Podcasts about bucure

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia) Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor. PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor. Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”. “PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro.  “Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu. România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile. Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore. Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis. Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ.  Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.  Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi? Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București.  AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop) Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro. Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale. AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, spune într-un interviu la RFI că nu este normal ca numai administrația publică locală să reducă din cheltuieli. Reprezentantul UDMR explică pe de altă parte ce presupune ajustarea financiară pentru instituția pe care o conduce. Attila Korodi, despre reducerea de cheltuieli în plan local: ”Noi funcționăm cu un aparat relativ suplu, suntem o municipalitate mică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să oferim acele servicii publice care se regăsesc la Brașov, la Cluj, la Constanța, la Craiova sau în sectoare din București, din contră, cu un efectiv mai scăzut, trebuie să facem performanță mai mare”. Primarul precizează că ”probabil, pe anumite paliere, va trebui să decidem și o reajustare a echipelor care lucrează pe anumite teme și acolo pot fi câteva persoane care va trebui să fie sfătuite să aleagă un alt job”. Despre diferența dintre local și central: ”Nu este normal ca numai administrația publică locală, care este cea mai apropiată de serviciile cu cetățenii, cetățenii au cele mai mari așteptări din punct de vedere al serviciilor publice de la administrația publică locală, să reducă atât de mult resursele umane sau resursele financiare pentru resursa umană și administrația publică centrală să nu o facă”.

Scrisorile lui Ilie Ilașcu din închisoare – sute de pagini de mărturii și demersuri ale deținutului condamnat la moarte la Tiraspol, publicate de Ziarul de Gardă. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu. Temele ediției: -        Ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău refuză să răspundă la întrebarea cât vor mai avea de suferit țările din regiune din cauza războiului declanșat de Rusia și se arată surprins că a fost convocat la Ministerul de Externe din cauza dronelor care survolează Republica Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. -        Sâmbătă la Ateneul Roman are loc Gala Generozității. Un eveniment emblematic de filantropie și muzică care este organizat pentru prima dată la București, după succesul pe care îl are în fiecare an la Chișinău. Misiunea CCF Moldova este de a oferi un cămin copiilor separați de familie și tinerilor cu dizabilități severe. Andreea Pietroșel a întrebat-o pe Oana Drăgulinescu, organizatoarea spectacolului, cât de mult îi ajută pe beneficiarii Galei suma care va fi stransa in urma concertului. -        Zdob și Zdub, legendara formație de la Chișinău, a împlinit 30 de ani. Cunoscuții artiști de peste Prut au început o serie de concerte în care să celebreze momentul. Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari ne vorbește în ”Cronica lui Vitalie” despre formație, despre cum a ajuns să fie inspirată de folclorul românesc și despre cum s-a schimbat lumea în 30 de ani. -        Anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. -        Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu condiții imposibil de îndeplinit pentru Ucraina. -        Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată pentru prima dată, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice. Știrile zilei: Este anchetă la Vama Albiţa după ce mai multe arme de foc au fost descoperite într-un camion înmatriculat în Republica Moldova. DIICOT anunță că a înregistrat un dosar penal in rem, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă calificată. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a transmis că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. La rândul său, șeful Serviciului Vamal din Republica Moldova, Radu Vrabie, susține că descoperirea unui camion cu armament în Vama Albița de către autoritățile române arată necesitatea dotării fiecărui punct de frontieră cu echipamente de scanare performante. Potrivit Ziarului de gardă, camionul transporta lansatoare de grenade, un sistem rusesc portabil de rachete IGLA, transportoare rusești de rachete antitanc Kornet, precum și componente pentru drone de atac. „Serviciul Vamal a sesizat procuratura, fiind inițiată urmărirea penală și suntem cei mai interesați ca investigația acestei infracțiuni să se facă cât mai urgent”, a scris Radu Vrabie pe Facebook. Camionul avea ca destinatar, conform documentelor, un beneficiar din Israel, a transmis DIICOT. Autoritățile moldovene urmează să răspundă la întrebarea dacă armamentul a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova din depozitele de muniție rusească din regiunea separatistă Transnistria, sau prin contrabandă din Ucraina. *** Oficiali americani și ruși au pregătit un plan de pace menit să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unor surse citate de presa occidentală. Aceleași surse susțin că planul include condiții care sunt imposibil de îndeplinit pentru Ucraina, printre care cedarea Donbasului Rusiei și reducerea semnificativă a numărului de soldați ucraineni. În schimb, Rusia ar oferi garanții Europei și Ucrainei care le-ar proteja în viitor. Acceptarea unui asemenea acord ar fi însă dezastruoasă pentru flancul estic, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu într-un interviu RFI. *** Platforma de tranzacționare OPEM Moldova va fi testată, în perioada 3-5 decembrie, cu oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice, scrie Moldpres. „Platforma va permite tranzacționarea energiei electrice pe o bază competitivă, cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare, având un rol esențial în formarea prețului corect și echitabil pentru participanți”, a declarat Ministerul Energiei. În prezent, 96 de companii din Republica Moldova dispun de licență de furnizare a energiei electrice, iar pe piața concurențială/nereglementată activează la moment doar trei furnizori, cu o cotă de piață de 1-2 la sută. Conform estimărilor, după lansarea piețelor organizate, ar urma să crească semnificativ cota furnizorilor de pe piața nereglementată a energiei electrice.

Ilie Ilașcu este înmormântat cu onoruri militare în București, la Cimitirul Bellu. Însă numai în Republica Moldova este zi de Doliu. În România nu a fost decretată, deși au existat petiții în acest sens. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Temele ediției: -        Ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat joi la Ministerul de Externe după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al R.Moldova, noaptea trecută. Externele de la Chișinău au condamnat cu fermitate incidentul. Între timp, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor. Aduce detalii de la Chișinău Valeria Vițu.  -        La București a fost semnată o Declarație la nivel parlamentar în sprijinul începerii imediate a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Larisa Bernaschi a discutat subiectul cu senatorul Titus Corlățean. -        Invitatul Moldova Zoom este expertul în problematica transnistreană, Alexandru Flenchea, cu care Liliana Barbăroșie discută despre planurile Chișinăului de reintegrare a regiunii separatiste pro-ruse, o problemă importantă în contextul aderării țării la UE. -        Parlamentul Republicii Moldova găzduiește astăzi și mâine reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. -        Oligarhul Vladimir Plahotniuc a mai primit 30 de zile de arest la solicitarea procurorilor. -        Peste este 700 de voluntari au plantat 90 de mii de puieți de salcâm și vișin turcesc pe un teren de 22 de hectare din zona satului Chișcăreni, din raionul Sângerei din nordul Republicii Moldova, în cadrul campaniei „Generația Pădurii”. Un reportaj de Denis Chirtoca.   Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care ziua de 20 noiembrie, când va fi înmormântat Ilie Ilașcu, simbol al rezistenței și al luptei pentru independența și integritatea teritorială a R.Moldova, să fie zi de doliu național. Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu sunt invitați, joi, să-și ia simbolic rămas-bun la Palatul Național de la Chișinău, în intervalul 10:00–13:00. *** Membrii Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova a avut miercuri o întrevedere, la București, cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Oficialii au discutat despre avansarea procesului de integrare europeană pe măsura îndeplinirii de către Republica Moldova a angajamentelor asumate, susținerea oferită de România în contextul agendei de integrare europeană, precum și sprijinul Uniunii Europene acordat pentru Republica Moldova. Șefa delegației moldovene, Doina Gherman, a declarat că România este cel mai apropiat aliat al Chișinăului atât la nivel național, cât și în structurile europene. „Experiența României în procesul de aderare este un avantaj important pentru Moldova în etapele care urmează. Prețuim prietenia, sprijinul și parteneriatul nostru strategic cu România”, a declarat Doina Gherman. *** Parlamentul Republicii Moldova găzduiește joi și vineri reuniunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care participă aproximativ 60 de parlamentari din cele 46 de state membre ale organizației. Agenda prevede o dezbatere despre observarea de către APCE a alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie, precum și discuții privind prevenirea și combaterea discriminării de gen în domeniul sănătății. Vineri, parlamentarii vor discuta tema combaterii violenței împotriva femeilor și rolul legislativelor naționale în aplicarea Convenției de la Istanbul. Reuniunile APCE au loc la Chișinău în contextul în care Republica Moldova a preluat recent președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. *** Oligarhul Vladimir Plahotniuc a mai primit 30 de zile de arest la solicitarea procurorilor, fiind invocat riscul de eschivare de la executarea deciziilor instanțelor judecătorești. Demersul a fost depus în cadrul cauzei ce vizează un episod din dosarul denumit generic „Frauda bancară”. Miercuri, instanța de la Chișinău a dispus începerea cercetării probelor materiale în cadrul cauzei penale în care Vladimir Plahotniuc este inculpat. Fostul oligarh, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în iulie acest an în Grecia și extrădat în septembrie la Chișinău. Vladimir PLahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. 

Ciprian Ciucu, candidat la Primăria Generală București vine la LEADERS. Care sunt planurile sale pentru București? Ce va schimba pentru un trafic mai bun, dar și pentru un urbanism corect? Care este relația cu Nicușor Dan?

Imaginați-vă o țară în care fiecare român ar fi înmulțit cu 21, o țară cu 230 de milioane de locuitori. Imaginați-vă o republică federală formată din 36 de state situate în Golful Guineei și în delta care i-a dat numele : Nigeria. Azi vom călători în această țară împreună cu invitatul nostru special, Joshua Chibueze. Joshua este un antreprenor din inima continentului african. Eu cred că Africa va fi viitoarea Americă. Este un continent unde totul trebuie reinventat. Nu este vorba doar despre afaceri ci despre supraviețuire prin afaceri și inovație. Joshua Chibueze este co-fondator și director de marketing al PiggyVest, cea mai mare platformă digitală de economii și micro-investiții din Nigeria. De asemenea, face parte din Endeavor, o rețea globală de antreprenori concentrați pe viitorii unicorni. Joshua a fost invitat la București de filiala română a Endeavor pentru a doua cohortă a programului lor de scale-up. Află mai multe despre el și proiectele sale la adresa : piggyvest.com și despre Endeavor Romania la adresa : romania/endeavor.org Această emisiune este în limba engleză.

Are 23 de ani și aduce la București o mie de specialiști în inteligența artificială. Între 25 și 27 noiembrie Bucureștiul va găzdui o ediția specială a conferințelor Tekpon, una dedicată exclusiv inteligenței artificiale. La butoanele acestui proiect se află un tînar care a intrat în acest an în clubul exclusivist « 30 under 30 » de la Forbes. Cristian Dina este co-founder al proiectului Tekpon alături de Alexandru Stan. Au publicat împreună o carte – King of networking – și tot împreună au lansat seria anuală de evenimente de networking Tekpon. Anul acesta avem în plus o conferință Tekpon rezervată exclusiv inteligenței artificiale care va aduce la București experți din zona de SAAS (Software as a service) din cele patru colțuri ale lumii. Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa : tekpon.com. Cei interesați pot achiziționa bilete la adresa : tekpon.com/tekpon-ai-summit-2025

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar.  Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) ”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro. Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan. Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată. Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar) În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.  Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima. Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare) 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei. Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW) România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

Format ca grafician, dar activ și ca muzician, regizor de videoclipuri, designer, antreprenor cultural sau inițiator de proiecte educaționale, Cătălin Rulea aduce la RFI cel mai nou single al trupei sale, Toulouse Lautrec, „Viața la mâna a doua” . După albumele Heroes, Extraordinar, Dejun pe iarbă, X, A fost sau n-a fost și Ultratonic, procesul de creație a ajuns apocaliptic în ce-a de a șaptea fază.  „Viaţa la mâna a doua” este o piesă despre nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem, nevoia noastră de a schimba ceva, de a o lua de la capăt, de a renunța la tot. Despărțiri, falimente, eșecuri, îndrăgostiri, pasiuni, obsesii sau pur și simplu fomo sau escapism, toate ne caracterizează ca oameni. De câte ori nu ai vrut și tu să schimbi tot, de câte ori nu ai zis că o iei de la capăt? Viaţa este precum o lungă călătorie cu trenul. Sunt multe gări dar sunt și câteva noduri feroviare. Când se schimbă locomotiva sau trebuie să schimbi vagonul, trebuie să te asiguri că ești în locul care trebuie. Ești pregătit?” (Cătălin Rulea, Toulouse Lautrec). „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album Toulouse Lautrec, single-ul urmând să fie lansat pe data de 15 noiembrie printr-un concert în club Quantic, București. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet: bilete.toulouselautrec.ro. Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film „back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16". Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului şi au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului „post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream şi post-underground. Au reușit să supraviețuiască Myspace, YouTube, Facebook, Instagram, Spotify şi acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt şi au rămas patru băieți care cântă la chitări şi la tobe şi se reinventează deja de 14 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa 7 ţări şi şapte mări.

