Podcasts about bucure

Turul României,cea mai importantă cursă ciclistă a anului, începe astăzi la Craiova şi se încheie duminică la București.Tiberiu Danuțiu, director corporate affairs, partener principal al Micii Bucle si Cătălin Sprânceană, președintele Federației de ciclism, vorbesc despre competiția la care se aliniază 150 de sportivi, pe un traseu spectaculos ce traversează sud-estul țării.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.   Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.   Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.   Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: ­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană. Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE. Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.   Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.   Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate. Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.   Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.   La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Când toată lumea se afla în vacanță, zeci de tineri din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova au avut ocazia să se pregătească cu profesori și cercetători de la universități de prestigiu  în cadrul proiectului APEX Scientific. Dacă în 2024, matematica a fost deschizător de drumuri, în 2025 chimia a completat portofoliul taberelor de pregătire APEX. Marius Matache este cercetator, chimist, parte din acest proiect al Asociației InformArt.  APEX Chemistry 2025 s-a petrecut în perioada 20 iulie – 9 august, iar printre invitații a fost și un un laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Jean-Marie Lehn, profesor la Universitatea din Strasbourg și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, a susținut două prelegeri pentru participanții la APEX Chemistry 2025. Ele au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Printre profesorii și cercetătorii de top cu care tinerii chimiști au lucrat în cele trei săptămâni de tabără se mai numără Adrian Șalic (Harvard Medical School), Daniel Funeriu (Universitatea din București), Niculina Hădade (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca), Ivan Huc (Ludwig Maximilian University, Munchen) Mihaela Matache (Universitatea din București) și Mihaela Florea (Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele). De asemenea, tabăra include o bogată componentă practică, găzduită de laboratoarele Facultății de Chimie a Universității din București și ale Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Programul a inclus vizite la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) din Măgurele și Microsin SA (producător de componente active pentru industria farmaceutică). Muzeul BNR și Parcul de Aventură Comana au fost două din experiențele de timp liber de care viitorii chimiști s-au bucurat în cadrul APEX Chemistry 2025 Și tot în perioada vacanței de vară, Asociația InformArt a organizat la București, o competiție internațională pe echipe pentru elevi de liceu, un turneu international de chimie, bazat pe dezbateri științifice, în căutarea unor soluții deschise. Vorbim despre un eveniment ajuns la a VIII-a ediție și care anul acesta a inclus echipe din Romania, Georgia, Coreea de Sud sau Mexic. E interesant că acest concurs propune o cu totul alta abordare fata de olimpiadele școlare clasice. Aici abilitățile științifice, creativitatea, munca în echipa, dar și gândirea publicas au vorbitul în public, sunt elemente care te aduc mai aproape de a căștiga competiția. Amănunte în interviul realizat cu Marius Matache (Asociația InformArt).

Cătălin și Radu, împreună, în studioul de fotbal de la Digi? Ba bine că nu, orice e posibil, și fiecare are argumente ca acest lucru să se întâmple. Sau nu, după caz. Trecem apoi cu grație prin noile probleme din traficul bucureștean, facem comparații fine între Varșovia și București și încep să sară scântei. Așa că intrăm în tema aleasă - Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? - foarte bine montați. Ajungem la pensii, la salariile din serviciul de stat, taxe și evaziunea fiscală - esența societății noastre, la măsurile din pachetele lui Bolojan. Așteptăm părerile voastre în comentarii, de partea cui sunteți? La final, Radu are o nouă problemă de logică pentru voi. 00:01:45 Cătălin Striblea și fotbalul 00:03:40 Săpături pe Kiseleff 00:08:00 Varșovia versus București 00:19:07 Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? Cătălin e de partea salvării, Radu a amânării 00:23:09 Ce înseamnă, de fapt, salvarea? 00:24:20 TVA 23%? 00:27:50 Traiul românilor pe bani inexistenți 00:35:10 Măsurile lui Bolojan 00:45:56 Vizita lui Năstase la Beijing 00:53:55 Misiunea lui Bolojan 00:58:49 Rezolvările problemelor de la ediția precedentă 01:07:30 Problema acestui episod

O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) - Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) - George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Întâlnire crucială la Cotroceni între Nicușor Dan și liderii coaliției. Ilie Bolojan este hotărât să-și dea demisia din fruntea Guvernului (Adevărul) Președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii coaliției la Palatul Cotroceni pentru a dezamorsa tensiunile generate de amenințarea premierului Ilie Bolojan de a-și prezenta demisia. În paralel, premierul va susține o conferință de presă la ora 10.00, la Palatul Victoria.  Sursele politice precizează că tensiunile din coaliție au fost generate de refuzul unor partide de a susține reducerile și restructurările propuse de premier, în timp ce Bolojan susține că reformele sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a administrației și pentru corectarea inechităților. Întâlnirea de la Cotroceni va fi un test pentru capacitatea coaliției de a găsi consens și de a evita o criză guvernamentală la puțin peste două luni de la investirea guvernului Bolojan.  „Nu există alternativă politică la Bolojan”, spune în exclusivitate pentru ziarul Adevărul politologul Cristian Pîrvulescu. Deși critică abordarea ultimativă a premierului Bolojan privind pachetul II de austeritate, el admite că nu există o alternativă politică la guvernul liberalului.  O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) Jurnalistul Cătălin Tolontan relatează o întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România.  Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are un președinte care a câștigat în 2023, când funcția era ocupată de Nicu Marcu, 12.500 de euro net lunar, cu tot cu bonusuri. Peste președinții Germaniei și al Franței. ASF, instituția unde primii cinci angajați din fosta conducere au avut toți venituri de peste 11.000 de euro net/lună, a fost una dintre cele din al căror buget Guvernul a tăiat luni, în Parlament. Cum au decurs discuțiile în interior? „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma”. Toată instituția primea patru bonusuri pe an, fiecare egale cu un salariu. De Crăciun, de vacanță, de performanță și de ziua instituției, sărbătorită ca debarcarea din Normandia. Totul era legal, în contractul colectiv de muncă. În aceiași ani, piața supravegheată de ASF înregistra al treilea faliment consecutiv al liderului din idustria asigurărilor RCA. Vindeu multe RCA, nu plăteau pagubele și fugeau la propriu cu banii din țară. Conform raportului oficial, până la începutul lui 2025, cele mai recente două falimente au costat statul și cetățenii 520 de milioane de euro. Avem o jumătate de milion de păgubiți, persoane fizice și firme. ASF e un exemplu... Integral pe pagina HotNews. Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) Venit de doar patru luni să lucreze în România, un tânăr din Bangladesh a fost lovit, în plină stradă, în București, fără motiv. Agresorul i-a cerut să plece din țară și l-a acuzat că este „invadator”.  Agresorul a fost arestat pentru 30 de zile, iar victima încă mai are nevoie de câteva zile de îngrijiri medicale. Europa Liberă a discutat cu Ismail Hossain în locuința acestuia din zona Pieței Obor din București: o cameră pe care o împarte cu alți nouă conaționali, toți cu aceeași meserie. George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din țara vecină, s-au intensificat mesajele împotriva Maiei Sandu și a aliaților săi. Reprezentanții AUR critică ajutorul economic dat de București Chișinăului, încercând să acrediteze ideea că măsurile de austeritate ar fi provocate de sprijinirea Moldovei și Ucrainei. Articolul, pe larg, pe pagina SpotMedia.

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) - CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) - Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) - Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale, anunță SpotMedia. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum. După cinci ore de discuții, ședința coaliției s-a încheiat fără consens. Partenerii din coaliţie au convenit că trebuie reduse posturile din administraţia centrală şi locală, însă nu s-a convenit exact asupra modului în care va trebui făcut acest lucru. Astfel, premierul Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe restul de cinci proiecte, într-o ședință ce are loc, luni, 1 septembrie, de la ora 19.00: proiectul de lege privind pensiile magistraților; proiectul de lege privind reforma în sănătate; proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat; proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF): proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe. Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu (CursDeGuvernare) Toate măsurile de reformă prin care guvernul actual ”dă țara peste cap” (pe bună dreptate, că țara asta chiar trebuie dată peste cap) se vor dovedi inutile peste 5-7 ani, când vom ajunge în aceeași situație financiar-bugetară de astăzi, scrie jurnalistul Cristian grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare. Asta pentru că reformele sunt aplicate pe o matriță greșită, iar ele se ”vor strâmba la loc” odată cu trecerea timpului. Cât de mare e miza? 47% din populație și 87% din tetritoriu se află în ”responsabilitatea” administrației locale rurale. Totul pleacă de la fundamental-inadecvata administrație a României – o structură care afectează toate celelalte structuri de servicii pe care statul e obligat să le asigure economiei și societății: e România desenată administrativ de Ceaușescu și care nu poate funcționa decât sub regimul Ceaușescu. Doar 1,3% din localități rurale au venituri proprii mai mari decât cele de funționare, astfel încât să rezolve problemele curente ale comunităților – restul sunt bani dirijați. CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient.  CNAS spune că e vorba despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews.  Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. 48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023.  Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) Institutul ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă. Manifestarea de extremă dreapta ar urma să aibă loc marți, împotriva ”rasei non-albe”, conform organizației citate. Organizația este interzisă prin lege conform OUG 31/2002 împotriva manifestațiilor xenofobe. Mitingul, împotriva ”rasei non-albe”, va avea loc la câteva zile după ce un livrator Glovo a fost lovit de un tânăr pe motive rasiale, în urma unui mesaj xenofob al parlamentarului partidului extremist AUR Dan Tănasă. Agresorul se află în arest preventiv în momentul de față, amintește G4Media.  ”Solicităm oficial primarului Municipiului București să revoce autorizarea pentru mitingul organizat de Noua Dreaptă în 2 septembrie. Manifestările de discriminare sunt interzise de legea penală și Constituția României!”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Șeful Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, printre cei mai radicali extremiști din România, a intrat în Parlament pe listele partidului extremist pro-rus SOS România, condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR. Este interesantă, în context, analiza publicată de EduPedu. Conform lui Șerban Iosifescu,  acolo unde educația a eșuat, a înflorit legionarismul naționalist și ortodoxist. Harta votului aurist se suprapune cu harta nivelului de educație a populației. Iar Libertatea scrie astăzi despre comerțul cu cărți legionare, la liber pe internet.  Achiziționarea materialelor legionare se poate face foarte ușor dacă ai o conexiune la internet și câteva sute de lei în cont. Pe unul din grupurile de extremă dreapta prezente pe Telegram, am găsit un anunț prin care se vindeau zeci de cărți „Din lumea legionară” - scrise de Victor Puiu Gârcineanu, nou-nouțe, cu prețul de 25 de lei/bucata.  Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) România este ultima țară din cele șapte state care au graniță cu Rusia sau Ucraina în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge în aceste zile. Turneul ei vine înainte ca Executivul de la Bruxelles să anunțe ce proiecte de apărare va finanța prin programul SAFE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja duminică, 31 august, la plecarea din Polonia, că această țară va beneficia de cei mai mulți bani din programul în SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) în valoare totală de 150 de miliarde de euro. România și Bulgaria se află în competiție pentru găzduirea unui hub de securitate la Marea Neagră, hub ce va fi finanțat de Uniunea europeană. La începutul mandatului de președinte, Nicușor Dan a declarat că România vrea ca acest hub să fie pe teritoriul său și va cere Comisiei să aprobe acest lucru. Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii nu a decis încă unde va fi acest hub prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, document despre care Europa Liberă a scris pe larg.

