POPULARITY
Categories
Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt. Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică. „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.
De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului. Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Cum să învingem populismul ? Iată o întrebare care-i preocupă în cel mai înalt grad pe strategii și comentatorii politici din întreaga lume. Și iată că, pentru comentatorul ziarului britanic Financial Times, un exemplu de bună practică vine chiar din România. ”Insurgenții ating coarda sensibilă a electoratului din întreaga lume. Dar România a ripostat”. Iată titlul articolului aparținând comentatorului ziarului Financial Times, Alec Russell: Pe întreg continentul, partid după partid mainstream își pierd relevanța și încrederea, condamnate de propria lor automulțumire. Și nu este vorba doar despre Europa. Donald Trump este pe val. Din Chile până în Japonia, în moduri diferite, chemarea de sirenă a populismului atinge coarda sensibilă. Așadar, cum să răspundem? La nivel global, liberalii sunt deprimați. Dar pentru cei înclinați să-și piardă curajul, avem un răspuns: mergeți la București, capitala retro-șic a României. Acolo puteți urma un curs de perfecționare despre cum să-i țineți la distanță pe populiști. Așadar, într-o regiune cu o istorie de naționalism profund și coaptă pentru exploatarea de către roboții ruși, nu a fost o surpriză faptul că populiștii au fost în cursa pentru alegerile din acest an - până când au dat peste un creier tăcut, cu o istorie în a face lucruri. Nicușor Dan, profesorul de matematică și fostul primar al Bucureștiului, care a fost ales președinte în mai, ezită când i se cere sfatul pentru colegii centriști. Dar el și performanța sa întruchipează o serie de lecții relevante pentru Sir Keir Starmer, prim-ministrul britanic aflat în impas, și pentru alți lideri dezorientați de valul populist. Prima este credibilitatea, pierdută în Marea Britanie după o serie de promisiuni neîndeplinite de-a lungul anilor. „În România, oamenii i-au susținut pe populiști pentru că nu au încredere în stat, în autorități”, spune Dan. „Văd corupție, nedreptate... Singurul scop este să recâștigem încrederea oamenilor.” Soluția sa este o veche realitate politică: îndepliniți sarcinile plictisitoare ale guvernării, iar alegătorii s-ar putea să vă țină minte pentru asta. Ca primar al Bucureștiului, s-a ocupat de dezvoltatorii imobiliari în numele oamenilor de rând și a supervizat o modernizare a sistemului de încălzire al orașului: obiective simple, dar neprețuite. Apoi, este tonul. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”, spune Dan. „Încerc să am dialog. Oamenii au simțit că nu sunt luați în considerare.” Președintele vorbește atât de încet încât trebuie să te străduiești să-l auzi, dar știe cum să-și apere poziția, ca în dezbaterea preelectorală în care a demolat promisiunile nesustenabile ale adversarului său. Și apoi, există utilizarea strategică a tăcerii. Așteaptă faimoasele 15-20 de secunde înainte de a răspunde la unele întrebări. A fi prea meticulos cu megafonul ar fi o greșeală: cei care stăpânesc media digitală, cum ar fi Trump și Farage, sunt cei care fac profit. Dar reflexivitatea sa este un contrast valoros cu zgomotul dușmanilor săi. România manifestă, de asemenea, lecții mai puțin edificatoare de democrație. JD Vance avea dreptate să critice intervenția instanțelor în interzicerea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, naționalistul favorit de atunci. Acest lucru a stat la baza unui articol pe care l-am scris în luna mai, sub titlul „Cum să nu combatem populismul: o lecție din România”, amintește autorul. Acum pot să-mi scriu propria replică. Luna de miere a lui Dan se va termina în curând. Dar lecțiile pe care le oferă în prezent rămân: faceți lucrurile să se întâmple, arătați respect, nu dansați pe muzica populiștilor și amintiți-vă de puterea tăcerii strategice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Principala provocare pentru Republica Moldova este să nu deraieze de la parcurusul european, o spune la RFI omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. El explică într-un interviu pe larg ce impact a avut decizia României de a-i interzice accesul în țară lui Ion Ceban și explică și ce se ascunde în spatele arestării lui Vlad Plahotniuc în Grecia. Oligarhul a fost scos din priză, explică Ion Sturza. Ce înseamnă asta? Vă spunem în această ediție. La Moldova Zoom vine astăzi cu vești proaspete și ministrul proiectelor europene de la București, Dragos Pîslaru. Este primul ministru din Cabinetul Bolojan care a ajuns la Chișinău. Vine la Moldova ZOOM pentru a ne spune în ce constă exact colaborarea cu autoritățile de la Chișinău pe chestiunea fondurilor europene. Moldova are o șansă istorica de a reduce decalajale, transmite ministrul Pîslaru.
Suveraniștii au descins în localitatea suceveană Broșteni, afectată de inundații devastatoare, cu selfiuri și postări pe rețelele sociale. Dar cine îi ajută cu adevărat pe locuitorii afectați de fenomenele meteo extreme? Ei bine, tocmai instituțiile mult hulite de suveraniști: guvernul României și Uniunea Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că va activa mecanismul european RESTORE, în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț Aceasta va permite alocarea rapidă a milioane de euro din fonduri europene către zonele afectate. Anunțul vine după ce Guvernul de la București a alocat imediat sume de până la 30.000 de lei per familie și a dislocat efective substanțiale pentru intervenție și sprijin. În zonă au ajuns imediat medici și pompieri, ambulanțe și elicoptere. Dar ce este mecanismul RESTORE? RESTORE permite statelor membre afectate de dezastre climatice să beneficieze de o rată de cofinanțare de 95% pentru măsurile de reconstrucție. Pot fi finanțate obiective cum ar fi repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și asistență materială de bază și sprijin social și medical, precum sprijinirea temporară a finanțării schemelor de șomaj tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dezastrelor. Măsura a fost convenită de Uniunea Europeană după dezastrele naturale din Europa Centrală, de Est și de Sud din 2024. Fenomenele extreme, cauzate de schimbările climatice, au generat pagube importante în 2024, în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia și Slovacia. Astfel că instituțiile europene au vrut să se asigure că vor putea sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele climatice. Așadar, în conformitate cu regulile mecanismului RESTORE, pentru reconstrucția localității Broșteni, la fiecare 5 euro investiți de la București, Bruxelles-ul vine cu 95 de euro. Și nu trebuie să obosim să spunem aceste lucruri, în condițiile în care propaganda rusească a descins în localitatea grav afectată pentru a face ce știe mai bine: sumbinarea încrederii în autorități și în democrație, denigrarea democrației liberale și a Uniunii Europene. În acest noian de minciuni, un adevăr rămâne, după ce apa trece și oamenii încep să-și revină din șoc și să-și reface viețile și avutul. Și anume, că în timp ce suveraniștii vin cu selfiuri și cu propagandă, Europa vine cu bani reali și soluții concrete. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) - Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”. „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.
De ce e nevoie în spațiul mediatic de o emisiune care să se concentreze exclusiv pe actualitatea din Republica Moldova? Care e publicul țintă? Răspund oamenii care vor contribui cu analize, interviuri și materiale din și despre Republica Moldova: Valeria Vițu, corespondenta RFI România la Chișinău, jurnalista Lina Grâu, cea care va realiza emisiunea din studioul de la București, de la Bălți vine cu reportaje jurnalistul Dumitru Pelin. O vom avea alături și pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic într-o discuție în care vă vom spune de ce este nevoie de o astfel de emisiune dedicată exclusiv Republicii Moldova.
Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) - Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) - Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani. Guvernele și legislaturile din ultimii șase ani, fie într-un mod mai serios, fie doar prin mimare, au încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale, prin eliminare, supraimpozitare sau alte prevederi, scrie Libertatea. Executivul Bolojan e ultimul care încearcă o asemenea reformă, singurul succes fiind însă pe vremea Cabientului Boc, care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pensiile speciale, greu de „ucis”. Un profesor constituțional explică de ce reforma justiției oscilează mereu între două extreme (Adevărul) Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum. „Nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate”, avertizează expertul. „CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției”, adaugă Bogdan Iancu. În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro. Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro. Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri. „Există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el”. Integral în ziar. Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) Inundațiile masive din județele Suceava și Neamț, în urma cărora trei persoane au murit, au fost provocate în primul rând de ploile abundente, dublate însă de scurgerile foarte rapide de pe versanți, favorizate de lipsa unor măsuri care să le împiedice, potrivit specialiștilor de la Apele Române. Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate. Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava. „La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan. Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu. Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc. INVESTIGAȚIE. Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Premierul României a vorbit, ministrul Educației s-a pronunțat, iar partide din opoziție cer comisie parlamentară. Au fost multiple reacții după ce Snoop a prezentat mărturii ale femeilor care vorbesc despre abuzurile sexuale ale profesorului Marius Pieleanu, pe care acesta le neagă. Ce se întâmplă la SNSPA 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns. După dezvăluirile din cazul profesorului Alfred Bulai, SNSPA a cercetat și plângerile la adresa lui Marius Pieleanu. Pe 10 februarie, cazul s-a clasat. Hotărârea nu e publică la 5 luni după ce a fost luată. Mai multe pe HotNews.ro.
Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București. Și în acest an, festivalul își extinde aria de expresie dincolo de muzică și dans, propunând un program amplu de expoziții, ateliere participative și discuții. Dezvoltam acest subiect într-o discuție cu invitata emisiunii RFI360, Silvia Terzian, directoarea Festivalului Strada Armenească. Pe scena Festivalului Strada Armenească vin din Republica Moldova Zdob și Zdub, trupa-fenomen care a dus rockul basarabean pe marile scene ale lumii, Surorile Osoianu, recunoscute pentru păstrarea și rafinamentul interpretării cântecului tradițional moldovenesc și Frate Gheorghe & mica orchestră, ce aduc laolaltă influențe tradiționale, poezie și improvizație. România este reprezentată de Fanfare Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute fanfare din lume, de Robin and the Backstabbers, emblemă a scenei alternative locale, de Corina Sîrghi & Taraf, cu un repertoriu de romanțe și tangouri urbane. Din Armenia sosesc muzicienii de la Gata Band, cu jazz-ul lor etnic vioi și dansant, și legendara trupă The Bambir, activă de peste patru decenii, cu un sunet ce reunește rock progresiv, folclor și lirism balcanic. Atmosfera va fi completată de o serie de DJ sets și intervenții live susținute de Miko Baghdasarian ft. Skior și invitații lor speciali din Armenia și Ligia Keșișian ft. Lucas Molina. TALKS – Istorii personale, vocații colective Sâmbătă, 2 august, de la ora 16:30, la Biblioteca Festivalului, deschidem o fereastră spre secolul XX printr-o conversație despre negustorii armeni din România – cei care, traversând exilul, au construit punți comerciale și afective între Anatolia și orașele românești. Discuția pornește de la volumul De la Kayseri la București. Cusut până la capăt, semnat de Andreea Barbu, și îi are ca invitați pe Monica Dudian, Maria Erzian și Paul Agopian, colecționar de povești armenești la negustorie.ro. Duminică, 3 august, tot de la 16:30, vorbim despre prezent și viitor: „Roots Beyond Borders” este un talk despre ce înseamnă să fii tânăr și armean în diaspora. Invitații – Silva Sahakyan (Franța), Ruzanna Grigoryan (Letonia) și Manushak Danielyan (Germania) – fac parte din Diaspora Youth Ambassadors Program 2024–2025 și vorbesc despre identitate, conexiuni transnaționale și cum se păstrează viu un fir cultural într-o lume în continuă mișcare. Discuția este moderată de Hrant Jaghinyan, Diaspora Youth Ambassador din partea României. EXPOZIȚII – memorie și identitate Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea explora o serie de expoziții care documentează, reinterpretează și celebrează cultura armeană. „Armenii jazzului românesc” aduce în prim-plan o parte mai puțin cunoscută a contribuției artistice armenești în România: fotografii de Emilian Săvescu și imagini de arhivă surprind figuri precum Garbis și Capriel Dedeian, Harry Tavitian, dar și imagini cu Johnny Răducanu sau Corneliu Stroe – pionieri ai unei scene muzicale între tradiție și libertate. „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”, ilustrată de Maretta Aivazian, ne aduce povești despre curaj, viziune și schimbare ale unor femei din Armenia, diaspora și România. „Centenarul ARARAT” este o incursiune în istoria presei armenești din România, o arhivă de memorie culturală marcată de figuri precum Vartan Mestugean și Arșag Bogdan Căuș, părinții spirituali ai publicației care a dat nume unei epoci editoriale. Expoziția de colaje curatoriată de Bucharest Collage Collective aduce în grădină viziuni fragmentate și poetice semnate de Alexandra Grigore, Beatrice Arzoiu, Cristina Gârleșteanu, Oana Iordăchescu și alți artiști care explorează tensiunile dintre imagine, text și memorie. Sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 16:00, cei mici se vor bucura de Basme armenești însuflețite de BCR – un spectacol-lectură cu păpuși inspirat din volumul Basme armenești de la Moș Suren, scris de Suren Muradyan și tradus în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan. Spectacolul este susținut de trei tineri actori-păpușari – Radu Stăncescu, Florentina Bălan și Luca Horia Drăghici. ATELIERE – Culoare și meșteșug, zi de zi în Grădina Botanică Sâmbătă și duminică 12:00–14:00 | Atelier de pictat rodii cu Doriana Habian. Participanții sunt invitați să picteze, pe carton pânzat, rodii în miniatură – simbol al abundenței, vieții și frumuseții ascunse în cultura armeană. Atelier potrivit pentru toate vârstele. Sâmbătă și duminică 12:00–20:00 | Atelier Pressed Flowers. Compoziții florale presate pe hârtie, atelier potrivit pentru toate vârstele. 13:00–18:00 | Activități pentru copii. Desfășurate continuu, vineri între 17:00 și 20:00, sâmbătă și duminică 13:00–18:00: Nisip Creativ – desen pe planșe preimprimate cu 16 nuanțe colorate; Ch'Artist – pictură pe figurine ceramice (case, animale, flori); Slime Party cu CONI – experimente de chimie distractivă, urmate de realizarea propriului slime Sâmbătă și duminică 14:00–16:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria I. Atelier de decorat accesorii – În timpul acestui atelier, participanții vor decora cu flori accesorii armenești de purtat pe cap. Atelier de Ceramică –obiecte din ceramică pictate cu ornamente din miniaturi armenești. Sâmbătă și duminică 15:00–18:00 | Atelier de colaj – Bucharest Collage Collective. Atelier de colaj analog, deschis tuturor, condus de artiștii colectivului din București. Sâmbătă și duminică 16:00–16:30 | Atelier de dansuri armenești. Workshop de dansuri tradiționale armenești, coordonat de ansamblul Vardavar. Sâmbătă și duminică 16:00–18:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria II. O nouă serie a atelierelor de decorat accesorii și pictat ceramică. Call to action: Strada Armenească e mai mult decât un festival. Este locul unde ne regăsim în sunet, în culoare, în gesturi simple care apropie oameni și culturi. Din 2013, accesul a fost mereu gratuit – pentru ca oricine să se poată bucura de muzică, meșteșug, povești și apartenență. Tot ce vezi aici se construiește cu grijă, cu respect față de artiști și colaboratori, dar și cu efort constant. Dacă Strada îți aduce bucurie, ajută-ne să o păstrăm vie. Donează atât cât poți, atât cât simți. Fiecare gest contează. https://www.stradaarmeneasca.ro/sustine Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității.
Ceaușescu înapoi? Așa începe Baricada din această seară, cu un studiu care spune că românii ar vrea un lider autoritar. Radu Naum zice că nu e chiar o idee rea, ba chiar că noi l-am creat pe Ceaușescu. Cătălin Striblea sare imediat în baricadă și spune că e o mare capcană. Până la dezbaterea grea, ne lovim, la propriu, de gropile din București, de semnele de circulație care lipsesc, dar și de amenzile pe care le poți lua dacă nu ești atent.
Urmăriți un frumos interviu realizat de Trinitas TV cu Diana Angelson Busuioc - absolventă de Teologie, actriță și regizoare româncă la Hollywood, un om extraordinar care a absolvit și Facultatea de Teologie din București.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Artistul Valerius Borcoș, prin proiectul său muzical „K not K”, a susținut un concert la Cernăuți în cadrul turneului „Bridges of Sound”, proiect care îmbină muzica cu un profund mesaj de conexiune și rezistență culturală. O oprire într-un turneu ce a pornit la Chișinău, a trecut apoi prin 9 orașe din Ucraina. Într-o perioadă în care Ucraina luptă nu doar pentru libertate, ci și pentru păstrarea identității sale culturale, „Bridges of Sound” a reprezentat o formă de rezistență artistică. „Muzica nu cunoaște granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă”, spune Valerius Borcoș, artist roman, muzician autodidact, licențiat în Științele Comunicării, Valerius a co-fondat duetul electronic Karpov not Kasparov în 2011. „Într-un moment în care Ucraina se confruntă cu încercări brutale de izolare, demoralizare și reducere la tăcere a propriului popor, considerăm esențial să păstrăm vie și prezentă legătura culturală. Muzica nu se oprește la granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă. Acest turneu este o mică punte între comunități, o modalitate de a ne reaminti unii altora că firul cultural rămâne neîntrerupt, chiar și în cele mai întunecate vremuri”, afirmă Valerius. K not K este un duo artistic autogestionat, independent, cu gândire liberă, format din compozitorul, claviaturistul, vocalistul Valerius Borcos și bateristul Eduard Gabia (coregraf, artist conceptual, actor, designer de sunet). Din 2014, trupa a început să concerteze internațional, susținând până în prezent aproximativ 300 de spectacole în festivaluri, centre culturale, muzee sau spații underground din aproape toate țările europene. Proiectul „Bridges of Sound” a venit firesc pentru K/not/K, din dorința de a explora teritorii și a colabora cu artiști și la est de România. "Ucraina este mai mult decât o ambiție personală, geografică sau artistică, din narcisism artistic, nu este cazul. Am intrat în contact, încă de la început cu realitățile de acolo imediat după ce a izbucnit războiul. Am fost printre cei numeroși din România, care au găzduit refugiații care veneau la noi în 2022, și am cunoscut astfel niște familii din Ucraina. Am fost impresionat de cazurile lor. Nu au rămas în România, dar am ținut legătura, am continuat să ne scriem. A fost un prim contact care m-a impresionat, iar apoi a fost acest proiect Ukrainian Music Lab, care o să se întâmple și în toamnă la București, practic vin artiști din Ucraina să cânte în România, este ca un festival. Anul trecut am participat și eu și, la fel, am vorbit cu diverși artiști, am fost impresionat că cei care trebuiau să fie headlineri, fiind mobilizați în armată, nu au mai putut să părăsească Ucraina. Cei care totuși au reușit să vină mi-au spus că, atunci când se întâmplă, în rarele ocazii, să fie vizitați de artiști din afara Ucrainei, ei se bucura foarte mult, e ca și cum ar ieși puțin din izolarea la care au fost condamnați prin acest război. Și da, dacă cei din Ucraina nu au putut să vina să cânte în România, atunci merg eu la ei și vedem ce se întâmplă.", spune Valerius Borcoș în emisiunea RFI360.
ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia) De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale. Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare. Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu. Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare. Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice. Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci. Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină. Citiți mai mult pe pagina SpotMedia. ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.Analiza pe larg pe pagina G4Media. Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului. Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist. 48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime. Amănunte în Libertatea. Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea. Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama. Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș. Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului. 80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor. „Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.
Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) - Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” (HotNews) - Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) - Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) - România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama) Bine ați revenit în comunism! Cum a ajuns Ceaușescu personajul pozitiv al poveștii noastre? (Republica) Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară și numai 24% dintre ei cred că Ceaușescu a fost un lider rău. E greu să citești informația asta și să mergi mai departe ca și cum nimic special nu s-ar fi întâmplat. E greu pentru că aceste două treimi din societatea românească înseamnă enorm. Ne-am trezit, la aproape patru decenii de la Revoluție, în situația în care ajungem să ne raportăm la un dictator care ne-a chinuit părinții și bunicii ca la un lider bun de țară. Deci, practic, cel care trimitea Securitatea să te bată dacă aveai câteva inele de aur în casă sau dacă spuneai ceva frumos despre Occident a fost, din punctul de vedere al foarte multor români, un lider bun de țară. E halucinant. Războiul informațional fix din etapa asta a început: cultivarea nostalgiei pentru trecutul comunist. Un Ceaușescu tolerabil sau chiar agreabil e un loc perfect pentru debutul unor manipulări mai complexe, mai sofisticate. Când un dictator devine suportabil pentru populație, atunci populația aceea începe să aibă propriile probleme morale. Integral, în Republica. Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) Cu un PSD dispus să meargă pe calea naționalismului, așa cum a anunțat președintele partidului Sorin Grindeanu, un AUR ajuns la 40 de procente și multiple planuri de dezinformare și manipulare extremistă atât în online, cât și în offline, cu rețeta folosită și pentru a crea fenomenul Călin Georgescu, președintele a avut ca prioritate de început de mandat nuanțarea legionarismului și fascismului, pentru a nu ostiliza unul din cele două grupuri sociale pe care Nicușor Dan le consideră dominante. Unul dintre aceste grupuri a devenit masă de manevră pentru forțe distructive, toxice, de tipul celor care pun în scenă nu doar campanii de manipulare și isterie colectivă în social media, dar și acte de violență și anarhie în offline, cum a fost gestul de a bloca o autostradă, duminică. E un serios semnal de alarmă, pentru punerea în scenă a unui fals război civil, o strategie pe care Rusia o poate folosi la București, după cum a avertizat recent istoricul Cosmin Popa. Continuarea, pe pagina SpotMedia. INTERVIU VIDEO Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” / Riscurile la schimbările anunțate de Bolojan (HotNews) „Joburile la stat sunt singura sursă de venit, de influență și putere a partidelor. Altceva nu au”, afirmă George Butunoiu, unul dintre cei mai vechi headhunteri din România, specializat și în recrutări pentru instituții publice, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews. El afirmă că schimbările anunțate de Bolojan nu pot fi făcute fără să fie modificate și „câteva legi sau câteva zeci de legi”. Oferă și exemple concrete, inclusiv de bonusuri de sute de mii de euro. „Singura rațiune a existenței partidelor politice sunt joburile de la stat”, mai spune el. George Butunoiu vorbește, la podcastul HotSpot, despre modalitățile în care partidele controlează numirile la companiile de stat: criterii scrise cu dedicație, selecții trucate, contracte favorabile exclusiv celui angajat. ANALIZĂ Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) Pachetul de reformă al administrației publice locale, care va fi gata până la finalul lunii iulie, anunță și o măsură prin care cei care nu și-au plătit datoriile la stat să nu își poată recupera permisul de conducere. Mai mult, Executivul vrea să introducă măsura suspendării permisului auto în cazul neachitării amenzilor. Pe scurt, experții chestionați de Adevărul punctează că măsura nu ar avea șanse de trecere de Curtea Constituțională. Explicație e simplă, spun aceștia: dreptul de a conduce nu poate fi îngrădit dintr-un alt motiv față de cele prevăzute în legislație. Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) Creşterea TVA de la 9% la 21% pentru apartamentele de sub 120.000 de euro şi de la 19 la 21% pentru restul scumpeşte imobilele, dar costul total ar putea fi ţinut în frâu de bănci. O analiză comparativă realizată de un specialist în creditare arată că, pentru ca impactul noii cote de TVA să fie complet absorbit în condiţiile unui credit ipotecar standard, DAE (Dobânda Anuală Efectivă) ar trebui să scadă cu aproximativ un punct procentual, potrivit consultanţilor imobiliari, scrie Ziarul Financiar. România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama) Panorama a stat de vorbă cu specialiști, antropologi și profesori pentru a găsi un răspuns iar singura soluție care mai poate salva Cenușăreasa sistemului educațional românesc pare să fie învățământul profesional dual, care începe timid să fie prezent în opțiunile elevilor de gimnaziu. Conform calendarului admiterii la liceu 2025, mâine se publică lista liceelor la care au fost repartizați elevii. Cu un an în urmă, sub 15% dintre absolvenții de gimnaziu au mers în învățământul profesional. Pentru mulți dintre ei nu a fost o alegere, ci pur și simplu n-au avut de ales. Iar asta atrage – încă – multă stigmă în România. În opinia antropologului Bogdan Iancu, lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al SNSPA, rușinea de a fi „la profesională” e dată de o combinație între prestigiul social scăzut, dublat de devalorizarea muncii în sectorul industrial și artizanal.
Primarul Buzăului salută măsurile din al doilea pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Constantin Toma (PSD) spune într-un interviu la RFI că aceste măsuri ”trebuiau luate”. Primarul comentează pe de altă parte eliminarea unor segmente din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”Un dezastru”. Constantin Toma, despre măsurile din al doilea pachet fiscal: ”Trebuiau luate aceste măsuri. Legat de Poliția Locală, în noiembrie facem nouă ani de când ne judecăm să disponibilizăm 323 de polițiști locali, care erau în plus față de organigramă, constatare făcută de Curtea de Conturi a României. Restul măsurilor sunt măsuri care trebuiau luate mai demult”. Despre justiție: ”Ce să vă spun, am prins o doamnă polițist local, nu eu, vă dați seama, tot colegii din Poliția Locală, era beată moartă la ora zece și mă aștept, că ne-a dat în judecată acum, că a spus că era un pic bolnavă, să fie reangajată, pentru că de obicei așa se întâmplă, îi dai afară și pe urmă justiția îi angajează din nou”. Despre eliminarea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”.
Despre filmul ”Vocile Bărăganului”, care vorbește despre deportările din anul 1951, discutăm azi cu doamna Claudia Florentina Dobre, istoric și cercetător în cadrul Institutului Național de Istorie Nicolae Iorga din București.
După venirea la conducere în 1965, Nicolae Ceaușescu a formulat și promovat o politică externă aparent independentă față de Uniunea Sovietică, dar profund marcată de naționalism, propagandă și interese de consolidare a puterii personale. În acest episod dedicat politicii externe, aflăm cum îi alegea Nicolae Ceaușescu pe oamenii din anturajul său și cum a profitat de dezastrul cutremurului din 1977, dar și ce a însemnat de fapt detașarea de politica sovietică. Aflăm cum și de ce a încercat Gorbaciov să se apropie mai mult de Ceaușescu și cum voia Moscova să îl pună pe Ion Iliescu la conducerea statului român. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa. 02:59 Unde ne-a prins comunismul în 1947 06:21 Comunismul românesc 100% 14.50 Norocul celui mai mic 21:18 Înscăunare cu martori influenți 25:18 Primăvara de la Praga și liniștea de la București 35:33 Comandantul suprem și șeful șefilor 41:00 Toți oamenii președintelui 48:00 1977, anul care cutremură România 56:00 Nixon, my friend! 59:50 Transparența lui Gorbaciov 1:05:50 Planurile pentru Iliescu
Dubla campioană europeană de junioare la 100 m spate, Daria Silișteanu se gândește deja la Mondialele care vor avea loc la Otopeni peste o lună. Performanța Dariei este cu atât mai mult de apreciat cu cât ea vine după o perioadă în care înotătoarea de la Dinamo a suferit recent o operație de peritonită. Povestea marii speranțe a natației românești este spusă de Tudor Furdui. Daria Silișteanu, s-a născut acum 16 ani la Fălticeni și este una dintre marile speranțe ale natației românești. Primul său rezultat notabil l-a obținut la vârsta de 13 ani când a devenit campioană națională la juniori în proba de 200 metri spate, doborând un record care fusese stabilit tocmai în 1985. Evoluția sa a fost rapidă. Un an mai târziu, deși avea doar 14 ani, Daria și-a trecut în cont și primul record național la senioare la 50 metri spate, un record deținut de campioana olimpică Diana Mocanu încă din 2003. Pe plan internațional, Daria a luat primul său titlu continental la Campionatele europene de junioare în 2024 la Vilnius și a recidivat anul acesta la Șamorin, în același bazin în care David Popovici a cucerit 2 medalii de aur la 100m și 200m liber la U23. La competiția din Slovacia, românca a luat aur la 100 de metri spate și bronz la 50 m spate, întorcând-se foarte mândră acasă. Daria s-a operat acum 8 luni de peritonită Performanța Dariei este absolut excepțională ținând cont că imediat după medalia obținută anul trecut la Vilnius, înotătoarea a trecut printr-o mare cumpănă toamna trecută. A început să sufere de o boală de natură infecțioasă a membranei care acoperă peretele abdominal și a fost obligată să se opereze. „Cel mai greu moment pe care l-am depășit a fost după operație. Am avut o operație de peritonită. Mi-a fost foarte greu să mă refac și am crezut că nu o să mai pot ajunge în vârf”, spune ea. „Mi-a fost frică că nu voi mai putea fi eu cea dinainte, adică să fiu la fel de bună. A fost un sentiment foarte ciudat. Acum sunt foarte bine. Am fost la psiholog, am vorbit cu domnul psiholog și sunt bine. Te ajută foarte mult să vorbești cu cineva”. Daria și-a recăpătat rapid încrederea în forțele sale, a obținut cele două medalii la Șamorin iar acum se gândește la Mondialele care vor avea loc la Otopeni, în luna august. Știe deja ce își dorește de la competiția de peste o lună. „Visez la o calificare în finală la Mondialele de juniori. Pentru că au loc în România și pentru că e primul meu Campionat Mondial și vreau să văd cum mă descurc. Dar pentru că e în România, pentru mine e bucuria mai mare”, mărturisește Daria. Ea va avea alături în tribunele de la Otopeni rudele și prietenii dar este superstițioasă și nu îi va căuta cu privirea pe fanii săi înaintea concursului. „Eu i-am anunțat că o să concurez la Mondial și au zis că cei care pot ajunge o să vină și o să mă susțină din tribună. Nu mă uit niciodată la ei, pentru că îmi dau emoții mai mari. Știu că sunt acolo și că se uită la mine, dar îmi dau emoții mai mari dacă mă mai uit și eu la ei”. Va avea 19 ani la Jocurile de la Los Angeles Marea dorință a Dariei este să ajungă campioană olimpică. Ea va avea 19 ani la los Angeles, exact vârsta pe care a avut-o David Popovici anul trecut cand a devenit campion olimpic la Jocurile de la Paris. De altfel exemplu lui David o ajută și pe Daria: „Visul meu, ca al oricărui sportiv, cred, e să ajung campion olimpic. Ajută destul de mult exemplul lui David. Pentru că îți dai seama că dacă cineva a putut, nu e imposibil și poți și tu” Daria este legitimată la Dinamo și a plecat de acasă de mică de la Fălticeni la București pentru a deveni celebră. Inotătoarea are o soră mai mică decât ea cu cinci ani. Și aceasta s-a mutat în Capitală pentru a face înot de performanță. Daria a spus că nu s-a certat niciodată cu surioara ei. „Nu am avut problema asta să ne batem pe păpuși niciodată. Eu am fost genul de fată care se juca cu mașinuțe. Nu am avut eu problema cu păpușile. Dar ea a fost tot timpul înțelegătoare cu mine și ne-am înțeles bine”. Pe cât de serioasă este la antrenamente și la concursuri, pe atât de cu capul în nori era în trecut în afara bazinului. Tocmai de aceea, antrenorii i-au pus și o poreclă la care răspunde și acum. „De când eram mică, antrenorii îmi ziceau Vâjuca, că eram foarte zăpăcită și îmi uitam lucrurile pe la bazin, le găseam a doua zi și îmi ziceau Vâjuca și așa am rămas. Îmi mai spun așa și acum, când mă mai văd cu capul în nori” – Daria Silișteanu, campioană europeană de junioare.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță într-un interviu la RFI că a reușit să salveze o parte din programul Rabla. Reprezentanta USR spune de asemenea că vrea să schimbe complet paradigma Romsilva. Ea mai declară că amenzile pentru persoanele care hrănesc urși vor fi majorate drastic. Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: ”Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București”. Despre programul Rabla: ”În acest an, este imposibil să regândești de la zero proiecte, programe, dar vă dau o informație cumva în premieră: am reușit să salvăm parte din programul Rabla, vorbim de 200 de milioane de lei, pentru persoane fizice. Vom avea acest program anul acesta”. Despre urși: ”Trebuie crescute amenzile drastic și trebuie aplicate amenzile. Chiar zilele acestea avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem de creștere drastică a amenzilor și de prevedere exactă în lege, hrănirea animalelor, pentru că astăzi, îmi ziceau Jandarmeria, reprezentanții Gărzii Forestiere, ei dau amenzi pentru că se opresc mașinile pe zona cu bandă dublă, nu pentru că le-ar da hrană urșilor, pentru că pentru asta nu există încă legislație expresă”.
