POPULARITY
Categories
În acest episod o avem alături pe Oana Onciu, HumanCapital Analyst la UrbanizeHub, pentru a vorbi despre new Urban Habits 2026, festivalul pe care Sustainable Living Podcast îl susține în această ediție.new Urban Habits nu este un simplu festival despre orașe —este o platformă despre comportamente, sisteme și transformare urbană. Ediția din 2026 reunește, pe parcursul a două zile, UrbanTalks, mese rotunde, workshopuri practice, expoziții, proiecții de film și intervenții artistice la Amfiteatrul Mihai Eminescu din București.Festivalul este inclus în ecosistemul de evenimente asociateEU Green Week 2026 și aduce la București speakeri internaționali precum Xavier Matilla Ayala (fost arhitect-șef al Barcelonei), Chris Bruntlett (Dutch Cycling Embassy) și Lotte Bech (Urban Cycle Planning, Copenhaga), alături de experți și practicieni din România.
De data asta miza nu e în bani. E în istorie. Piese de tezaur de o valoare inestimabilă au dispărut pur și simplu dintr-un muzeu din Olanda, într-un furt la comandă care sună a scenariu de Hollywood, dar care din păcate s-a întâmplat pe bune. Dialogul meu de la IGDLCC cu domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu, fostul director al Muzeului Național de Istorie, a plecat de la acest jaf perfect, dar a lovit rapid în vulnerabilitățile noastre de acasă. Vorbim despre sisteme de securitate depășite și despre o comunicare de criză defectuoasă în instituțiile din București, Iași sau Cluj, unde primul impuls în fața unei pierderi este ascunderea sub preș. Partea care m-a uimit cel mai tare a fost însă demontarea miturilor dacice care au explodat pe internet în ultimii ani. Am dat la o parte naționalismul agresiv de Facebook și am analizat, pe bază de monede și săpături arheologice reale, rădăcinile deopotrivă dacice și romane ale poporului român. Să nu ne mințim singuri, pentru că o identitate sănătoasă se construiește pe date istorice asumate, nu pe povești inventate ca să ne simțim mai mândri. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.
E marți, deci e episod nou! Vă asteptăm la show în București
De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști. Despre cercetarea lor și concluziile la care au ajuns vorbim cu Alina Pop și Filip Alexandrescu. Spuneți în carte că manipularea, analfabetismul funcțional și nostalgia după perioada comunistă - propuse ca explicații în spațiul public - nu sînt rădăcina socială a votului suveranist, ci au la rîndul lor cauze mai profunde. De ce nu v-ați mulțumit cu aceste explicații și ați căutat și mai adînc?Alina Pop: „A căuta rădăcinile înseamnă a căuta exact cauzele care acționează din profunzime asupra unor fenomene și au anumite efecte, printre care și cele trei pe care le-ați amintit. Deci ele sînt mai degrabă consecințe decît cauze care, la rîndul lor, se înlănțuiesc într-un lanț cauzal mai lung și care, la final, au produs acest tip de comportament electoral. (...) Propaganda nu e un fenomen nou. Manipularea prin propagandă nu s-a inventat acum. E adevărat că sîntem foarte interesați să vedem cum se manifestă și care sînt efectele noilor mijloace de comunicare în masă, ținînd cont de dezvoltările tehnologice. Însă baza, nucleul propagandei și manipulării nu cred că s-au schimbat foarte mult. Problema pe care ne-am pus-o noi nu a fost să ne uităm atît la conținut, la modul în care și-au construit mesajele diverși actori care au influențat într-un fel sau altul percepția publicului în 2024 și o fac în continuare. (...) Sîntem convinși că forța manipulării nu ține doar de puterea emițătorului de a o transmite într-o formă sau alta, ci ține și de receptivitatea publicului. Și atunci noi ne-am uitat mai degrabă la terenul fertil pe care s-a implantat această manipulare și credem în continuare că-i foarte necesar ca oamenii, mai ales decidenții politici, care vor într-adevăr să acționeze asupra consecințelor negative ale propagandei și manipulării, să aibă în vedere și publicul care receptează aceste mesaje. Strategia unei combateri a propagandei cu o contrapropagandă - am citit recent parte din acel raport -, cu un vaccin informațional, ca să fie oamenii pregătiți, poate fi eficientă, dar noi credem că e un vaccin care poate să acționeze superficial. Or, tratamentul, dacă tot vorbim în termeni medicali, cred că trebuie să fie mai profund. Cauzele pentru care oamenii sînt dornici să voteze politicieni nou apăruți, care propun un discurs radical, importînd temele extremei drepte din Europa - nu sîntem nici aici originali -, aceste cauze trebuie rezolvate. Și noi ne-am străduit în carte să arătăm că problemele sînt aparent destul de simplu de identificat. Am descoperit niște lucruri care, din păcate, sînt poate cunoscute, dar care au fost mult prea mult timp ignorate. Și aici vorbim despre modul în care s-a dezvoltat societatea românească în ultimii 35 de ani și, mai precis, în ultimii 25 de ani. E o dezvoltare pe care nu o putem nega, România de acum nu mai este cea care a fost în 1990, însă această dezvoltare s-a produs inegal.”Legați votul pentru suveraniști de inegalitatea socială. Care sînt explicațiile acestei legături?Filip Alexandrescu: „Dezvoltarea României a fost indubitabilă în ultimii ani, PIB-ul a crescut. (...) Această creștere nu a fost percepută în mod egal în toate straturile societății. Dezvoltarea s-a concentrat aproape exclusiv, sau în cea mai mare măsură, pe poli de creștere, așa cum îi numește și Banca Mondială. Există și un raport al Băncii Mondiale pe orașele care acționează ca poli de creștere în România - evident, orașele mari, capitala, Bucureștiul are un PIB deja comparabil cu PIB-ul unor zone metropolitane de lungă durată din Europa de Vest, și orașele principale, Timișoara, Iași și uneori, parțial, pe culoarele de dezvoltare între acestea. (...) E clar că bogăția s-a concentrat foarte mult. Prin politici publice, în mare măsură, care au dus la concentrare. Și aceste politici au avut, să zicem, noima lor. Adică ai vrut să ridici cît mai repede, să dezvolți economia. Problema e că dacă o dezvolți prea inegal, ai aceste efecte de recul. E interesant că în România ele s-au manifestat destul de tîrziu.”Alina Pop: „Ce ne-au arătat aceste experiențe de teren și multele conversații și interviuri pe care le-am avut cu oamenii este că există un fond de nemulțumire răspîndit în teritoriu pe care oamenii îl simt și pentru care, evident, caută noi soluții. Așa cum am scris și în carte, n-am întîlnit fanatici, n-am întîlnit oameni care să nu știe să scrie, n-am întîlnit oameni iraționali. De fapt, cred că asta ar merita să spunem, că oamenii au niște motive pentru care votează iar a-i judeca, a-i blama, a-i critica și a folosi diverse invective pentru ei, ratează adevărata miză. Iar miza e să înțelegem care sînt motivele, condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la propagandă și cum putem acționa, nu noi ca autori, noi ne-am făcut treaba și o să continuăm cercetarea pe direcția asta, probabil, dar decidenții politici mai ales, care, iată, acum nu mai pot să spună n-am știut. Dacă vor citi o parte dintre capitolele pe care le-am scris, ar trebui să fie mai cunoscători.”Ce explicații ați găsit pentru votul suveranist?Filip Alexandrescu: „Sînt oamenii care s-au văzut ca pierzători, cum se numeau înainte pierzătorii tranziției, situație care s-a tot accentuat. Cîștigătorii tranziției au apărut și ei, într-un mod mult mai clar. Bifurcarea între cele două grupuri s-a tot mărit și, în același timp, ei au devenit mult mai vizibili unii pentru ceilalți. Așa că această bifurcare a dus la căutarea unor soluții de revanșă. De multe ori mi s-a părut că e o căutare disperată de alternative. Societatea e un sistem care funcționează prin alocarea anumitor resurse indivizilor. Ei bine, unii indivizi, văzîndu-se privați sistematic de aceste resurse, spun: ceva nu e regulă, ceva a mers din ce în ce mai prost pentru noi și din ce în ce mai bine pentru ceilalți. Și, da, paradoxal, Uniunea Europeană a susținut acest proces. Și atunci, ne ducem la cei care pare că simplifică lumea foarte mult. Pentru că discursul suveranist e foarte simplu și acest fenomen seamănă foarte mult cu ce se întîmplă și în alte țări. Suveraniștii spun un lucru foarte simplu: vă vedem și vă înțelegem. Auzi asta: cineva mă vede, cel puțin! Ceilalți vorbesc despre diverse lucruri tehnice, despre cum ar trebui să funcționeze România, dar practic, în viața lor, oamenii nu văd nimic bun. Și atunci a fost un vot de revanșă. Care poate fi răsturnat, în fond, dacă dai o imagine credibilă de dezvoltare. Da, vă vedem și noi, ar putea să spună partidele mainstream. Da, uite, începem să luăm măsuri, înțelegem problemele, înțelegem adîncirea inegalităților. Putem să începem să luăm niște măsuri care să le reducă. Și atunci, tentația suveranistă în România, dar și în restul Europei, ar scădea. Asta e concluzia noastră.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
