalized, and a lot of high-profile fines, arrests, kidnappings, and seeming assassinations of people who have said anything even a little bit negative about the war or the Russian government have apparently been effective.Ukraine is holding its own, then, but Russia still has the upper-hand, and will likely have even more weight behind it in the coming months, as its manufacturing base pivots further and further toward a total war stance.What I'd like to talk about today is a seeming renewed effort on the part of Ukraine to strike within Russian territory, taking out military assets, but also destabilizing Russian support for the war, focusing especially on one such recent, wildly successful asymmetric attack.—In addition to all the other advantages Russia has in this conflict, Ukraine's population is about one-fourth the size of Russia's, and that means even if Ukraine is, by some measures, losing one soldier to every two that Russia loses, over time Russia is still gaining firmer and firmer footing; that's a war of attrition Russia will eventually win just because their population is bigger.By some indications, the Russian government is also using this conflict as an opportunity to clear out its prisons, offering prisoners a chance at freedom if they go to the front line and survive for a period of time, many of them dying, and thus freeing up prison space and resources that would otherwise be spent on them, but also sending a disproportionate number of their poor, their disliked ethnic and religious groups, and their young radicals into the meatgrinder, forcing them to serve as cannon fodder, as most of those people will die or be grievously wounded, but those people also, as a side-benefit, will no longer be a problem for the government.Russia is also bringing in troops from its ally, North Korea, to fight on the front lines, alongside all the weapon systems and ammo it's been procuring from them and other allies, like China and Iran.So while this is obviously not great for Russia, losing that many fighters for relatively small gains, they've also figured out a way to make it not so bad, and in some ways even a positive development, according to their metrics for positive, anyway, and again, if they can keep warm bodies flooding to the front lines, they will eventually win, even if it takes a while—at their current rate of advance, it would take about 116 years to capture the rest of the country—and even if the body count is shockingly high by the time that happens.To counter this increasing advantage that Russia has been leveraging, Ukraine has been leaning more heavily on drones, as the invasion has progressed.In this context, a drone might be anything from the off-the-shelf, quadcopter models that hobbyists use to race and shoot aerial photographs, to higher-end, jet or missile or glider-like models similar to what major military forces, like the US military, use to scout and photograph enemy forces and terrain, and in some cases launch assassination attacks or bombing raids on the same.They can be low-flying quad-copters, or they can be something like lingering, unmanned missiles or jet fighters, then, and they can be completely unarmed, or they can be rigged with grenades to drop, bombs to use in a suicide attack, missiles to fire, shotguns to blast enemy fighters in the face, or nets to ensnare enemy drones.Drones of all shapes and sizes have been fundamental to the way modern militaries operate since the 1990s, when early, remotely piloted aircraft, like the Predator drone, were used for aerial reconnaissance purposes in mostly Middle Eastern war zones.Later versions were then equipped with bombs and missiles, and in some cases have even been used for the assassination of individuals, as was the case with a drone that fired a modified Hellfire missile that was reportedly use to kill an al Quaeda leader in Afghanistan in 2022, the missile deploying six large blades before hitting its intended target, shredding him instead of blowing him up, and thus avoiding civilian casualties.Mexican cartels have also been enthusiastically adopting drones in their attacks and assassinations, their so-called dronero drone-operators often rigging off-the-shelf drones with deployable bombs, allowing them to fly the drone into an enemy's home or other supposedly safe space, killing them with minimum risk to the attacker, and with sufficient fog-of-war so that if the attacker doesn't want to be known, they can maintain anonymity.Ukraine's military has been using drones from the beginning of the conflict in a similarly asymmetric manner, but they've also been improving upon the state-of-the-art by coming up with sophisticated new uses for existing drone models, while also developing their own drones and software systems, allowing them to maintain the meat-grinder Russian forces face with fewer Ukrainian casualties, while also giving them new opportunities to strike Russia within its own borders.That latter point is important, as for pretty much this entire conflict, Ukraine's allies have provided them with weapons, but with the stipulation that they cannot fire those weapons into Russia territory—the fear being that Russia might use that as justification to expand the scope of the conflict. Those stipulations have been lightening, with some allies now saying it's fine that Ukraine uses these weapons however they like, but the Ukrainians have been pushed into making more of their own weapon systems in part because they can use those systems however they choose, without limits, including being able to target infrastructure within Russian territory.One such innovation is a speedboat-based anti-aircraft missile system called the Magura V7, which reportedly shot down two Russian Su-30 warplanes, which are roughly equivalent to the US F-16, in May of 2025, which was the first-ever successful downing of fighter jets by drone boats.These boats can hang out in open water for days at a time, watching and waiting for Russian jets, and then ambushing them, seemingly out of nowhere. It's also been speculated that a recent attack on a vital supply channel for Russian forces in occupied Crimea, the Crimean Bridge, was conducted using an underwater drone, which if true could signal a new frontier of sorts in this conflict, as Ukraine has already managed to menace Russia's Black Sea fleet into near-inoperability using conventional weaponry, and the widespread deployment of more difficult to detect underwater drones could make any Russian naval presence even more difficult, if not impossible, to maintain.Ukraine has been coming up with all sorts of interesting countermeasures for Russia's anti-drone tech, including connecting their spy drones to the drone's operator using thin strands of fiber optic cable, which renders electronic warfare countermeasures all but useless, alongside efforts to make attack drones more capable if cut off from their operators, allowing the drones to continue tracking targets over time, and to follow through with an attack if their communication signals are jammed.A new approach to offensively leveraging drones, which was the biggest drone attack by Ukraine, so far, and the most impactful, was called Operation Spider's Web, and was deployed on June 1 of this year. It involved 117 drones launching coordinated attacks across Russia, successfully striking about 20 high-end Russian military aircraft, ten of which were destroyed.This is notable in part because some of the aircraft in question were strategic bombers and A-50 military spy planes, both of which are incredibly expensive and valuable; and Russia only has two of that type of spy plane. But it's also notable because some of these targets were struck far from Ukraine, one of the targeted air bases located about 2,700 miles away, which for context is nearly the width of the continental United States.The Ukrainian military was able to accomplish this synchronized attack, which took about a year and a half to plan, by concealing drone parts in wooden shipping containers that were designed to look like a type of mobile wooden cabin that are commonly carried on flatbed trucks throughout the area. Those parts were assembled into finished drones inside Russia's borders, and then on June 1, all at the same time, the roofs of these mobile containers slid open, the drones flew out, and they made for their targets simultaneously.This attack is said to have caused billions of dollars in damage, and to have hit about a third of Russia's cruise missile carriers.Earlier this week, Russia launched what's being called the biggest overnight drone bombardment of the war, so far, launching 479 drones at Ukrainian targets, alongside 20 missiles of different types. The Ukrainian military says it destroyed 277 drones and 19 missiles mid-flight, and that only 10 drones and missiles hit their targets. One person was reportedly injured by the barrage; though like all numbers in this conflict, it's impossible to know whether these figures are real or not.This is of-a-kind with other recent attacks by Russia against Ukrainian targets, in that it was aimed at several military, but also many major civilian targets—apparently with the intention of demoralizing civilians and soldiers, alike. And most of these attacks are overnight attacks, because it's more difficult to see the drones and take them out before they hit their target when it's dark outside.That said, there are some murmurs in the analyst community that Russia might not be able to escalate things too much, right now, despite the big success of Operation Spider's Web, as it's already throwing a lot at Ukraine. Both countries are seemingly going all-out in their offensives on the theory that if peace talks do ever go anywhere, as some foreign governments, including Trump's US government, would prefer, the side that seems to be doing the best and have the best prospects at that moment will have an advantage in those talks.Ukraine's attacks within Russia have mostly targeted fuel and ammo depots, drone manufacturing facilities, and similar combat-related infrastructure. There's a chance they might also aim at demoralizing the Russian public through attacks on civilian targets at some point, but they seem to be sticking with military targets for now, and that would seem to be a better strategy, considering that speaking out against the war is illegal and severely punished in Russia—so hitting Russia's capacity for maintaining the invasion would be more likely to lead to positive outcomes for Ukraine, as that could hobble Russia's capacity to invade, which in turn could reduce the populations' sense of the governments power.However those talks, if they do eventually happen in earnest, play out, there's apparently now a change in tone and tact, as Ukraine has shown that it's capable of striking Russian targets deep within Russia, and it's likely making things tricky for Russia's economy, as they'll now have to spend more time and resources checking all sorts of shipping containers and other possible points of ingress, lest they contain drone parts or other weapons.Not a huge deal, all things considered, perhaps, a little extra work and expense across the economy but one more of many papercuts Ukraine seems to be inflicting on its more powerful foe that, in aggregate, might eventually force that foe to find a way to back off.Show Noteshttps://www.bbc.com/news/articles/cz708lpzgxrohttps://www.nytimes.com/interactive/2025/03/03/world/europe/ukraine-russia-war-drones-deaths.htmlhttps://www.nytimes.com/2025/06/08/world/europe/ukraine-russia-drones-weapons.htmlhttps://www.twz.com/news-features/inside-ukraines-fiber-optic-drone-warhttps://www.19fortyfive.com/2025/04/russias-black-sea-has-been-functionally-inactive-for-over-1-year/https://www.twz.com/news-features/inside-ukraines-fiber-optic-drone-warhttps://en.wikipedia.org/wiki/Drone_warfarehttps://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Spider%27s_Webhttps://airandspace.si.edu/stories/editorial/predator-drone-transformed-military-combathttps://www.wsj.com/world/ukraine-russia-drone-attack-bombers-cc77e534https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/us-believes-russia-response-ukraine-drone-attack-not-over-yet-expects-multi-2025-06-07/https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/ukraine-hit-fewer-russian-planes-than-it-estimated-us-officials-say-2025-06-04/https://defensescoop.com/2025/04/03/ukraine-russian-tanks-destroyed-attack-drones-cavoli/https://www.csis.org/analysis/russias-battlefield-woes-ukrainehttps://understandingwar.org/backgrounder/russian-offensive-campaign-assessment-june-5-2025https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_invasion_of_Ukraine This is a public episode. If you'd like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit letsknowthings.substack.com/subscribe