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

Candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, propune un proiect de regenerare urbană a Bucureștiului. Liberalul declară că este un oraș care te agresează la orice pas. Ciprian Ciucu vorbește în interviu și despre relația cu Nicușor Dan și contracandidații săi din alegeri. Ciprian Ciucu, despre alegerile din București: ”Este un oraș dezordonat și dezorganizat, o problemă care pleacă din guvernanța lui, relația dintre Primăria Capitalei și sectoare și Primăria Capitalei și zona limitrofă din Ilfov, dar este multă dezordine și în Primărie, în Primăria Capitalei și în agențiile sale subordonate (...). La bază este și o problemă administrativă, care de-a lungul timpului a generat problemele structurale ale orașului nostru”. Despre Nicușor Dan: ”În această campanie, s-a pronunțat mai des numele Nicușor Dan, decât în campania pentru prezidențiale. Este o campanie în care domnul Dan este un actor foarte prezent (...). Și mai e ceva: pe mine mă susține Ilie Bolojan, premierul României, iar un primar, cum este primarul general, are nevoie mai degrabă de premier, decât de președinte, președintele având o funcție mai degrabă reprezentativă, într-o mare măsură, iar premierul mult mai executivă”. Despre PSD: ”Am informații din mai multe surse, din interiorul PSD, din mai multe organizații din București, că se strâng semnături și pe liste pe care apare numele candidatului PSD, dar și liste care nu au completat numele candidatului”.

Nu și-a cerut nimeni scuze la nivel înalt: nici premierul, nici ministrul de interne, remarcă Oana Sandu, jurnalistă care a documentat fenomenul violenței domestice. Avem 51 de cazuri de femicid anul acesta și o neputință  a forțelor de ordine de a interveni și a prinde criminalii. Femicididul este un fenomen pe care nu și-l asumă nimeni, spune jurnalista. Ce ar trebui să facă statul pentru orfanii speciali, co-victime în acest cazuri? Ce fac alte state pentru ei? Oana Sandu: "Pare că în punctul în care ne aflăm avem acest sistem de profesioniști care nu cred în acest risc, din păcate, și nu cred că violența domestică este ceva ce îi privește și pe ei. Cred că în continuare sunt părți ale societății noastre -și mai periculos este că sunt și profesioniști cu putere de decizie - care cred că violența domestică este o problemă privată și nu una publică.  E vorba de recunoaștere, de reparații și de o formă de dreptate. Până la urmă, dreptatea din partea societății, care contează mult mai mult pentru cei care au rămas și care poate să îi ajute pe toată durata vieții lor, înseamnă mai mult uneori decât anii pe care îi primește un criminal, decât o sentință grea.  Sigur că ne dorim și asta, dar nu asta ne ajută să ne trăim viețile pe mai departe, fiindcă acele persoane pe care le-am pierdut nu se vor mai întoarce niciodată înapoi.  Supraviețuitorii au nevoie de o recunoaștere din partea statului. Nimeni nu și-a cerut scuze pentru femeile care și-au pierdut viața în acest an în România. La un nivel mai mare mă refer. Deci e nevoie de o astfel de recunoaștere majoră.  Noi, ca cetățeni, putem să cerem până la urmă ca statul să facă anumite lucruri.  Dar, de exemplu, copiii despre care eu am scris nu beneficiază de niciun fel de serviciu adaptat, au primit doar acea monitorizare care se face în orice alt caz unde există o problemă socială, un telefon pe care uneori asistentul social îl dă o dată la trei luni și o întreabă pe bunica de peste 60 de ani care îngrijește doi copii de școală primară: cum o mai duce? Cam asta este tot. Nu există o consiliere terapeutică, consiliere psihologică.  Nu există o navigare socială. Mai amintesc aici de o tânără care, la vremea la care i-a fost ucisă mama de partenerul mamei avea 18 ani. Sora ei avea 13 ani. A intervenit de câteva ori în incidente violente de dinainte de crimă. A sunat la 112. Niște polițiști i-au spus ultima oară că ei nu se mai duc pentru că asta e, o să ne ducem când va fi moartă mama ta... Și această fată și sora ei au trăit trei luni, până acest criminal a fost arestat, în același oraș cu acest individ, pentru că fusese sub control judiciar, deci nu fusese reținut. Cam ăsta este nivelul de înțelegere a ce ar trebui noi să oferim supraviețuitorilor unor crime. Rep: Și dacă ar fi să tragem niște concluzii. Spuneați că nimeni nu și-a cerut scuze la nivel înalt, pornind de la ultimul caz. Într-adevăr, ce am văzut diferit a fost că s-a intrat așa, un pic în vrie și de la București s-au trimis anchetatori să se vadă ce s-a întâmplat acolo, că erau două ordine de restricție. E un prim pas?  Oana Sandu: Eu cred că e un pas foarte, foarte, foarte mic și cred că e doar un act de imagine. Nu văd o concretețe, nu văd o importanță. Un prim pas ar fi ca premierul și ministrul de Interne să facă o conferință de presă și să explice ce s-a întâmplat în aceste cazuri mai mediatizate, unde au existat și ordine de protecție, unde au existat și un mandat de căutare a acelui om care a ucis. Să ne spună unde este acel bărbat și să ne spună care este planul. Pentru că eu înțeleg din câteva comunicate răzlețe că există un plan în poliție, că ei totuși fac ceva. Dar care este acel plan? Adică dacă tu dai niște comunicate sau vorbești cu doi-trei jurnaliști, asta nu înseamnă o informare la nivel național.  Până la urmă, în vară, când am avut acea crimă din Cosmopolis, care la fel a fost în plină stradă, am crezut că lucrurile se vor schimba, dar eu nu văd o acțiune puternică din partea statului. Noi contabilizăm, noi arătăm mai mult poate decât în alți ani, iar asta înseamnă că și alți agresori care acum sunt agresori sunt încă criminali prin mai multă putere, pentru că observă că, iată, cineva nu e prins după atâtea luni. Sau dacă a a făcut-o altcineva, de ce n-aș face-o și eu pân la urmă? Și atât timp cât nu ai pe cineva puternic, un premier, un ministru de interne care să arate cu adevărat toleranță zero față de acest fenomen, nu din cuvinte, că s-au mai folosit cuvintele astea: avem toleranță zero față de violența împotriva femeilor. Nu e real, nu avem toleranță zero. Și iată, ne-a arătat incidentul la finele săptămânii trecute. Ce am mai putea face este ca atunci când se organizează proteste să mergem. E nevoie ca și noi să fim mai mult în stradă. Fiecare dintre noi și să ne gândim că chiar și cu unul în plus, am putea să ajutăm. Din păcate, având în vedere că nu există schimbări din partea statului, cumva asta ne face și pe noi mai neputincioși și cu mai puțină implicare civică.... Nu știu unde ne îndreptăm, dar lucrurile nu arată deloc bine. 

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Ovidiu Nahoi discută cu expertul în securitate națională Iulian Fota, despre vizita la București a secretarului general NATO Mark Rutte. El explică de ce perspectivele de securitate rămân îngrijorătoare, în ciuda asigurărilor date de liderii politici.

Pe 13 noiembrie, în Control Club, ORKID marchează o dublă lansare: noul single „Urlă ca marea” și relansarea platformei independente de muzică alternativă Stray Lights 2.0, printr-un concert special alături de Rotko. Evenimentul va continua bilunar aducând pe scena Control un nou val de trupe indie și alternative din România. Vorbim cu Vlad Ilicevici, membru al trupei Orkid și inițiator al proiectului Stray Lights + Victor Dădăciu de la Cardinal, parte din proiectul Stray Lights. Stray Lights este o comunitate care reunește unele dintre cele mai relevante formații românești de muzică alternativă, printre care Cardinal, Orkid, D.E.N.I.S, Kadjavsi, Zammorian, Second Wave, Baby Elvis, Gunshee, PLANT, Valerinne, Methadone Skies, Faunlet, Getchoo, Brainwasher, Coridor Apartament, Astro Générale, Taxawall, Asincron, Mock Surprise, Midpoint, Air Lines, Black Water, Jahmolxes, Church of Cthulhu, Bluebell Creeper și Rotko. Platforma funcționează ca o rețea informală de sprijin și colaborare, care își propune să ofere vizibilitate, context și solidaritate trupelor independente, într-un peisaj muzical aflat mereu în tranziție.  „Stray Lights 2.0 este o necesitate. O formă de coagulare, colaborare și într-ajutorare între cât mai multe dintre trupele care fac muzică alternativă, neanacronică și relevantă din România. Majoritatea acestor trupe sunt ignorate și multe dispar după un an sau doi. Nu există un plan real de susținere și evoluție pentru această formă de manifestare creativă atât de necesară. Stray Lights nu e o agenție de booking, un label sau o casă de producție — e un mic grup de oameni care încearcă să se ajute între ei, fiecare cum poate. Și, dincolo de asta, e o bucurie să fim împreună, să povestim, să bem o bere și, din când în când, să mai punem o cântare.” - Vlad Ilicevici, membru Orkid și inițiator al Stray Lights. ORKID, trioul din București format din Vlad Ilicevici (chitare, synthuri, voce), Radu Pop (percuție, synthuri) și Mihnea Dumitrescu (bass), își definește stilul ca angry shoegaze/post-traumatic blues, un amestec intens de emoție și distorsiune. Cu influențe de la punk și garage la post-metal, indie și blues, Orkid a lansat până acum cinci albume de studio: Standing Still in the Dark (2016), Suruaika (2018), Deraiat (2020), In the Light We Are Safe (2022) și Noi contra Noi (2023), ultimele trei produse de Adrian Despot și Sorin „Pupe” Tănase.  Noul single, „Urlă ca marea”, marchează reluarea colaborării cu Andrei Robin Proca (Robin and the Backstabbers), producătorul primului lor album. Piesa aduce un sound nou, minimalist și contondent, care surprinde tensiunea unei emoții reprimate, izbucnind cu forța unei furtuni – brută, intensă, devastatoare, iar videoclipul are ca punct de pornire un live drawing al artistului vizual Pisica Pătrată.  Concertul de pe 13 noiembrie îl are ca invitat pe Victor Dădaciu basist și solist al trupei Cardinal. Din Cluj-Napoca vine ROTKO, un proiect de art-rock, alternativ și electronică fondat în 2025, care combină synthuri modulare, drum machine-uri și chitară cu distors pentru a crea o atmosferă melancolică și introspectivă. ROTKO aduce în scena locală o estetică modernă și un sound cinematic, aflat la granița dintre real și vis.

