Podcasts about bucure

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași, FILIT, după cum o spune și numele lui, este un eveniment care se uită și spre traducerea literară, un domeniu esențial al literaturii. Fără traducători, cărțile nu pot trece granițele lingvistice. Iar traducătorii de literatură română sînt supracalificați: ei sînt și agenți literari pentru autorii pe care îi traduc. Adică vorbesc cu editorii străini despre cărți românești și încearcă să îi convingă să le dea o șansă și să le publice. Am vorbit despre literatura română cu trei dintre traducătorii prezenți la FILIT.Laure Hinckel a venit prima oară în România la începutul anilor 90, ca jurnalistă și fotografă. S-a atașat de București și de limba română și a ajuns să traducă în franceză din opera mai multor autori români, între care: Mircea Cărtărescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Simona Sora, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Dora Pavel.Radosława Janowska-Lascar a fost lector de limba polonă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și lector de limba română la Universitatea din Wrocław, Polonia. A tradus în polonă din opera scriitorilor: Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Cristian Teodorescu, Oleg Serebrian, Florin Irimia, Dan Lungu.James Appleby este poet și traducător, fondator al publicației „Interpret”, dedicată literaturii internaționale. Prima sa carte de poezie, „Spurious Language”, a apărut în 2025. James vorbește spaniolă, franceză, italiană și portugheză și în prezent învață româna. Laure Hinckel: „Eu am catalogul meu de fragmente și de prezentări ale unor autori pe care doresc să-i traduc. De pildă, în catalogul meu am «Tache de catifea» de Ștefan Agopian. Cred că sînt 15 ani de cînd încerc să conving un editor să publice cartea asta. Voi reuși într-o zi, sînt convinsă. Altfel, aș putea vorbi despre Dora Pavel, scriitoarea de la Cluj, care a publicat «Do Not Cross» în limba franceză, în traducerea mea, anul acesta, după ce am propus această carte mulți ani și în fine, am reușit s-o public la editura Marie Barbier.”Cum vi se pare literatura română contemporană?Radosława Janowska-Lascar: „Este un univers în sine, este ceva viu, ceva care se mișcă, se schimbă și evoluează. Și e foarte bine. Mereu avem ocazia noi, cei din afară, să găsim ceva nou, interesant, captivant. Este o literatură în continuă facere. (...) Patru dintre traducerile mele au intrat în finala prestigiosului premiu pentru literatura Central și Est Europeană ANGELUS, un premiu acordat de primăria orașului Wrocław, din Silezia. Pe lîngă premiul propriu-zis, există și un premiu special, al cititorilor. Lucian Dan Teodorovici a primit în 2015 premiul cititorilor pentru romanul «Matei Brunul».”Ca iubitor al literaturii române, ce autori crezi că ar trebui traduși cu prioritate?James Appleby: „Ca unul care citește foarte multă poezie contemporană, cu ea aș începe. Văd atît de multă energie, forță și plăcere de a scrie la poeții de vîrsta mea sau chiar mai tineri decît mine, încît atunci cînd vezi acest spirit de aventură în ceea ce privește limba, bineînțeles că asta îți face mare poftă să traduci.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Săptămâna care-a trecut a adus două rezolvări pentru două probleme spinoase care ne-au stat pe creier și nouă, la Judecată, și societății românești în general: chestiunea pensiilor magistraților și alegerile pentru primăria Bucureștiului.Poate ar fi fost mai corect să le numim așa-și-așa rezolvări, cum ar spune Regele Hagi, căci problema pensiilor magistraților mai degrabă s-a complicat, iar alegerile în București se fac, până la urmă, însă tot după o încălcare a termenelor stabilite prin lege.Le-am luat la judecat pe toate părțile, am mai pus lângă ele și-o discuție despre România în contextul exploziei teribile din Rahova, și-a ieșit o ediție de care noi suntem, în principiu, mulțumiți.Dați și voi o ureche și ziceți-ne cum vi se pare.Mulțumim! Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

România continuă cu producția de energie electrică obținută din cărbuni. Motivul este clar: nu a putut să înlocuiască producătorii pe cărbuni cu alții care să folosească gazele naturale sau sursele regenerabile. Dar, cărbunii nu vor putea fi o soluție pe termen lung. România a reușit să obțină o derogare de la Comisia Europeană și va menține în funcțiune pentru încă o perioadă termocentralele care folosesc cărbuni, respectiv lignit. Prin PNRR, România s-a angajat să retragă din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, aproximativ 1.750 MW, respectiv Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, CET Govora și UAT Iași. Administrația de la București a tatonat încă de anul trecut Comisia Europeană pentru a amâna aplicarea deciziilor de închidere a unor unități de producție de energie electrică pe bază de cărbuni. Hotărârea a fost luată în urmă cu câteva zile o dată cu schimbarea unor jaloane din PNRR, astfel că România va mai putea să utilizeze centralele pe cărbuni până la sfârșitul anului 2029. Argumentul important pe care l-a adus România în fața Comisiei Europene a fost acela că are în continuare nevoie de producție de energie electrică în bandă și că deocamdată sursa cea mai sigură este producția bazată pe cărbuni. Adevărul este că s-a spus de multe ori că România este obligată să închidă o serie de capacități de producție bazate pe cărbuni. Este o abordare mai degrabă politică, pentru că, pe de o parte, România nu a fost obligată, ci și-a asumat deciziile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar, pe de altă parte, se omite de fiecare dată să se spună că procesul de închidere trebuia să fie compensat de unul de construcție. Mai exact, România a avut la dispoziție patru ani pentru a pregăti oprirea centralelor pe cărbuni. Planul era să se construiască o serie de capacități de producție de energie electrică pe bază de gaze naturale sau din surse regenerabile. De exemplu, planul era să se construiască două centrale pe gaze la Ișalnița și Turceni. Numai că în ultimii ani nu s-a făcut aproape nimic. Turceni și Ișalnița sunt proiecte mult întârziate, centrala Romgaz de la Iernut este și ea blocată de constructor, iar colaborările pe care ar fi trebuit să le dezvolte Complexul Energetic Oltenia sunt în fază incipientă. În aceste condiții, este evident că România nu are la această oră o alternativă viabilă la producția de energie pe bază de cărbuni. Nu s-a făcut nimic pentru a produce energie electrică în bandă nu din cărbuni, ci din gaze naturale. Mai mult, România are la dispoziție bani europeni, cum ar fi, de exemplu, Fondul de Modernizare cu care poate dezvolta capacități de producție și de stocare. Doar că proiectele pe bani europeni sau cu fonduri naționale au avut aceeași soartă, adică sunt în stadii incipiente de realizare. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia are o serie de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre construcția a patru parcuri fotovoltaice, cu puteri instalate diferite, în colaborare cu OMV Petrom. În proiect este și un al cincilea parc fotovoltaic ce ar trebui realizat în parteneriat cu o companie de specialitate din sectorul privat. La care se adaugă două blocuri energetice ce ar fi trebuit construite la Turceni și Ișalnița în colaborare cu Alro Slatina și compania Tinmar. Este greu de spus în ce stadiu sunt aceste proiecte, dar cu siguranță sunt departe de a fi finalizate. Termenele de punere în funcțiune sunt anii 2026 sau 2027, însă, este clar că sunt mari întârzieri în dezvoltarea acestor capacități de producție. Deocamdată, Comisia Europeană a fost convinsă de păstrarea în funcțiune a termocentralelor pe cărbuni, pentru că a înțeles nevoia României de a avea energie în bandă. Întrebarea este: dacă situația va fi la fel în 2029 se va mai obține o nouă derogare? România nu ar trebui să mizeze pe amânări, ci să construiască noi capacități de producție. Dacă se va întâmpla acest lucru, oprirea unor termocentrale pe cărbuni nu va mai părea un dezastru economic, ci o binecuvântare ecologică.

Consilierul general REPER Cătălin Teniță atrage atenția într-un interviu la RFI asupra pericolului legat de avansul extremismului în București. El spune că era mai bine dacă alegerile pentru Primăria Capitalei ar fi avut loc în două tururi. Cătălin Teniță, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Să nu credem că Bucureștiul este teoretic ferit de extremism, doar pentru că societatea este ceva mai educată și ceva mai prosperă. Din contră, este foarte posibil ca lucrurile astea să genereze extremism atunci când apare frica”. Consilierul general REPER spune că ”Bucureștiul este un oraș care scârțâie din toate încheieturile” și consideră că era mai bine dacă ar fi avut loc alegeri în două tururi. Despre explozia blocului din Rahova: ”Transgazul, titularul, deținătorul rețelei, ar trebui să vină inclusiv în fața CGMB-ului, să ne facă un raport o dată la un an, care sunt problemele”.

Va fi viitorul primar „aplicația” care unește experiențele bucureștenilor?Bucureștiul are șase sectoare și o primărie generală. Șapte bugete, șapte site-uri, zeci de aplicații – și niciuna care să le conecteze.Fiecare are propriul său sistem, propriul limbaj, propriile priorități.Iar împreună, toate spun aceeași poveste: cea a unei capitale care funcționează greu, ca un telefon plin de aplicații instalate, dar fără memorie, fără sincronizare și fără update.Tehnologia trebuia să ajute.Să unească, să simplifice, să creeze o experiență comună pentru cetățeni.Dar dacă pleci din haos, tehnologia nu aduce ordine – îl amplifică.Dacă pleci cu o viziune, tehnologia o face vizibilă și poate accelera implementarea. De aceea, întrebarea de azi nu e doar despre digitalizare.E despre leadership.Poate fi viitorul primar al Bucureștiului „aplicația” care unește experiențele utilizatorilor?Poate orașul deveni, în sfârșit, un sistem coerent – nu o colecție de patch-uri?Invitatul lui Radu Puchiu, expert e-guvernare și moderator Digitalination:Cătălin Teniță - activist civic, antreprenor în IT, specialist în comunicare și comunități digitale. Fost parlamentar, Cătălin este unul dintre cei 20 de Eisenhower Fellows din România, a creat business de succes în TreeWorks și Zelist Monitor dar și un ONG foarte cunoscut în zona de civic tech - Geeks for Democracy.Marian Hurducaș a fost co-moderator.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Sunt mai bine de 3 ani și jumătate de când avem un război la graniță, iar toate retrospectivele conflictului ruso-ucrainean subliniază schimbarea paradigmei tehnologice. Ca scurt exemplu, dronele, deși nu mai sunt de mult o noutate în apărare, au devenit mai ieftine, mai eficiente și mai letale.În această ediție vorbim despre un subiect care nu mai este doar pentru generalii din sălile de comandă sau pentru analiștii militari de carieră. Este un subiect care ne privește pe toți: războiul modern. Un război în care dronele zboară peste orașe sau decimează flote navale, algoritmii analizează în timp real, iar bătăliile se dau nu doar pe teren, ci și în spațiul cibernetic.Invitatul lui Marian Hurducaș este unul dintre cei mai atenți observatori ai acestei realități în schimbare – Tudor Curtifan, redactor-șef al publicației Defense România, printre puținele publicații media din România în domeniul securității și politicii externe. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior, a urnat cursuri și s-a specializat în securitate națională și relații internaționale, publicând constant informații și analize despre aceste domenii.Printre ariile sale de interes se numără integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații, contrapropaganda și spațiul ex-sovietic.