Italy are in shambles and might not qualify for another World Cup... with Spalletti sacked, should it be Ranieri or Pioli to replace him?00:00 Italy v Moldova preview02:35 Spalletti's tenure07:52 Italy's next coach?15:51 Problem with Italy's system21:46 youth vs experience crisis29:36 Inzaghi departure/Chivu arrival33:58 Will Juric to Atalanta work?36:07 Igor Tudors future39:54 Will Milan be successful?42:24 Serie A coaching carousel

Italy opened their 2026 World Cup Qualifying campaign with a 3-0 loss to Norway, but followed that with a 2-0 win against Moldova. Luciano Spalletti is also on his way out as manager, so the guys give their opinion on what this team needs to do to qualify for the World Cup.Watch YouTube version here: https://youtu.be/AnjnwW7ZybQListen to the full episode 270 of The Calcio Guys on all your favourite podcasting platforms: https://linktr.ee/thecalcioguysFollow us on social media:Twitter: https://twitter.com/TheCalcioGuysInstagram: www.instagram.com/thecalcioguysFacebook: www.facebook.com/TheCalcioGuysOfficialThe Calcio Guys is a featured show in the Top 15 Serie A podcasts on Feedspot: https://blog.feedspot.com/serie_a_podcasts/

Il racconto dell'ultima partita di Luciano Spalletti sulla panchina della Nazionale italiana, che ieri a Reggio Emilia ha battuto 2-0 la Moldavia. Del match e della surreale settimana azzurra ce ne parla Enrico Zambruno.Potrero, dove tutto ha inizio. Un podcast sul calcio italiano e internazionale.Su Mola powered by Como TV (https://tv.comofootball.com) nel 2025 potete seguire in diretta ed in esclusiva le partite della Copa Libertadores, Copa Sudamericana, Recopa, Liga Profesional Argentina, Copa de la Liga Profesional Argentina, Eredivisie, HNL croata, Scottish Premiership, Coppa di Scozia, Super League greca, Coppa di Grecia e Coppa di Portogallo.Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/potrero--5761582/support.

The FC crew are joined by Gab Marcotti to react to Italy's 2-0 win over Moldova and explain why manager Luciano Spalletti managed the team despite being sacked on Sunday. Plus, Mario Melchiot reacts to Cristiano Ronaldo's performance in the UEFA Nations League final. The guys also react to Rayan Ait-Nouri's move to Manchester City. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Your Nightly Prayer

Quella di stasera sarà l'ultima partita da Ct per Luciano Spalletti. Guiderà la squadra contro la Moldova, nel match di qualificazione ai Mondiali 2026, e poi lascerà la panchina azzurra.

Moldova is a country torn between pro-Western and pro-Russian factions. In September this year, Moldovans will vote for a new leadership, and pro-European observers are worried that Russia will try to influence the outcome of these elections. Why? Natasha Matyukhina from BBC Monitoring explains.This episode of The Documentary comes to you from The Fifth Floor, the show at the heart of global storytelling, with BBC journalists from all around the world. Presented by Faranak Amidi Produced by Alice Gioia and Caroline Ferguson(Photo: Faranak Amidi. Credit: Tricia Yourkevich.)

A look behind the curtain at the financial dimension of Russia's attempts to undermine Moldova's 2024 presidential election and EU referendum. CFS Director Tom Keatinge speaks with Veronica Dragalin, former Chief Anti-Corruption Prosecutor in Moldova, who had a front row seat as the country confronted the reality of Russia's attempts to subvert the 2024 presidential election and EU referendum via large scale illicit money flows into the country.

"We exist to beat cancer and to make breakthroughs tomorrow, we need your help today". That is the message from Relay for Life, and Gibraltar's biennial event takes place this weekend at the Lathbury Sports Complex. Francesca Makey, Sofia Baglietto and Steph Stevens have been working hard ahead of Saturday.This morning Citizens Advice Gibraltar announced the winners of the Volunteer of the Year 2025 Awards. Whilst a similar event has been organised in the past to recognise its own volunteers, CAB have for the first time opened it up to other charities and organisations. Ian Triay Clarence was there.Last night, Gibraltar's inaugural women's Nations League campaign reached its conclusion with a 4-0 home defeat to Moldova.It also marked the end of Scott Wiseman's stint in charge, he'll now focus on his role as men's national team head coach, exclusively. We discussed lessons learnt, positives to take, and everything in between with captain Shania Robba, Nicole Nash, and our very own Stefan Borge was commentator at yesterday's match.The Gibraltar Fashion Collective will be launched next week. It's an exciting venture bringing together young people interested in fashion, and next week's event in collaboration with Dorcas Fashion Academy, features a wide range of names, from well-known local fashionistas to young people. Grace Manfred told us what this fashion collective is all about.And, we discuss two big names in local photography: Johnny Bugeja was the subject of photographer Steven Hermida's portrait that went on to win the ‘Discovering Our People' competition! Steven was in the studio to discuss why he chose use Johnny as his subject, and told us what he thinks is fundamental to taking a good photograph. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Elina Ribakova returned to the show to speak with Max and Maria about the evolution of the Ukrainian economy since February 2022.

Fr. John Whiteford's sermon for May 25, 2025.

Gazeteci ve yazar Hasan Erel'e göre Rus hava üslerine yönelik terör saldırısının arkasındaki isim İngiltere. Batı'nın ekonomik duraksamadan çıkmak için savaşları uzatma ve büyütme yöntemini tercih edeceği değerlendirmesinde bulunan Erel, Moldova'daki gelişmelere dikkat çekti.

Professor Daniella Tilbury has been doing environmental work internationally for some years now. In recent weeks, she delivered the Gladwyn Lecture at the UK Parliament on “The Commonwealth's Response to Sustainable Development”, she's co-authored a book called "Education and Learning for Sustainable Futures: 50 Years of Learning for Environment and Change", and in recent days she's been in Geneva for the 20th Session of the UN Economic Commission for Europe's (UNECE) Steering Committee on Sustainable Development in Geneva.Today marks the start of Nautilus Blue Week! As part of the Senegal Appeal, the Nautilus Project are encouraging you to do your bit! They've teamed up with Recycle.gi and Metalrok Ltd offering the public an opportunity to donate clean, usable textiles and pre-loved running shoes in support of communities in Senegal. Lewis Stagnetto of The Nautilus Project and Jean-Paul Lugaro from Recycle.gi told us more.Jose Mari Ruiz gave us a round-up of the weekend sport including who won the futsal Rock Cup, a charity pool tournament, and a busy weekend for the under 14s basketball squad. He also looked ahead to the Gibraltar women's final National League match for the season against Moldova.Aspire Gibraltar is a gathering of industry professionals, experts and enthusiasts, Government ministers, officials and NGOs, all seeking to deliver a more sustainable Gibraltar. A conference at the Sunborn Hotel on Friday will provide a platform for participants to share their expertise, discuss current trends and challenges and network with like-minded individuals. Organiser Catherine Walsh and Candice Marsh of the Gibraltar Sustainable Buildings Group joined us in the studio.Invasive species are non-native organisms that, when introduced to a new environment, cause ecological, economic, or environmental harm. They can be animals, plants, or even diseases, and they often out-compete native species for resources or disrupt ecosystems. Here in Gibraltar, University student Emma Ocaña is monitoring the Atlantic Blue Crab - how and why have they turned up in our waters? We spoke to Emma alongside her father Terrence, who also studied marine life as a student. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

The Power of the Patch: Serguei Melnik Shares How Nutriband Is Disrupting The Drug Delivery BusinessGuestSerguei Melnik Founder & President Nutriband Ticker: NTRBWebsite:https://www.nutriband.com/Bio:Mr. Melnik has been involved in general business consulting for companies in the U.S. financial markets and setting up legal and financial framework for operations of foreign companies in the U.S.Mr. Melnik advised UNR Holdings, Inc. with regard to the initiation of the trading of its stock in the over-the-counter markets in the U.S., and has provided general advice with respect to the U.S. financial markets for companies located in the U.S. and abroad. From February 2003 to May 2005 he was the Chief Operations Officer and a Board member of Asconi Corporation, Winter Park, Florida, with regard to restructuring the company and listing it on the American Stock Exchange.Mr. Melnik from June 1995 to December 1996 was a lawyer in the Department of Foreign Affairs, JSC Bank “Inteprinzbanca,”, Chisinau, Moldova, and prior thereto practiced law in Moldova in various positions. Mr. Melnik is fluent in Russian, Romanian, English and Spanish.Full bio here: https://www.nutriband.com/team-1/serguei-melnik

AP's Lisa Dwyer reports on the extradition of a leader of a neo-Nazi group.