Ultima zi de vară a adus în mijlocul Bucureștiului un spectacol unic : străzile s-au eliberat de mașini și s-au deschis biciclietelor. Ieri a avut loc a patra ediție a L'Étape Romania by Tour de France, o competiție care a transformat pentru câteva ore în Capital, într-o scenă dedicată celor 2500 de cicliști. Un material de Tudor Furdui. L'Étape România a încercat să aducă în Capitală atmosfera celebrului Tour de France. Asemenea marilor finale de pe șosele, cicliștii au luat startul din Piața Constituției, chiar din fața Palatului Parlamentului. Imaginea celor 2500 de participanți, pornind pe biciclete prin inima orașului a fost una dintre cele mai memorabile din vara bucureșteană. Sigur, unii automobiliști au fost enervați de restricțiile de circulație, dar măcar pentru câteva ore s-a putut respira curat în București. Orașul a fost predat pasionaților de pedalat, iar organizatorii și poliția Rutieră au colaborat pentru a identifica cele mai bune trasee ocolitoare pentru șoferi. Programul a început la 7:30 dimineața, cu startul pentru cei mai tineri participanți, și a culminat la 13.30 cu festivitatea de premiere. Adriana Filip, PR al evenimentului Le L'Étape România by Tour de France: Ne bucurăm astăzi de prezența la 2500 de participanți din peste 20 de țări, 180 de orașe, ceea ce este fabulos, un număr extraordinar și de copii și de adolescenți care participă la a IV-a ediție L'Étape de Tour aici în București. E o atmosferă extraordinară, participanții sunt pe traseu. Chiar suntem în mijlocul acțiunii acum și cu ajutorul autorităților și al partenerilor, reușim astăzi să creăm o atmosferă incredibilă pentru toți participanții. Au fost trasee pentru toate nivelurile City Adventure de 14 kilometri pentru cei mici și familii. The Ride 42 de km, o tură de oraș destinată celor peste 15 ani și The Race de 85 de km, traseul regină pentru cicliștii care au vrut să-și testeze limitele. Piața Constituției s-a transformat într-un veritabil hub al pasionaților de sport, cu expoziții dedicate Tour de France, standuri comerciale, zona de food și relaxare, sesiuni de masaj și concursuri cu premii. Atmosfera a fost întreținută de activări pe scena principală și de emoție a festivităților de premiere. Pentru siguranța participanților, organizatorii au pus la dispoziție puncte de alimentare, echipe tehnice și sprijin medical profesionist, inclusiv ambulanțe SMURD.  L'Étape România by Tour de France a fost o cursă care a însemnat mai mult decât sport. A fost o experiență colectivă, o celebrare a unui stil de viață activ și un moment de inspirație pentru oraș și pentru comunitate. La cea mai frumoasă poveste de ciclism din România a fost prezent și Excelența Sa, domnul Nicolas Warnery, Ambasadorul Franței în România. Domnia da a dat oficial startul cursei de 42 km din inima Bucureștiului, în fața Palatului Parlamentului. O celebrare a sportului, a orașului și a comunității! Atmosfera este sportivă și festivă în același timp. Oamenii au venit să facă sport, mișcare, ciclism, bicicleta e bucuria lor și asta se vede  Este o adevărată sărbătoare iar bucuria participării se simte în aer. Desigur, e vorba și de competiție, dar mai ales de bucuria oamenilor de a fi prezenți aici cu copiii, cu familia. E un eveniment în cadrul căruia toată lumea poate face sport și oricine poate vedea cât de important este sportul pentru fiecare dintre noi. Pe de altă parte, evenimentul demonstrează că sportul poate fi un excelent mod de a promova o capitală, acest mare oraș, cu monumentele sale, cu Palatul Parlamentului, cu marile sale bulevarde. Anul trecut Jocurile Olimpice de la Paris s-au desfășurat practic în interiorul orașului și a fost foarte bine așa. Cu cele 3 trasee în București, concursul este în top 5 din lume din 30 de evenimente organizate în prezent. Printre participanți s-a numărat și președintele Federației de Ciclism, Cătălin Sprînceană. Lucru fabulos! 2500 de cicliști în inima Bucureștiului, cu traficul închis. Este un lucru excepțional, unic, ceea ce ne permite nouă, cicliștilor, pentru că și eu voi încerca să fac același lucru alături de colegii din comunitatea pe care o reprezint, să descoperim un oraș frumos, fără trafic, într-o zi minunată de duminică. Extraordinar! Această cea de-a IV-a ediție L'Étape Romania Tour de France a crescut în calitate, diversitate și impact. În ziua de 31 august 2025, Bucureștiul a respirat altfel, în ritmul lanțurilor, al roților de bicicletă care au mușcat din asfalt și al aplauzelor celor veniți să susțină cicliștii. O zi fără claxoane, dar plină de energie și inspirație.

Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente (G4Media) -  „Nu ne priviți ca pe străini, curățăm străzile pe caniculă și vă aducem mâncarea pe ger” / Mărturie puternică a unui student din Bangladesh, după ce un livrator din țara lui a fost bătut la București (HotNews) - Cât timp pierdem cu CFR comparativ cu ungurii sau polonezii. Cele mai importante orașe turistice din România, legate cu trenul în peste cinci zile (Libertatea) Primăriile se închid pe termen nelimitat din 29 august: „S-a umplut paharul” (Adevărul) Începând de vineri, 29 august, primăriile din România își închid porțile, pe termen nelimitat, în semn de protest faţă de pachetul al doilea de măsuri fiscale pentru care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea în Parlament. Sindicatul Național al Comunelor și Orașelor din România (SCOR) a anunțat închiderea tuturor primăriilor din țară, începând cu 29 august, dacă Guvernul nu renunță la măsurile considerate „abuzive” asupra administrației locale. Decizia vine după șapte săptămâni de negocieri fără rezultat între sindicat și premierul Ilie Bolojan. Pachetul 2 de măsuri prevede tăieri drastice pentru administrația publică locală: reducerea cu 25% a numărului de funcționari publici din primării, peste scăderea de 10% aplicată anul trecut, scrie Adevărul. Un alt punct fierbinte este legat de cei 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap pe care Guvernul promisese că îi va prelua la bugetul de stat, dar, potrivit ultimei variante de proiect, responsabilitatea rămâne tot la primării. EXCLUSIV Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente (G4Media) Pe rolul Curții de Apel București se află pe rol, de anul trecut, un dosar în care un procuror DIICOT a cerut confiscarea sumelor de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline deținute de societatea de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații în două conturi la o bancă comercială. Banii ar reprezenta o parte din prejudiciul de 32,7 milioane de lei produs unei firme de medicamente inclusiv prin activitatea lui Robert Roșu, unul dintre avocații din cadrul Țuca, Zbârcea și Asociații. Un dosar penal pe acestă speță a fost deschis în 2015 și clasat prin prescriere în 2022, dar, la momentul clasării, procurorul de caz a decis sesizarea unui judecător de camera preliminară de la Curtea de Apel București în vederea confiscării celor 32,7 milioane de lei de la Țuca, Zbârcea și Asociații și de la mai multe persoane fizice deoarece ar fi fost obținuți în urma săvârșirii unor infracțiuni. Conform informațiilor din acest proces, avocatul Gabriel Zbârcea, al cărui nume a fost vehiculat recent ca posibil șef al Serviciului Român de Informații, a fost martor în dosarul de confiscare a banilor. Integral pe pagina G4Media. Un atac xenofob din București produce reacții la Cotroceni, scrie Europa Liberă. Președintele Nicușor Dan a condamnat agresiunea xenofobă asupra livratorului din Bangladesh. „Condamn cu fermitate agresiunea asupra unui tânăr venit la muncă în București, care a fost lovit și umilit doar pentru că nu s-a născut aici. Asemenea fapte sunt intolerabile”, a transmis șeful statului. „Autoritățile ar trebui să trateze acest caz cu maximă seriozitate, ca o infracțiune motivată de ură. Felicit polițistul aflat în timpul liber care a intervenit rapid și cu mult curaj pentru a opri atacatorul, împiedicând astfel incidentul să degenereze”, a continuat președintele României. „Nu ne priviți ca pe străini, curățăm străzile pe caniculă și vă aducem mâncarea pe ger”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews un tânăr student din Bangladesh, stabilit la Cluj. După doi ani petrecuți în țara noastră, el spune că discursul politic care instigă la ură este o problemă, însă românii „arată multă bunătate”: „Pot spune că mă simt norocos. Românii sunt foarte prietenoși și deschiși”. Din ZF aflăm că nimeni nu îi plăteşte pe asiatici mai puţin decât pe români, singura diferenţă reală este că unui asiatic îi dai cazare. Muncitorii asiatici din România câştigă salarii comparabile cu cele ale angajaţilor români, diferenţa fiind dată în principal de structura pachetului salarial, care include cazarea, susţine Melania Pop, managing partner al agenţiei de recrutare International Work Finder. De asemenea, ea susţine că niciun muncitor necalificat din afara Uniunii Europene nu lucrează în România pentru mai puţin de 3.000 de lei net, iar pentru poziţii calificate salariile ajung chiar la 5.000 de lei în anumite sectoare. Cât timp pierdem cu CFR comparativ cu ungurii sau polonezii. Cele mai importante orașe turistice din România, legate cu trenul în peste cinci zile (Libertatea) Dacă un călător s-ar urca acum într-un tren gestionat de Căile Ferate Române (CFR) pentru a face turul celor mai importante nouă orașe turistice din România, i-ar lua 129 de ore și 30 de minute să parcurgă cele douăzeci de trasee interconectate. Adică, ar dura mai mult de cinci zile, fără oprire. În cazul unor trasee similare gândite în Ungaria sau Polonia, călătoria ar dura cu o zi jumătate, respectiv cu două zile și opt ore mai puțin decât în România, scrie Libertatea.

Vorbim despre petiția "Stop austeritații în educație!" lansată de Alianța pentru educație. Invitați sunt Andrei Rus, conferențiar UNATC, critic de film și curator, Alex Călin, actor al Teatrului Excelsior din București sunt prezenți in studioul RFI Romania, iar prin telefon îi avem ca invitați pe regizoarea Catinca Draganescu, manager al Teatrului Masca și scriitorul Radu Vancu, profesor universitar la Departamentul studii romanice, ULBS.

