Podcasts about Moldova

The Power of the Patch: Serguei Melnik Shares How Nutriband Is Disrupting The Drug Delivery BusinessGuestSerguei Melnik Founder & President Nutriband Ticker: NTRBWebsite:https://www.nutriband.com/Bio:Mr. Melnik has been involved in general business consulting for companies in the U.S. financial markets and setting up legal and financial framework for operations of foreign companies in the U.S.Mr. Melnik advised UNR Holdings, Inc. with regard to the initiation of the trading of its stock in the over-the-counter markets in the U.S., and has provided general advice with respect to the U.S. financial markets for companies located in the U.S. and abroad. From February 2003 to May 2005 he was the Chief Operations Officer and a Board member of Asconi Corporation, Winter Park, Florida, with regard to restructuring the company and listing it on the American Stock Exchange.Mr. Melnik from June 1995 to December 1996 was a lawyer in the Department of Foreign Affairs, JSC Bank “Inteprinzbanca,”, Chisinau, Moldova, and prior thereto practiced law in Moldova in various positions. Mr. Melnik is fluent in Russian, Romanian, English and Spanish.Full bio here: https://www.nutriband.com/team-1/serguei-melnik

AP's Lisa Dwyer reports on the extradition of a leader of a neo-Nazi group.

Max and Maria spoke with Edward Fishman about his bestselling book, Chokepoints: American Power in the Age of Economic Warfare. 

Proteggere e aiutare i bambini ucraini rifugiati in Moldova e allo stesso tempo quelli ucraini che vivono invece in Ucraina con la paura dei bombardamenti: è questo l'obiettivo dell'ong Ai.Bi. Amici dei Bambini in entrambi i Paesi.

pWotD Episode 2935: Eurovision Song Contest 2025 Welcome to Popular Wiki of the Day, spotlighting Wikipedia's most visited pages, giving you a peek into what the world is curious about today.With 214,791 views on Thursday, 15 May 2025 our article of the day is Eurovision Song Contest 2025.The Eurovision Song Contest 2025 is the ongoing 69th edition of the Eurovision Song Contest. It is taking place in Basel, Switzerland, following the country's victory at the 2024 contest with the song "The Code" by Nemo. Organised by the European Broadcasting Union (EBU) and host broadcaster the Swiss Broadcasting Corporation (SRG SSR), the contest is held at St. Jakobshalle, and consists of two semi-finals on 13 and 15 May, and a final on 17 May 2025. The three live shows are presented by Hazel Brugger and Sandra Studer, with Michelle Hunziker joining for the final.Broadcasters from thirty-seven countries are participating in the contest, the same number as the previous two editions. Montenegro returns after a two-year absence, while Moldova, which had originally planned to participate, later withdrew due to economic reasons and the quality of the songs competing in its national selection.This recording reflects the Wikipedia text as of 02:49 UTC on Friday, 16 May 2025.For the full current version of the article, see Eurovision Song Contest 2025 on Wikipedia.This podcast uses content from Wikipedia under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License.Visit our archives at wikioftheday.com and subscribe to stay updated on new episodes.Follow us on Mastodon at @wikioftheday@masto.ai.Also check out Curmudgeon's Corner, a current events podcast.Until next time, I'm standard Geraint.

Comisia Europeană a greșit când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid, înainte de semnarea unui contract uriaș pentru achiziția de vaccinuri. Tribunalul Uniunii Europene trebuia sa transeze dacă mesajele text ar trebui să fie clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate, în numele transparenței.  Încă o dezbatere electorală la care George Simion nu participăGeorge Simion nu participa nici la podcastul influencerului Micutzu, a dat curs invitatiei din aceaata dupa amiaza doar Nicusor Dan. Trei zile pana la alegeri, si discutam despre riscul apariției unei axe Bratislava-Budapesta-București, în eventualitatea alegerii lui George Simion  președinte. Ce implicații ar avea alaturarea Romaniei la aceasta structura in care ii avem pe premierul slovac Robert Fico si pe omologul sau maghiar, Viktor Orban, doi apropiati ai lui Vladimir Putin?Trecutul tumultuos al lui George Simion în Republica MoldovaO zi dupa turul doi al alegerilor prezidentiale, o instanta de la Chisinau va judeca cererea de anulare a interdicției lui George Simion de intrare în Moldova. Despre actiunile intreprinse de cel care avea sa devina liderul AUR discutam in aceasta seara, Simion fiind acuzat că a manipulat proteste, ca a colaborat cu oameni din anturajul oligarhului Vlad Plahotniuc și ca a fost folosit ca un factor de destabilizare. 

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW) - Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media) - Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea) Reset în grotă: Simion se retrage în bula controlată, iar Georgescu agită blugii și bananele (SpotMedia)După turul întâi al alegerilor prezidențiale, George Simion a surprins printr-o prezență sporită în spațiul public, acceptând interviuri și expunându-se mai mult decât o făcuse anterior. Acum pare însă că a apăsat din nou butonul familiar: control total al mesajului și evitarea oricărui risc de erodare în presă.„Simion a revenit la strategia inițială de a nu ieși public în interviuri și dezbateri unde s-ar putea eroda, o strategie pe care – spre surpriza multora – și-a schimbat-o după turul 1. Devenise brusc foarte prezent”, remarcă sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, într-o analiză scurtă publicată pe Facebook.Schimbare nu este întâmplătoare. Este un reset, o recalibrare după o săptămână de ezitări și încercări, care nu i-au adus clar beneficii.Așa se explică și recenta postare video, în care se filmează în timp ce îi admonestează pe reprezentanții postului Digi24 veniți pentru o negociere.Departe de un gest spontan, discursul este clar regizat, cu o regie simplă dar eficientă, și servește perfect narațiunii „noi vs. ei”, „anumite televiziuni sunt împotriva poporului”.În acest context, Călin Georgescu a publicat, luni seară, un mesaj video de 8 minute pe Facebook, fără a face vreo referire la George Simion, în care vorbește despre falsa democraţie, suferință și credință.E un mesaj tipic pentru el, care nu numeşte partide sau politicieni, însă e plin de trimiteri la pământ, rădăcini şi sărăcie. În acest peisaj, Nicușor Dan rămâne, paradoxal, într-o poziție mai vulnerabilă. Fără un adversar direct care să accepte confruntarea în spații neutre, el este forțat să alerge singur după voturi și să genereze singur emoție, într-o campanie unde celălalt joacă exclusiv pe teren propriu, cu regulile proprii.Integral pe SpotMedia.ro.Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW)Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere, scrie jurnalista Sabina Fati.Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost duminică la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara. Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare.Mai mult, pe pagina DW.Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media)Doi foști ambasadori SUA la București,  Adrian Zuckerman (republican) și Mark Gitenstein (democrat), vorbesc despre pericolul alegerii unui candidat extremist în funcția de președinte al Româniiei și îl susțin deschis pe Nicușor Dan. Zuckerman afirmă că Simion este pro-rus și reprezintă o amenințare pentru democrație, în timp ce Gitenstein crede că dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua.Fostul ambasador trimis în primul mandat al președintelui Trump, Adrian Zuckerman, susține că George Simon nu spune adevărul atunci când susține că adminstrația Trump a sancționat politic România cu excluderea din programul Visa Waiver din cauza anulării primului tur al alegerilor din noiembrie anul trecut. ”E o rușine fără seamăn. Așa că să-i fie rușine domnului Simion. Ce spune el nu este adevărat”, a declarat Zuckerman pentru G4Media.Fostul ambasador trimis de administrația Biden în România, Mark Gitestenin este de părere că ”alegerea este clară”: ”Aveți un candidat eurosceptic, anti-NATO, declarat persona non grata în Ucraina și Moldova, adept al teoriilor conspirației privind Covid-ul, ostil presei și fără experiență semnificativă în guvernare. Pe de altă parte, îl aveți pe actualul primar al Bucureștiului, aflat la al doilea mandat, care a scos orașul din faliment, a reformat transportul public cumpărând 350 de autobuze noi și a început să modernizeze sistemul de încălzire, o funcție esențială pentru cetățenii orașului. Aveți un manager competent, liber de acuzații de corupție, care știe să facă guvernul să lucreze pentru cetățeni”.Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea)George Simion este liderul partidului de extremă dreapta AUR, însă el nu practică un extremism în forma clasică a termenului, așa cum apare definit în cărțile de politologie sau așa cum a experimentat România de-a lungul istoriei. Ideologia sa este, mai degrabă, un amalgam de idei suveraniste, naționaliste și populiste, combinate cu o doză uriașă de oportunism politic, a precizat pentru Libertatea prof. Bogdan Bucur, sociolog și istoric în cadrul SNSPA București. Istoricul Bogdan Bucur consideră că George Simion – așa cum singur se laudă – este artist în a arunca cu vorbe. Și doar atât. Să ne amintim doar de casele în valoare de 35.000 de euro pe care le promitea înainte de alegeri și despre care acum a spus că n-au fost decât o strategie de marketing. Evident, continuă specialistul, pe același principiu s-ar putea răzgândi și în alte privințe. Prin urmare, Simion se face frate cu dracul cât să treacă puntea. Însă asta nu înseamnă că ceea ce spune el nu trebuie luat în serios. Dimpotrivă!

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

PRESS REVIEW – Monday, May 5: Romania's "Trump fanboy" presidential candidate crushes his rivals in the first round of elections. That victory comes despite an "anti-Trump bump" in elections in Australia, Canada and Singapore. Also, billionaire rapper P. Diddy's sex crimes trial begins in New York. French Prime Minister François Bayrou suggests a referendum to decide on how to finance France's public debt. Finally, Sweden's moose migration livestream ends after three weeks. We begin with reactions to the victory of George Simion, the pro-Trump candidate in Romania who cruised to victory in the first round of elections this weekend. Simion picked up nearly 40 percent of votes but he will face a second round of voting on May 18, Romanian daily Libertatea reports. Simion will face the centrist candidate and mayor of Bucharest Nicusor Dan. Another Romanian news site, Spot Media, reminds us that the presidential elections were annulled last December amid fears of Russian interference. For the website, Simion's victory could also stem from voter frustrations around that annulled vote and the chaotic campaigns of pro-European candidates this time round.In the foreign press, there is a lot of focus on the 38-year-old Simion himself. Politico calls him the hard-right Romanian election winner and "Trump fanboy". The website explains that Simion founded the Alliance for the Union of Romanians party (AUR) some years ago. The party gained popularity during Covid when it tapped into anti-science sentiment and fanned conspiracies about vaccines online. Simion was banned form entering Ukraine last year for anti-Ukrainian activities. He has also been repeatedly banned from Moldova for endangering national security. He has threatened to break EU laws he doesn't agree with, but insists Romania should be part of the bloc.It was certainly a weekend of elections, as The New York Times notes. In Australia, it was a completely different outcome as incumbent Labor Prime Minister Anthony Albanese came out on top. This follows the same trend as Canada's recent election. In Singapore, the argument for stability in times of turmoil also helped the incumbent PM Lawrence Wong this weekend: while his victory was not a shock, it reflects an "anti-Trump bump" taking place. This is, however, also counteracted by the far-right gains in Romania and in the UK's local elections. For the paper, it's proof of Trump's complex impact on world politics.In other news, billionaire rapper P. Diddy's sex crimes trial opens this Monday in New York. As TMZ notes, the trial will feature testimony from star witness Cassie Ventura. She filed a civil lawsuit against the billionaire rapper back in 2023 accusing him, among other crimes, of rape and human trafficking. A key piece of evidence in this trial will be the shocking video showing Diddy beating up Cassie in a hotel hallway, which was published by CNN last year. USA Today notes that the trial also coincides with the annual celebrity fashion ball, the Met Gala. Back in 2023, Diddy graced the red carpet of the Met Gala. This year, he will be kilometres away from the party as he faces the first day of his trial. He faces life in prison if found guilty of five counts of sex trafficking, racketeering and transportation to engage in prostitution.Here in France, Prime Minister François Bayrou has suggested a referendum to decide on how to finance France's soaring public debt. For many of the French papers, it's a surprising proposal. For one local paper, Le Télégramme, it's a rather "funny idea". Right-wing daily L'Opinion says it's a well-intentioned idea, but very difficult to apply. L'Opinion sees some ulterior motives too. The paper views the referendum as a way for the prime minister to transfer the problem of French public debt onto President Emmanuel Macron's shoulders.Finally, a 24-hour live stream of the Great Moose Migration in Sweden has come to an end. For three weeks, millions of people have tuned into 478 hours of footage from Sweden's national broadcaster of moose crossing rivers and thawed forests to their summer pastures. It's part of a "slow TV" trend that first took off in 2009, when Norway's broadcaster aired a real-time seven-hour train journey between Oslo and Bergen. More recently, Netflix has seen wild success with hours-long videos of wood burning in a fireplace in real time! You can catch our press review every morning on France 24 at 7:20am and 9:20am (Paris time), from Monday to Friday.

Max and Maria welcome Michael Kimmage back to the show to provide his analysis of the ongoing U.S.-led negotiations to achieve a ceasefire in Ukraine. This conversation was recorded on Wednesday, April 30, 2025. "What if America Abandons Ukraine?" by Liana Fix and Michael Kimmage (Foreign Affairs, May 2025). "The Zeitenwende Is Real This Time," by Michael Kimmage and Sudha David-Wilp (Foreign Affairs, April 2025).

Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. Andrei Curăraru: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?Mihai Isac: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ukrainians have resisted Russia's aggression for years. Since the full-scale invasion of their country in 2022, Ukrainian women in particular have taken on important roles on the frontlines, in civil society, and at home. Gražina Bielousova's research examines how Ukrainian leftist feminists advocate for their causes at home and abroad, facing distinct challenges as they attempt to defend their country. The Ukrainian case is also distinct from Latvia and Lithuania, whose organizing takes on different shapes for the same cause. Bielousova joins Ben Gardner-Gill to explain these interactions and discuss the ongoing process of decolonization in Baltic Studies.Transcript Ben Gardner-Gill: Hello, and welcome to Baltic Ways. I'm your co-host, Ben Gardner-Gill. Today we're talking with Gražina Belousova. Gražina is a feminist scholar of race, religion, and gender in post-Soviet Europe. She earned her PhD from Duke University in 2022. Currently, she is a postdoctoral scholar at Vilnius University's Institute of International Relations and Political Science and a researcher at Vytautas Magnus University.Her current research project focuses on leftist feminisms in East Europe in light of Russia's war against Ukraine, which will culminate in her first book, What's Left of Feminism in East Europe.Gražina, welcome to Baltic Ways.Gražina Belousova: Thank you so much for having me, Ben.BGG: So let's kick off by just hearing a little bit more about your background. I know you finished your PhD pretty recently. Could you tell us a little bit more about how you got into academia, sort of your research interests, and what you're working on at the moment?GB: Right. Yes, I just defended my PhD in 2022. It's hard to believe that it's been nearly three years now. In my PhD, I focused on historical matters. My PhD was in religion and cultural anthropology. And one of the things that I found missing when I was trying to theorize the part of the world that I call home and that most of the world calls Eastern Europe—I realized that I was lacking a solid theory that would bridge economics, anthropology, and religious studies.I wanted to understand how religious difference, especially perceived religious difference, played a role in creating the space that we call Eastern Europe today. And that took me to 18th and 19th century travel writings by Western travelers, oftentimes who were on an official mission, to the edges or to the depths of the Russian Empire.So I've read a lot of ambassadors' letters. I've read a lot of dispatches from St. Petersburg and Moscow, trying to understand how Westerners thought about that religious difference and how that thinking structured their understanding of what this place was and why it was different. What I tried to argue is actually that perceived religious difference was at the root of thinking of Eastern Europe as something different.Now, when I chose to embark on that topic, I had to put another topic aside, which was the question of very contemporary matters, the question of leftist political thought and feminism. At that point, it felt to me more pertinent to write the kind of theory that I felt was missing. When I was given the opportunity to pursue a postdoctoral position at Vilnius University Institute of International Relations and Political Science, I pitched this idea to them.And we very quickly pulled together the application. And the next thing I knew, I was embarking on a project on leftist feminisms in Eastern Europe in light of the war in Ukraine. So, the path was windy, but here I am today, knees and elbows deep, in the project on leftist feminism.BGG: Wonderful. I mean, a windy path is going to be familiar to so many people listening.So, no surprise and no surprise as well that the full-scale Russian invasion of Ukraine has really impacted your work and your life as it has for many of us. So tell us a little bit more about that.Over the last three years, we've been watching and seeing the horrors in Ukraine. From your perspective, from your academic work, what are some of the main things that you're looking at?GB: One of the things that I'm particularly interested in is the way that groups that are on the edges of society, on the margins of society, such as leftists, such as feminists, and especially leftist feminists—when the two come together and try to articulate their social and political vision and explain to themselves and to their fellow compatriots and oftentimes foreign donors, in my case, also Western leftist feminists, their relevance, how they're trying to articulate their position.War has a penchant for heightening nationalist tendencies. And this is not some kind of particular Eastern European pathology. War anywhere is going to produce these results. That is normal. People defend themselves and articulate themselves on the basis on which they're being attacked, on the basis on which they're being bombed.So this is what we are seeing in Ukraine. Leftism in Eastern Europe, because of the Soviet past, is often associated with Soviet nostalgia. Feminism, on the other hand, is oftentimes seen as something antithetical to national identity, something that is imported from the West, and something that either has no relevance or can be dangerous, especially when questions of national unity, questions of national defense come about.That is one of the reasons why I embarked on this journey, and this is one of the reasons why Ukraine had to be part of this picture. Because while the other countries that I'm looking at—Lithuania, Latvia, Poland, and Moldova—experience the threat of invasion, Ukraine is under attack.And one of the things that I'm finding is that Ukrainian leftist feminists are incredibly resourceful and incredibly gifted at articulating their relevance.One of the things that I'm going to say that stems from that understanding of leftist feminism that's erroneous, but that's pervasive, is that Ukrainian leftist feminists do not debate the legitimacy of the Ukrainian state. What is in question is the way things are happening under the conditions of war.The questions of most vulnerable people—so questions of what happens with people with disabilities, questions of what happens to single mothers, questions of what happens to the elderly people who are maybe unable to evacuate, questions of what happens to the working class people—all of these things are at the forefront of their minds. They're trying to be the advocates of their pleas to the larger society, while at the same time trying to articulate Ukraine's right to self-defense to Western leftist feminists.BGG: So they have both this tension, maybe tension is the wrong word, tell me if it isn't, but they have this tension internally where they're trying to advocate for what they see as justice or what is right with a domestic audience who, understandably, may be more frequently focused on what's happening at the front lines.And then there's also this international question, the foreign audience for these Ukrainian leftist feminists, who have a very different perspective on the Russia-Ukraine conflict. And I specifically use that verbiage instead of Russia's invasion of Ukraine because they're going to think about it very differently.So let's split those out a little bit, and I want to start with the domestic. You talked about the advocacy of these leftist feminists for the most marginalized groups in society, for those who are most vulnerable.In your view, where have they been most successful, perhaps? Where have they seen actual progress happen from their advocacy?GB: One of the things that immediately comes to mind, and many of my interlocutors were directly involved with, is the nurses' movement–the unionization and self-organization of the nurses.There is a movement called Be Like Nina, referring to one of the nurses seen as a pioneer of resisting exploitation. And, of course, under the conditions of war, the labor of nurses is incredibly valuable and needed, but not always appropriately compensated. This is what we can call essential labor, especially when we talk about the front lines, where people are wounded.Many of them are wounded very badly on a daily basis. However, there are other things that are happening in the background as well. While a lot of the resources are pulled to the front, there are people who are experiencing regular daily struggles with their health. And the nurses are being stretched very thin.And this was something that was really amazing to me. This was really one of the very few instances where I saw academics who are leftist feminists actually touching the ground with their ideas: where they got involved with helping the nurses organize, but not taking the center stage, where they acted as support, as a resource, but not overtaking the movement, rather creating the conditions under which nurses themselves could articulate what it was that they needed, what their goals were.And that was incredibly impressive to me because healthcare is severely underfunded across the whole region, and to achieve such tangible goals as wage increases and regulations that empower nurses to do their job was truly impressive. With every conversation with a woman—because I specifically talk only to women—I just felt sheer amazement, because this is so contrary to so many imaginations of what civil society, self-organization, or networks are like in Eastern Europe.This is so contrary to what some have called ‘uncivil' society. What is happening is really self-organization and civil society at its best, organized by women who are oftentimes stretched very thin, not just at work, but also at home, women whose husbands are potentially on the front lines.So to me, I really cannot think of anything else that, in terms of real life impact and in terms of transforming people's lives, has been grander (I'm going to go for that word) than this.BGG: That's remarkable, and thank you for bringing that. I had very little idea of this progress and this happening.So you use the term civil society, which I think is quite apt, and Western conceptions of civil society in the region that we call Eastern Europe can be highly misguided. Let's just put it like that. I think back to a webinar that the Association for the Advancement of Baltic Studies (AABS) hosted on Ukrainian civil society, democratization, responses to the war, and we have this comparative Ukrainian and Baltic perspective, where we looked at how Ukrainian civil society was responding.We looked at how Baltic civil society was responding, and you're doing something similar in your research here. You're looking at Latvia and Lithuania as two of the other case studies, in addition to Poland, Moldova, and, of course, Ukraine. One thing that I think we can all observe just from watching the news, let alone being in the countries as well, is that civil society across the region has had this really robust response in the last few years.So could you speak a little bit more to that in the comparative cases outside of Ukraine that you're looking at in your research, especially Latvia and Lithuania?GB: For sure. I think that in order to theorize civil society and the region in general, we need better theory than has been used often to talk about civil society at large.Here, for example, I'm thinking about Emily Channel Justice and her work and the way that she articulates the notion of self-organization. The way that she thinks about Ukraine, especially in the context of Maidan. The way that it left a self-organization, but that can be applied also to any form of civil society, regardless of ideology, is really a network of decentralized, self-organized people's groups.If you were to look for some kind of central organizing pattern, or some kind of centralized way of doing things, most likely you're not going to find it because it's based on personal network, connections, and localized issues. And I think that's definitely something that I'm seeing in Ukraine.One of the things that I'm seeing in Lithuania and Latvia is that it's going to differ slightly because there are going to be more central organizing figures. If we talk about organizing support for Ukraine, one of the things that we're going to see is that people are going to point to nationwide initiatives.Right now in Lithuania, there is an initiative called Radarum, which is a play on words, on radar and on darom, which is a Lithuanian word for let's do it. And it's a nationwide initiative to collect funds to purchase drones and anti-drone equipment for Ukraine. And there are particular faces that we associate with this initiative.National television is running ads for it. So there's a little bit more of a centralized sense to it. But once again, I would say that this is the mainstream way of organizing civil society, which, of course, with Westernization, has taken on some of the patterns that are similar to the West.If we look towards the left, we're going to see very much that it is self-organized, small groups of people who take different initiatives, such as raising funds for medical care, such as raising funds for queer people in Ukraine. So the more mainstream we go, the more patterns that are akin to those that we see in the West we're going to see.That is also going to be true in Latvia. The further left we go, the more organic, grassroots, self-organized cells of people we're going to find who participate in smaller, less visible initiatives. So that's probably the best way that I can explain the difference.BGG: Got it. We see this distinction of centralization and decentralization.One could consider these different types of movements organic in their own ways, but different in different ways. When one thinks of leftist organizing, which has a long and rich history, organic is sort of one of the key words.It's perpetual, and these society-wide initiatives, like what's currently going on in Lithuania, that we've seen across other countries over the last few years, are maybe a little bit less frequent and less common. So there's an important distinction there.So I want to pivot to the international dimension of how the Ukrainian leftist feminists are talking, especially with Western counterparts. And by Western, we mean Western Europe. We mean American and Canadian. We mean Western, as in not Eastern Europe. So could you talk a little bit about the challenges they're facing there?I think I alluded to it earlier. You alluded to it earlier, but could you dive a little bit more into that discourse, that dialogue between the Ukrainians and their counterparts?GB: This is the main point of contention. What does it mean to be leftist? How much does local experience shape being leftist?What is the relationship of the left to the national question? And I think this is where we are seeing the real tension. Underlying this tension, of course, is the question of Russia. Let me try to unpack this. And I'm going to start from the other end than I listed, which is with the question of Russia.Eastern European in general, and Ukrainian in particular, leftist feminists have a very different understanding as to what Russia is in terms of geopolitics than the Western counterparts are going to have. This stems from very different histories. Western leftism—especially the new wave of leftism that arose in the sixties and the seventies—in many ways has redefined itself not just through the questions of class, which I would argue were lost to some extent. They lost their centrality.And they redefined themselves through the anti-colonial, anti-racist struggle. And that struggle was particularly important because after the fall of the formal colonial system, the colonial patterns of economic exploitation, of social exploitation, of brain drain still very much persisted. And naming that and defining themselves against Western neoimperialism or neocolonialism in the Global South was one of the most defining features of the Left, both in the Global South and in the West. Now, Russia at that time had positioned itself as the ally of the colonized countries. And some of it was pure show, and some of it was actual money, resources, and help that were sent, for example, to Angola. And that made a real difference. Whether that was genuine concern for the colonized people or whether that was an ideological tool is a matter of debate.Whatever it was, it had a profound impact on the way that Western leftists relate to Russia. They continue to see Russia out of that tradition, in many ways, as an ally against Western capitalism and imperialism. Their empire, against which they define themselves, continues to be in the West, and oftentimes is seen as centered on the United States.The empire against which we define ourselves in Eastern Europe is Russia, because Russia was the colonizing power in a very real sense in the region. It was our empire that subjugated us. It was the colonial power that engaged in just about every single practice in which any colonial power engages in the region.For us, if we think outside of ourselves, Russia continues to be the colonial power in the way that it relates to Central Asia, in the way that it relates to the indigenous people of Siberia, in the way that it continues to conduct business. So both the left in the West and the left in the East continue to define themselves against the empire, but disagree on who the empire is.The fundamental difference is the question of Russia. Because of the way that Western leftists, and particularly Western leftist feminists, have been taught to see the world, the way that they have been habituated to see the world, they're unable to see Russia as an aggressor. They're unable to change their narrative about how NATO might act.And of course, the criticisms of continued Western abuses of power, especially when they center on the United States—such as Afghanistan or such as Iraq, but also here in the European context, intra-European context, Serbia is another context in which that comes up—are highly debatable questions, but they're seen a certain way. They're understood in a certain way by Western leftists. And because of Russia's criticism of the West, Western leftists see it as a natural ally, or at least as an equally guilty party.BGG: That's a really great explanation. I think the way that you've laid that out makes a lot of sense.It also harkens back to where I want to bring this, which is the debate that has been going on in Baltic studies and other academic fields, especially those focusing on the region, about thinking about Baltic history in particular as a colonial history and thinking about what it means to decolonize Baltic studies as a field, to decolonize our academic thinking. There have been a lot of discussions.I know that we were in the same room at the AABS panel at Yale last year on that fantastic panel about decolonization. Where do you think this leads with regard to your research specifically? There's already this trend in this field. I get the sense that you are an advocate and moving forward in land seeking for the field as a whole to move in that direction.What do you think the next steps are? What paths do you think could be taken? What do people need to be thinking about that they may not already be thinking about?GB: Well, I think for me, the key question when we are talking about Baltic studies and decolonization is what is it that we talk about when we talk about decolonizing Baltic studies or Baltic countries?Because I think sometimes we're talking about four different things. We are talking about the question of colonialism and coloniality. That's one. We are talking about imperialism, Russian imperialism, and Russian imperiality. We are talking about Russification and what it means to de-Russify. And we are also talking about Sovietization and what it means to de-Sovietize.And I would argue that while these four concepts are very much interrelated, they have very different agendas. So, I think it's a question of definitions. How do we define what our agenda is? Which of the four do we have in mind when we talk about decolonizing Baltic countries, Baltic studies, or anything else?And I would say that each of the four has its place and is significant. But the flip side of that, especially if we stay with the question of decolonization, is the question of Western theory, practice, and scholarship as it relates to Baltic studies. Because if we go back to the early questions in the conversation of what is civil society and whether there is a civil society, Baltic countries and the region as a whole are pathologized.Because the concept of what civil society is, or is not, was based on Western understandings and Western practices. And it rendered civil society in the region invisible. In what ways does the production of scholarship and knowledge about the region continue to be based in very unequal power relationships, in such a way that it continues to pathologize the region?And these are very uncomfortable questions, because much like, you know, in the late eighteenth century when the Lithuanian Polish Commonwealth was divided between the three powers, we're facing the same question: Who is our ally? Because we have learned that Russia is definitely not, but the West is also a problematic ally.This is where I think the question of what it means to center the study of the region in the theory, in the practice, in the questions that actually originate from the ground up, are so important. And I'm not ditching all Western scholarship out the window. That would be throwing the baby out with the bathwater.But I'm saying, what does it mean to balance? What does it mean to center? What does it mean to change the parameters of the conversation?BGG: Those are some weighty questions. I think they're good questions that the field is, I would say not even starting to engage with, but is engaging with, which is really excellent, but it's a long path.As anyone who is a scholar of decolonization will tell you, it doesn't happen overnight. It doesn't happen over a decade. It's sort of a continuous process. So, I think that is where we're going to have to leave it, knowing that there is so much more we could have talked about. But, Gražina, thank you so much.This has been a fascinating conversation. Thank you for joining Baltic Ways.GB: Thank you so much for having me, Ben. It's been a privilege.BGG: Thank you for listening to this episode of Baltic Ways, a co-production of the Association for the Advancement of Baltic Studies and the Foreign Policy Research Institute (FPRI). A note that the views expressed in this and every Baltic Ways episode do not necessarily reflect those of AABS or FPRI.To ensure you catch the next episode of Baltic Ways, make sure you're subscribed to your podcast feed or wherever you get your shows. Thanks so much, and we'll see you next time. Get full access to FPRI Insights at fpriinsights.substack.com/subscribe