În acest dialog dimpreună cu dl. Viorel Vizureanu, profesor de filosofie la Facultatea de Filosofie din București, punem sub lupă felul în care trăiesc, învață și se raportează la lume studenții de astăzi: relația cu profesorii, educația online, atomizarea vieții de campus, influența tehnologiei și nevoia de pocăință și comunitate. Cum gândesc tinerii de azi devine astfel o întrebare despre libertate, responsabilitate, identitate personală, iubire reală și redescoperirea frumuseții unei vieți trăite împreună, nu închiși fiecare în propriul ecran.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Scriitoarea Ayelet Tsabari a fost la București pentru lansarea romanului său „Cântece pentru cei cu inima frântă”, apărut la Humanitas Fiction, în traducerea Ancăi Dumitru. Ayelet Tsabari este o scriitoare israeliano-canadiană. Bunicii ei au venit în Israel din Yemen. Autoarea reconstituie în această carte, pe fondul unei povești de familie, povestea comunității căreia îi aparține și despre care s-a scris prea puțin în literatură. Provenind dintr-o comunitate marginalizată, cea a evreilor yemeniți, Ayelet Tsabari știe foarte bine ce important este să dai voce acelora care nu sînt auziți. Totodată, istoria de familie din „Cântece pentru cei cu inima frântă” este îmbibată de istoria statului Israel, a conflictului arabo-israelian, a nedreptăților, violențelor și tragediilor care marchează acest spațiu. Am vorbit cu Ayelet Tsabari despre personajele sale, despre tradițiile evreilor yemeniți, păstrate doar de istoria orală, despre straturile politice ale cărții, precum și despre implicarea ei în acțiuni umanitare după 7 octombrie 2023. După atacul terorist al Hamas, a mers ca voluntară și făcut curat în casele devastate de teroriști, a participat la proteste față de războiul din Gaza și s-a implicat într-o rețea de sprijin care strînge fonduri pentru palestinienii din Gaza. Am înregistrat discuția noastră la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Interviul a fost tradus de Claudia Davidson-Novosivschei.Ayelet Tsabari: „Tind să cred că scrisul, în întregul său, este politic, chiar și atunci cînd nu are această intenție. În plus, romanul meu are mai multe straturi politice, chiar dacă nu am luat această decizie în mod conștient, ci a fost mai degrabă un impuls, o dorință foarte puternică de a scoate lucruri la suprafață. Pentru că m-am simțit la rîndul meu invizibilă: am terminat liceul știind foarte multe despre istoria evreilor așkenazi și mai nimic despre istoria comunității din care provin și despre istoria evreilor mizrahi. Iar astfel de goluri în cunoștințe pot să destabilizeze copiii, în viețile lor ulterioare, lucru care se vede prin intermediul personajelor Zohara și Yoni. Simt că această carte în sine este o modalitate de a adăuga la istorie. Desigur, romanul e ficțional, dar am făcut cercetare foarte serioasă pentru scrierea lui. Și am vrut să arăt altceva pornind de la întrebarea vocile cui contează, atîta vreme cît vocile femeilor din comunitatea evreicelor yemenite erau doar cele ale transmiterii orale, pentru că femeile respective erau analfabete. Și-atunci, vocea cui și povestea cui devine istorie și povestea cui rămîne doar o poveste?”Saida este obsedată de curățenie. Toată viața a făcut curat. În propria ei casă și în casele altora. A murit în timp ce făcea curat. Fiica ei, Zohara, fără să-și dorească, îi calcă pe urme. Exista, aflăm din carte, un puternic stereotip despre evreicele yemenite legat de această muncă, un stereotip care pune semnul egal între yemenită și menajeră. De ce? Ayelet Tsabari: „Eu însămi sînt a patra generație de menajere. Străbunica mea a ajuns în 1907 pe teritoriul a ceea ce azi este Israel, în perioada Imperiului Otoman, și a făcut curat în casele evreilor bogați. La fel a făcut și bunica mea, la fel a făcut și mama mea. Eu însămi am început să fac asta încă înainte de a merge la școală. (...) Cînd am știut că vreau să scriu despre evreicele yemenite, trebuia ca această poveste a femeilor care fac curat în casele altora și care sînt obsedate de curățenie să facă parte din roman, nu puteam să n-o includ. Dar există și aici mai multe straturi. E o experiență căreia Zohara încearcă să-i reziste, la fel cum am făcut și eu. Zohara, la fel ca mine, nu voia să devină bună la curățenie și totuși descoperă la un moment dat că este foarte bună la asta. Mama mea, la fel ca Saida, a rămas văduvă, cu șase copii, iar cînd nu mai ai control asupra vieții, curățenia este totuși o activitate care-ți dă sentimentul că ești în control. Cînd faci curat, ai și partea de meditație, în care poți fi singură cu gîndurile tale și poți să te confrunți mai ușor cu traumele, cu durerile și cu tristețile personale.”Zohara a fost o adolescentă rebelă, a refuzat tradițiile yemenite, a fugit de trecut, a plecat din Israel dar s-a întors și și-a regăsit trecutul, rădăcinile, strămoșii. Este aceasta și o carte despre construcția de sine, despre identitate?Ayelet Tsabari: „Absolut! Cred că tot ce scriu este despre identitate, despre a pleca și a reveni. Cam tot ce scriu se concentrează pe această temă: mai mult decît identitatea în sine, identitatea pe care o dobîndești plecînd și reîntorcîndu-te. Iar cînd mi se pune întrebarea cît de mult seamănă Zohara cu mine, spun mereu că exact în această componentă de plecare, abandon și apoi revenire sîntem asemănătoare. Și, dacă-mi citiți cartea de memorii, veți vedea că și acolo vorbesc despre această construcție a identității care se face prin mișcarea de a pleca și apoi a te întoarce.”Ce poate spune literatura în vremuri tulburi și tragice, cum sînt cele pe care le trăim? Ce putere are literatura în această lume?Ayelet Tsabari: „E o întrebare pe care mi-o pun și eu adesea. Și sînt zile cînd mă îndoiesc foarte tare că literatura mai are vreo putere. Dar, pe de altă parte, e în mine această nevoie de a scrie și, dincolo de nevoia mea de a scrie, mi se pare că, uneori, ceea ce scriu ajunge să rezoneze cu alți oameni, pe care poate să îi îndemne spre acțiune. De asemenea, mi se pare că e important să depunem mărturie. Și cam asta fac în ceea ce scriu: mă concentrez pe a depune mărturie și pe a da voce sau voci mai ales comunităților care, uneori nu au această voce, uneori nu reușesc să se exprime. Speranța că pot să-i fac pe alții să rezoneze cu ceea ce scriu, pentru ca aceștia, mai apoi, să acționeze printr-o empatie absolut necesară și faptul că, în același timp, depun mărturie – astea îmi aduc o oarecare alinare. Dar trebuie să-mi repet mie însămi mereu și mereu că e nevoie de aceste lucruri.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural
Ioana Berciu este medic de medicină generală și funcțională, cu rezidențiat în medicină de laborator și în curs pe endocrinologie. A urmat două dintre cele mai serioase școli de medicină funcțională din lume - Institute for Functional Medicine și American Academy of Anti-Aging Medicine, ambele din Statele Unite. A fondat clinica Longevity Room din București și este director medical ProLon România. Medicina funcțională nu a fost o alegere de carieră, ci o ieșire dintr-un burnout sever prin care a trecut ea însăși. Migrene zilnice, erupții care nu treceau, cortizol care la un moment dat nu mai făcea nimic. Atunci a început să pună întrebări pe care medicina clasică nu și le pune. Acum cercetează endocrinologia microbiană - legătura dintre flora intestinală și hormoni - și vorbește mult despre cortizol cronic, somn, ritm circadian și ce înseamnă cu adevărat sănătatea, dincolo de "analize în limite normale". O găsești pe @dr_ioanaberciu.