Într-o fotografie ilustrând un scaun gol, alături de fraza "Fără voi, aici va fi un spațiu gol", Teatrul Nou a făcut într-o postare online apel la public să vină la spectacole: "Trăim vremuri din ce în ce mai grele. Știm că sunteți speriați și pare că primează doar supraviețuirea — mâncare, chirie, utilități. Dar nu uitați: un popor fără cultură este un popor mort, un popor de sclavi. Vă rugăm, veniți la teatru!". Astăzi, o discuție cu fondatorul Teatrului Nou, Cristian Ioniță. Cristian Ioniță a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie, în anul 2017. A jucat până acum în peste 30 de spectacole diferite în teatrele din București și a regizat două spectacole. Cristian Ioniță a fondat un teatru. I-a spus, Teatrul Nou. În septembrie Teatrul Nou împlinește 7 ani de existență. Septembrie nu e departe, dar ritmul în care trăim face ca fiecare zi să vina cu tot felul de provocări, gata să ne deturneze din drumul firesc. Teatrul Nou este o inițiativă teatrală independentă, formată exclusiv din artiști tineri, o inițiativă a Asociației Art Degeaba. Teatrul Nou vine cu o premieră. Pe 29 iulie și 1 august la Teatrul Nou din București, Iulia Alexandra Neacșu montează unul dintre cele mai tulburătoare, puternice și înfricoșător de actuale texte ale dramaturgiei universale – Caligula de Albert Camus. Într-un interviu despre acest nou spectacol, regizoarea Iulia Neacșu spune astfel: "Caligula nu e doar un spectacol despre putere și moarte, ci despre sens. Despre cum trăim atunci când simțim că viața nu mai are sens. Mesajul e simplu și dureros: puterea fără umanitate distruge tot ce atinge.E o radiografie a lumii în care trăim. O lume în care pierderea, frica și singurătatea nasc monștri."
"DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare" este un demers de revitalizare rurală programat să se întâmple în localitatea Dragu din jud. Sălaj. Proiectul are ca scop cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului imobil al localității, prin organizarea unei Școli Internaționale de Vară cu ateliere de arheologie, conservare și inventariere digitală. Dezvoltăm subiectul cu invitata emisiunii RFI360, Anca Majaru, dr. arhitect - manager proiect DRAGU (ARCHÉ). Asociația ARCHÉ anunță debutul proiectului DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare, o școală de vară internațională dedicată formării noii generații de specialiști, care propune o abordare transdisciplinară și participativă în salvarea și reactivarea patrimoniului cultural. Programul se va desfășura în principal în comuna Dragu din județul Sălaj și va reuni douăzeci de tineri din România și din comunitatea internațională. Participanții vor fi implicați atât în ateliere de arheologie, cât și în activități de conservare, gestiune a patrimoniului, cercetare și inventariere digitală, desfășurate în jurul castelului Wesselényi-Bethlen (1628), monument istoric de clasă A, și al morii cu valțuri, ambele aproape complet nevalorificate turistic, economic și comunitar. Pe parcursul celor două săptămâni, între 18 și 30 august, școala de vară propune, pe lângă aceste ateliere, vizite în alte localități cu patrimoniu valoros: Alba Iulia, Biertan și Sighișoara. Această cercetare de teren este menită nu doar să trezească interesul viitorilor profesioniști în domeniile arheologie și conservarea patrimoniului cultural din România și din străinătate, ci și să le ofere ocazia de a explora modul în care au fost încurajate comunitățile din aceste localități să se implice în protejarea, gestionarea și promovarea patrimoniului ca resursă culturală și comunitară. Totodată, în contextul școlii de vară vor fi organizate și două conferințe de specialitate la Dragu, facilitând dialogul dintre experți și cetățeni, sprijinind cu atât mai mult implicarea locală și subliniind uriașa importanță culturală și potențialul economic pe care îl au monumentele istorice. Tot cu gândul la implicarea comunității locale în eforturile de conservare, proiectul DRAGU include și o serie de evenimente de activare culturală, urmărind atât sustenabilitatea inițiativei, cât și integrarea sa în oferta culturală locală. De la momente de reenactment istoric, la o „discotecă pe casete”, programul include activități variate, menite să atragă un public cât mai larg. Astfel, organizatorii își doresc să împletească informațiile de specialitate oferite prin tururi ghidate cu intrare liberă la principalele obiective de patrimoniu local (castelul, moara, biserica de lemn, pivnițele grofului), cu povestirile locale, trăite, depănate în șezători cu localnicii, deschizând o perspectivă umană și personală asupra istoriei comunei și a monumentelor sale. În același spirit al autenticității, vor avea loc ateliere de meșteșuguri, precum și un atelier gastronomic cu ingrediente locale și rețete istorice culese din bătrâni. De altfel, importanța hranei conectate cu contextul natural și cultural local va fi explorată și printr-un atelier de identificare a ciupercilor și prin discuții publice pe tema ingredientelor culese din flora spontană, sub titlul „Din sălbăticie în farfurie”. Subliniind corespondențele dintre culturi va fi organizat un moment muzical sărbătorind cântecele din folclorul Țării Silvaniei, precum și cele ale locurilor din care vor veni și ceilalți participanți. Nu în ultimul rând, proiecțiile de fotografii și filme realizate pe parcursul școlii de vară vor constitui o parte esențială a proiectului, devenind parte a unei expoziții itinerante care va putea fi vizitată la Dragu, Zalău, Cluj-Napoca, București și în cel puțin două alte locații internaționale. Expoziția valorifică rezultatele școlii de vară, punându-le însă într-un cadru istoric mai larg, integrând documente de arhivă, precum și scanări georadar și LiDAR, modele 3D și experiențe VR. Asociația ARCHÉ este o organizație dedicată cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural. Scopul său principal este de a sprijini și de a încuraja interesul față de patrimoniu, punând accent pe înțelegerea importanței sale sociale și a valorilor specifice. Încă de la înființare, ARCHÉ a avut în vedere facilitarea dialogului între specialiști din diverse domenii implicați în protejarea monumentelor istorice, precum și între acești specialiști și publicul larg.