O nouă ediție a Ligii Florilor începe în acest week-end cu numai 12 echipe la start, în loc de 14, din cauza reducerii bugetelor cluburilor. Deși este în reconstrucție și nu o mai are în lot pe Cristina Neagu, retrasă din activitate, CSM București se luptă din nou la titlu și la Final-four-ul Ligii campionilor. Principala rivală a CSM-ului este Gloria Bistrița. Tudor Furdui face o prezentare a noului sezon din handbalul feminin Începe Liga Florilor într-un format mai redus. Noile politici de austeritate anunțate de guvern au făcut ca unele cluburi să dispară din handbalul feminin iar unele să nu poată să evolueze pe prima scenă. Știința București și CSJ Prahova au ales să rămână în liga secundă, chiar dacă au obținut promovarea, Măgura Cisnădie a anunțat că nu mai continuă în prima ligă iar Gloria Buzău s-a desfințat încă din timpul sezonului precedent. Astfel, Federația a reluat tragerea la sorți a meciurilor din noul sezon, la start aliniindu-se 12 echipe și nu 14 așa cum ne-am obișnuit în anii trecuți. Nu se știe încă ce se va întâmpla la sfârșitul celor 22 de etape. Vor fi echipe care vor retrograda sau se va reveni la o viitoare ediție cu 14 participante? Președintele Constantin Din a văzut și partea plină a paharului în sensul că micșorarea numărului echipelor poate duce la o concentrare a valorilor și la un handbal calitatativ superior. Ținând cont de aceste aspecte din domeniul superlativului gândul ne duce automat la cea mai bună echipă din campionat și anume CSM București, care este principala favorită la câștigarea unui nou titlu, lucru normal dacă comparăm bugetul echipei primăriei Capitalei cu cel al adversarelor sale. Tigroaicele, râmase fără Cristina Neagu, retrasă din activitate, și fără antrenoarea Helle Thompsen plecată la Naționala țării sale, sunt însă în plină reconstrucție. S-a reîntors Adi Vasile care cunoaște bine clubul dar și jucătoarele cu ștate vechi. Presiunea este însă mare pe Adi Vasile, pentru că suporterii nu uită că acesta nu a calificat niciodată echipa în Final four și numai rezultatele îi vor decide soarta pe banca tehnică. Lotul este format din 21 de jucătoare cu 5 noi transferuri , internaționale cu foarte multă experiență, de văzut cum se vor integra acestea în sistemul gândit de noul antrenor. CSM va juca în prima etapă contra băimărencelor de la Minaur care vor reprezenta România în cea de  doua competiție ca valoare din handbal, European League. CSM și Gloria Bistrița în Liga Campionilor Peste numai 8 zile CSM va debuta și în noul sezon de Liga Campionilor într- o grupă de calificare din care mai fac parte Ikast, Ferencvaros, Brest, Podravka, Krim Ljubljana și Odense. Principala rivală a bucureștencelor în Liga Florilor este Gloria Bistrița echipă ce va evolua și ea în Liga Campionilor după ce a primit un wild card. Și Gloria are un nou antrenor după demiterea lui Florentin Pera care a rămas doar la Națională. Spaniolul Carlos Viver are misiunea de a construi cu lotul valoros pe care îl are la dispoziție o echipă în adevăratul sens al cuvântului, una care să se poată bate pe ambele fronturi campionat –Champions League acolo unde adversarele sunt Storhamar, DVSC Schaeffler, Metz, Gyor, Esbjerg,  Buducnost și Borussia Dortmund. Cele două echipe CSM și Bistrița s-au întâlnit deja în deschiderea sezonului, Super Cupa României, un meci spectacol în care bucureștencele s-au impus în final la un singur gol după 4 reprize de prelungiri. Gloria va juca în prima etapă împotriva lui HC Zalău una dintre candidatele la ultimele locuri alături de Galați și Târgu Jiu.  În rest, Rapid cu un lot și un staff nou va juca în prima etapă impotriva CSM Slatina o echipă care are planuri ambițioase anul acesta. Giuleștencele vor evolua și ele în European League acolo unde va fi prezentă și Corona Brașov. Revelația sezonului trecut ar fi putut evolua direct în Liga Campionilor ținând cont de locul pe care l-a ocupat în campionat, dar a ales să joace în European League, poate și din motive financiare. Corona va debuta în noua ediție de campionat contra Galațiului. Ultimele două meciuri vor fi Dunărea Brăilă – SCM Râmnicu Vâlcea, două echipe cu nume sonore în Liga Florilor și derbiul Olteniei SCM Universitatea Craiova – CSM Târgu Jiu. De văzut dacă în ciuda crizelor financiare și a reducerii numărului de echipe Liga Florilor va avea partide echilibrate și cu un nivel ridicat al handbalului.

În acest episod din seria Vorbitorincii LEADERS, galeristul și curatorul Dan Popescu intră în dialog cu Cătălin Striblea despre provocările și bucuriile artei contemporane românești. Absolvent de filozofie, Dan a fondat în 2002 Galeria H'Art, un spațiu care a devenit reper și teren de întâlnire între generații artistice.Cu pasiune și luciditate, vorbește despre scandalul expoziției de la Malmaison, unde simbolurile naziste ale controversatului Sorin Tara (von Neudorf) au stârnit aprige dezbateri, despre coconi - simbolurile grupărilor sanatinsite cum s-au explimat jurnaliștii de la Antena 1 la acel moment și despre loialitatea sa față de artiști precum Gorzo, Mocanu, Comănescu și alții. Un dialog despre misiune, reziliență și felul în care arta poate fi „cel mai scurt drum spre fericire”. 00:02:00 Exercițiu de artă contemporană la LEADERS 00:08:08 Artă conceptuală - banana lipită cu bandă adezivă de un perete - Imagine simbol 00:15:38 Povestea lui Ion Bîrlădeanu, un om al străzii 00:31:00 Piața de artă în România 00:42:34 Coloana Infinitului de Constantin Brâncuși 00:56:40 Mesajele lui Gili Mocanu 01:06:00 Arta întoarce totul în favoarea ta 01:16:56 Ion Grigorescu și simbolurile eternei reîntoarceri 01:28:00 Valoarea comercială versus valoarea culturala  01:38:00 Simbolurile sataniștilor au împânzit Bucureștiul  01:46:29 Mega scandalul din anul Ștefan cel Mare 01:59:43 Cel mai mare scandal de artă - 2025 02:17:00 De ce este Dumitru Gorzo un artist mare

(Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) - Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Pasul mare al lui Nicușor Dan spre ”suveraniști” / Ce ascunde mutarea cu șefii SRI și SIE (G4Media) Cu propunerile de șefi la SRI și SIE, președintele Nicușor Dan a bulversat opinia publică, și-a surprins susținătorii și a stârnit un val de nedumerire. Ce se întâmplă cu șeful statului? Nimeni n-a înțeles cum a ajuns Gabriel Zbârcea, un avocat cu viziuni politice naționaliste și suveraniste exprimate public, să fie propus de șeful statului pentru șefia SRI. Marius-Gabriel Lazurca, propus la șefia SIE, are un CV admirabil ca diplomat, dar vine tot din zona ideologică ultraconservatoare. Cele două propuneri sunt unite de un fir roșu, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Primii care au salutat propunerile lui Nicușor Dan au fost liderii AUR. În schimb, liderii coaliției, Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD), ar fi întâmpinat cu răceală propunerile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE. USR a ironizat propunerile, iar susținătorii lui Nicușor Dan caută în continuare explicații pe care, evident, nu le găsesc. Totuși, explicații există și a devenit destul de clar în ultima lună, cel puțin, că Nicușor Dan curtează intens publicul așa-zis suveranist/georgist/aurist/neolegionar. Vom vedea dacă propunerile sale trec de votul Parlamentului. A avut Nicușor Dan și acceptul partenerului strategic atunci când le-a pus pe masa coaliției? Greu de crezut că nu i-a consultat și pe americani pe tema acestor propuneri pentru cele două funcții-cheie din domeniul securității naționale, altfel nume care n-au cum să nu fie pe gustul trumpiștilor. În orice caz, opțiunile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE spun multe despre direcția pe care dorește să o imprime României. Șefii de servicii secrete nu sunt funcții oarecare în statul român, ci reprezintă principalele instituții de forță. Ele dispun de o putere enormă, inclusiv aceea de a remodela ideologic o societate, chiar dacă, în teorie, nu fac politică. (Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) Nicușor Dan a bifat 100 de zile de când a depus jurământul de președinte al României. Bilanțul noului șef al statului e mai degrabă sărac în realizari, dar foarte bogat în aspecte care ar fi trebuit puse la punct, iar pe zi ce trece relația cu unul dintre cei mai importanți parteneri, premierul Ilie Bolojan, e tot mai rece. Promisiunea lui Nicușor Dan că până la 30 iunie va veni cu echipa de consilieri a fost călcată în picioare cu brio. Au trecut mai bine de trei luni și cu mâna sa Nicușor Dan a semnat doar numirea lui Radu Burnete, consilier pe zona economică. În rest, majoritatea sunt moșteniți de la Klaus Iohannis și Ilie Bolojan. Iar temele pe plan intern și internațional se tot adună, România urmând să dea piept cu dosare grele, cu implicații financiare majore. Însă la Palatul Cotroceni nu e panică. Nicușor Dan și-a ales să iasă din turnul de fildeș de la Palatul Cotroceni și să încalce neutralitatea politică prin susținerea lui Cătălin Drulă pentru Primăria Municipiului București. Jurnalistul Radu Eremia mai scrie în Libertatea despre baletul european al lui Nicușor Dan. La Bruxelles ai nevoie de o familie puternică, ai nevoie de influență pentru a promova interesele țării tale. Iar Nicușor Dan în continuare pare indecis dacă să aleagă PPE (din care fac parte PNL și UDMR) sau Renew (din care face parte USR). Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, au fost prezenți miercuri, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Profesorul Sergiu Mișcoiu decriptează, pentru „Adevărul”, mesajul transmis de Macron și Mertz, dar și pe cel al absenței României de la acest eveniment. În opinia sa, vizita are ca principal rol o mobilizare a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, dar și un mesaj de susținere pentru președintele Maia Sandu și pentru forțele democratice ale țării. În acest moment, mai spune Sergiu Mișcoiu, Republica Moldova este unul dintre teritoriile în care are loc o încleștare între două lumi, cea occidentală și cea rusă. Rezultatul este departe de a fi previzibil, chiar dacă aparent forțele pro-occidentale par capabile de o mobilizare, așa cum s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu. Din urmă vin însă puternic forțele politice fidele Moscovei. Nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost prezenți la Chișinău, iar percepția generală este că nici nu au fost invitați la acest eveniment. Asta arată încă o dată cât de departe este România de a conta cu adevărat, în condițiile în care printre cei invitați s-a aflat premierul polonez, deși Polonia nu are legăturile speciale cu Republica Moldova pe care le are Bucureștiul. Profesorul Sergiu Mișcoiu are o explicație pentru această absență, cumva surprinzătoare și neplăcută, în egală măsură. „Sigur că ar fi fost bine ca România să fie cooptată în acest triunghi și să aibă o prezență mai susținută la Chișinău, dar probabil că se dorește ca lucrurile să se întâmple în mai multe valuri, adică să existe vizite care să se succeadă, nu toate deodată, tocmai pentru a păstra ritmul acest al actelor care demonstrează susținerea pentru guvernul pro-european de la Chișinău”, adaugă profesorul.

Jérémy Vercken de Vreuschmen, arhitect și urbanist, ne vorbește despre legătura sa cu cartierul Vatra Luminoasa din București

Prieteni, pornim o ediție Baricade cu destule scântei și nu ne vom încrâncena pe seama traficului sau a lucrărilor din București ci pe tema șpăgii (inspirați de cazul lui Dragoș Anastasiu). Cine e mai vinovat, cel care dă șpagă sau cel care o primește? Ești victimă sau parte din sistem? Vrem un stat cu reguli sau vrem o societate în care lucrurile să fie comode, în care fiecare să se descurce cum poate? Este România statul în care s-au întâlnit hoții cu proștii? E finalul episodului, dar nu și al discuției. Scrie verdictul în comentarii: Cătălin Striblea sau Radu Naum? Până la următoarea întâlnire, Radu are trei probleme noi, așteptăm rezolvările lor.   06:00 Victimă sau parte din sistem 12:00 Lupta anticorupție  15:40 Stat cu reguli slabe 21:10 Cel mai prost sistem de educație 30:40 Măsurile Bolojan 38:18 Scandalul profesori versus ministrul David 43:13 În loc de concluzie 46:32 Rezolvările testelor de logică din episodul trecut 55:38 Recomandare de lectură: Occidentul debusolat de Jean-Loup Bonnamy 56:48 Problemele ediției

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii. The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”. Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană: ”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990. El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”. Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”. Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției. Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”. Deutsche Welle punctează, la rândul său:   ”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi. Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa. La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență. Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor. Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat. Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.  