Ray White speaks with UK correspondent Adam Gilchrist for a global roundup of headline-grabbing stories, starting with the global shift in sentiment around Israel as mounting violence in Gaza and a lack of humanitarian aid spark growing international criticism. In Romania, political drama unfolds as far-right leader George Simion challenges the surprise outcome of the presidential election, alleging foreign interference, vote-buying, and even pressure on Telegram to silence conservative voices, claims now before the Constitutional Court. And finally, some light-hearted news from the world of animated royalty: Peppa Pig has a new baby sister named Evie, revealed in a golden-scroll announcement, and set to make her big screen debut later this month. 702 Breakfast with Bongani Bingwa is broadcast on 702, a Johannesburg based talk radio station. Bongani makes sense of the news, interviews the key newsmakers of the day, and holds those in power to account on your behalf. The team bring you all you need to know to start your day Thank you for listening to a podcast from 702 Breakfast with Bongani Bingwa Listen live on Primedia+ weekdays from 06:00 and 09:00 (SA Time) to Breakfast with Bongani Bingwa broadcast on 702: https://buff.ly/gk3y0Kj For more from the show go to https://buff.ly/36edSLV or find all the catch-up podcasts here https://buff.ly/zEcM35T Subscribe to the 702 Daily and Weekly Newsletters https://buff.ly/v5mfetc Follow us on social media: 702 on Facebook: https://www.facebook.com/TalkRadio702 702 on TikTok: https://www.tiktok.com/@talkradio702 702 on Instagram: https://www.instagram.com/talkradio702/ 702 on X: https://x.com/Radio702 702 on YouTube: https://www.youtube.com/@radio702 See omnystudio.com/listener for privacy information.

Ray White speaks with UK correspondent Adam Gilchrist for a global roundup of headline-grabbing stories, starting with the global shift in sentiment around Israel as mounting violence in Gaza and a lack of humanitarian aid spark growing international criticism. In Romania, political drama unfolds as far-right leader George Simion challenges the surprise outcome of the presidential election, alleging foreign interference, vote-buying, and even pressure on Telegram to silence conservative voices, claims now before the Constitutional Court. And finally, some light-hearted news from the world of animated royalty: Peppa Pig has a new baby sister named Evie, revealed in a golden-scroll announcement, and set to make her big screen debut later this month. 702 Breakfast with Bongani Bingwa is broadcast on 702, a Johannesburg based talk radio station. Bongani makes sense of the news, interviews the key newsmakers of the day, and holds those in power to account on your behalf. The team bring you all you need to know to start your day Thank you for listening to a podcast from 702 Breakfast with Bongani Bingwa Listen live on Primedia+ weekdays from 06:00 and 09:00 (SA Time) to Breakfast with Bongani Bingwa broadcast on 702: https://buff.ly/gk3y0Kj For more from the show go to https://buff.ly/36edSLV or find all the catch-up podcasts here https://buff.ly/zEcM35T Subscribe to the 702 Daily and Weekly Newsletters https://buff.ly/v5mfetc Follow us on social media: 702 on Facebook: https://www.facebook.com/TalkRadio702 702 on TikTok: https://www.tiktok.com/@talkradio702 702 on Instagram: https://www.instagram.com/talkradio702/ 702 on X: https://x.com/Radio702 702 on YouTube: https://www.youtube.com/@radio702 See omnystudio.com/listener for privacy information.

Max and Maria spoke with Edward Fishman about his bestselling book, Chokepoints: American Power in the Age of Economic Warfare. 

Proteggere e aiutare i bambini ucraini rifugiati in Moldova e allo stesso tempo quelli ucraini che vivono invece in Ucraina con la paura dei bombardamenti: è questo l'obiettivo dell'ong Ai.Bi. Amici dei Bambini in entrambi i Paesi.

pWotD Episode 2935: Eurovision Song Contest 2025 Welcome to Popular Wiki of the Day, spotlighting Wikipedia's most visited pages, giving you a peek into what the world is curious about today.With 214,791 views on Thursday, 15 May 2025 our article of the day is Eurovision Song Contest 2025.The Eurovision Song Contest 2025 is the ongoing 69th edition of the Eurovision Song Contest. It is taking place in Basel, Switzerland, following the country's victory at the 2024 contest with the song "The Code" by Nemo. Organised by the European Broadcasting Union (EBU) and host broadcaster the Swiss Broadcasting Corporation (SRG SSR), the contest is held at St. Jakobshalle, and consists of two semi-finals on 13 and 15 May, and a final on 17 May 2025. The three live shows are presented by Hazel Brugger and Sandra Studer, with Michelle Hunziker joining for the final.Broadcasters from thirty-seven countries are participating in the contest, the same number as the previous two editions. Montenegro returns after a two-year absence, while Moldova, which had originally planned to participate, later withdrew due to economic reasons and the quality of the songs competing in its national selection.This recording reflects the Wikipedia text as of 02:49 UTC on Friday, 16 May 2025.For the full current version of the article, see Eurovision Song Contest 2025 on Wikipedia.This podcast uses content from Wikipedia under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License.Visit our archives at wikioftheday.com and subscribe to stay updated on new episodes.Follow us on Mastodon at @wikioftheday@masto.ai.Also check out Curmudgeon's Corner, a current events podcast.Until next time, I'm standard Geraint.

Rebecca a confronts Zied and his female friend about their suspicious meet up. Elizabeth tells her family they're moving to Moldova. Loren and Alex consider having another baby. Veronica and Chloe bond before she heads to college.If you like the song "Beautiful Escape" you can listen and download it here: https://worldpodcast.network/podcasts/podsafe-music/the-idler-beautiful-escape/Please rate and subscribe to our podcast. You can rate us at either Apple Podcasts, https://podcasts.apple.com/us/podcast/realitea-times-two/id1689517536 or spotify, https://open.spotify.com/show/7rInYf1BD8YiFeCeOOx8gI. I will also start reading your 4 or 5-star ratings on the air!Patreon is here!!! Go join the Patreon at https://patreon.com/RealiteaTimesTwo?If you like us, please share with your friends.Please visit and follow us on:Facebook: https://facebook.com/realiteatimestwoIG: https://instagram.com/realiteatimestwoThreads: https://www.threads.net/@realiteatimestwoTwitter/X: https://twitter.com/RealiteaxTwoPod Tik Tok: https://www.tiktok.com/@realiteaxtwopod?lang=en Bluesky: https://bsky.app/profile/realiteatimestwo.bsky.social You can also e-mail us at realiteaxtwo@hotmail.com. If you want to be a guest on the podcast, please e-mail at us at the above e-mail and please put in the subject line "Guesting on Your Podcast". Please also mention which show you would prefer to guest on.You can find us on Youtube at https://www.youtube.com/@realiteatimestwoFind us on Discord at realiteaxtwoFollow us on Reddit at https://www.reddit.com/r/realiteatimestwopod/ I got a new website!!!! Visit https://realiteatimestwo.podcastpage.io/?v=zzea where you can listen to the episodes, review the podcast and so much more!!Listen to my new podcast with my friend Mikel called "Next Take Podcast" at the below YouTube link at: www.youtube.com/@NextTakePodcast/featured or by going to our website www.solo.to/nexttakepodcast Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Comisia Europeană a greșit când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid, înainte de semnarea unui contract uriaș pentru achiziția de vaccinuri. Tribunalul Uniunii Europene trebuia sa transeze dacă mesajele text ar trebui să fie clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate, în numele transparenței.  Încă o dezbatere electorală la care George Simion nu participăGeorge Simion nu participa nici la podcastul influencerului Micutzu, a dat curs invitatiei din aceaata dupa amiaza doar Nicusor Dan. Trei zile pana la alegeri, si discutam despre riscul apariției unei axe Bratislava-Budapesta-București, în eventualitatea alegerii lui George Simion  președinte. Ce implicații ar avea alaturarea Romaniei la aceasta structura in care ii avem pe premierul slovac Robert Fico si pe omologul sau maghiar, Viktor Orban, doi apropiati ai lui Vladimir Putin?Trecutul tumultuos al lui George Simion în Republica MoldovaO zi dupa turul doi al alegerilor prezidentiale, o instanta de la Chisinau va judeca cererea de anulare a interdicției lui George Simion de intrare în Moldova. Despre actiunile intreprinse de cel care avea sa devina liderul AUR discutam in aceasta seara, Simion fiind acuzat că a manipulat proteste, ca a colaborat cu oameni din anturajul oligarhului Vlad Plahotniuc și ca a fost folosit ca un factor de destabilizare. 