În cel mai recent episod BT Talks, invitata gazdei noastre, Andi Moisescu, este Ionela Costică, prorector al Academiei de Studii Economice din București, care aduce în discuție un subiect esențial pentru viitorul educației și al pieței muncii: diploma nu mai este un garant al succesului profesional. Ceea ce contează cu adevărat sunt competențele reale pe care le dobândești. Un alt punct esențial este legătura dintre universități și angajatori. ASE a organizat târguri de joburi chiar și pentru studenții din anul I, tocmai pentru a-i expune devreme la cerințele reale ale pieței. Ionela Costică subliniază că educația nu poate funcționa în izolare, ci este nevoie de o colaborare constantă cu mediul de afaceri pentru a înțelege ce competențe sunt cu adevărat relevante. Discuția atinge și relația dintre profesori și studenți. Respectul, spune Ionela Costică, nu se impune, ci se câștigă. Educația modernă trebuie să fie un parteneriat bazat pe încredere, comunicare și obiective comune. Made with ❤️ by BT
Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) - Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) - Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – dezbătută şi supusă votului, luni, în plenul comun al Parlamentului (G4Media) Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului şi intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” va fi dezbătută şi supusă votului luni, de la ora 15:00, în plenul Parlamentului. Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, în fața unei săli aproape goale. Parlamentarii partidelor din coaliţia de guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, vor asigura cvorumul la şedinţă, dar nu vor vota. Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură este nevoie de 233 de voturi pentru. Votul va fi secret cu bile. Dacă moţiunea de cenzură va primi votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă aceasta nu va fi adoptată, atunci proiectul pe care Executivul şi-a asumat răspunderea este adoptat. Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) Congresul PNL nu a fost doar o competiție în care s-a ales conducerea liberală, în urma unor lupte și negocieri dure, dar și loc de socializare și discuții privind teme importante pentru orice membru de vază: cum se împart funcțiile pe vreme de austeritate și cu încă un partid în coaliție. După patru ani de pauză electorală internă, pentru că alegerea lui Nicolae Ciucă la Congresul din 2022 numai competiție nu a fost, liberalii și-au înnoit garda, într-un cadru mai puțin tensionat față de aprilie 2021, dar unde au existat în continuare orgolii. Iar lupta cea mare a fost pentru funcțiile de prim-vicepreședinte. Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, a purtat discuții om la om și i-a chemat la poze pe toți cei pe care îi întâlnea. La rândul său, campanie până pe ultima sută de metri a făcut și Adrian Veștea (șeful CJ Brașov și secretar general interimar). Acesta a mers să poate discuții om la om, iar în sala unde a fost ținut Congresul pe toate scaunele puteau fi găsiți fluturași cu candidatura aceasta. În ceea ce privește ceilalți candidați, oarecum surprinzătoare a fost o ostilitate destul de mare la o parte din delegații din sud, fie că erau din filiale din București, fie din județe. Veniți ca invitați au fost Nicușor Dan (președintele României), Igor Grosu (președintele Parlamentului Rep. Moldova), Ionuț Moșteanu (prezentat eronat ca lider al parlamentarilor USR, deși acum e ministru al Apărării, iar în trecut a fost șef doar la Cameră), dar și Csoma Botond (liderul deputaților UDMR), precum și Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților. Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi – un document strategic care propune, printre altele, delimitarea, în București, a unor zone cu emisii reduse (cunoscute în engleză ca Low Emission Zones sau LEZ), În aceste zone, accesul vehiculelor vechi și poluante ar urma să fie restricționat, cu scopul de a reduce nivelul de poluare din oraș. Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi este scris de o echipă de experți internaționali, selectați și coordonați de BERD. Documentul e gata încă din 2023, dar n-a fost încă adoptat, din cauză că era nevoie să parcurgă un traseu birocratic. Acum a ajuns în etapa finală. Alte capitale europene au adoptat astfel de măsuri în urmă cu zeci de ani. A avut și Bucureștiul o tentativă în 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Dar până la urmă, de teamă să-și piară capitalul politic, Firea a făcut pasul înapoi. Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat, duminică, după apariția unor imagini video în care un grup de participanți la festivalul „Beach, please!” a scandat „Ceaușescu! Ceaușescu!” la vederea lui Selly (Andrei Șelaru), organizatorul festivalului. „A fost o glumă” ar putea explica tinerii, nicidecum un act de omagiere a fostului dictator comunist, știut fiind faptul că Selly este poreclit „dictatorul”, explicația lui fiind aceea că a primit această poreclă pentru eficiența cu care organizează lucrurile. Realitatea este însă aceea că societatea românească se confruntă cu un val de nostalgii totalitare, iar pe acest teren mișcările de destabilizare sunt ușor de implementat.
Cu un antrenor nou, Adi Vasile, pe bancă și fără Cristina Neagu pe teren. Așa atacă CSM București viitorul sezon. Tigroaicele vor să cucerească din nou titlul în Liga Florilor și să depășească ghinionul din Liga Campionilor pentru a accede din nou, după o pauză de 7 ani, în Final Four. Un reportaj de Tudor Furdui.
Asociația Parcul Natural Văcărești a anunțat recent că-și schimbă numele în Asociația Parcul Natural București. O schimbare după zece ani de activitate intensă în zona de protecție și conservare a mediului. Invitat la Planeta Verde este directorul organizației, Dan Bărbulescu. De ce a decis Asociația Parcul Natural Văcărești să devină Asociația Parcul Natural București? Dan Bărbulescu: ”Am pornit de la natură în oraș. Acum zece ani, încercam să convingem și cetățenii și autoritățile că în București există natură, există biodiversitate și asta face bine oamenilor, astfel că trebuie protejată, trebuie conservată. După zece ani de activitate, după zece ani de bilanț pozitiv și surprinzător pentru mine, câteodată, când mă uit pe cifre, ne-am dat seama că trebuie să mergem la nivelul următor, la un oraș în natură”. O discuție la Planeta Verde despre planurile Asociației Parcul Natural București, bilanțul din primii zece ani de activitate și educația de mediu. Ce se va întâmpla cu Pădurea Băneasa și Pajiștea Petricani? Cum decurge comunicarea cu instituțiile statului? Realizarea principală de până acum este transformarea Deltei Văcărești în Parc Natural. În cât timp s-a întâmplat asta și ce alte zone din București pot căpăta un statut similar?
Românii sunt individualiști ca-n Texas, nu orientați spre comunitate ca în Suedia. Dar ce fel de societate ne dorim? De aici pornim prieteni și, desigur, ne situăm pe poziții diferite. Dar înainte Radu are ceva de spus despre cum se circulă prin București și ne aducem aminte de ”cât de bine” ne era înainte de 89. Facem haz de necaz, desigur, și dacă aveți astfel de amintiri, scrieți-le în comentarii. Mulțumim pentru răspunsurile la probleme, au venit o mulțime. Avem și în acest episod două provocări, așteptăm rezolvările lor în comentarii. Mulțumim. 03:10 Pornim de la căruțe 05:45 Traficul prin București 09:50 Radu Naum la Digi 24, propunerea lui Cătălin - Valea plângerii 15:56 România. ca-n Texas sau ca-n Suedia? 19:40 Ce-i doare pe români 22:30 Toată lumea vrea ceva de la stat 26:50 Banii publici sunt aruncați într-un hău 35:40 A fost creat un sistem de inegalitate 42:00 Momentul măririi pensiilor 50:00 Subvenții de 50 miliarde anual 59:00 Cine cotizează la Sănătate 1:08:23 Modelul suedez 1:09:31 Rezolvările problemelor din ediția trecută 1:14:45 Două noi provocări de la Radu Naum 1:18:10 Povești de la Turul Ciclist al Sibiului 2025
”Când vedetele promovează jocuri de noroc, adolescenții plătesc prețul”, avertizează organizația Salvati Copiii România, care a lansat campania „Hai să jucăm corect! Fără vedete la jocuri de noroc”. Pe 25 iunie, CNA a adoptat o decizie prin care nu mai este permisă difuzarea reclamelor la jocurile de noroc, în care să apară vedete, la TV, Radio și online. ”În timp ce figuri publice, adesea sportivi celebri, prezintă jocurile de noroc ca surse facile de câștig și
Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială. Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației
Te-ai întrebat vreodată dacă există o legătură între neîncredere și sărăcie sau bunăstare?În acest best of vei descoperi cum aceste două fenomene se influențează reciproc și formează un cerc vicios din care e greu să ieși. De la felul în care mintea noastră este programată să rămână vigilentă, la impactul mediului instabil din primii ani de viață și până la rolul esențial al instituțiilor în construirea încrederii pe termen lung.Află de ce încrederea se câștigă greu, se pierde rapid și ce putem face pentru a schimba această dinamică.—Acest podcast este prezentat de UniCredit Bank, locul în care fiecare provocare devine o oportunitate de a construi un viitor mai bun. Proiectul multimedia Hacking Work este sprijinit de MedLife.Acest episod este filmat la București, la prietenii noștri de la Blankfactor București, cărora le mulțumim pentru ospitalitate.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram
Retorica este un instrument foarte preţios. Ea structurează comunicarea, iar comunicarea este esenţială pentru oameni. Mario Barangea este unul dintre cei mai carismatici şi apreciaţi lectori ai Fundației Calea Victoriei, doctorand al Facultăţii de Filosofie, care deţine şi un master în Studii Religioase, o licenţă şi un master în Filosofie, toate la Universitatea din Bucureşti, propune un curs numit "Atelier de Retorică", curs care se va desfășura în perioada 7 - 11 iulie. Istoria retoricii începe în perioada clasică a Greciei antice şi continuă apoi de-a lungul existenţei civilizaţiei romane. Perioada începuturilor este şi cea mai importantă sub aspect teoretic. O marcă a celei mai rafinate forme de educaţie, retorica a fost centrul de greutate al procesului de instruire. Arta de a vorbi îngrijit, cu atenţie la detalii şi efecte, dar nu artificial sau greoi, a rămas până astăzi un pilon al inteligenţei sociale. Retorica e singura tehnică ce oferă vizibilitate ideilor noastre. Evident că în doar cinci întâlniri nu putem devoala complet secretele acestei arte. Pe lângă elemente esenţiale de istoria retoricii şi îndeajuns de multe cunoştinţe teoretice cât să trecem la lucru, vă voi propune mai ales exerciţii practice. "Atelier de Retorică: arta discursului", curs susținut de Mario Barangea la Fundația Calea Victoriei, începe în 7 iulie.
Mihai Morar ne duce înapoi în timp, în România anilor '90, alături de cel care a făcut cadrul pentru scena muzicală de azi: Radu Fornea.A fost vecin cu un medic celebru în toată lumea, care i-a schimbat viața. A oscilat între mai multe posibile cariere strălucite – neurochirurgie, producție de roboți, jurnalism – dar a ales lucrul la care nici nu se gândea ca adolescent. Muzica! Și a dus-o la alt nivel. Pentru că Radu Fornea este cel care are la activ hit-uri cu peste 100 de artiști diferiți! Nume care au dominat scena românească post '89, care au impus stiluri și au schimbat, pentru totdeauna, societatea noastră.Ești curios să afli câți bani a făcut din muzică omul identificat cu Proiect K1 și stilul etno? Care au fost dedesubturile momentului în care hit-urile unei noi lumi au înlocuit șlagarele artiștilor de ieri? Cine sunt oamenii care au inițiat stiluri și proiecte mari azi? Și, mai ales, cum a apărut cadrul legal care permite artiștilor de azi să câștige zeci de mii de euro, de la cei 500 de dolari, cât era plătită o trupă pe val în anii de după Revoluție? Nu rata o discuție ca o călătorie în timp! Către vremurile mai simple, mai nereglementate, mai pline de speranță, în care luxul, pentru români, înseamna un telefon cu clapetă și un Cielo!Și află, dacă nu știai deja, despre cel mai inedit festival autohton: Unforgetable Festival, cel mai mare festival cu locuri pe scaune. Găzduit în perioda 11 – 13 septembrie de București. Realizat de Radu Fornea și prezentat de Mihai Morar. Doi oameni de media și muzică ce inversează azi rolurile, la Fain & Simplu.