După ce premierul Sébastien Lecornu și-a dat demisia, preşedintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru: pe Sébastien Lecornu. Ce urmăreşte preşedintele francez cu această decizie? Va reuşi noul cabinet Lecornu să elaboreze bugetul pe 2026 şi să reducă deficitul masiv al cheltuielilor publice? Va face un compromis cu stînga pe tema reformei pensiilor? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Care a fost miza lui Emmanuel Macron să-l numească prim-ministru tot pe Sébastien Lecornu, după ce i-a acceptat demisia?Camil Pârvu: „Miza a fost, în mare măsură, să păstreze un anumit control asupra Executivului. Şi asta însemna să nominalizeze un om politic din această galaxie de formaţiuni centriste care-i sînt apropiate şi, de asemenea, să menţină o minimă coaliţie în jurul acestui candidat la funcţia de prim-ministru. Pentru că primul guvern Lecornu a căzut din cauza unei neînţelegeri între membrii altui partid, nu a celui macronist, e vorba despre Les Républicains.” Centrul politic sau partidele macroniste sînt compromise şi au o influenţă în scădere. Cum poate fi salvat, totuşi, centrul – în care includ şi Partidul Socialist? Camil Pârvu: „Acest centru este, pînă la un punct, proiectul politic al lui Macron. Şi era oricum o chestiune de interpretat dacă mai supravieţuieşte acel centru creat în jurul lui Macron, după ce Macron nu va mai fi preşedinte. Ce a făcut Macron a fost să împingă cît mai mult partidele de centru-stînga, centru-dreapta către o guvernare pe care să o stăpînească el. A diluat foarte tare identităţile politice de centru-stînga şi centru-dreapta. Ideea de centru este mai degrabă atipică, politic vorbind. Pentru că centrul este într-un loc unde se întîlnesc un centru-stînga şi un centru-dreapta. Or, acele două centre – stînga şi dreapta – sînt astăzi într-o criză fenomenală din cauza dinamicii politice pe care a creat-o Macron. Şi Les Républicains, şi socialiştii sînt foarte slabi. Tot încearcă să se reinventeze, uneori reuşesc, alteori este o criză permanentă. Faptul că cele două mari partide care au guvernat Franţa zeci de ani sînt într-o asemenea criză şi împreună fac 20%, sau poate un pic mai mult, e forma unei crize de regim politic, aşa cum este definit în tradiţia franceză. Este o criză care i se datorează în mare măsură lui Macron. Pentru că el a încercat să golească de energie şi de conţinut aceste două mari partide, ceea ce a reuşit. Şi să creeze un centru care, de fapt, nu a ţinut, centrul e slab, de abia reuşeşte să trăiască de la o zi la alta, guvernînd într-o manieră minoritară şi înlănţuind crizele una după alta din ce în ce mai des, ceea ce în sine creează o problemă de legitimitate destul de puternică. Iar pe margine avem cele două partide care sînt foarte puternice. Fostul Front National, care este acum Rassemblement National, e primul partid al ţării. Iar pe partea cealaltă, un alt partid care nu vrea deloc compromisuri, care nu este în nici un fel la centru, ci este de extremă stînga şi care, la rîndul său vrea tot un fel de revoluţie constituţională, o A 6-a Republică, vrea o schimbare radicală. Ceea ce a mai rămas din centru este într-o continuă ceartă. Toţi cei care guvernează acum sînt mai mult sau mai puţin de centru dar se ceartă în permanenţă. Aceste tensiuni se vor accentua pe măsură ce se apropie prezidenţialele şi vor fi tot felul de tenori, de indivizi care vor dori să aibă o carieră de preşedinte şi care se vor lansa în această competiţie.”   Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ce putere are activismul civic în fața dictaturii? Ce șanse are o mișcare pornită de la cetățeni să clatine un sistem opresiv? Discutăm pe această temă, pornind de la povestea Maríei Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace pe 2025, pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean și pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziții juste și pașnice de la dictatură la democrație”. Invitata noastră este Caterina Preda, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Caterina Preda: „Cîştigarea Premiului Nobel pentru Pace de către María Corina Machado cred că e un semnal foarte important pentru activiştii civici din Venezuela dar, în general, pentru oamenii care încă au această credinţă foarte puternică în revenirea democraţiei liberale în Venezuela, democraţie liberală care a existat timp de 40 de ani, între 1958 şi 1998 şi care a fost gradual dezmembrată, demontată, demantelată de regimul Chávez, urmat de regimul Maduro. Deci cred că pentru venezueleni, atît de dreapta, cît şi de stînga, cîştigarea acestui premiu de către Machado este un semnal că lumea nu i-a uitat.”Care e cea mai importantă reuşită a Maríei Corina Machado? Caterina Preda: „Cred că cea mai importantă reuşită a lui Machado, pentru care e respectată atît de cei care provin din partidele tradiţionale, Democratic Action, ca partid social-democrat, şi Copei, partid creştin-democrat, cît şi din partidele noi, precum Primero Justicia, partidul fostului lider al coaliţiei de opoziţie, Capriles, este faptul că ea a unit această opoziţie. De fapt, pentru mult timp, în Venezuela lui Chávez, o manieră prin care acesta a reuşit să construiască regimul din ce în ce mai autoritar, a fost că opoziţia s-a abţinut de la alegeri, că opoziţia era foarte divizată. Trebuie înţeles că această coaliţie a opoziţiei este foarte vastă, foarte eclactică, atît din punct de vedere ideologic, cît şi ca tip de formaţiuni. Pe de-o parte vorbim de partide politice, precum cel din care provine Machado, pe de altă parte e vorba de organizaţii civice, de organizaţii sociale, atît de stînga, social-democrate, social-progresiste, cît şi liberale, cît şi creştin-democrate şi conservatoare. Marele său atu este că a unit această largă coaliţie şi s-a văzut şi sprijinul popular.”Ce șanse au mișcările civice din țările cu regimuri opresive, dictatoriale să clatine un asemenea regim?Caterina Preda: „În sensul ăsta America Latină are multe exemple, din timpul dictaturilor militare, mai ales, dictaturile militare din ţările din Conul Sudic al Americii de Sud, din anii ʼ60, ʼ 70, ʼ 80. A fost un activism mai ales al femeilor. Mamele dispăruţilor, cei care au fost arestaţi, torturaţi şi ucişi de către dictaturile militare de dreapta, s-au mobilizat foarte devreme. Cea mai celebră mişcare de acest tip, care apoi a făcut să apară mişcări similare şi-n alte ţări, este Mişcarea Mamelor din Plaza de Mayo din Buenos Aires, din Argentina. Aceste femei chiar au fost eroine pentru că au ieşit în piaţa publică, în faţa palatului prezidenţial pentru a cere informaţii despre copiii lor, care fuseseră răpiţi şi despre care regimurile militare spuneau că nu ştiu ce s-a întîmplat, poate au plecat în concediu – exista şi această sfidare supremă din partea militarilor. Aceste femei care, unele dintre ele au devenit ele însele victime ale dictaturilor, au reuşit să clatine regimul. E drept că aceste mişcări civice n-au dus la sfîrşitul dictaturilor militare, dar cred că au fost un factor foarte important. Şi cu sprijinul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din SUA s-a întîmplat asta, atît în Chile, cît şi în Argentia, şi-n Brazilia. Au reuşit să contribuie la delegitimare regimurilor militare.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Președintele american Donald Trump și-a prezentat planul pentru pace în Fîșia Gaza, susținut de premierul israelian Benjamin Netanyahu și salutat atît de lideri europeni, cît și de lideri din Orientul Mijlociu. Dar ce șanse are acest plan să fie transpus în realitate și războiul din Gaza să înceteze? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Raluca Alexandrescu: „Din ce spun cunoscătorii acestei regiuni şi ai problematicilor legate de conflict, există două scenarii. Unul complet pesimist, extrem de sceptic în legătură cu şansele de izbîndă ale acestui plan. Şi mai există o parte a acestor specialişti care consideră că sînt anumite şanse de a avansa şi că trebuie să privim partea plină a paharului, în contextul în care acest plan are măcar meritul de a fi pus pe masă un set de prime propuneri în direcţia unei deblocării a acestei situaţii teribile care durează de prea mult timp. (...) Ce avem aici este un text extrem de stufos, extrem de complex, care propune tot felul de structuri şi suprastructuri şi, în plus, pare că nu ia în considerare un proiect real de tranziţie politică, democratică.  E un proiect mai degrabă îndreptat în direcţia unei entităţi de tip corporatist. Nu se mai propune evacuarea completă a populaţiei din Gaza, ceea ce făcea Donald Trump propunînd riviera Gaza, în februarie anul acesta, dar, pe de altă parte, sînt foarte multe elemente care indică menţinerea unor idei din planul acela şi mai ales dintr-un plan anterior, pe care unul dintre ideologii regimului Trump, Curtis Yarvin, îl propusese cu multă vreme înainte, imediat după atacul din 7 octombrie, sub numele foarte sugestiv de Gaza Inc. Şi asta ridică semne de întrebare cu privire la succesul pe care poate să-l aibă un asemena plan care pare a fi orientat spre afaceri şi spre monetizarea planului de tranziţie.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

În Pădurea Băneasa continuă construcțiile care fragmentează spațiul verde: apar drumuri, restaurante și blocuri noi. Activiștii de mediu cer oprirea acestor abuzuri și protejarea pădurii, un spațiu esențial de recreere în București. Ca cetățeni, ne putem implica pentru protejarea spațiilor verzi, în orice oraș: putem merge la ședințele publice ale consiliului local, pentru a vedea ce planuri de urbanism sunt în lucru și pentru a adresa întrebări.Putem scrie petiții, aducând presiune publică, iar dacă nu există un ONG activ în zonă, putem fonda unul – întrucât au mai multă putere juridică decât o persoană fizică. De asemenea, documentarea cu fotografii și dovezi, comunicarea pe rețele sociale și în presă, precum și propunerea de soluții concrete precum zone protejate sau coridoare verzi pot face ca vocea comunității să fie auzită.

Deputatul USR Radu Mihaiu speră că judecătorii CCR vor declara constituțională legea privind pensiile speciale pentru magistrați. Parlamentarul mai spune la RFI că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate în luna noiembrie. Radu Mihaiu, despre reforme: ”USR a început deja să facă aceste lucruri, s-a văzut că în primul rând au fost înlocuiți oameni neperformanți și au fost numiți deocamdată, sigur, trebuie făcute și concursuri și până când se organizează concursurile trebuie numiți oameni competenți, indiferent de culoare politică”. În opinia sa, ”în destul de multe instituții centrale, uneori și ministere sunt prea mulți oameni care nu fac treabă. Miza ar fi fie ca toți oamenii să facă treabă, dar acum, pe termen scurt, este să-i păstrăm pe cei care au muncit și până acum și care îi țin în spate și alți funcționari, care nu și-au făcut treaba”. Despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Legea nu ar trebui să fie negociabilă, respectarea legii nu este negociabilă, ăsta este mandatul cu care am mers noi (...). Din punctul nostru de vedere, alegerile acestea trebuie să aibă loc cât mai repede. Ele încă pot avea loc în luna noiembrie”. Despre scenariul unui candidat comun USR-PSD-PNL la Primăria Capitalei: ”Foarte bun, atâta timp cât acest candidat este Cătălin Drulă”.