Ella reveals that she was left devastated after finally meeting Johnny. Rebecca follows Zied after she suspects he may be cheating. Andrei tries to convince Elizabeth to move to Moldova. Tyray contemplates weight loss surgery.If you like the song, Only Ashes, you can listen here:Podsafe Music Directory: https://worldpodcast.network/podcasts/podsafe-music/culturenoise-music-only-ashes/Please rate and subscribe to our podcast. You can rate us at either Apple Podcasts, https://podcasts.apple.com/us/podcast/realitea-times-two/id1689517536 or spotify, https://open.spotify.com/show/7rInYf1BD8YiFeCeOOx8gI. I will also start reading your 4 or 5-star ratings on the air!Patreon is here!!! Go join the Patreon at https://patreon.com/RealiteaTimesTwo?If you like us, please share with your friends.Please visit and follow us on:Facebook: https://facebook.com/realiteatimestwoIG: https://instagram.com/realiteatimestwoThreads: https://www.threads.net/@realiteatimestwoTwitter/X: https://twitter.com/RealiteaxTwoPod Tik Tok: https://www.tiktok.com/@realiteaxtwopod?lang=en Bluesky: https://bsky.app/profile/realiteatimestwo.bsky.social You can also e-mail us at realiteaxtwo@hotmail.com. If you want to be a guest on the podcast, please e-mail at us at the above e-mail and please put in the subject line "Guesting on Your Podcast". Please also mention which show you would prefer to guest on.You can find us on Youtube at https://www.youtube.com/@realiteatimestwoFind us on Discord at realiteaxtwoFollow us on Reddit at https://www.reddit.com/r/realiteatimestwopod/ I got a new website!!!! Visit https://realiteatimestwo.podcastpage.io/?v=zzea where you can listen to the episodes, review the podcast and so much more!!Listen to my new podcast with my friend Mikel called "Next Take Podcast" at the below YouTube link at: www.youtube.com/@NextTakePodcast/featured or by going to our website www.solo.to/nexttakepodcast Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

If you've ever delayed creating content because you weren't "camera ready," or felt frustrated because your style doesn't match your success - this episode is for you. Personal stylist and embodiment coach Anna Rova reveals the shocking 80/20 wardrobe statistic that's holding entrepreneurs back, and shares her powerful journey from communist Moldova (where standing out was not encouraged to say the least) to helping personal brand entrepreneurs align their style with their success.Learn why 93% of communication is non-verbal, how to be camera ready without stress, and the mindset shifts needed to elevate your brand through authentic style. Plus, discover why the excuses you're telling yourself about style are actually costing you opportunities.Key takeaways:• Why style matters for business success• How to shift your mindset around personal style• The real impact of appearance on brand authority• Why waiting to work on your style is costing you clients

 Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă) - Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) - Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW) - Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia) Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă)Europa Liberă a analizat performanțele postărilor principalilor cinci candidați la fotoliul de la Cotroceni pe platformele sociale în perioada 1 martie - 23 aprilie.George Simion are cele mai puține postări pe Facebook (84), dar a strâns cele mai multe reacții (4,02 milioane). La fel și pe TikTok – 44 de postări și 3,79 milioane de interacțiuni.Campionul interacțiunilor pe Instagram este Victor Ponta, cu 4,48 de milioane la 214 postări.Pe YouTube, cel mai bine au fost primite clipurile postate de Crin Antonescu, 57 la număr, care au adunat 14,7 milioane de interacțiuni.Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este marcată de un val fără precedent de dezinformări virale pe rețelele sociale, spun experții de la Funky Citizens, într-un raport publicat recent.Conținuturi manipulate, conturi false și narațiuni conspiraționiste amenință integritatea dezbaterii publice și credibilitatea procesului democratic. Experții și instituțiile trag un semnal de alarmă: ne confruntăm cu o „infodemie electorală” în toată regula. Simion, contract de 1,5 milioane de dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA / Vezi contractul (G4Media)Liderul AUR, George Simion, a aprobat semnarea unui contract de 1,5 milioane dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA, în cadrul unor interviuri și întruniri cu oficiali americani. Contractul semnat în 18.04.2025 prevede o campanie de lobby care să-i asigure lui Simion sprijin din partea unor personalități americane cu notorietate, promotoare mai ales ale curentului MAGA. Suma cheltuită ar proveni din banii pe care AUR îi obține din subvenția plătită de statul român partidelor parlamentare. AUR neagă informațiile și acuză o dezinformare. G4Media prezintă documentul.De asemenea G4Media a publicat în premieră interviul pe care George Simion i l-a dat lui Steve Bannon (unul dintre foștii consilieri ai lui Trump), interviu în cadrul căruia Simion a făcut mai multe declarații aiuritoare despre faptul că el e candidatul „ales” și că sistemul ar vrea să-l elimine prin orice mijloace, chiar și prin „asasinare”. El a lăsat să se înțeleagă că în Românie sunt fraudate alegerile electorale. Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) Cu toate că, din cauza multor estimări greșite, încrederea în rezultatele sondajelor de opinie din perioada dinaintea urnelor este scăzută, putem însă observa că în rândul candidaților cu agendă pro Vest – și anume Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi – s-au ascuțit atacurile, semn că între acești trei candidați competiția pentru intrarea în turul 2 ar putea fi foarte strânsă.Crin Antonescu trebuie să explice momentul 2012 – suspendarea lui Traian Băsescu, consideră jurnalista Sidonia Bogdan.Crin Antonescu este dator să revină public la acel moment și să explice dacă își menține argumentația politică pe care o împărtășea la momentul suspendării sau dacă își reevaluează pozițiile pe care le-a avut în anul 2012. Dacă nu recunoaște greșelile politice luate de USL în anul 2012, calitatea de președinte cu viziuni democratice a lui Antonescu este puternic șubrezită. Mai multe, în ziar. Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW)Relațiile cu Republica Moldova fac parte din toate pachetele electorale ale prezidențiabililor români, fiindcă toți candidații speră să culeagă voturi de dincolo de Prut. Despre unire se vorbește tot mai puțin, constată jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Primarul general al capitalei, candidat la președinție susținut de USR, a spus într-un interviu pentru Moldova 1 că „și-ar dori azi unirea cu R. Moldova”, chiar azi, și că „decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state”. Republica Moldova așteaptă cumva cu sufletul la gură să vadă cine va veni la Cotroceni, fiindcă banii din România sunt cu adevărat importanți pentru Chișinău și pentru că susținerea politică a Bucureștiului e vitală. La Chișinău, Nicușor Dan se bucură de oarecare simpatie, dar nu e văzut ca o soluție, din simplul motiv că nu are în spate forțe politice care să asigure continuitatea în politica bilaterală, în vreme ce George Simion e considerat un instrument al Moscovei.  Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia)Ca să nu ne mai lovească trenul în 4 mai așa cum ne-a lovit în 24 noiembrie, ar trebui să încercam să ieșim puțin din starea de hipnoză electorală creată de lozinci în bulele noastre pentru o excursie virtuală în alte bule sau, ideal, fizică în zone sociale complet diferite de ale noastre.Realitatea la firul ierbii este intrarea practic sigură, fără vreun cataclism politic imprevizibil, a lui George Simion în turul al doilea, chiar mai consolidat decât o arată sondajele. Iar poza de la Înviere alături de Călin Georgescu i-a dat o validare esențială.Votează cu Simion electoratul AUR, cea mai mare parte a electoratului lui Georgescu, care a luat și din PSD, și din PNL, chiar și din UDMR. Să nu uităm că satele românești depopulate se regăsesc în diaspora captată masiv de extremiști, care influențează masiv și ce a rămas acasă.Plus o categorie interesantă, aceea a furioșilor care vor să pedepsească oferta politică foarte proastă. Adică votează cu Simion „de-al naibii”, cum ar veni.Continuarea pe pagina SpotMedia.

Maria spoke with journalist Keith Gessen and scholar Bryn Rosenfeld about their work trying to make sense of Russian public opinion towards the war in Ukraine, and what it means for our understanding of Russian society today.

Comisia Europeană susține că giganții IT Apple și Meta au încălcat legislația Uniunii Europene. Apple a primit o amendă de 500 de milioane de euro pentru clauze abuzive în magazinul său de aplicaţii App Store, în detrimentul furnizorilor de aplicaţii şi al clienţilor acestora.  La rândul ei, Meta va trebui să plătească 200 de milioane de euro pentru încălcarea unei norme care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.Sunt primele sancţiuni impuse în temeiul noului Regulament european privind pieţele digitale (DMA), care a intrat în vigoare anul trecut pentru a pune capăt abuzului de poziţie dominantă de către giganţii din domeniul tehnologiei.Negocieri de pace eșuate la LondraMarea Britanie anunță că „nu va abandona niciodată Ucraina”, după ce SUA au amenințat că vor abandona discuțiile de pace.Șefii diplomației americane, franceze, britanice și ucrainene ar fi trebuit să se reunească, miercuri,  la Londra. Întâlnirea a fost anulată însă pe ultima sută de metri.Ucraina a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite, iar secretarul de stat Marco Rubio nu a mai venit în capitala britanică. JD Vance, vicepreședintele SUA, a declarat miercuri că Rusia și Ucraina ar trebui să accepte propunerea de pace a SUA, altfel Washingtonul „se va îndepărta” de la discuții.Pod de flori inaugurat la UngheniMoment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Sâmbătă, 26 aprilie, începe construcția primului pod rutier peste Prut, după căderea comunismului. În Ungheni va avea loc Festivalul ”Podul de Flori”.Autoritățile susțin că lansarea construirii acestui pod reprezintă consolidarea relațiilor frățești dintre România și R.Moldova.  

