Podcasts about republica moldova

„Retroversiuni”, antologia de proză scrisă de femei, a ajuns la ediția a treia și are ca temă munca. Victor Cobuz și Cristina Ispas, coordonatorii ei, s-au gîndit la diverse înțelesuri ale acestui concept generos, după cum explică în prefață. Au scris despre muncă autoare din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Slovenia și o autoare de limba maghiară din România.Am vorbit cu Cristina Ispas și cu Andreea Răsuceanu, prezentă în antologie, despre această a treia ediție „Retroversiuni”, apărută, ca și celelalte două, la Paralela 45. Cristina Ispas: „Tema a fost abordată foarte personal, de foarte multe autoare. Se pare că este una dintre cele mai sensibile teme pentru femei și scriitoare. (...) Am propus munca în toate valențele ei, de la munca emoțională, munca de tip afectiv, pe care o întîlnim inclusiv în cadrul unor joburi, mai ales în cadrul acelor servicii tradițional distribuite către femei, mă refer la asistente medicale, profesoare... dar și munca productivă, pur și simplu munca obișnuită și ne-am gîndit la inegalitatea salarială dintre femei și bărbați, ne-am gîndit la faptul că de multe ori munca ajunge să fie tratată ca un fel de terapie sau ajunge să fie un refugiu în anumite perioade foarte dure pentru noi, pe plan personal. Deși are și cealaltă latură, pentru că de multe ori ajunge să fie distructivă sau autodistructivă, ajungem în epuizare, în burn-out. Este vorba de statut, este o presiune socială care se exercită asupra noastră încă de cînd sîntem copii - să ne alegem o anumită meserie, care e privită în societate ca avînd un statut mai bun. Este un concept care se infiltrează în absolut toate sectoarele vieții noastre, inclusiv în viața privată, în viața domestică, unde avem un alt tip de muncă, de multe ori neplătită.”Andreea Răsuceanu a scris un text despre Bucureștiul vechi, de secol 19, bîntuit de spectrul ciumei. Personajul central este o femeie care face o muncă ingrată: adună cadavrele animalelor, ale cîinilor uciși de stăpîni în prima zi a Postului Mare, după un obicei numit jujeul.Andreea Răsuceanu: „Am avut în minte imaginea femeii de secol 19, despre care noi avem credința că nu prea muncea sau nu muncea într-un mod instituțional. Avem aici o trăitoare la marginea Bucureștiului, o femeie care are o slujbă destul de complicată și ingrată, ar putea părea inventată, dar nu e deloc așa. Ea e cea care adună cadavrele animalelor și, aș putea spune că le aduna și pe cele umane, în timpul epidemiilor, ne aflăm în timpul Ciumei lui Caragea. (...) E o meserie care nu pare destinată femeilor și pe de altă parte e ceva sinistru. Ideea mi-a venit cînd am citit despre Marea Ciumă din Londra secolului al 17-lea, cînd femeile îi ajutau pe copii, le ajutau pe celelalte femei bolnave, pe fete să se îngrijească. Nu erau bărbați, erau femei cele care făceau asta și care deveneau ulterior chiar ciocli, deci erau realmente cărătoare de cadavre infestate. E vorba de persoane care, evident, intrau cumva în contact cu boala și se imunizau. Ei bine, mi-am imaginat acest personaj - erau multe astfel de femei pe care istoria de manual, oficială, nu le consemnează, dar ele făceau aceste munci.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul  vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.”  La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. Andrei Curăraru: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?Mihai Isac: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cine a finanțat PSD în anul electoral 2024 (G4Media) - Armata Paralelă Română – De la mercenarul Horațiu Potra, la generalii în rezervă care susțin mișcări legionare (Europa Liberă) - Un tânăr din AUR recrutează neonaziști din rândul grupării „Unitatea 731”. Cum comentează declarațiile pro-evreiești făcute de George Simion: „Doar nu vrei să zică în public că trebuie gazați” (PressOne) - Dacă o mai ţin mult cu incertitudinea politică şi fiscală – cresc sau nu taxele, politicienii chiar riscă să trimită economia şi businessul în criză (ZF) Cazul de studiu Bolojan, despre autoamăgire și alegeri (SpotMedia)Cazul Bolojan, ieri înger, azi demon pentru o parte a electoratului care nu îi iartă exprimarea opțiunii de vot și demolarea argumentată a iluziei că va deveni premierul minune, poate fi, atunci când ne vom mai răcori după alegeri, unul de studiu despre capacitatea de autoamăgire, despre dublă măsură și slaba cunoaștere a mecanismelor politice constituționale, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Președintele interimar Ilie Bolojan și-a exprimat opțiunea de vot pentru un candidat. Candidatul pe care l-a propus oficial coaliției de guvernare, candidatul al cărui nume apare în protocolul de funcționare a coaliției formată după alegeri semnat de președintele PNL Ilie Bolojan.Susținătorii acum dezamăgiți ai domniei sale erau convinși că dl Bolojan a mințit când a semnat. Asta așteptau de la el, să mintă, să semnalizeze dreapta și să o ia la stânga, să fie că restul oamenilor politici, dar într-un interes convenabil.Avea dreptul să facă declarații de susținere a unui candidat? Da, a stabilit CCR în 2014, când Traian Băsescu îi făcea campanie Elenei Udrea. Cel care l-a reclamat, într-un conflict de natură constituțională, a fost premierul de atunci Victor Ponta.De fapt, obiecția dezamăgiților nu este de natură constituțională, ci exclusiv de conținut al opțiunii anunțate. Integral, pe pagina SpotMedia.Cine a finanțat PSD în anul electoral 2024 / Milioane de lei pe filierele Nuba și Mihaela Neagu ”regina licitațiilor”/ Patronii FCSB și CFR Cluj / Fiul adoptiv al unui interlop din Vâlcea, cununat de Ponta / Un maseur care, întrebat de unde a avut banii, a spus: ”Din masaje erotice”   (G4Media)Surprize mari pe lista persoanelor fizice și juridice care au finanțat PSD în 2024, an cu patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Lista a fost publicată în Monitorul Oficial, anunță G4Media.Printre cei care au donat sau au împrumutat sume consistente social-democraților se află patronii echipelor de fotbal FCSB și CFR Cluj, un maseur care a justificat de unde a avut cei 650.000 de lei prin faptul că face masaje erotice, mai mulți oameni de afaceri controversați, unul fiind implicat în dosarul penal al fostului șef SRI, Florian Coldea, unul dintre patronii Clubului Nuba și apropiați ai săi sau un fin al lui Victor Ponta, care este fiul adoptiv al unui fost lider al lumii interlope din Vâlcea.De menționat că toți cei care au împrumutat PSD – iar sumele nu sunt deloc mici, variind între câteva sute de mii și milioane de lei – au făcut un  serviciu acestui partid: banii le-au fost returnați din bugetul de stat deoarece social-democrații au atins un anumit procent de voturi; în mare parte, PSD și-a făcut cele patru campanii electorale ”pe datorie”, dar fără a plăti dobândă pentru zecile de milioane de lei împrumutate.În plus, partidul condus de Marcel Ciolacu nu a fost nevoit să apeleze la sumele pe care le-a primit, în mod tradițional, de la bugetul de stat pentru servicii de propagandă.Armata Paralelă Română – De la mercenarul Horațiu Potra, la generalii în rezervă care susțin mișcări legionare (Europa Liberă)Pentru prima dată de la Mineriada din 1991, alegerile prezidențiale din decembrie 2024 au ridicat problema fragilității ordinii constituționale. Anchetele judiciare de după anularea alegerilor au devoalat un păienjeniș de rețele – cu multe legături în armată – care vor schimbarea democrației.„Este mult spus armată paralelă”, afirmă istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria perioadei comuniste și în spațiul ex-sovietic.„Nu suntem într-un scenariu de tip America Latină, nu e vorba de lovituri de stat. Dar da, avem o problemă de fond. În România nu există un consens solid în jurul valorilor democratice și asta se vede și în armată”, adaugă el.„O parte semnificativă a corpului militar în retragere – și, uneori, chiar și în activitate – nu este pe deplin fidelă valorilor constituționale. Când un fost ofițer spune că «politicienii trădează țara», că «UE ne-a colonizat», că «trebuie să salvăm țara din interior», acelea nu sunt simple opinii, sunt formule retorice care pot alimenta forme de radicalizare”, mai explică Popa pentru Europa Liberă.Istoricul e de părere că foștii militari care apar în aceste grupuri sau în spațiul public cu discursuri radicale sunt oameni care simt că au fost nedreptățiți, că nu li s-a recunoscut contribuția sau că au fost marginalizați. El e de părere că toate ideile vehiculate în afara cadrului militar oficial își găsesc ecou în mulți dintre cei care poartă haina militară.Un tânăr din AUR recrutează neonaziști din rândul grupării „Unitatea 731”. Cum comentează declarațiile pro-evreiești făcute de George Simion: „Doar nu vrei să zică în public că trebuie gazați” (PressOne)În timpul documentării despre Unitatea 731, grupare neonazistă care acționează în România și Republica Moldova, PressOne descoperă un schimb de replici între membrii organizației și Vlad Petre, un tânăr din AUR Sector 5.La jumătatea lunii februarie, Petre este adăugat într-un grup privat al Unității și propune o colaborare între membrii săi din București și organizația de tineret a partidului AUR.Propunerea primește reacții mixte: câțiva neonaziști o văd ca pe o oportunitate de mascare a acțiunilor violente întreprinse de Unitate, alții o resping pentru că, susțin ei, George Simion e prea prietenos cu romii și evreii. Vlad Petre spune că a fost dat afară din partid încă de acum câteva săptămâni. Șeful tineretului din Sectorul 5 susține că băiatul n-a fost niciodată membru al partidului. Ulterior, președintele organizației de tineret, Răzvan Biro, avea să ne comunice că Petre a fost dat afară „în perspectiva informațiilor prezentate” de PressOne. Nu e cazul să daţi foc la valiză, când valiza este plină cu bani: Dacă o mai ţin mult cu incertitudinea politică şi fiscală – cresc sau nu taxele, politicienii chiar riscă să trimită economia şi businessul în criză (Ziarul Financiar)Toţi antreprenorii, toţi directorii, toate companiile, că sunt româneşti, multinaţionale sau că sunt de stat, vor să se termine odată cu alegerile politice – alegerile prezidenţiale şi cu situaţia neclară în privinţa taxelor şi impozitelor – dacă cresc, ce creşte şi cu cât, scrie în ziarul de business jurnalistul Cristian Hostiuc.Incertitudinea politică va plana în continuare, pentru că rezultatul alegerilor prezidenţiale este în ceaţă. Dacă la Cotroceni va veni George Simion sau Victor Ponta, vor forţa o nouă alianţă politică şi un nou guvern, asta dacă pot face acest lucru. Dacă la Cotroceni vine Crin Antonescu sau Nicuşor Dan, alianţa actuală PSD/PNL/UDMR şi guvernul Ciolacu 2 au o şansă să continue. Economia şi-a încetinit creşterea, iar execuţia bugetară la trei luni a guvernului Ciolacu 2 nu arată atât de strălucit în îndeplinirea obiectivului de reducere a deficitului bugetar de la peste 9% anul trecut (ESA) la 7%. Dar situaţia bugetară nu este dezastruoasă, mai ales că Ministerul Finanţelor a reuşit să acopere peste 30% din necesarul de finanţare bugetară pentru acest an. România plăteşte dobânzi mai mari, dar pieţele financiare nu sunt închise pentru obţinerea acestor împrumuturi. Pe larg, în ZF.

Decizia judecătorului din Ploiești de anulare a hotărârii CCR privind alegerile a fost desființată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia Instanței Supreme și este definitivă. Înalta Curte a admis astfel recursurile formulate de Parchetul Curții de Apel Ploiești și de CCR împotriva deciziei judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești. Val de cereri de anulare a deciziei CCRPeste 130 de cereri privind anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 s-au înregistrat la curțile de apel în perioada 8-17 aprilie. Nou pachet de sprijin pentru Chișinău: 60 de mil de euroUniunea Europeană va oferi un nou pachet de sprijin Republica Moldova în valoare de 60 milioane  de euro pentru consolidarea rezilienței la amenințările externe. Anunțul a fost făcut de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, aflată într-o vizită la Chișinău.

 Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă) - Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) - Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW) - Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia) Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă)Europa Liberă a analizat performanțele postărilor principalilor cinci candidați la fotoliul de la Cotroceni pe platformele sociale în perioada 1 martie - 23 aprilie.George Simion are cele mai puține postări pe Facebook (84), dar a strâns cele mai multe reacții (4,02 milioane). La fel și pe TikTok – 44 de postări și 3,79 milioane de interacțiuni.Campionul interacțiunilor pe Instagram este Victor Ponta, cu 4,48 de milioane la 214 postări.Pe YouTube, cel mai bine au fost primite clipurile postate de Crin Antonescu, 57 la număr, care au adunat 14,7 milioane de interacțiuni.Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este marcată de un val fără precedent de dezinformări virale pe rețelele sociale, spun experții de la Funky Citizens, într-un raport publicat recent.Conținuturi manipulate, conturi false și narațiuni conspiraționiste amenință integritatea dezbaterii publice și credibilitatea procesului democratic. Experții și instituțiile trag un semnal de alarmă: ne confruntăm cu o „infodemie electorală” în toată regula. Simion, contract de 1,5 milioane de dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA / Vezi contractul (G4Media)Liderul AUR, George Simion, a aprobat semnarea unui contract de 1,5 milioane dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA, în cadrul unor interviuri și întruniri cu oficiali americani. Contractul semnat în 18.04.2025 prevede o campanie de lobby care să-i asigure lui Simion sprijin din partea unor personalități americane cu notorietate, promotoare mai ales ale curentului MAGA. Suma cheltuită ar proveni din banii pe care AUR îi obține din subvenția plătită de statul român partidelor parlamentare. AUR neagă informațiile și acuză o dezinformare. G4Media prezintă documentul.De asemenea G4Media a publicat în premieră interviul pe care George Simion i l-a dat lui Steve Bannon (unul dintre foștii consilieri ai lui Trump), interviu în cadrul căruia Simion a făcut mai multe declarații aiuritoare despre faptul că el e candidatul „ales” și că sistemul ar vrea să-l elimine prin orice mijloace, chiar și prin „asasinare”. El a lăsat să se înțeleagă că în Românie sunt fraudate alegerile electorale. Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) Cu toate că, din cauza multor estimări greșite, încrederea în rezultatele sondajelor de opinie din perioada dinaintea urnelor este scăzută, putem însă observa că în rândul candidaților cu agendă pro Vest – și anume Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi – s-au ascuțit atacurile, semn că între acești trei candidați competiția pentru intrarea în turul 2 ar putea fi foarte strânsă.Crin Antonescu trebuie să explice momentul 2012 – suspendarea lui Traian Băsescu, consideră jurnalista Sidonia Bogdan.Crin Antonescu este dator să revină public la acel moment și să explice dacă își menține argumentația politică pe care o împărtășea la momentul suspendării sau dacă își reevaluează pozițiile pe care le-a avut în anul 2012. Dacă nu recunoaște greșelile politice luate de USL în anul 2012, calitatea de președinte cu viziuni democratice a lui Antonescu este puternic șubrezită. Mai multe, în ziar. Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW)Relațiile cu Republica Moldova fac parte din toate pachetele electorale ale prezidențiabililor români, fiindcă toți candidații speră să culeagă voturi de dincolo de Prut. Despre unire se vorbește tot mai puțin, constată jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Primarul general al capitalei, candidat la președinție susținut de USR, a spus într-un interviu pentru Moldova 1 că „și-ar dori azi unirea cu R. Moldova”, chiar azi, și că „decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state”. Republica Moldova așteaptă cumva cu sufletul la gură să vadă cine va veni la Cotroceni, fiindcă banii din România sunt cu adevărat importanți pentru Chișinău și pentru că susținerea politică a Bucureștiului e vitală. La Chișinău, Nicușor Dan se bucură de oarecare simpatie, dar nu e văzut ca o soluție, din simplul motiv că nu are în spate forțe politice care să asigure continuitatea în politica bilaterală, în vreme ce George Simion e considerat un instrument al Moscovei.  Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia)Ca să nu ne mai lovească trenul în 4 mai așa cum ne-a lovit în 24 noiembrie, ar trebui să încercam să ieșim puțin din starea de hipnoză electorală creată de lozinci în bulele noastre pentru o excursie virtuală în alte bule sau, ideal, fizică în zone sociale complet diferite de ale noastre.Realitatea la firul ierbii este intrarea practic sigură, fără vreun cataclism politic imprevizibil, a lui George Simion în turul al doilea, chiar mai consolidat decât o arată sondajele. Iar poza de la Înviere alături de Călin Georgescu i-a dat o validare esențială.Votează cu Simion electoratul AUR, cea mai mare parte a electoratului lui Georgescu, care a luat și din PSD, și din PNL, chiar și din UDMR. Să nu uităm că satele românești depopulate se regăsesc în diaspora captată masiv de extremiști, care influențează masiv și ce a rămas acasă.Plus o categorie interesantă, aceea a furioșilor care vor să pedepsească oferta politică foarte proastă. Adică votează cu Simion „de-al naibii”, cum ar veni.Continuarea pe pagina SpotMedia.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Foarte important mesajul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în interviul acordat corespondentei RFI România la Chișinău, Valeria Vițu.   ”Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE.Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”. Cu alte cuvinte, ceea ce românii vor alege la 4 și 18 mai va avea o importanță foarte mare și dincolo de Prut. Iar președinta Maia Sandu a sintetizat perfect miza alegerilor: menținerea României în familia europeană sau căderea în autocrație și ieșirea din Europa.Citeste si(Exclusivitate RFI) Maia Sandu: Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UERepublica Moldova, la rândul ei, se află într-un moment de răscruce. Nu știe ce-i va rezerva viitorul, în urma negocierilor ruso-americane privind războiul din Ucraina. Lipsită de garanții de securitate, mica țară dintre Prut și Nistru are toate motivele să se teamă de stilul tranzacționist al lui Donald Trump, în combinație cu agresivitatea cunoscută a Rusiei lui Putin.Republica Moldova, la rândul ei, va avea alegeri legislative în octombrie și miza este, de asemenea, uriașă. Instalarea unui guvern cu orientare pro-rusă la Chișinău ar imita scenariul georgian, cu un președinte pro-european izolat și un executiv care, treptat, retează aspirațiile europene.În mod clar, pentru a-și menține traiectoria europeană, Chișinăul are nevoie de sprijinul politic și material al Bucureștiului, dar mai cu seamă de sprijinul moral, de exemplul României ca democrație de succes. O Românie căzută sub un regim iliberal și autoexilată la marginea Uniunii Europene, ar da un semnal de rău augur dincolo de Prut.Invers, o Republică Moldova cu un guvern manevrat de la Moscova ar însemna un ghimpe în coasta României. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă.Și putem înțelege mai bine de ce extrema dreaptă pro-rusă din România o urăște din toți rărunchii pe președinta Maia Sandu. De ce o etichetează drept ”soroșistă” și ”separatistă”.Așa că, dacă vrem ca frații de peste Prut să mai aibă o șansă, dacă vrem să nu-i vedem iarăși în ghearele Rusiei – și dacă nu vrem să-i avem pe ruși peste un fir subțire de apă - să avem grijă pe cine punem președinte la București! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anul trecut au avut loc în Republica Moldova alegeri prezidențiale și un referendum legat de aderarea la UE. Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat, în urma unor tentative de destabilizare din partea Rusiei. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit atunci despre „un atac fără precedent pentru istoria întregii Europe” asupra țării, „bani murdari, cumpărare ilegală de voturi, implicarea în procesele electorale a unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale, minciuni, inducerea urii și a fricii”. Vorbim astăzi despre cum s-a apărat Republica Moldova de ingerințele Rusiei în alegeri și despre ce poate învăța România din experiența țării vecine. Invitatul nostru este jurnalistul Mihai Isac, din Republica Moldova.Ziarul de Gardă din Republica Moldova a realizat investigații care au arătat cum a funcționat schema de corupere a alegătorilor cu bani din Rusia, pentru a vota NU la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne puteți explica ce au descoperit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă?Mihai Isac: „Nu este pentru prima dată cînd mass-media din Republica Moldova demonstrează implicarea banilor murdari de proveniență estică în coruperea voinței electoratului din Republica Moldova. Dacă veți urmări activitatea Ziarului de Gardă, în urmă cu aproximativ trei ani, chiar una dintre jurnalistele implicate în ancheta la care v-ați referit a fost implicată într-o altă anchetă în care s-a arătat cum prin folosirea acestor bani sînt organizate proteste ilegale împotriva autorităților constituționale de la Chișinău. În același timp, chiar în noaptea alegerilor, doamna președintă Maia Sandu a menționat cifra de 300.000 de voturi care ar fi fost cumva viciate de activitatea acestei rețele paralele. (...) Republica Moldova este practic un teren de război, un cîmp de luptă informațional, unde Federația Rusă dezvoltă și aplică noi strategii și tehnici menite să corupă voința electoratului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews) România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.Integral, pe pagina G4Media.Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.Continuarea, pe pagina SpotMedia.Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.Cine sunt cei doi contestatariNicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Din Franța, CØLIBRI, un mix sofisticat de electronică, iar JA,KLAR, un duo format în Istanbul de Emre Özdemir și Seda Portakal, este proiect care explorează limitele muzicii electronice printr-un amestec inovator de electronicore, alternativ și pop. Sunt proiectele muzicale invitate într-un nou episod al programului SESAME Live Sessions. Proiectul SESAME are ca scop conectarea și sprijinirea artiștilor emergenți din Franța, România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Turcia și Georgia printr-un proces colaborativ plin de dinamism, desfășurat în București. Finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIVEMX și implementat în România de Asociația Star Education în parteneriat cu Institutul Francez din România, el promovează colaborarea interculturală prin muzică.CØLIBRI reprezintă un demers muzical sofisticat, folosind sunetele electronice sub influențe clasice și ritmuri dinamice. Nu este doar muzică, este o provocare, o adevarată călătorie audiovizuală.Muzică electronică într-un amestec inovator de alternativ și pop, cu rifuri de chitară electrică si tot felul de efecte, o fuziune între energie si emoție, asta ne aduce de la Istanbul, Emre Özdemir și Seda Portakal, adică JA,KLAR. Asociația Star Education a fost înființată în anul 2007 cu scopul principal de a susține artiștii și creația muzicală românească și de a crea programe educationale în domeniul muzical. Este organizatorul primelor ediții ale conferinței Mastering The Music Business (2016-2018 și 2020), dar și a cursurilor Industria Muzicală Explicată (IME). SESAME Project se va încheia prin prezența la București a 4 artiști originari din țările din apropierea Mării Negre, care vor participa la workshop-uri pe diverse teme importante din industria muzicală, precum drepturile de autor, distribuția muzicală, organizarea turneelor internaționale și exportul musical și vor susține ultímele concerté din seria SESAME Live Sessions, după cum urmează:23.01.2025 – IVA (BG) & Anuka Kipshidze (Georgia) la Echoes House13.02.2025 – Omar Alkilani (TK) & +SHE+ (România) la Echoes House.

Protestele de stradă continuă în Georgia, unde de mai bine de o săptămână au loc seară de seară ciocniri violente între manifestanții pro-europeni și forțele de ordine; numărul de răniți este în creștere iar cei arestați sunt bătuți și intimidați, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.  După o perioadă de acalmie, protestele s-au reluat în forță, atât la Tbilisi cât și în alte orașe din țară, în data de 28 noiembrie, când guvernul pro- rus a anunțat că amână pentru 2028 reluarea negocierilor de aderare la UE și că renunță la fondurile europene alocate pentru sprijinirea reformelor aferente. Cu toate aceste, guvernul a transmis că dorește aderarea țării la UE până în 2030.Cel puțin 150 de persoane au fost arestate și 44 au fost spitalizate ca urmare a rănilor provocate în timpul ciocnirilor. Printre cei spitalizați se află manifestanți, dar și jurnaliști și polițiști.Ministerul de interne a transmis în noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie că intervenția forțelor de ordine a fost necesară pentru că manifestanții ar fi aruncat ”focuri de artificii” în interiorul clădirii Parlamentului, unde au fost provocate incendii în mai multe birouri. De asemenea, manifestanții ar fi forțat gardurile de protecție ale clădirilor guvernamentale și au ridicat baricade pe străzi.Ucraina: Modificarea Legii mass media în dezbaterea ParlamentuluiUn act normativ care vizează modificarea Legii pentru mass-media a fost adoptat în unanimitate de Comisia parlamentară pentru politici umanitare și informație și urmează să intre în dezbaterea planelui Parlamentului Ucrainei (Rada) până la sfârșitul acestui an, transmite publicația Detector.Documentul, realizat cu sprijinul experților din partea Consiliului Europei, prevede măsuri suplimentare pentru asigurarea independenței mass media și creșterea bugetului pentru Consiliul Național al Televiziunii și Radiodifuziunii.După cum a explicat un membru al comisiei parlamentare, Consiliul Național va fi abilitat să blocheze accesul la site-urile web de informații și la alte organisme mass media care au fost sancționate pentru dezinformare de către Comisia Europeană.”Modificările au fost concepute în urma consultărilor cu mai mulți experți mass-media, ținând cont de dezvoltarea fără precedent a tehnicilor bazate pe Inteligența Artificială și a dezinformării care poate fi propagată cu ajutorul acestor tehnici”, a precizat deputatul ucrainean.R Moldova: Interferența Kremlinului în procesul electoral va crește în 2025‍‍Interferența Kremlinului în procesele electorale din Republica Moldova va crește în 2025, iar acest fenomen nu poate fi combătut fără implicarea directă a tuturor partidelor politice democratice din țară, au afirmat mai mulți experți citați de publicația deschide.md.„Avem partide care din 2015 sunt finanțate din bugetul de stat. Avem politicieni care participă în campanii și nu le pasă de aceste fenomene, care s-au văzut și la alegerile locale, s-au văzut și la alegerile din Găgăuzia. ... Nu este posibil să construim o democrație fără partide politice. Trebuie ca toate partidele să vină cu o poziție foarte clară față de problema coruperii alegătorilor”, a declarat directorul de programe al organizației neguvernamentale Promo-Lex, Nicolae Panfil.„Există un interes și o interferență fără precedent a Rusiei în tot ce înseamnă politica din Republica Moldova și această interferență nu va fi mai mică în 2025. Iar de acest lucru trebuie să ne pregătim. Fiecare cetățean responsabil trebuie să-și asume că noi suntem o cetate în asediu. E vorba de asediu virtual, pentru moment, spre deosebire de vecinii noștri ucraineni. Nu suntem doar noi ținta acestor atacuri. Vedem ce se face în România. Are loc manipularea prin algoritmii rețelelor de socializare. Au loc pretinse campanii cu zero lei. Aceste practici seamănă cu tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Este o altă manifestare a aceluiași manual de preluare a puterii din diferite state. E clar că Rusia vrea ca în regiune să fie haos, la conducerea țărilor să fie oameni docili, oameni care să asculte de indicațiile de la Moscova”, a spus la rândul său reprezentantul organizației Watchdog, Andrei Curăraru. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia;Crina Plăcintă - R Moldova;Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană. Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării. Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europeneBanca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată. ”Săptămâna scaunelor goale” la KievÎn piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia; Crina Plăcintă - R Moldova; Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Marți 19 noiembrie pornește Sesame Project, o inițiativă dedicată sprijinirii și conectării artiștilor emergenți din Franța, România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Turcia și Georgia. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru o lansare internațională. Primul episod Sesame Live Session îl aduce pe scena din Club Control pe artistul și producătorul moldovean, Mahaya, alaturi de Nerlov din Franța. Mahaya este un artist și producător versatil din Republica Moldova. Născut în satul Taraclia, raionul Căușeni, el și-a început studiile muzicale la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” (2011-2015) și le-a continuat la Academia de Arte (2015-2018) în domeniul Pedagogiei Muzicale.De la vârsta de 22 de ani, Mahaya își începe călătoria ca producător, experimentând cu diferite genuri muzicale și realizând aranjamente pentru diverși artiști din Republica Moldova.Primele creații muzicale proprii încep să fie publicate în 2020. Primul său concert cu piese originale are loc în 2021. În toți acești ani, Mahaya a fost și este într-un proces continuu de căutare a unei formule autentice care să definească atât muzica sa, cât și procesul său creativ. În iunie 2024, lansează albumul „Signal in the Wind”, o colecție de cântece noi, într-un format alternativ.Finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIVEMX și implementat de Asociația Star Education, în parteneriat cu Institutul Francez din România, proiectul SESAME creează un spațiu vibrant de colaborare interculturală prin muzică în București. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru lansarea internațională – Set Sail To Music Export.Artiștii participanți în proiect au fost aleși de către un juriu internațional format din profesioniști din industria muzicală din România, Bulgaria, Franța, Suedia și Grecia. Aceștia vor participa, în perechi de câte 2 trupe/artiști în tabere de creație și vor susține apoi un concert comun într-un club din București. Pe parcursul taberelor de creație vor fi asistați de producători muzicali experimentați și vor participa la workshop-uri pe diverse teme din industria muzicală: drepturi de autor, distribuție muzicală, touring internațional, export muzical. În plus, vor afla mai multe informații despre piețele muzicale din România și Franța.Trupele incluse în proiect sunt: Nerlov și Cølibri din Franța, Mahaya din Moldova, IVA din Bulgaria, Shy din Ucraina, Omar Alkilani, Goss și Ja, Klar din Turcia, +SHE+ din România și Anuka Kipshidze din Georgia. Acestea vor concerta în cluburile Control, Expirat și Echoes din București în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025.

Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama) - Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea) - Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare) Victoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de România (SpotMedia)După o campanie tensionată, în care interferențele Kremlinului au fost mai vizibile ca niciodată, Maia Sandu a reușit să câștige un nou mandat de președintă a Moldovei și să valideze referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană.Primul mandat al Maiei Sandu s-a desfășurat într-un context dificil, cu trupe rusești în Transnistria și un război în Ucraina, dar a reușit să obțină sprijinul liderilor europeni.Rusia a exercitat presiuni uriașe asupra alegerilor din Moldova, inclusiv prin încercări de manipulare a votului. Maia Sandu a denunțat aceste acțiuni și a pledat pentru suveranitatea Moldovei.Maia Sandu a fost o susținătoare a Ucrainei, afirmând că securitatea regională este interdependentă și că Moldova trebuie să rămână unită cu Ucraina în fața agresiunii ruse.Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne una dintre provocările majore pentru Sandu, care caută soluții diplomatice pentru rezolvarea conflictului, în ciuda influenței Rusiei asupra acestei regiuni.SpotMedia reamintește că Maia Sandu, născută pe 24 mai 1972 în Risipeni, Republica Moldova, este președinta țării din decembrie 2020, fiind o figură importantă pe scena politică europeană. Este cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și pentru eforturile de a reforma structurile guvernamentale și de a combate corupția. Cu o educație economică solidă, inclusiv un masterat la Harvard, și o carieră profesională la Banca Mondială, Sandu a intrat în politică în 2012, în calitate de Ministru al Educației, unde s-a remarcat printr-o serie de reforme.Una dintre prioritățile ei principale a fost alinierea Republicii Moldova la standardele europene și apropierea de Uniunea Europeană.  Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama)Înainte de cel mai important set de alegeri, cele parlamentare, temele progresiste rămân profund controversate în România, iar majoritatea politicienilor le evită, pentru că se tem de asocierea cu stânga și de stigmatul comunismului. Deși PSD e teoretic principala formațiune de stânga și ar fi fost natural să promoveze o agendă progresistă, partidul are o imagine negativă, o ideologie neclară și o orientare social-conservatoare. Tinerii români, deși majoritar conservatori pe axa stânga-dreapta, susțin măsuri tradițional de stânga, precum egalizarea veniturilor și intervenția statului în economie. Totuși, există un clivaj între valorile lor progresiste și orientarea lor politică, iar mulți tineri încep să fie atrași și de ideile conservatoare sau de extremă dreapta.Singurele partide care își asumă deschis poziția progresistă sunt REPER și SENS. REPER promovează legalizarea parteneriatului civil pentru cupluri de același sex, măsuri de protecție socială și politici ecologice, iar SENS este deschis tinerilor, minorităților și promovează digitalizarea și ecologizarea.Integral pe pagina Panorama. Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea)Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie îi așteaptă pe români la vot. Pe 24 noiembrie și 8 decembrie vom vota pentru alegerea noului președinte al României, iar pe 1 decembrie ieșim la urne pentru stabilirea noii componențe a Parlamentului. Autoritățile din țară se pregătesc intens pentru aceste alegeri, fiind implicați cei din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, dar și cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale.Peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile. 6.721 de persoane vor alege președintele folosind votul prin corespondență. Mai mult în Libertatea. Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare)Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook, publicat marți.România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB. (Conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată).Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în 2024, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

Victoria Maiei Sandu este o veste bună pentru întreaga Europă. Rezultatul alegerilor arată că proiectul european este dorit – și asta, într-o regiune complicată, supusă unei propagande rusești de o intensitate greu de imaginat pentru cineva de afară. Și mai arată ceva: că participarea la vot și implicarea cetățenilor pot zădărnici toate încercările de a deturna procesele electorale.Pentru a influența alegerile, Rusia a uzat de toate mijloacele, practic fără niciun fel de perdea: de la cumpărarea directă de voturi, la alegători transportați în grup cu mașini și avioane, de la mesaje diversioniste adresate liderilor de opinie și până la atacuri cibernetice și false alarme cu bombă la secțiile de votare din diaspora.Spunem adesea că democrația este o formă de guvernare fragilă, că este vulnerabilă la asemenea practici. Cei care o fac puternică sunt oamenii. Aceasta este una din lecțiile importante ale zilei de duminică 3 noiembrie.Republica Moldova a reprezentat – și reprezintă încă – o miză extraordinară pentru Kremlin. În primul rând, pentru că instalarea la Chișinău a unei puteri pro-ruse ar însemna un pumnal înfipt în spatele Ucrainei. În al doilea rând, Republica Moldova ar deveni capul de pod pentru provocări la adresa vecinilor europeni, România în primul rând.Ce urmează pentru Republica Moldova?Dar confruntarea nu s-a încheiat. Kremlinul va continua cu încercările de destabilizare a Republicii Moldova și după aceste alegeri. Poate chiar în zilele următoare.Și mai ales, va pregăti, așa cum știe ea, scrutinul parlamentar din vara anului viitor, în care speră că Partidul Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu, nu va reuși să construiască o majoritate și guvernarea va fi preluată de partida pro-rusă.Citeste siVictoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de RomâniaPână atunci, Republica Moldova rămâne un poligon de încercare al Rusiei pentru diversiuni, acțiuni de destabilizare și influențare a alegerilor ce ar putea fi replicate și în țările învecinate, mai de la vest.Implicarea unor influenceri și maneliști din România în susținerea candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo este mai mult decât o știre de cancan. Aceasta ne dezvăluie doar o mică parte din arsenalul pe care strategii ruși l-ar putea dezlănțui în campania electorală din România.Mai sunt câteva luni până la alegerile legislative din Republica Moldova, timp în care Bruxelles-ul, dar și Bucureștiul, trebuie să sprijine puternic guvernarea pro-europeană de la Chișinău. Pentru că victoria de duminică  este doar una de etapă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Mircea Geoană respinge acuzațiile aduse de Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, în contextul alegerilor prezidențiale. Candidatul independent spune că nu are fabrici de troli și că nu s-a întâlnit cu Tal Hanan. Mircea Geoană, despre acuzațiile care i se aduc: ”Este o campanie aproape furibundă, disperată, din partea tuturor, să mă împiedice să intru în turul II. În engleză numim asta asasinare de personalitate”.Candidatul independent la alegerile prezidențiale declară că nu o trolează pe Elena Lasconi, așa cum susține candidata USR: ”Cum s-o trolez, ce să fac eu cu doamna Lasconi, s-o trolez eu? Cred că nici nu stăpânește termenii”.Mircea Geoană îl acuză pe premierul Marcel Ciolacu de abuz în serviciu: ”Dacă am fi într-o țară în care instituțiile statului să funcționeze corect, se numește abuz în serviciu. Deci un candidat la Președinție, care este și prim-ministru... Ciolacu a spus că a primit din surse politice informația că într-o clădire, un etaj dintr-o clădire, sunt trolii lui Geoană. Nu e nici o clădire, nici un etaj și nici un trol”.Fostul număr 2 în NATO vorbește în interviul acordat RFI și despre alegerile din Republica Moldova, câștigate de Maia Sandu: ”Este o veste foarte bună. Mă bucur foarte mult că doamna Maia Sandu și echipa sa au reușit să convingă din nou diaspora să voteze în număr mare, au venit mai mult decât oricând înainte (...). Știind un pic modul în care Rusia își folosește influența malignă în toată Europa și în particular în Republica Moldova, putem spune că referendumul plus alegerile prezidențiale nu trebuie să ne facă să considerăm că alegerile parlamentare de la anul vor fi simple, eu cred că vor fi cumplit de contestate (...). De aceea, o veste bună astăzi, dar semnale mari de alarmă, ce a făcut Rusia, cumpărare de voturi, atacuri cibernetice ieri, cred că și-au și calibrat instrumentele și sunt absolut convins că la alegerile parlamentare de la anul, lucrurile vor fi mult mai complicate”.Mircea Geoană se referă de asemenea la alegerile prezidențiale din SUA și războiul din Ucraina.

Profil de Antreprenor 2024 - O radiografie detaliată a climatului antreprenorial din România. Studiul se bazează, în premieră, pe teritorializarea și analiza datelor publicate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului pentru a oferi o imagine cât mai clară a evoluției mediului antreprenorial din ultimii 30 de ani. Studiul este realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România. Analiza și-a propus să descifreze dinamica complexă a pieței de afaceri din România, utilizând datele extensive furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului. Prin metodologii moderne și elemente geografice, demografice și de finanțe publice, s-a construit o perspectivă comprehensivă asupra evoluției firmelor, de la începutul anilor '90 până în prezent. Ideile principale care se desprind din acest studiu:

Un candidat la președinție prezent recent în studioul nostru a afirmat că următorul proiect de țară al României ar fi unirea cu Republica Moldova. Nu ar fi singurul. La diferite intervale, numeroși lideri politici români avansează o astfel de idee, în diferite contexte. Cum ar fi acum, cu emoția generată de apropierea turului doi al alegerilor prezidențiale și după un referendum european trecut la limită. Să nu mai amintim că avem și un partid parlamentar care a inclus conceptul unirii în denumirea sa. Dar ce avem, dincolo de idee? Avem argumentul că integrarea europeană, dorită de o majoritate – fie și subțire – a cetățenilor Republicii Moldova, s-ar putea realiza mult mai repede prin unire.Avem însă și numeroase incertitudini, la care oamenii politici din România se feresc să răspundă și față de care dovedesc – să fim sinceri – lipsa oricărui plan realist.De exemplu, aceste cuie ale lui Pepelea lăsate în urmă de imperiul sovietic. Cum ar fi autonomia găgăuză, prevăzută în Constituția Republicii Moldova. Ce plan avem în privința ei? O desființăm, asigurându-ne de ostilitatea unei comunități de peste 100.000 de oameni, puternic susținuți de Rusia? Sau o acceptăm, deschizând astfel calea și pentru alte autonomii, într-o Românie cu o organizare internă cu totul diferită de cea de azi? Politicienii noștri nu răspund la această întrebare.Cum rezolvăm apoi problema Transnistriei? Îi convingem pe cei de la Chișinău să o abandoneze? Și cine să o preia, o Ucraină aflată în război cu Rusia?Sau, poate, avem un plan pentru a internaliza problema transnistreană? Atunci, politicienii ar trebui să ne spună în ce constă. Inclusiv cu răspunsul la întrebarea cum închidem răni adânci ale istoriei, legate de responsabilitățile românești în cadrul Holocaustului.În termeni mai largi, se pune întrebarea cum vom gestiona problema unei populații nu neapărat rusofone, cât mai ales cu puternice sentimente pro-ruse și anti-occidentale. Să nu confundăm aceasta cu situația maghiarilor din România.Din primele zile care au urmat revoluției din decembrie 1989, comunitatea maghiară s-a angajat în jocul politic din România, este parte a sistemului nostru democratic. Nimic nu garantează că pro-rușii de peste Prut vor face același lucru. Politicienii noștri ar trebui să ne prezinte un plan și nu vedem că s-ar grăbi.Și, în sfârșit, elefantul din încăpere:De fapt, potrivit tuturor sondajelor, doar o minoritate a cetățenilor Republicii Moldova dorește unirea. Nu este un motiv să ne descurajăm, dar ar trebui să avem un plan genial pentru a le câștiga inimile și conștiințele. Să facem România atât de simpatizată și de dorită până într-acolo încât basarabenii să vrea să renunțe la propriile structuri de stat și să primească prefecți de la București.Sau, poate, le vom oferi o largă autonomie? Politicienii noștri ar trebui să ne dea soluția.Până atunci, să-i lăsăm pe frații noștri să-și aleagă în liniște președintele și să sperăm că vor menține calea europeană. Și până vom avea un plan, un plan național și nu simple sloganuri de partid, să mai lăsăm lozincile. Nu fac bine nimănui. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Trei saptamani pana la primul tur al alegerilor prezidentiale. Prima săptămână de campanie electorală a fost spumoasă, apreciaza politologul Andrei Țăranu. El crede că scandalul Geoană-Lasconi-Ciolacu nu schimbă deocamdată foarte mult cursa electorală dar spune că artileria grea încă nu a fost scoasă la inaintare. Imediat un interviu in 40 de minute.   Este ultima zi de campanie electorală în Republica Moldova, înaintea turului doi al prezidențialelorO campanie in care au fost acuzate ingerințe fără precedent în procesul electoral și coruperea alegătorilor prin intermediul unei bănci rusești. Preşedintele Maia Sandu, care a obţinut 42% din sufragii în primul tur, se va confrunta cu pro rusul Alexandr Stoianoglo, sprijinit de socialişti. Mai sunt câteva zile până când americanii vor decide cine le va fi președinte pentru urmatorii 4 aniEuropenii așteaptă îngrijorați să vadă dacă câștigătorul va fi Donald Trump sau Kamala Harris, care este văzută drept o opțiune mult mai bună pentru colaborarea transatlantică. Un lucru e cert insa, interesul Americii pentru bătrânul continent a scăzut constant în ultimii 30 de ani și niciunul dintre candidați nu va aduce înapoi zilele de glorie ale relației dintre Statele Unite si Europa. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.       