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW) - Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media) - Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea) Reset în grotă: Simion se retrage în bula controlată, iar Georgescu agită blugii și bananele (SpotMedia)După turul întâi al alegerilor prezidențiale, George Simion a surprins printr-o prezență sporită în spațiul public, acceptând interviuri și expunându-se mai mult decât o făcuse anterior. Acum pare însă că a apăsat din nou butonul familiar: control total al mesajului și evitarea oricărui risc de erodare în presă.„Simion a revenit la strategia inițială de a nu ieși public în interviuri și dezbateri unde s-ar putea eroda, o strategie pe care – spre surpriza multora – și-a schimbat-o după turul 1. Devenise brusc foarte prezent”, remarcă sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, într-o analiză scurtă publicată pe Facebook.Schimbare nu este întâmplătoare. Este un reset, o recalibrare după o săptămână de ezitări și încercări, care nu i-au adus clar beneficii.Așa se explică și recenta postare video, în care se filmează în timp ce îi admonestează pe reprezentanții postului Digi24 veniți pentru o negociere.Departe de un gest spontan, discursul este clar regizat, cu o regie simplă dar eficientă, și servește perfect narațiunii „noi vs. ei”, „anumite televiziuni sunt împotriva poporului”.În acest context, Călin Georgescu a publicat, luni seară, un mesaj video de 8 minute pe Facebook, fără a face vreo referire la George Simion, în care vorbește despre falsa democraţie, suferință și credință.E un mesaj tipic pentru el, care nu numeşte partide sau politicieni, însă e plin de trimiteri la pământ, rădăcini şi sărăcie. În acest peisaj, Nicușor Dan rămâne, paradoxal, într-o poziție mai vulnerabilă. Fără un adversar direct care să accepte confruntarea în spații neutre, el este forțat să alerge singur după voturi și să genereze singur emoție, într-o campanie unde celălalt joacă exclusiv pe teren propriu, cu regulile proprii.Integral pe SpotMedia.ro.Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW)Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere, scrie jurnalista Sabina Fati.Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost duminică la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara. Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare.Mai mult, pe pagina DW.Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media)Doi foști ambasadori SUA la București,  Adrian Zuckerman (republican) și Mark Gitenstein (democrat), vorbesc despre pericolul alegerii unui candidat extremist în funcția de președinte al Româniiei și îl susțin deschis pe Nicușor Dan. Zuckerman afirmă că Simion este pro-rus și reprezintă o amenințare pentru democrație, în timp ce Gitenstein crede că dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua.Fostul ambasador trimis în primul mandat al președintelui Trump, Adrian Zuckerman, susține că George Simon nu spune adevărul atunci când susține că adminstrația Trump a sancționat politic România cu excluderea din programul Visa Waiver din cauza anulării primului tur al alegerilor din noiembrie anul trecut. ”E o rușine fără seamăn. Așa că să-i fie rușine domnului Simion. Ce spune el nu este adevărat”, a declarat Zuckerman pentru G4Media.Fostul ambasador trimis de administrația Biden în România, Mark Gitestenin este de părere că ”alegerea este clară”: ”Aveți un candidat eurosceptic, anti-NATO, declarat persona non grata în Ucraina și Moldova, adept al teoriilor conspirației privind Covid-ul, ostil presei și fără experiență semnificativă în guvernare. Pe de altă parte, îl aveți pe actualul primar al Bucureștiului, aflat la al doilea mandat, care a scos orașul din faliment, a reformat transportul public cumpărând 350 de autobuze noi și a început să modernizeze sistemul de încălzire, o funcție esențială pentru cetățenii orașului. Aveți un manager competent, liber de acuzații de corupție, care știe să facă guvernul să lucreze pentru cetățeni”.Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea)George Simion este liderul partidului de extremă dreapta AUR, însă el nu practică un extremism în forma clasică a termenului, așa cum apare definit în cărțile de politologie sau așa cum a experimentat România de-a lungul istoriei. Ideologia sa este, mai degrabă, un amalgam de idei suveraniste, naționaliste și populiste, combinate cu o doză uriașă de oportunism politic, a precizat pentru Libertatea prof. Bogdan Bucur, sociolog și istoric în cadrul SNSPA București. Istoricul Bogdan Bucur consideră că George Simion – așa cum singur se laudă – este artist în a arunca cu vorbe. Și doar atât. Să ne amintim doar de casele în valoare de 35.000 de euro pe care le promitea înainte de alegeri și despre care acum a spus că n-au fost decât o strategie de marketing. Evident, continuă specialistul, pe același principiu s-ar putea răzgândi și în alte privințe. Prin urmare, Simion se face frate cu dracul cât să treacă puntea. Însă asta nu înseamnă că ceea ce spune el nu trebuie luat în serios. Dimpotrivă!

In this week's episode, Christina Ruffini and co-host Sir Richard Dearlove, former head of MI6, sit down with Republican Congressman Mike Lawler, whose strong bipartisan stance on foreign policy includes supporting Ukraine and ending Iran's nuclear program. He shares his thoughts on India's airstrikes against Pakistan, the recent elections in Romania and Moldova, where a growing wave of right-wing nationalism has created a fraught political response. Lawler also argues that the United States should take military action against Iranian nuclear facilities if Iran fails to dismantle its nuclear program. Plus, Sir Richard reflects on the time when Tehran imposed sanctions against him. Episode produced by Situation Room Studios. Original music composed and produced by Leo Sidran.

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Max and Maria welcome Michael Kimmage back to the show to provide his analysis of the ongoing U.S.-led negotiations to achieve a ceasefire in Ukraine. This conversation was recorded on Wednesday, April 30, 2025. "What if America Abandons Ukraine?" by Liana Fix and Michael Kimmage (Foreign Affairs, May 2025). "The Zeitenwende Is Real This Time," by Michael Kimmage and Sudha David-Wilp (Foreign Affairs, April 2025).