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW) Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei. Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București. Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara.  România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni. România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina. SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens. În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică. Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990. Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție. Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România. Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă. Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă. Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond.  Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc. Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani. Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați. În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%. Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar) Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Ștefan Colceriu este cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan şi Al. Rosetti”, co-fondator al Masteratului de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii din cadrul Universităţii din Bucureşti. Fiind doctor în filologie clasică, pornim discuția de astăzi de la cursul pe care îl va susține la Fundația Calea Victoriei, curs numit "Femeile lui Odiseu", unde Odiseea este de fapt, "nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european.". "Întoarcerea lui Odiseu de la Troia nu este parcursul liniar despre care citim în rezumatele mitografilor, în cărţile pentru copii şi în compendiile de istoria culturii, a căror intenţie este, desigur, uşurarea accesului la teribila epopoee a lui Homer. Teribilă şi în sens etimologic, adică îngrozitoare, pentru că plonjarea fără avertisment şi fără o hartă epică minimală în marea care este Odiseea riscă să-l deconcerteze şi pe cel mai temerar înotător. Odiseea este, de fapt, nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european. Uimitoare este nu atât dimensiunea ei, ci structura de labirint coerent, vehicularea savantă a convenţiilor literare, modalitatea atât de matură de codificare simbolică a timpului şi a spaţiului unei acţiuni altfel relativ banale, ceea ce în critica de specialitate se numeşte cronotop, actul de identitate al oricărei opere literare. Odiseea este o reţea vastă de semne dispuse pe multiple niveluri care însoţesc cititorul în propria odisee. O serie a acestor semne o constituie prezenţele feminine din epopee de care ne vom ocupa în cursul pe care îl propunem. Vom explora în discursurile atât de diverse ale femeilor pe care le întâlneşte eroul pe cale nu atât simplul dialog dintre perechi de instanţe obiective, cât felul în care se adresează psihismului adânc al eroului aceste voci esenţiale ale destinului.", ne transmite in prezentarea acestui curs, Ștefan Colceriu În octombrie Fundația Calea Victoriei împlinește 18 ani de existență, iar cu această ocazie, Fundația oferă 18 vouchere-cadou în valoare de câte 300 lei, care pot fi câștigate prin concurs. Tot ce trebuie să faceți este să vă înscrieți la newsletterul Fundației Calea Victoriei.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

Andrei Coșuleanu, fondator și președinte ”Act for Tomorrow”, este invitatul emisiunii de astăzi.

9 orașe din România în top 10 orașe europene sufocate de trafic, Street Delivery anunță o dezbatere în mijlocul străzii pornind de la cifrele studiului Friendly City Index. Conform studiului, traficul este una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate în România pentru orașe mai prietenoase. De la teme legate de cum ne simțim în orașe, problema lipsei spațiilor verzi sau a transportului în comun, vorbim cu arhitecta Maria Duda, parte din echipa Street Delivery 2025. La 20 de ani de Street Delivery, tema ediției aniversare vine „sub semnul întrebării”. Privim, pe de o parte, la parcursul unui eveniment-manifest care a crescut alături de oraș și comunitățile sale, iar pe de altă parte readucem în spațiul public exercițiul democratic al interogației și dezbaterii, în perioada 26–28 septembrie, pe strada Arthur Verona din București. Street Delivery a fost, încă de la începuturile sale, o platformă pentru oameni cărora le pasă de ce e în jurul lor: artiști, activiști idealiști sau pragmatici, poeți, muzicieni, arhitecți, designeri, urbaniști, comunități, cercetători, grădinari, jurnaliști, publicitari, graficieni, scriitori, profesori și studenți, fotografi, meșteșugari, performeri, oameni și organizații care dau viață orașului. La ediția de 20 de ani, Street Delivery devine nu doar un festival, ci un exercițiu colectiv de întrebări, răspunsuri și scenarii pentru orașele în care vrem să trăim. După o ediție dedicată Generației Z, care a transformat strada într-un spațiu al dialogului despre cum tinerii se raportează la oraș și la viitor, ediția din 2025 a Street Delivery, pusă sub semnul întrebării, redeschide strada Arthur Verona nu doar pietonilor, ci și curiozității colective: cum putem construi orașe care ne apropie, cum putem cultiva legături între generații și cum putem regândi spațiul comun ca pe un loc al întâlnirii și al reflecției? Acum, la douăzeci de ediții distanță, ridicăm întrebarea către comunitate: ce efect a avut Street Delivery asupra orașului și locuitorilor săi? Ce rol a avut, ce rol are și ce rol vrem să aibă în viitor?  „Ne dorim recuperarea autentică a spațiului public și reconectarea la valorile sale - spațiu sigur, confortabil, deschis, incluziv, în care luăm pulsul orașului, care ne inspiră să ne implicăm în construirea și apărarea binelui comun. Spațiul public este un spațiu al reconcilierii, al însănătoșirii, atât pentru orașul construit, cât și pentru cei care îl folosesc. Prin exersarea interacțiunii sociale, a preocupării pentru frumos în spațiul urban, pentru respectul celuilalt și al interesului public, Street Delivery devine un manifest al dreptului la spațiul public.” Maria Duda, curatoarea ediției aniversare de 20 de ani, a festivalului Street Delivery. La ediția aniversară, Street Delivery aduce în prim-plan șase teme cheie pentru felul în care trăim și împărtășim orașul, șase panouri cu întrebări vor fi instalate pe strada Arthur Verona, fiecare devenind un punct de pornire pentru o dezbatere publică, coordonată de un ambasador – o voce puternică din cultură, arhitectură, activism sau jurnalism. Cele șase întrebări devin borne ale festivalului, dar și repere pentru o discuție mai amplă despre viitorul spațiului public. Astfel, strada se transformă într-o agora contemporană, unde dezbaterea devine metoda prin care recuperăm democrația spațiului public. Andrei Cohn – o voce pentru „Orașul și comunicarea” Regizor și scenarist, Andrei Cohn va invita comunitatea să-și pună întrebarea: cum putem conviețui altfel decât prin alienare? El va porni de la ideea că dialectica individualităților – fie că vorbim despre cetățeni, comunități sau cartiere – a creat orașe precum Istanbul, Paris sau New York și va atrage atenția că Bucureștiului îi lipsește încă un spirit comun discutat și asumat. Cohn este legat de istoria Street Delivery prin „panoul de critică socială” de pe Strada Verona, devenit simbol urbanistic și cultural. Ca regizor, va aduce în discuție și experiența sa artistică, de la scurtmetrajele Înainte și după 22/12/1989, Maica Domnului de la parter și Fotografii de familie, până la lungmetrajele Acasă la tata, Arest și Săptămâna Mare (2024, Berlinale). Tudor Ganea – o voce pentru „Orașul și imaginea” Arhitect și scriitor, Tudor Ganea va provoca publicul să reflecteze la felul în care imaginea definește orașul: cum îl vedem, cum îl reprezentăm și cum îl trăim. Cunoscut pentru romanele Cazemata, Miere, Porci, 8, Cântecul păsării de plajă și Vreau să aud numai de bine, traduse și premiate, Ganea va aduce în dialog și experiența sa profesională din Administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, unde se confruntă cu tensiunea dintre patrimoniu și prezent. El va explora împreună cu comunitatea modul în care imaginea literară, arhitecturală și vizuală influențează percepția orașului și a spațiului public. Carmen Gheorghe – o voce pentru „Orașul și femeia” Activistă și președinta E-Romnja, Carmen Gheorghe va aduce în discuție felul în care femeile – rome și nerome – accesează orașul și își revendică locul în spațiul public. Întrebările pe care le va ridica vor viza obstacolele, tensiunile și formele de solidaritate care pot transforma orașul într-un spațiu incluziv. Laureată a premiului Women of Courage (2022), Gheorghe va explora împreună cu comunitatea și cu invitatele sale – Tudorina Mihai, Anca Nica și Nora Costache – cum se pot construi oaze de vizibilitate și curaj pentru femei. Iulia Iordan – o voce pentru „Orașul și singurătatea” Scriitoare, educator muzeal și curator, Iulia Iordan va provoca comunitatea să reflecteze la felul în care orașul generează izolare și, în același timp, poate oferi contexte de apropiere. Autoare de cărți pentru copii, resurse educaționale și expoziții interactive, co-fondatoare a Asociației De Basm și membră a Asociației Da'DeCe, Iordan va explora împreună cu publicul cum literatura, muzeele și arta contemporană pot combate singurătatea și pot întări comunitatea urbană. Emilia Șercan – o voce pentru „Adevărul și informația” Jurnalist de investigație și lector universitar, Emilia Șercan va deschide dialogul despre cum poate fi construit un spațiu public bazat pe adevăr și transparență. Cu o carieră de aproape trei decenii și investigații de referință despre plagiat, corupție și manipulare mediatică, Șercan va explora împreună cu comunitatea cum circulă informația și cum putem rezista într-o epocă a fake news-ului și a dezinformării. Cristian Neagoe – o voce pentru „Street Delivery? sau !” Activist de mediu, traducător și co-fondator Street Delivery, Cristian Neagoe va invita comunitatea să reflecteze la chiar identitatea acestui eveniment. După 20 de ani, el se întreabă: ce a însemnat Street Delivery pentru București și ce ar putea însemna în următoarele două decenii? Absolvent de filosofie, organizator de evenimente și curator de expoziții, Neagoe va explora alături de public sensul și viitorul acestui manifest urban, punând sub semnul întrebării continuitatea și transformarea sa. Cele șase dezbateri publice, introduse în ultimii ani ca parte a demersului de a transforma Street Delivery din festival de stradă în instrument și promotor de politici publice, vor avea și de această dată rolul de a conecta administrația publică, profesioniștii și societatea civilă într-un dialog constructiv și deschis despre temele actuale. În 2025, cele șase întrebări vor popula fizic strada Arthur Verona, devenind pretexte pentru discuții informale între participanți, exerciții de dezbatere pentru elevi și studenți și declanșatoare ale dialogurilor publice dintre profesioniștii care, prin proiectele lor prezentate la Street Delivery de-a lungul celor 20 de ani, au adus mici sau mari îmbunătățiri orașului. La fel ca sintagmele reclamelor, întrebările se vor insera în gândurile vizitatorilor, invitându-i, chiar și temporar, la reflecție sau confruntare cu propriile atitudini, opțiuni și motivații legate de viața urbană. 42 de proiecte provenite din comunitate, pe scena ediției din acest an a Street Delivery  Vara aceasta, apelul de proiecte – acțiune definitorie a Street Delivery – a adunat 70 de inițiative venite din partea unor organizații, artiști și grupuri civice diverse, implicate în viața orașului. Street Delivery s-a bucurat de numărul mare de proiecte, iar dintre acestea, a selectat 42 să contribuie la ediția aniversară. Street Delivery a ales aceste inițiative pentru ca ediția din acest an să răspundă la cât mai multe întrebări – știute și neștiute – și, în același timp, să fie un exercițiu de creștere, de cultivare a empatiei și de înțelegere a relației dintre oameni și oraș. Proiectele vor aduce pe strada Arthur Verona ateliere, instalații artistice, intervenții civice și experiențe practice menite să pună orașul „sub semnul întrebării”, să învețe prin joacă și explorare și să creeze punți de empatie între oameni.