Ukrainians have resisted Russia's aggression for years. Since the full-scale invasion of their country in 2022, Ukrainian women in particular have taken on important roles on the frontlines, in civil society, and at home. Gražina Bielousova's research examines how Ukrainian leftist feminists advocate for their causes at home and abroad, facing distinct sets of challenges as they attempt to defend their country. The Ukrainian case is also distinct in comparison to Latvia and Lithuania, whose organizing takes on different shapes for the same cause. Bielousova joins Ben Gardner-Gill to explain these interactions and discuss the ongoing process of decolonization in Baltic Studies.TranscriptBen Gardner-Gill: Hello, and welcome to Baltic Ways. I'm your co-host, Ben Gardner-Gill. Today we're talking with Gražina Belousova. Gražina is a feminist scholar of race, religion, and gender in post-Soviet Europe. She earned her PhD from Duke University in 2022. Currently, she is a postdoctoral scholar at Vilnius University's Institute of International Relations and Political Science and a researcher at Vytautas Magnus University.Her current research project focuses on leftist feminisms in East Europe in light of Russia's war against Ukraine, which will culminate in her first book, What's Left of Feminism in East Europe.Gražina, welcome to Baltic Ways.Gražina Belousova: Thank you so much for having me, Ben.BGG: So let's kick off by just hearing a little bit more about your background. I know you finished your PhD pretty recently. Could you tell us a little bit more about how you got into academia, sort of your research interests, and what you're working on at the moment?GB: Right. Yes, I just defended my PhD in 2022. It's hard to believe that it's been nearly three years now. In my PhD, I focused on historical matters. My PhD was in religion and cultural anthropology. And one of the things that I found missing when I was trying to theorize the part of the world that I call home and that most of the world calls Eastern Europe—I realized that I was lacking a solid theory that would bridge economics, anthropology, and religious studies.I wanted to understand how religious difference, especially perceived religious difference, played a role in creating the space that we call Eastern Europe today. And that took me to 18th and 19th century travel writings by Western travelers, oftentimes who were on an official mission, to the edges or to the depths of the Russian Empire.So I've read a lot of ambassadors' letters. I've read a lot of dispatches from St. Petersburg and Moscow, trying to understand how Westerners thought about that religious difference and how that thinking structured their understanding of what this place was and why it was different. What I tried to argue is actually that perceived religious difference was at the root of thinking of Eastern Europe as something different.Now, when I chose to embark on that topic, I had to put another topic aside, which was the question of very contemporary matters, the question of leftist political thought and feminism. At that point, it felt to me more pertinent to write the kind of theory that I felt was missing. When I was given the opportunity to pursue a postdoctoral position at Vilnius University Institute of International Relations and Political Science, I pitched this idea to them.And we very quickly pulled together the application. And the next thing I knew, I was embarking on a project on leftist feminisms in Eastern Europe in light of the war in Ukraine. So, the path was windy, but here I am today, knees and elbows deep, in the project on leftist feminism.BGG: Wonderful. I mean, a windy path is going to be familiar to so many people listening.So, no surprise and no surprise as well that the full-scale Russian invasion of Ukraine has really impacted your work and your life as it has for many of us. So tell us a little bit more about that.Over the last three years, we've been watching and seeing the horrors in Ukraine. From your perspective, from your academic work, what are some of the main things that you're looking at?GB: One of the things that I'm particularly interested in is the way that groups that are on the edges of society, on the margins of society, such as leftists, such as feminists, and especially leftist feminists—when the two come together and try to articulate their social and political vision and explain to themselves and to their fellow compatriots and oftentimes foreign donors, in my case, also Western leftist feminists, their relevance, how they're trying to articulate their position.War has a penchant for heightening nationalist tendencies. And this is not some kind of particular Eastern European pathology. War anywhere is going to produce these results. That is normal. People defend themselves and articulate themselves on the basis on which they're being attacked, on the basis on which they're being bombed.So this is what we are seeing in Ukraine. Leftism in Eastern Europe, because of the Soviet past, is often associated with Soviet nostalgia. Feminism, on the other hand, is oftentimes seen as something antithetical to national identity, something that is imported from the West, and something that either has no relevance or can be dangerous, especially when questions of national unity, questions of national defense come about.That is one of the reasons why I embarked on this journey, and this is one of the reasons why Ukraine had to be part of this picture. Because while the other countries that I'm looking at—Lithuania, Latvia, Poland, and Moldova—experience the threat of invasion, Ukraine is under attack.And one of the things that I'm finding is that Ukrainian leftist feminists are incredibly resourceful and incredibly gifted at articulating their relevance.One of the things that I'm going to say that stems from that understanding of leftist feminism that's erroneous, but that's pervasive, is that Ukrainian leftist feminists do not debate the legitimacy of the Ukrainian state. What is in question is the way things are happening under the conditions of war.The questions of most vulnerable people—so questions of what happens with people with disabilities, questions of what happens to single mothers, questions of what happens to the elderly people who are maybe unable to evacuate, questions of what happens to the working class people—all of these things are at the forefront of their minds. They're trying to be the advocates of their pleas to the larger society, while at the same time trying to articulate Ukraine's right to self-defense to Western leftist feminists.BGG: So they have both this tension, maybe tension is the wrong word, tell me if it isn't, but they have this tension internally where they're trying to advocate for what they see as justice or what is right with a domestic audience who, understandably, may be more frequently focused on what's happening at the front lines.And then there's also this international question, the foreign audience for these Ukrainian leftist feminists, who have a very different perspective on the Russia-Ukraine conflict. And I specifically use that verbiage instead of Russia's invasion of Ukraine because they're going to think about it very differently.So let's split those out a little bit, and I want to start with the domestic. You talked about the advocacy of these leftist feminists for the most marginalized groups in society, for those who are most vulnerable.In your view, where have they been most successful, perhaps? Where have they seen actual progress happen from their advocacy?GB: One of the things that immediately comes to mind, and many of my interlocutors were directly involved with, is the nurses' movement–the unionization and self-organization of the nurses.There is a movement called Be Like Nina, referring to one of the nurses seen as a pioneer of resisting exploitation. And, of course, under the conditions of war, the labor of nurses is incredibly valuable and needed, but not always appropriately compensated. This is what we can call essential labor, especially when we talk about the front lines, where people are wounded.Many of them are wounded very badly on a daily basis. However, there are other things that are happening in the background as well. While a lot of the resources are pulled to the front, there are people who are experiencing regular daily struggles with their health. And the nurses are being stretched very thin.And this was something that was really amazing to me. This was really one of the very few instances where I saw academics who are leftist feminists actually touching the ground with their ideas: where they got involved with helping the nurses organize, but not taking the center stage, where they acted as support, as a resource, but not overtaking the movement, rather creating the conditions under which nurses themselves could articulate what it was that they needed, what their goals were.And that was incredibly impressive to me because healthcare is severely underfunded across the whole region, and to achieve such tangible goals as wage increases and regulations that empower nurses to do their job was truly impressive. With every conversation with a woman—because I specifically talk only to women—I just felt sheer amazement, because this is so contrary to so many imaginations of what civil society, self-organization, or networks are like in Eastern Europe.This is so contrary to what some have called ‘uncivil' society. What is happening is really self-organization and civil society at its best, organized by women who are oftentimes stretched very thin, not just at work, but also at home, women whose husbands are potentially on the front lines.So to me, I really cannot think of anything else that, in terms of real life impact and in terms of transforming people's lives, has been grander (I'm going to go for that word) than this.BGG: That's remarkable, and thank you for bringing that. I had very little idea of this progress and this happening.So you use the term civil society, which I think is quite apt, and Western conceptions of civil society in the region that we call Eastern Europe can be highly misguided. Let's just put it like that. I think back to a webinar that the Association for the Advancement of Baltic Studies (AABS) hosted on Ukrainian civil society, democratization, responses to the war, and we have this comparative Ukrainian and Baltic perspective, where we looked at how Ukrainian civil society was responding.We looked at how Baltic civil society was responding, and you're doing something similar in your research here. You're looking at Latvia and Lithuania as two of the other case studies, in addition to Poland, Moldova, and, of course, Ukraine. One thing that I think we can all observe just from watching the news, let alone being in the countries as well, is that civil society across the region has had this really robust response in the last few years.So could you speak a little bit more to that in the comparative cases outside of Ukraine that you're looking at in your research, especially Latvia and Lithuania?GB: For sure. I think that in order to theorize civil society and the region in general, we need better theory than has been used often to talk about civil society at large.Here, for example, I'm thinking about Emily Channel Justice and her work and the way that she articulates the notion of self-organization. The way that she thinks about Ukraine, especially in the context of Maidan. The way that it left a self-organization, but that can be applied also to any form of civil society, regardless of ideology, is really a network of decentralized, self-organized people's groups.If you were to look for some kind of central organizing pattern, or some kind of centralized way of doing things, most likely you're not going to find it because it's based on personal network, connections, and localized issues. And I think that's definitely something that I'm seeing in Ukraine.One of the things that I'm seeing in Lithuania and Latvia is that it's going to differ slightly because there are going to be more central organizing figures. If we talk about organizing support for Ukraine, one of the things that we're going to see is that people are going to point to nationwide initiatives.Right now in Lithuania, there is an initiative called Radarum, which is a play on words, on radar and on darom, which is a Lithuanian word for let's do it. And it's a nationwide initiative to collect funds to purchase drones and anti-drone equipment for Ukraine. And there are particular faces that we associate with this initiative.National television is running ads for it. So there's a little bit more of a centralized sense to it. But once again, I would say that this is the mainstream way of organizing civil society, which, of course, with Westernization, has taken on some of the patterns that are similar to the West.If we look towards the left, we're going to see very much that it is self-organized, small groups of people who take different initiatives, such as raising funds for medical care, such as raising funds for queer people in Ukraine. So the more mainstream we go, the more patterns that are akin to those that we see in the West we're going to see.That is also going to be true in Latvia. The further left we go, the more organic, grassroots, self-organized cells of people we're going to find who participate in smaller, less visible initiatives. So that's probably the best way that I can explain the difference.BGG: Got it. We see this distinction of centralization and decentralization.One could consider these different types of movements organic in their own ways, but different in different ways. When one thinks of leftist organizing, which has a long and rich history, organic is sort of one of the key words.It's perpetual, and these society-wide initiatives, like what's currently going on in Lithuania, that we've seen across other countries over the last few years, are maybe a little bit less frequent and less common. So there's an important distinction there.So I want to pivot to the international dimension of how the Ukrainian leftist feminists are talking, especially with Western counterparts. And by Western, we mean Western Europe. We mean American and Canadian. We mean Western, as in not Eastern Europe. So could you talk a little bit about the challenges they're facing there?I think I alluded to it earlier, and you alluded to it earlier, but could you dive a little bit more into that discourse, that dialogue between the Ukrainians and their counterparts?GB: This is the main point of contention. What does it mean to be leftist? How much does local experience shape being leftist?What is the relationship of the left to the national question? And I think this is where we are seeing the real tension. Underlying this tension, of course, is the question of Russia. Let me try to unpack this. And I'm going to start from the other end than I listed, which is with the question of Russia.Eastern European in general, and Ukrainian in particular, leftist feminists have a very different understanding as to what Russia is in terms of geopolitics than the Western counterparts are going to have. This stems from very different histories. Western leftism—especially the new wave of leftism that arose in the sixties and the seventies—in many ways has redefined itself not just through the questions of class, which I would argue were lost to some extent. They lost their centrality.And they redefined themselves through the anti-colonial, anti-racist struggle. And that struggle was particularly important because after the fall of the formal colonial system, the colonial patterns of economic exploitation, of social exploitation, of brain drain still very much persisted. And naming that and defining themselves against Western neoimperialism or neocolonialism in the Global South was one of the most defining features of the Left, both in the Global South and in the West. Now, Russia at that time had positioned itself as the ally of the colonized countries. And some of it was pure show, and some of it was actual money, resources, and help that were sent, for example, to Angola. And that made a real difference. Whether that was genuine concern for the colonized people or whether that was an ideological tool is a matter of debate.Whatever it was, it had a profound impact on the way that Western leftists relate to Russia. They continue to see Russia out of that tradition, in many ways, as an ally against Western capitalism and imperialism. Their empire, against which they define themselves, continues to be in the West, and oftentimes is seen as centered on the United States.The empire against which we define ourselves in Eastern Europe is Russia, because Russia was the colonizing power in a very real sense in the region. It was our empire that subjugated us. It was the colonial power that engaged in just about every single practice in which any colonial power engages in the region.For us, if we think outside of ourselves, Russia continues to be the colonial power in the way that it relates to Central Asia, in the way that it relates to the indigenous people of Siberia, in the way that it continues to conduct business. So both the left in the West and the left in the East continue to define themselves against the empire, but disagree on who the empire is.The fundamental difference is the question of Russia. Because of the way that Western leftists, and particularly Western leftist feminists, have been taught to see the world, the way that they have been habituated to see the world, they're unable to see Russia as an aggressor. They're unable to change their narrative about how NATO might act.And of course, the criticisms of continued Western abuses of power, especially when they center on the United States—such as Afghanistan or such as Iraq, but also here in the European context, intra-European context, Serbia is another context in which that comes up—are highly debatable questions, but they're seen a certain way. They're understood in a certain way by Western leftists. And because of Russia's criticism of the West, Western leftists see it as a natural ally, or at least as an equally guilty party.BGG: That's a really great explanation. I think the way that you've laid that out makes a lot of sense.It also harkens back to where I want to bring this, which is the debate that has been going on in Baltic studies and other academic fields, especially those focusing on the region, about thinking about Baltic history in particular as a colonial history and thinking about what it means to decolonize Baltic studies as a field, to decolonize our academic thinking. There have been a lot of discussions.I know that we were in the same room at the AABS panel at Yale last year on that fantastic panel about decolonization. Where do you think this leads with regard to your research specifically? There's already this trend in this field. I get the sense that you are an advocate and moving forward in land seeking for the field as a whole to move in that direction.What do you think the next steps are? What paths do you think could be taken? What do people need to be thinking about that they may not already be thinking about?GB: Well, I think for me, the key question when we are talking about Baltic studies and decolonization is what is it that we talk about when we talk about decolonizing Baltic studies or Baltic countries?Because I think sometimes we're talking about four different things. We are talking about the question of colonialism and coloniality. That's one. We are talking about imperialism, Russian imperialism, and Russian imperiality. We are talking about Russification and what it means to de-Russify. And we are also talking about Sovietization and what it means to de-Sovietize.And I would argue that while these four concepts are very much interrelated, they have very different agendas. So, I think it's a question of definitions. How do we define what our agenda is? Which of the four do we have in mind when we talk about decolonizing Baltic countries, Baltic studies, or anything else?And I would say that each of the four has its place and is significant. But the flip side of that, especially if we stay with the question of decolonization, is the question of Western theory, practice, and scholarship as it relates to Baltic studies. Because if we go back to the early questions in the conversation of what is civil society and whether there is a civil society, Baltic countries and the region as a whole are pathologized.Because the concept of what civil society is, or is not, was based on Western understandings and Western practices. And it rendered civil society in the region invisible. In what ways does the production of scholarship and knowledge about the region continue to be based in very unequal power relationships, in such a way that it continues to pathologize the region?And these are very uncomfortable questions, because much like, you know, in the late eighteenth century when the Lithuanian Polish Commonwealth was divided between the three powers, we're facing the same question: Who is our ally? Because we have learned that Russia is definitely not, but the West is also a problematic ally.This is where I think the question of what it means to center the study of the region in the theory, in the practice, in the questions that actually originate from the ground up, rather than are solely important. And I'm not ditching all Western scholarship out the window. That would be throwing the baby out with the bathwater.But I'm saying, what does it mean to balance? What does it mean to center? What does it mean to change the parameters of the conversation?BGG: Those are some weighty questions. I think they're good questions that the field is, I would say not even starting to engage with, but is engaging with, which is really excellent, but it's a long path.As anyone who is a scholar of decolonization will tell you, it doesn't happen overnight. It doesn't happen over a decade. It's sort of a continuous process. So, I think that is where we're going to have to leave it, knowing that there is so much more we could have talked about. But, Gražina, thank you so much.This has been a fascinating conversation. Thank you for joining Baltic Ways.GB: Thank you so much for having me, Ben. It's been a privilege.To ensure you catch the next episode of Baltic Ways, make sure you're subscribed to your podcast feed or wherever you get your shows. Thanks so much, and we'll see you next time.(Image: Facebook | Феміністична майстерня)Baltic Ways is a podcast from the Association for the Advancement of Baltic Studies, produced in partnership with the Baltic Initiative at the Foreign Policy Research Institute. The views and opinions expressed in this podcast are those of the authors and do not necessarily reflect the official policy or position of AABS or FPRI. This is a public episode. If you would like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit fpribalticinitiative.substack.com

Funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă la 10.00, ora locală, 11, ora României. Președintele american, Donald Trump, cel francez dar și cel ucrainean şi-au anunţat deja participarea. România va fi reprezentată de preşedintele interimar Ilie Bolojan. Vladimir Putin nu vine, a precizat Kremlinul Mai multe țări decretează doliu naționalItalia a decretat cinci zile de doliu național. Durata doliului este mai lungă decât cea decretată în 2005 pentru Papa Ioan Paul al II-lea, când au fost stabilite doar trei zile oficiale, relatează AFP. ArgentinaEuropenii, îndemnați să fie precauți dacă merg în SUAEuropenii sunt invitați să își ia măsuri de precauție înainte să plece spre Statele Unite. Autoritățile franceze și europene vă invită să schimbați telefonul mobil, laptopul și orice alt dispozitiv electronic ce poate să conțină informații.Campanie majoră de dezinformare ce vizează Republica  MoldovaRețeaua rusă de dezinformare Matrioșka a lansat pentru prima dată o campanie de amploare ce vizează R.Moldova. Se întâmplă într-un an electoral, în toamnă urmează alegeri parlamentare cruciale pentru țară. Președinta Maia Sandu este acuzată de boți de corupție și represiune. 