Toți cei trei medaliați din proba de 200 m mixt de la Naționalele de natație trec în aceste zile printr-o probă a maturității. Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la Campionatele Naționale, dau în aceste zile Bacalaureatul Olimpicilor, bacalaureatul tinerilor care fac sport de performanță Elevii care fac parte din loturile olimpice, dar și sportivii de performanță care participă la competiții internaționale susțin în această perioadă sesiunea specială a Bacalaureatului 2026. Pentru acești tineri, 127 la număr, examenul maturității a început mai devreme cu o lună, în data de 12 mai, și se va încheia pe 28 mai, odată cu afișarea rezultatelor finale. Bacalaureatul olimpicilor a fost organizat prima dată în anul 2008 și în acest an se desfășoară la Ploiești. Printre cei care dau bacul olimpic se află și Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la ultimele Campionate Naționale de natație. Cei 3 înotători sunt printre cei mai buni din România. Ei au lăsat ochelarii de înot pentru pixuri și manuale și s-au dus direct în sala de examen. Prima probă scrisă a fost ieri, 20 mai, iar „greii” bazinului recunosc că materia e mai grea decât apa. Este și părerea lui Mihai State, născut în comuna Mălini, județul Suceava și unul dintre cele mai promițătoare talente ale secției de înot ale clubului Dinamo. „Bac-ul mi se pare un pic mai dificil decât competițiile. Pentru că materia este foarte multă. Presiunea poate e un pic mai mare, pentru că e o singură dată Bac-ul. Competiții, dacă ratăm o probă acum, mai avem alte probe” - Matei State, înotător. Matei a plecat de acasă de la vârsta de 10 ani, s-a mutat la București pentru a face înot de performanță și la 13 ani era deja campion național, demonstrând că performanța nu ține de vârstă, ci de ambiție, muncă și pasiune. Înotul s-a transformat rapid într-o pasiune arzătoare, care i-a dictat ritmul vieții de zi cu zi. Acum este în fața probei maturității și face o comparație între stilurile de înot și disciplinele de examen. Pentru Matei, matematica e „brasul” succesului, iar româna... o cursă de viteză la craul. Pentru acești campioni, timpul nu stă pe loc Pentru colegul lui Matei, Darius Coman, născut la Câmpina, legitimat la Corona Brașov și cel care deține recordul României la 200 m bras, a găsit metoda perfectă pentru a învăța pentru Bac : a transformat vestiarul și pauzele dintre curse în sală de lectură. „Mi-am luat la mine cărțile de română, istorie, de logică. Într-o portiță mai liberă mai citesc un comentariu. Că nu durează mult, în 10 minute îl citesc. Și îmi recapitulez materia. La istorie este foarte multă materie. Dar acolo îmi place, e ca o poveste” – Darius Coman, înotător. Darius Coman spune că nu va avea emoții la bacalaureat, oricum mai puține ca la o competiție. „Care seamănă cu brasul? Logica. Da, e vorba de tehnică. Mă gândesc la foarte multe aspecte. Aveam emoții, mă simțeam ca și când urmează examenul vieții mele. Ca și cum depinde viața mea de acest examen. Până când mi-am dat seama că nu e chiar așa” – Darius Coman, înotător. Iar dacă proba de mixt are patru procedee, și Bac-ul are materiile lui. Sportivii au făcut deja paralele între materii. „Matematica aș asemui-o cu brasul, pentru că sunt cel mai bine pregătit, informatica cu spatele, pentru că e al doilea cel mai bun procedeu al meu și româna cu craul. Nu e chiar cea mai rea, dar e OK” - Matei State, înotător După Bac, imediat la antrenament În fine, Robert Badea un talent înnăscut în natație, legitimat la Steaua, specialist în proba de fluture și considerat de americanii de la World aquatics urmașul lui David Popovici, se prezintă și el în aceste zile la examene. Robert face și el comparația între stilurile de înot și materiile pentru Bac: „Brasul - română, nici nu se pune problema, geografia - spatele, pentru că e mai natural, și craulul - istoria. Până acum n-am fost stresat, dar știu că mai e atât de puțin încât începe puțin stresul, dar mă descurc” – Robert Badea, înotător. Dacă unii visează la vacanță după examen, pentru Robert Badea sărbătoarea înseamnă tot antrenament. Iar viitorul sună bine tot în înotul românesc. „Cum vei sărbători după ce vei lua Bac-ul? - Cu antrenament, nici nu se pune problema. Și în ziua cu Bac-ul sunt în apă” – Robert Badea, înotător.
Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) 35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri. Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției. Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul. Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice. „Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv. Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare. România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea) Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate. În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari. Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi. Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular. Continuarea în Libertatea. Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews) Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile ilegale din toată țara. Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium. Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13% faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro. Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice. CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF. Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor. Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025. Integral, pe pagina CursDeGuvernare.
Dinamo a învins pe Arcada Galați cu 3-2 după un meci maraton și și-a păstrat titlul la volei masculin. Este al 20-lea din palmares pentru dinamoviști, în cel mai disputat sezon din ultimii ani.Tudor Furdui a fost sâmbătă în sala Dinamo. În ultimul meci al finalei campionatului masculin de volei disputată la București, Dinamo a dominat primele două seturi, pe care le-a și câștigat, la 19 si la 20. Deși părea că nu poate reveni, Arcada Galați a controlat însă următoarele două seturi, impunându-se la 19, și la 17. Dramatismul a atins cote maxime în setul decisiv, unde a fost 3-0 pentru Arcada, dar Dinamo, susținută frenetic de fani a revenit spectaculos și s-a impus cu 15-13. S-a încheiat 3-2 pentru Dinamo care câștigă al 20-lea titlu din palmares după un sezon care a fost cel mai disputat din ultimii ani. După meci au vorbit doi jucători de la Dinamo, Nicolae Ghionea și Mircea Peța, tehnicianul alb roșilor, Bogdan Tănase, cel al Arcadei, Sergiu Stancu și președintele federației, Adin Cojocaru.
Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat, miercuri seară, la RFI, că CNAS va deconta tratamentele de radioterapie pentru copiii bolnavi de cancer, din secția de Radioterapie Pediatrică a spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" la "Marie S. Curie" din București. Ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial în câteva zile, ne-a spus președintele CNAS. Pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, i-a transmis, la RFI România, un mesaj președintelui CNAS prin care îi cerea ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente. Rep.: Aș vrea să știu, domnule președinte, dacă CNAS va deconta radioterapia pentru copiii bolnavi de cancer internați la "Marie Curie", în noul spital construit de Asociația "Dăruiește Viață". Știu că a ajuns la dumneavoastră mesajul transmis prin intermediul RFI de președinta asociației,Carmen Uscatu, care v-a cerut ajutorul pentru decontarea tratamentului. Care este mesajul dumneavoastră pentru asociație? Președintele CNAS, Dr. Horațiu-Remus Moldovan:"Absolut toate solicitările venite din partea spitalelor publice din România, pe absolut toate programele naționale de sănătate, au fost prioritizate și aprobate de-a lungul timpului, la fel cum este și această solicitare. A fost conceput un ordin de președinte CNAS în acest sens. A fost în transparență decizională pentru că este vorba despre mai multe programe de sănătate. În acest ordin, am primit o serie de propuneri din partea diferiților parteneri sociali pacienți, furnizori de servicii medicale, iar acum suntem în etapa în care am depășit perioada de transparență sau am încheiat perioada de transparență decizională de consultare publică și ordinul se va publica în zilele următoare, cu integrarea propunerilor venite din țară, în Monitorul Oficial". Departamentul de Radioterapie Pediatrică, deschis în decembrie 2025, în cadrul spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" este o premieră pentru spitalele de stat din România. Odată cu deschiderea acestuia, Spitalul Marie S. Curie a devenit singurul din țară care poate asigura triada tratamentului oncologic în același loc: chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie. "Departamentul a fost deschis în decembrie 2025, aici fiind tratați copii bolnavi de cancer la cele mai înalte standarde, datorită echipamentelor existente și datorită training-ului internațional de care au beneficiat medicii radioterapeuți, fizicienii și tehnicienii acestui spital. (...) Ce nu există? Nu există finanțarea acestor tratamente de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.", ne-a declarat, pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, care i-a solicitat, la RFI România, președintelui CNAS ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.
Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament. După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze. Continuarea, pe pagina SpotMedia. Cum poate face PSD Guvern fără AUR. Ce i-au spus lui Nicușor Dan social-democrații (Cotidianul) În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul. De unde ia PSD voturile? PSD – 129 UDMR – 32 Minoritățile – 17 POT – 16 PACE – 12 Neafiliați – 19 Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S. Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR. Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente. O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews. Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare. „Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan. El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete. Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi. 17 miliarde de euro ar putea fi pierduți. Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO. Contractele trebuie semnate până la 31 mai. Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc. Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță. Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea. Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.” EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală. Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.
În România, lupta împotriva risipei alimentare capătă tot mai mult contur prin activitatea rețelei naționale de Bănci pentru Alimente, care recuperează surplusul de produse bune pentru consum și îl redirecționează către persoane vulnerabile. Într-o țară în care milioane de oameni trăiesc în risc de sărăcie, iar tone de mâncare sunt aruncate zilnic, acest sistem creează o punte concretă între risipă și nevoie, transformând surplusul în sprijin real pentru comunități.Te poți implica și tu: urmărește banca din orașul tău – poate fi București, Cluj, Brașov sau Timișoara, printre altele – și fii pe fază la următoarele colecte de alimente din marile hipermarketuri. De obicei se întâmplă în preajma sărbătorilor importante, iar în acele perioade, voluntarii băncilor vor fi prezenți chiar la ieșirea din magazine, ca tu să poți dona pe loc câteva produse neperisabile.
Căpitanul lui Dinamo se pregătește intens să prindă împreună cu colegii săi un loc de Conference League, și în același timp stă cu un ochi pe ultimele etape din Anglia, acolo unde fosta lui echipă, Arsenal, luptă pentru titlul de campioană. Mijlocașul Cătălin Cîrjan, în vârstă de 23 de ani, conduce astăzi cu succes vestiarul lui Dinamo, dar povestea lui a început pe când alți copii abia învățau să scrie. Căpitanul „câinilor” a ars etapele cu o viteză amețitoare: la 2 ani era deja la antrenamente, iar la 10 ani marca primul său gol la seniori! Totul a pornit dintr-o întâmplare, pentru că părinții nu aveau cu cine să-l lase acasă. „La 2 ani am început. Fratele meu, care e mai mare cu 5 ani, mergea la fotbal. Nu aveau cu cine să mă lase acasă. Și așa am început și eu. Mergeam cu el la antrenamente. A fost dragoste la prima la vedere. La 10 ani am marcat prima oară la seniori. Am jucat în Liga 4 la FC Juniorul. A fost o bucurie incredibilă. După o perioadă foarte bună, toată lumea a scris de mine. A fost ceva foarte frumos”, spune el. Cătălin a spus și cum a fost primul său meci la seniori Drumul l-a purtat din Liga a patra direct în „laboratorul” de fotbal al lui Arsenal Londra. În 2019, pe când avea doar 16 ani, puștiul născut lângă București, la Domnești, se trezea față în față cu legendele fotbalului mondial de la care a învățat meserie. Cătălin spune că i-a tremurat mâna când l-a cunoscut pe antrenorul Mikel Arteta, cel care o conduce și acum pe Asenal. “Pot să spun că da și nu doar cu el. Acolo la Arsenal, de la o vârstă fragedă, de la 16 ani, am întâlnit jucători foarte, foarte mari, pe Ozil și așa mai departe. Și Arteta. Un om extraordinar. M-a ajutat foarte mult în aceea în care am fost acolo și îi mulțumesc pentru asta” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Greu în Anglia Viața în Anglia nu a fost doar despre fotbal și staruri, ci și despre adaptare într-o lume care nu te primește cu brațele deschise. Cîrjan a învățat engleza din mers și a tras de el pentru a semna contractul de profesionist. „A fost greu pentru că oamenii nu sunt foarte calzi acolo. A trebuit să trag de mine, să muncesc foarte mult și cred eu că m-am adaptat ok. Știam foarte puțin din școală, dar nu se compara ce am învățat în școală cu ce era acolo. Când am ajuns acolo, ei s-au ocupat foarte bine de treaba asta. Am avut două profesoare de engleză și am învățat foarte repede” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. După 4 ani la Londra, Cîrjan s-a întors în țară și a semnat pentru Rapid, unde nu s-a adaptat însă deloc. În iunie 2024 s-a mutat la Dinamo, echipă pe care o susținea de când era mic. A îmbrăcat tricoul cu numărul 10 și s-a impus foarte repede la formația antrenată de Zelicko Kopici, antrenorul croat numindu-l căpitan. Cătălin este unul dintre golgheterii echipei fiind numit jucătorul lunii aprilie în Superligă. Între Dinamo și Arsenal Astăzi, Cîrjan vede în proiectul de reconstrucție de la Dinamo amprenta clubului său de suflet din Londra. Căpitanul crede că „alb-roșiii” pot copia modelul succesului de pe Emirates. Cătălin spune și cu ce echipă din Premier League se aseamănă Dinamo. ”Aș spune cu Arsenal. Pentru că au fost acolo, au plecat de jos. Îmi amintesc când eram acolo, nu se băteau la Premier League și ușor, ușor au creat un proiect foarte frumos. Cred că așa se va face și aici la Dinamo” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Dinamo se luptă în acest moment cu Rapid și CFR pentru un loc care sa-i permită să evolueze sezonul viitor în cupele europene. Pe lângă meciurile decisive ale lui Dinamo pentru calificarea în cupele europene, Cătălin aruncă un ochi și la finalul de campionat din Anglia. Acolo unde, desigur, favorita sa la titlu este Arsenal. „Îmi place foarte mult ceea ce fac acolo. E un proiect foarte frumos și chiar îmi doresc să câștige” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo.