Președintele României, Nicușor Dan, participă la prima sa reuniune a Consiliului European, la Bruxelles. Discuțiile din cadrul Consiliului vor aborda subiecte esențiale pentru viitorul UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, securitatea europeană și extinderea UE. Apărarea este în centrul discuțiilorde la summit. Șeful statului spune că va discuta și despre susținerea Republicii Moldova. Deficitul bugetar și PNRR, în centrul discuțiilor dintre N. Dan și șefa CE În marja summitului, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen vor discuta și despre problema deficitului bugetar excesiv din România și a fondurilor primite din PNRR. Studenții protestează în București și în mai multe orașe din țară Protest al studenților față de tăierea burselor: „Tăiați din corupție, nu din educație!”, spun tinerii. Manifestații au avut loc în București și în mai multe orașe din țară. Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta, spune ministrul educației, Daniel David. Avocatul Előd Kincses - „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață Vorbim și despre cine a fost avocatul Előd Kincses - „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață la 83 de ani. Kincses l-a apărat pe pastorul László Tőkés în procesul de la Timișoara cu autoritățile comuniste, proces care avea apoi să ducă la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989. Un portret al său vom avea în 40 deminute.
Mihai Morar te poartă într-o incursiune inedită prin lumea unei artiste inedite: Irina Baianț.Intrată încă de la 3 ani în lumea muzicii, în fața pianului, Irina nu a mai părăsit-o, devenind unul dintre micile genii muzicale pe care România le-a oferit de-a lungul timpului. Obișnuită cu premii de mică, prezentă pe celebra scenă Scala din Milano, Irina și-a ales totuși un parcurs dificil pe scenă. A decis să părăsească țara atunci când a considerat că trocul propus de industria muzicală contravine principiilor cu care a fost crescută. A găsit recunoaștere în străinătate, însă a ales să revină în țară, unde găsește o mult mai mare libertate de exprimare artistică. Azi se declară împlinită. Nu ascunde însă faptul că se simte deseori nesigură de drumul ei în lumea de azi. Că presiunea așteptărilor o poate sufoca. Că sinceritatea poate duce deseori la singurătate. Și nu numai. Pentru că Irina acuză deschis o lume nevăzută a scenei românești, lume care funcționează prea puțin pe principii de meritocrație și prea mult pe cele ale intereselor comune. Afli despre ce este vorba într-un podcast fără perdea, care îți oferă și un preludiu superb al concertului organizat de Irina pe 29 iunie, în Amfiteatrul Mihai Eminescu din București. Nu rata premierele muzicale propuse astăzi la Fain & Simplu.Cu Mihai Morar.
În această ediție vorbim despre un subiect care nu poate fi ignorat, mai ales în lumina evenimentelor meteo majore din ultima lună și jumătate: schimbările climatice. Și nu oricum, ci printr-o lentilă tot mai prezentă în viețile noastre – tehnologia.De la inteligența artificială care ne promite modele predictive mai bune, la gadgeturile „verzi” care promit să ne salveze planeta, și până la întrebarea incomodă: cât poluează, de fapt, toate aceste inovații?Invitatul ediției este unul dintre cei mai respectați climatologi din România, un om care face știința accesibilă fără a o dilua: Bogdan Antonescu, fizician al atmosferei, cercetător în fenomene meteorologice extreme și voce activă în spațiul public când vine vorba de... adevăr.Bogdan Antonescu, invitatul lui Marian Hurducaș, este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.
Vor fi vreo 23 de artiști străini și români ce vor surprinde publicul cu un program eminamente eclectic. Între 12 și 15 iunie, Green Hours, cel mai vechi club de jazz din România postdecembristă, alături de partenerii săi culturali tradiționali, prezintă 9 sesiuni sonore excepționale, în aer liber, la km 0 al mișcării underground din București, pe Calea Victoriei 120. „Noi căutăm să aducem atît artiști consacrați – și sînt mai mulți artiști superconsacrați – cît și artiști tineri, emergenți, cărora le întrevedem traiectorii serioase. Și în sensul acesta cred că avem mînă bună.”, zicea despre festival, cu ceva timp în urmă, Voicu Rădescu, fondator Green Hours. Vorbim despre Green Hours Jazz Fest 2025 cu Rozana Mihalache, director & coordonator artistic la Green Hours.
Deputatul USR Cătălin Drulă speră că președintele Nicușor Dan îl va desemna premier pe Ilie Bolojan cât mai curând. Fostul ministru al Transporturilor vorbește în interviul acordat RFI despre ”trauma” PSD în negocierile pentru formarea Guvernului. Cătălin Drulă spune de asemenea că ia în calcul o candidatură la Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, despre negocierile pentru formarea unui nou Guvern: ”E un factor aici pe care nu l-am discutat, se numește președintele Nicușor Dan. El a fost ales și are o legitimitate extraordinară și a dat acest timp de discuții tehnice, a implicat și consilierii prezidențiali în aceste discuții și eu știu că-i place să facă lucrurile așezat (...), dar până la urmă, reprezintă în momentul de față cea mai legitimă voce (...). Cred că se va ajunge la o construcție, sper să-l avem premier desemnat pe domnul Bolojan cât mai curând”. Despre PSD: ”La PSD cred că ei au o traumă a faptului că au creat această problemă și într-un fel sunt aceiași oameni la masă și e un fel de elefant în cameră (...), ajungi să-ți pui mâinile în cap sau să-și pună mâinile în cap toți cei de la masă, sunt și minoritățile la masă, apropo, minoritățile naționale, de la minorități, chiar și cei de la PSD și e așa un fel de întrebare nepusă: băi, dar cum am ajuns aici? Adică totuși, cine a fost premier ultimii doi ani?”. Despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei: ”Iau în considerare o candidatură. Deocamdată, nu avem alegerile. Aș vrea să avem o susținere mai largă pentru o candidatură, cel puțin pe partea de dreapta. Nicușor Dan întotdeauna a zis că se bazează în București pe dreapta”.
”Bucureștiul a fost condus tot timpul din birou. Și se vede acest lucru” spune Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate), invitatul celui mai nou episod Vorbitorincii. Am aflat istoria Casei Mița Biciclista și cine a fost această doamnă, ce ascunde blocul Wilson și ce se află la Ciclop, dar și o mulțime de alte povești extraordinare despre București. Nu uitați că pe 21 iunie, nici nu mai e atât de mult până atunci, vă așteptăm la Alba Iulia să vorbim despre RE-UNIRE. Linkul pentru bilete îl găsiți pe pagina noastră de facebook. 00:01:30 - O ploaie teribilă la București, motiv să vorbim și despre un text de Calistrat Hogaș, o insinuare teribilă din partea lui Cătălin și aflăm că Radu, ”leuțul”, își ”ciumpăvește” singur mustața :)) 00:20:05 - Cu bucurie, pentru București. Cu Edmond Niculușcă 01:48:22 - Țuică cu schinduf, adusă de Radu de la Suceava, poale-n brâu și un moment de grație la meciul de retragere al handbalistei Cristina Neagu, povestim și pe unde am mai fost și ce am mai văzut în ultimele două săptămâni și avem o vorbă despre lecturile din anii liceului; explicăm expresiile ”a avea orbul găinilor” și ”a trage spuza pe turta ta” 02:34:41 - Spuma Filelor vă aduce următoarele titluri și autori: Câinii din Galveias - José Luís Peixoto, Illuminati. De la societate secretă la teoriile conspirației - Pierre‑Yves Beaurepaire, Șapte zile cu Cezar Ivănescu - Viorel Ilișoi 02:59:02 - Oale ulcele și tigăi cu poale-n brâu și o călătorie la Suflet de România, târgul de pe Domeniul Regal de la Săvârșin (P)
Am trecut deja de momentul alegerilor și începe adevărata muncă: reconstrucția încrederii în instituții, economie și stat. Ca să reconstruim, însă, e esențial să aflăm ce trebuie schimbat, iar unul dintre cele mai sensibile domenii privind reforma este fiscalitatea. România are, în acest moment, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. O realitate dureroasă, dar care ne obligă să vorbim deschis: ce urmează? Ce măsuri va lua statul? Cine le va resimți cel mai puternic? În această emisiune, discutăm nu doar despre cifre, ci despre oameni, afaceri, curaj și decizii. Invitatul meu este Alexandru Dincovici, antropolog, antreprenor și Director General al Romanian Business Leaders – vocea unora dintre cei mai activi lideri de afaceri din România. Încercăm să înțelegem ce se întâmplă cu România și cum poate mediul privat nu doar să supraviețuiască, ci să contribuie la reconstrucție.Criza nu e doar în buget, e și în încredere. România nu e doar ce face statul — e și ce facem noi. Cum va afecta criza bugetară actuală — și măsurile fiscale pe care le pregătește statul — mediul de afaceri din România, pe termen scurt și mediu? Iar în acest context tensionat, ce rol pot juca antreprenorii, organizațiile de business și leadershipul responsabil în reconstrucția echilibrului economic?A încercat Marian Hurducaș să afle răspunsuri de la Alex DINCOVICI: antropolog român cu o carieră remarcabilă în cercetare, educație și leadership organizațional. Din octombrie 2024, el ocupă funcția de Director General al Fundației Romanian Business Leaders (RBL), organizație care reunește peste 550 de antreprenori și lideri de afaceri din România, concentrându-se pe promovarea educației, antreprenoriatului și bunei guvernări. În paralel, este lector asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea din București, unde predă cursuri precum antropologia corpului, antropologia medicală și metode de cercetare calitativă. În 2014, a fondat IziBiz Consulting, companie specializată în cercetare de piață și consultanță organizațională. Compania oferă servicii de cercetare calitativă și diagnostic organizațional pentru clienți din diverse industrii. În domeniul academic, Dincovici a publicat lucrări pe teme precum conștiința corporală, tehnologiile purtabile și sporturile de contact, abordând subiecte legate de cultura materială și fenomenologia corpului.Alexandru Dincovici este recunoscut pentru capacitatea sa de a integra cercetarea academică cu aplicabilitatea practică în mediul de afaceri și societal, fiind un promotor activ al leadershipului responsabil și al inovării în România.
Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant. În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.
La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion. Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare. În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România. Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
În timpul Salonului Internațional de carte Bookfest 2025 (28 Mai -1 Iunie), scriitorul portughez José Luís Peixoto a venit la București pentru a vorbi despre romanul Câinii din Galveias, cea mai recentă carte apărută în limba română în colecția ANANSi a editurii Trei, în traducerea Siminei Popa. Pentru toți copiii care și-au lăsat copilăria pe acele străzi, pentru toate iubirile care s-au înfiripat la petrecerile din salonul societății filarmonice, pentru toate promisiunile făcute bătrânilor care se așezau la ușă în serile de august, pentru toate mamele care și-au crescut copiii pe băncile de piatră, pentru toate poveștile comentate în piața mare, pentru toți anii de muncă și de praf din acel sat, pentru toate fotografiile smălțuite de pe mormintele din cimitir, pentru toate orele anunțate de clopotul bisericii, împotriva morții, împotriva morții, împotriva morții, oamenii mergeau pe acel drum., scrie Peixoto în Câinii din Galveias. Am vorbit cu scriitorul portughez despre cum arată satul său natal în literatura sa și despre sensul pe care filiația o joacă în scrisul său. Credit foto: Ciprian Măceșaru
Discutăm în acest episod despre cluburile de striptease din București și ce înseamnă această meserie în România. Luana, care e pasionata de pole dancing, a decis să să îndrepte către striptease și ne vorbește deschis despre această meserie.Pe de o parte prezentă în filme americane și văzută ca ceva ce femeile atrăgătoare pot oricând alege ca opțiune, dar și condamnată, lumea striptease are mituri, clienți ciudați, un întreg ecosistem în spate și povești reale. Încercăm să aflăm care sunt părțile bune și cele mai puțin glamour ale cluburilor.Mai multe despre Luana puteți afla pe canalul ei de YouTube, unde povestește în detaliu aventurile și experiențele din cluburile de strip în care a lucrat.Ai sub 18 ani, îți recomandăm https://www.sexulvsbarza.roToate locurile unde o găsiți pe KittyTema muzicală: Dorroo
Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia) - Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne) - Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă) Un mesaj pentru susținătorii lui Simion, pentru cei care nu votează și nehotărâți (G4Media)Jurnalistul Dan Tăpălagă scrie "știu ce simțiți. Chiar știu. Înțeleg toată revolta, nemulțumirea și frustrarea. Știu bine de unde vine, am trăit-o și noi, la fel ca voi. Ani la rând am scris aproape degeaba despre corupție, despre jeturi private, despre afaceri murdare, despre democrația cu epoleți, despre politicieni analfabeți sau submediocri puși să conducă țara, despre contraselecția cruntă din partidele mari, despre inversarea valorilor.Din rău în mai rău, de la un președinte la altul, de la o guvernare la alta, exasperarea a crescut... Nemulțumirile s-au transformat treptat în furie. Apoi în ură. Față de toți: clasa politică, presa plătită să tacă, sistemul de putere închis la orice reformă.Și în loc să găsiți o soluție, ați căzut în extrema cealaltă: fie radicalizare totală, fie nepăsare totală. Nici una, nici cealaltă nu ne ajută. Nici pe voi, nici pe noi, nici pe țară.Ce soluții reale v-au pus pe masă, în afară de lozinci, de scandal, de haos? Cum va construi Simon „casele la 35.000 de euro”, cum veți primi de la Georgescu „hrană, apă, energie” când economia pică, leul se prăbușește, investitorii fug, iar fondurile europene sunt tăiate și nu mai are cine să le aducă înapoi?Când a fost statul român un bun administrator? De ce ar fi brusc capabil să gestioneze companii naționalizate, soluția tuturor populiștilor și dictatorilor în devenire?Ce poate aduce bun un guvern condus de Călin Georgescu, omul promovat de propaganda Kremlinului? Legăturile lui cu oamenii Moscovei sunt clare, publice, documentate. Soros, LGBT, vaccinurile, USAID — toate astea sunt petarde. Perdele de fum. Nu țin de foame. Nu plătesc facturile. Nu vă aduc copiii acasă. Nu vă salvează viitorul.”Eliberarea din sclavie”, ”împărțirea resurselor”, ”alungarea ciocoilor”, ”trezirea în conștiință”, ”puterea poporului”, ”suveranitate” sună bine ca lozinci electorale, dar nu înseamnă nimic altceva în afară de marketing electoral.Ei vor puterea. Pentru ei și atât. Și sunt dispuși să sacrifice țara ca să o obțină".Integral pe pagina G4Media.Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia)"Textul se adresează celor care în mod normal nu simt că au niciun motiv electoral să se ducă la vot pe 18 mai și care nu se identifică cu isteria generală.În mod normal. Dar nu suntem în mod normal. Și problema nu este că vom ieși din UE sau NATO. Nu poate să ne scoată un președinte, nu are prerogativele necesare. Ungaria și Slovacia sunt în UE și NATO.Problema este a ajunge sau nu ca Grecia în 2015, adică falimentul economic. Pericolul cel mare este a nu se mai plăti pensii și salarii, a pierde toate economiile din bănci, titlurile de stat, a sta la coadă la bancomate pentru câțiva lei pe zi, devalorizarea istorică a leului".Jurnalista Ioana Ene Dogioiu scrie pe SpotMedia că "unicul obiectiv încă din primul tur, a fost împiedicarea riscului de prăbușire economică a României. Despre asta va fi votul meu de duminică și vă îndemn să meditați dacă nu ar trebui să fie la fel și al dvs".Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne)PressOne a intrat în posesia unor informații conform cărora, într-un grup privat de WhatsApp, membrii AUR sunt îndemnați să dea „raport maxim” unei postări de pe TikTok în care Andreea Raicu vorbește despre violul fetei de 17 ani de la școala de vară AUR.Mesajul este distribuit în grup de George Stănculescu, membru AUR Ilfov, și fost candidat din partea alianței suveraniste la primăria comunei 1 Decembrie din Ilfov. Totodată, el este și unul dintre administratorii grupului.Un alt administrator este și deputata AUR de Ilfov Gianina Șerban, vicepreședintă AUR și vicepreședintă a Camerei Deputaților. În legislația trecută, parlamentara a fost și vicepreședinta Comisiei de egalitate de șanse pentru femei și bărbați din cadrul Camerei Deputaților.Informațiile ajunse la redacție vin în contextul în care tot mai mulți influenceri reclamă faptul că le-au dispărut clipuri în care vorbeau despre viitorul României și acuză o acțiune coordonată a celor de la AUR.Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă)O investigație a organizației Global Witness arată, cu câteva zile înainte de turul II al alegerilor prezidențiale din România, că algoritmul TikTok direcționează utilizatorii din România în proporție de trei ori mai mare către conținut politic de extremă dreaptă decât către alte curente politice, informează Europa Liberă.Studiul a fost realizat între 7 și 8 mai 2025, în București, prin crearea a trei conturi TikTok noi, „politic echilibrate”, care au urmărit în mod egal conturile oficiale ale celor doi candidați finali din cursa prezidențială: George Simion (extrema dreaptă) și Nicușor Dan (centru).Timp de 30 de minute cumulat pe pagina „For You”, TikTok a afișat 65 de postări politice, arată investigația:74% au promovat sau prezentat favorabil viziuni sau persoane asociate cu extrema dreaptă;Doar 26% au fost despre alte curente politice.„Rezultatele au fost profund dezechilibrate. Indiferent de cum am structurat conturile, TikTok ne-a recomandat conținut pro-extremă dreaptă în mod constant și dominant”, a transmis, într-un comunicat de presă, echipa Global Witness, care a realizat investigația.Experimentul a fot repetat de trei ori. Disproporția de aproape 3 la 1 în favoarea conținutului de extremă dreapta a fost constantă în toate cele trei repetări.