Ukrainians have resisted Russia's aggression for years. Since the full-scale invasion of their country in 2022, Ukrainian women in particular have taken on important roles on the frontlines, in civil society, and at home. Gražina Bielousova's research examines how Ukrainian leftist feminists advocate for their causes at home and abroad, facing distinct challenges as they attempt to defend their country. The Ukrainian case is also distinct from Latvia and Lithuania, whose organizing takes on different shapes for the same cause. Bielousova joins Ben Gardner-Gill to explain these interactions and discuss the ongoing process of decolonization in Baltic Studies.Transcript Ben Gardner-Gill: Hello, and welcome to Baltic Ways. I'm your co-host, Ben Gardner-Gill. Today we're talking with Gražina Belousova. Gražina is a feminist scholar of race, religion, and gender in post-Soviet Europe. She earned her PhD from Duke University in 2022. Currently, she is a postdoctoral scholar at Vilnius University's Institute of International Relations and Political Science and a researcher at Vytautas Magnus University.Her current research project focuses on leftist feminisms in East Europe in light of Russia's war against Ukraine, which will culminate in her first book, What's Left of Feminism in East Europe.Gražina, welcome to Baltic Ways.Gražina Belousova: Thank you so much for having me, Ben.BGG: So let's kick off by just hearing a little bit more about your background. I know you finished your PhD pretty recently. Could you tell us a little bit more about how you got into academia, sort of your research interests, and what you're working on at the moment?GB: Right. Yes, I just defended my PhD in 2022. It's hard to believe that it's been nearly three years now. In my PhD, I focused on historical matters. My PhD was in religion and cultural anthropology. And one of the things that I found missing when I was trying to theorize the part of the world that I call home and that most of the world calls Eastern Europe—I realized that I was lacking a solid theory that would bridge economics, anthropology, and religious studies.I wanted to understand how religious difference, especially perceived religious difference, played a role in creating the space that we call Eastern Europe today. And that took me to 18th and 19th century travel writings by Western travelers, oftentimes who were on an official mission, to the edges or to the depths of the Russian Empire.So I've read a lot of ambassadors' letters. I've read a lot of dispatches from St. Petersburg and Moscow, trying to understand how Westerners thought about that religious difference and how that thinking structured their understanding of what this place was and why it was different. What I tried to argue is actually that perceived religious difference was at the root of thinking of Eastern Europe as something different.Now, when I chose to embark on that topic, I had to put another topic aside, which was the question of very contemporary matters, the question of leftist political thought and feminism. At that point, it felt to me more pertinent to write the kind of theory that I felt was missing. When I was given the opportunity to pursue a postdoctoral position at Vilnius University Institute of International Relations and Political Science, I pitched this idea to them.And we very quickly pulled together the application. And the next thing I knew, I was embarking on a project on leftist feminisms in Eastern Europe in light of the war in Ukraine. So, the path was windy, but here I am today, knees and elbows deep, in the project on leftist feminism.BGG: Wonderful. I mean, a windy path is going to be familiar to so many people listening.So, no surprise and no surprise as well that the full-scale Russian invasion of Ukraine has really impacted your work and your life as it has for many of us. So tell us a little bit more about that.Over the last three years, we've been watching and seeing the horrors in Ukraine. From your perspective, from your academic work, what are some of the main things that you're looking at?GB: One of the things that I'm particularly interested in is the way that groups that are on the edges of society, on the margins of society, such as leftists, such as feminists, and especially leftist feminists—when the two come together and try to articulate their social and political vision and explain to themselves and to their fellow compatriots and oftentimes foreign donors, in my case, also Western leftist feminists, their relevance, how they're trying to articulate their position.War has a penchant for heightening nationalist tendencies. And this is not some kind of particular Eastern European pathology. War anywhere is going to produce these results. That is normal. People defend themselves and articulate themselves on the basis on which they're being attacked, on the basis on which they're being bombed.So this is what we are seeing in Ukraine. Leftism in Eastern Europe, because of the Soviet past, is often associated with Soviet nostalgia. Feminism, on the other hand, is oftentimes seen as something antithetical to national identity, something that is imported from the West, and something that either has no relevance or can be dangerous, especially when questions of national unity, questions of national defense come about.That is one of the reasons why I embarked on this journey, and this is one of the reasons why Ukraine had to be part of this picture. Because while the other countries that I'm looking at—Lithuania, Latvia, Poland, and Moldova—experience the threat of invasion, Ukraine is under attack.And one of the things that I'm finding is that Ukrainian leftist feminists are incredibly resourceful and incredibly gifted at articulating their relevance.One of the things that I'm going to say that stems from that understanding of leftist feminism that's erroneous, but that's pervasive, is that Ukrainian leftist feminists do not debate the legitimacy of the Ukrainian state. What is in question is the way things are happening under the conditions of war.The questions of most vulnerable people—so questions of what happens with people with disabilities, questions of what happens to single mothers, questions of what happens to the elderly people who are maybe unable to evacuate, questions of what happens to the working class people—all of these things are at the forefront of their minds. They're trying to be the advocates of their pleas to the larger society, while at the same time trying to articulate Ukraine's right to self-defense to Western leftist feminists.BGG: So they have both this tension, maybe tension is the wrong word, tell me if it isn't, but they have this tension internally where they're trying to advocate for what they see as justice or what is right with a domestic audience who, understandably, may be more frequently focused on what's happening at the front lines.And then there's also this international question, the foreign audience for these Ukrainian leftist feminists, who have a very different perspective on the Russia-Ukraine conflict. And I specifically use that verbiage instead of Russia's invasion of Ukraine because they're going to think about it very differently.So let's split those out a little bit, and I want to start with the domestic. You talked about the advocacy of these leftist feminists for the most marginalized groups in society, for those who are most vulnerable.In your view, where have they been most successful, perhaps? Where have they seen actual progress happen from their advocacy?GB: One of the things that immediately comes to mind, and many of my interlocutors were directly involved with, is the nurses' movement–the unionization and self-organization of the nurses.There is a movement called Be Like Nina, referring to one of the nurses seen as a pioneer of resisting exploitation. And, of course, under the conditions of war, the labor of nurses is incredibly valuable and needed, but not always appropriately compensated. This is what we can call essential labor, especially when we talk about the front lines, where people are wounded.Many of them are wounded very badly on a daily basis. However, there are other things that are happening in the background as well. While a lot of the resources are pulled to the front, there are people who are experiencing regular daily struggles with their health. And the nurses are being stretched very thin.And this was something that was really amazing to me. This was really one of the very few instances where I saw academics who are leftist feminists actually touching the ground with their ideas: where they got involved with helping the nurses organize, but not taking the center stage, where they acted as support, as a resource, but not overtaking the movement, rather creating the conditions under which nurses themselves could articulate what it was that they needed, what their goals were.And that was incredibly impressive to me because healthcare is severely underfunded across the whole region, and to achieve such tangible goals as wage increases and regulations that empower nurses to do their job was truly impressive. With every conversation with a woman—because I specifically talk only to women—I just felt sheer amazement, because this is so contrary to so many imaginations of what civil society, self-organization, or networks are like in Eastern Europe.This is so contrary to what some have called ‘uncivil' society. What is happening is really self-organization and civil society at its best, organized by women who are oftentimes stretched very thin, not just at work, but also at home, women whose husbands are potentially on the front lines.So to me, I really cannot think of anything else that, in terms of real life impact and in terms of transforming people's lives, has been grander (I'm going to go for that word) than this.BGG: That's remarkable, and thank you for bringing that. I had very little idea of this progress and this happening.So you use the term civil society, which I think is quite apt, and Western conceptions of civil society in the region that we call Eastern Europe can be highly misguided. Let's just put it like that. I think back to a webinar that the Association for the Advancement of Baltic Studies (AABS) hosted on Ukrainian civil society, democratization, responses to the war, and we have this comparative Ukrainian and Baltic perspective, where we looked at how Ukrainian civil society was responding.We looked at how Baltic civil society was responding, and you're doing something similar in your research here. You're looking at Latvia and Lithuania as two of the other case studies, in addition to Poland, Moldova, and, of course, Ukraine. One thing that I think we can all observe just from watching the news, let alone being in the countries as well, is that civil society across the region has had this really robust response in the last few years.So could you speak a little bit more to that in the comparative cases outside of Ukraine that you're looking at in your research, especially Latvia and Lithuania?GB: For sure. I think that in order to theorize civil society and the region in general, we need better theory than has been used often to talk about civil society at large.Here, for example, I'm thinking about Emily Channel Justice and her work and the way that she articulates the notion of self-organization. The way that she thinks about Ukraine, especially in the context of Maidan. The way that it left a self-organization, but that can be applied also to any form of civil society, regardless of ideology, is really a network of decentralized, self-organized people's groups.If you were to look for some kind of central organizing pattern, or some kind of centralized way of doing things, most likely you're not going to find it because it's based on personal network, connections, and localized issues. And I think that's definitely something that I'm seeing in Ukraine.One of the things that I'm seeing in Lithuania and Latvia is that it's going to differ slightly because there are going to be more central organizing figures. If we talk about organizing support for Ukraine, one of the things that we're going to see is that people are going to point to nationwide initiatives.Right now in Lithuania, there is an initiative called Radarum, which is a play on words, on radar and on darom, which is a Lithuanian word for let's do it. And it's a nationwide initiative to collect funds to purchase drones and anti-drone equipment for Ukraine. And there are particular faces that we associate with this initiative.National television is running ads for it. So there's a little bit more of a centralized sense to it. But once again, I would say that this is the mainstream way of organizing civil society, which, of course, with Westernization, has taken on some of the patterns that are similar to the West.If we look towards the left, we're going to see very much that it is self-organized, small groups of people who take different initiatives, such as raising funds for medical care, such as raising funds for queer people in Ukraine. So the more mainstream we go, the more patterns that are akin to those that we see in the West we're going to see.That is also going to be true in Latvia. The further left we go, the more organic, grassroots, self-organized cells of people we're going to find who participate in smaller, less visible initiatives. So that's probably the best way that I can explain the difference.BGG: Got it. We see this distinction of centralization and decentralization.One could consider these different types of movements organic in their own ways, but different in different ways. When one thinks of leftist organizing, which has a long and rich history, organic is sort of one of the key words.It's perpetual, and these society-wide initiatives, like what's currently going on in Lithuania, that we've seen across other countries over the last few years, are maybe a little bit less frequent and less common. So there's an important distinction there.So I want to pivot to the international dimension of how the Ukrainian leftist feminists are talking, especially with Western counterparts. And by Western, we mean Western Europe. We mean American and Canadian. We mean Western, as in not Eastern Europe. So could you talk a little bit about the challenges they're facing there?I think I alluded to it earlier. You alluded to it earlier, but could you dive a little bit more into that discourse, that dialogue between the Ukrainians and their counterparts?GB: This is the main point of contention. What does it mean to be leftist? How much does local experience shape being leftist?What is the relationship of the left to the national question? And I think this is where we are seeing the real tension. Underlying this tension, of course, is the question of Russia. Let me try to unpack this. And I'm going to start from the other end than I listed, which is with the question of Russia.Eastern European in general, and Ukrainian in particular, leftist feminists have a very different understanding as to what Russia is in terms of geopolitics than the Western counterparts are going to have. This stems from very different histories. Western leftism—especially the new wave of leftism that arose in the sixties and the seventies—in many ways has redefined itself not just through the questions of class, which I would argue were lost to some extent. They lost their centrality.And they redefined themselves through the anti-colonial, anti-racist struggle. And that struggle was particularly important because after the fall of the formal colonial system, the colonial patterns of economic exploitation, of social exploitation, of brain drain still very much persisted. And naming that and defining themselves against Western neoimperialism or neocolonialism in the Global South was one of the most defining features of the Left, both in the Global South and in the West. Now, Russia at that time had positioned itself as the ally of the colonized countries. And some of it was pure show, and some of it was actual money, resources, and help that were sent, for example, to Angola. And that made a real difference. Whether that was genuine concern for the colonized people or whether that was an ideological tool is a matter of debate.Whatever it was, it had a profound impact on the way that Western leftists relate to Russia. They continue to see Russia out of that tradition, in many ways, as an ally against Western capitalism and imperialism. Their empire, against which they define themselves, continues to be in the West, and oftentimes is seen as centered on the United States.The empire against which we define ourselves in Eastern Europe is Russia, because Russia was the colonizing power in a very real sense in the region. It was our empire that subjugated us. It was the colonial power that engaged in just about every single practice in which any colonial power engages in the region.For us, if we think outside of ourselves, Russia continues to be the colonial power in the way that it relates to Central Asia, in the way that it relates to the indigenous people of Siberia, in the way that it continues to conduct business. So both the left in the West and the left in the East continue to define themselves against the empire, but disagree on who the empire is.The fundamental difference is the question of Russia. Because of the way that Western leftists, and particularly Western leftist feminists, have been taught to see the world, the way that they have been habituated to see the world, they're unable to see Russia as an aggressor. They're unable to change their narrative about how NATO might act.And of course, the criticisms of continued Western abuses of power, especially when they center on the United States—such as Afghanistan or such as Iraq, but also here in the European context, intra-European context, Serbia is another context in which that comes up—are highly debatable questions, but they're seen a certain way. They're understood in a certain way by Western leftists. And because of Russia's criticism of the West, Western leftists see it as a natural ally, or at least as an equally guilty party.BGG: That's a really great explanation. I think the way that you've laid that out makes a lot of sense.It also harkens back to where I want to bring this, which is the debate that has been going on in Baltic studies and other academic fields, especially those focusing on the region, about thinking about Baltic history in particular as a colonial history and thinking about what it means to decolonize Baltic studies as a field, to decolonize our academic thinking. There have been a lot of discussions.I know that we were in the same room at the AABS panel at Yale last year on that fantastic panel about decolonization. Where do you think this leads with regard to your research specifically? There's already this trend in this field. I get the sense that you are an advocate and moving forward in land seeking for the field as a whole to move in that direction.What do you think the next steps are? What paths do you think could be taken? What do people need to be thinking about that they may not already be thinking about?GB: Well, I think for me, the key question when we are talking about Baltic studies and decolonization is what is it that we talk about when we talk about decolonizing Baltic studies or Baltic countries?Because I think sometimes we're talking about four different things. We are talking about the question of colonialism and coloniality. That's one. We are talking about imperialism, Russian imperialism, and Russian imperiality. We are talking about Russification and what it means to de-Russify. And we are also talking about Sovietization and what it means to de-Sovietize.And I would argue that while these four concepts are very much interrelated, they have very different agendas. So, I think it's a question of definitions. How do we define what our agenda is? Which of the four do we have in mind when we talk about decolonizing Baltic countries, Baltic studies, or anything else?And I would say that each of the four has its place and is significant. But the flip side of that, especially if we stay with the question of decolonization, is the question of Western theory, practice, and scholarship as it relates to Baltic studies. Because if we go back to the early questions in the conversation of what is civil society and whether there is a civil society, Baltic countries and the region as a whole are pathologized.Because the concept of what civil society is, or is not, was based on Western understandings and Western practices. And it rendered civil society in the region invisible. In what ways does the production of scholarship and knowledge about the region continue to be based in very unequal power relationships, in such a way that it continues to pathologize the region?And these are very uncomfortable questions, because much like, you know, in the late eighteenth century when the Lithuanian Polish Commonwealth was divided between the three powers, we're facing the same question: Who is our ally? Because we have learned that Russia is definitely not, but the West is also a problematic ally.This is where I think the question of what it means to center the study of the region in the theory, in the practice, in the questions that actually originate from the ground up, are so important. And I'm not ditching all Western scholarship out the window. That would be throwing the baby out with the bathwater.But I'm saying, what does it mean to balance? What does it mean to center? What does it mean to change the parameters of the conversation?BGG: Those are some weighty questions. I think they're good questions that the field is, I would say not even starting to engage with, but is engaging with, which is really excellent, but it's a long path.As anyone who is a scholar of decolonization will tell you, it doesn't happen overnight. It doesn't happen over a decade. It's sort of a continuous process. So, I think that is where we're going to have to leave it, knowing that there is so much more we could have talked about. But, Gražina, thank you so much.This has been a fascinating conversation. Thank you for joining Baltic Ways.GB: Thank you so much for having me, Ben. It's been a privilege.BGG: Thank you for listening to this episode of Baltic Ways, a co-production of the Association for the Advancement of Baltic Studies and the Foreign Policy Research Institute (FPRI). A note that the views expressed in this and every Baltic Ways episode do not necessarily reflect those of AABS or FPRI.To ensure you catch the next episode of Baltic Ways, make sure you're subscribed to your podcast feed or wherever you get your shows. Thanks so much, and we'll see you next time. Get full access to FPRI Insights at fpriinsights.substack.com/subscribe