„Republica Moldova, Uniunea Europeană, România - aderare, integrare, unire”. Este titlul dezbaterii pe care RFI România a organizat-o la Iași, cu participarea unor membri ai Parlamentului European, a unui mare număr de lideri locali din diverse domenii și invitați din Republica Moldova. Iată un fragment din această dezbatere, moderată de colegul nostru Ovidiu Nahoi, cu participarea europarlamentarului Dan Barna din grupul Renew Europe, a consulului general al Republicii Moldova la Iași, Ion Coșer, și a expertului în comunicare și diplomatului Daniel Vodă. Temele ediției: - Președinta Maia Sandu condiționează finanțarea reintegrării de plecarea trupelor ruse, în timp ce liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se plânge la OSCE de noile taxe impuse de Chișinău. Cine va plăti, până la urmă, factura reunificării? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vernisajul Vinului ”Mândria noastră” reunește vineri seara, la Chișinău, 65 de vinării și peste 500 de vinuri oferite publicului pentru prezentare și degustare. „Este un punct de consum și de comunicare directă cu consumatorii. Este important acest eveniment, mai ales în contextul crizelor care nu se mai termină și care au lovit și industria vinului”, spune în interviul Moldova Zoom, somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul ghidului celor mai bune vinuri, Fine Wine Guide. La sfârșitul acestei luni, somelierul de la Chișinău va participa la București, la Vinarium, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Un interviu realizat de Valeria Vițu. - Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri de Externe, s-au reunit la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, anunță Maia Sandu. - Ministrul de Externe al Ucrainei declară că Ucraina este gata să ajute Republica Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene. Știrile zilei: Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Evenimentul este găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Miniștrii de Externe prezenți la Chișinău au venit cu mesaje de susținere pentru deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Maxime Prévot, spune, citat de IPN, că „Moldova a livrat numeroase reforme în circumstanțe dificile și acum este timpul și pentru UE să livreze. Aveți suport complet din partea Belgiei”. Ministrul de Stat pentru Afaceri Europene al Germaniei Günther Krichbaum, a subliniat că „Germania susține Moldova la nivel bilateral, dar și la nivel european. Vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Germania este alături de Moldova, inclusiv pentru că stabilitatea poate fi construită în regiune prin includerea țărilor în UE, ceea ce va constituit și un impuls pentru dezvoltarea economică. Moldova nu va fi singură”, Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a vorbit despre susținerea din partea Bucureștiului în deschiderea negocieirlor politice de aderare a Republicii Moldova. Peste 35 de state sunt pregătite să susțină crearea Tribunalului Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al Consiliul Europei, Alain Berset. La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** Președinta Maia Sandu a folosit reuniunea ministerială a Consiliul Europei de la Chișinău pentru a transmite unul dintre cele mai directe mesaje de până acum privind legătura dintre securitatea regională, amenințarea rusă și accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat că „pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este un proiect existențial”, adăugând că pentru Europa extinderea reprezintă „o investiție în propria securitate”. Sandu a avertizat că Rusia continuă să reprezinte „o amenințare majoră pentru securitatea europeană”, reluând tema centrală a discursurilor sale externe privind atacurile asupra instituțiilor democratice, dezinformarea și ingerințele străine. *** Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească până în septembrie toate obiectivele intermediare asumate în procesul de aderare, înaintea unei noi evaluări a Comisiei Europene, afirmă președinta Maia Sandu, într-o emisiune la postul Realitatea din Republica Moldova. Unele dintre cele mai dificile capitole de negociere vor fi cele legate de agricultură și mediu, domenii în care Republica Moldova va solicita perioade mai lungi de tranziție pentru adaptarea la standardele europene, spune președinta. *** Ministrul de Externe al Ucrainei, la Bălți: „Ucraina e gata să ajute R. Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene” Ministrul Afacerilor Externe al Ucrinei, Andrii Sîbiha, a reiterat disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul în domeniul apărării și securității aeriene, subliniind experiența acumulată de Ucraina în contextul războiului. Declarația a fost făcută în cadrul vizitei sale la Bălți, unde șeful diplomației ucrainene a discutat cu autorități locale, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunității ucrainene din nordul Republicii Moldova. Vizita are loc și pe fondul incidentelor recente din spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministrul ucrainean a vorbit despre necesitatea consolidării securității regionale și despre disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul, transmite Moldpres. „Ucraina dispune în prezent de o experiență unică, o experiență de luptă, inclusiv în ceea ce privește închiderea spațiului aerian. Am devenit lider mondial în producția de drone și suntem, fără îndoială, pregătiți să colaborăm cu vecinul nostru, Moldova, pentru consolidarea capacităților voastre, a capacităților de apărare și a securității voastre”, a declarat Andrii Sîbiha, ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. *** Biroul Național de Statistică din Republica Moldova anunță că prețurile de consum au crescut cu 1,8% în aprilie 2026 față de martie, cu 4,5% de la începutul anului și cu 6,8% anual. Creșterea a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și bunurile nealimentare cu câte 2,0%, respectiv serviciile cu 1,1%.
Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Hemiptera”, la Editura Polirom. Un roman în care se împletesc două planuri narative: unul contemporan și celălalt de la începutul secolului al XIX-lea, de pe vremea domniei lui Caragea, marcată de ciuma care a ucis mare parte din populația Bucureștiului. Cele două epoci sînt legate prin poveștile personajelor, prin frica de moarte și sentimentul pregnant al sfîrșitului dar și prin poveștile locului: cartierul Balta Albă de azi. În locul care azi se cheamă așa a fost o groapă comună imensă unde au fost aruncate de-a valma cadavrele celor morți de ciumă. Peste ele se turna var și, cînd ploua mult, varul și apa formau o peliculă albă. Așa a ajuns cartierul de azi să se numească Balta Albă. Protagoniștii din prezent, naratoarea și iubitul ei, locuiesc în acest cartier și acolo au locuit și în copilărie. Iar poveștile din trecut au în prim-plan cîteva figuri din epoca lui Caragea, pe domnitor însuși, dar și o femeie doctoră, o medica, Venețiana, și o femeie cioclu. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre noul ei roman, despre personajele și lumile în care trăiesc și despre titlul misterios al cărții.Andreea Răsuceanu: „Trecutul nu e mort, ci e insinuat și continuă să trăiască în prezent, în forme mult mai spectaculoase și mai vizibile decît ne-am gîndi, poate. (...) Am pornit de la ideea Apocalipsei, care e o obsesie contemporană, și de la revelația că, tot așteptînd un moment, un eveniment, de fapt ratăm chiar sensurile acestui sfîrșit continuu. Ăsta e un sens major al cărții. Al doilea ar fi că întotdeauna s-a trăit cu un maximum de implicare și de atenție ideea sfîrșitului, cu atît mai mult în secolul al XIX-lea, pe care mi l-am ales eu, în perioada de după ciuma lui Caragea, cînd evident că sentimentul sfîrșitului era ceva inevitabil, îl trăiai în mod cotidian, avînd în vedere că murise o parte atît de mare din populația Bucureștiului și nu numai. Apoi oamenii îl trăiau într-o perioadă atît de instabilă, cum a fost cea a regimurilor fanariote. Și atunci mi-am dat seama că de fapt sfîrșitul lumii este o stare continuă a ei și nu un moment. Și m-am gîndit cum aș putea să spun cel mai bine lucrul ăsta.”Ți-ai propus din start să scrii despre trecut, să faci incursiuni în memorie, în memoria ta, în memoria colectivă?Andreea Răsuceanu: „E clar că asta e una dintre obsesiile și temele mele predilecte dar nu, nu a fost ceva programatic, nu m-am gîndit la carte ca la o reconstituire nici a istoriei mele personale, nici a istoriei cartierului neapărat. Am vrut să scriu despre altceva. Am vrut să fac și o poveste de dragoste care se petrece în contextul nevoii de recuperare a trecutului. Dar cred că mesajul de profunzime, mesajul care aș vrea să ajungă la cititor este legat de obsesia recuperării trecutului dar și de întrebarea cît și ce anume poți recupera din trecut, ce merită păstrat și de ce anume merită să te eliberezi?”Cicadele, aceste insecte din ordinul Hemiptera, se aud pe parcursul întregii povești. Aceste insecte trăiesc ani de zile sub pămînt iar cînd ies și cîntă, supraviețuiesc la suprafață doar cîteva săptămîni. Cum ai ajuns să folosești acest simbol puternic, să împînzești cartea de cicade?Andreea Răsuceanu: „Am ajuns prin Platon, prin Phaidros și prin povestea cicadelor. Legenda spune că atunci cînd s-au născut muzele, unii oameni au continuat să cînte și să danseze pînă la epuizare, uitînd să se mai hrănească și au murit pur și simplu în beția asta a artei. Și-atunci muzele au ales să-i transforme în cicade, adică niște insecte care trăiesc aproape fără hrană. De fapt, nu e chiar așa. Trăiesc din seva copacilor. Mi-a plăcut foarte mult ideea asta. Mi-am dat seama cît de bine se potrivește metafora cicadei pentru cartea mea, în toate sensurile posibile.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural
O seară cu zâmbete, amintiri faine și povești de neuitat alături de Amalia Enache, una dintre cele mai îndrăgite prezențe din televiziunea din România. Dar asta nu e tot! Trecem prin recomandări culturale de excepție, dezbatem festivaluri care pun România pe harta artelor, primim vești literare de la Radu Paraschivescu și vă dăm întâlnire în țară: la Iași, Cluj și Timișoara! 00:01:36 Exersăm limba olandeză cu Radu Paraschivescu, proaspăt întors de la Amsterdam, de la întâlnirea cu cititorii organizată de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Vorbim despre cultul cartofilor prăjiți, un desert cu o prezentare inedită, o vizită la Moinești și concerte Beethoven încântătoare. Trecem prin atmosfera de la Premiile Gopo și aflăm noutăți despre următorul volum din "Ghidul nesimțitului". Plus o invitație la expoziția Tincuței Marin de la Galeria Jecza din București și programul turneului nostru în țară: ▸ Sâmbătă, 16 mai – suntem la Iași, la Romanian Creative Week (Umorul ca formă de inteligență colectivă). ▸ Sâmbătă, 23 mai – Întâlnirile Vorbitorincii la Cluj, alături de Mihnea Măruță (Bine și rău în ziua de azi - eveniment SOLD-OUT!). ▸ Sâmbătă, 27 iunie – Întâlnirile Vorbitorincii la Timișoara, alături de
Chișinăul și Kievul au nevoie de susținerea Bucureștiului pentru lansarea în iunie a negocierilor politice de aderare la UE, spune în studioul RFI președintele parlamentului moldovean, Igor Grosu. Republica Moldova și Ucraina merită un start comun, urmând ca ulterior fiecare să se miște în ritmul pe care îl poate susține. Chișinăul menține obiectivul de 2028 pentru încheierea negocierilor și 2030 pentru aderare. În același timp, Republica Moldova are nevoie de susținerea României, Ucrainei, a UE și SUA pentru evacuarea trupelor ruse din Transnistria, spune Igor Grosu. Iată temele ediției: - Situație inedită în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Criza economica de acolo a luat o asemenea amploare încât administrația nu mai are bani de pensii și salarii. Soluția a fost neașteptată: administrația separatistă a anunțat o colectă, îndemnând agenții economici și populația să doneze pentru pensii și salarii. Autoritățile moldovene spun că este o dovadă despre cât de prost a fost administrată regiunea separatistă. - În Transnistria, copiii învață despre război, prin joacă, încă de la vârsta de 3 ani. Aparatul de propagandă de la Tiraspol intensifică militarizarea educației, transformând școlile în centre de îndoctrinare împotriva Republicii Moldova. De ce se întâmplă acest lucru? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București. - Peste 50 de delegații vin astăzi la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - O dronă rusească de tip Shahed a survolat aseara timp de o oră Republicii Moldova, de la nord la sud. Spațiul aerian a fost închis. - Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru irigare, din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare și a Uniunii Europene. Știrile zilei: Republica Moldova s-a regăsit printre subiectele de securitate discutate în cadrul summitului B9 de la București. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, în conferința de presă susținută la finalul evenimentului, că Republica Moldova rămâne o preocupare importantă pentru statele din regiune, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Șeful statului român a precizat că Republica Moldova se numără printre principalele preocupări ale statelor de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. „Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan după reuniune. Șeful statului român a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit Federația Rusă drept o amenințare pentru securitatea regională și reafirmă sprijinul acordat Ucrainei. *** Restricții de circulație astăzi și mâine în centrul Chișinăului, pentru a permite desfășurarea sesiunii ministeriale de două zile a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la evenimentul găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Vineri, la finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** O dronă rusească de tip Shahed a fost filmată ieri survolând orașul Bălți. Ministerul Apărării a anunțat că drona a intrat pe teritoriul țării la ora 16:00 din regiunea Vinița din Ucraina. Drona rusească a survolat Republica Moldova timp de o oră, de la nord la sud. Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis imediat ce autoritățile au detectat drona. Incidentul s-a produs în contextul atacului masiv cu drone al Federației Ruse asupra Ucrainei. Jurnalistul Alexandru Cozer a semnalat faptul că un avion cu 200 de pasageri la bord, care intrase deja în spațiul aerian național, a trecut la doar câțiva kilometri de drona rusească, înainte de a ateriza la Chișinău. Este cel mai periculos incident de până acum cu implicarea dronelor rusești în Republica Moldova. Autoritățile îndeamnă populația să respecte măsurile de securitate, să nu atingă eventuale obiecte suspecte găsite la sol și să anunțe orice incident la 112. *** Republica Moldova va beneficia de 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigare și extinderea accesului fermierilor la apă pentru irigare. Pachetul financiar include un credit de 45 de milioane de euro, acordat de Agenția Franceză de Dezvoltare, și un grant de 15 milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, anunță un comunicat al Guvenrului moldovean. În cadrul programului, vor fi reabilitate sistemele centralizate de irigare Criulenii de Sus și Călinești. După finalizarea lucrărilor, circa 365 de deținători de terenuri agricole vor avea acces la surse de apă pentru irigare, pe o suprafață de peste 3000 de hectare. Programul prevede și dezvoltarea irigațiilor la scară mică. În acest scop, vor fi construite bazine de acumulare a apei pentru irigare, care vor ajuta producătorii agricoli mici și mijlocii să capteze, să stocheze și să utilizeze apa în perioadele cu deficit de precipitații. Se estimează că, pe terenurile deservite de sistemele reabilitate, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 50% față de media ultimilor 10 ani.
Teatrul Excelsior, teatrul din București dedicat tinerilor, a programat pentru joi, 14 mai, la Sala Studio, spectacolului "Adrenalină" de Gabriel Sandu, o producție ce explorează tema adicției contemporane în diferite forme și cultura pop recentă. Vorbim astăzi despre un spectacol-confesiune, spectacol ce relatează experiențele intense de viață ale trei femei care și-au trăit adolescența în lumina reflectoarelor. Oana Predescu și Camelia Pintilie, invitatele emisiunii RFI360. Adrenalină reprezintă o călătorie în timp, în inima anilor 2000, prin prisma unei trupe dance formate din trei adolescente care au șocat o întreagă țară. Succesul lor fulminant a durat doar o vară, dar emoția de a fi pe scenă în fața miilor de oameni care le scandau numele le-a legat destinul pe viață. 20 de ani mai târziu, cele trei decid să se reunească pentru un concert aniversar, oferind publicului o incursiune sinceră în lumea faimei de-o vară și în toate controversele care au urmat. Spectacolul devine o oportunitate de a revizita și readuce în discuție estetica anilor 2000, sunetul, valorile și obsesiile vremii, prin prisma a trei personaje puternice. Costumele reflectorizante și ritmurile dance le însoțesc pe cele trei femei de la glorie până în adâncurile vieții fiecăreia. Dependențele și relațiile toxice se împletesc într-o poveste organică. Reuniunea trupei nu reprezintă doar un moment de sărbătoare, ci și o ocazie de autodescoperire, în care decorul vibrant al anilor 2000 se transformă sub ochii noștri, reflectând realitățile actuale. Gabriel Sandu, autorul și regizorul spectacolului Alături de Gabriel Sandu, care semnează textul și regia spectacolului, din echipa de creație fac parte Clara Ștefana (scenografie), Ruxandra Bobleagă (coregrafie și lighting design), Miruna Croitoru (video și lighting design), PLUSHY (muzică), Andreea Găzdaru (consultant psihologic) și Maria Alexievici (pregătire muzicală). "Adrenalină este un spectacol-confesiune. Relatează experiențele intense de viață ale trei femei care și-au trăit adolescența în lumina reflectoarelor. Aspirațional, nu? Dar cu ce costuri? Tina, personajul pe care îl interpretez, este o femeie talentată, inteligentă, dar cu o patimă care îi va distruge viața. Întâlnirea cu celelalte două colege de formație este un prilej să se scuture de vechile obiceiuri și să se schimbe. Spectacolul ridică o întrebare importantă: dependențele sunt problema sau ceea ce se ascunde în spatele lor? Ratarea, frica de abandon, rușinea, lipsa de sens — care este sursa durerii?" Oana Predescu, actriță, interpreta personajului Tina Sori a făcut parte dintr-o formație pop-dance când avea 14 ani. Ea, Tina și Lala au cântat o vară întreagă prin toată țara. Aveau doar două melodii compuse, dar asta nu a contat. Apoi a urmat un scandal monstru legat de un turneu antidrog și au ieșit din atenția publică. În spectacol ne întâlnim cu ele după 20 de ani. Sori a ajuns o corporatistă de succes care muncește mult și încearcă să se definească doar prin ceea ce face profesional. Tot ce a fost în trecut a fost tăiat, ascuns, renegat, uitat. Așa a făcut față durerii. Lala este o nostalgică, o femeie-copil cu copil, un om rămas suspendat într-un trecut căruia încearcă să-i găsească un sens. Un om care se predă hazardului și se afundă în spiritualitate din nevoia de apartenență și de control, iar derapajele ei devin simpatice datorită umorului și optimismului. Dana Marineci, actriță, despre rolul Lala Regia: Gabriel Sandu Scenografia: Clara Ștefana Coregrafia: Ruxandra Bobleagă Lighting design: Ruxandra Bobleagă, Miruna Croitoru Video: Miruna Croitoru Muzica: PLUSHY Consultant psihologic: Andreea Găzdaru Pregătirea muzicală: Maria Alexievici Producător delegat: Camelia Moroianu Afiș: Ale Trușcă Durata spectacolului: 1h 40min Recomandare de vârstă: 14+ Biletele se pot achiziționa online, direct de pe site-ul Teatrului EXCELSIOR, precum și în format fizic, de la casa de bilete a teatrului.