Alegerile prezidențiale din România amenință să zguduie UE și NATO, dacă Bucureștiul se va deplasa de pe calea pro-europeană. Iată ce scrie ediția europeană Politico, într-o analiză consacrată scrutinului din țara noastră. Articolul îi descrie pe principalii candidați și evaluează șansele fiecăruia în diferite scenarii pentru turul doi. Acum, că ultranaționalistul Călin Georgescu, susținut de Moscova, a fost descalificat din alegerile reînnoite, George Simion, liderul Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, a urcat în frunte.Un auto-proclamat fan al premierului italian Giorgia Meloni, Simion s-a prezentat ca un agent al schimbării. Partidul său a trecut de la o mișcare anti-vaccinare la o forță politică majoră, pe o platformă trumpistă. El a promis că se va situa pe poziții contrare față de Bruxelles și va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.Despre Nicușor Dan, Politico scrie că este un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvați România (USR), dar acum candidează ca independent.În comparație cu Simion, baza sa electorală este cu mult diferită: are un sprijin puternic la București, unde este primar, și în alte zone urbane mari, dar mai puțin în orașele mai mici și mediile rurale.Crin Antonescu, soțul fostului comisar european al României, Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor de guvernare, PSD, PNL și UDMR.Sprijinul instituțional este un avantaj clar pentru Antonescu. Dar el este dezavantajat la votul diasporei: între 5% și 7% din totalul voturilor.Fost premier și fost președinte al PSD, Victor Ponta a fost nevoit să demisioneze în urma unui incendiu mortal dintr-un club în 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupției.El merge pe o platformă suveranistă, promițând că va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (o rută cheie pentru țara devastată de război). Dar Ponta s-a împușcat în picior recunoscând că a permis ca patru sate românești de pe fluviul Dunărea să fie inundate pentru a salva capitala sârbă, Belgrad, în 2014.La fel ca Simion, el încearcă să strângă sprijinul foștilor alegători ai lui Georgescu.Politico mai amintește că liderii USR și-au manifestat sprijinul pentru Nicușor Dan în locul propriei candidate, Elena Lasconi, în încercarea de a-l împiedica pe Ponta să prindă locul doi. O confruntare între Simion și Ponta ar fi un scenariu „toxic”, au avertizat aceștia.Deși amândoi prezintă o imagine naționalistă și anti-UE, Ponta ar fi probabil „perceput, în comparație cu Simion, ca un candidat mai pro-european”, spune directorul INSCOP, Remus Ștefureac, pentru Politico.Simion s-a confruntat cu acuzații (pe care le-a negat în mod repetat) de întâlnire cu spioni ruși. Are interdicție să intre în Moldova și Ucraina. Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, el a etichetat Rusia lui Putin drept o mare amenințare; în schimb s-a apropiat de mișcarea MAGA a lui Trump.Reputația sa de candidat pro-rus l-ar putea costa, în cele din urmă, a spus Ștefureac. Potrivit unui sondaj recent, aproape 90% dintre români sunt în favoarea aderării la UE și NATO.România este una dintre cele mai mari țări ale UE, după populație, o națiune cheie pe flancul estic al Europei și NATO și o putere militară serioasă.O victorie a unui politician sceptic atât cu UE, cât și cu NATO ar da o lovitură planurilor blocului de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, mai scrie Politico. Articolul integral din Politico aici.

Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul) - Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews) - Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media) - Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea) Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul)Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale 2025 are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten.CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist.„Am fost o victimă, nu un colaborator” a explicat Crin Antonescu într-o conferință de presă. Candidatul coaliției a dezvăluit contextul.În 1987, un prieten de-al său foarte bun a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria. Nu a reușit acest lucru şi a fost capturat de către organele de ordine din Bulgaria, fiind adus ulterior în România.Ștefan Costache este prietenul pe care Crin Antonescu l-a protejat de Securitatea comunistă, atunci când acesta a fugit din țară. El a dezvăluit că Antonescu a fost singura persoană în care a avut încredere și este convins că este „un om integru”. Pe larg în ziarul Adevărul.Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews)Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a anunțat marți seară că paginile sale de Instagram și TikTok sunt supuse unui atac, întrucât în 24 de ore au apărut mii de urmăritori noi și comentarii pozitive la adresa sa. Nicușor Dan a anunțat, aproape de miezul nopții, că „activitatea suspectă” asupra conturilor lui de social media s-a extins și pe rețeaua de socializare Facebook. Primarul Capitalei susține că este vorba de „un atac mascat” întrucât rețelele vor sesiza creșterea nefirească și vor limita reach-ul real al paginilor candidatului. „Două dintre postări au depășit 100.000 de distribuiri, un număr complet disproporționat raportat la numărul de utilizatori care au vizualizat aceste postări”, a scris edilul. Edilul spune că va sesiza autoritățile competente, relatează HotNews.Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media)Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare, scrie jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.Analiză: Axa București-Washington e (încă) înghețată? Relația României cu Statele Unite nu se schimbă, sugerează cei opt reprezentanți ai Congresului SUA veniți în România și care nu au putut da niciun fel de asigurări și niciun fel de perspective legate de viitor.Cei opt parlamentari americani aflați într-un turneu prin Europa de Sud-Est, republicani și democrați, care au vizitat R. Moldova și sunt așteptați la Atena, în Grecia, au fost interesați mai ales de procesul anulării alegerilor și de opțiunile de afaceri care există în țară. În ceea ce privește o eventuală retragere a militarilor americani din România nu s-a clarificat nimic. Liderul delegației, republicanul Vernon Gale Buchanan, 73 de ani, fost pilot militar care a trăit Războiul Rece a recunoscut că „totul se reevaluează”, dar că este „foarte optimist” că relația dintre cele două state se află pe drumul cel bun.Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati este disponibilă pe pagina DW în limba română.Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea)Vila Dante din cartierul Primăverii a fost marți, 15 aprilie, gazda unor discuții informale între delegația Congresului SUA și mai mulți politicieni români. Libertatea a obținut detalii în exclusivitate despre convorbirile secrete care au durat trei ore în spatele ușilor închise.Cina informală, găzduită de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a început la ora 18.00 și s-a terminat la ora 21.00. Potrivit informațiilor Libertatea, din partea României au participat mai mulți parlamentari, dar și miniștri ai cabinetului Marcel Ciolacu, precum Emil Hurezeanu (Externe), Sebastian Burduja (Energie) și Bogdan Ivan (Economie și Digitalizare).Părerea majoritară a politicienilor români care au vorbit cu Libertatea a fost că democrații americani au fost mai pozitivi, în sensul că au înțeles că au fost motive întemeiate pentru anularea alegerilor desfășurate în noiembrie 2024. În schimb, au spus sursele citate, republicanii au fost mai reținuți și mai obiectivi. „Nu au pomenit numele lui Călin Georgescu. De fapt nu au rostit numele niciunui candidat în discuțiile cu noi. S-au ținut departe de nume”, a explicat unul dintre participanții la discuții pentru Libertatea.Un alt subiect, discutat inclusiv în particular, între patru ochi, a fost situația vizelor de SUA, după ce Administrația Trump a blocat pe termen nedeterminat intrarea țării noastre în Programul Visa Waiver. „Republicanii au spus că situația vizelor se rezolvă”, a precizat unul dintre politicieni pentru Libertatea.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Consider the science.    “Wine is a mocker, strong drink is raging: and whosoever is deceived thereby is not wise.”  - Proverbs 20:1 (KJV) 

As Russia's full-scale invasion of Ukraine continues to reshape the global order, energy security has emerged as a defining challenge for NATO and its allies. From pipeline politics to infrastructure sabotage and disinformation campaigns, the Kremlin has long used energy as a geopolitical weapon to exert influence and destabilize democracies. In response, NATO members and EU states have launched ambitious efforts to decouple from Russian fossil fuels, bolster infrastructure resilience, and reconfigure energy supply chains. Yet key questions persist: Is Europe's shift away from Russian energy a structural transformation or a temporary pivot? How is the transatlantic alliance adapting to protect critical infrastructure from cyberattacks, sabotage, and narrative manipulation? And as the green transition accelerates, will energy decarbonization open new fault lines—or create lasting strategic resilience? In this episode, Beyond the Headlines examines the evolving nexus of energy, security, and democratic resilience. We speak with two leading experts in transatlantic policy and law to explore how NATO and its partners are responding to a rapidly shifting energy landscape—and how Russia's use of energy as leverage is transforming global politics. Dr. Benjamin L. Schmitt is a Senior Fellow at the University of Pennsylvania, where he holds joint appointments with the Department of Physics and Astronomy, the Kleinman Center for Energy Policy, and Perry World House. His work bridges advanced research in experimental cosmology with international policy engagement on energy security, infrastructure resilience, and sanctions regimes. A former European Energy Security Advisor at the U.S. Department of State, Dr. Schmitt led diplomatic efforts to support NATO's eastern flank and counter Russian malign energy activities. He is also a Senior Fellow for Democratic Resilience at the Center for European Policy Analysis (CEPA), an Associate of the Harvard Ukrainian Research Institute, and a Term Member of the Council on Foreign Relations. Professor Alan Riley is a Visiting Professor at the College of Europe, Natolin, and a Senior Fellow at the Atlantic Council. A legal expert in European competition, trade, and energy law, he has advised governments, EU institutions, and companies on strategy and regulation surrounding energy infrastructure and security. He currently serves as an energy advisor to the Prime Minister of Moldova and sits on the Advisory Committee of the Energy Community in Vienna, applying EU energy law across Ukraine, Moldova, Georgia, and the Western Balkans. Professor Riley has written extensively on Nord Stream 2, foreign direct investment policy, and EU antitrust frameworks.  Produced by: Julia Brahy  

In this special CSIS crossover episode with Russian Roulette's sister podcast, The Eurofile, Max Bergmann and co-host Donatienne Ruy welcome Tom Wright, senior fellow at Brookings and former Senior Director for Strategic Planning at the United States National Security Council (NSC) in the Biden administration, to discuss his recent article in Foreign Affairs outlining a U.S. strategy for Russia-Ukraine negotiations.  The interview covers the current state of play in negotiations, Trump and Biden's respective strategies toward Europe, and Tom's experience in government on a range of issues, including countering alignment between U.S. adversaries and competitors.  For the complete episode, covering big news in European defense and more, visit The Eurofile

Maria spoke with Kate Bondar and Sam Bendett about their work on the latest drone and artificial intelligence technologies being employed on the battlefield in Ukraine. Read Kate's latest report, "Ukraine's Future Vision and Current Capabilities for Waging AI-Enabled Autonomous Warfare" at CSIS.org.

In this episode Al Roxburgh and Jenny Sinclair talk with Bejoy Pal about the relational character of God's love reflected in the Street pastor movement. Bejoy's own journey into the Christian faith is a living witness to the value of giving encouragement to the young. His deep love for people has been shaped by being deeply loved in Christ by a series of wise and generous mentors throughout his life. In a time when the lack of community has created a vacuum, when the streets are unsafe, and as the young are tempted to focus on the self, Bejoy is focused on creating opportunities for intergenerational encounter that feel like family. Working across the pastor movements, Bejoy is helping volunteers connect with people in need of Christ-like love and care. His broader vision of the church is of a presence in local communities that brings the transformational message of Jesus' Gospel through peace, hope, faith and love in concrete ways to those who need to see it, feel it, hear it and know it.Bejoy Pal is CEO of the Ascension Trust, a charity that leads the Street Pastor movement and other pastor movements in the UK. Driven by a vision of a united church, the Trust's approach is ecumenical in practice, with a minimum of four denominations in any working group. Bejoy has been part of the team for nine years overseeing the schools and youth work within the organisation. As a Street Pastor and a School Pastor himself, Bejoy has been involved in youth work and ministry for many years as well as supporting missions and projects in Moldova and nations across East and West Africa. His spiritual home is Christchurch Purley in South London, where he has been connecting with young people and the local community for over 20 years.LINKSFor Bejoy Pal:Website: www.ascensiontrust.org.ukX - @ascensiontrustFacebook/Meta: https://www.facebook.com/ascensiontrustInstagram: @ascensiontrustofficialYouTube: https://www.youtube.com/@AscensionTrustFor Alan J Roxburgh:http://alanroxburgh.com/abouthttps://www.themissionalnetwork.com/author/alan-roxburgh/https://journalofmissionalpractice.com/alan-roxburghTwitter: https://twitter.com/alanjroxburgh?lang=enFacebook: https://www.facebook.com/alan.roxburgh.127/Facebook: https://www.facebook.com/thecommonsnetworkJoining God in the Great UnravelingLeadership, God's Agency and DisruptionsJoining God, Remaking Church, Changing the World: The New Shape of the Church in Our TimeFor Jenny Sinclair:Website: https://togetherforthecommongood.co.uk/from-jenny-sinclairLinkedIn: https://www.linkedin.com/in/jenny-sinclair-0589783b/Twitter: https://twitter.com/T4CGFacebook: https://www.facebook.com/TogetherForTheCommonGoodUKInstagram: https://www.instagram.com/t4cg_insta/ Get full access to Leaving Egypt at leavingegyptpodcast.substack.com/subscribe

In this episode, we take you to Moldova, where countless children face the harsh realities of poverty, abandonment, and vulnerability to trafficking. We hear from Anastasia as she shares the powerful story of Dima, a 15-year-old boy once lost in the streets, struggling without a stable home or family support. Known as the most difficult child at the local day center, Dima's life took a dramatic turn when a dedicated mentor stepped in, offering not just guidance but genuine love and belonging.Through simple acts of kindness—sharing meals, providing a safe space, and showing unwavering support—Dima's life began to change. Now, he's not just surviving; he's thriving, even stepping into a leadership role at the center that once fought to keep him from slipping through the cracks.Join us as we explore the impact of consistent love, the power of community, and the transformation that happens when one child is seen, known, and given a chance at a future. This is a story of hope, redemption, and the unseen heroes working to change lives in Moldova.---Watch the interview: https://youtu.be/b-D7g001r_ERead the blog: https://www.thefreedomchallenge.com/blogposts/2025/3/31/resilience-amp-redemption---Want to learn more? The Freedom Challenge US: thefreedomchallenge.comOperation Mobilization USA: omusa.orgInstagram: @freedomchallengeusa / Facebook: @thefcusaSupport the show