Ella reveals that she was left devastated after finally meeting Johnny. Rebecca follows Zied after she suspects he may be cheating. Andrei tries to convince Elizabeth to move to Moldova. Tyray contemplates weight loss surgery.If you like the song, Only Ashes, you can listen here:Podsafe Music Directory: https://worldpodcast.network/podcasts/podsafe-music/culturenoise-music-only-ashes/Please rate and subscribe to our podcast. You can rate us at either Apple Podcasts, https://podcasts.apple.com/us/podcast/realitea-times-two/id1689517536 or spotify, https://open.spotify.com/show/7rInYf1BD8YiFeCeOOx8gI. I will also start reading your 4 or 5-star ratings on the air!Patreon is here!!! Go join the Patreon at https://patreon.com/RealiteaTimesTwo?If you like us, please share with your friends.Please visit and follow us on:Facebook: https://facebook.com/realiteatimestwoIG: https://instagram.com/realiteatimestwoThreads: https://www.threads.net/@realiteatimestwoTwitter/X: https://twitter.com/RealiteaxTwoPod Tik Tok: https://www.tiktok.com/@realiteaxtwopod?lang=en Bluesky: https://bsky.app/profile/realiteatimestwo.bsky.social You can also e-mail us at realiteaxtwo@hotmail.com. If you want to be a guest on the podcast, please e-mail at us at the above e-mail and please put in the subject line "Guesting on Your Podcast". Please also mention which show you would prefer to guest on.You can find us on Youtube at https://www.youtube.com/@realiteatimestwoFind us on Discord at realiteaxtwoFollow us on Reddit at https://www.reddit.com/r/realiteatimestwopod/ I got a new website!!!! Visit https://realiteatimestwo.podcastpage.io/?v=zzea where you can listen to the episodes, review the podcast and so much more!!Listen to my new podcast with my friend Mikel called "Next Take Podcast" at the below YouTube link at: www.youtube.com/@NextTakePodcast/featured or by going to our website www.solo.to/nexttakepodcast Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

If you've ever delayed creating content because you weren't "camera ready," or felt frustrated because your style doesn't match your success - this episode is for you. Personal stylist and embodiment coach Anna Rova reveals the shocking 80/20 wardrobe statistic that's holding entrepreneurs back, and shares her powerful journey from communist Moldova (where standing out was not encouraged to say the least) to helping personal brand entrepreneurs align their style with their success.Learn why 93% of communication is non-verbal, how to be camera ready without stress, and the mindset shifts needed to elevate your brand through authentic style. Plus, discover why the excuses you're telling yourself about style are actually costing you opportunities.Key takeaways:• Why style matters for business success• How to shift your mindset around personal style• The real impact of appearance on brand authority• Why waiting to work on your style is costing you clients

Maria spoke with journalist Keith Gessen and scholar Bryn Rosenfeld about their work trying to make sense of Russian public opinion towards the war in Ukraine, and what it means for our understanding of Russian society today.