Din acest an școlar, elevii din clasele pregătitoare, întâi și a-II-a învață cum să mănânce corect şi sănătos, în cadrul unei noi materii, opționale, "Educație Nutrițională". Inițiativa vine în contexul în care un sfert dintre copiii români sunt supraponderali. Iar bolile de inimă, diabetul sau afecțiunile respiratorii sunt câteva dintre complicațiile obezității, spune dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul "Bagdasar-Arseni" din București, medic implicat în grupul de lucru care a făcut posibilă această materie opțională, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Inițial, proiectul centrat pe prevenție a fost gândit pentru studenți, ne povestește dr. Ștefan Busnatu. "În urmă cu aproape un an, am mers la Agenția Națională pentru Sport, din dorința de a dezvolta un proiect împreună cu reprezentanții agenției, centrat pe prevenție în rândul studenților. După ce am discutat specific de problema întâlnită în rândul studenților când vine vorba de alegerile alimentare și totodată și de rata sedentarismului care se asociază pe mai departe cu o boală cardiovasculară, vicepreședintele Gabriel Tocean mi-a zis să o luăm mai din pripă, cu această educație și cu toate activitățile", explică dr. Busnatu.  Astfel a luat naștere un material educațional și interactiv pentru copii, despre cum ar trebui să-și privească alimentele din farfurie, pe care ar trebui să le aleagă sau cum să înțeleagă etichetele pe  care le vede în magazine. " Să îi facem să conștientizeze că ceea ce mănâncă se va transforma în viața lor pe mai departe, din punct de vedere al calității. Pentru că problema cea mai mare este că boala cardiovasculară generează și o invaliditate, și o viață care nu e de calitate și, totodată, nu e de dorit pentru nimeni.", explică medicul.  Potrivit acestuia, disciplina "Educație nutrițională" folosește cartonașe interactive, culori și asocieri dintre culori, alimente și gradul de sănătate,  etichete interactive, astfel încât copiilor să le fie ușor să deprindă lucruri importante pe care ar trebui să le știe la vârsta de 6-7-8 ani cu privire la alimentație. "Nu discutăm despre principii complexe, discutăm efectiv despre categoriile de alimente care îi vor face pe ei să fie mai rapizi, mai puternici, să fugă mai ușor, să gândească mai ușor și eventual, să rezolve exerciții mai ușor. Pentru că toate lucrurile au încercat să fie integrate într-un context pe care să îl înțeleagă și copilul și anume de ce ar trebui să ia decizia de a mânca sănătos? > Pentru că dacă îi explici doar că va avea o boală, s-ar putea să fie foarte greu să înțeleagă, cum de altfel și adulții înțeleg destul de greu când le explici că trebuie să se ferească de alimente pentru că se îmbolnăvesc", mai explică medicul Ștefan Busnatu. "Educație nutrițională" reprezintă o opțiune pentru toți copiii din România și cu această ocazie cred că e important să le insuflu celor care ne urmăresc, părinților, bunicilor să încerce să îi convingă pe copii că ar fi o alegere bună pentru ei. Pentru că aici, în definitiv, e alegerea copiilor dar și alegerea părinților, ce anume gândesc că ar fi constructiv pentru propriul copil. Și, ne-am dori, în principiu, ca la sfârșitul anului să vedem că rata de alegere a acestei materii a fost o rată satisfăcătoare și, totodată, să ne gândim cum putem integra și un element de măsurare a efectelor pe care le produce această materie, pe termen scurt. Pentru că, pe termen lung, le vom vedea probabil în 10 -15 ani de zile, dacă vom vedea că avem îmbunătățiri pe trendurile de care discutam mai devreme, de evoluție asupra ponderii și obezității.", mai spune medicul. Cum afectează obezitatea inima unui copil?  Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită atât la copii cât și la adulți, avertizează dr. Stefan Busnatu.    "Boala de inimă, diabetul, afecțiunile respiratorii devin complicații ale evoluției obezității, care are tendința să suprasolicite tot organismul și să-l degradeze. Asta, în condițiile în care discutăm de asocierea cu sedentarismul, fumatul, cu mediile poluate. Și, nu în ultimul rând, din păcate, mai nou, dar de fapt mai vechi, stresul cotidian a fost catalogat ca factor de risc independent de apariție a bolilor de inimă", spune dr. Ștefan Busnatu.     În primul rând copilul nu mai poate face efort fizic, și acesta este unul dint motivele pentru care avem foarte mulți copii scutiți de activitate fizică, care nu mai fac orele de sport. Pentru că supragreutatea generează lipsă de aer la efort fizic și copiii încep să acuze chiar și după ce urcă 2, 3, 4 etaje de bloc că nu mai au aer, explică dr. Ștefan Busnatu. Ce înseamnă mâncare sănătoasă pentru un copil O mâncare sănătoasă pentru copil ar trebui să conțină fructe și legume, integrale, spune dr. Ștefan Busnatu. "Copiii ar trebui să nu refuze alimentația aceasta, pentru că o alimentație care natural conduce la ingerarea de vitamine și minerale care sunt necesare pentru dezvoltarea copilului și, pe de altă parte, e foarte important de avut în vedere că și componenta proteică, alimentele care sunt bogate în proteine, cărnurile, laptele, ouăle, peștele trebuie să reprezinte, în definitiv, o bază. Copiii au nevoie de proteine astfel încât să se dezvolte și au nevoie să sintetizeze în celule și masă musculară. Nu au nevoie să expandeze celulele grăsoase. Și aici, dacă e să discutăm specific de ce ar fi de evitat, în definitiv, ar fi foarte important să avem în vedere că cel mai problematic lucru la ora actuală, pentru noi toți e reprezentat de produsele de patiserie. Pentru că sunt cele mai ușor de obținut, din păcate, ajung să fie consumate în exces, și toate produsele astea de patiserie, în definitiv, au o capacitate de absorbție a nutrienților foarte accelerată și nutrienții sunt de cele mai multe ori grăsimi și zaharuri, zaharuri care sunt foarte rafinate, care nu fac decât să se depună în organismul nostru.", mai spune medicul. Potrivit acestuia, dacă părinții și copiii vor alege, în număr mare, această materie - "Educație Nutrițională" - atunci "putem continua discuțiile cu cei de la Ministerul Educației pentru a evalua oportunitatea introducerii unei astfel de materii permanente".

La 17 ani, Alexandru Teodorescu a fost arestat pentru uneltire împotriva ordinii sociale. Făcea parte din organizația anticomunistă Frontul Eliberării Naționale, alături de încă 12 tineri. Era anul 1959. Toți au fost arestați și au primit pedepse între 5 și 23 de ani de muncă silnică. În 1964 au fost eliberați. Alexandru Teodorescu a studiat apoi engleza la Universitatea din București, a fost profesor de engleză iar în 1977 s-a stabilit în Germania. A scris despre experienţa teribilă a detenţiei politice şi despre anii de după eliberare în volumele „Celula de minori” și „Tenebre și lumini”, apărute la Cartea Românească. Alexandru Teodorescu: „Ceea ce era să ne doboare a fost dorul de mamă. Eram, aproape toţi, băiatul mamei. Şi lipsa mamei a fost lucrul cel mai greu de suportat. Culmea este că, în 5 ani, în închisori şi în lagăre de muncă forţată, n-am plîns niciodată, n-am văzut om plîngînd. Pînă şi noi, orice ni se întîmpla, bătuţi, înjuraţi, nu reacţionam.”Credeţi că revolta, chiar dacă a fost înăbuşită, şi-a avut rostul?Alexandru Teodorescu: „Da, da, categoric! Eu am intrat băiatul mamei şi am devenit un luptător. În sensul că, fără să discut cu ceilalţi, mi-am spus că am datoria morală să mă întorc acasă. Şi am devenit un luptător pentru supravieţuire. (...) Pentru a supravieţui a trebuit să mobilizez tot potenţialul meu. Am descoperit un potenţial pe care nu ştiam că-l aveam. Şi asta a contat imens. Nicolae Steinhardt scrie în Jurnalul fericirii că lucrul care contează cel mai mult este caracterul. Şi, într-adevăr, caracterul ni s-a întărit puternic. Am învăţat să folosim piedica, obstacolul – căutam imediat cum putem să le transformăm în ceva pozitiv, folositor. (...) Regula noastră şi modul nostru de a supravieţui era: învaţă şi dă mai departe!”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor decide dacă Chișinăul va continua parcursul european în pofida presiunilor Rusiei. Iată titlurile ediției: - Invitatul emisiunii de astăzi este Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului din România, instituție care a trimis în ultimele două săptămâni două notificări către TikTok pentru a sesiza comportamente neautentice care promovează concurenți electorali din Republica Moldova. - Cum văd campania electorală ucrainenii din satele din nordul țării. - Și o incursiune în istoria recentă – atunci când comuniștii au revenit la putere la Chișinău, în 2001, și ce a urmat – o lecție care a costat RM două decenii de stagnare și pe care jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, ne-o reamintește în contextul alegerilor de peste câteva zile. Știrile zilei: Republica Moldova intră în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Duminica viitoare se va decide cursul Republicii Moldova pentru următoarele decenii – își va continua aceasta parcursul european sau va fi acaparată de Kremlin prin intermediul partidelor pro-ruse. În stânga Prutului se amplifică nu atât lupta politică, cât valul de știri false, dezinformări și tentative de a cumpăra voturi și, respectiv, de partea cealaltă, încercările autorităților de a combate fenomenul. *** În această dimineață Poliția a anunțat că a discins împreună cu alte instituții de forță și Serviciului de Informații și Securitate cu peste 250 de percheziții, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localitǎți. „Acțiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masǎ, coordonate din Federația Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Perchezițiile au loc atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare”, se spune într-un comunicat al poliției, care anunță că va reveni cu detalii dupǎ finalizarea acțiunilor. *** În context ar fi de spus că opoziția pro-rusă de la Chișinău se pare că se pregătește de proteste după alegerile de la sfârșitul săptămânii. Blocul Patriotic din care fac parte comuniștii și socialiștii au anunțat Primăria Chișinău că planifică manifestații în mai multe locații din Chișinău chiar a doua zi după alegeri, pe 29 septembrie. Tot atunci, ar urma să iasă la proteste și adepții oligarhului fugar Ilan Șor. Directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, spune că presupusele destabilizări ar putea fi determinate de dorința Moscovei de a deturna procesul democratic din Republica Moldova. *** Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii au reținut un grup de persoane care realizau sondaje false la telefon. „S-a constatat că persoanele ar fi acționat concertat, la solicitarea unei forțe politice, în vederea manipulării opiniei publice prin diverse sondaje pentru care au primit remunerații provenite din surse ilicite”, notează comunicatul Centrului Anticorupție. Directorul comunității WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa notează că sondajele false sunt de fapt o modalitate de dezinformare. „Sub pretextul întrebărilor, erau promovate niște falsuri precum că Moldova ar urma să pornească un război, sau că în Moldova urmează să fie închise bisericile, și multe alte falsuri. CNA denunță că aceste așa-zise sondaje sunt finanțate din aceleași scheme ca și partidele politice pro-ruse. Fabricile de trolli deconspirate de investigațiile Ziarului de Gardă. Scopul acestor metode murdare este influențarea opiniilor cetățenilor și îndreptarea acestora împotriva forțelor pro-europene în ajun de alegeri. Este parte din schema complexă a Rusiei de a se amesteca în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Fiți atenți și nu credeți în sperietorile de pe internet sau așa-zisele sondaje la telefon. În spatele acestora sunt mulți bani murdari și interesele grupărilor oligarhice”, declară directorul WatchDog de la Chișinău, Valeriu Pașa. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a fost nevoită să dezmintă zvonurile privind închiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria. CEC precizează că această știre falsă face trimitere la un așa-zis comunicat publicat pe o pagină clonată a site-ului instituției. Comisia Electorală îndeamnă cetățenii să se informeze exclusiv din surse oficiale, să raporteze tentativele de dezinformare și să contribuie la protejarea integrității procesului electoral. *** Încă o știre falsă transmisă de mai multe canale anonime de pe Telegram, susține că România s-ar pregăti să intervină militar în Transnistria, dacă vor exista tensiuni în timpul alegerilor parlamentare de duminica viitoare. Mesajele, publicate la sfârșitul săptămânii trecute, citau ca sursă o publicație poloneză și au fost distribuite coordonat, înregistrând 190.000 de vizualizări într-o singură zi aproape 3 mii de distribuiri, transmite Mediacritica, citată de TV8. Opt canale de Telegram au distribuit 32 de postări în care se afirmă că „Bucureștiul mobilizează unități militare în cazul unor tulburări în Transnistria” sau „Artileria română ar putea interveni pentru a soluționa criza politică din Moldova”. Postările false susțin că sprijinul militar ar fi fost cerut de președinta Maia Sandu, pentru că, citez, „PAS riscă să piardă alegerile din Moldova, iar autoritățile române și ar putea încerca să influențeze rezultatul în favoarea partidului de guvernare din Republica Moldova”. Postările pretind că se bazează pe „surse proprii” și includ fotografii presupuse a fi realizate la Focșani și Brăila, locurile unde ar staționa brigăzile tactice și de geniu ale armatei române. Autorii ar fi „observat o activitate intensă înainte de plecare: camioane, blindate și obuziere care se deplasau în coloane spre granița de sud-vest, pregătindu-se, citez, să traverseze Prutul dacă Maia Sandu va da ordinul”. „Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și panică, a comentat Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al șefei statului. De la începutul războiului din Ucraina, obiectivul principal al președintei Maia Sandu a fost și rămâne asigurarea păcii și a stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a mai spus Igor Zaharov. *** Măsuri speciale la Aeroportul din Chișinău, începând din 25 septembrie. Poliția de Frontieră anunță că în perioada 25 – 30 septembrie vor fi instituite măsuri privind accesul limitat în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău. Decizia a fost luată de Grupul de management a riscurilor. Accesul în terminal va fi permis doar pasagerilor care dețin bilet și documente de călătorie, precum și personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. *** Și, Ucraina a introdus, prin decret prezidențial, noi sancțiuni împotriva unor persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, dar și împotriva propagandiștilor și politicienilor pro-ruși din Moldova. Lista include 11 persoane de la Chișinău, din autonomia găgăuză și din Transnistria, inclusiv deputați sau candidați pe listele unor partide pro-ruse. Kievul precizează că aceste măsuri sunt aliniate politicilor partenerilor internaționali și au ca scop blocarea resurselor rusești, protejarea drepturilor omului în teritoriile ocupate și contracararea propagandei Moscovei.