"If you feel like something is wrong, trust your intuition. You're not wrong. You're not crazy."  In this compelling episode of the Better Call Daddy podcast, host Reena Friedman Watts sits down with Katya B. Karlova, a passionate advocate for endometriosis awareness and body positivity. Katya shares her harrowing journey of living with endometriosis, a condition that affects 1 in 10 women yet remains shrouded in stigma and misunderstanding. She opens up about the challenges she faced in the medical community, including being dismissed and misdiagnosed for over two decades. As the conversation unfolds, Katya recounts her experiences with wildfires in California, drawing parallels between the devastation of natural disasters and the invisible struggles of those living with chronic illnesses. She emphasizes the importance of advocating for oneself in the healthcare system, especially for women whose pain is often minimized or misunderstood. Katya also discusses the emotional toll of her diagnosis, including the impact on her fertility and the journey to self-acceptance. With her husband by her side, she navigated the complexities of treatment options and the societal pressures surrounding body image. Together, they explore the significance of supportive partnerships in overcoming life's challenges. Reena's dad, Wayne, adds his wisdom to the conversation, reflecting on the broader implications of women's health issues and the need for greater awareness and compassion in the medical field. This episode is a heartfelt reminder of the power of storytelling, connection, and the importance of speaking one's truth. Join us for an enlightening discussion that not only raises awareness about endometriosis but also inspires listeners to embrace their journeys, advocate for their health, and support one another in times of need. (00:00) Reena Friedman Watts: Better Call Daddy Show returns with more daddy drama (01:38) Katya says California wildfires were sparked by drought, no rain (08:42) I just, like, at this point, I just go into evacuation bag (09:47) Instagram uses AI to monitor all of your content, which is frustrating (17:02) During COVID, you started a workout routine and became more confident (22:59) Union was diagnosed with endometriosis last year and underwent four surgeries (29:09) You have to push and advocate for yourself in the healthcare system (35:21) Your husband was supportive of you dealing with endo (39:18) Has endo caused weight gain for you? Absolutely. So weight gain. Has it caused any gastro issues (44:27) Were you passed around the medical community and made to feel crazy (49:26) Someone asked you if birth control affects your fertility and you answered yes (53:29) Moldova is one of the few countries that never recovered from the Soviet Union (01:00:49) Katya is working on a book about endometriosis (01:05:52) Botox can be used for a whole range of pelvic conditions (01:09:35) Better Call Daddy podcast features parenting advice from Alexa's famous dadConnect with Katya:  - Instagram: katya.b.karlova Connect with Reena Friedman Watts: - Website: bettercalldaddy.com  - LinkedIn: Reena Friedman Watts  - Twitter: @reenareena  - Instagram: @Reena Friedman Watts  - Instagram Podcast: @bettercalldaddypodcast  - YouTube: Better Call Daddy Don't forget to like, subscribe, and share this episode with someone who values connection and the importance of advocacy in health! Show notes created by https://headliner.app  

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi.Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Max and Maria welcomed Rose Gottemoeller back to the show, to discuss the ongoing negotiations between the U.S., Russia, and Ukraine. As a former American diplomat who has sat across from the Russians to negotiate international treaties, she shared her insights about what she is watching as this process unfolds. This conversation was recorded on Tuesday, March 11, 2025.

Send us a textTechnology is racing forward at breakneck speed while most of us go about our daily lives unaware of how rapidly our world is transforming. In this thought-provoking exploration, we dive deep into the unsettling connections between biblical prophecy and today's most advanced artificial intelligence systems.The evidence is becoming impossible to ignore. ByteDance's OmniHuman can create videos of anyone—including historical figures like Albert Einstein—that appear strikingly authentic. DeepSeek produces images so realistic they're virtually indistinguishable from photographs. These aren't science fiction scenarios but technologies available now, with capabilities that align disturbingly well with Revelation's description of the "image of the beast" that can speak and control commerce.What happens when trusted religious leaders, celebrities, or politicians can be perfectly simulated saying things they never said? Already, deepfakes have been weaponized in elections across Taiwan, Moldova, and South Africa, while financial scams using AI-generated content have cost victims billions. The deception Jesus warned about—so powerful that even the elect might be fooled—suddenly seems less mysterious and more technological. Most alarming are the warnings from AI safety researchers themselves, who are leaving top companies like OpenAI because they believe safety concerns are being sacrificed for profit and speed.Whether you're tech-savvy or technology-averse, this episode offers crucial perspective on navigating a world where seeing and hearing can no longer be trusted. Subscribe now and share this episode with someone who needs to understand how ancient prophecies might be unfolding through modern technology. Remember, truth remains our strongest defense—no matter how convincing the digital illusions become.Support the show

Maria was joined by Tinatin Japaridze and Volodymyr Dubovyk to discuss how post-Soviet countries, particularly Ukraine and the states of the South Caucasus, are reckoning with the Trump administration's positions on the war in Ukraine. This conversation was recorded on Friday, March 7, 2025.

Millions of children globally are separated from their birth families. For many, foster care is the best option. Foster carers from Moldova and the US speak to Ella Al-Shamahi about the realities of caring for vulnerable children and why they're pushing for change in the system.Alina Druță is the president of Moldova Without Orphans, the Christian Alliance for Orphans Moldova and the national coordinator for child welfare at Open Gate International Moldova. She has been instrumental in introducing trust-based relational intervention to Moldova, an evidence-based approach that helps caregivers create safe and nurturing environments for children who have experienced trauma. Alina has worked with more than 70 young people over the past 12 years and is currently caring for six girls alongside her two biological children. Whitney Jackson from the US decided to document her family's journey into fostering on YouTube with her channel Be The Village. It has grown into a community of over 100,000 subscribers. Whitney is passionate about changing the way the world sees the foster system as well as the children who are in care.Produced by Emily Naylor and Hannah Dean(Image: (L) Whitney Jackson courtesy Whitney Jackson. (R) Alina Druță courtesy Alina Druță.)

The international war reporter John Lechner is a brave man. For his new book Death Is Our Business: Russian Mercenaries and the New Era of Private Warfare, he spent time in both Russia and the Central African Republic researching the Russian mercenary Wagner Group founded by Yevgeny Prigozhin. In our conversation, he details Prigozhin's rise, his rebellion against Putin, and his eventual death. Lechner argues that mercenary groups like Wagner are generally no more or less bloodthirsty than the governments that employ them. We also talked about the broader global trend of outsourcing warfare, from Russian mercenaries to U.S. contractors like Blackwater, and how this approach reduces political costs for governments engaging in military interventions.Here are the 5 KEEN ON AMERICA takeaways from the Lechner interview:* Wagner Group represents a broader trend of privatized warfare, following in the footsteps of Western contractors like Blackwater but expanding into offensive operations.* Yevgeny Prigozhin's personal ambition and desire to overcome his status within Putin's inner circle drove Wagner's expansion globally.* Mercenary groups like Wagner typically mirror the human rights practices of the governments that hire them, often exacerbating existing abuses rather than introducing new ones.* Prigozhin's rebellion against Putin stemmed from his narcissism and fear of losing political leverage when the Ministry of Defense attempted to absorb Wagner's fighters.* The outsourcing of warfare (through mercenaries, proxies, or technology) allows governments to pursue interventionist policies with reduced political costs, as contractor deaths don't receive the same public scrutiny as military casualties.John Lechner graduated from the Master of Science in Foreign Service (MSFS) Program at Georgetown University's School of Foreign Service. At Georgetown, John focused on security issues in Central Africa and the Sahel; Turkey; Russia, and the former Soviet Union. He is an expert on Russia's growing influence in Africa. He speaks fluent Russian; advanced French, Turkish, and Georgian; and conversational Bosnian-Croatian-Serbian (BCS), Chechen, German, and Sango (the lingua franca of the Central African Republic). After working in finance for several years, John decided to leverage his language skills and significant experience living abroad—especially in Russia and Europe—for a career in international affairs. After arriving in Washington DC, he took an internship with the Foundation for Defense of Democracies (FDD), analyzing and publishing articles on Turkish domestic politics, security, and foreign relations. While attending Georgetown he has continued to work as a freelance journalist, covering issues related to language, history, culture, and politics in eastern Ukraine, Moldova, Turkey, the Sahel, and the Central African Republic. He is an expert on the history, languages, and politics of Central Africa, Turkey, and the former Soviet Union. You can find his articles published in Foreign Policy, War on the Rocks, Kyiv Post, The Diplomat, Africa is a Country, African Arguments, The National Interest, and Defense One, among others.Named as one of the "100 most connected men" by GQ magazine, Andrew Keen is amongst the world's best known broadcasters and commentators. In addition to presenting the daily KEEN ON show, he is the host of the long-running How To Fix Democracy interview series. He is also the author of four prescient books about digital technology: CULT OF THE AMATEUR, DIGITAL VERTIGO, THE INTERNET IS NOT THE ANSWER and HOW TO FIX THE FUTURE. Andrew lives in San Francisco, is married to Cassandra Knight, Google's VP of Litigation & Discovery, and has two grown children.Keen On America is a reader-supported publication. To receive new posts and support my work, consider becoming a free or paid subscriber. This is a public episode. If you'd like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit keenon.substack.com/subscribe

Editors Jimmy Lovaas and Matthew Hipolito discuss the three tropical cyclones churning in the South Pacific, plus more on an end to the first phase of the ceasefire in Gaza, a deadline to return gas supplies to Moldova, President Trump addressing Congress, and Japanese and British officials meeting in Tokyo.Subscribe to the show: Apple Podcasts, Spotify and many more. These stories and others are also available in our free weekly Forecast newsletter.This episode includes work from Factal editors Matthew Hipolito, Ahmed Namatalla, Alex Moore, Theresa Seiger and David Wyllie. Produced and edited by Jimmy Lovaas. Music courtesy of Andrew Gospe. Have feedback, suggestions or events we've missed? Drop us a note: hello@factal.comWhat's Factal? Created by the founders of Breaking News, Factal alerts companies to global incidents that pose an immediate risk to their people or business operations. We provide trusted verification, precise incident mapping and a collaboration platform for corporate security, travel safety and emergency management teams. If you're a company interested in a trial, please email sales@factal.com. To learn more, visit Factal.com, browse the Factal blog or email us at hello@factal.com.Read the full episode description and transcript on Factal's blog.Copyright © 2025 Factal. All rights reserved.

Max and Maria sat down with Michael Kimmage and Dara Massicot for an event in the CSIS studio to discuss the three-year anniversary of Russia's full-scale invasion of Ukraine. The conversation took stock of the current situation on the battlefield, the state of affairs within Russia and Ukraine right now, and the diplomatic prospects for the kind of negotiated settlement currently being advocated for by the Trump administration. This conversation was recorded on February 20, 2025. The full video recording of the event is available at CSIS.org

How to Support the Rob Skinner Podcast.  If you would like to help support my mission to multiply disciples, leaders and churches, click here:  https://www.buymeacoffee.com/robskinner   Today, I'm talking to a medical missionary by the name of Dr. Alberto Denis.  Born in Panama to an indigenous family, Alberto moved to Panama City and studied medicine.  A friend helped him become a Christian in his fourth year of med school. After serving his country for two years, he moved back to his indigenous homeland and served the poor by going from island to island healing, helping and delivering babies.  With little knowledge of English, he applied for the ReviveEE program and learned conversational English in three months.  He served in Romania and now lives in Moldova where he is learning Romanian.  He has plans to return to medical school in Madrid, Spain and then lead a life as a medical missionary wherever Jesus calls him.      More About Dr. Alberto Denis: Alberto Denis is part of the Guna Yala indigenous community in Panama and raised in a small town in Panama City. He studied medicine for 7 years, and became a disciple when he was in his 4th year in college. After finishing med school, Alberto worked as a doctor for his people for about 1 year, traveling from different islands to deliver medicine, and sometimes babies. After this work, he decided to be part of RevivEE and become a full time missionary in Eastern Europe. He likes to learn new languages and serve in any possible way. Now He is living in Moldova helping the local church in the campus ministry.    How to Contact Dr. Alberto: allberth05@gmail.com

Max and Maria were recently joined by Michael Kimmage and Jeffrey Mankoff for a live event in the CSIS broadcast studio to discuss the team's recent work outlining a new European strategy for containing Russia. This conversation was recorded on January 30, 2025. For a video recording of this event, please go to CSIS.org.

Trump made Europe lonely. Europe feels abandoned and perplexed in its geopolitical solitude. What it does not yet fully understand, though, is how insecure it has become. And how it should now learn from Ukraine, and not only teach it. Only if Europe understands that Ukraine is not its problem, but part of its solution, and that defending Ukraine means defending Europe, both will survive. Host: Volodymyr Yermolenko, a Ukrainian philosopher, the chief editor of UkraineWorld, and the president of PEN Ukraine. My guest today is Nicu Popescu, former vice prime minister of Moldova, and currently a distinguished policy fellow at the European Council on Foreign Relations. Explaining Ukraine is a podcast by UkraineWorld, a multilingual media outlet about Ukraine. UkraineWorld is brought to you by Internews Ukraine, one of Ukraine's largest media NGOs. You can support our work at www.patreon.com/ukraineworld. We really need your support now because our media is increasingly relying on crowdfunding. You can also support our volunteer trips to the frontline areas, where we help both soldiers and civilians - bringing mostly cars for soldiers and books for civilians. You can support our trips at PayPal: ukraine.resisting@gmail.com.