Washingtonul şi Bruxellesul cer o anchetă cu privire la posibile fraude electorale, după victoria Partidului prorus Visul Georgian în alegerile legislative de sâmbătă din Georgia. Formatiunea a anunţat că integrarea europeană rămâne ”prioritatea” sa, răspunzând astfel opoziţiei prooccidentale care o acuză de derivă autoritaristă prorusă şi a îndemnat la manifestaţii in aceasta seara.   Alegeri Rep. Moldova: Renato Usatîi nu îi va susține nici pe Maia Sandu, nici pe Alexandr StoianogloRenato Usatîi, clasat pe locul 3 în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova cu 13,7% din voturi, a anunțat că în turul 2 nu o va sustine nici pe  Maia Sandu, nici pe candidatul socialistilor, pro rusul Alexandr Stoianoglo.ONU discută atacul de sâmbătă dimineață lansat de Israel asupra IranuluiConsiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite se va reuni astazi pentru a discuta despre atacul Israelului asupra Iranului. Mai multe avioane israeliene au atacat în valuri ţinte militare din Iran, sâmbătă dimineata. Acesta a reprezentat o ripostă la atacul Iranului de la 1 octombrie asupra Israelului cu aproximativ 200 de rachete balistice.Kamala Harris și Donald Trump își reiau campania cu o săptămână înainte de alegeri.Peste 41 de milioane de americani au votat anticipat în acest scrutin care se anunţă cel mai strâns din istoria Statelor Unite. Kamala Harris si Donald Trump isi reiau campania cu o saptamana inainte de alegeri. Democrata merge in Michigan iar republicanul in Georgia.  

Cristian Diaconescu este candidat independent la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Fostul ministru de Externe spune la RFI că miza scrutinului este fără precedent în ultimii 30 de ani, ținând cont de contextul politic și de securitate la nivel internațional. Cristian Diaconescu afirmă în contextul alegerilor prezidențiale că ”interesele României sunt extrem de important a fi promovate în acest moment, colaborarea cu partenerii noștri este esențială, de la zona economică de piață, până la cea securitară, iar România se află în proximitatea unui război în desfășurare”.Fostul ministru de Externe spune despre alegerile prezidențiale că ”privit din perspectiva problemelor interne, dar mai ales internaționale, miza este una foarte semnificativă, poate fără precedent în ultimii 30 de ani. Va avea loc, dar datorită unor crize deschise, Orientul Mijlociu, criza ucraineană și nu numai, un anume tip de resetare la nivel global”.Cristian Diaconescu vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre alegerile din Republica Moldova și războiul din Ucraina.

Alegătorii din Ungheni, R Moldova, care votau până acum pentru opțiunea europeană, au furnizat la referendum o mare surpriză. Despre situația complicată din Republica Moldova discutăm cu Vladimir Socor, Senior Fellow la Jamestown Foundation din Washington, expert în spațiul ex-sovietic și în securitatea Republicii Moldova. ”Guvernul proeuropean de la Chișinău a avut o prestație foarte bună, ținând cont de contextul actual, dar această performanță nu este receptată de populație... Nu este vorba doar de dezinformarea rusească...”

La ce vă gândiți prima dată când vorbiți despre economia Republicii Moldova? La fructe, la vinuri sau la vinarsuri, numite aici, atât de duios, ”divin”. Dar economia Republicii Moldova nu este numai despre asta. Ce-ați zice de industria IT sau de fabricarea de componente auto? Cu cea mai mare parte a comerțului orientată către Uniunea Europeană, Moldova speră la mai mult și este foarte atentă la cultivarea propriei imagini.Am discutat la Chișinău cu șefa Agenției de Investiții a Republicii Moldova, Natalia Bejan. A venit în această instituție după ce a lucrat în sectorul privat, în companii cu capital străin dar și în start-up-uri locale. Natalia Bejan a început prin a aminti de perioada complicată de la începutul războiului din Ucraina, când investitorii au părut speriați de evenimente.N.B.: Oprirea războiului în Ucraina este și pentru noi o prioritate, cu toate că nu pot să-i spun așa pentru că noi nu putem să intervenim să condiționăm sau să schimbăm cursul lucrurilor. Dar ne afectează mult la nivel de percepție.Reporter: S-au speriat investitorii?N.B.: I-a pus pe pauză, dar nu pe toți. În general, ciclul de a decide pentru a face o investiție nu e de azi pe mâine. El durează luni sau uneori chiar și ani. Au fost investitori care decideau să vină în Republica Moldova și aveau planificată deschiderea companiilor la începutul anului 2022, iar după începerea războiului trebuiau să își asume sau nu.Avem cazuri în care și-au asumat, chiar și investitori din România, care au deschis fabrica în luna martie 2022, înțelegând contextul și asumându-și. Ei au deja două fabrici în Moldova, iar anul acesta o deschid pe a treia. Când voi merge acum la București mă voi întâlni cu ei ca să discutăm a patra linie de business, cu totul diferită. Le merge foarte bine în Republica Moldova.Ei sunt una dintre companiile care arată că nu i-a speriat războiul și că și-au asumat. Sincer, și-au asumat chiar nebunește pentru că în luna martie și noi eram amorțiți de ceea ce se întâmplă, iar ei, totuși, au venit cu decizia asta de investiție.Rep: Cu ce atrage Republica Moldova în acest context?N.B: Digitalizarea este una dintre prioritățile guvernului, care, în același timp, înseamnă și debirocratizare și simplificarea procedurilor.Noi avem avantaje competitive foarte puternice la capitolul IT. De asta vedem o creștere foarte frumoasă de opt ani, constantă în domeniul IT. Crește numărul de companii, crește numărul de job-uri, cresc salariile. Cresc vânzările, anume exporturile pentru că mai bine de 90% din produsul de IT merge la export.Marea majoritate este încă pentru outsourcing. Noi ne dorim și visăm la transformarea sectorului astfel încât să creeze și să vândă produse de IT, nu numai servicii. Dar cred că asta este faza de creștere și dezvoltare firească a sectorului.Mai e un alt domeniu pe care urmează să ne focusăm și conform planului de industrializare pentru următorii patru ani 2024 - 2028, care a fost adoptat anul acesta.Pe industrializare noi nu mai avem forță de muncă multă și ieftină, dar avem persoane extrem de talentate și care lucrează foarte bine cu greșeli minime în industrii în care pe asta se pune accent foarte puternic.Să vă dau un exemplu: al doilea cel mai puternic sector din Republica Moldova conform contribuției la PIB construcția de componente pentru mașini. Noi avem investiții foarte mari din Germania, din Japonia. Construim pentru cele mai cunoscute branduri de mașini din întreaga lume.Avem și companii care deja au comunicat că își retrag investiția din Bulgaria și alocă și mai mult în Republica Moldova. Vorbesc despre compania Sumitomo din Japonia.Motivul pentru care ei au ales și continuă să aleagă Republica Moldova este că nivelul de greșeli care se adună este minim sau zero comparativ cu țările din Africa de nord, de exemplu, unde salariile sunt mult mai mici, poate că logistica este mai simplă, dar se fac greșeli.Te aștepți să fie totul absolut imaculat, corect, fără niciun fel de greșeli. Noi facem, de la cablaje, care este componenta de bază, până la magneți pentru mașinile electrice, pe care îî facem de vreo doi ani, pentru Tesla de exemplu. Sunt prestatori de servicii care fac asta. Sau coasem husele pentru scaune.Companiile noastre care fac componente pentru domeniul auto nu sunt foarte multe la număr. Sunt peste 20. Sunt două chestii prin care se deosebesc. Prima e calitatea și lipsa de greșeli, iar a doua este livrarea la timp, care pentru domeniul acesta este extrem de importantă.Rep: O altă atribuție a agenției dumneavoastră este promovarea imaginii țării.Cum acționați în această direcție?N.B.: Două dintre instrumentele pe care le avem la promovarea imaginii de țară sunt diplomația economică și diaspora.  Astea sunt doar două elemente foarte coagulate.De exemplu, avem programul Fly Moldova. Acolo colaborăm cu patru companii care au zboruri directe către Republica Moldova. Cu fiecare dintre ele am făcut un brainstorming foarte creativ despre cum ar fi să comunicăm despre Republica Moldova un pic mai mult.Cu unele companii avem plasări de articole în revistele lor. Cu altele din Londra avem plasări în aeroport pentru a ne asigura că se cunoaște despre Republica Moldova, că numele țării este cunoscut. Și nu numai din perspectivă economică.De exemplu, poți să vii să faci degustare de vinuri, să vii ca turist să vezi anumite locuri sau să guști felurile de mâncare pe care noi le avem în Republica Moldova. Sau să vii să vezi siturile UNESCO pe care noi le avem în Republica Moldova.Lucrăm cu ratingurile de țară. Le monitorizăm. Avem o listă de vreo 40 de ratinguri pe care monitorizăm. Încercăm să înțelegem de ce nu suntem mai sus pe fiecare dintre ele și care ar fi instrumentele prin care să îmbunătățim poziționarea noastră.Rep: Nu urmăriți numai ratingurile economice, cei patru mari?N.B.: Nu, deși când după 15 ani Fitch a decis să ne evalueze și ne-a dat o evaluare cu două poziții mai bună, evident că asta ne-a încântat și ne afectează mult. Dar lucruri de genul poziționării noastre pe gender balance, pe nediscriminarea femeilor sau care este feedback-ul pe care îl dau nomazii digitali despre orașul Chișinău, despre cât de bine se simt în orașul Chișinău, sunt lucruri extrem de importante.Rep: Cum vedeți anul viitor? Sunt alegeri.I: Ca și cetățean, spun: ieși la vot, votează! Ca agenție, pentru că noi am trecut prin reorganizare anul trecut, anul viitor este despre capacitarea oamenilor și focusarea noastră ca să avem o strategie proactivă în atragerea investițiilor. 

După ce duminică, Republica Moldova a trecut printr-un referendum și un prim tur al prezidențialelor, o altă fostă republică sovietică se află în fața unor alegeri cruciale. Presa internațională prefațează alegerile de sâmbătă, din Georgia. ”Est sau Vest?”, întreabă televiziunea publică poloneză TVP.”Alegerile din weekend vor decide viitorul Georgiei pe fondul temerilor de interferență a Kremlinului. Având în vedere starea polarizată a politicii țării, majoritatea analiștilor sunt de acord că rezultatul alegerilor va determina dacă Georgia se aliniază în cele din urmă cu Moscova sau cu Occidentul”.”În timp ce perspectivele UE ale Georgiei atârnă de un fir, guvernele occidentale urmăresc cu atenție alegerile”, notează Politico.”Îndepărtarea mai mult de UE are consecințe atât politice, cât și economice. Georgia a pierdut deja 121 de milioane de euro ajutor de la Bruxelles și, după cum a avertizat ambasadorul UE în Georgia, riscă să piardă cu totul asistența financiară dacă își va opri procesul de aderare”.La Repubblica observă că „în timp ce în Moldova populația este încă divizată, aici peste 80 la sută din cei 3,7 milioane de cetățeni susțin calea integrării în UE. ... Visul Georgian, partidul care este la guvernare de 12 ani, face tot ce poate pentru a sabota această cale. Fondatorul și liderul său de facto, Bidzina Ivanishvili, un miliardar care și-a făcut avere în Rusia, controlează sistemul judiciar și presa și a promovat măsuri care restricționează libertățile.”(Sursa: Eurotopics).Citeste siTriunghiul politic Georgia - Europa - Rusia în ajunul alegerilor georgieneEl Mundo amintește că „duminică, Rusia a purtat o nouă bătălie în războiul său hibrid împotriva Europei. ... Imixtiunea sa în Republica Moldova este prevestitorul unei imixtiuni la fel de periculoase în alegerile parlamentare de sâmbătă din Georgia. Amenințarea ar putea lua oricând o dimensiune militară, precum în Ucraina. Aceasta obligă UE să-și crească sprijinul pentru forțele democratice care acționează ca un zid de apărare împotriva unui imperialism rus din ce în ce mai agresiv.” (Sursa: Eurotopics)Potrivit The Financial Times, „există motive serioase pentru a ne îndoi că alegerile din acest weekend vor fi libere și corecte. De asemenea, nu există nicio indicație că, dacă opoziția democratică ar câștiga, Ivanishvili și partidul său ar renunța la putere. În cazul unor tulburări postelectorale, UE și SUA ar trebui să fie pregătite să servească drept mediatori. Dacă Ivanishvili rămâne la putere în mod nedrept și își continuă retragerea democratică, vor fi necesare măsuri punitive împotriva lui - mai degrabă decât a poporului georgian”.