Până în urmă cu câțiva ani(șori), când primeai o invitație să fii speaker sau trainer sau cum vrei să îi zici la un eveniment, ți se zicea, când era cazul, că nu sunt bani să te plătească pentru prestația de pe scenă. Dar era de la sine înțeles că toate celelalte cheltuieli – transport, cazare, masă – o să le susțină organizatorii. Era, dacă vrei, un fel de înțelegere tacită. O cutumă. Care a funcționat fără probleme ani de zile. În ultimul an, însă, am pățit de 3 ori să fiu invitat ca speaker în afara Bucureștiului. Și să mi se spună că nu au bani să mă plătească. Iar eu să le zic că e ok, nu am nevoie de bani, dă-le pace*. Și că, dacă prezența mea îi ajută pe cei care participă la eveniment, atunci vin. De fiecare dată în aceste trei cazuri înțelegerea aia tacită nu a mai funcționat. Și a trebuti să îmi plătesc eu deplasare, cazarea și masa. Ceea ce am făcut. Că, dacă am promis că mă duc, mă duc. Și nu despre bani, dă-i pace, e vorba aici, ci despre principiu (vezi mai jos). Și în niciun caz nu vreau să acuz pe cineva. Că nu-s genul. Eu prefer oricând și în orice instanță să merge pe sistemul ne dorim îndreptarea păcătosului, nu pedepsirea lui. De aia nu dau exemple concrete. Că nu de arătat cu degetul este ce îmi propun aici. Ci despre îndreptarea obiceiurilor strâmbate, după mintea mea, între timp. Ca să fie bine pentru toate părțile implicate. Când zic de obiceiurile strâmbate, ma refer la faptul că #pevremeamea când zicea cineva ”nu am bani să te plătesc ca să vii să vorbești la evenimentul meu”, se subînțelegea că nu sunt bani pentru urcatul tău pe scenă. Pentru fee-ul tău, cum ar veni. Adică doar despre asta nu erau bani. Așa se subînțelegea. Că speakerul nu o să fie plătit. Și că restul, alea logistice, sunt cheltuieli suportate de organizator. Și asta se subînțelegea la pachet, cum ar veni. Că speakerul nu o să plătească din banii lui toate alea (transport, cazare, masă, diverse). În aceste trei cazuri recente la care fac referire, a fost greșeala mea că nu am stabilit clar condițiile de participare. Că de aia și scriu aceste rânduri. Să pornească toată lumea de acum înainte, organizator și speaker, de la pasul ăsta: să lămurească din start totul, la virgulă. Fără presupuneri. Și fără pârdalnicul și incredibil de nocivul (pentru orice în viață, de altfel) ”io am crezut că…”. Eu am greșit, zic. În cele trei cazuri. Că nu am verificat. Doar că, vezi tu, după ce vreo 15 ani de zile am funcționat în parametrii ăia cu înțelegerea tacită, aia cu subînțelesul, mi-a fost greu să mă resetez. Și să verific astfel de detalii (care nu prea contează, în afara chestiunii principiale cruciale…). Că așa era lumea atunci. Așa funcționa. Dacă mă cunoști cât de cât, știi că aspectul financiar al chestiunii mă lasă mai rece decât îl lasă pe un pinguin un frigider gol deschis. Că nu de banii ăia pe care i-am plătit ca să ajung la evenimente vorbesc eu. Ci de principiu. Care principiu? Păi, ăsta: dacă tu îmi folosești imaginea ca să obții beneficii din evenimentul tău, cum ar fi să câștig și eu ceva? Sau, mă rog, măcar să nu pierd, știi cum zic. Adică eu îți aduc beneficii că particip la evenimentul tău (că doar de aia m-ai chemat, nu?) și tot io să plătesc faptul că îți aduc acele beneficii? Sau cum? Sigur, există oameni care își doresc expunerea la astfel de evenimente. Și n-au o problemă să plătească să ajungă acolo. Doar că nu din ei câștigă organizatorul evenimentului. Ia pune tu, dragă organizatorule, pe agendă doar oameni care plătesc să fie prezenți acolo. Și vezi câtă lume îți vine în public. Că de aia îți dorești branduri personale cât de cât cunoscute. Să vină lumea la evenimentul tău. Pentru ele. Și tu să obții beneficii din evenimentul tău. Doar că brandurile cunoscute nu mai au nevoie de expunere la evenimentul tău. Că le este plin podul de expunere (și de networking), stai relax. Deci faza cu ”o să afle lumea de tine la evenimentul meu” este de o plicticoșenie irefutabilă pentru ei. Astfel de branduri cunoscute acceptă să vină la evenimentul tău din trei motive: 1. Dacă îi plătești (sau le oferi alte beneficii, lista este lungă). 2. Dacă vor să te ajute (eu fac parte clar din această a doua categorie). 3. O combinație între cele două. Da, știu, înțeleg că vremurile sunt cum sunt. Și că organizatorii de evenimente au o mare presiune financiară pe ei. Că nu-i ieftin deloc să organizezi evenimente. Deloc. Doar că asta nu îi împiedică pe organizatori să fie foarte deschiși și transparenți cu invitații lor DE LA ÎNCEPUT. Și să nu discute aceste aspecte financiare abia DUPĂ ce i-au pus pe afiș. Ba chiar, de multe ori, invitatul să afle că are de plătit, să zicem cazarea, abia când face check outul la hotel (yeap, mi s-a întâmplat). Spune invitatului, dragă organizatorule, din start care sunt condițiile. Toate condițiile. Sincer. Fără jenă. Nu lăsa niciun pic de loc pentru invitatul său să presupună ceva. Să o bage pe aia cu ”dar eu am crezut că…”. Iar, dacă faci asta, mă aventurez și îți raportez că o să se întâmple două chestiuni mari și late: 1. O să menții o relație colegială, de amiciție sau uneori chiar de prietenie cu invitatul tău. Care, altfel, pus în postura de a afla târziu (prea târziu) despre costurile ascunse ale participării sale la evenimentul tău, o să se întristeze un pic. Și se strică relația. Uneori de tot. 2. Pun pariu pe o icră neagră mucegăită contra unei butelcuțe sparte de Mona că cel puțin 80% dintre invitații tăi o să accepte să vină în continuare la evenimentul tău. Tocmai pentru că le-ai zis din start care sunt condițiile. Și pentru cei mai mulți dintre ei nu bani sunt problema. Ci principiul, cum ziceam. Ocazie cu care se aplică ce am zis la punctul 1 de mai sus. Cei 20% care nu se bagă posibil să nu fie în targetul tău, ca să nu zic mai multe… Și, pe final, fac o precizare: o să mai ajung fără nicio problemă pe banii mei la evenimentele unde cred că pot ajuta (din diferite motive). Doar că aia o să fie decizia mea financiară, pe care vreau să o iau ÎNAINTE de eveniment, cât mai informat. Nu să fie decizia organizatorului, știi cum zic. Aia zic. *Dacă aș face o listă cu câte din evenimentele la care am fost speaker sau trainer (sute în ultimii ani) au fost de alea plătite, ar fi o listă atât de scurtă încât nu s-ar putea numi listă. Deci nu despre bani este vorba acilea. Sau, mă rog, nu despre banii mei, dacă înțelegi ce vreau să zic…
.Radu Umbreș @ Upgrade 100 Live· Este antropolog și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București.· A absolvit sociologia la Universitatea din București, apoi a urmat studii la Oxford și un doctorat în antropologie socială la University College London.· A fost cercetător post-doctoral în Franța și România, iar cercetările sale combină științele sociale cu psihologia cognitivă.· Este cunoscut pentru cartea Neîncrederea. Cum funcționează România profundă, bazată pe doi ani petrecuți într-un sat românesc, unde a observat direct dinamica neîncrederii și a cooperării.· A publicat studii despre identitate națională, credințe conspiraționiste și comportamente sociale în pandemie, inclusiv în revista Nature Communications.· Este activ în dezbaterea publică și cofondator al platformei ISCOADA, dedicată popularizării cercetării antropologice în România.
Această conversație a fost înregistrată într-o săptămână în care suferința nu a fost doar un subiect de discuție, ci o realitate trăită pentru mine. Am simțit pe propria piele ce înseamnă suferința și poziția demnă în fața ei, iar acest episod vine dintr-un loc de fragilitate și căutare. Printre cutii pe jumătate împachetate, copii bolnavi și inimă grea, am făcut spațiu ca Dumnezeu să îmi vorbească. Invitatul meu este Emil Bartoș, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. Cu o carieră vastă în teologie dogmatică, istorică și practică, pastor a mai multor biserici, am simțit că domnul Emil Bartoș este persoana potrivită pentru un astfel de episod și nu m-am înșelat. În acest episod, am explorat întrebări profunde: Este Dumnezeu autorul suferinței? Avem voie să îi adresăm întrebări lui Dumnezeu? Ce înseamnă să jelim într-un mod autentic și biblic? Cum experimentează un teolog multiple pierderi care se succedă în decursul a câțiva ani?Deși nu am fost în cea mai bună formă de-a lungul acestei discuții, cred că tocmai în această imperfecțiune se află o lecție: Dumnezeu ne învață nu doar să ascultăm despre suferința altora, ci să învățăm să o simțim și să o trăim cu ei. Ascultă acest episod dacă ai nevoie de o perspectivă teologică asupra suferinței și doliului, dar și de o încurajare sinceră în mijlocul încercărilor.Pe domnul Emil Bartoș îl găsești aici - https://www.facebook.com/emil.bartos.739_____________________________Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI – https://buymeacoffee.com/vulnerabilNu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/Facebook – https://www.facebook.com/ramy.scurtuWebsite – https://ramonalazar.ro
M.C.N. Podcast este din nou aici! Al nouălea episod al sezonului este dedicat filmul momentului – „MENTORII”. Invitați au fost Cătălin Bordea, Edy Chereji și Adrian Tapciuc. Află detalii despre distribuția filmului, cum au arătat zilele pe platourile de filmare și care sunt așteptările producătorilor în ceea ce privește reacția publicului. Filmul „MENTORII” este încă disponibil în toate cinematografele din țară. Bilete găsiți chiar aici: https://mentoriifilmul.ro/ Am avut în public studenți la actorie, iubitori de filme, prieteni ai McN Podcast, membri ai canalului de YouTube și stand-uperi începători. Mulțumiri speciale și asociației The Little People, care au fost alături de noi în acest episod. Asociația Little People România, înființată în 2002 la Cluj-Napoca, oferă sprijin psiho-social copiilor și tinerilor bolnavi de cancer din momentul diagnosticului, ajutându-i să își înțeleagă boala, să facă față procedurilor medicale și să gestioneze durerea prin jocuri terapeutice, povești și dramaterapie. Echipa noastră formată din specialiști și voluntari instruiți oferă sprijin conform nevoilor psihologice și emoționale ale copiilor, tinerilor și familiilor acestora în secțiile de oncopediatrie din Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Iași și București. Poți sprijini munca Asociației donând 2 EURO lunar printr-un SMS la 8844 cu textul CANCER. Poți dona cu cardul pe website: https://www.thelittlepeople.ro/ro/don... Dacă ești din București, poți participa la Quiz-ul Caritabil, organizat lunar la Hard Rock Café. Intra pe https://www.facebook.com/profile.php?... pentru a afla mai multe detalii. /Instagram: / asociatialittlepeople Mulțumiri multe și partenerilor de la Black Cab, care au fost ca de fiecare dată alături de noi. Datorită lor, invitații au călătorit în confort și siguranță. /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #mentorii ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2025 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.
Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau
PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s