Bucureștiul introduce reguli stricte și amenzi semnificative pentru reducerea traficului și a poluării, vizând atât șoferii de taxi și ride-sharing, cât și participanții la trafic în general, mai ales cei care folosesc nemotivat benzile desemnate autobuzelor.  În doar două zile, polițiștii rutieri au aplicat aproape 150 de amenzi, în valoare totală de aproximativ 53.000 de lei, demonstrând vigilența autorităților în aplicarea noilor măsuri.O modalitate practică de a contribui la reducerea traficului, pe care administrația Capitalei își propune s-o încurajeze, este carpooling-ul. Poți organiza deplasările împreună cu colegii de muncă, vecinii sau prietenii care au trasee similare.Este important să stabiliți reguli clare privind orele de plecare, punctele de întâlnire și contribuția la combustibil. Astfel, economisești bani, reduci stresul zilnic și contribui la fluidizarea traficului.   Mai multe detalii aici

Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este Joachim Umlauf, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Cum este definit rolul Goethe-Institutului în politica culturală și externă a Germaniei?Joachim Umlauf: „Goethe-Institut este o instituție cu un caracter foarte specific, tipic germană. Într-o anumită situație istorică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a creat sau a susținut instituții care să reprezinte Germania în străinătate. Elementul esențial aici – și cred că e ușor de înțeles de ce – este că s-au fondat sau sprijinit instituții care să fie la o anumită distanță de stat. După război, se dorea susținerea unor instituții care să nu fie identificate direct cu statul german, pentru că statul se discreditase complet prin național-socialism.De aceea au fost create instituții precum Goethe-Institut, reînființat, regîndit pe altă structură în 1951, sau Fundația Alexander von Humboldt, ori Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) – toate cu personalitate juridică, cu o anumită autonomie de conținut și, prin aceasta, cu o distanță față de stat. Este ceva tipic german. Trebuie ținut cont, pe lîngă aspectul legat de discreditarea Germaniei în lume și de încercarea de a fi reintegrată între națiunile civilizate, că Germania a avut mereu un caracter federal și un model descentralizat. Și asta a jucat un rol important.”Care este relația concretă dintre Goethe-Institut și Ministerul Federal de Externe?Joachim Umlauf: „Relația este clară: avem autonomie în ceea ce privește conținutul, dar depindem financiar de minister. Institutul primește fonduri, pe de o parte, de la Ministerul de Externe și, pe de altă parte, are propriile venituri obținute din cursuri și examene de limbă. Considerabile, dar insuficiente. Dar autonomia de conținut merge mînă în mînă cu dependența financiară.Există un așa-numit „contract-cadru” care stabilește regulile relației dintre Ministerul de Externe și Goethe-Institut. E un document general, stabil și, de regulă, nu este modificat. În plus, există obiective strategice, acorduri cu privire la obiective care se reînnoiesc, de obicei, o dată la patru ani și care sînt negociate cu Ministerul. Așa funcționează sistemul, în linii mari.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Continuăm seria de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate. În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare? Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală? Care ar fi cea mai potrivită instituție în subordinea căreia ar fi ferit ICR de politizare? Am întrebat-o pe Oana-Valentina Suciu, sociolog, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde coordonează, începînd de anul acesta, un masterat de diplomație culturală.În ce măsură îşi îndeplineşte ICR misiunea de a promova cultura română peste hotare?Oana-Valentina Suciu: „Deşi ICR are o strategie, aceasta nu se pliază foarte bine pe cerinţele şi aşteptările pe care le au reţele precum EUNIC – reţeaua internaţională a institutelor culturale – care îşi propune să fie tot mai implicată în problemele gobale, în susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului, în chestiuni legate de migraţie, de încălzirea globală... Agenda europeană şi agenda internaţională sînt foarte diferite de ceea ce oferă Institutul Cultural Român la ora actuală. În plus, acele proiecte sînt gîndite pe termen mediu şi lung – proiecte multianuale – or, ICR, chiar dacă ar vrea să facă acest lucru, din cauza legislaţiei financiare din România nu poate să propună şi să coordoneze proiecte multianuale. De aceea, probabil, a recurs la această soluţie mai simplă, de a organiza o serie de evenimente. Nu discut calitatea în sine a acestora, unele sînt de o înaltă calitate artistică. Dar nu denotă o viziune coerentă a ceea ce înseamnă cultura română vie, pe care, de altfel o şi menţionează în statutul său şi în legea de funcţionare.”Cum se măsoară succesul unei acţiuni de diplomaţie culturală?Oana-Valentina Suciu: „Asta nu ştiu nici alte institute culturale. Vă dau exemplul Institutului Francez care, pentru a măsura succesul unuia dintre proiectele lor de film, numără cîte bilete s-au vîndut sau cîte accesări au avut dacă e vorba despre filme online oferite gratuit. E un indicator, dar nu este cel mai potrivit. Asta e altă întrebare care apare în diverse rapoarte şi manuale de diplomaţie culturală: cum măsurăm nemăsurabilul. De altfel, asta este şi întrebarea pe care ne-o punem în seria de propuneri de politici culturale pe care le realizăm în cadrul echipei NARDIV – un proiect finanţat de UE în care sînt implicaţi Universitatea din Bucureşti, Institutul Goethe din România, Institutul Francez din România, Universitatea Marseille-Aix, Franţa, Amsterdamul… – şi fiecare dintre acele echipe de cercetare vine cu cîte o propunere de politică culturală în sensul de a identifica nişte probleme şi a propune nişte soluţii care se vor reuni într-un raport ce va fi prezentat anul viitor, pe 12 mai, la Bruxelles, membrilor comisiei de cultură de acolo.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În urmă cu un an și jumătate, Brett pășea pentru prima dată în București. Căutase pe internet o țară ortodoxă, iar România a fost prima opțiune.Ajuns în Vinerea Mare, la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București, la Prohodul Domnului, a exclamat: „Mă simt ca acasă!” A plecat în Anglia, însă gândul nu-i dădea pace. Trebuia să ajungă la București și să devină ortodox.Despre drumul lui Sophrony către Ortodoxie, pentru că așa îl cheamă acum, un englez convertit care a ajuns și la Sfințirea Picturii Catedralei Naționale, aflați în frumosul documentar de mai jos realizat de Trinitas TV.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) - Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) - INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) - De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) Partidul Social Democrat organizează astăzi un Congres pentru alegerea noii conduceri. Sorin Grindeanu, președinte interimar, urmează să fie confirmat oficial în fruntea partidului, cu puteri depline. Evenimentul marchează schimbări importante în structura internă a PSD, inclusiv alegerea unei noi echipe de conducere și modificarea statutului. Printre noutăți se numără și renunțarea oficială la eticheta de „progresist”. Noua echipă a PSD, propusă prin moțiunea lui Sorin Grindeanu, reunește membri cu notorietate, cu putere în partid, dar din zone diferite: eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, candidează pentru un post de prim-vicepreședinte al PSD. În același timp, eurodeputatul Claudiu Manda, vicepreședinte pe regiunea sud-vest, candidează pentru postul de secretar general al partidului, înlocuindu-l pe Paul Stănescu, iar deputatul Gabriel Zetea, în prezent vicepreședinte pe administrație și infrastructură, candidează pentru un post de vicepreședinte regional pentru zona de Nord-Vest. Noua echipă de conducere va cuprinde cinci prim-vicepreședinți, opt vicepreședinți regionali și 12 vicepreședinți pe diverse domenii de activitate, pe lângă secretarul general și președintele Consiliului Național și poziția de președinte. Astfel, scrie ziarul Adevărul, numărul membrilor conducerii crește de la 21 la 27.  Lupii tineri din echipa lui Sorin Grindeanu. Cine sunt greii PSD din spatele lor (Cotidianul) Tinerii din PSD care au ajuns în lumina reflectoarelor sunt crescuți la umbra greilor din PSD. Liderii cu greutate se retrag din prim-plan, dar nu renunță la frâiele puterii. În echipa lui Grindeanu nu se vor mai regăsi Paul Stănescu, Marian Neacșu, Radu Moldovan. Nici Mihai Tudose nu mai e chiar în prima linie, deși rămâne președintele Consiliului Național. Alți lideri cu vechime s-au retras mai demult. Dar asta nu înseamnă că nu influențează deciziile partidului de după cortină.  Lupii noi din PSD sunt crescuți la umbra lor, o arată evoluția carierei acestora din urmă și, în unele cazuri, declarațiile publice. Oamenii grei din PSD i-au crescut și i-au aruncat acum în jungla de la București ca să ocupe primele poziții la vârful partidului și să le ducă mai departe moștenirea.  Cine pleacă, cine vine în echipa lui Grindeanu citiți în Cotidianul. Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) Daniel Tudorache este următorul condamnat care se pregătește să își anuleze pedeapsa, după recursul în casație depus de el și ajuns la complet, din componența căruia face parte și șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Până acum, judecătoarea a ajutat cel puțin 10 nume grele din politică, administrație și mediul privat să scape ori să își îndulcească situația penală. Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat pe 21 ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, va afla pe 17 noiembrie 2025 dacă va scăpa sau nu de pedeapsă. Libertatea prezintă în ordine cronologică descrescătoare alte 10 dosare ale unor inculpați VIP care au beneficiat de clemența judecătoarei Lia Savonea de când a ajuns la Înalta Curte. INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria București și primar în funcție al Sectorului 6, a declarat într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media. ro că principalul său rival în cursă este Daniel Băluță de la PSD. Ciucu a spus că refacerea Bulevardului Magheru și a Căii Victoriei din centrul Capitalei, descongestionarea traficului și consolidarea seismică sunt principalele sale proiecte la Primăria București. Ciucu a exclus o viitoare candidatură la Președinția României cu excepția unei situații ”excepționale” și a propus mai multe soluții pentru traficul sufocant din Capitală. De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Black Friday a devenit în România un ritual anual al cumpărăturilor. Deși mulți spun că reducerile sunt o păcăleală, cifrele arată altceva: de la an la an, magazinele bat recorduri de vânzări. Fenomenul spune multe despre cum s-au schimbat românii, nu doar în obiceiurile de consum, ci și în felul în care reacționează emoțional la ideea de ofertă.  Mai multe studii au analizat de-a lungul anilor motivele psihologice, sociale și de marketing care stau la baza cumpărăturilor de Black Friday, dar și a tendinței de a achiziționa produse de care nici nu ai nevoie. Studiile, citate de HotNews, vorbesc despre cumpărarea impulsivă, despre teama de a pierde o ocazie bună, despre sentimentul de urgență și de raritate, dar și despre motive legate de pura plăcere. Suntem influențați foarte mult și de ce fac oamenii din jur, fiindcă aflăm despre prieteni care ne spun că și-au luat airfryer, espressor, aspirator robotic, geacă sau smartphone, așa că ne gândim să nu rămânem mai prejos. eMAG organizează Black Friday pe 7 noiembrie, cel mai devreme în istoria evenimentului de shopping.   

Vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la București a fost o demonstrație de forță diplomatică, menită să transmită un mesaj de continuitate și stabilitate strategică pe flancul estic, cu efecte și asupra Republicii Moldova. Pentru observatorii de la Chișinău, prezența lui Rutte vine să contracareze interpretările propagandistice ale Federației Ruse legate de decizia Washingtonului de a reduce formal efectivele americane din România. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Cum s-a văzut de la Chișinău vizita la București a noului secretar general al NATO, Mark Rutte. - Invitata Moldova Zoom de astăzi este Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției de la Chișinău. Într-un moment în care reformele din sistemul judiciar vor trebui doar să se amplifice, iar resursa umană este încă deficitară, Ramona Strugariu vorbește despre o soluție care ar putea schimba rezultatul: accesul direct în profesie al absolvenților Institutului Național al Justiției, așa cum se întâmplă în România. - Prima decizie a noului Guvern de la Chișinău a fost să închidă Centrul Cultural Rus. Dar Rusia are în continuare în România o instituție similară, constată jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Povestea tinerei artiste elisen.li: vocea unei generații care se întoarce acasă pentru a construi, a inspira și a schimba viitorul Republicii Moldova. Ecaterina Tanasiiciuc a căutat să afle povestea artistei elisen.li și a omului Elisaveta Ivasiuc. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău. - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mulțumește României pentru sprijinirea Republica Moldova în combaterea amenințărilor hibride din partea Rusiei. - Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria. Știrile zilei: Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău, ales în urma scrutinului din 28 septembrie și care este dominat de o majoritate pro-europeană. Roberta Metsola a venit cu mesaje de sprijin pentru parcursul european accelerat al Republicii Moldova și a dat asigurări că Bruxellesul va susține aspirația Chișinăului de a avea un acord de aderare în 2028. În același timp, ea a subliniat că transparența în cheltuirea fondurilor europene este esențială. Roberta Metsola efectuează o vizită de două zile în Republica Moldova în cadrul căreia are întâlniri cu oficialii moldoveni, dar și ci tinerii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei și la faptul că România sprijină R. Moldova în acest sens. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu oferit portalului Calea Europeană. „Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre”, a continuat secretarul general al Alianței. Președintele Nicușor Dan a prezentat în octombrie liderilor europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Mark Rutte a precizat că a văzut același mod de operare și la alegerile parlamentare din R. Moldova. „Mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți în acest sens pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil”, a spus Mark Rutte. *** Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, așa-numitul Coridor Vertical, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate. Folosirea traseului de către Ucraina a devenit posibilă după ce recent România și Republica Moldova au redus cu 50 la sută tarifele de tranzit prin Coridorului vertical. *** Comerciantul global de mărfuri Gunvor a renunțat la achiziția activelor externe ale „Lukoil”. Decizia vine după ce Ministerul de Finanțe al SUA a numit compania de trading petrolier „o marionetă a Kremlinului”, scrie Ziarul de Gardă. În Republica Moldova Lukoil are o cotă de piață importantă și este furnizor unic pentru aeroportul internațional Chișinău. Autoritățile moldovene sunt în căutarea de soluții pentru a preveni o eventuală criză. „Lukoil” anunțase vânzarea activelor sale din străinătate, evaluate la aproximativ 20 de miliarde de euro, la patru zile după ce a fost supus sancțiunilor americane, iar trei zile mai târziu ajunsese la un acord cu traderul de petrol Gunvor. Pentru încheierea tranzacției era necesară aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni. Totuși, Ministerul de Finanțe al SUA a declarat că „atâta timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, marioneta Kremlinului — Gunvor — nu va primi niciodată o licență pentru a opera și a obține profit”. După această declarație, reprezentantul Gunvor, Seth Pietras, a declarat pentru Politico că firma își retrage oferta pentru activele externe ale „Lukoil”.

 Omul de afaceri Fănel Bogos care incerca sa evite sanctiuni pentru una din fermele sale de pui, a fost retinut, alaturi de alte 3 persoane pentru santaj si cumparare de influenta. La sfarsitul lunii septembrie, acesta a ajuns in biroului lui Bolojan de la guvern, introdus de liderul PNL Vaslui. Trezorierul partidului a invocat chestiuni politice ce trebuiau discutate. Cat de normal e ca oameni politici sa vina in biroul primului ministru cu afaceristi care ar dori sa le fie rezolvate problemele economice, incercam sa ne lamurim in aceasta seara.    Nicușor Dan: ”Reînarmarea nu este o alegere, este o necesitate” Afirmația a fost făcută de șeful statului, care a participat , alături de secretarul general al NATO, la București, la summitul ”NATO-Industry Forum”, eveniment care reuneşte peste 800 de participanţi din 26 state aliate şi partenere, precum şi peste 300 de companii din industria de apărare. "Ameninţarea rusă nu se încheie odată cu terminarea războiului. Rusia va deveni o forţă de destabilizare în Europa şi în lume. Nu putem fi naivi, trebuie să fim pregătiţi", a punctat si Mark Rutte. Un rezumat al declaratiilor mai tarziu.  Avem o problemă semnificativă de siguranță a infrastructurii, indică un raport al Asociației Energia Inteligentă În Romania se inregistreaza de 100 de ori mai multe victime raportat la kilometrii de retea de distributie a gazelor decat in tarile din Europa de Vest. Accidente precum cel din cartierul Rahova ar putea fi prevenite prin masuri mai eficiente de intretinere si educatie a consumatorilor. Asociatia mai arata ca aproape jumătate dintre locuinţele alimentate cu gaze nu au făcute verificările şi reviziile obligatorii

Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) - O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) - Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja (Ziarul Financiar)  Analiză: Vizită de consolare a liderului NATO în România? (DW) Secretarul general al NATO a venit la București să convingă România că retragerea parțială a trupelor americane nu afectează securitatea statului, fiindcă „toată Alianța va veni să salveze țara” în cazul unui atac. Liderul NATO, Mark Rutte, primit pentru prima dată în această calitate la București, a declarat că președintele american Donald Trump a păstrat „angajamentul față de Alianță” și față de „efeorturile ei comune” și că oricum intră în funcțiune de acum Santinela Estului (Eastern Sentry). După întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Nicușor Dan, cei doi adus argumente prin care să demonstreze că plecarea militarilor americani de elită de la Baza Mihail Kogălniceanu și rămânerea aici a tehnicienilor și aviației nu afectează în niciun fel siguranța României. Atât Rutte, cât și Dan au insistat că Santinela Estului îi va înlocui cu brio pe soldații SUA. După ce 21 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, în septembrie, NATO a anunțat că lansează operațiunea Santinela Estului care urmează să integreze toate capacitățile de apărare din regiunea aflată între Marea Neagră, Marea Baltică și Mediterana. Secretarul general NATO a venit în România nu doar pentru a discuta cu oficialii români despre cum evoluează Santinela Estului sau despre cumpărăturile de care are nevoie țara pentru a se apăra, cât mai cu seamă pentru a da asigurări că țara nu va fi abandonată. Mark Rutte a vrut să fie sigur că fiecare român va înțelege că NATO va apăra la o adică România și că nu doar americanii pot întări scutul defensiv la Marea Neagră și la granița de Est a Alianței. A fost un fel de vizită de consolare, după anunțul plecării celor 1000 de militari trimiși aici de SUA, consideră jurnalista DW Sabina Fati. Cine este Bogos, afaceristul din Vaslui acuzat acum de DNA că punea presiuni pentru schimbarea unui director care descoperise nereguli grave la fermele lui. Ironizat de un om din dosar că „degeaba s-a dus la Bolojan. I-a zis: «Nu mă bag»” (HotNews) Considerat unul dintre principalii jucători de pe piața avicolă din România, Fănel Bogos a fost reținut de procurori pentru 24 de ore în dosarul în care este acuzat de DNA că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui. DNA nu a făcut, încă, publice captele de acuzare și nici numele persoanelor inculpate în dosarul Bogos. Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui ajungând și la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”. Versiunea guvernului e confirmată de o stenogramă din dosar, în care un apropiat râde de Bogos că a discutat cu Bolojan, care a zis că „nu se bagă”. De la un fost CAP cumpărat în 2001, medicul veterinar Fănel Bogos din Vaslui a reușit să dezvolte o afacere impresionantă, ajungând în prezent la peste 20 de ferme de păsări în Vaslui, Iași și Galați, stație de incubație și o fabrică de preparate din carne.  Pe larg, pe pagina HotNews. O liberare fără de lege. Completul Savonea i-a pus în libertate fără temei legal pe Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea (G4Media) Punerea în liberate a lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea, condamnați definitiv pentru corupție, în urma unui recurs în casație intentat de cei doi, nu pare să fi fost dispusă pe baza unui temei legal aflat în vigoare. Înalta Curte a invocat un articol de lege care nu mai există în legislație de șapte luni, pentru că a fost „șters” de Curtea Constituțională. Continuarea, pe pagina G4Media. Nu e cel mai bun semnal. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja. „Vrem economii de 150 mil. euro, de la personal până la tot ce ne putem imagina. Vrem să fim rezilienţi pentru vremurile dificile care ar putea veni.“ (Ziarul Financiar)  OMV Petrom, cea mai mare companie din România, ia măsuri importante pentru optimizarea costurilor. „Investim mult timp pentru a ne asigura că suntem rezilienţi pentru vremurile dificile ce ar putea veni“, a spus Alina Popa, CFO al OMV Petrom, într-o întâlnire cu analiştii. Neptun Deep rămâne în grafic, la fel şi dimensiunea portofoliului de energie verde. OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, îşi va diminua până la finalul lui 2027 numărul de angajaţi la nivel de grup cu circa 10% faţă de efectivul cu care a început acest an. OMV Petrom a raportat venituri con­solidate de 26,8 mi­liarde de lei pentru primele nouă luni din 2025, în uşoară creştere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, profitul net s-a redus cu 13%, la 3,4 miliarde de lei, potrivit raportului publicat de companie. Mai multe informații în ZF.

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

Bucureștiul arată rău, e ca o casă cu infrastructura într-o suferință majoră, declară într-un interviu la RFI candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță. Actualul primar al Sectorului 4 vorbește despre problema traficului, a trotinetelor electrice și despre implicarea președintelui Nicușor Dan în alegeri, de partea candidatului USR, Cătălin Drulă. Daniel Băluță, despre alegerile pentru Primăria Bucureștiului: ”Arată rău Capitala României. Sunt mai multe paliere. Imaginați-vă că este o casă a cărei infrastructură, rețeaua de apă, rețeaua de gaz, rețeaua de canalizare, toate acestea se găsesc într-o suferință majoră, ele sunt foarte vechi și trebuiesc înlocuite, pentru că nu mai sunt de mult, cel puțin o parte dintre ele, funcționale”. Despre Nicușor Dan: ”Să știți că și eu mă simt la fel de susținut de președintele Nicușor Dan, cum sunt convins că toți ceilalți candidați se simt și ei susținuți de președintele Nicușor Dan (...). De ce mă simt susținut? Pentru că de-a lungul timpului, relația pe care am avut-o cu PMB, când domnul Nicușor Dan era primarul Capitalei, a avut drept efect această colaborare obținerea unor rezultate notabile”. Despre Cristian Popescu Piedone: ”Domnul Cristian Popescu Piedone, ca oricare alt cetățean al României, are drept de vot, își poate exprima opțiunea de vot în modul în care își dorește. Ca atare, a afirmat public că mă votează”. Despre problema traficului: ”Unele măsuri sunt rapide, măsurile de interzicere sau de reducere a tonajului sunt unele dintre acestea, dar mai importantă este finalizarea șoselei de centură, a inelului median, a radialelor, ne interesează să schimbăm cât mai repede liniile de tramvai, ne interesează să generăm și să finalizăm cât mai repede proiectele de extindere a rețelei de metrou”. Despre trotinetele electrice: ”Aș întreba oamenii, așa cum am întrebat oamenii dacă sunt de acord sau nu să decidă în privința autorizațiilor de construire, în privința bugetelor, la fel, pe mai multe tipuri de probleme care generează aceste tipuri de dezbatere, aș genera un referendum pentru așa ceva local, este un lucru legitim și am putea să reglementăm rapid această problemă, pentru că în cele din urmă, această comunitate trebuie guvernată de oameni și trebuie să luăm deciziile pe care oamenii și le doresc”.

Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că este imperios necesar ca UE să găsească în următoarele luni o soluție pentru a debloca negocierile pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei, iar Rusia se va regrupa și va lovi din nou. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Temele ediției: - Amenințările pe online la adresa jurnaliștilor au devenit o regulă în Republica Moldova, în campaniile electorale în mod special, dar și atunci când aceștia abordează subiecte incomode sau publică investigații. Cum se poate proteja un jurnalist și ce pot face autoritățile pentru ca amenințările să nu degenereze în agresiuni fizice? Invitata Moldova Zoom de astăzi este jurnalista Mariana Rață, moderatoare a emisiunii de investigație „Cutia Neagră” la TV8. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Cine și câți sunt dușmanii aderării Republicii Moldova la UE din România? Un răspuns de la jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - La Iași, peste 200 de tineri din Republica Moldova învață de la zero, la un curs facultativ, ce înseamnă integrarea europeană. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține prima ședință după învestire. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează pe 6 și 7 noiembrie o vizită oficială la Chișinău - Republica Moldova a fost marți în centrul discuțiilor la Bruxelles. - Economia moldovenească rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține miercuri prima ședință după învestire. Unul din primele proiecte ale noului Executiv este cel de denunțare a Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus, care funcționează la Chișinău. Acordul a intrat în vigoare încă în 2001, iar acum autoritățile moldovene subliniază că, în contextul actualei situații geopolitice, continuarea funcționării Centrului Cultural rus poate fi utilizată de Federația Rusă pentru promovarea unor narative distorsionate. Noul Guvern va examina și proiectul care prevede aprobarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat pe teritoriul român, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Cantemir (Republica Moldova) – Fălciu (România), semnat la București la 1 octombrie 2025. *** Comisia Europeană a prezentat marți raportul de extindere, o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în ultimul an de statele candidate pentru aderarea la UE, raport care spune că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai multe progrese în ultimul an, în pofida încercărilor de interferență din partea Rusiei. *** Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că Republica Moldova își dorește să rămână țară democratică și parte a lumii libere, statut pe care i-l poate asigura doar calitatea de membru al UE, mai ales că Rusia nu va renunța la intenția de a o deturna, chiar dacă a pierdut ultimele trei alegeri în Republica Moldova. Aflată într-o vizită de lucru la Bruxelles, Maia Sandu a participat și la o conferință dedicată subiectului extinderii Uniunii Europene, organizată de Euronews. Iar la finalul vizitei șefa statului a găzduit un eveniment dedicat Republicii Moldova, cu sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Maia Sandu a declarat la eveniment că Moldova este pregătită pentru următorul pas în aderare și că Europa nu-și mai poate permite zone gri nesigure. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei”, a declarat Maia Sandu. Rusia se va regrupa și va lovi din nou — căutând noi vulnerabilități, învățând din eșecuri, rafinându-și metodele. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Mai multe detalii despre discuțiile de la Bruxelles – în program. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Aceasta va susține un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Economia Republicii Moldova rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale, în timp ce inflația, deși încă ridicată, urmează un trend descendent. Sunt constatările ediției de toamnă a raportului de țară a Grupului Băncii Mondiale la Chișinău. Raportul constată deteriorarea poziției externe a Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care procesul de integrare europeană le oferă pentru reforme și creștere economică, transmite Radio Chișinău. Banca Mondială notează că în primele nouă luni, nivelul mediu al inflației a fost de aproximativ 8%, peste ținta de 5 la sută a Băncii Naționale, din cauza prețurilor la energie, servicii și produse alimentare. Pentru acest an experții estimează o creștere economică modestă de aproape 1,5 la sută, susținută de investiții și de creșterea veniturilor populației. Deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 4,4 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita planificată. Unul din principalele obiective declarate de noul guvern de la Chișinău, condus de economistul Alexandru Munteanu, este dezvoltarea economică a Republica Moldova, puternic marcată de consecințele războiului din Ucraina.

Secretarul general al NATO se află în vizită în România pentru a participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare - un eveniment organizat o dată la doi ani și găzduit, în premieră, de țara noastră. Este prima vizită a lui Mark Rutte la București de cînd a preluat funcția de secretar general al Alianței și prima sa întîlnire directă cu președintele Nicușor Dan, după anunțul recent al Statelor Unite privind intenția de a retrage o parte dintre trupele dislocate în Europa de Est. Care este miza prezenței lui Mark Rutte în România pentru țara noastră?Ce rol ar putea avea România în cadrul programului „Santinela Estului”? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Miza este legată de promovarea Alianţei Nord-Atlantice ca fiind unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului nostru de garanţii de securitate. Iar forumul, o premieră pentru România, aduce în plus un element de încredere: cel legat de avansul tehnologic şi de asigurarea unei superiorităţi din punct de vedere tehnologic a alianţei, într-un context de competiţie strategică, care nu se desfăşoară doar în plan economic, militar, ci, din ce în ce mai mult, în planul tehnologiei şi industriei de apărare. (...) România este într-un proces de reconfigurare şi de relansare a industriei de apărare. Asta însemnînd că reforma industriei de apărare nu a existat în ultimi 25 de ani. Am avut un declin accelerat la nivelul acestui sector special, cu lipsă de investiţii, de management, de priorităţi. Iar în contextul războiului din Ucraina şi al unor decizii importante la nivel NATO legate de asumarea unor investiţii, a unor cheltuieli de apărtare care să reflecte consolidarea capacităţilor naţionale de apărare, atunci sigur că şi România a trebuit să-şi lanseze propria strategie pentru industria de apărare – s-a întîmplat anul trecut.”Statele Unite au anunțat intenția de a retrage o parte din soldații americani din Estul Europei, inclusiv din România, o decizie criticată în Congresul american de o alianță bipartită, care intenționează să blocheze inițiativa. Ce șanse sînt pentru blocarea acestei decizii?Claudiu Degeratu: „Şansele sînt mici. S-ar putea să fie o poziţie de principiu din partea unor prieteni şi susţinători ai României din legislativcul american şi asta nu poate decît să ne dea încredere că şi România există pe agenda politică americană, în anumite subiecte. Sigur, noi am fi vrut ceva pozitiv, nu neapărat negativ, dar cel puţin avem un curent care ne sprijnă în zona asta. S-ar putea să fie o chestiune tactică de negociere între legislativul american şi administraţia americană care va propune proiectul de buget pe anul următor al Americii şi, bineînţeles că întotdeauna se vor folosi anumite decizii pentru anumite negocieri pe formula finală de buget.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană pînă în 2028, un proiect pe care Comisia Europeană îl consideră „ambițios dar realizabil”. În raportul pe tema extinderii Uniunii Europene, publicat în 4 noiembrie, Comisia îi recomandă accelerarea reformelor și deschiderea a trei dosare de negociere, din cele șase. Raportul analizează evoluțiile a zece țări care doresc aderarea la Uniunea Europeană. Am vorbit despre situaţia şi perspectivele de aderare ale Republicii Moldova cu analistul de politică internațională Mihai Isac.Mihai Isac: „Din nefericire, una dintre armele folosite de Federaţia Rusă împotriva statului Republica Moldova este corupţia. Prin intermediul corupţiei din sistemul de justiţie, de pildă, serviciile de spionaj de la Moscova nu permit lansarea unor reforme structurale rapide. Aplicarea unor astfel de tactici de către grupurile cu interese obscure din interiorul sistemului de justiţie din Republica Moldova, cu sprijinul serviciilor de spionaj de la Moscova, au întîrziat extrem de mult acest pas al reformelor. A fost nevoie ca autorităţile să conceapă un mecanism prin care astfel de obstacole să poată fi depăşite. Îndemul permanent din partea înalţilor oficiali de la Bruxelles, din partea oficialilor de la Bucureşti dar şi din alte cancelarii europene către Republica Moldova este de a grăbi pasul reformelor, mai ales pe fondul acutizării situaţiei de securitate din regiune.” Cît de euroentuziaşti, cît de eurosceptici sînt moldovenii?Mihai Isac: „Electoratul din Republica Moldova a votat masiv pentru ideea europeană. Şi aici nu vorbim doar de voturile obţinute de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) – care de fapt, sînt voturi obţinute de Europa la Chişinău, deci putem spune că în 28 septembrie 2025 Uniunea Europeană a cîştigat alegerile din Republica Moldova, nu neapărat PAS –, dar, dacă ne uităm la rezultatele obţinute de diferite partide care au participat la alegeri, aproximativ trei pătrimi din electorat a votat, sub o formă sau alta, visul european, a votat pentru partide care clamează apartenenţa la familia politică europeană sau susţin integrarea europeană a Republicii Moldova.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Teodorina Secară este doctor stomatolog, specializat în ortodonție și ortopedie dento-facială. A ales medicina, asta după ce a terminat studii de filosofie și comunicare, iar curiozitatea, rigoarea și dorința de a fi în slujba celorlalți sunt repere și standarde personale. Cum funcționează filozofia, comunicarea pe Instagram cu subiecte din medicina dentară, într-o țară în care consumul de pastă de dinți este scăzut? Teodorina Secară a absolvit cursurile Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca și s-a specializat în Ortodonție la UMF „Carol Davila”, București. Este membru AAO (American Association of Orthodontists), WFO (World Federation of Orthodontists), ANRO, EOS și DGKFO. În anul 2010 a urmat cursul de certificare în tehnica linguală Incognito, sub îndrumarea dr. Jean Stephane Simon. A absolvit programul “The McLaughlin 2 Year Orthodontic Program” sustinut de către Dr. Richard P. McLaughlin, Dr. Terry McDonald and Dr. G. William Arnett, în San Diego, California. Teodorina Secară este licențiată în filosofie (Universitatea Babes-Bolyai) și a urmat cursuri academice post-universitare de “Comunicare și Relații Publice” la SNSPA București.