În Republica Moldova apar tot mai multe informații cu privire la rețeaua de votanți finanțată de Rusia. Autoritățile de la Chișinău spun că au descoperit o schemă de corupere masivă, care ar putea cuprinde un număr enorm de  alegători, între 150.000 și 300.000, suficient pentru a putea influența rezultatul votului într-o țară precum Republica Moldova. Dar poate fi acest model replicat și în alte țări, inclusiv în România? Este posibil ca și la noi, alegerile să fie influențate de o rețea finanțată de la Moscova?  O adevărată armată din umbră. Așa ar putea fi caracterizată rețeaua de influență construită de Kremlin în Republica Moldova și pe care autoritățile de la Chișinău o consideră responsabilă pentru votul foarte strâns la referendumul pro-european.Potrivit unor investigații media și ale procurorilor, această rețea este finanțată din Rusia, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul furtului unui miliard de dolari din băncile moldovenești și refugiat acum în Rusia.Dar cum funcționează această veritabilă coloană a cincea? Dumitru Pelin este directorul portalului Nord News, din orașul Bălți. Situat în nordul țării, Bălți trece drept unul dintre bastioanele pro-rusismului din Republica Moldova.”Deci, acesta este un sat. Satul este împărțit în mahalale, de  două sau trei străzi. Fiecare are câte un influencer. Dacă îi tai capul unuia apare altul. Nu poți să-i decapitezi”, spune Dumitru Pelin.Victor Gaideec, redactor la Nord News, povestește ce s-a întâmplat în duminica referendumului și cum prezența la vot a crescut brusc pe parcursul zilei.”Dimineața erau foarte puțini oameni. Și eu chiar am transmis de dimineață că prezența era mult mai scăzută decât de obicei. Un președinte de secție îmi spunea că, de obicei, la ora 7.30 era coadă, acum erau foarte puțini. Doar 30-40 de oameni în primele două ore. Apoi, prezența s-a intensificat iar noi n-am înțeles din ce cauză. Dar când am văzut rezultatele am înțeles că intervenise factorul politic. Oamenii au primit indicația, prin rețeaua Telegram, să meargă să voteze contra. Echipa Partidului Acțiune și Solidaritate n-a lucrat bine, dar Șor a lucrat mai bine. Participarea a fost de 52%, niciodată la Bălți nu a fost atât de mare”, spune Victor Gaideec.Citeste siChișinău: Amenzi pentru fraudă electorală, fenomenul nu poate fi stopat în 2 săptămâniAm mers și în sudul Republicii Moldova, la Comrat, în Găgăuzia, unde 90% din alegători au votat negativ la referendum. Mihail Sirkeli este fondatorul și coordonatorul portalului Nokta, o publicație pro-europeană – ceva cu totul neobișnuit în această regiune puternic pro-rusă. El explică funcționarea acestei rețele și mai ales pericolul ca ea să fie replicată în statele Uniunii Europene, inclusiv în România:”Ei sunt organizați pe principiul legiunii romane, cu coordonatori de 1.000 de oameni, de 100 și de 10. Coordonatorii sunt responsabili pentru a atrage și a păstra oamenii în această rețea. Sunt instruiți cum să le vorbească și îi mențin inclusiv prin mijloace financiare”Mihail Sirkeli crede că modelul poate foarte ușor să apară și în alte părți:”Acest model poate fi replicat în întreaga Europă de Est. Aici vorbim despre un alt nivel, nu doar despre influențarea opiniilor. Și sunt convins că pot să o facă și într-o țară ca Germania. E adevărat, cu costuri mai mari. Dar... care-i problema? Aici au cheltuit echivalentul unei rachete. În România, i-ar costa zece sau o sută. În Germania, o mie. Care-i problema? Aceasta înseamnă o armată a votanților care se dezic de convingerile lor pentru 50 sau 100 de euro. Ai apăsat butonul, s-au activat. Și, credeți-mă, poate fi construită ușor și în România. La final, important este să cucerești țara prin metode nonmilitare. Este important ca fenomenul din Republica Moldova să fie monitorizat de vecinii noștri, în primul rând, România. Pentru că, vedeți, au apărut niște politicieni care în mod normal n-ar trebui să apară. Iar în România urmează alegeri”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Așa se numesc, în limbajul comentatorilor de la Chișinău, zonele de nord și de sud ale republicii, cele care votează preponderent candidați pro-ruși și care s-au pronunțat cu ”Nu” la referendumul european. Am mers către nordul țării, la Soroca și Bălți.Drumul către Soroca arată excelent, modernizat prin fondurile americane USAID. Panouri uriașe le spun oamenilor că aici sunt banii ”poporului american”.Cetatea medievală a domnitorilor moldoveni, de pe malul Nistrului, este proaspăt renovată prin fonduri europene mijlocite de România. Un panou aflat în fața cetății le vorbește oamenilor despre investițiile europene din regiune: kilometri de conducte de apă, de rețele de iluminat public, terenuri de sport, școli și grădinițe.Asta nu i-a împiedicat pe localnici să voteze majoritar ”Nu” la referendum și să-i susțină pe candidații pro-ruși. La fel și în cazul locuitorilor din satele de-a lungul drumului modernizat cu banii americanilor.Însă nu doar propaganda rusă este de vină. Au fost și greșeli, iar cuvântul folosit adesea de interlocutori este ”aroganță”. Am auzit acest cuvânt și de la Vadim Șterbate, redactorul șef al ziarului Observatorul de Nord care apare la Soroca.Citeste siRepublica Moldova văzută de aproape: teama pentru viitorEl spune despre liderii Partidului Acțiune și Solidaritate, de guvernământ și președinta Maia Sandu că s-au cantonat în propria ”bulă” și nu au comunicat destul, mai ales în zonele marginalizate. În plus, instituțiile statului s-au dovedit incapabile să apere votul oamenilor – referire la scandalul privind finanțările ilicite și cumpărarea de voturi.Aceleași nemulțumiri le regăsim și în redacția portalului Nord News de la Bălți. Este publicația care a dezvăluit felul în care preoții aparținând Mitropoliei Moldovei, subordonată Moscovei, s-au implicat în propaganda pro-rusă și anti-UE. Tot Nord News a dezvăluit și participarea mai multor prelați la pelerinaje în Rusia și finanțarea lor prin intermediul unor carduri emise de bănci rusești, ”descărcate” apoi în numerar pe teritoriul Transnistriei.Dumitru Pelin, directorul portalului, se întreabă de ce acești prelați n-au fost pedepsiți, conform legilor.El mai vorbește despre o altă greșeală: comunicarea insuficientă privind scopul referendumului. Mulți oameni au înțeles că este chiar un referendum pentru aderarea imediată la UE, pas pentru care s-au simțit nepregătiți. Și aici, propaganda rusă a acționat, inducând teama. De exemplu, că vor veni europenii și le vor lua pământurile sau că organizațiile LGBT le vor lua copiii.O altă greșeală: mulți au văzut în acest referendum o prelungire a campaniei electorale a Maiei Sandu. Și mai este ceva: votul a fost și o sancțiune pentru promisiuni neîndeplinite, în special lupta efectivă împotriva corupției.Perspective pentru turul doi?O urgență a comunicării, pentru a se repara ce se mai poate repara. Dar și rolul celui de-al treilea clasat, omul forte din Bălți, Renato Usatîi. El nu s-a pronunțat deocamdată asupra candidatului pe care-l va susține în turul doi. Iar Maia Sandu nu are încotro și va trebui să discute cu el, consideră Dumitru Pelin. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare) - Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia) - Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul) Partidele, afacerea cu cea mai mare creștere din România. Finanțarea lor a crescut de 26 de ori în opt ani și a ajuns să coste aproape 380 de milioane de lei pe an. Ce a făcut recent Guvernul (HotNews.ro)Pe 9 octombrie 2024, în contul partidelor au intrat dintr-o dată peste 62 de milioane de lei de la bugetul de stat ca subvenție, conform Autorității Electorale Permanente. Cea mai mare sumă a revenit PSD, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Este urmarea unei măriri de buget pentru AEP, mărire despre care nici Guvernul și nici partidele nu au vorbit.La ultima rectificare bugetară, din 23 septembrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul de 314 milioane de lei alocat partidelor cu alte 62 milioane de lei.Astfel, subvenția partidelor a crescut în ultimii opt ani de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.Continuarea pe pagina HotNews. Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare)Comisia Europeană a informat România că îi va reține bani din cererea a treia de plată din PNRR.Motivul: Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanței întreprinderilor de stat. Exemplele concrete ale Comisiei se referă la companii din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor.Chestiunea semnalată de Comisie mai are un efect, încă nediscutat- lipsa guvernanței corporative la companii de stat pune în pericol și cel mai recent plan de țară: aderarea la OCDE.Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât, Consiliile de Administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Iar asta conduce garantat la dezastru financiar.Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, la sfârșitul primului semestru al anului 2024, companiile de stat și cele din subordinea autorităților publice locale aveau plăți restante către buget de aproape 4 miliarde de lei. La această sumă se mai adăugau alte aproape 7 miliarde de lei, plăți restante către alți creditorii.Potrivit Termene.ro, în topul primelor 20 de companii care au înregistrat pierderi în 2023 se numără 7 companii de stat.Pe larg, pe pagina CursDeGuvernare. Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia)Înainte să fim critici cu alegătorii din Moldova, să ne amintim că votanții români au trimis-o pe Diana Șoșoacă în Parlamentul European și de peste 35 de ani, formațiunea politică dominantă e moștenitoarea Partidului Comunist. Desprinderea de Moscova a Chișinăului e un proces mult mai lung și mai complicat decât s-au așteptat mulți dintre noi, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.Deși Maia Sandu a câștigat cu peste 42%, iar referendumul constituțional a trecut, a existat o mare nemulțumire atât în Moldova, cât și în România față de scorul strâns dintre tabăra europeană și cea pro rusă.Dar nemulțumirea nu e justificată de nimic. În Moldova, pandemia și războiul din Ucraina au lăsat urme adânci. Inflația a fost de 30%, prețul energiei a explodat, oamenii au probleme reale în a-și asigura strictul necesar de la o lună la alta.În următoarele două săptămâni e de așteptat ca operațiunile conduse din Rusia de Ilan Șor să se intensifice, dar și cele ale guvernului de la Chișinău, în încercarea de a-i descuraja pe unii dintre alegători să-și vândă voturile și în turul al doilea.Cu toată situația complicată, Maia Sandu are posibilitatea să câștige un al doilea mandat, pe 3 noiembrie, dar perspectiva unei victorii lejere a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), formațiunea din care provine președinta, la alegerile parlamentare de anul viitor e puțin probabilă. EXCLUSIV Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul)Ramona Coman, profesor la Bruxelles, și Marius Ghincea, cercetător la Zurich, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România va fi afectată dacă pro-rușii din Republica Moldova vor câștiga în turul 2 al alegerilor prezidențiale, respectiv alegerile parlamentare din 2025.Susținătorii Maiei Sandu și a forțelor pro-occidentale din Republica Moldova au respirat ușurați după victoria la limită în referendumul pentru integrarea în UE, însă nu este timp pentru desfăcut șampaniile. Deși învingătoare în primul tur al prezidențialelor, Maia Sandu nu a reușit să câștige un nou mandat și va trebui să fie gata de luptă și turul 2, unde orice se poate întâmpla. Iar marea bătălie se va da anul viitor, la alegerile parlamentare, unde se știe că partidul Maiei Sandu, PAS, adună de regulă mai puține voturi decât lidera lui.„România este la rândul ei expusă la influența Rusiei care se desfășoară prin diferite canale și cu diferiți actori în joc, nu numai politici, ci și oameni de afaceri, biserică, plus cei care populează mediile online, troli sau actori cu identitate declarată. Într-o mare de dezinformare și teorii conspiraționiste de toate felurile nu este deloc ușor să readuci discuțiile pe terenul rațiunii. Iar aici toate democrațiile sunt expuse”, încheie Ramona Coman.