On today's episode, Max and Maria give their initial takes on the news that U.S. and Russian negotiators met in Riyadh, Saudi Arabia on February 18 to begin efforts to reach a diplomatic resolution to the war in Ukraine, notably without representatives from Ukraine or European nations present.

https://TakingTheLandPodcast.comSUBSCRIBE TO PREMIUM FOR FULL EPISODE:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Subscribe for only $3/month on Supercast⁠: https://taking-the-land.supercast.com/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Subscribe for only $3.99/month on Spotify⁠: https://podcasters.spotify.com/pod/show/taking-the-land/subscribe⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Subscribe for only $4.99/month on Apple Podcasts⁠: https://apple.co/3vy1s5b⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠SummaryIn this episode of Testimony Tuesday, Pastor Adam Dragoon interviews Pastor Slavic Leah from Moldova. They discuss Slavic's journey from a challenging childhood marked by alcoholism and family struggles to finding faith and purpose in life. Slavik shares his experiences of cultural shock upon arriving in the United States, his path to salvation, and the importance of community and mentorship in his spiritual growth. The conversation also touches on the significance of marriage, leadership, and the challenges of pioneering a new church in Moldova. Slavik emphasizes the transformative power of faith and the need for support within the church community.Chapters00:00 Introduction to Testimony Tuesday04:09 Life in Moldova: A Glimpse into the Country07:02 Childhood Memories and Family Dynamics14:28 Religious Background and Early Influences17:00 Aspirations and Dreams for the Future21:02 Cultural Shock and First Experiences in the U.S.29:43 Turning Point: Surrendering to Jesus31:10 Unexpected Windfall: A Family Story31:28 Life Changes After the United States32:39 Returning to the U.S.: A Second Chance33:58 Disillusionment with Old Friends35:09 Finding Connection with Older Mentors36:22 Navigating Relationships and Choices37:07 Facing Fears and Health Concerns38:53 A Turning Point: Seeking Help40:51 A Prayer for Change43:01 Encountering Joyful Faith45:17 First Steps into Church Life47:00 Experiencing God in Worship49:02 A Life-Changing Encounter with God54:25 The Fire of the Holy Spirit59:57 Returning Home Transformed01:02:30 Reactions from Family and Friends01:07:32 Navigating Changes in Kishineau01:09:59 A Journey of Faith and Connection01:13:38 The Impact of Leadership and Mentorship01:24:12 Marriage: A Transformative Experience01:29:41 Pioneering Ministry and Future AspirationsTakeawaysPastor Slavik's journey reflects the power of faith and community.Childhood experiences shaped Slavik's perspective on life and relationships.Alcoholism in the family can have lasting effects on children.Cultural shock can lead to significant personal growth.Finding a supportive community is crucial for new believers.Marriage can be a transformative experience that shapes character.Mentorship plays a vital role in spiritual development.Pioneering a church requires resilience and dedication.Prayer and support from the community are essential for ministry success.Faith can provide hope and direction in challenging times.Show NotesALL PROCEEDS GO TO WORLD EVANGELISMLocate a CFM Church near you: https://cfmmap.orgWe need five-star reviews! Tell the world what you think about this podcast at:Apple Podcasts: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://apple.co/3vy1s5bPodchaser: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.podchaser.com/podcasts/taking-the-land-cfm-sermon-pod-43369

Today, we welcome Colleen Ryan from OSCE, border training and management. We brought her on today to discuss the current challenges of border security in Europe.  --- One CA is a product of the civil affairs association  and brings in people who are current or former military, diplomats, development officers, and field agents to discuss their experiences on the ground with a partner nation's people and leadership. We aim to inspire anyone interested in working in the "last three feet" of U.S. foreign relations.  To contact the show, email us at CApodcasting@gmail.com  or look us up on the Civil Affairs Association website at www civilaffairsassoc.org --- Great news! Feedspot, the podcast industry ranking system rated One CA Podcast as one of the top 10 shows on foreign policy. Check it out at: https://podcast.feedspot.com/foreign_policy_podcasts/ --- Special thanks to the site "Rockstar Beats" for the sample of Taylor Seift "Midnight." Retrieved from: https://youtube.com/playlist?list=PLXyd0iAdUYUWN7ifYYoqymNqJsaE0vEDC&si=-Vp6gUuRpqpHq66D   --- Transcript: 00:00:04    Introduction Welcome to the 1CA Podcast. This is your host, Jack Gaines. 1CA is a product of the Civil Affairs Association and brings in people who are current or former military, diplomats, development officers, and field agents to discuss their experiences on ground with the partner nation's people and leadership. Our goal is to inspire anyone interested in working the last three feet of foreign relations. To contact the show, email us at capodcasting@gmail.com. Or look us up on the Civil Affairs Association website at www.civilaffairsassos.org. I'll have those in the show notes. 00:00:39    Colleen Ryan My name is Colleen Ryan. I'm currently the Border Advisor to the OSC in Vienna. I'm seconded by the United States. So I do need to make it clear that I'm not speaking on behalf of the OSC or on the broader political or organizational context right now. I'm specifically focusing on my work and my experiences. Wow. You're seconded? What does that mean? Yeah, I'm essentially loaned out by the U .S. to the OSCE to serve in this role. They pay my salary. 00:01:13    Jack Nice. How did you get nominated? Where do you normally work? 00:01:15    COLLEEN RYAN In a past life, I was a police officer back in the U .S. before transitioning to working internationally. So I came to find out about OSCE and opportunities while I was doing my master's back in the States. And then I just ended up applying for the special monitoring mission to Ukraine. So I was out there as a monitoring officer up until Russia's full -scale invasion. And then went back during the war with a non -governmental organization working on humanitarian protection in the South. And then made my way to this current role. That's great. So you've been part of living history in a way. Yeah, to be out in Donetsk up until a couple days before the invasion. Working with border guards all across Europe and the changing security landscape has been an interesting role so far. 00:02:04    JACK GAINES So you've lived what soldiers call the moment before. There's a feel in the air, and it makes you edgy, it makes you a little twitchy, because you know that you're about to go down with an enemy. And so did you get that sense? Did you get that feel that things were coming close in Donetsk? 00:02:23    COLLEEN RYAN We were there at the time to monitor the Minsk agreements, which was a ceasefire at the time. It wasn't until when the U .S. evacuated all U .S. personnel that you started to realize that, you know, it may actually happen. 00:02:36    JACK GAINES Right. And so your current position is now training the border guards of Ukraine. 00:02:44    COLLEEN RYAN Yes, I manage a project that trains border guards across the OSCE, specifically on detecting porch documents and imposters. So if it's a forged passport presented at the airport or at the road crossing or for the train, we train the border guards, whether it's from Ukraine, Moldova, Bulgaria, Albania. So it really depends on the needs of OSC participating states in this realm. It's obviously a field that requires recurrent training because travel documents like passports are constantly updated. that national authorities can stay ahead of forgers. So it is something that we have to continue training on. And with the current war against Ukraine, they have the most need. They're one of the bigger border services in Europe. And then just the need in terms of half their border guard is currently engaged in combat operations, while you have the rest who are working to secure their western and southern borders and the surge in western and southern border crossings with the closure of Ukraine's airspace. You know, all of that contributes to an ongoing need for these skills and updated training on detecting passport forgeries and detecting imposters. And then you see that on the flip side with Moldova, they've seen a surge in the border crossings because a lot evacuated from Ukraine into Moldova. A lot of humanitarian NGOs and other people now fly into Kijanel to go to Ukraine. And so they've seen just a huge... spike in terms of the number of travel documents and also diversity in terms of different countries, different types of documents. And so that's why we've also been training Moldovan border police as well. 00:04:29    JACK GAINES Sure. So you're there to teach them how to spot forged documents, but is there also a follow on either by that nation's foreign affairs office or their law enforcement that tries to find the forger and remove them? 00:04:43    COLLEEN RYAN Yeah, there is very likely follow on. in terms of criminal investigations when they find forged documents or if they identify an imposter. But our project primarily focuses on those who are working on the first line and second line document checks to just spot the person posing as someone else. And then we do some work with the forensic experts after the fact to make sure that they've got that next level of training as part of their investigations. But primarily it's focusing on the first and second line officers. 00:05:14    JACK GAINES I'm sure they see all kinds of crazy stuff. Everything from the amateur glue stick to people who actually have passport printer creating forged documents. 00:05:24    COLLEEN RYAN Yeah, it's sad and it's also really interesting, the surge in the use of artificial intelligence and seeing the ways that they're incorporating things like morphing into the passport to their forgeries where two people can now travel on one passport using morphing images and things like that. It really just shows how quickly this field in terms of document forgeries is evolving and how much border services are struggling to keep up and to maintain their training so they can spot these techniques. Right, which is why they're starting to put chips and other special films that have a radio signature and stuff like that. 00:05:53    JACK GAINES they're starting to put chips and other special films that have a radio signature and stuff like that. You could print it, but to actually find those films or chips that have that radio signature has got to be a lot tougher. 00:06:08    COLLEEN RYAN Yeah, and a lot of it is just down to, like, Order guards are under a lot of stress and pressure and they don't have much time to spot the fakes. They're getting crushed by people. Yeah. So a lot of it is just making sure that they can spot some of these easier to identify orgery trends and to make a quicker decision before it gets to the point of really having to do an in -depth examination of the document. 00:06:32    JACK GAINES Yeah, I would imagine that you would see forgery trends because people would be going to the same forger and they would be doing similar patterns until that turned away. 00:06:41    COLLEEN RYAN Yeah. 00:06:41    JACK GAINES And what's it like working with all these different border guards from different countries? I mean, everyone has got to be a little different, but the same. 00:06:49    COLLEEN RYAN For me, it's interesting because I'm one of the few who has worked in policing, worked in this operational arena, kind of understands a lot of what they've done. And so you kind of speak the same language. It's interesting to hear from them, like what they view as their biggest security challenges and what their biggest day -to -day challenges are in terms of their work life. Because you see common trends across a lot of the services. A lot of them can be underpaid and that contributes to staff turnover. And so then that means you go back to a country to do more training because you have new staffs. But then to see how a country's security... You know, their perspective in terms of their biggest border security threats in Albania, where I trained in June, might be different from Bulgaria, where I trained last month. But, you know, it's still the commonalities of document forgeries, imposters, making sure your airports are secure and things like that. So I like talking with the border guards, such a different perspective across each country. Right. 00:07:51    JACK GAINES I think that's really helpful that you have a law enforcement background. helps break that ice. 00:07:58    COLLEEN RYAN I understand the perspective, but we're really just there to help and to fill the gaps that their service might not have the time or the funding to provide additional training because they've got the whole spectrum of border security issues to deal with within their service. And so that's where our organization or other international organizations doing these types of projects come in is just fill the gaps and help them develop their capacity. Especially with some other countries we train for where Frontex, maybe they're not working in that country. So then we can help supplement other EU or Frontex or IOM or UN initiatives and help to harmonize border security standards across Europe, South Caucasus, Central Asia. 00:08:45    JACK GAINES I don't want to just keep circling around Ukraine. Is there any stories you have from some of the other countries you worked with? What's your favorite beer hall story on those? 00:08:53    COLLEEN RYAN Yeah, I mean, most of my stories are with Ukraine because I've trained Ukraine so much. So I'm happy to talk about that. Yeah, I feel very fortunate so far in the last year and a half to have trained almost 50 Ukraine border guards. And I was able to go to meet with their administration and their main forensic center in June to do a needs assessment to see how we could keep supporting. to make sure we weren't duplicating efforts from other international organizations or other bilateral initiatives there because we do know it's a crowded space there. 00:09:28    JACK GAINES I'm sure talking to them, you could figure out pretty quickly what those border guards needed, even if they were getting training from two or three organizations, if they weren't hitting it on the head. Yeah. And what was nice for us is we were able to actually shadow them on their train from out west as entered from. 00:09:38    COLLEEN RYAN was nice for us is we were able to actually shadow them on their train from out west as entered from. Shamashil, Poland, and went to Lviv. And so we got to board on the Ukrainian side and just seeing what they're dealing with in terms of doing document checks aboard the trains now and the different challenges they have with that as opposed to what it would be like to check a document at the airport. It's a very different perspective and it gives you insights on things like lighting and being able to see different security features in the passport. With the lighting on the train and the time of day when they're doing the document check, the technical equipment that they have aboard and that may not be connecting to the cell tower or have service as the train moves. And so it gives you a different perspective to actually be there and see it instead of just hearing about it over a Zoom call or in a sterile training environment. And so then building on that. We've been able to take some of those lessons learned and put them into our training where we're encouraging them and reminding them to say, hey, how would you see this in different types of light settings, running different types of simulations, so it more accurately reflects the conditions that they'll be doing the document checks in. So what's coming up next? 00:10:57    JACK GAINES What's the future of training? Do you have anything interesting coming up that you want to promote? 00:11:02    COLLEEN RYAN Yes, through the rest of the year, we have a couple more study visits. And these are important because they help the border guards to learn from other counterparts. They will look through how this country that they're visiting manages their forgery desk at an airport or in their border service. And it really helps with networking and sharing more information in terms of what they're seeing in terms of detecting trends or alerts on forged documents. We've got a couple of study visits coming up next week. I'll be in Madrid with another group from Ukraine. The following week, I'll be with Albania and Milan. And then a week after that, I'll be in Dublin, Ireland with forensic experts from Ukraine's border service to round out the year. So it's a busy stretch right now. That's very cool. 00:11:50    JACK GAINES Do these multinational engagements, do they ever end up with countries with border guards doing a bilateral agreement on border protection? Or do they ever work on... building something like Eurogest, where if they find a forger from multiple countries, they'll work together to try to find out where the route is. Is that multinational cooperation starting to build, or have you seen it? 00:12:14    COLLEEN RYAN On a smaller level with us, we do see that. So at the operational level with these border guards, even in -country, being able to message colleagues around their own country. Or the experts that do our trainings are active document experts serving in their border service. So now they've got another resource, say, if we're using experts from Spain or the Netherlands or UK or Italy, then these trainees now have another resource to flag potential trends and forge documents or to ask questions if they're unsure. And then, you know, moving ahead, we'll be looking to do some more joint training between two or three countries. Especially if we do it with bordering countries, it will really help that collaboration to, say, connect the two participating states. And now they've got operational contacts to ping across the border to say, hey, we're seeing this. What are you seeing? Things like that. So it's a good opportunity for us to foster that collaboration and increase the information sharing with us through the training or study visits. Right. Because it's so important to have that contact. 00:13:23    JACK GAINES to have that contact. It's one thing when you see an issue and you want to reach out and you have to make that cold call and figure out who's the right person. It's better if you've made a contact, you know someone from training, you can just say, hey, what's this and what's going on? And they can just plug you in with the right person and then Zoom. You know, a problem's fixed versus making it a whole, oh, you have to talk to our embassy and our embassy has to write our embassy. And so it's great that those kind of cross -border contacts are being made because. Even though so much of Europe is dominated by the Schengen, there's still issues with legal immigration and criminal movement that each country still monitors what's going on and partners. And then those that are outside the Schengen zone, it's just as important for them to actually have that contact so they can partner and work on things to quickly spot forgeries, theft, criminal activity, then stop it before it becomes rampant. So that's awesome. 00:14:22    COLLEEN RYAN And it's just it's it's the first building block of really increasing that cooperation, especially with your neighboring state and contributing towards that angle of integrated border management and jointly managed VCP. So even being able to have frontline document inspectors from two neighboring countries being able to reach out, that's just your first building block to building that relationship. So, yeah, it's always useful to have those contacts. Must be fun to be in the middle of it. Yeah. And it's really rewarding. To get your group of border officers on day one, you've got 20 to 30 border officers from all across their country, wherever we're training, they're virtual strangers, and to see them learn to open up and engage and to learn from our experts and then start to share some of their challenges with me and to build those relationships, whether it's in a group or with our experts or with OSCE, it's super rewarding because then you just get to keep building from there and asking, okay, what's next? What do you need next in addition to these document trainings? What do your forensic experts need or what do your border control officers need? So, yeah, it's really rewarding to be able to deliver when you've got the funding and you've got the interest of participating states and to help them manage their borders better. 00:15:37    JACK GAINES You know, we kind of forgot to talk about who OSCE is, Organization for Security Cooperation in Europe. You want to give me a brief overview of what the organization is? Yes. But it does. 00:15:50    COLLEEN RYAN Yeah. So the OSCE is world's largest regional security organization, the state of 57 participating states. And we operate on a consensus -based approach where all participating states have to agree. And we utilize an approach of comprehensive security. And so this really helps us to support our participating states in developing. their security sector and to enhance resilience and to develop capacity to address transnational threats. So my border security management unit is situated within the Transnational Threats Department. So that's our goal is to help participating states build their capacity to confront a wide array of transnational threats that can harm their national security and pan security more broadly. Right. Now, when I think security, I think of NATO. 00:16:38    JACK GAINES I think of NATO. So you've got to be a little different. NATO is, of course, a military organization that deals with security from conflict, either deterrence or response to conflict or crisis, disaster. What is it that OSCE does in terms of security? 00:16:55    COLLEEN RYAN Our three dimensions are political, military, economic and environmental, and human dimension. So what you would traditionally think of as human rights. And so being able to take that comprehensive approach opens up. a library of opportunities for us in terms of what we can provide support on. And so my unit's mandate stems from our border security management concept that the OSC Ministerial Council adopted in 2005. So our mandate in terms of border security is pretty broad. And I think our bread and butter really is helping to develop capacity of our participating states and providing technical assistance. I mean, our unique added value is that we can provide this tailored approach and we're pretty responsive when participating states do approach us with needs. So it's a bit different from NATO since we're not providing military support. We're looking at long -term institutional capacity buildings, whether it's in border security, policing, security sector agencies. That's the core of our work. And can you talk about what the application process was like to get involved? It's different for each job. So OSC, you either have secondments, like when I am on, where your national authority nominates you, or you have the professional contract where OSC directly hires you. So for mine, I had to apply through my seconding authority in the U .S., and I was competing amongst the Americans who wanted to be nominated. And so then once I got past that, then the U .S. put my name forward in the process, and then it was straight into the OSC hiring process. It's a written exam, and then it was an oral interview, and then it's shortlisted, and you go from there. But if it's a contracted offer, obviously you skip the secondment stage of it, and it's applying straight to OSC in the typical HR process. So it's a little different. You just have to look at the job posting and if it's a secondment or not. 00:19:01    JACK GAINES They give you a salary. 00:19:02    COLLEEN RYAN Do they give you a housing allowance? 00:19:02    JACK GAINES give you a housing allowance? 00:19:04    COLLEEN RYAN Yeah, it's about when I was paying in the U .S. The really fun expense was moving my cats over. So that it's a week in a housing allowance. But it's different for contracted. So it really just depends on which job you're going for, contracted or second. 00:19:22    JACK GAINES Had you traveled internationally before you joined this position? 00:19:26    COLLEEN RYAN Yeah, I had traveled quite a bit. Back when I was still a police officer, I liked to take my leave time to go over to Europe. So I did travel a bit. But never officially. It was always first travel. It was always tourist travel. Yeah, no, I had very, very little duty travel as a cop. 00:19:43    JACK GAINES But I bet that travel helped with your application to say, yeah, I've been to Europe and I've toured around, even though I was a tourist. 00:19:50    COLLEEN RYAN Yeah, and travel is just a great educator. And I know it's expensive and not everyone can do it. Travel just gives you good life experience, especially if you're doing it solo and traveling in Europe and interacting with different cultures and just finding your way and being able to navigate and step outside of your American comfort zone. If you're looking to work internationally, in addition, obviously, to the job experience and language and whatnot, travel is just such a good educator and a good way to end your horizons. Right. And I'll tell you what, traveling and living someplace, 00:20:23    JACK GAINES living someplace, It's a whole new experience because you learned the trains when you traveled, but now you got to find out, get a lease and what that takes. 00:20:32    COLLEEN RYAN Yeah. And then if you don't speak German or you don't speak the local English, that adds another layer of complexity. So yeah, you're absolutely right. The difference between living somewhere and traveling is huge. 00:20:43    JACK GAINES But it's fun. And actually, once you've lived overseas, you start to do quirky things, I find. Like, I'll travel and I'll go to a grocery store just to see how they do their business there. Yeah. You know, you go to restaurants, but see how laundry is done or, you know, just how the public services are done because you think, man, if I had to live here, I'd have to drag my trash to the backyard this time. Or over here, they take it on the street or the Germans, they have to have a lockbox. 00:21:12    COLLEEN RYAN What's been really interesting for me is my American friends hear me speak now and they think I'm starting to lose my accent and I can't tell where I'm from or I'll... interact with Europeans over here and they can't quite pick up on my American accent and I think I'm from the UK or Ireland or Australia. So that's been a really interesting experience because I don't think about it. I just talk and just the little things that come when you're living abroad. 00:21:37    SPEAKER_00 Okay. I think we got everything we wanted. Is there anything left that you want to draw on the table? 00:21:44    COLLEEN RYAN As I've mentioned, I firmly believe that any type of security cooperation, defense cooperation is built on relationships and trust. And so there's two of the Ukrainians in particular that I've become close with because they joined our training last year. And then this year they served as trainers for us and they've joined a few study visits. And so through that, we've developed trust and become friends. So now it's gotten to a point where they know I'm a huge Swifty. Oh, no. 00:22:14    SPEAKER_01 no. 00:22:16    COLLEEN RYAN You're a Swifty? Yeah. 00:22:16    SPEAKER_01 a Swifty? 00:22:19    COLLEEN RYAN So they'll ask, oh, what's the Taylor Swift song we should listen to for this trip? Or what's your favorite Taylor Swift song these days? And it's just a funny example of how this all starts with just building those relationships and getting people's trust when you're working with your partner nations. Sure. 00:22:38    SPEAKER_01 I thought maybe you brought Taylor Swift to the border and you couldn't get her across. 00:22:44    COLLEEN RYAN No, but I did give them Taylor Swift friendship bracelets when I was in Ukraine in June. 00:22:50    SPEAKER_01 Oh my gosh. I was going to say, next time you see them, they'll be like, hey, still have my Taylor Swift. They had them in London last week, so they still have them. 00:22:57    COLLEEN RYAN week, so they 00:23:02    SPEAKER_01 They probably feel obligated, like I can't take it off. She'll think less of me. 00:23:10    SPEAKER_01 It was quite funny. Cool. 00:23:14    SPEAKER_01 But yeah, you're right. It's those relationships, right? You build them and then you can reach out and the people are there. It's so much easier than a cold call. So much easier. That's half the job. 00:23:25    COLLEEN RYAN On one hand, you can joke about Taylor Swift, but then on the other, they can come to you with more training needs or more requests for specific areas of engagement. 00:23:34    SPEAKER_01 Yeah, they know they're safe to do it. Yeah, exactly. By just talking to you. Yeah. 00:23:39    SPEAKER_01 Well, cool. Okay. Well, I got it. And I will say just one more thing that I should mention. 00:23:43    COLLEEN RYAN I will say just one more thing that I should mention. I'm able to do all this work because I'm very lucky that the U .S. mission has fully funded my project and recognize the importance of OSCE as a multilateral line of effort to strengthen international security and broaden our engagement. Honestly, the amount of funding they've given me has been a huge boost and really made this work possible. So I feel like I have to give them a shout out here. 00:24:11    SPEAKER_01 Cool. All right, Coley. Well, thanks a bunch. All right.