Fundaţia Calea Victoriei este astăzi una dintre cele mai iubite instituţii culturale independente din România, locul unde oameni de toate vârstele descoperă bucuria de a învăţa şi de a explora, prin cursuri şi evenimente interactive. Povestim despre primii 18 ani de viață, cu Sandra Ecobescu, membru fondator şi Preşedinte al Fundaţiei Calea Victoriei. Așadar vorbim cu o absolventă a Facultății de Litere, cunoscătoare de limbă neo-greacă, trecută prin Ministerul de Externe, sperând că și-ar putea aduce contribuția la promovarea României peste granițe. Ei bine, cum a putut o tânără care credea în diplomație, lovindu-se atunci de birocrație, să nu renunțe la visul de a face bine pentru România? 18 ani – 18 lucruri pe care Fundaţia Calea Victoriei le-a realizat până astăzi: Cu peste 110.000 de participanţi la cursuri şi evenimente, a reinventat educaţia culturală şi umanistă din România. A transformat cursuri „serioase” – istorie, filosofie, antropologie – în experienţe atractive şi accesibile publicului larg. A oferit peste 18.000 de burse pentru tineri fără posibilităţi financiare, care au participat gratuit la cursuri. Personalităţi marcante precum: Neagu Djuvara, Vintilă Mihăilescu, Georgeta Filitti, Tiberiu Soare, Dumitru Borţun, Cristian Diaconescu, Mario Barangea, Radu Umbreş, Augustin Ioan şi mulţi alţii – au devenit lectori. A creat o „pepinieră culturală” pentru peste 150 de cercetători şi artişti care au evoluat ca lectori şi au crescut alături de publicul fundaţiei. A deschis accesul publicului în clădiri de patrimoniu altfel inaccesibile, prin proiecte precum „Palate deschise pe Calea Victoriei”. A creat o arhivă de conferinţe şi dialoguri cu mari personalităţi culturale contemporane. A lansat moda tururilor pietonale ghidate din Bucureşti, transformând istoria oraşului într-o experienţă vie şi accesibilă pentru mii de participanţi. De 12 ani, organizează Concertul Extraordinar de Anul Nou, devenit tradiţie anuală, mereu sold-out, mereu surprinzător pentru public. A lansat două volume semnate de Tiberiu Soare, „Pentru ce mergem la Operă?” şi „Nouă poveşti muzicale” şi le-a distribuit gratuit în biblioteci şi şcoli de muzică. A adus în prezent perioada interbelică prin Balul Bucureştiului Interbelic şi numeroase evenimente tematice. A creat o adevărată modă în Bucureşti şi în ţară, prin care publicul larg, de toate vârstele, participă cu regularitate şi entuziasm la cursuri şi evenimente culturale –inspirându-i şi pe alţii. A început şi continuă să organizeze ateliere şi şcoli de vară pentru adolescenţi: gândire critică, debate, actorie, vocaţie, bune maniere, psihologie şi multe altele. A iniţiat proiecte dedicate copiilor şi adolescenţilor din medii defavorizate, în parteneriat cu DGASPC. A deschis porţile pentru zeci de voluntari – elevi şi studenţi – care au învăţat ce înseamnă organizarea de evenimente culturale. A dus cursurile şi atelierele fundaţiei în companii, oferind angajaţilor relaxare şi creativitate. În ciuda evenimentelor care au tulburat profund societatea în ultimii ani, a continuat cu aceeaşi energie şi inspiraţie şi a rămas o ancoră în valorile umaniste. A format o comunitate curioasă şi pasionată, care crede în puterea culturii de a transforma vieţi. Prin toate aceste proiecte, Fundaţia Calea Victoriei rămâne fidelă misiunii sale de a inspira prin arte şi cultură şi de a încuraja şi pe alţii să-şi urmeze vocaţia. 

Cozi imense se înregistrează în jurul Catedralei din București, după slujba de sfințire de duminică. Zeci de mii de oameni așteaptă ore întregi, zi și noapte, pentru a intra în biserică. Nu lipsesc însă și falsurile, menite să producă diviziune în societate. Iată un caz de manual. Joi dimineața, o publicație, care altfel se pretinde respectabilă – și al cărei nume nu merită menționat, în context, pentru a nu-i face publicitate gratuită – vine cu o așa-zisă dezvăluire senzațională: ”Surpriza uriașă din Catedrala asediată. Enoriașii care au forțat intrarea au dat cu ochii de Ionuț Moșteanu și generalii săi, care se felicitau reciproc. Înăuntru era și Principele Radu”. Aceasta vine după ce, în dimineața de joi, în jurul orei 5.00, a avut loc o altercație între un grup de credincioși și forțele de ordine. Motivul: accesul prin intrarea principală a fost redirecționat, pentru un timp, pe o intrare secundară spre a se face curățenie. Citind știrea publicației care se pretinde respectabilă și cunoscând ceea ce se întâmplase în zori, ați fi fost tentați să credeți că, sub pretextul curățeniei, Catedrala ar fi fost rezervată ministrului Apărării și altor oficialități, în timp ce credincioșii erau ținuți afară - până când au forțat intrarea și i-au prins pe oficiali înăuntru. Cel puțin un lucru putea da de bănuit, de la bun început: că în filmările prezentate drept dovezi ceva nu erau în regulă: prin ferestrele Catedralei pătrundea, din plin, lumina soarelui. Deci nici gând să fi fost vorba de orele 5 ale dimineții când, se presupune, pelerinii ar fi dat buzna înăuntru, trecând peste forțele de ordine. De fapt, așa cum a precizat Biserica Ortodoxă Română într-un comunicat postat pe pagina Basilica.ro, accesul credincioșilor nu a fost întrerupt nici la 5 dimineața, nici la alte ore. Într-adevăr, după cum a precizat comunicatul, a avut loc un Tedeum între orele 8.00 și 8.30 , fiind celebrată, pentru prima dată, Ziua Clerului Militar.  În tot acest timp, accesul pelerinilor nu a fost oprit. Așa-zisa știre vine să provoace neîncredere și diviziune, după ce, de la festivitățile de duminică, pe rețelele sociale au apărut numeroase postări nemulțumite de faptul că oficialii statului au fost poftiți înăuntru la slujba de sfințire în timp ce zeci de mii de credincioși sunt nevoiți, iată, să aștepte, ore întregi, la cozi, pentru a vedea Catedrala. Acesta este un caz de manual. De manual rusesc, dacă vreți: se pleacă de la un fapt real, și anume că, într-adevăr, joi dimineața a avut loc o slujbă în Catedrală. De aici încolo, nicio legătură cu altercația petrecută cu trei ore mai devreme. Deci, nimeni nu a asediat nimic și nimeni nu a forțat nicio intrare. Cazul, însă, trebuie să le dea serios de gândit autorităților. Pentru că o asemenea tumbă informațională a fost posibilă pe fondul unei comunicări defectuoase a Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului Apărării Naționale, în egală măsură. Dacă evenimentul ar fi fost anunțat dinainte, marja de manevră a celor care pescuiesc în ape tulburi ar fi fost redusă considerabil, până la dispariție. Când comunicarea publică lipsește și spațiul informațional este lăsat liber, acesta este imediat ocupat de cei care nu au deloc cele mai bune intenții.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești? Anunțul a fost primit cu bucurie în extrema dreaptă din România. Aceasta vede în decizia de la Washington, care afectează direct România, o pedeapsă binemeritată pentru faptul că autoritățile de la București au anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024. De asemenea, retragerea parțială a americanilor este pentru ei urmarea alegerii președintelui Nicușor Dan, în scrutinul din mai, al cărui rezultat, extrema dreaptă nu-l recunoaște nici acum. Întocmai ca și propaganda Kremlinului. În cealaltă parte a societății, retragerea este privită cu îngrijorare. Este un semn al reducerii angajamentului american pentru Europa, într-un moment al creșterii intensității războiului hibrid al Rusiei. Polonia și România au fost recent survolate de drone rusești. Avioane ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Activitatea de pe aeroporturi din Germania și Danemarca a fost perturbată de drone bănuite a fi fost manevrate de Rusia. România a dejucat un act de sabotaj rusesc asupra unei firme ucrainene de distribuție de colete. Lituania a închis granița cu Belarus după ce sute de baloane cu heliu au afectat zborurile pe aeroportul din Vilnius. Iar miercuri, Polonia a interceptat un avion de recunoaștere rusesc deasupra spațiului său aerian. Cum să privim, așadar, decizia americană? Din punct de vedere tactic, decizia nu schimbă situația de pe teren. După cum a comunicat și Departamentul de Război de la Washington, ”aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”. Dimpotrivă, este un semnal pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Cu alte cuvinte, europenii pot acum să compenseze ajustarea posturii militare a Statelor Unite. Și să nu ne imaginăm că militarii staționați acum pe flancul estic ar fi singurii chemați să intervină în cazul unei crize adevărate generate de Rusia. În această situație, de nedorit și încă puțin probabilă, ar fi vorba despre un număr cu mult mai mare de militari și de cu totul alte cantități de echipamente militare. Totuși, așa cum a atras atenția și expertul în securitate George Scutaru, într-un interviu pentru AFP, semnalul politic ar putea fi unul prost pentru Rusia, care ar putea înțelege că acum, Marea Neagră este mai puțin importantă pentru America. Ne-am putea aștepta, așadar, la creșterea provocărilor, după dronele care au traversat spațiul aerian al României, în septembrie? Posibil. Dar, în acest stadiu al războiului hibrid, nu plecarea a 800 de militari americani vulnerabilizează România. România este vulnerabilă în interiorul ei, prin gradul înalt de penetrare a propagandei ruse. Prin lipsa de coeziune și prin contestarea tot mai fățișă a apartenenței la Occident. De asemenea, România este vulnerabilă din cauza unei coaliții de guvernare care trosnește din toate încheieturile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la Forumul Păcii de la Paris, în care a plecat pentru un scut european al democrației, spunând că libertatea de exprimare este pentru oameni reali, nu pentru armate de boți, iar platformele de socializare trebuie să respecte legea. Maia Sandu a pledat și pentru extinderea UE. O relatare semnată de Valeria Vițu. - Rusia caută peste tot naziști și acuză România de ocuparea Republicii Moldova, spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari. - Moscova va folosi toate pârghiile pentru a destabiliza Republica Moldova prin intermediul regiunii transnistrene. Fără influența Rusiei, regiunea separatistă Transnistria ar putea fi reintegrată de Republica Moldova în 5-7 ani, cu sprijinul partenerilor occidentali, declară la RFI analistul politic de la Chișinău Alexandru Slusari, invitatul de astăzi la Moldova Zoom. - Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola. - Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice masive în ziua alegerilor parlamentare și a fost ajutată să facă față de compania americană Cloudflare. - Două rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova noaptea trecută, în cadrul aracului masiv al Rusiei asupra Ucrainei, scrie TV8. Știrile zilei: Un birou al Parlamentului European va fi inaugurat, pe 7 noiembrie, la Chișinău, în prezența președintei PE, Roberta Metsola, care va efectua o vizită în R.Moldova și va ține și un discurs în plenul nou-alesului legislativ. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PE, Victor Negrescu, în cadrul primei vizite la Chișinău a unui oficial european după alegerea noului Parlament. *** Sistemul energetic din Ucraina a fost supus unui atac masiv cu rachete și drone rusește în timpul nopții de 29 spre 30 octombrie. TV8 scrie că, potrivit hărții atacului, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, autoritățile de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. În rezultatul atacului, în „majoritatea regiunilor Ucrainei” au fost impuse pene de curent de urgență. *** Cloudflare, o companie americană specializată în servicii de securitate cibernetică, a confirmat că actori rău-voitori au vizat site-ul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, printr-un atac sofisticat, în valuri sincronizate strategic. Site-ul Comisiei Electorale a fost lovit de aproape 900 de milioane de cereri în doar 12 ore, scrie News.ro. Guvernul Republicii Moldova, care a avut semnale cu mult timp înainte că se pregăteşte o interferenţă rusească masivă în alegeri, inclusiv prin atacuri cibernetice, a apelat la serviciile recunoscute ale Cloudflare, companie cu sediul la San Francisco. „Am putut oferi această expertiză CEC şi, în mai puţin de o săptămână, am integrat multe dintre site-urile lor electorale şi am implementat rapid strategii de atenuare pentru a-i ajuta să se pregătească pentru ziua alegerilor”, anunţă compania americană. *** Poliția și procurorii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Republica Moldova privind activitatea de mercenariat a unor cetățeni moldoveni în Ucraina și alte state. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, operațiunea s-a desfășurat în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol. Urmare a investigațiilor, oamenii legii au obținut probe care arată că suspecții s-ar fi înrolat în formațiuni paramilitare ilegale, de tipul «Wagner» și altele similare, atât în Ucraina, cât și în alte state. Contra unor sume de bani, aceștia ar fi participat în calitate de combatanți la diverse conflicte armate, inclusiv la războiul din Ucraina”, precizează comunicatul Procuraturii. *** Mașinile implicate în accidente rutiere vor transmite automat un apel la Serviciul 112, prin care va anunța locația și gravitatea. Acțiunea va fi posibilă în urma implementării proiectului Next Generation eCall, finanțat de Uniunea Europeană, informează MOLDPRES. Sistemul va conecta Republica Moldova la rețeaua europeană modernă de răspuns la urgențe.