Presa internațională continuă să analizeze rezultatele referendumului din Republica Moldova și perspectivele turului doi al alegerilor prezidențiale. Comentatorii analizează situația în cheie geopolitică, a confruntării dintre Rusia și Occident. ”Planul lui Putin a eșuat”, crede The Times.„Rezultatul, deși foarte subțire,... a reafirmat angajamentul Moldovei pentru un viitor democratic în fața încercărilor revizioniste ale Rusiei. A fost, de asemenea, o risipă de aproximativ 100 de milioane de dolari, mita cheltuită de Moscova pentru a cumpăra votul. Dar este și un memento al eficacității falsificării alegerilor de către Putin, acum o caracteristică a alegerilor din Occident. A fost foarte aproape de a reuși la referendumul din Moldova”. (Sursa: #Eurotopics).Dimpotrivă, este o palmă pentru Bruxelles, consideră ziarul bulgar Trud, citat de Eurotopics:„Pentru o țară săracă de la granițele UE, să treci peste un „nu” cu doar câteva mii de voturi este o rușine. În 2003, Ungaria a votat cu o majoritate de 83 la sută în favoarea aderării, iar în Slovacia a fost de 93 la sută. Orice rezultat sub 60% în favoarea aderării la UE este un dezastru”Portalul online moldovenesc agora.md atenționează că „victoria subțire ca un brici nu se datorează doar interferenței Rusiei. Ar putea forța partidul de guvernământ să își reajusteze strategiile și mesajele pentru a ajunge la alegătorii din raioanele aflate departe de capitală, precum și la alegătorii de limbă rusă ai țării.” (Sursa: Eurotopics)Iar Le Monde notează că Maia Sandu, se pregătește acum pentru o luptă cruntă la începutul lunii noiembrie împotriva lui Alexandru Stoianoglo, candidat susținut de socialiștii pro-ruș.Pentru The New York Times, „alegătorii moldoveni par foarte divizați în dorința de a include în Constituția lor un angajament ireversibil de a abandona orbita rusă”.Cotidianul american, citat de Courrier International, adaugă că o victorie a votului „nu” ar fi constituit, „un câștig semnificativ pentru Moscova și pentru ceea ce oficialii moldoveni și occidentali descriu drept un efort agresiv de a influența rezultatul printr-o campanie masivă de dezinformare și un val de finanțări ilicite”.În sfârșit, cotidianul Kyiv Gazeta discută cu Pavlo Klimkin, ministru de Externe din 2014 până în 2019. El nu își ascunde îngrijorarea, întrucât consideră că „ rezultatul alegerilor din Moldova reprezintă un pericol critic pentru securitatea națională” a Ucrainei. „Dacă nu oprim spirala negativă, atunci Federația Rusă va împinge Moldova către conflictul civil”, spune el, adăugând că „avem nevoie urgent de o strategie comună cu Uniunea Europeană, iar cel mai important lucru este să oprim capul de pod rusesc în Moldova, cu orice preț”.

Colegul nostru Ovidiu Nahoi se află la Chișinău și ne transmite de acolo impresiile de după primele discuții din capitala Republicii Moldova, după referendumul pro-european și primul tur al alegerilor prezidențiale. Referendumul a trecut la limită, iar Maia Sandu, care a obținut 42% din voturi, se va confrunta în turul al doilea cu socialistul pro-rus Alexander Stoianoglo, cu aproape 26%. Renato Usatîi, cu aproape 14%, ar putea arbitra lupta. Dar care este acum starea de spirit de la Chișinău? Sentimentul predominant pe care l-am observat în primele discuții cu analiști și experți de la Chișinău este cel de teamă pentru viitor.Puțini s-ar fi așteptat ca referendumul european să fie adjudecat cu atâtea emoții, iar scorul strâns ridică întrebarea dacă nu cumva situația se va repeta și în turul al doilea al prezidențialelor, în care, pe 3 noiembrie, se vor înfrunta președinta pro-occidentală Maia Sandu și pro-rusul socialist Alexander Stoianoglo.Și astfel, ceea ce părea de neimaginat în urmă cu puțin timp – și anume o înfrângere a Maiei Sandu în turul doi din alegerile prezidențiale – devine o variantă ce nu poate fi exclusă din discuție.A fost, desigur, o influență puternică a Rusiei, o ingerință fără precedent, constând în campanii de dezinformare, finanțări ilicite și cumpărări de voturi la nivelul a câteva procente bune din electorat.Citeste siAlegerile din Republica Moldova: unda de șoc geopoliticăȘi cei cu care am discutat se tem că aceste practici nu doar că vor continua, dar se vor amplifica în următoarea perioadă.Mulți dau vina pe instituțiile statului, incapabile să apere corectitudinea acestor alegeri și, evident, se întreabă unde este reforma promisă de guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu.Cum se face că jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au reușit să documenteze atât de bine schema murdară de cumpărare a voturilor de către Rusia, iar nu instituțiile statului?Luni, într-un videoclip postat pe rețelele sociale, președinta Maia Sandu și-a exprimat acordul de a participa la o dezbatere cu contracandidatul ei, Alexander Stoianoglo. Dezbaterea va avea loc duminică și până atunci se ridică mari semne de întrebare asupra moderatorului.Maia Sandu a spus că nu a avut încotro și a trebuit să cedeze condiției nenegociabile a părții adverse ca moderator să fie jurnalistul Gheorghe Gonța.Un jurnalist să-i spunem controversat, care acum câteva zile s-a pronunțat fățiș pentru boicotarea referendumului european și pe care unii comentatori îl văd drept un apropiat al excetricului Renato Usatîi, clasat pe locul trei în alegerile prezidențiale și văzut drept un arbitru al turului doi. Usatîi a evitat până acum să spună pe cine va susține în turul al doilea, după ce acum patru ani, votanții săi au avut un rol covârșitor în victoria finală a Maiei Sandu.Complicate, așadar, ițele politice de la Chișinău.Dar care este starea de spirit în afara capitalei, care a votat pentru Uniunea Europeană? Alături de colegii de la redacția RFI în limba ucraineană vom vizita zona de nord și cea de sud a republicii. Vom ajunge în Bălți, orașul lui Usatîi dar și la Comrat, în Găgăuzia, unde opțiunea europeană a fost respinsă cu 90 de procente.Și de-abia aștept să vă transmit primele impresii! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media) - Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare) - Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă) Ce poate face România ca Republica Moldova să nu cadă în plasa Rusiei lui Putin. Expert: „Nu mai e timp, trebuie acțiune” (Adevărul)Referendumul din Republica Moldova a fost tranșat la limită, o victorie mai mult decât simbolică într-o țară postsovietică, până anii trecuți o jucărie în mâna Rusiei. În același timp, victoria la limită, într-un climat extrem de tensionat, cu acuzații reciproce, trage un semnal de alarmă privind viitorul parcursului european al acestei țări.Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că nici măcar o victoria președintelui Maia Sandu, în turul 2, nu garantează că Republica Moldova va continua un progres ferm pe aceeași linie pro-occidentală. Forțele pro-ruse pot în continuare pune sub semnul întrebării viitorul european al Chișinăului, mai spune el. În opinia expertului, România poate, totuși, să ia unele măsuri măcar pentru a evita intrarea totală a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei.România va trebui să investească mai mult în Republica Moldova și să aibă o politică mai proactivă.În acest sens, România trebuie să continue realizarea unei interconectări energetice cu Republica Moldova, pentru a o ajuta să scape de vulnerabilitatea față de gazele rusești.Citiți mai mult în Adevărul. Ce lipsește din planul lui Ciolacu (G4Media)„Am citit programul PSD și am verificat cuvintele importante pentru un Președinte al României: Justiție: 0, Stat de drept: 0, Anticorupție: 0, Violență: 0”, a scris duminică pe Facebook ministrul liberal al justiției, Alina Gorghiu, după ce Marcel Ciolacu și-a prezentat așa zisul Plan de țară la Palatul Parlamentului.Corecte observații, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. Numai că tema justiției n-a fost evacuată din spațiul public doar de către PSD. Nici candidatul PNL, Nicolae Ciucă, nu vorbește despre justiție, stat de drept și anticorupție. Sunt cuvinte tabu și pentru liberali. De ce? Pentru că nici ei nu-și doresc o justiție puternică, independentă și capabilă să atace corupția la nivel înalt.În discursul său de candidat, Ciolacu le-a promis pesediștilor liniște, armonie și că va împărți puterea ca să fie toată lumea mulțumită. Planul său de țară reprezintă un discurs de candidat la prezidențiale cu mesaje țintite către toate categoriile de electorat. Tuturor le proiectează o Românie în plin avânt.Din planul lui Ciolacu pentru România curge din abundență, ca din orice program electoral, lapte și miere. Numai că nimic nu se poate construi durabil într-o țară măcinată de corupție, condusă de politicieni submediocri. Nimeni nu vrea să trăiască în paradisul hoților neprinși, în raiul infractorilor cu protecție politică, în patria semidocților ajunși la putere. Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate (CursDeGuvernare)Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.Revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, notează CursDeGuvernare.Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat. Bestsellere, condamnați și dosare lipsă - bilanțul deconspirării fostei Securități la 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 (Europa Liberă)Au trecut 35 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989. Un timp prea scurt pentru societatea democratică să scotocească și în cele mai ascunse cotloanele ale Securității românești - instituția care a contribuit la sovietizarea și la menținerea sub teroare și control a României timp de 50 de ani.29 de kilometri de documente care probează practicile securității române sunt în custodia Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) – instituția creată să reconfigureze și să reconstituie adevărul istoric al uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României.După trei decenii și jumătate de democrație, nu tot ce a produs Securitatea e public. Unele dosare au ars în decembrie 1989, altele au dispărut fără urmă, unele sunt incomplete, iar altele sunt încă probabil nedesecretizate din rațiuni de securitate națională.Continuarea pe pagina Europei Libere.

Referendumul european din Republica Moldova a trecut cu puțin peste 50%. Un scor pe care mulți comentatori îl găsesc neașteptat de strâns. Însă consultarea electorală de duminică ne servește câteva lecții de care merită să ținem seama. O primă lecție pe care o putem lua – dacă mai era nevoie – este că fiecare vot contează. Da, referendumul a trecut cu un scor minim și mulți și-ar fi dorit o diferență mai convingătoare.Nu a fost să fie, din motive complexe - și vom avea nevoie de ceva timp pentru a le înțelege mai în detaliu. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă referendumul ar fi fost respins, la fel de strâns?Am fi vorbit despre o cu totul altă situație politică, cu adevărat catastrofală și diferența a stat în câteva mii de voturi.Iată cât de importantă este participarea la alegeri. Multora le place să spună că s-au săturat să voteze răul cel mai mic. Da, dar poate nu au văzut răul cel mai mare.A doua lecție: banii europeni nu înseamnă totul.De la semnarea acordului de asociere și mai cu seamă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, Republica Moldova a primit un ajutor substanțial din partea Uniunii Europene și în particular a României.Au fost ridicate vizele și numeroși de moldoveni au avut posibilitatea de a merge în vestul Europei, pentru o viață mai bună. UE a devenit de departe principalul partener comercial, devansând Rusia.Republica Moldova a fost sprijinită puternic în timpul pandemiei, cu materiale sanitare și vaccinuri. A primit statutul de țară candidată la aderare și apoi i s-a dat unda verde pentru începerea negocierilor, cu un mare compromis făcut de liderii europeni pentru a trece peste veto-ul Ungariei lui Viktor Orban: acestuia i-au fost deblocate fonduri europene de 10 miliarde de euro.Moldovenii au primit sprijin vital în timpul crizei energetice declanșate de Rusia, prin tăierea aprovizionării cu gaz. Facturile moldovenilor au fost acoperite cu bani din Uniunea Europeană iar Bucureștiul a livrat, la rândul său, resurse energetice, deși nici România nu stătea pe roze.În raioane precum Ungheni, în nord sau Cahul în sud, unde s-au făcut multe investiții din fonduri europene, votul a fost covârșitor negativ. La Comrat, într-un liceu renovat din fonduri europene, 90% au votat contra.Nu este suficient să vorbești despre Europa doar ca despre o sursă de bani, Europa nu este o vacă de muls. Este și despre valori și identitate, despre a te simți european. Iar aceasta este o lecție importantă pentru viitor.A treia lecție: Rusia nu se predă. Nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia a lansat o campanie puternică de dezinformare cu scopul de a deraia referendumul. Adăugând și voturile cumpărate, aproape că i-a reușit.Iar o concluzie ar fi că Republica Moldova rămâne un spațiu al confruntării est-vest, o societate divizată încă pe formula 50-50. Rusia este în joc și confruntarea continuă.Și a patra lecție, pentru politicienii români...Mai precis, pentru acei politicieni care cred că, ajungând în turul doi al alegerilor prezidențiale contra candidatului George Simion, își vor asigura o plimbare prin parc. Nici pomeneală!AUR a preluat fără probleme narațiuni rusești, cum ar fi pierderea suveranități ca stat membru UE, transformarea țării într-o colonie a Occidentului sau pericolul războiului cu Rusia din cauza sprijinirii Ucrainei.Nu există dovezi privind o legătură directă între extrema dreaptă românească și Kremlin. Dar alegerile din Moldova arată cât de multe este dispusă Moscova să facă în sprijinul celor care îi promovează ideile.Așadar, nu vă jucați cu focul! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Republica Moldova trebuie sprijinită, pentru ca moldovenii să știe că nu sunt singuri, spune la RFI eurodeputatul PSD Victor Negrescu. El comentează rezultatele alegerilor prezidențiale și referendumului din Republica Moldova. Victor Negrescu, despre rezultatul referendumului din Republica Moldova: ”Mă bucură faptul că referendumul a trecut, în ciuda unui context dificil, marcat de ingerințele Federației Ruse și încercărilor de manipulare dinspre Federația Rusă, pentru a bloca acest referendum”.Vicepreședintele Parlamentului European spune că ”Republica Moldova este în continuare fragilă și este victima manipulărilor și este nevoie de un sprijin suplimentar pentru Republica Moldova, atât financiar, cât și la nivel politic, astfel încât populația din Republica Moldova să înțeleagă că nu este singură”.Eurodeputatul PSD vorbește despre propaganda rusă din Republica Moldova: ”Oamenii cred că dacă aderă la UE, terenurile lor vor fi imediat cumpărate, comunitățile lingvistice diferite vor fi obligate să renunțe la identitate sau propria limbă, oamenii de acolo cred că eventual, UE intervine în tot ce înseamnă dreptul familiei. Or lucrurile acestea sunt false”.