După un prim interviu acum puțin mai mult de doi ani, o primim din nou pe Elena Diaconu, directoarea librăriei franceze Kyralina din București. Discuție despre „la rentrée littéraire” și literatură în sens larg.

Adina Foldager a înființat împreună cu soțul ei brandul Adinish, un brand de puericultură scandinavă, singurul de acest gen din România. Adina este născută în București, a urmat facultatea de Business în Germania, unde a și profesat în companii extrem de importante, iar la întoarcerea în România, în 2018 a decis să deschidă primul magazin online Adinish. În 2020 a deschis și magazin fizic ( showroom) în București, iar în 2021 a apărut showroom-ul din Cluj. Astăzi, Adinish este și în Budapesta, showroom fizic, iar în plan se află extinderea brandului cu produse proprii.

Turul României,cea mai importantă cursă ciclistă a anului, începe astăzi la Craiova şi se încheie duminică la București.Tiberiu Danuțiu, director corporate affairs, partener principal al Micii Bucle si Cătălin Sprânceană, președintele Federației de ciclism, vorbesc despre competiția la care se aliniază 150 de sportivi, pe un traseu spectaculos ce traversează sud-estul țării.

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.   Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.   Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.   Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: ­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană. Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE. Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.   Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.   Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate. Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.   Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.   La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

Când toată lumea se afla în vacanță, zeci de tineri din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova au avut ocazia să se pregătească cu profesori și cercetători de la universități de prestigiu  în cadrul proiectului APEX Scientific. Dacă în 2024, matematica a fost deschizător de drumuri, în 2025 chimia a completat portofoliul taberelor de pregătire APEX. Marius Matache este cercetator, chimist, parte din acest proiect al Asociației InformArt.  APEX Chemistry 2025 s-a petrecut în perioada 20 iulie – 9 august, iar printre invitații a fost și un un laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Jean-Marie Lehn, profesor la Universitatea din Strasbourg și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, a susținut două prelegeri pentru participanții la APEX Chemistry 2025. Ele au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Printre profesorii și cercetătorii de top cu care tinerii chimiști au lucrat în cele trei săptămâni de tabără se mai numără Adrian Șalic (Harvard Medical School), Daniel Funeriu (Universitatea din București), Niculina Hădade (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca), Ivan Huc (Ludwig Maximilian University, Munchen) Mihaela Matache (Universitatea din București) și Mihaela Florea (Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele). De asemenea, tabăra include o bogată componentă practică, găzduită de laboratoarele Facultății de Chimie a Universității din București și ale Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Programul a inclus vizite la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) din Măgurele și Microsin SA (producător de componente active pentru industria farmaceutică). Muzeul BNR și Parcul de Aventură Comana au fost două din experiențele de timp liber de care viitorii chimiști s-au bucurat în cadrul APEX Chemistry 2025 Și tot în perioada vacanței de vară, Asociația InformArt a organizat la București, o competiție internațională pe echipe pentru elevi de liceu, un turneu international de chimie, bazat pe dezbateri științifice, în căutarea unor soluții deschise. Vorbim despre un eveniment ajuns la a VIII-a ediție și care anul acesta a inclus echipe din Romania, Georgia, Coreea de Sud sau Mexic. E interesant că acest concurs propune o cu totul alta abordare fata de olimpiadele școlare clasice. Aici abilitățile științifice, creativitatea, munca în echipa, dar și gândirea publicas au vorbitul în public, sunt elemente care te aduc mai aproape de a căștiga competiția. Amănunte în interviul realizat cu Marius Matache (Asociația InformArt).

Cătălin și Radu, împreună, în studioul de fotbal de la Digi? Ba bine că nu, orice e posibil, și fiecare are argumente ca acest lucru să se întâmple. Sau nu, după caz. Trecem apoi cu grație prin noile probleme din traficul bucureștean, facem comparații fine între Varșovia și București și încep să sară scântei. Așa că intrăm în tema aleasă - Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? - foarte bine montați. Ajungem la pensii, la salariile din serviciul de stat, taxe și evaziunea fiscală - esența societății noastre, la măsurile din pachetele lui Bolojan. Așteptăm părerile voastre în comentarii, de partea cui sunteți? La final, Radu are o nouă problemă de logică pentru voi. 00:01:45 Cătălin Striblea și fotbalul 00:03:40 Săpături pe Kiseleff 00:08:00 Varșovia versus București 00:19:07 Bolojan ne-a salvat sau ne-a amânat? Cătălin e de partea salvării, Radu a amânării 00:23:09 Ce înseamnă, de fapt, salvarea? 00:24:20 TVA 23%? 00:27:50 Traiul românilor pe bani inexistenți 00:35:10 Măsurile lui Bolojan 00:45:56 Vizita lui Năstase la Beijing 00:53:55 Misiunea lui Bolojan 00:58:49 Rezolvările problemelor de la ediția precedentă 01:07:30 Problema acestui episod

O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) - Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) - George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Întâlnire crucială la Cotroceni între Nicușor Dan și liderii coaliției. Ilie Bolojan este hotărât să-și dea demisia din fruntea Guvernului (Adevărul) Președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii coaliției la Palatul Cotroceni pentru a dezamorsa tensiunile generate de amenințarea premierului Ilie Bolojan de a-și prezenta demisia. În paralel, premierul va susține o conferință de presă la ora 10.00, la Palatul Victoria.  Sursele politice precizează că tensiunile din coaliție au fost generate de refuzul unor partide de a susține reducerile și restructurările propuse de premier, în timp ce Bolojan susține că reformele sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a administrației și pentru corectarea inechităților. Întâlnirea de la Cotroceni va fi un test pentru capacitatea coaliției de a găsi consens și de a evita o criză guvernamentală la puțin peste două luni de la investirea guvernului Bolojan.  „Nu există alternativă politică la Bolojan”, spune în exclusivitate pentru ziarul Adevărul politologul Cristian Pîrvulescu. Deși critică abordarea ultimativă a premierului Bolojan privind pachetul II de austeritate, el admite că nu există o alternativă politică la guvernul liberalului.  O întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România. „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma” (HotNews) Jurnalistul Cătălin Tolontan relatează o întâmplare despre cum s-a făcut restructurarea la una dintre cele mai bogate instituții de stat din România.  Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are un președinte care a câștigat în 2023, când funcția era ocupată de Nicu Marcu, 12.500 de euro net lunar, cu tot cu bonusuri. Peste președinții Germaniei și al Franței. ASF, instituția unde primii cinci angajați din fosta conducere au avut toți venituri de peste 11.000 de euro net/lună, a fost una dintre cele din al căror buget Guvernul a tăiat luni, în Parlament. Cum au decurs discuțiile în interior? „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma”. Toată instituția primea patru bonusuri pe an, fiecare egale cu un salariu. De Crăciun, de vacanță, de performanță și de ziua instituției, sărbătorită ca debarcarea din Normandia. Totul era legal, în contractul colectiv de muncă. În aceiași ani, piața supravegheată de ASF înregistra al treilea faliment consecutiv al liderului din idustria asigurărilor RCA. Vindeu multe RCA, nu plăteau pagubele și fugeau la propriu cu banii din țară. Conform raportului oficial, până la începutul lui 2025, cele mai recente două falimente au costat statul și cetățenii 520 de milioane de euro. Avem o jumătate de milion de păgubiți, persoane fizice și firme. ASF e un exemplu... Integral pe pagina HotNews. Povestea lui Ismail, livratorul din Bangladesh bătut în București: „Am în continuare tot respectul față de români” (Europa Liberă) Venit de doar patru luni să lucreze în România, un tânăr din Bangladesh a fost lovit, în plină stradă, în București, fără motiv. Agresorul i-a cerut să plece din țară și l-a acuzat că este „invadator”.  Agresorul a fost arestat pentru 30 de zile, iar victima încă mai are nevoie de câteva zile de îngrijiri medicale. Europa Liberă a discutat cu Ismail Hossain în locuința acestuia din zona Pieței Obor din București: o cameră pe care o împarte cu alți nouă conaționali, toți cu aceeași meserie. George Simion promovează noua campanie a Kremlinului împotriva Moldovei (SpotMedia) Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din țara vecină, s-au intensificat mesajele împotriva Maiei Sandu și a aliaților săi. Reprezentanții AUR critică ajutorul economic dat de București Chișinăului, încercând să acrediteze ideea că măsurile de austeritate ar fi provocate de sprijinirea Moldovei și Ucrainei. Articolul, pe larg, pe pagina SpotMedia.