 64 de oameni au murit în urma incendiului din acea noapte. România inca nu are niciun centru pentru mari arși, dar ministrul Sănătății promite că în decembrie va fi gata primul, cel de la Timisoara. La Târgu Mureș și București se lucreaza la alte doua centre.    Un număr record de parlamentari -273- au semnat pentru depunerea unui proiect de lege care introduce pentru prima oară în legislația românească termenul de „femicid”, adică uciderea unei femei doar pentru ca este femeie Dacă proiectul va fi adoptat, femicidul ar putea fi pedepsit cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață. Inițiatoarele proiectului propun ca anchetele penale să înceapă din oficiu, fără să fie nevoie de plângerea   victimei. Lukoil, o prezență importantă în România și Bulgaria și sancționată săptămâna trecută de Statele Unite, anunță că a găsit cumpărător pentru activele sale din străinătate Ar fi vorba de o multinationala inregistrata in Cipru, fondata de un apropiat al lui Vladimir Putin. Economica.net scrie ca valoarea activelor externe ale Lukoil ar fi de 10 de miliarde de dolari, dar termenii foarte stricți ai sancțiunilor americane ar putea face ca vânzarea lor să se facă cu un discount de până la 70%. SUA şi China vor prelungi armistiţiul în războiul comercial Dupa o intalnire de o ora si 40 de minute, prima din ultimii 6 ani cu omologul de la Beijing, Donald Trump a declarat că tarifele americane aplicate Chinei vor fi reduse de la 57% la 47%. Preşedintele american a subliniat că SUA şi China vor „colabora” în ceea ce priveşte războiul din Ucraina, ceea ce ar putea sugera ca Beijing nu va mai sustine Rusia.               

Statele Unite isi redimensioneaza trupele din Europa si retrag aproximativ 800 de soldați de la baza Mihail Kogălniceanu. Aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați în țara noastră. Presedintele Nicuşor Dan sustine ca securitatea României şi a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic rămâne în aceiaşi parametri. Daca e totusi o actiune care vulnerabilizeaza Romania si daca Rusia va specula acest moment, discutam imediat.   Cui îi e frică de Oana Gheorghiu? PSD ar trebui sa se retraga de la guvernare daca continua sa faca opozitie in interiorul Coalitiei. Este opinia politologului Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București  dupa ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului sa retraga nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru functia de vicepremier, mutare care in opinia liderului social-democrat ar dauna relatiei cu Statele Unite. Premierul desemnat al R.Moldova, Alexandru Munteanu, a avut consultări cu fracțiunile din opoziția parlamentară Socialiștii, comuniștii, deputații din partidul lui Costiuc și fracțiunea lui Renato Usatîi, spun că nu vor vota noul Guvern. Iar deputații din blocul ”Alternativa” se mai gândesc. Consultările vin după ce candidatul desemnat a prezentat echipa alaturi de care va merge vineri în Parlament pentru a cere votul de încredere.   Donald Trump a anunţat că nu se va întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în timpul turneului său asiatic aflat în desfăşurare, întrucât nu au putut „conveni momentul”. Intre timp, Phenianul a efectuat un nou test cu rachete balistice chiar înaintea sosirii preşedintelui american în Coreea de Sud, unde are loc summitul Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific. Maine Donald Trump se intalneste cu omologul chinez, Xi Jinping.   

În România, zeci de mii de oameni apți de muncă trăiesc în afara pieței muncii. Nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu reușesc să se integreze sau să-și găsească jobul potrivit. Unii se confruntă cu probleme de sănătate sau cu dizabilități. Alții cu lipsa educației. Alții trăiesc în sărăcie extremă sau în comunități izolate. Unii au fost condamnați la diverse pedepse cu închisoarea și nu mai vrea nimeni să-i angajeze. Alții sînt discriminați din motive etnice ori religioase. Integrarea acestor persoane vulnerabile nu e un proces simplu, ci un demers care presupune eforturi din partea angajatorilor, a societății și a viitorilor angajați. De cele mai multe ori, e nevoie de timp, de răbdare și de o rețea solidă de sprijin. Ce înseamnă, concret, acest proces de integrare? Am întrebat-o pe pe Lorita Constantinescu, director de dezvoltare al Asociației Ateliere Fără Frontiere, care se ocupă cu reintegrarea socio-profesională a persoanelor vulnerabile.Lorita Constantinescu: „Să ai un loc de muncă, în care să stai opt ore şi să respecţi o anumită disciplină este foarte greu pentru persoanele despre care vorbim şi pe care noi le ajutăm. Primul lucru important pe care noi îl facem pentru aceste persoane este să-i ajutăm să deprindă disciplina locului de muncă. Pentru mulţi dintre cei din această categorie – în care nu au ajuns, poate, din cauza lor, ci a contextului în care au trăit – este dificil să înveţe ce înseamnă să vii la ora 8 la muncă, ce trebuie să faci dacă nu poţi veni, lucruri care nouă ni se par simple. Pentru ei nu este simplu. Mulţi dintre ei lucrează cu ziua sau pe piaţa gri, în care această disciplină este mai mult sau mai puţin respectată. Noi vrem să-i învăţăm disciplina muncii, ce înseamnă să ai un loc de muncă stabil, cu contract de muncă şi care să-ţi dea, pe de-o parte, încredere în tine că poţi să ai o viaţă independentă şi poţi fi alături de familie sau de cei pe care-i sprijini şi, pe de altă parte, să ai şi un viitor.”Ce povești de succes aveți?Lorita Constantinescu: „Rata de succes, de integrare pe piaţa muncii este între 50%-60%. Este o rată bună, avînd în vedere că problematica e destul de complicată. Avem un fost coleg care lucrează într-un restaurant din Bucureşti de zece ani. Uneori îl invităm ca speaker la evenimente cu colegii noştri dar şi cu companiile, ca să dea exemplul personal. Este angajat în restaurant la bucătărie pentru diverse munci, la curăţenie, la spălatul vaselor. Este o persoană care a rezistat la locul de muncă. Munca într-un restaurant este cu presiune mare, cu stres mare, dar el a reuşit.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, după cum o spune și numele lui, este un eveniment care se uită și spre traducerea literară, un domeniu esențial al literaturii. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. Iar traducătorii de literatură română sînt supracalificați: ei sînt și agenți literari pentru autorii pe care îi traduc. Adică vorbesc cu editorii străini despre cărți românești și încearcă să îi convingă să le dea o șansă și să le publice. Am vorbit despre literatura română cu trei dintre traducătorii prezenți la FILIT.Laure Hinckel a venit prima oară în România la începutul anilor 90, ca jurnalistă și fotografă. S-a atașat de București și de limba română și a ajuns să traducă în franceză din opera mai multor autori români, între care: Mircea Cărtărescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Simona Sora, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Dora Pavel.Radosława Janowska-Lascar a fost lector de limba polonă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și lector de limba română la Universitatea din Wrocław, Polonia. A tradus în polonă din opera scriitorilor: Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Cristian Teodorescu, Oleg Serebrian, Florin Irimia, Dan Lungu.James Appleby este poet și traducător, fondator al publicației „Interpret”, dedicată literaturii internaționale. Prima sa carte de poezie, „Spurious Language”, a apărut în 2025. James vorbește spaniolă, franceză, italiană și portugheză și în prezent învață româna. Laure Hinckel: „Eu am catalogul meu de fragmente și de prezentări ale unor autori pe care doresc să-i traduc. De pildă, în catalogul meu am «Tache de catifea» de Ștefan Agopian. Cred că sînt 15 ani de cînd încerc să conving un editor să publice cartea asta. Voi reuși într-o zi, sînt convinsă. Altfel, aș putea vorbi despre Dora Pavel, scriitoarea de la Cluj, care a publicat «Do Not Cross» în limba franceză, în traducerea mea, anul acesta, după ce am propus această carte mulți ani și în fine, am reușit s-o public la editura Marie Barbier.”Cum vi se pare literatura română contemporană?Radosława Janowska-Lascar: „Este un univers în sine, este ceva viu, ceva care se mișcă, se schimbă și evoluează. Și e foarte bine. Mereu avem ocazia noi, cei din afară, să găsim ceva nou, interesant, captivant. Este o literatură în continuă facere. (...) Patru dintre traducerile mele au intrat în finala prestigiosului premiu pentru literatura Central și Est Europeană ANGELUS, un premiu acordat de primăria orașului Wrocław, din Silezia. Pe lîngă premiul propriu-zis, există și un premiu special, al cititorilor. Lucian Dan Teodorovici a primit în 2015 premiul cititorilor pentru romanul «Matei Brunul».”Ca iubitor al literaturii române, ce autori crezi că ar trebui traduși cu prioritate?James Appleby: „Ca unul care citește foarte multă poezie contemporană, cu ea aș începe. Văd atît de multă energie, forță și plăcere de a scrie la poeții de vîrsta mea sau chiar mai tineri decît mine, încît atunci cînd vezi acest spirit de aventură în ceea ce privește limba, bineînțeles că asta îți face mare poftă să traduci.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Săptămâna care-a trecut a adus două rezolvări pentru două probleme spinoase care ne-au stat pe creier și nouă, la Judecată, și societății românești în general: chestiunea pensiilor magistraților și alegerile pentru primăria Bucureștiului.Poate ar fi fost mai corect să le numim așa-și-așa rezolvări, cum ar spune Regele Hagi, căci problema pensiilor magistraților mai degrabă s-a complicat, iar alegerile în București se fac, până la urmă, însă tot după o încălcare a termenelor stabilite prin lege.Le-am luat la judecat pe toate părțile, am mai pus lângă ele și-o discuție despre România în contextul exploziei teribile din Rahova, și-a ieșit o ediție de care noi suntem, în principiu, mulțumiți.Dați și voi o ureche și ziceți-ne cum vi se pare.Mulțumim! Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