Trei echipe românești joacă astăzi la domiciliu în cupele europene. FCSB o întâlnește pe Arena Națională pe campioana din Kosovo, Drita, CFR se luptă la Cluj cu Braga, iar Universitatea o primește la Craiova pe Spartak Târnava din Slovacia. Bucureștenii și clujenii se luptă pentru a se califica în play off-ul Europa League, în timp ce oltenii își doresc să ajungă în playoff-ul Conference League. Tudor Furdui  prefațează cele trei partide

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. Bașcana a fost arestată. De ce a fost găsită vinovată ne amintește Valeria Vițu. Tot ea ne va face și un rezumat al reacțiilor venite de la Chișinău, dar și de la Moscova.   Ce înseamnă această condamnare? E un semnal clar că în Republica Moldova corupția electorală nu este tolerată, comentează la RFI Ștefan Bejan, istoric și analist politic, reprezentant al comunității Watchdog de la Chișinău. Pe cine mai vizează această condamnare aflăm din interviul realizat de colega mea Lina Grâu.   Viitorul nostru este legat de o piață comună între România și Republica Moldova, o piață integrată de la Nistru până la Tisa. Iată mesajul transmis de ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. Diplomatul vorbește în interviul Moldova Zoom și despre ce implicații ar avea o schimbare geopolitică la Chișinău.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Cum să învingem populismul ? Iată o întrebare care-i preocupă în cel mai înalt grad pe strategii și comentatorii politici din întreaga lume. Și iată că, pentru comentatorul ziarului britanic Financial Times, un exemplu de bună practică vine chiar din România. ”Insurgenții ating coarda sensibilă a electoratului din întreaga lume. Dar România a ripostat”. Iată titlul articolului aparținând comentatorului ziarului Financial Times, Alec Russell: Pe întreg continentul, partid după partid mainstream își pierd relevanța și încrederea, condamnate de propria lor automulțumire. Și nu este vorba doar despre Europa. Donald Trump este pe val. Din Chile până în Japonia, în moduri diferite, chemarea de sirenă a populismului atinge coarda sensibilă. Așadar, cum să răspundem? La nivel global, liberalii sunt deprimați. Dar pentru cei înclinați să-și piardă curajul, avem un răspuns: mergeți la București, capitala  retro-șic a României. Acolo puteți urma un curs de perfecționare despre cum să-i țineți la distanță pe populiști. Așadar, într-o regiune cu o istorie de naționalism profund și coaptă pentru exploatarea de către roboții ruși, nu a fost o surpriză faptul că populiștii au fost în cursa pentru alegerile din acest an - până când au dat peste un creier tăcut, cu o istorie în a face lucruri. Nicușor Dan, profesorul de matematică și fostul primar al Bucureștiului, care a fost ales președinte în mai, ezită când i se cere sfatul pentru colegii centriști. Dar el și performanța sa întruchipează o serie de lecții relevante pentru Sir Keir Starmer, prim-ministrul britanic aflat în impas, și pentru alți lideri dezorientați de valul populist. Prima este credibilitatea, pierdută în Marea Britanie după o serie de promisiuni neîndeplinite de-a lungul anilor. „În România, oamenii i-au susținut pe populiști pentru că nu au încredere în stat, în autorități”, spune Dan. „Văd corupție, nedreptate... Singurul scop este să recâștigem încrederea oamenilor.” Soluția sa este o veche realitate politică: îndepliniți sarcinile plictisitoare ale guvernării, iar alegătorii s-ar putea să vă țină minte pentru asta. Ca primar al Bucureștiului, s-a ocupat de dezvoltatorii imobiliari în numele oamenilor de rând și a supervizat o modernizare a sistemului de încălzire al orașului: obiective simple, dar neprețuite. Apoi, este tonul. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”, spune Dan. „Încerc să am dialog. Oamenii au simțit că nu sunt luați în considerare.” Președintele vorbește atât de încet încât trebuie să te străduiești să-l auzi, dar știe cum să-și apere poziția, ca în dezbaterea preelectorală în care a demolat promisiunile  nesustenabile ale adversarului său.   Și apoi, există utilizarea strategică a tăcerii. Așteaptă faimoasele 15-20 de secunde înainte de a răspunde la unele întrebări. A fi prea meticulos cu megafonul ar fi o greșeală: cei care stăpânesc media digitală, cum ar fi Trump și Farage, sunt cei care fac profit. Dar reflexivitatea sa este un contrast valoros cu zgomotul dușmanilor săi. România manifestă, de asemenea, lecții mai puțin edificatoare de democrație. JD Vance avea dreptate să critice intervenția instanțelor în interzicerea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, naționalistul favorit de atunci. Acest lucru a stat la baza unui articol pe care l-am scris în luna mai, sub titlul „Cum să nu combatem populismul: o lecție din România”, amintește autorul. Acum pot să-mi scriu propria replică. Luna de miere a lui Dan se va termina în curând. Dar lecțiile pe care le oferă în prezent rămân: faceți lucrurile să se întâmple, arătați respect, nu dansați pe muzica populiștilor și amintiți-vă de puterea tăcerii strategice.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Principala provocare pentru Republica Moldova este să nu deraieze de la parcurusul european, o spune la RFI omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. El explică într-un interviu pe larg ce impact a avut decizia României de a-i interzice accesul în țară lui Ion Ceban și explică și ce se ascunde în spatele arestării lui Vlad Plahotniuc în Grecia. Oligarhul a fost scos din priză, explică Ion Sturza. Ce înseamnă asta? Vă spunem în această ediție.   La Moldova Zoom vine astăzi cu vești proaspete și ministrul proiectelor europene de la București, Dragos Pîslaru. Este primul ministru din Cabinetul Bolojan care a ajuns la Chișinău. Vine la Moldova ZOOM pentru a ne spune în ce constă exact colaborarea cu autoritățile de la Chișinău pe chestiunea fondurilor europene. Moldova are o șansă istorica de a reduce decalajale, transmite ministrul Pîslaru.

De ce e nevoie în spațiul mediatic de o emisiune care să se concentreze exclusiv pe actualitatea din Republica Moldova? Care e publicul țintă? Răspund oamenii care vor contribui cu analize, interviuri și materiale din și despre Republica Moldova: Valeria Vițu, corespondenta RFI România la Chișinău, jurnalista Lina Grâu, cea care va realiza emisiunea din studioul de la București, de la Bălți vine cu reportaje jurnalistul Dumitru Pelin.  O vom avea alături și pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic într-o discuție în care vă vom spune de ce este nevoie de o astfel de emisiune dedicată exclusiv Republicii Moldova.

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

Suveraniștii au descins în localitatea suceveană Broșteni, afectată de inundații devastatoare, cu selfiuri și postări pe rețelele sociale. Dar cine îi ajută cu adevărat pe locuitorii afectați de fenomenele meteo extreme? Ei bine, tocmai instituțiile mult hulite de suveraniști: guvernul României și Uniunea Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că va activa mecanismul european RESTORE, în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț Aceasta va permite alocarea rapidă a milioane de euro din fonduri europene către zonele afectate. Anunțul vine după ce Guvernul de la București a alocat imediat sume de până la 30.000 de lei per familie și a dislocat efective substanțiale pentru intervenție și sprijin. În zonă au ajuns imediat  medici și pompieri, ambulanțe și elicoptere. Dar ce este mecanismul RESTORE? RESTORE permite statelor membre afectate de dezastre climatice să beneficieze de o rată de cofinanțare de 95% pentru măsurile de reconstrucție. Pot fi finanțate obiective cum ar fi repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și asistență materială de bază și sprijin social și medical, precum sprijinirea temporară a finanțării schemelor de șomaj tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dezastrelor. Măsura a fost convenită de Uniunea Europeană după dezastrele naturale din Europa Centrală, de Est și de Sud din 2024. Fenomenele extreme, cauzate de schimbările climatice, au generat pagube importante în 2024, în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia și Slovacia.  Astfel că instituțiile europene au vrut să se asigure că vor putea sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele climatice. Așadar, în conformitate cu regulile mecanismului RESTORE, pentru reconstrucția localității Broșteni, la fiecare 5 euro investiți de la București, Bruxelles-ul vine cu 95 de euro. Și nu trebuie să obosim să spunem aceste lucruri, în condițiile în care propaganda rusească a descins în localitatea grav afectată pentru a face ce știe mai bine: sumbinarea încrederii în autorități și în democrație, denigrarea democrației liberale și a Uniunii Europene. În acest noian de minciuni, un adevăr rămâne, după ce apa trece și oamenii încep să-și revină din șoc și să-și reface viețile și avutul. Și anume, că în timp ce suveraniștii vin cu selfiuri și cu propagandă, Europa vine cu bani reali și soluții concrete.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) - Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) - Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea)  Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani. Guvernele și legislaturile din ultimii șase ani, fie într-un mod mai serios, fie doar prin mimare, au încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale, prin eliminare, supraimpozitare sau alte prevederi, scrie Libertatea. Executivul Bolojan e ultimul care încearcă o asemenea reformă, singurul succes fiind însă pe vremea Cabientului Boc, care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pensiile speciale, greu de „ucis”. Un profesor constituțional explică de ce reforma justiției oscilează mereu între două extreme (Adevărul) Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum. „Nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate”, avertizează expertul. „CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției”, adaugă Bogdan Iancu. În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro. Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro. Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri. „Există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el”. Integral în ziar. Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) Inundațiile masive din județele Suceava și Neamț, în urma cărora trei persoane au murit, au fost provocate în primul rând de ploile abundente, dublate însă de scurgerile foarte rapide de pe versanți, favorizate de lipsa unor măsuri care să le împiedice, potrivit specialiștilor de la Apele Române. Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate. Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava. „La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan. Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu. Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc.   INVESTIGAȚIE. Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Premierul României a vorbit, ministrul Educației s-a pronunțat, iar partide din opoziție cer comisie parlamentară. Au fost multiple reacții după ce Snoop a prezentat mărturii ale femeilor care vorbesc despre abuzurile sexuale ale profesorului Marius Pieleanu, pe care acesta le neagă. Ce se întâmplă la SNSPA 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns. După dezvăluirile din cazul profesorului Alfred Bulai, SNSPA a cercetat și plângerile la adresa lui Marius Pieleanu. Pe 10 februarie, cazul s-a clasat. Hotărârea nu e publică la 5 luni după ce a fost luată. Mai multe pe HotNews.ro.