Palatul Cotroceni a găzduit miercuri Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. „Delivering More for Transatlantic Security” („Mai mult pentru securitatea transatlantică”) a fost tema întîlnirii. La finalul evenimentului s-a accentuat ideea colaborării strînse a aliaților cu SUA în cadrul NATO, s-a reiterat ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa Alianței Atlanticului de Nord şi ţările participante au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.La finalul summitului B9 și Țările Nordice s-a insistat pe ideea că Federația Rusă este cea mai importantă amenințare la adresa alianței. Ce rol are acest tip de declarație?Robert Lupițu: „Sigur, par cuvinte aruncate pe un document, însă dacă ne-am găsi în situația, puțin probabilă, ca la un summit aliat ulterior să nu mai vedem Rusia încadrată astfel, de fapt atunci ne-am da seama ce înseamnă a continua să numești Rusia o amenințare, pentru că în primul rînd este. Ea poate fi diluată în percepția publică pentru că tot timpul vedem lideri politici și documente oficiale care spun că Rusia este o amenințare, dar dacă cumva nu am mai spune asta, atunci cineva ar putea deduce că nu mai este. Şi nu este cazul, pentru că vedem instrumentarul de război clasic militar pe care îl poartă împotriva Ucrainei și de război hibrid cognitiv pe care îl poartă împotriva societăților sau infrastructurilor noastre.”Țările participante la summitul B9 și Țările Nordice au convenit să susțină la summitul NATO de la Ankara, din iulie, conceptul NATO 3.0. Despre ce este vorba?Robert Lupițu: „În momentul în care am încheiat relatările de la summitul de ieri, am mers pe formula că NATO 3.0 a intrat în dispozitivul strategic al alianţei la București – folosind o terminologie militar-geopolitică. Conceptul NATO 3.0 a luat naștere în luna februarie la reuniunea miniştrilor apărării din NATO de la Bruxelles, cînd Statele Unite au fost reprezentate de subsecretarul de stat al Pentagonului, al departamentului de război sau al apărării, Elbridge Colby, care este supranumit și artizanul strategiei naționale de apărare. Acolo el a prezentat conceptul de NATO 3.0. Practic, el a împărțit NATO în trei perioade. Perioada de NATO 1.0 care a existat de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece. Conceptul de NATO 2.0 și anume redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare. Şi NATO 3.0, în care ne-am afla acum sau urmează să ne aflăm, care se referă la faptul că Uniunea Europeană și Europa per ansamblu, aliații europeni trebuie să fie în măsură să asigure securitatea convențională a continentului, adică acea securitate specifică apărării convenționale de tip terestru, aerian și maritim, în timp ce Statele Unite vor rămîne implicate inclusiv din perspectivă neconvențională, adică descurajare strategică nucleară. Aceea a fost propunerea de la acel moment a Statelor Unite, care acum este preluată de către aliații de pe flancul estic, urmînd să fie propusă pentru summit-ul NATO de la Ankara.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?
România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?
România rămâne în centrul atenției presei internaționale după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Comentatorii ridică îngrijorări cu privire la conlucrarea dintre PSD – considerat pro-european – și formațiunea de extremă dreapta AUR. ”Pentru prima dată în istoria postcomunistă a României, un partid din tabăra democratică, pro-europeană - Partidul Social Democrat (PSD) - și-a unit forțele cu un partid de extremă dreapta, pro-rus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”, constată Deutsche Welle. El Pais vorbește despre ”semnalul din partea României și Bulgariei” Potrivit ziarului spaniol, ”votul de neîncredere de la București și victoria unui candidat pro-rus la Sofia diminuează speranțele din alte capitale privind plecarea lui Orbán din Ungaria. Moțiunea de neîncredere din partea României transmite mai multe semnale capitalelor europene, unele dintre ele îngrijorătoare. (...) Plecarea lui Orbán nu va însemna automat înfrângerea unui stil de politică comun partidelor aliniate nominal atât cu stânga, cât și cu dreapta din Europa Centrală și de Est și care au în comun elemente precum naționalismul, euroscepticismul și o afinitate cu Rusia lui Vladimir Putin.” ”România este din nou cufundată în tulburări politice”, constată Le Monde. ”În ciuda unui vot comun cu naționaliștii Alianței pentru Unitatea Românilor, Partidul Social Democrat nu exclude participarea la o nouă coaliție pro-europeană”. Les Echos vorbește despre ”o alianță complet fără precedent, cu social-democrații și partidul de extremă dreapta AUR. Iar pentru comentatorul de la TV5, ”această alianță nefirească legitimează o extremă dreaptă românească în plină expansiune. Cu o aprobare de 37% în sondaje, AUR este deja în fața PSD în ceea ce privește intențiile de vot; PSD este însă prezent cel mai mare partid din Parlament de la alegerile din decembrie 2024, cu 130 de membri aleși”. După cum transmite BBC, se așteaptă acum ca președintele Nicușor Dan să încerce să reconstruiască coaliția sub un alt prim-ministru. El a încercat să dea asigurări că România - membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina - își va menține poziția pro-Bruxelles. Televiziunea publică poloneză TVP amintește că România trebuie să continue să își reducă deficitul, precum și să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență înainte de data limită din august. Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2% din PIB în acest an, față de peste 9% în 2024.
Sâmbătă, 9 mai, este Ziua Europei. O zi care în România vine într-o conjunctură politică sumbră. Tocmai de aceea Bucureștiul ar fi trebuit să lanseze un puternic mesaj european. Iar, dacă nu o fac politicienii, atunci o vor face oamenii. Sâmbătă este Ziua Europei. Aceasta amintește de Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care propunea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse. Această comunitate a stat la baza Uniunii Europene de astăzi. Dar nu despre istorie trebuie să vorbim acum, ci despre prezent. Ziua Europei ar fi trebuit să fie marcată astăzi, în capitala României, de vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Din păcate, vizita a fost anulată din cauza situației politice incerte de la București. Din păcate, pentru că tocmai acesta ar fi fost prilejul pentru ca președintele României să lanseze mesajul ferm că, în pofida tulburărilor politice interne – care țin, în definitiv, de jocul democratic – România rămâne ferm ancorată la valorile europene. Că la rămâne un aliat de nădește la granița de est a Uniunii. Că va continua să sprijine efortul Ucrainei de a rezista în fața agresiunii imperialiste a Rusiei, contribuind astfel la menținerea securității întregii Europe. Că va continua sprijinul pentru Republica Moldova. Că va răspunde cu fermitate agresiunilor hibride. Și că, în cele din urmă, va rămâne un spațiu al libertății și al pluralismului, că va întări statul de drept și își va proteja cum se cuvine minoritățile de orice fel. Și că nu-i va lăsa în urmă pe cei defavorizați. Din păcate, de ziua ei, Europa nu va auzi aceste cuvinte de la București. Și ar fi trebuit. Pentru că, în pofida asigurărilor de la Cotroceni că România își va urma calea ”pro-occidentală” – ca să cităm exact expresia folosită de președinte – îngrijorările persistă. Le citim, le vedem și le auzim de la confrații noștri jurnaliști din Europa. Le primim ca semnale din partea cancelariilor. Toate acestea ne spun că ceva nu pare deloc în regulă la București. Că ruperea de către social-democrații români a cordonului sanitar față de extrema dreaptă este un semnal prost, într-o Europă care vrea să strângă rândurile în fața dublei presiuni, a Rusiei lui Putin și Americii lui Trump. Că, după vestea bună a înfrângerii la vot a lui Viktor Orban în Ungaria, România ar putea veni cu vestea proastă. Există, însă, și o veste bună, în peisajul cenușiu pe care îl oferă astăzi România politică. Și vestea bună vine de la oameni. Organizațiile civice vor marca sâmbătă, ele însele, Ziua Europei, în locul politicienilor. Un marș este anunțat pentru sâmbătă seara la București și alte manifestări vor mai avea loc în țară. Oamenii vor vorbi despre Europa și își vor afirma europenitatea. Iar asta este vestea bună pe care trebuie să o audă și politicienii. Pentru că, în definitiv, Europa este a noastră, a oamenilor. La mulți ani!