Referendumul proeuropean din Republica Moldova trece la limita in timp ce Maia Sandu il va infrunta in turul doi al prezidentialelor pe candidatul pro rus Alexandr Stoianoglo. Presedintele in exercitiu vorbeste de o fraudare masiva a votului. Discutam pe larg imediat.  Referendumul trece de Consiliul General, bucureștenii vor răspunde la trei întrebăriReferendumul lui Nicușor Dan a fost aprobat de Consiliul General. Bucurestenii vor raspunde la trei întrebări in loc de doua. Pe langa împărţirea banilor între primaria generala si cele de sector şi eliberarea  autorizaţiilor de construire în Capitala, a treia intrebare va viza prevenirea consumului de droguri. Abordam subiectul in 40 de minute.A murit clericul turc Fethullah Gulen, stabilit în SUA şi considerat duşmanul personal al presedintelui ErdoganGulen a construit o mişcare islamică puternică în Turcia, dar şi-a petrecut ultimii ani în exil, acuzat de orchestrarea unei tentative de lovitură de stat împotriva liderului de la Ankara.

O nouă ciocnire între Ungaria și instituțiile europene. Comisia Europeană a anunţat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea de protejare a suveranităţii, transmite Agerpres citând o știre AFP. Legea a fost inițiată de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban și a fost aprobată la sfârșitul anului trecut. Instituțiile europene au atenționat de mai mult timp Ungaria cu privire la această lege, însă Ungaria a ignorat până acum toate avertismentele.Prin acest act normativ a fost înființat un "birou independent de protecţie a suveranităţii" cu scopul de a investiga activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei - de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice şi altor organizaţii şi "interferenţele străine" în procesul electoral. Cei considerați că au încălcat prevederile legii riscă inclusiv pedepse cu închisoarea.Bruxelles-ul consideră că acest această lege încalcă dreptul european, în timp ce ONG-urile şi criticii lui Orban susţin că ea este îndreptată contra opoziţiei. Statele Unite s-au declarat preocupate de această lege, pe care o consideră "incompatibilă cu valorile comune de democraţie, libertate individuală şi stat de drept".Budapesta acuză la rândul ei Bruxelles-ul şi diferite organizaţii străine, în special americane, că "distribuie miliarde de euro" opoziţiei ungare pentru a influenţa opţiunile alegătorilor.Ungaria a adoptat încă din 2021 o lege care instituie controale sporite asupra finanţării ONG-urilor.Aceasta părea să ţintească mai ales finanţările oferite de miliardarul american de origine ungară George Soros, pe care Viktor Orban îl acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.Citeste si”Suveranitatea” cere oamenilor să devină turnători în UngariaDupă cum amintește AFP, Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, pentru mai multe derapaje de la normele statului de drept.Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.De asemenea, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să  suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Astfel, au fost suspendate  22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce reveneau Ungariei.Pe lângă problemele legate de încălcarea normelor privind statul de drept și libertățile democratice, Bruxelles-ul acuză sistemul de achiziții publice al Ungariei, considerat că ar favoriza firme ale apropiaților lui Viktor Orban.La sfârșitul anului trecut, Ungaria a primit acces condiționat la 10 miliarde de euro din fondurile ce i se cuveneau, în timp ce Budapesta și-a ridicat veto-ul privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.În iunie, CJUE a mai condamnat Ungaria la o amendă de 200 de milioane de euro și o penalizare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea reglementărilor UE în privinţa dreptului la azil. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

CAPITOLE GENERATE CU AI. POT CONȚINE ERORI 00:00:00 Introducere - Cine este Elena Lasconi și de ce candidează la Președinția României? 00:03:54 Drumul Elenei Lasconi de la jurnalism la politică 00:09:21 Ce înseamnă să fii un președinte implicat - Viziunea Elenei Lasconi 00:15:46 Corupția în politică - Soluțiile propuse de Elena Lasconi 00:22:28 Educația în România - Probleme și soluții urgente 00:28:52 Cum poate fi implicat mediul antreprenorial în schimbarea României? 00:35:35 De ce este important să avem o presă liberă și independentă? 00:42:17 Cum îmbunătățim sistemul de sănătate din România? 00:48:49 Cum transformăm România într-o țară de care să fim mândri? 00:55:30 Ce ar schimba Elena Lasconi în primele zile de mandat? 01:02:12 Despre transparență și integritate în administrația prezidențială 01:08:45 Cum poate fi reformat sistemul politic actual? 01:15:20 Cum ar trebui să arate o dezbatere politică modernă? 01:15:20 Cum ar trebui să arate o dezbatere politică modernă? 01:22:45 Rolul femeilor în politica românească - Perspective și provocări 01:29:10 Relația României cu NATO și UE - Viziunea Elenei Lasconi 01:35:50 Cum abordăm problema migrației tinerilor din România? 01:42:30 Planuri pentru dezvoltarea infrastructurii și turismului în România 01:49:15 Cum gestionăm relația cu Republica Moldova și situația din Ucraina? 01:56:40 Strategii pentru reducerea deficitului bugetar și inflației 02:03:20 Importanța implicării civice și a votului informat 02:09:45 Mesajul Elenei Lasconi către tinerii votanți 02:14:40 Concluzii și invitație la dezbatere cu contracandidații IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

00:00:00 Introducere și prezentarea invitatului Armand Goșu 00:02:50 Dezbaterea prezidențială din SUA: Trump vs. Harris 00:10:05 Impactul alegerilor americane asupra Ucrainei și Europei de Est 00:15:30 Strategiile de dezinformare și propaganda rusească în SUA 00:21:45 Situația actuală a războiului din Ucraina și sprijinul occidental 00:28:15 Incidentul dronei rusești deasupra României: reacții și implicații 00:35:20 Starea actuală a educației în România și problemele sistemului universitar 00:42:10 Situația politică din Republica Moldova și alegerile viitoare 00:50:35 Relațiile Transnistriei cu Rusia și UE în contextul actual 00:57:30 Alegerile prezidențiale din România: candidați și perspective 01:08:45 Provocările infrastructurii în România și impactul asupra dezvoltării 01:15:20 Rolul serviciilor de informații în combaterea dezinformării 01:22:40 Evaluarea finală a candidaților prezidențiali din România 01:27:15 Concluzii și perspective asupra viitorului geopolitic al regiunii IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Suntem cu toții în aceeași barcă”, iată ce le-a spus șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, colegilor de la RFI Ucraina. În cadrul unui interviului acordat colegilor ucraineni, ministrul s-a referit la situația regiunii transnistrene, la războiul hibrid al Moscovei dar și la cooperarea cu România.   Pentru oficialul moldovean, un lucru esențial este că Moldova și Ucraina controlează acum granițele regiunii transnistrene , ceea ce este un pas foarte important pentru reintegrarea regiunii.Următorul pas ar fi ca locuitorii de pe malul stâng al regiunii transnistrene să fie sprijiniți pentru a obține toate beneficiile pe care Moldova le va avea în urma aderării la UE.Potrivit ministrului moldovean de externe, reintegrarea economică a regiunii transnistrene a început deja.Circa 80% din tot ceea ce se vinde din regiunea transnistreană este exportat în Uniunea Europeană. Restul Republicii Moldova exportă pe piața unică doar aproximativ 70%. Adică, procentual, regiunea transnistreană a Moldovei exportă în UE chiar mai mult decât restul Moldovei, explică ministrul. Potrivit acestuia, această direcție economică este foarte importantă și are consecințe politice importante.Și, bineînțeles, elefantul din sală: prezența militară rusă în regiune. ”Dar aici ne bazăm și pe partenerii noștri de la Kiev în contextul dialogului bilateral”, spune ministrul. ”Și când va veni vremea negocierilor de reglementare, când Ucraina decide că a venit momentul, sperăm că această problemă va fi și ea parte a discuțiilor”.Pentru oficialul moldovean, un lucru e clar: dacă nu ar fi Forțele Armate ale Ucrainei, Moldova nu ar avea ocazia de progres și schimbare pozitivă. Și aici nu este vorba doar despre Republica Moldova, ci și întreaga Europă de Est și lumea liberă.”Ne simțim cu toții în siguranță datorită puterii Ucrainei și hotărârii sale de a se apăra nu numai pe ea însăși, ci și valorile pe care le împărtășim cu toții”, a spus Mihai Popșoi în discuția cu colegii noștri ucraineni.Ministrul atrage atenția că rușii nu se sfiesc să-și arate planurile de a ocupa coasta Mării Negre a Ucrainei, apoi de a intra în Republica Moldova. ”Vedem că acest lucru este prezentat public în propaganda rusă, ei nu fac un secret”, afirmă ministrul.Până atunci, Moscova acționează prin intermediul războiului hibrid.Potrivit șefului diplomației de la Chișinău, unul dintre elementele războiului hibrid este energia. Dar, precizează el, aici Chișinăul a ”făcut o treabă grozavă: Moldova nu mai este dependentă de gazul Gazprom, cu excepția regiunii transnistrene. Dar rezolvăm și această problemă”.De asemenea, autoritățile moldovene au făcut eforturi semnificative pentru a combate propaganda rusă în Moldova, mai ales în ceea ce privește canalele de televiziune federale ruse, care au fost interzise pe teritoriul țării. Desigur, resursele online sunt încă o provocare – dar se lucrează mult și aici. Recent, autoritățile de la Chișinău au reușit să prindă mai mulți spioni ruși, unii chiar în instituțiile statului.Cât despre România, să remarcăm doar o frază rostită de ministrul moldovean în dialogul cu colegii ucraineni: ”glumesc uneori cu colegii mei - miniștrii de externe ai altor țări - că mi-ar plăcea să-i văd concurând cu România în ceea ce privește sprijinul pentru Moldova”.