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) - CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) - Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) - Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale, anunță SpotMedia. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum. După cinci ore de discuții, ședința coaliției s-a încheiat fără consens. Partenerii din coaliţie au convenit că trebuie reduse posturile din administraţia centrală şi locală, însă nu s-a convenit exact asupra modului în care va trebui făcut acest lucru. Astfel, premierul Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe restul de cinci proiecte, într-o ședință ce are loc, luni, 1 septembrie, de la ora 19.00: proiectul de lege privind pensiile magistraților; proiectul de lege privind reforma în sănătate; proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat; proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF): proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe. Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu (CursDeGuvernare) Toate măsurile de reformă prin care guvernul actual ”dă țara peste cap” (pe bună dreptate, că țara asta chiar trebuie dată peste cap) se vor dovedi inutile peste 5-7 ani, când vom ajunge în aceeași situație financiar-bugetară de astăzi, scrie jurnalistul Cristian grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare. Asta pentru că reformele sunt aplicate pe o matriță greșită, iar ele se ”vor strâmba la loc” odată cu trecerea timpului. Cât de mare e miza? 47% din populație și 87% din tetritoriu se află în ”responsabilitatea” administrației locale rurale. Totul pleacă de la fundamental-inadecvata administrație a României – o structură care afectează toate celelalte structuri de servicii pe care statul e obligat să le asigure economiei și societății: e România desenată administrativ de Ceaușescu și care nu poate funcționa decât sub regimul Ceaușescu. Doar 1,3% din localități rurale au venituri proprii mai mari decât cele de funționare, astfel încât să rezolve problemele curente ale comunităților – restul sunt bani dirijați. CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient.  CNAS spune că e vorba despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews.  Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. 48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023.  Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) Institutul ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă. Manifestarea de extremă dreapta ar urma să aibă loc marți, împotriva ”rasei non-albe”, conform organizației citate. Organizația este interzisă prin lege conform OUG 31/2002 împotriva manifestațiilor xenofobe. Mitingul, împotriva ”rasei non-albe”, va avea loc la câteva zile după ce un livrator Glovo a fost lovit de un tânăr pe motive rasiale, în urma unui mesaj xenofob al parlamentarului partidului extremist AUR Dan Tănasă. Agresorul se află în arest preventiv în momentul de față, amintește G4Media.  ”Solicităm oficial primarului Municipiului București să revoce autorizarea pentru mitingul organizat de Noua Dreaptă în 2 septembrie. Manifestările de discriminare sunt interzise de legea penală și Constituția României!”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Șeful Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, printre cei mai radicali extremiști din România, a intrat în Parlament pe listele partidului extremist pro-rus SOS România, condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR. Este interesantă, în context, analiza publicată de EduPedu. Conform lui Șerban Iosifescu,  acolo unde educația a eșuat, a înflorit legionarismul naționalist și ortodoxist. Harta votului aurist se suprapune cu harta nivelului de educație a populației. Iar Libertatea scrie astăzi despre comerțul cu cărți legionare, la liber pe internet.  Achiziționarea materialelor legionare se poate face foarte ușor dacă ai o conexiune la internet și câteva sute de lei în cont. Pe unul din grupurile de extremă dreapta prezente pe Telegram, am găsit un anunț prin care se vindeau zeci de cărți „Din lumea legionară” - scrise de Victor Puiu Gârcineanu, nou-nouțe, cu prețul de 25 de lei/bucata.  Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) România este ultima țară din cele șapte state care au graniță cu Rusia sau Ucraina în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge în aceste zile. Turneul ei vine înainte ca Executivul de la Bruxelles să anunțe ce proiecte de apărare va finanța prin programul SAFE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja duminică, 31 august, la plecarea din Polonia, că această țară va beneficia de cei mai mulți bani din programul în SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) în valoare totală de 150 de miliarde de euro. România și Bulgaria se află în competiție pentru găzduirea unui hub de securitate la Marea Neagră, hub ce va fi finanțat de Uniunea europeană. La începutul mandatului de președinte, Nicușor Dan a declarat că România vrea ca acest hub să fie pe teritoriul său și va cere Comisiei să aprobe acest lucru. Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii nu a decis încă unde va fi acest hub prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, document despre care Europa Liberă a scris pe larg.

Ultima zi de vară a adus în mijlocul Bucureștiului un spectacol unic : străzile s-au eliberat de mașini și s-au deschis biciclietelor. Ieri a avut loc a patra ediție a L'Étape Romania by Tour de France, o competiție care a transformat pentru câteva ore în Capital, într-o scenă dedicată celor 2500 de cicliști. Un material de Tudor Furdui. L'Étape România a încercat să aducă în Capitală atmosfera celebrului Tour de France. Asemenea marilor finale de pe șosele, cicliștii au luat startul din Piața Constituției, chiar din fața Palatului Parlamentului. Imaginea celor 2500 de participanți, pornind pe biciclete prin inima orașului a fost una dintre cele mai memorabile din vara bucureșteană. Sigur, unii automobiliști au fost enervați de restricțiile de circulație, dar măcar pentru câteva ore s-a putut respira curat în București. Orașul a fost predat pasionaților de pedalat, iar organizatorii și poliția Rutieră au colaborat pentru a identifica cele mai bune trasee ocolitoare pentru șoferi. Programul a început la 7:30 dimineața, cu startul pentru cei mai tineri participanți, și a culminat la 13.30 cu festivitatea de premiere. Adriana Filip, PR al evenimentului Le L'Étape România by Tour de France: Ne bucurăm astăzi de prezența la 2500 de participanți din peste 20 de țări, 180 de orașe, ceea ce este fabulos, un număr extraordinar și de copii și de adolescenți care participă la a IV-a ediție L'Étape de Tour aici în București. E o atmosferă extraordinară, participanții sunt pe traseu. Chiar suntem în mijlocul acțiunii acum și cu ajutorul autorităților și al partenerilor, reușim astăzi să creăm o atmosferă incredibilă pentru toți participanții. Au fost trasee pentru toate nivelurile City Adventure de 14 kilometri pentru cei mici și familii. The Ride 42 de km, o tură de oraș destinată celor peste 15 ani și The Race de 85 de km, traseul regină pentru cicliștii care au vrut să-și testeze limitele. Piața Constituției s-a transformat într-un veritabil hub al pasionaților de sport, cu expoziții dedicate Tour de France, standuri comerciale, zona de food și relaxare, sesiuni de masaj și concursuri cu premii. Atmosfera a fost întreținută de activări pe scena principală și de emoție a festivităților de premiere. Pentru siguranța participanților, organizatorii au pus la dispoziție puncte de alimentare, echipe tehnice și sprijin medical profesionist, inclusiv ambulanțe SMURD.  L'Étape România by Tour de France a fost o cursă care a însemnat mai mult decât sport. A fost o experiență colectivă, o celebrare a unui stil de viață activ și un moment de inspirație pentru oraș și pentru comunitate. La cea mai frumoasă poveste de ciclism din România a fost prezent și Excelența Sa, domnul Nicolas Warnery, Ambasadorul Franței în România. Domnia da a dat oficial startul cursei de 42 km din inima Bucureștiului, în fața Palatului Parlamentului. O celebrare a sportului, a orașului și a comunității! Atmosfera este sportivă și festivă în același timp. Oamenii au venit să facă sport, mișcare, ciclism, bicicleta e bucuria lor și asta se vede  Este o adevărată sărbătoare iar bucuria participării se simte în aer. Desigur, e vorba și de competiție, dar mai ales de bucuria oamenilor de a fi prezenți aici cu copiii, cu familia. E un eveniment în cadrul căruia toată lumea poate face sport și oricine poate vedea cât de important este sportul pentru fiecare dintre noi. Pe de altă parte, evenimentul demonstrează că sportul poate fi un excelent mod de a promova o capitală, acest mare oraș, cu monumentele sale, cu Palatul Parlamentului, cu marile sale bulevarde. Anul trecut Jocurile Olimpice de la Paris s-au desfășurat practic în interiorul orașului și a fost foarte bine așa. Cu cele 3 trasee în București, concursul este în top 5 din lume din 30 de evenimente organizate în prezent. Printre participanți s-a numărat și președintele Federației de Ciclism, Cătălin Sprînceană. Lucru fabulos! 2500 de cicliști în inima Bucureștiului, cu traficul închis. Este un lucru excepțional, unic, ceea ce ne permite nouă, cicliștilor, pentru că și eu voi încerca să fac același lucru alături de colegii din comunitatea pe care o reprezint, să descoperim un oraș frumos, fără trafic, într-o zi minunată de duminică. Extraordinar! Această cea de-a IV-a ediție L'Étape Romania Tour de France a crescut în calitate, diversitate și impact. În ziua de 31 august 2025, Bucureștiul a respirat altfel, în ritmul lanțurilor, al roților de bicicletă care au mușcat din asfalt și al aplauzelor celor veniți să susțină cicliștii. O zi fără claxoane, dar plină de energie și inspirație.

O nouă ediție a Ligii Florilor începe în acest week-end cu numai 12 echipe la start, în loc de 14, din cauza reducerii bugetelor cluburilor. Deși este în reconstrucție și nu o mai are în lot pe Cristina Neagu, retrasă din activitate, CSM București se luptă din nou la titlu și la Final-four-ul Ligii campionilor. Principala rivală a CSM-ului este Gloria Bistrița. Tudor Furdui face o prezentare a noului sezon din handbalul feminin Începe Liga Florilor într-un format mai redus. Noile politici de austeritate anunțate de guvern au făcut ca unele cluburi să dispară din handbalul feminin iar unele să nu poată să evolueze pe prima scenă. Știința București și CSJ Prahova au ales să rămână în liga secundă, chiar dacă au obținut promovarea, Măgura Cisnădie a anunțat că nu mai continuă în prima ligă iar Gloria Buzău s-a desfințat încă din timpul sezonului precedent. Astfel, Federația a reluat tragerea la sorți a meciurilor din noul sezon, la start aliniindu-se 12 echipe și nu 14 așa cum ne-am obișnuit în anii trecuți. Nu se știe încă ce se va întâmpla la sfârșitul celor 22 de etape. Vor fi echipe care vor retrograda sau se va reveni la o viitoare ediție cu 14 participante? Președintele Constantin Din a văzut și partea plină a paharului în sensul că micșorarea numărului echipelor poate duce la o concentrare a valorilor și la un handbal calitatativ superior. Ținând cont de aceste aspecte din domeniul superlativului gândul ne duce automat la cea mai bună echipă din campionat și anume CSM București, care este principala favorită la câștigarea unui nou titlu, lucru normal dacă comparăm bugetul echipei primăriei Capitalei cu cel al adversarelor sale. Tigroaicele, râmase fără Cristina Neagu, retrasă din activitate, și fără antrenoarea Helle Thompsen plecată la Naționala țării sale, sunt însă în plină reconstrucție. S-a reîntors Adi Vasile care cunoaște bine clubul dar și jucătoarele cu ștate vechi. Presiunea este însă mare pe Adi Vasile, pentru că suporterii nu uită că acesta nu a calificat niciodată echipa în Final four și numai rezultatele îi vor decide soarta pe banca tehnică. Lotul este format din 21 de jucătoare cu 5 noi transferuri , internaționale cu foarte multă experiență, de văzut cum se vor integra acestea în sistemul gândit de noul antrenor. CSM va juca în prima etapă contra băimărencelor de la Minaur care vor reprezenta România în cea de  doua competiție ca valoare din handbal, European League. CSM și Gloria Bistrița în Liga Campionilor Peste numai 8 zile CSM va debuta și în noul sezon de Liga Campionilor într- o grupă de calificare din care mai fac parte Ikast, Ferencvaros, Brest, Podravka, Krim Ljubljana și Odense. Principala rivală a bucureștencelor în Liga Florilor este Gloria Bistrița echipă ce va evolua și ea în Liga Campionilor după ce a primit un wild card. Și Gloria are un nou antrenor după demiterea lui Florentin Pera care a rămas doar la Națională. Spaniolul Carlos Viver are misiunea de a construi cu lotul valoros pe care îl are la dispoziție o echipă în adevăratul sens al cuvântului, una care să se poată bate pe ambele fronturi campionat –Champions League acolo unde adversarele sunt Storhamar, DVSC Schaeffler, Metz, Gyor, Esbjerg,  Buducnost și Borussia Dortmund. Cele două echipe CSM și Bistrița s-au întâlnit deja în deschiderea sezonului, Super Cupa României, un meci spectacol în care bucureștencele s-au impus în final la un singur gol după 4 reprize de prelungiri. Gloria va juca în prima etapă împotriva lui HC Zalău una dintre candidatele la ultimele locuri alături de Galați și Târgu Jiu.  În rest, Rapid cu un lot și un staff nou va juca în prima etapă impotriva CSM Slatina o echipă care are planuri ambițioase anul acesta. Giuleștencele vor evolua și ele în European League acolo unde va fi prezentă și Corona Brașov. Revelația sezonului trecut ar fi putut evolua direct în Liga Campionilor ținând cont de locul pe care l-a ocupat în campionat, dar a ales să joace în European League, poate și din motive financiare. Corona va debuta în noua ediție de campionat contra Galațiului. Ultimele două meciuri vor fi Dunărea Brăilă – SCM Râmnicu Vâlcea, două echipe cu nume sonore în Liga Florilor și derbiul Olteniei SCM Universitatea Craiova – CSM Târgu Jiu. De văzut dacă în ciuda crizelor financiare și a reducerii numărului de echipe Liga Florilor va avea partide echilibrate și cu un nivel ridicat al handbalului.

Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente (G4Media) -  „Nu ne priviți ca pe străini, curățăm străzile pe caniculă și vă aducem mâncarea pe ger” / Mărturie puternică a unui student din Bangladesh, după ce un livrator din țara lui a fost bătut la București (HotNews) - Cât timp pierdem cu CFR comparativ cu ungurii sau polonezii. Cele mai importante orașe turistice din România, legate cu trenul în peste cinci zile (Libertatea) Primăriile se închid pe termen nelimitat din 29 august: „S-a umplut paharul” (Adevărul) Începând de vineri, 29 august, primăriile din România își închid porțile, pe termen nelimitat, în semn de protest faţă de pachetul al doilea de măsuri fiscale pentru care Guvernul Bolojan urmează să-şi asume răspunderea în Parlament. Sindicatul Național al Comunelor și Orașelor din România (SCOR) a anunțat închiderea tuturor primăriilor din țară, începând cu 29 august, dacă Guvernul nu renunță la măsurile considerate „abuzive” asupra administrației locale. Decizia vine după șapte săptămâni de negocieri fără rezultat între sindicat și premierul Ilie Bolojan. Pachetul 2 de măsuri prevede tăieri drastice pentru administrația publică locală: reducerea cu 25% a numărului de funcționari publici din primării, peste scăderea de 10% aplicată anul trecut, scrie Adevărul. Un alt punct fierbinte este legat de cei 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap pe care Guvernul promisese că îi va prelua la bugetul de stat, dar, potrivit ultimei variante de proiect, responsabilitatea rămâne tot la primării. EXCLUSIV Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente (G4Media) Pe rolul Curții de Apel București se află pe rol, de anul trecut, un dosar în care un procuror DIICOT a cerut confiscarea sumelor de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline deținute de societatea de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații în două conturi la o bancă comercială. Banii ar reprezenta o parte din prejudiciul de 32,7 milioane de lei produs unei firme de medicamente inclusiv prin activitatea lui Robert Roșu, unul dintre avocații din cadrul Țuca, Zbârcea și Asociații. Un dosar penal pe acestă speță a fost deschis în 2015 și clasat prin prescriere în 2022, dar, la momentul clasării, procurorul de caz a decis sesizarea unui judecător de camera preliminară de la Curtea de Apel București în vederea confiscării celor 32,7 milioane de lei de la Țuca, Zbârcea și Asociații și de la mai multe persoane fizice deoarece ar fi fost obținuți în urma săvârșirii unor infracțiuni. Conform informațiilor din acest proces, avocatul Gabriel Zbârcea, al cărui nume a fost vehiculat recent ca posibil șef al Serviciului Român de Informații, a fost martor în dosarul de confiscare a banilor. Integral pe pagina G4Media. Un atac xenofob din București produce reacții la Cotroceni, scrie Europa Liberă. Președintele Nicușor Dan a condamnat agresiunea xenofobă asupra livratorului din Bangladesh. „Condamn cu fermitate agresiunea asupra unui tânăr venit la muncă în București, care a fost lovit și umilit doar pentru că nu s-a născut aici. Asemenea fapte sunt intolerabile”, a transmis șeful statului. „Autoritățile ar trebui să trateze acest caz cu maximă seriozitate, ca o infracțiune motivată de ură. Felicit polițistul aflat în timpul liber care a intervenit rapid și cu mult curaj pentru a opri atacatorul, împiedicând astfel incidentul să degenereze”, a continuat președintele României. „Nu ne priviți ca pe străini, curățăm străzile pe caniculă și vă aducem mâncarea pe ger”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews un tânăr student din Bangladesh, stabilit la Cluj. După doi ani petrecuți în țara noastră, el spune că discursul politic care instigă la ură este o problemă, însă românii „arată multă bunătate”: „Pot spune că mă simt norocos. Românii sunt foarte prietenoși și deschiși”. Din ZF aflăm că nimeni nu îi plăteşte pe asiatici mai puţin decât pe români, singura diferenţă reală este că unui asiatic îi dai cazare. Muncitorii asiatici din România câştigă salarii comparabile cu cele ale angajaţilor români, diferenţa fiind dată în principal de structura pachetului salarial, care include cazarea, susţine Melania Pop, managing partner al agenţiei de recrutare International Work Finder. De asemenea, ea susţine că niciun muncitor necalificat din afara Uniunii Europene nu lucrează în România pentru mai puţin de 3.000 de lei net, iar pentru poziţii calificate salariile ajung chiar la 5.000 de lei în anumite sectoare. Cât timp pierdem cu CFR comparativ cu ungurii sau polonezii. Cele mai importante orașe turistice din România, legate cu trenul în peste cinci zile (Libertatea) Dacă un călător s-ar urca acum într-un tren gestionat de Căile Ferate Române (CFR) pentru a face turul celor mai importante nouă orașe turistice din România, i-ar lua 129 de ore și 30 de minute să parcurgă cele douăzeci de trasee interconectate. Adică, ar dura mai mult de cinci zile, fără oprire. În cazul unor trasee similare gândite în Ungaria sau Polonia, călătoria ar dura cu o zi jumătate, respectiv cu două zile și opt ore mai puțin decât în România, scrie Libertatea.

Vorbim despre petiția "Stop austeritații în educație!" lansată de Alianța pentru educație. Invitați sunt Andrei Rus, conferențiar UNATC, critic de film și curator, Alex Călin, actor al Teatrului Excelsior din București sunt prezenți in studioul RFI Romania, iar prin telefon îi avem ca invitați pe regizoarea Catinca Draganescu, manager al Teatrului Masca și scriitorul Radu Vancu, profesor universitar la Departamentul studii romanice, ULBS.

În acest episod din seria Vorbitorincii LEADERS, galeristul și curatorul Dan Popescu intră în dialog cu Cătălin Striblea despre provocările și bucuriile artei contemporane românești. Absolvent de filozofie, Dan a fondat în 2002 Galeria H'Art, un spațiu care a devenit reper și teren de întâlnire între generații artistice.Cu pasiune și luciditate, vorbește despre scandalul expoziției de la Malmaison, unde simbolurile naziste ale controversatului Sorin Tara (von Neudorf) au stârnit aprige dezbateri, despre coconi - simbolurile grupărilor sanatinsite cum s-au explimat jurnaliștii de la Antena 1 la acel moment și despre loialitatea sa față de artiști precum Gorzo, Mocanu, Comănescu și alții. Un dialog despre misiune, reziliență și felul în care arta poate fi „cel mai scurt drum spre fericire”. 00:02:00 Exercițiu de artă contemporană la LEADERS 00:08:08 Artă conceptuală - banana lipită cu bandă adezivă de un perete - Imagine simbol 00:15:38 Povestea lui Ion Bîrlădeanu, un om al străzii 00:31:00 Piața de artă în România 00:42:34 Coloana Infinitului de Constantin Brâncuși 00:56:40 Mesajele lui Gili Mocanu 01:06:00 Arta întoarce totul în favoarea ta 01:16:56 Ion Grigorescu și simbolurile eternei reîntoarceri 01:28:00 Valoarea comercială versus valoarea culturala  01:38:00 Simbolurile sataniștilor au împânzit Bucureștiul  01:46:29 Mega scandalul din anul Ștefan cel Mare 01:59:43 Cel mai mare scandal de artă - 2025 02:17:00 De ce este Dumitru Gorzo un artist mare

(Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) - Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Pasul mare al lui Nicușor Dan spre ”suveraniști” / Ce ascunde mutarea cu șefii SRI și SIE (G4Media) Cu propunerile de șefi la SRI și SIE, președintele Nicușor Dan a bulversat opinia publică, și-a surprins susținătorii și a stârnit un val de nedumerire. Ce se întâmplă cu șeful statului? Nimeni n-a înțeles cum a ajuns Gabriel Zbârcea, un avocat cu viziuni politice naționaliste și suveraniste exprimate public, să fie propus de șeful statului pentru șefia SRI. Marius-Gabriel Lazurca, propus la șefia SIE, are un CV admirabil ca diplomat, dar vine tot din zona ideologică ultraconservatoare. Cele două propuneri sunt unite de un fir roșu, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Primii care au salutat propunerile lui Nicușor Dan au fost liderii AUR. În schimb, liderii coaliției, Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD), ar fi întâmpinat cu răceală propunerile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE. USR a ironizat propunerile, iar susținătorii lui Nicușor Dan caută în continuare explicații pe care, evident, nu le găsesc. Totuși, explicații există și a devenit destul de clar în ultima lună, cel puțin, că Nicușor Dan curtează intens publicul așa-zis suveranist/georgist/aurist/neolegionar. Vom vedea dacă propunerile sale trec de votul Parlamentului. A avut Nicușor Dan și acceptul partenerului strategic atunci când le-a pus pe masa coaliției? Greu de crezut că nu i-a consultat și pe americani pe tema acestor propuneri pentru cele două funcții-cheie din domeniul securității naționale, altfel nume care n-au cum să nu fie pe gustul trumpiștilor. În orice caz, opțiunile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE spun multe despre direcția pe care dorește să o imprime României. Șefii de servicii secrete nu sunt funcții oarecare în statul român, ci reprezintă principalele instituții de forță. Ele dispun de o putere enormă, inclusiv aceea de a remodela ideologic o societate, chiar dacă, în teorie, nu fac politică. (Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) Nicușor Dan a bifat 100 de zile de când a depus jurământul de președinte al României. Bilanțul noului șef al statului e mai degrabă sărac în realizari, dar foarte bogat în aspecte care ar fi trebuit puse la punct, iar pe zi ce trece relația cu unul dintre cei mai importanți parteneri, premierul Ilie Bolojan, e tot mai rece. Promisiunea lui Nicușor Dan că până la 30 iunie va veni cu echipa de consilieri a fost călcată în picioare cu brio. Au trecut mai bine de trei luni și cu mâna sa Nicușor Dan a semnat doar numirea lui Radu Burnete, consilier pe zona economică. În rest, majoritatea sunt moșteniți de la Klaus Iohannis și Ilie Bolojan. Iar temele pe plan intern și internațional se tot adună, România urmând să dea piept cu dosare grele, cu implicații financiare majore. Însă la Palatul Cotroceni nu e panică. Nicușor Dan și-a ales să iasă din turnul de fildeș de la Palatul Cotroceni și să încalce neutralitatea politică prin susținerea lui Cătălin Drulă pentru Primăria Municipiului București. Jurnalistul Radu Eremia mai scrie în Libertatea despre baletul european al lui Nicușor Dan. La Bruxelles ai nevoie de o familie puternică, ai nevoie de influență pentru a promova interesele țării tale. Iar Nicușor Dan în continuare pare indecis dacă să aleagă PPE (din care fac parte PNL și UDMR) sau Renew (din care face parte USR). Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, au fost prezenți miercuri, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Profesorul Sergiu Mișcoiu decriptează, pentru „Adevărul”, mesajul transmis de Macron și Mertz, dar și pe cel al absenței României de la acest eveniment. În opinia sa, vizita are ca principal rol o mobilizare a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, dar și un mesaj de susținere pentru președintele Maia Sandu și pentru forțele democratice ale țării. În acest moment, mai spune Sergiu Mișcoiu, Republica Moldova este unul dintre teritoriile în care are loc o încleștare între două lumi, cea occidentală și cea rusă. Rezultatul este departe de a fi previzibil, chiar dacă aparent forțele pro-occidentale par capabile de o mobilizare, așa cum s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu. Din urmă vin însă puternic forțele politice fidele Moscovei. Nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost prezenți la Chișinău, iar percepția generală este că nici nu au fost invitați la acest eveniment. Asta arată încă o dată cât de departe este România de a conta cu adevărat, în condițiile în care printre cei invitați s-a aflat premierul polonez, deși Polonia nu are legăturile speciale cu Republica Moldova pe care le are Bucureștiul. Profesorul Sergiu Mișcoiu are o explicație pentru această absență, cumva surprinzătoare și neplăcută, în egală măsură. „Sigur că ar fi fost bine ca România să fie cooptată în acest triunghi și să aibă o prezență mai susținută la Chișinău, dar probabil că se dorește ca lucrurile să se întâmple în mai multe valuri, adică să existe vizite care să se succeadă, nu toate deodată, tocmai pentru a păstra ritmul acest al actelor care demonstrează susținerea pentru guvernul pro-european de la Chișinău”, adaugă profesorul.

Jérémy Vercken de Vreuschmen, arhitect și urbanist, ne vorbește despre legătura sa cu cartierul Vatra Luminoasa din București

Prieteni, pornim o ediție Baricade cu destule scântei și nu ne vom încrâncena pe seama traficului sau a lucrărilor din București ci pe tema șpăgii (inspirați de cazul lui Dragoș Anastasiu). Cine e mai vinovat, cel care dă șpagă sau cel care o primește? Ești victimă sau parte din sistem? Vrem un stat cu reguli sau vrem o societate în care lucrurile să fie comode, în care fiecare să se descurce cum poate? Este România statul în care s-au întâlnit hoții cu proștii? E finalul episodului, dar nu și al discuției. Scrie verdictul în comentarii: Cătălin Striblea sau Radu Naum? Până la următoarea întâlnire, Radu are trei probleme noi, așteptăm rezolvările lor.   06:00 Victimă sau parte din sistem 12:00 Lupta anticorupție  15:40 Stat cu reguli slabe 21:10 Cel mai prost sistem de educație 30:40 Măsurile Bolojan 38:18 Scandalul profesori versus ministrul David 43:13 În loc de concluzie 46:32 Rezolvările testelor de logică din episodul trecut 55:38 Recomandare de lectură: Occidentul debusolat de Jean-Loup Bonnamy 56:48 Problemele ediției

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii. The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”. Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană: ”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990. El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”. Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”. Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției. Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”. Deutsche Welle punctează, la rândul său:   ”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi. Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa. La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență. Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor. Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat. Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.  

Trei echipe românești joacă astăzi la domiciliu în cupele europene. FCSB o întâlnește pe Arena Națională pe campioana din Kosovo, Drita, CFR se luptă la Cluj cu Braga, iar Universitatea o primește la Craiova pe Spartak Târnava din Slovacia. Bucureștenii și clujenii se luptă pentru a se califica în play off-ul Europa League, în timp ce oltenii își doresc să ajungă în playoff-ul Conference League. Tudor Furdui  prefațează cele trei partide

Bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. Bașcana a fost arestată. De ce a fost găsită vinovată ne amintește Valeria Vițu. Tot ea ne va face și un rezumat al reacțiilor venite de la Chișinău, dar și de la Moscova.   Ce înseamnă această condamnare? E un semnal clar că în Republica Moldova corupția electorală nu este tolerată, comentează la RFI Ștefan Bejan, istoric și analist politic, reprezentant al comunității Watchdog de la Chișinău. Pe cine mai vizează această condamnare aflăm din interviul realizat de colega mea Lina Grâu.   Viitorul nostru este legat de o piață comună între România și Republica Moldova, o piață integrată de la Nistru până la Tisa. Iată mesajul transmis de ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. Diplomatul vorbește în interviul Moldova Zoom și despre ce implicații ar avea o schimbare geopolitică la Chișinău.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ceaușescu înapoi? Așa începe Baricada din această seară, cu un studiu care spune că românii ar vrea un lider autoritar. Radu Naum zice că nu e chiar o idee rea, ba chiar că noi l-am creat pe Ceaușescu. Cătălin Striblea sare imediat în baricadă și spune că e o mare capcană. Până la dezbaterea grea, ne lovim, la propriu, de gropile din București, de semnele de circulație care lipsesc, dar și de amenzile pe care le poți lua dacă nu ești atent.

După venirea la conducere în 1965, Nicolae Ceaușescu a formulat și promovat o politică externă aparent independentă față de Uniunea Sovietică, dar profund marcată de naționalism, propagandă și interese de consolidare a puterii personale. În acest episod dedicat politicii externe, aflăm cum îi alegea Nicolae Ceaușescu pe oamenii din anturajul său și cum a profitat de dezastrul cutremurului din 1977, dar și ce a însemnat de fapt detașarea de politica sovietică. Aflăm cum și de ce a încercat Gorbaciov să se apropie mai mult de Ceaușescu și cum voia Moscova să îl pună pe Ion Iliescu la conducerea statului român. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa. 02:59 Unde ne-a prins comunismul în 1947 06:21 Comunismul românesc 100% 14.50 Norocul celui mai mic 21:18 Înscăunare cu martori influenți 25:18 Primăvara de la Praga și liniștea de la București 35:33 Comandantul suprem și șeful șefilor 41:00 Toți oamenii președintelui 48:00 1977, anul care cutremură România 56:00 Nixon, my friend! 59:50 Transparența lui Gorbaciov 1:05:50 Planurile pentru Iliescu

În cel mai recent episod BT Talks, invitata gazdei noastre, Andi Moisescu, este Ionela Costică, prorector al Academiei de Studii Economice din București, care aduce în discuție un subiect esențial pentru viitorul educației și al pieței muncii: diploma nu mai este un garant al succesului profesional. Ceea ce contează cu adevărat sunt competențele reale pe care le dobândești. Un alt punct esențial este legătura dintre universități și angajatori. ASE a organizat târguri de joburi chiar și pentru studenții din anul I, tocmai pentru a-i expune devreme la cerințele reale ale pieței. Ionela Costică subliniază că educația nu poate funcționa în izolare, ci este nevoie de o colaborare constantă cu mediul de afaceri pentru a înțelege ce competențe sunt cu adevărat relevante. Discuția atinge și relația dintre profesori și studenți. Respectul, spune Ionela Costică, nu se impune, ci se câștigă. Educația modernă trebuie să fie un parteneriat bazat pe încredere, comunicare și obiective comune.   Made with ❤️ by BT

Românii sunt individualiști ca-n Texas, nu orientați spre comunitate ca în Suedia. Dar ce fel de societate ne dorim? De aici pornim prieteni și, desigur, ne situăm pe poziții diferite. Dar înainte Radu are ceva de spus despre cum se circulă prin București și ne aducem aminte de ”cât de bine” ne era înainte de 89. Facem haz de necaz, desigur, și dacă aveți astfel de amintiri, scrieți-le în comentarii. Mulțumim pentru răspunsurile la probleme, au venit o mulțime. Avem și în acest episod două provocări, așteptăm rezolvările lor în comentarii. Mulțumim. 03:10 Pornim de la căruțe 05:45 Traficul prin București 09:50 Radu Naum la Digi 24, propunerea lui Cătălin - Valea plângerii 15:56 România. ca-n Texas sau ca-n Suedia? 19:40 Ce-i doare pe români 22:30 Toată lumea vrea ceva de la stat 26:50 Banii publici sunt aruncați într-un hău 35:40 A fost creat un sistem de inegalitate 42:00 Momentul măririi pensiilor 50:00 Subvenții de 50 miliarde anual 59:00 Cine cotizează la Sănătate 1:08:23 Modelul suedez 1:09:31 Rezolvările problemelor din ediția trecută 1:14:45 Două noi provocări de la Radu Naum 1:18:10 Povești de la Turul Ciclist al Sibiului 2025

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației

Mihai Morar ne duce înapoi în timp, în România anilor '90, alături de cel care a făcut cadrul pentru scena muzicală de azi: Radu Fornea.A fost vecin cu un medic celebru în toată lumea, care i-a schimbat viața. A oscilat între mai multe posibile cariere strălucite – neurochirurgie, producție de roboți, jurnalism – dar a ales lucrul la care nici nu se gândea ca adolescent. Muzica! Și a dus-o la alt nivel. Pentru că Radu Fornea este cel care are la activ hit-uri cu peste 100 de artiști diferiți! Nume care au dominat scena românească post '89, care au impus stiluri și au schimbat, pentru totdeauna, societatea noastră.Ești curios să afli câți bani a făcut din muzică omul identificat cu Proiect K1 și stilul etno? Care au fost dedesubturile momentului în care hit-urile unei noi lumi au înlocuit șlagarele artiștilor de ieri? Cine sunt oamenii care au inițiat stiluri și proiecte mari azi? Și, mai ales, cum a apărut cadrul legal care permite artiștilor de azi să câștige zeci de mii de euro, de la cei 500 de dolari, cât era plătită o trupă pe val în anii de după Revoluție?  Nu rata o discuție ca o călătorie în timp! Către vremurile mai simple, mai nereglementate, mai pline de speranță, în care luxul, pentru români, înseamna un telefon cu clapetă și un Cielo!Și află, dacă nu știai deja, despre cel mai inedit festival autohton: Unforgetable Festival, cel mai mare festival cu locuri pe scaune. Găzduit în perioda 11 – 13 septembrie de București. Realizat de Radu Fornea și prezentat de Mihai Morar. Doi oameni de media și muzică ce inversează azi rolurile, la Fain & Simplu.