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București. Și în acest an, festivalul își extinde aria de expresie dincolo de muzică și dans, propunând un program amplu de expoziții, ateliere participative și discuții. Dezvoltam acest subiect într-o discuție cu invitata emisiunii RFI360, Silvia Terzian, directoarea Festivalului Strada Armenească. Pe scena Festivalului Strada Armenească vin din Republica Moldova Zdob și Zdub, trupa-fenomen care a dus rockul basarabean pe marile scene ale lumii, Surorile Osoianu, recunoscute pentru păstrarea și rafinamentul interpretării cântecului tradițional moldovenesc și Frate Gheorghe & mica orchestră, ce aduc laolaltă influențe tradiționale, poezie și improvizație. România este reprezentată de Fanfare Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute fanfare din lume, de Robin and the Backstabbers, emblemă a scenei alternative locale, de Corina Sîrghi & Taraf, cu un repertoriu de romanțe și tangouri urbane. Din Armenia sosesc muzicienii de la Gata Band, cu jazz-ul lor etnic vioi și dansant, și legendara trupă The Bambir, activă de peste patru decenii, cu un sunet ce reunește rock progresiv, folclor și lirism balcanic. Atmosfera va fi completată de o serie de DJ sets și intervenții live susținute de Miko Baghdasarian ft. Skior și invitații lor speciali din Armenia și Ligia Keșișian ft. Lucas Molina. TALKS – Istorii personale, vocații colective Sâmbătă, 2 august, de la ora 16:30, la Biblioteca Festivalului, deschidem o fereastră spre secolul XX printr-o conversație despre negustorii armeni din România – cei care, traversând exilul, au construit punți comerciale și afective între Anatolia și orașele românești. Discuția pornește de la volumul De la Kayseri la București. Cusut până la capăt, semnat de Andreea Barbu, și îi are ca invitați pe Monica Dudian, Maria Erzian și Paul Agopian, colecționar de povești armenești la negustorie.ro.  Duminică, 3 august, tot de la 16:30, vorbim despre prezent și viitor: „Roots Beyond Borders” este un talk despre ce înseamnă să fii tânăr și armean în diaspora. Invitații – Silva Sahakyan (Franța), Ruzanna Grigoryan (Letonia) și Manushak Danielyan (Germania) – fac parte din Diaspora Youth Ambassadors Program 2024–2025 și vorbesc despre identitate, conexiuni transnaționale și cum se păstrează viu un fir cultural într-o lume în continuă mișcare. Discuția este moderată de Hrant Jaghinyan, Diaspora Youth Ambassador din partea României. EXPOZIȚII – memorie și identitate Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea explora o serie de expoziții care documentează, reinterpretează și celebrează cultura armeană. „Armenii jazzului românesc” aduce în prim-plan o parte mai puțin cunoscută a contribuției artistice armenești în România: fotografii de Emilian Săvescu și imagini de arhivă surprind figuri precum Garbis și Capriel Dedeian, Harry Tavitian, dar și imagini cu Johnny Răducanu sau Corneliu Stroe – pionieri ai unei scene muzicale între tradiție și libertate. „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”, ilustrată de Maretta Aivazian, ne aduce povești despre curaj, viziune și schimbare ale unor femei din Armenia, diaspora și România. „Centenarul ARARAT” este o incursiune în istoria presei armenești din România, o arhivă de memorie culturală marcată de figuri precum Vartan Mestugean și Arșag Bogdan Căuș, părinții spirituali ai publicației care a dat nume unei epoci editoriale. Expoziția de colaje curatoriată de Bucharest Collage Collective aduce în grădină viziuni fragmentate și poetice semnate de Alexandra Grigore, Beatrice Arzoiu, Cristina Gârleșteanu, Oana Iordăchescu și alți artiști care explorează tensiunile dintre imagine, text și memorie. Sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 16:00, cei mici se vor bucura de Basme armenești însuflețite de BCR – un spectacol-lectură cu păpuși inspirat din volumul Basme armenești de la Moș Suren, scris de Suren Muradyan și tradus în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan. Spectacolul este susținut de trei tineri actori-păpușari – Radu Stăncescu, Florentina Bălan și Luca Horia Drăghici. ATELIERE – Culoare și meșteșug, zi de zi în Grădina Botanică Sâmbătă și duminică 12:00–14:00 | Atelier de pictat rodii cu Doriana Habian. Participanții sunt invitați să picteze, pe carton pânzat, rodii în miniatură – simbol al abundenței, vieții și frumuseții ascunse în cultura armeană. Atelier potrivit pentru toate vârstele. Sâmbătă și duminică 12:00–20:00 | Atelier Pressed Flowers. Compoziții florale presate pe hârtie, atelier potrivit pentru toate vârstele. 13:00–18:00 | Activități pentru copii. Desfășurate continuu, vineri între 17:00 și 20:00, sâmbătă și duminică 13:00–18:00: Nisip Creativ – desen pe planșe preimprimate cu 16 nuanțe colorate; Ch'Artist – pictură pe figurine ceramice (case, animale, flori); Slime Party cu CONI – experimente de chimie distractivă, urmate de realizarea propriului slime Sâmbătă și duminică 14:00–16:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria I. Atelier de decorat accesorii  –  În timpul acestui atelier, participanții vor decora cu flori accesorii armenești de purtat pe cap.  Atelier de Ceramică –obiecte din ceramică pictate cu ornamente din miniaturi armenești. Sâmbătă și duminică 15:00–18:00 | Atelier de colaj – Bucharest Collage Collective. Atelier de colaj analog, deschis tuturor, condus de artiștii colectivului din București. Sâmbătă și duminică 16:00–16:30 | Atelier de dansuri armenești. Workshop de dansuri tradiționale armenești, coordonat de ansamblul Vardavar. Sâmbătă și duminică 16:00–18:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria II. O nouă serie a atelierelor de decorat accesorii și pictat ceramică. Call to action: Strada Armenească e mai mult decât un festival. Este locul unde ne regăsim în sunet, în culoare, în gesturi simple care apropie oameni și culturi. Din 2013, accesul a fost mereu gratuit – pentru ca oricine să se poată bucura de muzică, meșteșug, povești și apartenență. Tot ce vezi aici se construiește cu grijă, cu respect față de artiști și colaboratori, dar și cu efort constant. Dacă Strada îți aduce bucurie, ajută-ne să o păstrăm vie. Donează atât cât poți, atât cât simți. Fiecare gest contează.  https://www.stradaarmeneasca.ro/sustine  Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității. 

Ceaușescu înapoi? Așa începe Baricada din această seară, cu un studiu care spune că românii ar vrea un lider autoritar. Radu Naum zice că nu e chiar o idee rea, ba chiar că noi l-am creat pe Ceaușescu. Cătălin Striblea sare imediat în baricadă și spune că e o mare capcană. Până la dezbaterea grea, ne lovim, la propriu, de gropile din București, de semnele de circulație care lipsesc, dar și de amenzile pe care le poți lua dacă nu ești atent.

Artistul Valerius Borcoș, prin proiectul său muzical „K not K”, a susținut un concert la Cernăuți în cadrul turneului „Bridges of Sound”, proiect care îmbină muzica cu un profund mesaj de conexiune și rezistență culturală. O oprire într-un turneu ce a pornit la Chișinău, a trecut apoi prin 9 orașe din Ucraina. Într-o perioadă în care Ucraina luptă nu doar pentru libertate, ci și pentru păstrarea identității sale culturale, „Bridges of Sound” a reprezentat o formă de rezistență artistică. „Muzica nu cunoaște granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă”, spune Valerius Borcoș, artist roman, muzician autodidact, licențiat în Științele Comunicării, Valerius a co-fondat duetul electronic Karpov not Kasparov în 2011. „Într-un moment în care Ucraina se confruntă cu încercări brutale de izolare, demoralizare și reducere la tăcere a propriului popor, considerăm esențial să păstrăm vie și prezentă legătura culturală. Muzica nu se oprește la granițe — și nici legăturile dintre oameni nu ar trebui să o facă. Acest turneu este o mică punte între comunități, o modalitate de a ne reaminti unii altora că firul cultural rămâne neîntrerupt, chiar și în cele mai întunecate vremuri”, afirmă Valerius. K not K este un duo artistic autogestionat, independent, cu gândire liberă, format din compozitorul, claviaturistul, vocalistul Valerius Borcos și bateristul Eduard Gabia (coregraf, artist conceptual, actor, designer de sunet).  Din 2014, trupa a început să concerteze internațional, susținând până în prezent aproximativ 300 de spectacole în festivaluri, centre culturale, muzee sau spații underground din aproape toate țările europene. Proiectul „Bridges of Sound” a venit firesc pentru K/not/K, din dorința de a explora teritorii și a colabora cu artiști și la est de România.  "Ucraina este mai mult decât o ambiție personală, geografică sau artistică, din narcisism artistic, nu este cazul. Am intrat în contact, încă de la început cu realitățile de acolo imediat după ce a izbucnit războiul. Am fost printre cei numeroși din România, care au găzduit refugiații care veneau la noi în 2022, și am cunoscut astfel niște familii din Ucraina. Am fost impresionat de cazurile lor. Nu au rămas în România, dar am ținut legătura, am continuat să ne scriem. A fost un prim contact care m-a impresionat, iar apoi a fost acest proiect Ukrainian Music Lab, care o să se întâmple și în toamnă la București, practic vin artiști din Ucraina să cânte în România, este ca un festival. Anul trecut am participat și eu și, la fel, am vorbit cu diverși artiști, am fost impresionat că cei care trebuiau să fie headlineri, fiind mobilizați în armată, nu au mai putut să părăsească Ucraina. Cei care totuși au reușit să vină mi-au spus că, atunci când se întâmplă, în rarele ocazii, să fie vizitați de artiști din afara Ucrainei, ei se bucura foarte mult, e ca și cum ar ieși puțin din izolarea la care au fost condamnați prin acest război. Și da, dacă cei din Ucraina nu au putut să vina să cânte în România, atunci merg eu la ei și vedem ce se întâmplă.", spune Valerius Borcoș în emisiunea RFI360. 

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) - Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) - Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) PSD, rupt între Stănescu și Grindeanu pe tema ieșirii de la guvernare (SpotMedia) De două zile liderii PSD transmit mesaje contradictorii, arătând că la nivelul partidului dezorientarea e mare, odată cu declanșarea unor reforme instituționale.  Social-democrații au fost de acord cu creșterea taxelor, dar când a venit vorba de reduceri de posturi în administrația centrală și locală, mai puțini bani pentru primari și mai puține privilegii pentru rețelele de partid din instituții, discursul s-a schimbat, iar unii lideri cer ieșirea de la guvernare. Cine și-ar fi imaginat în urmă cu un an, când PSD, aliniat în spatele lui Marcel Ciolacu, se pregătea să recâștige Palatul Cotroceni după aproape un sfert de secol și să controleze încă o lungă perioadă România, că marele partid va ajunge să fie prins, fără scăpare, între forța politică a unui președinte surpriză și cea a unui prim-ministru de coșmar din perspectiva elitelor bugetare. Conform mai multor surse, social-democrații sunt dezorientați, speriați de pierderea susținerii publice și fără soluții. În acest tumult al schimbărilor declanșate de premierul Ilie Bolojan, în PSD s-au conturat două tabere, una condusă de Paul Stănescu și cealaltă de Sorin Grindeanu. Primul, care deține și poziția de secretar-general al partidului, a cerut public ieșirea de la guvernare. Bogatul și influentul baron local se gândește că din Parlament PSD, folosind AUR, ar putea cenzura acțiunile Guvernului, blocând reformarea instituțiilor publice. Dar Paul Stănescu uită faptul că situația de astăzi e diferită de cea 2007, atunci când PSD a susținut guvernul minoritar al lui Călin Popescu Tăriceanu, fără să fie formal la guvernare. În acea perioadă, social-democrații erau Puterea și Opoziția în acelaşi timp, se aflau într-o alianță informală cu liberalii aflați la guvernare, alianță care i se opunea lui Traian Băsescu, președintele de atunci. Astăzi, în cazul unei ieșiri a PSD de la guvernare, nimeni din partid n-ar putea garanta că fără accesul la resurse bugetare, fără controlul unor ministere și instituții, partidul ar putea să-și revină. Citiți mai mult pe pagina SpotMedia. ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE (G4Media) Noul context strategic european, care aduce finanțări fără precedent pentru industria de armament și muniție, tensiunile din NATO generate de președintele SUA, Donald Trump, și nu în ultimul rând războiul din Ucraina regăsesc industria românească de apărare în amorțire: subfinanțată, lipsită de tehnologie, de contracte internaționale și cu un management infliltrat politic. Pe de altă parte, fabricile de tradiție au încă personal calificat și mulți oameni capabili de inovație, o resursă prea puțin folosită. În plus, se anunță o serie de colaborări internaționale și proiecte noi de dezvoltare a unor facilități de producție.Analiza pe larg pe pagina G4Media. Stafia regimului comunist încă îi bântuie pe români. Pericolele (re)evaluării regimului condus de Ceaușescu: „Și cuvintele pot deveni gloanțe” (Libertatea) Ultimul sondaj INSCOP a arătat că tendința românilor e de a reevalua tot mai mult regimul comunist și pe Nicolae Ceașescu, cifrele fiind îngrijorătoare, după cum arată mai mulți specialiști, care au și dezbătut rezultatele studiului. Câteva dintre reperele sondajului arată că o parte a respondenților sunt nostalgici după o perioadă neagră a țării noastre, în timp ce aproximativ jumătate dintre tinerii chestionați mai degrabă văd cu ochi buni pe fostul dictator și practici condamnate oficial de instituțiile statului, România având un raport de condamnare a regimului comunist. 48,4% dintre cei chestionați consideră că se trăia mai bine înainte de 1989, 65,1% că era mai puțină corupție, iar 66,2% că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 85,1% că mâncarea era mai sănătoasă, cu toate că 80,9% recunosc că era mai puțină libertate și 59,2% că regimul e responsabil de abuzuri și crime. Amănunte în Libertatea. Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri (Panorama) România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea. Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac, scrie Panorama. Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș. Deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului. 80 mil. € /an este contribuția UNTOLD la economia Clujului, potrivit organizatorilor. „Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș”, afirmă Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.

Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) - Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” (HotNews) - Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) - Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) - România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama)  Bine ați revenit în comunism! Cum a ajuns Ceaușescu personajul pozitiv al poveștii noastre? (Republica) Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară și numai 24% dintre ei cred că Ceaușescu a fost un lider rău.  E greu să citești informația asta și să mergi mai departe ca și cum nimic special nu s-ar fi întâmplat. E greu pentru că aceste două treimi din societatea românească înseamnă enorm. Ne-am trezit, la aproape patru decenii de la Revoluție, în situația în care ajungem să ne raportăm la un dictator care ne-a chinuit părinții și bunicii ca la un lider bun de țară. Deci, practic, cel care trimitea Securitatea să te bată dacă aveai câteva inele de aur în casă sau dacă spuneai ceva frumos despre Occident a fost, din punctul de vedere al foarte multor români, un lider bun de țară. E halucinant. Războiul informațional fix din etapa asta a început: cultivarea nostalgiei pentru trecutul comunist. Un Ceaușescu tolerabil sau chiar agreabil e un loc perfect pentru debutul unor manipulări mai complexe, mai sofisticate. Când un dictator devine suportabil pentru populație, atunci populația aceea începe să aibă propriile probleme morale. Integral, în Republica. Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) Cu un PSD dispus să meargă pe calea naționalismului, așa cum a anunțat președintele partidului Sorin Grindeanu, un AUR ajuns la 40 de procente și multiple planuri de dezinformare și manipulare extremistă atât în online, cât și în offline, cu rețeta folosită și pentru a crea fenomenul Călin Georgescu, președintele a avut ca prioritate de început de mandat nuanțarea legionarismului și fascismului, pentru a nu ostiliza unul din cele două grupuri sociale pe care Nicușor Dan le consideră dominante. Unul dintre aceste grupuri a devenit masă de manevră pentru forțe distructive, toxice, de tipul celor care pun în scenă nu doar campanii de manipulare și isterie colectivă în social media, dar și acte de violență și anarhie în offline, cum a fost gestul de a bloca o autostradă, duminică. E un serios semnal de alarmă, pentru punerea în scenă a unui fals război civil, o strategie pe care Rusia o poate folosi la București, după cum a avertizat recent istoricul Cosmin Popa. Continuarea, pe pagina SpotMedia. INTERVIU VIDEO Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” / Riscurile la schimbările anunțate de Bolojan (HotNews) „Joburile la stat sunt singura sursă de venit, de influență și putere a partidelor. Altceva nu au”, afirmă George Butunoiu, unul dintre cei mai vechi headhunteri din România, specializat și în recrutări pentru instituții publice, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews. El afirmă că schimbările anunțate de Bolojan nu pot fi făcute fără să fie modificate și „câteva legi sau câteva zeci de legi”. Oferă și exemple concrete, inclusiv de bonusuri de sute de mii de euro. „Singura rațiune a existenței partidelor politice sunt joburile de la stat”, mai spune el. George Butunoiu vorbește, la podcastul HotSpot, despre modalitățile în care partidele controlează numirile la companiile de stat: criterii scrise cu dedicație, selecții trucate, contracte favorabile exclusiv celui angajat.  ANALIZĂ Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) Pachetul de reformă al administrației publice locale, care va fi gata până la finalul lunii iulie, anunță și o măsură prin care cei care nu și-au plătit datoriile la stat să nu își poată recupera permisul de conducere. Mai mult, Executivul vrea să introducă măsura suspendării permisului auto în cazul neachitării amenzilor. Pe scurt, experții chestionați de Adevărul punctează că măsura nu ar avea șanse de trecere de Curtea Constituțională. Explicație e simplă, spun aceștia: dreptul de a conduce nu poate fi îngrădit dintr-un alt motiv față de cele prevăzute în legislație. Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) Creşterea TVA de la 9% la 21% pentru apartamentele de sub 120.000 de euro şi de la 19 la 21% pentru restul scumpeşte imobilele, dar costul total ar putea fi ţinut în frâu de bănci. O analiză com­parativă realizată de un specialist în creditare arată că, pentru ca impactul noii cote de TVA să fie complet ab­sor­bit în condiţiile unui credit ipo­tecar standard, DAE (Dobânda Anuală Efectivă) ar trebui să scadă cu aproximativ un punct procentual, potrivit consultanţilor imobiliari, scrie Ziarul Financiar. România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama)  Panorama a stat de vorbă cu specialiști, antropologi și profesori pentru a găsi un răspuns iar singura soluție care mai poate salva Cenușăreasa sistemului educațional românesc pare să fie învățământul profesional dual, care începe timid să fie prezent în opțiunile elevilor de gimnaziu.  Conform calendarului admiterii la liceu 2025, mâine se publică lista liceelor la care au fost repartizați elevii. Cu un an în urmă, sub 15% dintre absolvenții de gimnaziu au mers în învățământul profesional. Pentru mulți dintre ei nu a fost o alegere, ci pur și simplu n-au avut de ales. Iar asta atrage – încă – multă stigmă în România.   În opinia antropologului Bogdan Iancu, lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al SNSPA, rușinea de a fi „la profesională” e dată de o combinație între prestigiul social scăzut, dublat de devalorizarea muncii în sectorul industrial și artizanal.

Primarul Buzăului salută măsurile din al doilea pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Constantin Toma (PSD) spune într-un interviu la RFI că aceste măsuri ”trebuiau luate”. Primarul comentează pe de altă parte eliminarea unor segmente din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”Un dezastru”. Constantin Toma, despre măsurile din al doilea pachet fiscal: ”Trebuiau luate aceste măsuri. Legat de Poliția Locală, în noiembrie facem nouă ani de când ne judecăm să disponibilizăm 323 de polițiști locali, care erau în plus față de organigramă, constatare făcută de Curtea de Conturi a României. Restul măsurilor sunt măsuri care trebuiau luate mai demult”. Despre justiție: ”Ce să vă spun, am prins o doamnă polițist local, nu eu, vă dați seama, tot colegii din Poliția Locală, era beată moartă la ora zece și mă aștept, că ne-a dat în judecată acum, că a spus că era un pic bolnavă, să fie reangajată, pentru că de obicei așa se întâmplă, îi dai afară și pe urmă justiția îi angajează din nou”. Despre eliminarea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”.

Despre filmul ”Vocile Bărăganului”, care vorbește despre deportările din anul 1951, discutăm azi cu doamna Claudia Florentina Dobre, istoric și cercetător în cadrul Institutului Național de Istorie Nicolae Iorga din București.

După venirea la conducere în 1965, Nicolae Ceaușescu a formulat și promovat o politică externă aparent independentă față de Uniunea Sovietică, dar profund marcată de naționalism, propagandă și interese de consolidare a puterii personale. În acest episod dedicat politicii externe, aflăm cum îi alegea Nicolae Ceaușescu pe oamenii din anturajul său și cum a profitat de dezastrul cutremurului din 1977, dar și ce a însemnat de fapt detașarea de politica sovietică. Aflăm cum și de ce a încercat Gorbaciov să se apropie mai mult de Ceaușescu și cum voia Moscova să îl pună pe Ion Iliescu la conducerea statului român. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa. 02:59 Unde ne-a prins comunismul în 1947 06:21 Comunismul românesc 100% 14.50 Norocul celui mai mic 21:18 Înscăunare cu martori influenți 25:18 Primăvara de la Praga și liniștea de la București 35:33 Comandantul suprem și șeful șefilor 41:00 Toți oamenii președintelui 48:00 1977, anul care cutremură România 56:00 Nixon, my friend! 59:50 Transparența lui Gorbaciov 1:05:50 Planurile pentru Iliescu

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță într-un interviu la RFI că a reușit să salveze o parte din programul Rabla. Reprezentanta USR spune de asemenea că vrea să schimbe complet paradigma Romsilva. Ea mai declară că amenzile pentru persoanele care hrănesc urși vor fi majorate drastic. Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: ”Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București”. Despre programul Rabla: ”În acest an, este imposibil să regândești de la zero proiecte, programe, dar vă dau o informație cumva în premieră: am reușit să salvăm parte din programul Rabla, vorbim de 200 de milioane de lei, pentru persoane fizice. Vom avea acest program anul acesta”. Despre urși: ”Trebuie crescute amenzile drastic și trebuie aplicate amenzile. Chiar zilele acestea avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem de creștere drastică a amenzilor și de prevedere exactă în lege, hrănirea animalelor, pentru că astăzi, îmi ziceau Jandarmeria, reprezentanții Gărzii Forestiere, ei dau amenzi pentru că se opresc mașinile pe zona cu bandă dublă, nu pentru că le-ar da hrană urșilor, pentru că pentru asta nu există încă legislație expresă”.