România continuă cu producția de energie electrică obținută din cărbuni. Motivul este clar: nu a putut să înlocuiască producătorii pe cărbuni cu alții care să folosească gazele naturale sau sursele regenerabile. Dar, cărbunii nu vor putea fi o soluție pe termen lung. România a reușit să obțină o derogare de la Comisia Europeană și va menține în funcțiune pentru încă o perioadă termocentralele care folosesc cărbuni, respectiv lignit. Prin PNRR, România s-a angajat să retragă din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, aproximativ 1.750 MW, respectiv Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, CET Govora și UAT Iași. Administrația de la București a tatonat încă de anul trecut Comisia Europeană pentru a amâna aplicarea deciziilor de închidere a unor unități de producție de energie electrică pe bază de cărbuni. Hotărârea a fost luată în urmă cu câteva zile o dată cu schimbarea unor jaloane din PNRR, astfel că România va mai putea să utilizeze centralele pe cărbuni până la sfârșitul anului 2029. Argumentul important pe care l-a adus România în fața Comisiei Europene a fost acela că are în continuare nevoie de producție de energie electrică în bandă și că deocamdată sursa cea mai sigură este producția bazată pe cărbuni. Adevărul este că s-a spus de multe ori că România este obligată să închidă o serie de capacități de producție bazate pe cărbuni. Este o abordare mai degrabă politică, pentru că, pe de o parte, România nu a fost obligată, ci și-a asumat deciziile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar, pe de altă parte, se omite de fiecare dată să se spună că procesul de închidere trebuia să fie compensat de unul de construcție. Mai exact, România a avut la dispoziție patru ani pentru a pregăti oprirea centralelor pe cărbuni. Planul era să se construiască o serie de capacități de producție de energie electrică pe bază de gaze naturale sau din surse regenerabile. De exemplu, planul era să se construiască două centrale pe gaze la Ișalnița și Turceni. Numai că în ultimii ani nu s-a făcut aproape nimic. Turceni și Ișalnița sunt proiecte mult întârziate, centrala Romgaz de la Iernut este și ea blocată de constructor, iar colaborările pe care ar fi trebuit să le dezvolte Complexul Energetic Oltenia sunt în fază incipientă. În aceste condiții, este evident că România nu are la această oră o alternativă viabilă la producția de energie pe bază de cărbuni. Nu s-a făcut nimic pentru a produce energie electrică în bandă nu din cărbuni, ci din gaze naturale. Mai mult, România are la dispoziție bani europeni, cum ar fi, de exemplu, Fondul de Modernizare cu care poate dezvolta capacități de producție și de stocare. Doar că proiectele pe bani europeni sau cu fonduri naționale au avut aceeași soartă, adică sunt în stadii incipiente de realizare. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia are o serie de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre construcția a patru parcuri fotovoltaice, cu puteri instalate diferite, în colaborare cu OMV Petrom. În proiect este și un al cincilea parc fotovoltaic ce ar trebui realizat în parteneriat cu o companie de specialitate din sectorul privat. La care se adaugă două blocuri energetice ce ar fi trebuit construite la Turceni și Ișalnița în colaborare cu Alro Slatina și compania Tinmar. Este greu de spus în ce stadiu sunt aceste proiecte, dar cu siguranță sunt departe de a fi finalizate. Termenele de punere în funcțiune sunt anii 2026 sau 2027, însă, este clar că sunt mari întârzieri în dezvoltarea acestor capacități de producție. Deocamdată, Comisia Europeană a fost convinsă de păstrarea în funcțiune a termocentralelor pe cărbuni, pentru că a înțeles nevoia României de a avea energie în bandă. Întrebarea este: dacă situația va fi la fel în 2029 se va mai obține o nouă derogare? România nu ar trebui să mizeze pe amânări, ci să construiască noi capacități de producție. Dacă se va întâmpla acest lucru, oprirea unor termocentrale pe cărbuni nu va mai părea un dezastru economic, ci o binecuvântare ecologică.

Consilierul general REPER Cătălin Teniță atrage atenția într-un interviu la RFI asupra pericolului legat de avansul extremismului în București. El spune că era mai bine dacă alegerile pentru Primăria Capitalei ar fi avut loc în două tururi. Cătălin Teniță, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Să nu credem că Bucureștiul este teoretic ferit de extremism, doar pentru că societatea este ceva mai educată și ceva mai prosperă. Din contră, este foarte posibil ca lucrurile astea să genereze extremism atunci când apare frica”. Consilierul general REPER spune că ”Bucureștiul este un oraș care scârțâie din toate încheieturile” și consideră că era mai bine dacă ar fi avut loc alegeri în două tururi. Despre explozia blocului din Rahova: ”Transgazul, titularul, deținătorul rețelei, ar trebui să vină inclusiv în fața CGMB-ului, să ne facă un raport o dată la un an, care sunt problemele”.

Va fi viitorul primar „aplicația” care unește experiențele bucureștenilor?Bucureștiul are șase sectoare și o primărie generală. Șapte bugete, șapte site-uri, zeci de aplicații – și niciuna care să le conecteze.Fiecare are propriul său sistem, propriul limbaj, propriile priorități.Iar împreună, toate spun aceeași poveste: cea a unei capitale care funcționează greu, ca un telefon plin de aplicații instalate, dar fără memorie, fără sincronizare și fără update.Tehnologia trebuia să ajute.Să unească, să simplifice, să creeze o experiență comună pentru cetățeni.Dar dacă pleci din haos, tehnologia nu aduce ordine – îl amplifică.Dacă pleci cu o viziune, tehnologia o face vizibilă și poate accelera implementarea. De aceea, întrebarea de azi nu e doar despre digitalizare.E despre leadership.Poate fi viitorul primar al Bucureștiului „aplicația” care unește experiențele utilizatorilor?Poate orașul deveni, în sfârșit, un sistem coerent – nu o colecție de patch-uri?Invitatul lui Radu Puchiu, expert e-guvernare și moderator Digitalination:Cătălin Teniță - activist civic, antreprenor în IT, specialist în comunicare și comunități digitale. Fost parlamentar, Cătălin este unul dintre cei 20 de Eisenhower Fellows din România, a creat business de succes în TreeWorks și Zelist Monitor dar și un ONG foarte cunoscut în zona de civic tech - Geeks for Democracy.Marian Hurducaș a fost co-moderator.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Sunt mai bine de 3 ani și jumătate de când avem un război la graniță, iar toate retrospectivele conflictului ruso-ucrainean subliniază schimbarea paradigmei tehnologice. Ca scurt exemplu, dronele, deși nu mai sunt de mult o noutate în apărare, au devenit mai ieftine, mai eficiente și mai letale.În această ediție vorbim despre un subiect care nu mai este doar pentru generalii din sălile de comandă sau pentru analiștii militari de carieră. Este un subiect care ne privește pe toți: războiul modern. Un război în care dronele zboară peste orașe sau decimează flote navale, algoritmii analizează în timp real, iar bătăliile se dau nu doar pe teren, ci și în spațiul cibernetic.Invitatul lui Marian Hurducaș este unul dintre cei mai atenți observatori ai acestei realități în schimbare – Tudor Curtifan, redactor-șef al publicației Defense România, printre puținele publicații media din România în domeniul securității și politicii externe. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior, a urnat cursuri și s-a specializat în securitate națională și relații internaționale, publicând constant informații și analize despre aceste domenii.Printre ariile sale de interes se numără integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații, contrapropaganda și spațiul ex-sovietic.

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

În Pădurea Băneasa continuă construcțiile care fragmentează spațiul verde: apar drumuri, restaurante și blocuri noi. Activiștii de mediu cer oprirea acestor abuzuri și protejarea pădurii, un spațiu esențial de recreere în București. Ca cetățeni, ne putem implica pentru protejarea spațiilor verzi, în orice oraș: putem merge la ședințele publice ale consiliului local, pentru a vedea ce planuri de urbanism sunt în lucru și pentru a adresa întrebări.Putem scrie petiții, aducând presiune publică, iar dacă nu există un ONG activ în zonă, putem fonda unul – întrucât au mai multă putere juridică decât o persoană fizică. De asemenea, documentarea cu fotografii și dovezi, comunicarea pe rețele sociale și în presă, precum și propunerea de soluții concrete precum zone protejate sau coridoare verzi pot face ca vocea comunității să fie auzită.

Deputatul USR Radu Mihaiu speră că judecătorii CCR vor declara constituțională legea privind pensiile speciale pentru magistrați. Parlamentarul mai spune la RFI că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate în luna noiembrie. Radu Mihaiu, despre reforme: ”USR a început deja să facă aceste lucruri, s-a văzut că în primul rând au fost înlocuiți oameni neperformanți și au fost numiți deocamdată, sigur, trebuie făcute și concursuri și până când se organizează concursurile trebuie numiți oameni competenți, indiferent de culoare politică”. În opinia sa, ”în destul de multe instituții centrale, uneori și ministere sunt prea mulți oameni care nu fac treabă. Miza ar fi fie ca toți oamenii să facă treabă, dar acum, pe termen scurt, este să-i păstrăm pe cei care au muncit și până acum și care îi țin în spate și alți funcționari, care nu și-au făcut treaba”. Despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Legea nu ar trebui să fie negociabilă, respectarea legii nu este negociabilă, ăsta este mandatul cu care am mers noi (...). Din punctul nostru de vedere, alegerile acestea trebuie să aibă loc cât mai repede. Ele încă pot avea loc în luna noiembrie”. Despre scenariul unui candidat comun USR-PSD-PNL la Primăria Capitalei: ”Foarte bun, atâta timp cât acest candidat este Cătălin Drulă”.

Ștefan Colceriu este cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan şi Al. Rosetti”, co-fondator al Masteratului de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii din cadrul Universităţii din Bucureşti. Fiind doctor în filologie clasică, pornim discuția de astăzi de la cursul pe care îl va susține la Fundația Calea Victoriei, curs numit "Femeile lui Odiseu", unde Odiseea este de fapt, "nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european.". "Întoarcerea lui Odiseu de la Troia nu este parcursul liniar despre care citim în rezumatele mitografilor, în cărţile pentru copii şi în compendiile de istoria culturii, a căror intenţie este, desigur, uşurarea accesului la teribila epopoee a lui Homer. Teribilă şi în sens etimologic, adică îngrozitoare, pentru că plonjarea fără avertisment şi fără o hartă epică minimală în marea care este Odiseea riscă să-l deconcerteze şi pe cel mai temerar înotător. Odiseea este, de fapt, nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european. Uimitoare este nu atât dimensiunea ei, ci structura de labirint coerent, vehicularea savantă a convenţiilor literare, modalitatea atât de matură de codificare simbolică a timpului şi a spaţiului unei acţiuni altfel relativ banale, ceea ce în critica de specialitate se numeşte cronotop, actul de identitate al oricărei opere literare. Odiseea este o reţea vastă de semne dispuse pe multiple niveluri care însoţesc cititorul în propria odisee. O serie a acestor semne o constituie prezenţele feminine din epopee de care ne vom ocupa în cursul pe care îl propunem. Vom explora în discursurile atât de diverse ale femeilor pe care le întâlneşte eroul pe cale nu atât simplul dialog dintre perechi de instanţe obiective, cât felul în care se adresează psihismului adânc al eroului aceste voci esenţiale ale destinului.", ne transmite in prezentarea acestui curs, Ștefan Colceriu În octombrie Fundația Calea Victoriei împlinește 18 ani de existență, iar cu această ocazie, Fundația oferă 18 vouchere-cadou în valoare de câte 300 lei, care pot fi câștigate prin concurs. Tot ce trebuie să faceți este să vă înscrieți la newsletterul Fundației Calea Victoriei.

Andrei Coșuleanu, fondator și președinte ”Act for Tomorrow”, este invitatul emisiunii de astăzi.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

Cătălin și Radu, împreună, în studioul de fotbal de la Digi? Ba bine că nu, orice e posibil, și fiecare are argumente ca acest lucru să se întâmple. Sau nu, după caz. Trecem apoi cu grație prin noile probleme din traficul bucureștean, facem comparații fine între Varșovia și București și încep să sară scântei. Așa că intrăm în tema aleasă - Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? - foarte bine montați. Ajungem la pensii, la salariile din serviciul de stat, taxe și evaziunea fiscală - esența societății noastre, la măsurile din pachetele lui Bolojan. Așteptăm părerile voastre în comentarii, de partea cui sunteți? La final, Radu are o nouă problemă de logică pentru voi. 00:01:45 Cătălin Striblea și fotbalul 00:03:40 Săpături pe Kiseleff 00:08:00 Varșovia versus București 00:19:07 Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? Cătălin e de partea salvării, Radu a amânării 00:23:09 Ce înseamnă, de fapt, salvarea? 00:24:20 TVA 23%? 00:27:50 Traiul românilor pe bani inexistenți 00:35:10 Măsurile lui Bolojan 00:45:56 Vizita lui Năstase la Beijing 00:53:55 Misiunea lui Bolojan 00:58:49 Rezolvările problemelor de la ediția precedentă 01:07:30 Problema acestui episod