Jason Jay Smart is a political adviser who has lived and worked in Ukraine, Moldova, Kyrgyzstan, Kazakhstan, Russia, and Latin America. Due to his work with the democratic opposition to Vladimir Putin, Smart was made persona non grata for life by Russia in 2010. Jason is a Special Correspondent at the Kyiv Post. It's the state of US support for Ukraine that we will discuss today.----------LINKS:https://jasonjaysmart.com/ https://www.kyivpost.com/authors/5 https://americanpoliticalservices.com/https://www.facebook.com/jasonjaysmarthttps://twitter.com/officejjsmart ----------SUPPORT THE CHANNEL:https://www.buymeacoffee.com/siliconcurtainhttps://www.patreon.com/siliconcurtain----------TRUSTED CHARITIES ON THE GROUND:Save Ukrainehttps://www.saveukraineua.org/Superhumans - Hospital for war traumashttps://superhumans.com/en/UNBROKEN - Treatment. Prosthesis. Rehabilitation for Ukrainians in Ukrainehttps://unbroken.org.ua/Come Back Alivehttps://savelife.in.ua/en/Chefs For Ukraine - World Central Kitchenhttps://wck.org/relief/activation-chefs-for-ukraineUNITED24 - An initiative of President Zelenskyyhttps://u24.gov.ua/Serhiy Prytula Charity Foundationhttps://prytulafoundation.orgNGO “Herojam Slava”https://heroiamslava.org/kharpp - Reconstruction project supporting communities in Kharkiv and Przemyślhttps://kharpp.com/NOR DOG Animal Rescuehttps://www.nor-dog.org/home/----------PLATFORMS:Twitter: https://twitter.com/CurtainSiliconInstagram: https://www.instagram.com/siliconcurtain/Podcast: https://open.spotify.com/show/4thRZj6NO7y93zG11JMtqmLinkedin: https://www.linkedin.com/in/finkjonathan/Patreon: https://www.patreon.com/siliconcurtain----------Welcome to the Silicon Curtain podcast. Please like and subscribe if you like the content we produce. It will really help to increase the popularity of our content in YouTube's algorithm. Our material is now being made available on popular podcasting platforms as well, such as Spotify and Apple Podcasts.

What if the most challenging moments of your life were actually setting the stage for your greatest triumphs? Host Anjel B Hartwell welcomes Larisa Olteanu, a Wall Street Journal bestselling author and real estate investor who arrived in the U.S. with only $20 and a dream. From a childhood marked by financial and emotional struggle to raising her younger brother at 16, Larisa's journey is a testament to the power of choice and resilience. Discover how a pivotal moment involving her mother ignited a fire in her to create a life of impact and financial freedom. This is not just an interview; it's a masterclass in mindset transformation and taking actionable steps toward your own unshakeable wealth. Get ready to be inspired, because Larisa's journey proves that your past does not define your future; it prepares you for it. What You Will Learn  How Larisa's early life, marked by an abusive home and financial struggles, shaped her perspective and determination. The significance of a pivotal moment in her childhood that taught her life is about the choices you make. The challenges Larisa faced while navigating the U.S. immigration system and how she worked her way through college while working as a server. How Larisa transitioned from a successful corporate career to entrepreneurship, driven by a desire to make a direct impact on people's lives and the importance of writing a book. The importance of taking steps towards one's goals and that everything is possible if you make it a priority to take steps toward it. Consulting is the fastest and straightest path to starting a business, and one can use the skills that one already has. The difference between money-making and money-management skills, you must invest to build wealth. Financial independence is not a luxury, but a necessity, and everyone is destined for wealth if they take the right steps. People should always bet on themselves and that taking action towards your goals is important. Connect with Larisa Olteanu LinkedIn Instagram Resources Access Larisa's Free Money Course Larisa's Book: Destined for Wealth: Master the Art of a Prosperous Life Special link for the Wickedly Smart Women community: The Career & Life Fulfillment Quiz Apply to Qualify for Enrollment in the Wickedly Smart Women's Start Smart 30 Day Intensive™ Connect with Anjel B. Hartwell Wickedly Smart Women Wickedly Smart Women on X Wickedly Smart Women on Instagram Wickedly Smart Women Facebook Community Wickedly Smart Women Store on TeePublic Wickedly Smart Women: Trusting Intuition, Taking Action, Transforming Worlds by Anjel B. Hartwell Listener Line (540) 402-0043 Ext. 4343  Email listeners@wickedlysmartwomen.com

The dynamic duo "Patty and Patty" have been a hit for years. Join us for a lively exploration of Italian American culture and heritage. Their creative journey from a one-act play to a global sensation provides a fascinating look at the power of storytelling and social media. With fans spanning from Tasmania to Moldova, Patty and Patty's work is a testament to the enduring bonds and rich histories that connect Italian communities worldwide. We share laughter and insights as we uncover family immigration stories and the evolution of entertainment from classic TV to today's digital landscape. Our discussion veers into the heart of Italian American food traditions, weaving through the family kitchens of Abruzzo, Bari, and Sanza. Patty and Patty invite us to savor the flavors of homemade pasta and unique pesto recipes, all while echoing the philosophy of minimizing waste. The episode captures the nostalgia of shared family meals and holiday gatherings, emphasizing the importance of keeping these traditions alive in an ever-changing world. From cherished childhood recipes to modern culinary twists, we celebrate the profound impact of food on our cultural identity. As the conversation unfolds, the richness of Italian American theater and acting takes center stage. With anecdotes of navigating Italian and Jewish roles in media, Patty and Patty shed light on the complexities of representation and authenticity. From the iconic performances of Edie Falco in "The Sopranos" to tales of performing improv in New York's storied venues, we explore the vibrant tapestry of Italian American storytelling. The episode concludes with a heartfelt reflection on the power of narrative to preserve heritage, leaving listeners inspired to embrace their cultural roots with a catchy tune echoing in their minds. THEIR SOCIALS Instagram: @pattyandpattynyc Tiktok: @pattyandpatty Youtube:  @Pattyandpatty  Facebook: Patty and Patty Website: https://www.pattyandpatty.com/

Discover the incredible journey behind DigestZen, doTERRA's essential oil blend crafted to support healthy digestion*. This episode takes you on a global adventure, introducing the dedicated farmers and sustainable sourcing practices that bring DigestZen to life.   Learn about the powerful oils that make up this blend, including ginger, coriander, and sweet fennel, and how they're grown and distilled in places like Madagascar, Rwanda, Tanzania, and Moldova. Hear firsthand stories from Jackson Ndeyambaje, a sourcing expert at doTERRA, about the impact this process has on local communities, from creating sustainable incomes to providing education and training opportunities.   What You'll Learn in This Episode:   ✔️ The origins and benefits of ginger, coriander, and sweet fennel. ✔️ How doTERRA partners with small-scale farmers for sustainable sourcing. ✔️ The fascinating distillation process that turns raw ingredients into pure essential oils. ✔️ Stories of hope and transformation from the farmers behind DigestZen.   Whether you're passionate about essential oils or curious about the process behind their creation, this episode is packed with insights into how DigestZen supports wellness while empowering communities around the world.  

PREVIEW: BLUE ORIGIN: BEZOS: Colleague Bob Zimmerman reports that Jeff Bezos's rocket engineering company Blue Origin will test its reusable hardware on Monday, January 6, for the first time in flight. More soon. 2006 Moldova