Într-o fotografie ilustrând un scaun gol, alături de fraza "Fără voi, aici va fi un spațiu gol", Teatrul Nou a făcut într-o postare online apel la public să vină la spectacole: "Trăim vremuri din ce în ce mai grele. Știm că sunteți speriați și pare că primează doar supraviețuirea — mâncare, chirie, utilități. Dar nu uitați: un popor fără cultură este un popor mort, un popor de sclavi. Vă rugăm, veniți la teatru!". Astăzi, o discuție cu fondatorul Teatrului Nou, Cristian Ioniță. Cristian Ioniță a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie, în anul 2017. A jucat până acum în peste 30 de spectacole diferite în teatrele din București și a regizat două spectacole. Cristian Ioniță a fondat un teatru. I-a spus, Teatrul Nou. În septembrie Teatrul Nou împlinește 7 ani de existență. Septembrie nu e departe, dar ritmul în care trăim face ca fiecare zi să vina cu tot felul de provocări, gata să ne deturneze din drumul firesc. Teatrul Nou este o inițiativă teatrală independentă, formată exclusiv din artiști tineri, o inițiativă a Asociației Art Degeaba. Teatrul Nou vine cu o premieră. Pe 29 iulie și 1 august la Teatrul Nou din București, Iulia Alexandra Neacșu montează unul dintre cele mai tulburătoare, puternice și înfricoșător de actuale texte ale dramaturgiei universale – Caligula de Albert Camus. Într-un interviu despre acest nou spectacol, regizoarea Iulia Neacșu spune astfel: "Caligula nu e doar un spectacol despre putere și moarte, ci despre sens. Despre cum trăim atunci când simțim că viața nu mai are sens. Mesajul e simplu și dureros: puterea fără umanitate distruge tot ce atinge.E o radiografie a lumii în care trăim. O lume în care pierderea, frica și singurătatea nasc monștri."

Dubla campioană europeană de junioare la 100 m spate, Daria Silișteanu se gândește deja la Mondialele care vor avea loc la Otopeni peste o lună. Performanța Dariei este cu atât mai mult de apreciat cu cât ea vine după o perioadă în care înotătoarea de la Dinamo a suferit recent o operație de peritonită. Povestea marii speranțe a natației românești este spusă de Tudor Furdui. Daria Silișteanu, s-a născut acum 16 ani la Fălticeni și este una dintre marile speranțe ale natației românești. Primul său rezultat notabil l-a obținut la vârsta de 13 ani când a devenit campioană națională la juniori în proba de 200 metri spate, doborând un record care fusese stabilit tocmai în 1985. Evoluția sa a fost rapidă. Un an mai târziu, deși avea doar 14 ani, Daria și-a trecut în cont și primul record național la senioare la 50 metri spate, un record deținut de campioana olimpică Diana Mocanu încă din 2003. Pe plan internațional, Daria a luat primul său titlu continental la Campionatele europene de junioare în 2024 la Vilnius și a recidivat anul acesta la Șamorin, în același bazin în care David Popovici a cucerit 2 medalii de aur la 100m și 200m liber la U23. La competiția din Slovacia, românca a luat aur la 100 de metri spate și bronz la 50 m spate, întorcând-se foarte mândră acasă. Daria s-a operat acum 8 luni de peritonită Performanța Dariei este absolut excepțională ținând cont că imediat după medalia obținută anul trecut la Vilnius, înotătoarea a trecut printr-o mare cumpănă toamna trecută. A început să sufere de o boală de natură infecțioasă a membranei care acoperă peretele abdominal și a fost obligată să se opereze. „Cel mai greu moment pe care l-am depășit a fost după operație. Am avut o operație de peritonită. Mi-a fost foarte greu să mă refac și am crezut că nu o să mai pot ajunge în vârf”, spune ea.  „Mi-a fost frică că nu voi mai putea fi eu cea dinainte, adică să fiu la fel de bună. A fost un sentiment foarte ciudat. Acum sunt foarte bine. Am fost la psiholog, am vorbit cu domnul psiholog și sunt bine. Te ajută foarte mult să vorbești cu cineva”. Daria și-a recăpătat rapid încrederea în forțele sale, a obținut cele două medalii la Șamorin iar acum se gândește la Mondialele care vor avea loc la Otopeni, în luna august. Știe deja ce își dorește de la competiția de peste o lună. „Visez la o calificare în finală la Mondialele de juniori. Pentru că au loc în România și pentru că e primul meu Campionat Mondial și vreau să văd cum mă descurc. Dar pentru că e în România, pentru mine e bucuria mai mare”, mărturisește Daria. Ea va avea alături în tribunele de la Otopeni rudele și prietenii dar este superstițioasă și nu îi va căuta cu privirea pe fanii săi înaintea concursului. „Eu i-am anunțat că o să concurez la Mondial și au zis că cei care pot ajunge o să vină și o să mă susțină din tribună. Nu mă uit niciodată la ei, pentru că îmi dau emoții mai mari. Știu că sunt acolo și că se uită la mine, dar îmi dau emoții mai mari dacă mă mai uit și eu la ei”. Va avea 19 ani la Jocurile de la Los Angeles Marea dorință a Dariei este să ajungă campioană olimpică. Ea va avea 19 ani la los Angeles, exact vârsta pe care a avut-o David Popovici anul trecut cand a devenit campion olimpic la Jocurile de la Paris. De altfel exemplu lui David o ajută și pe Daria: „Visul meu, ca al oricărui sportiv, cred, e să ajung campion olimpic. Ajută destul de mult exemplul lui David. Pentru că îți dai seama că dacă cineva a putut, nu e imposibil și poți și tu” Daria este legitimată la Dinamo și a plecat de acasă de mică de la Fălticeni la București pentru a deveni celebră. Inotătoarea are o soră mai mică decât ea cu cinci ani. Și aceasta s-a mutat în Capitală pentru a face înot de performanță. Daria a spus că nu s-a certat niciodată cu surioara ei. „Nu am avut problema asta să ne batem pe păpuși niciodată. Eu am fost genul de fată care se juca cu mașinuțe. Nu am avut eu problema cu păpușile. Dar ea a fost tot timpul înțelegătoare cu mine și ne-am înțeles bine”. Pe cât de serioasă este la antrenamente și la concursuri, pe atât de cu capul în nori era în trecut în afara bazinului. Tocmai de aceea, antrenorii i-au pus și o poreclă la care răspunde și acum. „De când eram mică, antrenorii îmi ziceau Vâjuca, că eram foarte zăpăcită și îmi uitam lucrurile pe la bazin, le găseam a doua zi și îmi ziceau Vâjuca și așa am rămas. Îmi mai spun așa și acum, când mă mai văd cu capul în nori” – Daria Silișteanu, campioană europeană de junioare.  

"DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare" este un demers de revitalizare rurală programat să se întâmple în localitatea Dragu din jud. Sălaj. Proiectul are ca scop cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului imobil al localității, prin organizarea unei Școli Internaționale de Vară cu ateliere de arheologie, conservare și inventariere digitală. Dezvoltăm subiectul cu invitata emisiunii RFI360, Anca Majaru, dr. arhitect - manager proiect DRAGU (ARCHÉ). Asociația ARCHÉ anunță debutul proiectului DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare, o școală de vară internațională dedicată formării noii generații de specialiști, care propune o abordare transdisciplinară și participativă în salvarea și reactivarea patrimoniului cultural. Programul se va desfășura în principal în comuna Dragu din județul Sălaj și va reuni douăzeci de tineri din România și din comunitatea internațională. Participanții vor fi implicați atât în ateliere de arheologie, cât și în activități de conservare, gestiune a patrimoniului, cercetare și inventariere digitală, desfășurate în jurul castelului Wesselényi-Bethlen (1628), monument istoric de clasă A, și al morii cu valțuri, ambele aproape complet nevalorificate turistic, economic și comunitar. Pe parcursul celor două săptămâni, între 18 și 30 august, școala de vară propune, pe lângă aceste ateliere, vizite în alte localități cu patrimoniu valoros: Alba Iulia, Biertan și Sighișoara. Această cercetare de teren este menită nu doar să trezească interesul viitorilor profesioniști în domeniile arheologie și conservarea patrimoniului cultural din România și din străinătate, ci și să le ofere ocazia de a explora modul în care au fost încurajate comunitățile din aceste localități să se implice în protejarea, gestionarea și promovarea patrimoniului ca resursă culturală și comunitară. Totodată, în contextul școlii de vară vor fi organizate și două conferințe de specialitate la Dragu, facilitând dialogul dintre experți și cetățeni, sprijinind cu atât mai mult implicarea locală și subliniind uriașa importanță culturală și potențialul economic pe care îl au monumentele istorice. Tot cu gândul la implicarea comunității locale în eforturile de conservare, proiectul DRAGU include și o serie de evenimente de activare culturală, urmărind atât sustenabilitatea inițiativei, cât și integrarea sa în oferta culturală locală. De la momente de reenactment istoric, la o „discotecă pe casete”, programul include activități variate, menite să atragă un public cât mai larg. Astfel, organizatorii își doresc să împletească informațiile de specialitate oferite prin tururi ghidate cu intrare liberă la principalele obiective de patrimoniu local (castelul, moara, biserica de lemn, pivnițele grofului), cu povestirile locale, trăite, depănate în șezători cu localnicii, deschizând o perspectivă umană și personală asupra istoriei comunei și a monumentelor sale. În același spirit al autenticității, vor avea loc ateliere de meșteșuguri, precum și un atelier gastronomic cu ingrediente locale și rețete istorice culese din bătrâni. De altfel, importanța hranei conectate cu contextul natural și cultural local va fi explorată și printr-un atelier de identificare a ciupercilor și prin discuții publice pe tema ingredientelor culese din flora spontană, sub titlul „Din sălbăticie în farfurie”. Subliniind corespondențele dintre culturi va fi organizat un moment muzical sărbătorind cântecele din folclorul Țării Silvaniei, precum și cele ale locurilor din care vor veni și ceilalți participanți. Nu în ultimul rând, proiecțiile de fotografii și filme realizate pe parcursul școlii de vară vor constitui o parte esențială a proiectului, devenind parte a unei expoziții itinerante care va putea fi vizitată la Dragu, Zalău, Cluj-Napoca, București și în cel puțin două alte locații internaționale. Expoziția valorifică rezultatele școlii de vară, punându-le însă într-un cadru istoric mai larg, integrând documente de arhivă, precum și scanări georadar și LiDAR, modele 3D și experiențe VR. Asociația ARCHÉ este o organizație dedicată cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural. Scopul său principal este de a sprijini și de a încuraja interesul față de patrimoniu, punând accent pe înțelegerea importanței sale sociale și a valorilor specifice. Încă de la înființare, ARCHÉ a avut în vedere facilitarea dialogului între specialiști din diverse domenii implicați în protejarea monumentelor istorice, precum și între acești specialiști și publicul larg.