Ukrainians have resisted Russia's aggression for years. Since the full-scale invasion of their country in 2022, Ukrainian women in particular have taken on important roles on the frontlines, in civil society, and at home. Gražina Bielousova's research examines how Ukrainian leftist feminists advocate for their causes at home and abroad, facing distinct sets of challenges as they attempt to defend their country. The Ukrainian case is also distinct in comparison to Latvia and Lithuania, whose organizing takes on different shapes for the same cause. Bielousova joins Ben Gardner-Gill to explain these interactions and discuss the ongoing process of decolonization in Baltic Studies.TranscriptBen Gardner-Gill: Hello, and welcome to Baltic Ways. I'm your co-host, Ben Gardner-Gill. Today we're talking with Gražina Belousova. Gražina is a feminist scholar of race, religion, and gender in post-Soviet Europe. She earned her PhD from Duke University in 2022. Currently, she is a postdoctoral scholar at Vilnius University's Institute of International Relations and Political Science and a researcher at Vytautas Magnus University.Her current research project focuses on leftist feminisms in East Europe in light of Russia's war against Ukraine, which will culminate in her first book, What's Left of Feminism in East Europe.Gražina, welcome to Baltic Ways.Gražina Belousova: Thank you so much for having me, Ben.BGG: So let's kick off by just hearing a little bit more about your background. I know you finished your PhD pretty recently. Could you tell us a little bit more about how you got into academia, sort of your research interests, and what you're working on at the moment?GB: Right. Yes, I just defended my PhD in 2022. It's hard to believe that it's been nearly three years now. In my PhD, I focused on historical matters. My PhD was in religion and cultural anthropology. And one of the things that I found missing when I was trying to theorize the part of the world that I call home and that most of the world calls Eastern Europe—I realized that I was lacking a solid theory that would bridge economics, anthropology, and religious studies.I wanted to understand how religious difference, especially perceived religious difference, played a role in creating the space that we call Eastern Europe today. And that took me to 18th and 19th century travel writings by Western travelers, oftentimes who were on an official mission, to the edges or to the depths of the Russian Empire.So I've read a lot of ambassadors' letters. I've read a lot of dispatches from St. Petersburg and Moscow, trying to understand how Westerners thought about that religious difference and how that thinking structured their understanding of what this place was and why it was different. What I tried to argue is actually that perceived religious difference was at the root of thinking of Eastern Europe as something different.Now, when I chose to embark on that topic, I had to put another topic aside, which was the question of very contemporary matters, the question of leftist political thought and feminism. At that point, it felt to me more pertinent to write the kind of theory that I felt was missing. When I was given the opportunity to pursue a postdoctoral position at Vilnius University Institute of International Relations and Political Science, I pitched this idea to them.And we very quickly pulled together the application. And the next thing I knew, I was embarking on a project on leftist feminisms in Eastern Europe in light of the war in Ukraine. So, the path was windy, but here I am today, knees and elbows deep, in the project on leftist feminism.BGG: Wonderful. I mean, a windy path is going to be familiar to so many people listening.So, no surprise and no surprise as well that the full-scale Russian invasion of Ukraine has really impacted your work and your life as it has for many of us. So tell us a little bit more about that.Over the last three years, we've been watching and seeing the horrors in Ukraine. From your perspective, from your academic work, what are some of the main things that you're looking at?GB: One of the things that I'm particularly interested in is the way that groups that are on the edges of society, on the margins of society, such as leftists, such as feminists, and especially leftist feminists—when the two come together and try to articulate their social and political vision and explain to themselves and to their fellow compatriots and oftentimes foreign donors, in my case, also Western leftist feminists, their relevance, how they're trying to articulate their position.War has a penchant for heightening nationalist tendencies. And this is not some kind of particular Eastern European pathology. War anywhere is going to produce these results. That is normal. People defend themselves and articulate themselves on the basis on which they're being attacked, on the basis on which they're being bombed.So this is what we are seeing in Ukraine. Leftism in Eastern Europe, because of the Soviet past, is often associated with Soviet nostalgia. Feminism, on the other hand, is oftentimes seen as something antithetical to national identity, something that is imported from the West, and something that either has no relevance or can be dangerous, especially when questions of national unity, questions of national defense come about.That is one of the reasons why I embarked on this journey, and this is one of the reasons why Ukraine had to be part of this picture. Because while the other countries that I'm looking at—Lithuania, Latvia, Poland, and Moldova—experience the threat of invasion, Ukraine is under attack.And one of the things that I'm finding is that Ukrainian leftist feminists are incredibly resourceful and incredibly gifted at articulating their relevance.One of the things that I'm going to say that stems from that understanding of leftist feminism that's erroneous, but that's pervasive, is that Ukrainian leftist feminists do not debate the legitimacy of the Ukrainian state. What is in question is the way things are happening under the conditions of war.The questions of most vulnerable people—so questions of what happens with people with disabilities, questions of what happens to single mothers, questions of what happens to the elderly people who are maybe unable to evacuate, questions of what happens to the working class people—all of these things are at the forefront of their minds. They're trying to be the advocates of their pleas to the larger society, while at the same time trying to articulate Ukraine's right to self-defense to Western leftist feminists.BGG: So they have both this tension, maybe tension is the wrong word, tell me if it isn't, but they have this tension internally where they're trying to advocate for what they see as justice or what is right with a domestic audience who, understandably, may be more frequently focused on what's happening at the front lines.And then there's also this international question, the foreign audience for these Ukrainian leftist feminists, who have a very different perspective on the Russia-Ukraine conflict. And I specifically use that verbiage instead of Russia's invasion of Ukraine because they're going to think about it very differently.So let's split those out a little bit, and I want to start with the domestic. You talked about the advocacy of these leftist feminists for the most marginalized groups in society, for those who are most vulnerable.In your view, where have they been most successful, perhaps? Where have they seen actual progress happen from their advocacy?GB: One of the things that immediately comes to mind, and many of my interlocutors were directly involved with, is the nurses' movement–the unionization and self-organization of the nurses.There is a movement called Be Like Nina, referring to one of the nurses seen as a pioneer of resisting exploitation. And, of course, under the conditions of war, the labor of nurses is incredibly valuable and needed, but not always appropriately compensated. This is what we can call essential labor, especially when we talk about the front lines, where people are wounded.Many of them are wounded very badly on a daily basis. However, there are other things that are happening in the background as well. While a lot of the resources are pulled to the front, there are people who are experiencing regular daily struggles with their health. And the nurses are being stretched very thin.And this was something that was really amazing to me. This was really one of the very few instances where I saw academics who are leftist feminists actually touching the ground with their ideas: where they got involved with helping the nurses organize, but not taking the center stage, where they acted as support, as a resource, but not overtaking the movement, rather creating the conditions under which nurses themselves could articulate what it was that they needed, what their goals were.And that was incredibly impressive to me because healthcare is severely underfunded across the whole region, and to achieve such tangible goals as wage increases and regulations that empower nurses to do their job was truly impressive. With every conversation with a woman—because I specifically talk only to women—I just felt sheer amazement, because this is so contrary to so many imaginations of what civil society, self-organization, or networks are like in Eastern Europe.This is so contrary to what some have called ‘uncivil' society. What is happening is really self-organization and civil society at its best, organized by women who are oftentimes stretched very thin, not just at work, but also at home, women whose husbands are potentially on the front lines.So to me, I really cannot think of anything else that, in terms of real life impact and in terms of transforming people's lives, has been grander (I'm going to go for that word) than this.BGG: That's remarkable, and thank you for bringing that. I had very little idea of this progress and this happening.So you use the term civil society, which I think is quite apt, and Western conceptions of civil society in the region that we call Eastern Europe can be highly misguided. Let's just put it like that. I think back to a webinar that the Association for the Advancement of Baltic Studies (AABS) hosted on Ukrainian civil society, democratization, responses to the war, and we have this comparative Ukrainian and Baltic perspective, where we looked at how Ukrainian civil society was responding.We looked at how Baltic civil society was responding, and you're doing something similar in your research here. You're looking at Latvia and Lithuania as two of the other case studies, in addition to Poland, Moldova, and, of course, Ukraine. One thing that I think we can all observe just from watching the news, let alone being in the countries as well, is that civil society across the region has had this really robust response in the last few years.So could you speak a little bit more to that in the comparative cases outside of Ukraine that you're looking at in your research, especially Latvia and Lithuania?GB: For sure. I think that in order to theorize civil society and the region in general, we need better theory than has been used often to talk about civil society at large.Here, for example, I'm thinking about Emily Channel Justice and her work and the way that she articulates the notion of self-organization. The way that she thinks about Ukraine, especially in the context of Maidan. The way that it left a self-organization, but that can be applied also to any form of civil society, regardless of ideology, is really a network of decentralized, self-organized people's groups.If you were to look for some kind of central organizing pattern, or some kind of centralized way of doing things, most likely you're not going to find it because it's based on personal network, connections, and localized issues. And I think that's definitely something that I'm seeing in Ukraine.One of the things that I'm seeing in Lithuania and Latvia is that it's going to differ slightly because there are going to be more central organizing figures. If we talk about organizing support for Ukraine, one of the things that we're going to see is that people are going to point to nationwide initiatives.Right now in Lithuania, there is an initiative called Radarum, which is a play on words, on radar and on darom, which is a Lithuanian word for let's do it. And it's a nationwide initiative to collect funds to purchase drones and anti-drone equipment for Ukraine. And there are particular faces that we associate with this initiative.National television is running ads for it. So there's a little bit more of a centralized sense to it. But once again, I would say that this is the mainstream way of organizing civil society, which, of course, with Westernization, has taken on some of the patterns that are similar to the West.If we look towards the left, we're going to see very much that it is self-organized, small groups of people who take different initiatives, such as raising funds for medical care, such as raising funds for queer people in Ukraine. So the more mainstream we go, the more patterns that are akin to those that we see in the West we're going to see.That is also going to be true in Latvia. The further left we go, the more organic, grassroots, self-organized cells of people we're going to find who participate in smaller, less visible initiatives. So that's probably the best way that I can explain the difference.BGG: Got it. We see this distinction of centralization and decentralization.One could consider these different types of movements organic in their own ways, but different in different ways. When one thinks of leftist organizing, which has a long and rich history, organic is sort of one of the key words.It's perpetual, and these society-wide initiatives, like what's currently going on in Lithuania, that we've seen across other countries over the last few years, are maybe a little bit less frequent and less common. So there's an important distinction there.So I want to pivot to the international dimension of how the Ukrainian leftist feminists are talking, especially with Western counterparts. And by Western, we mean Western Europe. We mean American and Canadian. We mean Western, as in not Eastern Europe. So could you talk a little bit about the challenges they're facing there?I think I alluded to it earlier, and you alluded to it earlier, but could you dive a little bit more into that discourse, that dialogue between the Ukrainians and their counterparts?GB: This is the main point of contention. What does it mean to be leftist? How much does local experience shape being leftist?What is the relationship of the left to the national question? And I think this is where we are seeing the real tension. Underlying this tension, of course, is the question of Russia. Let me try to unpack this. And I'm going to start from the other end than I listed, which is with the question of Russia.Eastern European in general, and Ukrainian in particular, leftist feminists have a very different understanding as to what Russia is in terms of geopolitics than the Western counterparts are going to have. This stems from very different histories. Western leftism—especially the new wave of leftism that arose in the sixties and the seventies—in many ways has redefined itself not just through the questions of class, which I would argue were lost to some extent. They lost their centrality.And they redefined themselves through the anti-colonial, anti-racist struggle. And that struggle was particularly important because after the fall of the formal colonial system, the colonial patterns of economic exploitation, of social exploitation, of brain drain still very much persisted. And naming that and defining themselves against Western neoimperialism or neocolonialism in the Global South was one of the most defining features of the Left, both in the Global South and in the West. Now, Russia at that time had positioned itself as the ally of the colonized countries. And some of it was pure show, and some of it was actual money, resources, and help that were sent, for example, to Angola. And that made a real difference. Whether that was genuine concern for the colonized people or whether that was an ideological tool is a matter of debate.Whatever it was, it had a profound impact on the way that Western leftists relate to Russia. They continue to see Russia out of that tradition, in many ways, as an ally against Western capitalism and imperialism. Their empire, against which they define themselves, continues to be in the West, and oftentimes is seen as centered on the United States.The empire against which we define ourselves in Eastern Europe is Russia, because Russia was the colonizing power in a very real sense in the region. It was our empire that subjugated us. It was the colonial power that engaged in just about every single practice in which any colonial power engages in the region.For us, if we think outside of ourselves, Russia continues to be the colonial power in the way that it relates to Central Asia, in the way that it relates to the indigenous people of Siberia, in the way that it continues to conduct business. So both the left in the West and the left in the East continue to define themselves against the empire, but disagree on who the empire is.The fundamental difference is the question of Russia. Because of the way that Western leftists, and particularly Western leftist feminists, have been taught to see the world, the way that they have been habituated to see the world, they're unable to see Russia as an aggressor. They're unable to change their narrative about how NATO might act.And of course, the criticisms of continued Western abuses of power, especially when they center on the United States—such as Afghanistan or such as Iraq, but also here in the European context, intra-European context, Serbia is another context in which that comes up—are highly debatable questions, but they're seen a certain way. They're understood in a certain way by Western leftists. And because of Russia's criticism of the West, Western leftists see it as a natural ally, or at least as an equally guilty party.BGG: That's a really great explanation. I think the way that you've laid that out makes a lot of sense.It also harkens back to where I want to bring this, which is the debate that has been going on in Baltic studies and other academic fields, especially those focusing on the region, about thinking about Baltic history in particular as a colonial history and thinking about what it means to decolonize Baltic studies as a field, to decolonize our academic thinking. There have been a lot of discussions.I know that we were in the same room at the AABS panel at Yale last year on that fantastic panel about decolonization. Where do you think this leads with regard to your research specifically? There's already this trend in this field. I get the sense that you are an advocate and moving forward in land seeking for the field as a whole to move in that direction.What do you think the next steps are? What paths do you think could be taken? What do people need to be thinking about that they may not already be thinking about?GB: Well, I think for me, the key question when we are talking about Baltic studies and decolonization is what is it that we talk about when we talk about decolonizing Baltic studies or Baltic countries?Because I think sometimes we're talking about four different things. We are talking about the question of colonialism and coloniality. That's one. We are talking about imperialism, Russian imperialism, and Russian imperiality. We are talking about Russification and what it means to de-Russify. And we are also talking about Sovietization and what it means to de-Sovietize.And I would argue that while these four concepts are very much interrelated, they have very different agendas. So, I think it's a question of definitions. How do we define what our agenda is? Which of the four do we have in mind when we talk about decolonizing Baltic countries, Baltic studies, or anything else?And I would say that each of the four has its place and is significant. But the flip side of that, especially if we stay with the question of decolonization, is the question of Western theory, practice, and scholarship as it relates to Baltic studies. Because if we go back to the early questions in the conversation of what is civil society and whether there is a civil society, Baltic countries and the region as a whole are pathologized.Because the concept of what civil society is, or is not, was based on Western understandings and Western practices. And it rendered civil society in the region invisible. In what ways does the production of scholarship and knowledge about the region continue to be based in very unequal power relationships, in such a way that it continues to pathologize the region?And these are very uncomfortable questions, because much like, you know, in the late eighteenth century when the Lithuanian Polish Commonwealth was divided between the three powers, we're facing the same question: Who is our ally? Because we have learned that Russia is definitely not, but the West is also a problematic ally.This is where I think the question of what it means to center the study of the region in the theory, in the practice, in the questions that actually originate from the ground up, rather than are solely important. And I'm not ditching all Western scholarship out the window. That would be throwing the baby out with the bathwater.But I'm saying, what does it mean to balance? What does it mean to center? What does it mean to change the parameters of the conversation?BGG: Those are some weighty questions. I think they're good questions that the field is, I would say not even starting to engage with, but is engaging with, which is really excellent, but it's a long path.As anyone who is a scholar of decolonization will tell you, it doesn't happen overnight. It doesn't happen over a decade. It's sort of a continuous process. So, I think that is where we're going to have to leave it, knowing that there is so much more we could have talked about. But, Gražina, thank you so much.This has been a fascinating conversation. Thank you for joining Baltic Ways.GB: Thank you so much for having me, Ben. It's been a privilege.To ensure you catch the next episode of Baltic Ways, make sure you're subscribed to your podcast feed or wherever you get your shows. Thanks so much, and we'll see you next time.(Image: Facebook | Феміністична майстерня)Baltic Ways is a podcast from the Association for the Advancement of Baltic Studies, produced in partnership with the Baltic Initiative at the Foreign Policy Research Institute. The views and opinions expressed in this podcast are those of the authors and do not necessarily reflect the official policy or position of AABS or FPRI. This is a public episode. If you would like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit fpribalticinitiative.substack.com