Presa din Republica Moldova preia date ale Biroului Național de Statistică potrivit cărora, în trimestrul doi al anului 2024 salariul brut a însumat 14 069 de lei, fiind în creștere cu 15,5% față de trimestrul II 2023 și cu 6,8% față de trimestrul I 2024. Desigur, aceste date nu ne spun mare lucru, dar ele devin relevante dacă le privim în context regional. Potrivit calculelor jurnaliștilor moldoveni, nivelul salariului mediu brut în Republica Moldova ajunge la 681 de dolari sau 613 euro.Aceasta înseamnă cu 10 euro mai mult decât salariul mediu brut din Rusia, o țară cu infinit mai multe resurse și în care, până de curând, mulți moldoveni obișnuiau să caute de lucru, în speranța unui trai mai bun.Și, ca să continuăm cu comparațiile, salariul mediu brut din Serbia se cifrează la la 683 de euro.România, cu 1294 de euro, depășește cu mult țările vecine.Dincolo de aceste comparații, faptul că salariul mediu din Republica Moldova a ajuns să-l depășească pe cel din Rusia este plin de semnificații.Mai întâi de toate, aceasta vine după ce, de mai mulți ani, Uniunea Europeană, ba chiar România de una singură au depășit Rusia, ca parteneri comerciali, dar și ca investitori pentru mica republică dintre Prut și Nistru.  Este o dovadă că alegerea căii europene s-a dovedit corectă.Apoi, aceste date contrazic flagrant propaganda rusească potrivit căreia apropierea de Uniunea Europeană înrobește și sărăcește țările. Dacă ar fi să dăm crezare acestei narațiuni a Kremlinului, atunci România, care a apucat-o de mult mai mult timp către Europa, ar fi trebuit să fie deja cu mult mai săracă.Dar, ce să vezi? România se află la un nivel mai mult decât dublu față de Republica Moldova și aproape dublu față de Serbia.În sfârșit, datele ne îndeamnă să privim mai atent spre ceea ce se întâmplă în Rusia.Și aceasta, pentru că modelul ei social și economic este sursă de inspirație pentru suveraniștii de pretutindeni și, bineînțeles, din România: un conducător puternic, un partid-stat care îl urmează și un popor animat de propagandă.Rusia este deținătoarea unor resurse colosale și acestea sunt gestionate de mari companii controlate de stat sau de oamenii de încredere ai statului. Ceea ce constituie visul de aur al tuturor suveraniștilor.Ei bine, acest sistem al verticalei puterii a creat, într-adevăr, oligarhi care jonglează cu miliardele, își ridică palate, se plimbă în iahturi aurite și, bineînțeles, își țin copiii, pe bani mulți, în putredul Occident.Ceea ce sistemul rusesc nu a reușit a fost să facă astfel încât imensitatea resurselor să aducă o viață bună cetățenilor de rând. Iar perspectivele sunt mai degrabă sumbre. Putin a împins țara către un război absurd și costisitor, și-a izolat țara și a condamnat la sărăcie inclusiv generația viitoare.Între timp, moldovenii s-au descurcat mai bine, deși au fost asupriți de ruși timp de mai bine de un secol și jumătate și sunt aproape lipsiți de resurse naturale. S-au descurcat cu fructele și cu vinul lor, cu o nouă generație bine educată și creativă, cu o diasporă harnică, dar mai ales, cu libertate.Este o lecție pe care mica Moldovă o dă tuturor celor care mai au dubii. Și pe care România a oferit-o deja, de multă vreme. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Între 6 și 8 septembrie, Grădina Uranus din București se redeschide cu fast pentru public, cu prilejul celei de-a XI-a ediții a Festivalului Balkanik. Concerte, târg meșteșugăresc, expoziții, dezbateri, DJ seturi, video mapping, activități pentru copii și adulți, conturează noua ediție a Balkanik Festival. Vorbim despre acest eveniment cu Ligia Keșișian.  La această ediție a festivalului, Grădina Uranus devine un spațiu al descoperirilor, în care vechiul și noul, tradiția și inovația se întâlnesc într-un peisaj armonios. Ca de fiecare dată, meșteșugarii ce vor putea fi întâlniți la festival, cu demonstrații, ateliere și produse artizanale de luat acasă, oferă publicului o experiență autentică și inspirată din rădăcinile culturii noastre diverse.  Festivalul își deschide porțile vineri, 6 septembrie, de la ora 16:00. Sâmbătă și duminică, Grădina Uranus își primește publicul începând cu ora 12:00. Artiștii care vor urca pe scena festivalului în acest an sunt: Rumeliko (Grecia-România), Dikanda (Polonia), Fanfare Ciocârlia (România), DJ Set Ligia Keșișian & Miko Baghdasarian, DJ Set Obeah, Phuripe (ex-Ternipe, Ungaria), Kermesz A L'Est (Belgia), Shantel & Bucovina Club Soundsystem (Germania), DJ Set Esma & Murat Ertel (Baba Zula), DJ Set Miko Baghdasarian & Rautz, Mădălina Pavăl Orchestra (România), Collectif Medz Bazar (Armenia-Franța) si BaBa ZuLa (Turcia) O componentă importantă a festivalului, pentru al doilea an consecutiv, o reprezintă dezbaterile, conturate la această ediție pe tema „Ancestralitatea și tradițiile în arta prezentului: RITUALURI X NATURĂ X ARTĂ”. În contextul stresului socio-economic, al schimbărilor climatice și al tulburărilor politice, există un risc crescut de alienare față de propria identitate umană, culturală și corporală. Această secțiune a festivalului Balkanik explorează cum ancestralitatea și tradițiile sunt recontextualizate în arta contemporană pentru a reconecta publicul cu ritualurile și peisajele naturaleSâmbătă, 16:30 - Teodora Rotaru: Ritualuri ancestrale - ritualuri personale. Ritualurile practicate de femei în artă / Moderatoare: Alina Tofan Sâmbătă, 17:15 - Alina Tofan: Cum putem genera noi mituri cu ajutorul artei? / Moderator: Gabriela Cherciu  Duminică, 16:00 - Ioana Cotulbea: Fata Pădurii (cu focus pe acest personaj și misticismul din jurul ei) Duminică, ora 17:00 - Dochia: Oracolul risipei fast fashion by Plastic Art Performance Collective (invocăm imaginea babei Dochia, cu care toarcem povestea risipei modei de consum de azi. Aducem în contemporanul concret, aproape de uzajele și percepțiile tinerilor, metafora acumulării de ”cojoace” produse industrial și aruncate rapid, și o transfigurăm performativ în manifest anti fast fashion.) Târgul artizanal din cadrul festivalului oferă o varietate de obiecte făurite de tineri designeri locali, de la bijuterii, la haine din materiale naturale, accesorii pentru casă și multe altele, pornind de la motive etnice, reinterpretate în manieră modernă. Balkanik Festival invită și la această ediție meșteșugari din toată țara și din Republica Moldova, pentru a demonstra tradiții arhaice, pe cale de dispariție, creând un muzeu viu, unde tradițiile meșteșugărești trăiesc și evoluează, conectând trecutul cu viitorul prin mâinile și creativitatea acestor artizani remarcabili. Demonstrațiile și atelierele vor avea loc pe tot parcursul festivalului: Asociația Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu (Vatra MCP) continuă să susțină creativitatea și conservarea patrimoniului cultural, oferind o platformă meșteșugarilor din țară și străinătate. Turnul de apă din Grădina Uranus va fi însuflețit și pus în valoare la această ediție de video mapping, cu animații realizate de artistul Adistu, cu sprijinul Epson, lider mondial în domeniul videoproiectoarelor. Animațiile proiectate pe turn pornesc de la elemente ale naturii, floră, elemente cerești. Abonamentele și biletele pe zile pot fi achiziționate de aici: www.balkanikfestival.ro/tickets2024 

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege iniţiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Proiectul a fost adoptat cu 245 de voturi ''pentru'', 29 de voturi ”contra” şi o abţinere. Calea pentru furnizarea acestui sistem de apărare către Ucraina mult încercată este astfel deschisă. Însă tema generează o anumită dezbatere în România. După votul de marți din Camera Deputaților, Parlamentul României a dat, în sfârșit, undă verde livrării sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina. Senatul votase proiectul inițiat de guvern chiar luni, în ziua în care acesta și fusese trimis legislativului, în regim de urgență.Este clar, mobilizarea a fost maximă. Și totuși, am spus ”în sfârșit”, pentru că decizia politică de furnizare a sistemului Patriot fusese luată de România, în cadrul CSAT, încă din luna iunie, dar formalizarea ei a durat, iată, două luni și jumătate.Acum câteva zile, mai precis pe 29 august, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, le cerea partenerilor să urgenteze trimiterea acestor sisteme și atrăgea atenția că orice întârziere se plătește în vieți omenești.Este așadar de presupus că activarea Executivului și Legislativului de la București este și urmarea unor activități intense în plan diplomatic.Furnizarea de către România a sistemului Patriot vine într-un moment delicat pe frontul ucrainean. În timp ce Kievul a reușit o acțiune spectaculoasă în regiunea rusă Kursk, forțele ruse marchează avansuri substanțiale în estul Ucrainei. În plus, Rusia și-a întețit atacurile aeriene, cu drone și rachete, asupra a numeroase ținte, cu precădere civile, din Ucraina. Și aici, sistemele Patriot ar ajuta mult.Adoptarea legislației de către Parlamentul României a întâmpinat, evident, și opoziție, cum era de așteptat, din partea formațiunii AUR. Deputații săi au votat marți împotrivă, motivația fiind că în acest fel ar fi apărate interesele de securitate ale României.Nimic de mirare. De altfel, străzile s-au umplut de panouri uriașe ale liderului partidului, George Simion, pe unele dintre ele stând scris că el va fi președintele care nu va băga țara în război.Este o temă folosită pe scară largă de Kremlin în războiul său hibrid și pe care o găsim nu doar în România: cea a amenințării războiului.Citeste siPolonia vrea să doboare rachetele ruseşti aflate deasupra UcraineiÎn Georgia, de exemplu, partidul de guvernământ Visul Georgian, care a virat puternic către pro-rusism, spune că alegerile legislative din octombrie vor fi un referendum între ”război și pace”.Guvernul acuză opoziția pro-europeană că vrea să deschidă ”un al doilea front” împotriva Rusiei, la presiunea Occidentului.Și în Republica Moldova, propaganda rusă exploatează teama de război, spunând că Uniunea Europeană și Statele Unite, care o susțin pe președinta Maia Sandu, vor să împingă țara în război contra Rusiei.Aceleași temeri au fost exploatate de partidele de extremă dreapta și extremă stânga din Europa, cu destul succes, în țări precum Franța și, mai recent, Germania.Ideea, susținută de propaganda Kremlinului, este simplă: dacă ajutați Ucraina va fi război. Dacă încetați cu sprijinirea ei va fi pace.De fapt, războiul a fost deja pornit de Rusia și ar putea veni și aici, în caz că Ucraina va fi răpusă.Iată însă că această narațiune rusească a păcii și războiului a ajuns să fie preluată și în România. Și o vom întâlni tot mai des odată cu apropierea alegerilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Tensiunea crește în Georgia, pe măsura apropierii alegerilor parlamentare din octombrie. Puterea amenință cu desființarea partidelor de opoziție, în timp ce Bruxelles-ul își manifestă îngrijorarea. În această situație, drumul Georgiei către integrarea europeană este practic blocat – o situație care convine, evident, Rusiei. Situația s-a tensionat și mai mult de săptămâna trecută, când Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare, a emis o declarație prin care promite că va dizolva partidele de opoziție, grupate în Mișcarea de Uniune Națională (UNM), dacă va obține suficiente locuri în urma alegerilor din octombrie.Bidzina Ivanishvili, oligarhul care nu deține o funcție oficială, dar este considerat șeful de facto al Visului Georgian, a promis, la rândul său, că „după obținerea majorității constituționale”, va declanșa un proces care va avea ca rezultat declararea ca neconstituțională a UNM și a tuturor partidelor satelite sau succesoareEl și-a acuzat oponenții că s-au înțeles cu națiunile occidentale pentru a deschide un „al doilea front” împotriva Rusiei în cadrul războiului împotriva Ucrainei.Potrivit oligarhului georgian, „protecția păcii, a demnității, a suveranității, a valorilor creștine și a viitorului strălucit al țării necesită o vigilență constantă, chiar acum.”Citeste siGeorgia: Către o opoziție proeuropeană unităPrim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a promis că va merge mai departe, amenințând că deputații aleși pe platformele de opoziție nici măcar nu vor mai apuca să-și ocupe locurile. Kobakhidze i-a etichetat drept „forțe politice criminale”. Șeful guvernului de la Tbilisi a insistat că acțiunea de dizolvare a partidelor de opoziție nu va sta în calea aderării Georgiei la UE.De altfel, Visul Georgian practică un dublu discurs. Pe de o parte, denunță amestecul Occidentului în afacerile interne ale Georgiei. Pe de altă parte, afirmă că susține integrarea europeană a țării ba, mai mult, că ar fi singurul partid capabil să atingă acest obiectiv.Desigur, această ciudată logică nu este înțeleasă la Bruxelles.Într-o declarație pentru Politico, Peter Stano, purtătorul de cuvânt al blocului pentru afaceri externe, a precizat că Bruxelles-ul este „îngrijorat” de propunerea de „interzicere a tuturor partidelor de opoziție” propusă de guvernul georgian.De altfel, după cum comentează publicația europeană, speranțele Georgiei de a adera la UE s-au compromis în ultimele luni.  Bruxelles-ul și-a înghețat cererea de aderare, ca răspuns la o nouă lege în stil rusesc care va califica ONG-urile și instituțiile media susținute de Occident drept „agenți străini” . De asemenea, UE denunță o represiune puternică împotriva protestelor pro-democrație.UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată la sfârșitul anului trecut, moment în care Ucraina și Moldova primeau deja unda verde pentru deschiderea negocierilor de aderare. Acest avans al Kievului și Chișinăului se explică tocmai prin îngrijorările europenilor cu privire la situația democrației și a respectării drepturilor omului în Georgia.Acordarea statutului de țară candidată nu a încurajat autoritățile de la Tbilisi să revină pe calea reformelor. Și, în timp ce Ucraina face față agresiunii militare a Rusiei, iar Republica Moldova răspunde războiului hibrid declanșat de Kremlin, Georgia pare veriga slabă.Moscova are nevoie disperată de o țară care să renunțe la aspirațiile pro-occidentale, pentru a arăta că modelul rusesc încă are adepți în regiune.  Și se pare că Georgia îi poate satisface dorințele. Rămâne de văzut ce vor spune alegătorii în octombrie. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

Podcastul “Mai Departe” cu Artur Gurău și Ana Danilescu, producătoarea “Dora Show” și autoarea podcastului “Sunt Voce”. Discuție despre televiziune și ce implică producția unei emisiuni ca “Dora Show”, secrete din culisele proiectului realizat împreună cu Emilian Crețu, relația dintre cei doi, audiențele mari, perioada ei la Kometa, libertățile și cenzura în televiziune, lansarea podcastului “Sunt Voce” și planurile ei pentru Republica Moldova.

În R.Moldova este marcată Ziua Constituției. Potrivit șefei statului, Maia Sandu, ”acum trei decenii, moldovenii au decis să construiască împreună o țară în care oamenii trăiesc liber, un stat în care drepturile tuturor cetățenilor sunt respectate. În pofida provocărilor din ultimii ani, continuăm să construim în Republica Moldova un stat pentru oameni”. Cu prilejul marcării celor 30 de ani de la adoptarea Constituției, la Parlament are loc, luni, o ședință solemnă.

Codul roșu de caniculă afectează și Republica Moldova. Începând de astăzi și până pe 17 iulie, valul de căldură va continua să se extindă și să se intensifice. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne îndeamnă cetățenii să evite expunerea la soare, în special în orele amiezii. Salvatorii avertizează populația despre riscul scăldatului în această perioadă, iar Ministerul Mediului recomandă consumul rațional al apei. Între timp, Agenția de Mediu atenționează că factorii meteorologici au cauzat acumularea poluanților în aer.

Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, pe 25 iunie. Se întâmplă la doi ani după ce cele două state au obținut statutul de țări candidate la UE. Pe 25 iunie, Președinția belgiană a UE va convoca primele conferințe interguvernamentale cu cele două țări, anunță vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Comisia Europeană le-a transmis vineri ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. "Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări", a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. "Acum decizia este în mâinile statelor membre", a spus ea, citată de DPA și Agerpres.

Angela este președinte al fundației Alături de Voi. De 20 de ani, conduce una dintre cele mai mari și mai inovative întreprinderi sociale. Este un antreprenor social recunoscut internațional, premiată în Top 100 Femei în Întreprinderi sociale. A inițiat prima organizație de creditare a întreprinderilor sociale, AFIN, un accelerator de întreprinderi sociale cu 50 de „absolvenți” în România, Republica Moldova și Ucraina. Conduce mai multe afaceri sociale, de la o prăjitorie de cafea, la una dintre cele mai performante agenții de turism, și de la o companie de producție de echipament de lucru, la un business de arhivare de documente. Povestea ei este o poveste de creativitate în business și de urmărire a unui ideal pe termen lung, indiferent de obstacolele care i-au apărut pe drum. Am vorbit cu Angela despre mentalitatea și principiile ei și despre cum să găsești soluții pentru a face schimbarea pe care dorești să o vezi în jurul tău. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 26 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.