În cel mai recent episod BT Talks, invitata gazdei noastre, Andi Moisescu, este Ionela Costică, prorector al Academiei de Studii Economice din București, care aduce în discuție un subiect esențial pentru viitorul educației și al pieței muncii: diploma nu mai este un garant al succesului profesional. Ceea ce contează cu adevărat sunt competențele reale pe care le dobândești. Un alt punct esențial este legătura dintre universități și angajatori. ASE a organizat târguri de joburi chiar și pentru studenții din anul I, tocmai pentru a-i expune devreme la cerințele reale ale pieței. Ionela Costică subliniază că educația nu poate funcționa în izolare, ci este nevoie de o colaborare constantă cu mediul de afaceri pentru a înțelege ce competențe sunt cu adevărat relevante. Discuția atinge și relația dintre profesori și studenți. Respectul, spune Ionela Costică, nu se impune, ci se câștigă. Educația modernă trebuie să fie un parteneriat bazat pe încredere, comunicare și obiective comune.   Made with ❤️ by BT

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) - Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) - Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – dezbătută şi supusă votului, luni, în plenul comun al Parlamentului (G4Media) Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului şi intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” va fi dezbătută şi supusă votului luni, de la ora 15:00, în plenul Parlamentului. Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, în fața unei săli aproape goale. Parlamentarii partidelor din coaliţia de guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, vor asigura cvorumul la şedinţă, dar nu vor vota. Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură este nevoie de 233 de voturi pentru. Votul va fi secret cu bile. Dacă moţiunea de cenzură va primi votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă aceasta nu va fi adoptată, atunci proiectul pe care Executivul şi-a asumat răspunderea este adoptat. Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) Congresul PNL nu a fost doar o competiție în care s-a ales conducerea liberală, în urma unor lupte și negocieri dure, dar și loc de socializare și discuții privind teme importante pentru orice membru de vază: cum se împart funcțiile pe vreme de austeritate și cu încă un partid în coaliție. După patru ani de pauză electorală internă, pentru că alegerea lui Nicolae Ciucă la Congresul din 2022 numai competiție nu a fost, liberalii și-au înnoit garda, într-un cadru mai puțin tensionat față de aprilie 2021, dar unde au existat în continuare orgolii. Iar lupta cea mare a fost pentru funcțiile de prim-vicepreședinte. Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, a purtat discuții om la om și i-a chemat la poze pe toți cei pe care îi întâlnea. La rândul său, campanie până pe ultima sută de metri a făcut și Adrian Veștea (șeful CJ Brașov și secretar general interimar). Acesta a mers să poate discuții om la om, iar în sala unde a fost ținut Congresul pe toate scaunele puteau fi găsiți fluturași cu candidatura aceasta. În ceea ce privește ceilalți candidați, oarecum surprinzătoare a fost o ostilitate destul de mare la o parte din delegații din sud, fie că erau din filiale din București, fie din județe. Veniți ca invitați au fost Nicușor Dan (președintele României), Igor Grosu (președintele Parlamentului Rep. Moldova), Ionuț Moșteanu (prezentat eronat ca lider al parlamentarilor USR, deși acum e ministru al Apărării, iar în trecut a fost șef doar la Cameră), dar și Csoma Botond (liderul deputaților UDMR), precum și Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților. Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi – un document strategic care propune, printre altele, delimitarea, în București, a unor zone cu emisii reduse (cunoscute în engleză ca Low Emission Zones sau LEZ), În aceste zone, accesul vehiculelor vechi și poluante ar urma să fie restricționat, cu scopul de a reduce nivelul de poluare din oraș. Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi este scris de o echipă de experți internaționali, selectați și coordonați de BERD. Documentul e gata încă din 2023, dar n-a fost încă adoptat, din cauză că era nevoie să parcurgă un traseu birocratic. Acum a ajuns în etapa finală. Alte capitale europene au adoptat astfel de măsuri în urmă cu zeci de ani. A avut și Bucureștiul  o tentativă în 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Dar până la urmă, de teamă să-și piară capitalul politic, Firea a făcut pasul înapoi. Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat, duminică, după apariția unor imagini video în care un grup de participanți la festivalul „Beach, please!” a scandat „Ceaușescu! Ceaușescu!” la vederea lui Selly (Andrei Șelaru), organizatorul festivalului. „A fost o glumă” ar putea explica tinerii, nicidecum un act de omagiere a fostului dictator comunist, știut fiind faptul că Selly este poreclit „dictatorul”, explicația lui fiind aceea că a primit această poreclă pentru eficiența cu care organizează lucrurile. Realitatea este însă aceea că societatea românească se confruntă cu un val de nostalgii totalitare, iar pe acest teren mișcările de destabilizare sunt ușor de implementat.

Cu un antrenor nou, Adi Vasile, pe bancă și fără Cristina Neagu pe teren. Așa atacă CSM București viitorul sezon. Tigroaicele vor să cucerească din nou titlul în Liga Florilor și să depășească ghinionul din Liga Campionilor pentru a accede din nou, după o pauză de 7 ani, în Final Four. Un reportaj de Tudor Furdui.

Asociația Parcul Natural Văcărești a anunțat recent că-și schimbă numele în Asociația Parcul Natural București. O schimbare după zece ani de activitate intensă în zona de protecție și conservare a mediului. Invitat la Planeta Verde este directorul organizației, Dan Bărbulescu. De ce a decis Asociația Parcul Natural Văcărești să devină Asociația Parcul Natural București? Dan Bărbulescu: ”Am pornit de la natură în oraș. Acum zece ani, încercam să convingem și cetățenii și autoritățile că în București există natură, există biodiversitate și asta face bine oamenilor, astfel că trebuie protejată, trebuie conservată. După zece ani de activitate, după zece ani de bilanț pozitiv și surprinzător pentru mine, câteodată, când mă uit pe cifre, ne-am dat seama că trebuie să mergem la nivelul următor, la un oraș în natură”. O discuție la Planeta Verde despre planurile Asociației Parcul Natural București, bilanțul din primii zece ani de activitate și educația de mediu. Ce se va întâmpla cu Pădurea Băneasa și Pajiștea Petricani? Cum decurge comunicarea cu instituțiile statului? Realizarea principală de până acum este transformarea Deltei Văcărești în Parc Natural. În cât timp s-a întâmplat asta și ce alte zone din București pot căpăta un statut similar?

Românii sunt individualiști ca-n Texas, nu orientați spre comunitate ca în Suedia. Dar ce fel de societate ne dorim? De aici pornim prieteni și, desigur, ne situăm pe poziții diferite. Dar înainte Radu are ceva de spus despre cum se circulă prin București și ne aducem aminte de ”cât de bine” ne era înainte de 89. Facem haz de necaz, desigur, și dacă aveți astfel de amintiri, scrieți-le în comentarii. Mulțumim pentru răspunsurile la probleme, au venit o mulțime. Avem și în acest episod două provocări, așteptăm rezolvările lor în comentarii. Mulțumim. 03:10 Pornim de la căruțe 05:45 Traficul prin București 09:50 Radu Naum la Digi 24, propunerea lui Cătălin - Valea plângerii 15:56 România. ca-n Texas sau ca-n Suedia? 19:40 Ce-i doare pe români 22:30 Toată lumea vrea ceva de la stat 26:50 Banii publici sunt aruncați într-un hău 35:40 A fost creat un sistem de inegalitate 42:00 Momentul măririi pensiilor 50:00 Subvenții de 50 miliarde anual 59:00 Cine cotizează la Sănătate 1:08:23 Modelul suedez 1:09:31 Rezolvările problemelor din ediția trecută 1:14:45 Două noi provocări de la Radu Naum 1:18:10 Povești de la Turul Ciclist al Sibiului 2025

”Când vedetele promovează jocuri de noroc, adolescenții plătesc prețul”, avertizează organizația Salvati Copiii România, care a lansat campania „Hai să jucăm corect! Fără vedete la jocuri de noroc”. Pe 25 iunie, CNA a adoptat o decizie prin care nu mai este permisă difuzarea reclamelor la jocurile de noroc, în care să apară vedete, la TV, Radio și online. ”În timp ce figuri publice, adesea sportivi celebri, prezintă jocurile de noroc ca surse facile de câștig și

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației

Mihai Morar ne duce înapoi în timp, în România anilor '90, alături de cel care a făcut cadrul pentru scena muzicală de azi: Radu Fornea.A fost vecin cu un medic celebru în toată lumea, care i-a schimbat viața. A oscilat între mai multe posibile cariere strălucite – neurochirurgie, producție de roboți, jurnalism – dar a ales lucrul la care nici nu se gândea ca adolescent. Muzica! Și a dus-o la alt nivel. Pentru că Radu Fornea este cel care are la activ hit-uri cu peste 100 de artiști diferiți! Nume care au dominat scena românească post '89, care au impus stiluri și au schimbat, pentru totdeauna, societatea noastră.Ești curios să afli câți bani a făcut din muzică omul identificat cu Proiect K1 și stilul etno? Care au fost dedesubturile momentului în care hit-urile unei noi lumi au înlocuit șlagarele artiștilor de ieri? Cine sunt oamenii care au inițiat stiluri și proiecte mari azi? Și, mai ales, cum a apărut cadrul legal care permite artiștilor de azi să câștige zeci de mii de euro, de la cei 500 de dolari, cât era plătită o trupă pe val în anii de după Revoluție?  Nu rata o discuție ca o călătorie în timp! Către vremurile mai simple, mai nereglementate, mai pline de speranță, în care luxul, pentru români, înseamna un telefon cu clapetă și un Cielo!Și află, dacă nu știai deja, despre cel mai inedit festival autohton: Unforgetable Festival, cel mai mare festival cu locuri pe scaune. Găzduit în perioda 11 – 13 septembrie de București. Realizat de Radu Fornea și prezentat de Mihai Morar. Doi oameni de media și muzică ce inversează azi rolurile, la Fain & Simplu.

Mihai Morar te poartă într-o incursiune inedită prin lumea unei artiste inedite: Irina Baianț.Intrată încă de la 3 ani în lumea muzicii, în fața pianului, Irina nu a mai părăsit-o, devenind unul dintre micile genii muzicale pe care România le-a oferit de-a lungul timpului. Obișnuită cu premii de mică, prezentă pe celebra scenă Scala din Milano, Irina și-a ales totuși un parcurs dificil pe scenă. A decis să părăsească țara atunci când a considerat că trocul propus de industria muzicală contravine principiilor cu care a fost crescută. A găsit recunoaștere în străinătate, însă a ales să revină în țară, unde găsește o mult mai mare libertate de exprimare artistică.  Azi se declară împlinită. Nu ascunde însă faptul că se simte deseori nesigură de drumul ei în lumea de azi. Că presiunea așteptărilor o poate sufoca. Că sinceritatea poate duce deseori la singurătate. Și nu numai. Pentru că Irina acuză deschis o lume nevăzută a scenei românești, lume care funcționează prea puțin pe principii de meritocrație și prea mult pe cele ale intereselor comune. Afli despre ce este vorba într-un podcast fără perdea, care îți oferă și un preludiu superb al concertului organizat de Irina pe 29 iunie, în Amfiteatrul Mihai Eminescu din București. Nu rata premierele muzicale propuse astăzi la Fain & Simplu.Cu Mihai Morar.

”Bucureștiul a fost condus tot timpul din birou. Și se vede acest lucru” spune Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate), invitatul celui mai nou episod Vorbitorincii. Am aflat istoria Casei Mița Biciclista și cine a fost această doamnă, ce ascunde blocul Wilson și ce se află la Ciclop, dar și o mulțime de alte povești extraordinare despre București. Nu uitați că pe 21 iunie, nici nu mai e atât de mult până atunci, vă așteptăm la Alba Iulia să vorbim despre RE-UNIRE. Linkul pentru bilete îl găsiți pe pagina noastră de facebook. 00:01:30 - O ploaie teribilă la București, motiv să vorbim și despre un text de Calistrat Hogaș, o insinuare teribilă din partea lui Cătălin și aflăm că Radu, ”leuțul”, își ”ciumpăvește” singur mustața :)) 00:20:05 - Cu bucurie, pentru București. Cu Edmond Niculușcă 01:48:22 - Țuică cu schinduf, adusă de Radu de la Suceava, poale-n brâu și un moment de grație la meciul de retragere al handbalistei Cristina Neagu, povestim și pe unde am mai fost și ce am mai văzut în ultimele două săptămâni și avem o vorbă despre lecturile din anii liceului; explicăm expresiile ”a avea orbul găinilor” și ”a trage spuza pe turta ta” 02:34:41 - Spuma Filelor vă aduce următoarele titluri și autori: Câinii din Galveias - José Luís Peixoto, Illuminati. De la societate secretă la teoriile conspirației - Pierre‑Yves Beaurepaire, Șapte zile cu Cezar Ivănescu - Viorel Ilișoi 02:59:02 - Oale ulcele și tigăi cu poale-n brâu și o călătorie la Suflet de România, târgul de pe Domeniul Regal de la Săvârșin (P)