Consider the science.    “Wine is a mocker, strong drink is raging: and whosoever is deceived thereby is not wise.”  - Proverbs 20:1 (KJV) 

In this special CSIS crossover episode with Russian Roulette's sister podcast, The Eurofile, Max Bergmann and co-host Donatienne Ruy welcome Tom Wright, senior fellow at Brookings and former Senior Director for Strategic Planning at the United States National Security Council (NSC) in the Biden administration, to discuss his recent article in Foreign Affairs outlining a U.S. strategy for Russia-Ukraine negotiations.  The interview covers the current state of play in negotiations, Trump and Biden's respective strategies toward Europe, and Tom's experience in government on a range of issues, including countering alignment between U.S. adversaries and competitors.  For the complete episode, covering big news in European defense and more, visit The Eurofile

Maria spoke with Kate Bondar and Sam Bendett about their work on the latest drone and artificial intelligence technologies being employed on the battlefield in Ukraine. Read Kate's latest report, "Ukraine's Future Vision and Current Capabilities for Waging AI-Enabled Autonomous Warfare" at CSIS.org.

In this episode, we take you to Moldova, where countless children face the harsh realities of poverty, abandonment, and vulnerability to trafficking. We hear from Anastasia as she shares the powerful story of Dima, a 15-year-old boy once lost in the streets, struggling without a stable home or family support. Known as the most difficult child at the local day center, Dima's life took a dramatic turn when a dedicated mentor stepped in, offering not just guidance but genuine love and belonging.Through simple acts of kindness—sharing meals, providing a safe space, and showing unwavering support—Dima's life began to change. Now, he's not just surviving; he's thriving, even stepping into a leadership role at the center that once fought to keep him from slipping through the cracks.Join us as we explore the impact of consistent love, the power of community, and the transformation that happens when one child is seen, known, and given a chance at a future. This is a story of hope, redemption, and the unseen heroes working to change lives in Moldova.---Watch the interview: https://youtu.be/b-D7g001r_ERead the blog: https://www.thefreedomchallenge.com/blogposts/2025/3/31/resilience-amp-redemption---Want to learn more? The Freedom Challenge US: thefreedomchallenge.comOperation Mobilization USA: omusa.orgInstagram: @freedomchallengeusa / Facebook: @thefcusaSupport the show

"If you feel like something is wrong, trust your intuition. You're not wrong. You're not crazy."  In this compelling episode of the Better Call Daddy podcast, host Reena Friedman Watts sits down with Katya B. Karlova, a passionate advocate for endometriosis awareness and body positivity. Katya shares her harrowing journey of living with endometriosis, a condition that affects 1 in 10 women yet remains shrouded in stigma and misunderstanding. She opens up about the challenges she faced in the medical community, including being dismissed and misdiagnosed for over two decades. As the conversation unfolds, Katya recounts her experiences with wildfires in California, drawing parallels between the devastation of natural disasters and the invisible struggles of those living with chronic illnesses. She emphasizes the importance of advocating for oneself in the healthcare system, especially for women whose pain is often minimized or misunderstood. Katya also discusses the emotional toll of her diagnosis, including the impact on her fertility and the journey to self-acceptance. With her husband by her side, she navigated the complexities of treatment options and the societal pressures surrounding body image. Together, they explore the significance of supportive partnerships in overcoming life's challenges. Reena's dad, Wayne, adds his wisdom to the conversation, reflecting on the broader implications of women's health issues and the need for greater awareness and compassion in the medical field. This episode is a heartfelt reminder of the power of storytelling, connection, and the importance of speaking one's truth. Join us for an enlightening discussion that not only raises awareness about endometriosis but also inspires listeners to embrace their journeys, advocate for their health, and support one another in times of need. (00:00) Reena Friedman Watts: Better Call Daddy Show returns with more daddy drama (01:38) Katya says California wildfires were sparked by drought, no rain (08:42) I just, like, at this point, I just go into evacuation bag (09:47) Instagram uses AI to monitor all of your content, which is frustrating (17:02) During COVID, you started a workout routine and became more confident (22:59) Union was diagnosed with endometriosis last year and underwent four surgeries (29:09) You have to push and advocate for yourself in the healthcare system (35:21) Your husband was supportive of you dealing with endo (39:18) Has endo caused weight gain for you? Absolutely. So weight gain. Has it caused any gastro issues (44:27) Were you passed around the medical community and made to feel crazy (49:26) Someone asked you if birth control affects your fertility and you answered yes (53:29) Moldova is one of the few countries that never recovered from the Soviet Union (01:00:49) Katya is working on a book about endometriosis (01:05:52) Botox can be used for a whole range of pelvic conditions (01:09:35) Better Call Daddy podcast features parenting advice from Alexa's famous dadConnect with Katya:  - Instagram: katya.b.karlova Connect with Reena Friedman Watts: - Website: bettercalldaddy.com  - LinkedIn: Reena Friedman Watts  - Twitter: @reenareena  - Instagram: @Reena Friedman Watts  - Instagram Podcast: @bettercalldaddypodcast  - YouTube: Better Call Daddy Don't forget to like, subscribe, and share this episode with someone who values connection and the importance of advocacy in health! Show notes created by https://headliner.app  

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Max and Maria welcomed Rose Gottemoeller back to the show, to discuss the ongoing negotiations between the U.S., Russia, and Ukraine. As a former American diplomat who has sat across from the Russians to negotiate international treaties, she shared her insights about what she is watching as this process unfolds. This conversation was recorded on Tuesday, March 11, 2025.

Maria was joined by Tinatin Japaridze and Volodymyr Dubovyk to discuss how post-Soviet countries, particularly Ukraine and the states of the South Caucasus, are reckoning with the Trump administration's positions on the war in Ukraine. This conversation was recorded on Friday, March 7, 2025.