Mihai Morar face anunțul anului: viitorul podcastului Fain & Simplu!Un podcast ca niciunul până acum. O mărturisire a realizatorului privind podcastul care a devenit un adevărat fenomen în România. Fain & Simplu, urmărit de peste 17 milioane de români a atins borna de 300 de episoade! O realizare pe care o marchează printr-o gală grandioasă la Opera Națională din București, o seară de colecție despre care ai ocazia să afli în premieră în podcastul de azi. Ce urmează, însă, după această seara?Află din podcastul care a stabilit etalonul succesului, în România.Fain & Simplu, cu Mihai Morar.
La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București. Temele ediției: - Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău. - Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei. - Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE. - Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări. - Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții. Știrile zilei: Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul. În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză. *** Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate. Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026. *** Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova. Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate. În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului. În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă. *** Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova. „Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro. Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.
Marian Căpeț este unul dintre cei mai cunoscuți hairstiliști din România, fondator al salonului Salonette din București. Lucrează în domeniu din 2006 și în spatele foarfecii a construit, de fapt, una dintre cele mai sincere comunități de pe Instagram din spațiul românesc. L-ai văzut probabil la "Te cunosc de undeva", la "Poftiți pe la noi" sau la "Splash! Vedete la apă". Și poate îl urmărești pe @capet.ro pentru că, dincolo de meserie, are darul ăla rar de a face oamenii să râdă fără să se prefacă. Umor sincer, observații directe, zero filtru de imagine. În acest episod stăm de vorbă despre povestea din spate. Cum a ajuns un băiat din Drăgășani să coafeze cele mai cunoscute femei din țară? Ce înseamnă să-ți construiești un brand personal pe autenticitate și nu pe poză perfectă? Cum gestionezi vizibilitatea cand ai sute de mii de oameni care te urmaresc zilnic. Și de ce relația cu comunitatea de pe Instagram e, pentru el, mai mult decât o cifră în dreapta numelui. Un episod despre meserie, despre vizibilitate, si despre ce ramane cand inchizi telefonul. Asculta si pe Spotify si Apple Podcasts.
În această ediție vorbim despre cea mai mare perturbare în matrice de la inventarea camerei de filmat încoace: Inteligența Artificială. Da, aceeași IA.Suntem în plină eră a “democratizării magiei” filmului. Dacă până acum aveai nevoie de un studio pentru a crea lumi fantastice, astăzi ai nevoie de un prompt bun și de un GPU solid. Plecăm de la BAIFF - Bucharest AI Film Festival, primul eveniment de acest gen din regiune și care va avea loc în curând în București, pentru a înțelege dacă AI-ul este doar o pensulă nouă sau dacă urmează să scrie și să regizeze singur următorul blockbuster.Invitații lui Marian Hurducaș:Alex Cioacă: Cercetător AI și creativ tech, un veteran care antrenează rețele neurale încă din 2016, înainte ca AI-ul să fie “cool” sau “w” - alegeți voi în funcție de generația din care faceți parte. Omul din spatele Neural Mirror și un fin observator al esteticii algoritmice.Mihai Cojocaru: Arhitect la bază, co-fondator al primului muzeu de artă imersivă din România (MINA) și un explorator al noilor medii, acum concentrat pe intersecția dintre spațiu, film și algoritmi.Întrebarea serii: E filmul făcut cu AI “film” sau e o specie nouă de artă?
Acum 35 de ani, într-o Românie abia ieșită din cenușa tranziției, cineva a avut curajul să viseze o universitate care să lege Bucureștiul de campusurile americane și să aducă „stilul de viață” al educației occidentale aici, acasă. Din acest vis al profesorului Ion Smedescu s‑a născut Universitatea româno‑americană. E o școală aparte care a crescut generații întregi de economiști, juriști, specialiști în IT, turism și sport. E vorba de o comunitate care astăzi numără mii de absolvenți răspândiți prin companii și instituții din toată lumea. La 35 de ani de la înființare, îi avem alături pe Costel Negricea, rectorul universității. Este omul care a dus mai departe acest proiect și l‑a conectat la standardele internaționale. Il avem cu noi si pe Lucian Botea, prorector pentru parteneriate și digitalizare. Lucian este arhitectul conexiunilor dintre universitate, mediul de afaceri și noul val de antreprenori și inovatori. Împreună vom povesti cum arată culisele unei „perle rare” din peisajul universităților private. Vom explora ce înseamnă să construiești o comunitate și cum se pregătește universitatea pentru viitor într-o lume în care inteligența artificială rescrie definiția meseriei de profesor. Stați cu noi la „Noi venim din viitor” ca să descoperim de ce, pentru mii de tineri, această universitate nu este doar o clădire cu săli de curs ci locul unde și‑au descoperit vocația, prietenii, mentorii și curajul de a‑și imagina un viitor mai mare decât ei. Mai multe despre Universitatea Româno-Americana puteti afla la adresa : rau.ro.
Primăriile Sectoarelor 2, 3 și 4 au lansat împreună, pe final de 2025, proiectul „I Love Velo". Va fi prima rețea metropolitană integrată de piste de biciclete și trasee pietonale din București, care va lega și comuna Cernica. Cu o valoare estimată de peste 200 de milioane de lei și un termen de doi ani, proiectul promite să conecteze zone rezidențiale, școli și spații verzi printr-o infrastructură coerentă.Inițiatorii estimează un transfer modal de peste 10.000 de deplasări pe zi de la mașini spre mersul pe jos și bicicletă. Dacă e implementat bine, proiectul poate schimba vizibil comportamentul cetățenilor în oraș și decongestiona o parte din trafic.
Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public. Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră. Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală. E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare. Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.
Magdalena Mărculescu, director editorial Editura TREI, vorbim despre FilosoFii FEST, care se desfășoară la București între 20 și 23 aprilie.
Instalația, în premieră în România după prezența la Bright Festival Florența 2023 și Bright Festival Bruxelles 2025, propune o experiență imersivă inspirată de universul fascinant al găurilor negre și de felul în care acestea influențează lumina și spațiul. Pentru a dezvolta acest subiect și a descoperii mai multe despre ce face H3, invitatul zilei în emisiunea RFI360 este artistul Razvan Pascu. Există un spațiu, un veritabil laborator de arhitectură și tehnologie, capabil să cuprindă experiențe new media, design industrial și robotică, totul pentru o perspectivă largă, dezvoltată de la nivel de percepție până la spațiu. Vorbesc aici despre H3, un studio multidisciplinar, orientat spre explorarea modului în care forma poate influența și transforma substanța, atât în sens material cât și conceptual. Recent H3 a propus o instalație imersiva despre misterul gaurilor negre, o prima colaborare cu Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. Construită din două ecrane holografice și animată de proiecții sincronizate, lucrarea creează senzația de adâncime și iluzia unui obiect plutitor, privitorii având experiența unui efect care ar putea fi numit imagine 2.5D. Instalația atrage vizitatorii într-un spațiu vizual în continuă schimbare, într-un loc în care ceea ce vezi nu rămâne niciodată la fel și unde percepția este mereu provocată. La baza instalației stau fenomene reale din fizică, precum forța gravitațională extremă a găurilor negre sau efectul de „spaghettification” – procesul prin care materia este întinsă și distorsionată. Vizualurile pornesc de la felul în care oamenii de știință și artiștii au încercat să ilustreze găurile negre de-a lungul timpului și merg mai departe, într-o zonă deschisă interpretării. Chiar dacă prima imagine reală a unei găuri negre a fost obținută abia în 2019, multe dintre reprezentările cunoscute sunt bazate pe calcule și teorii. „Event Horizon” duce această idee mai departe și invită publicul să exploreze ceea ce încă nu știm. În același timp, instalația deschide și o zonă de reflecție. Ea vorbește despre limitele cunoașterii noastre și despre cât de multe lucruri rămân încă necunoscute în univers. Distorsiunile vizuale devin o metaforă pentru aceste întrebări fără răspuns, invitând publicul să privească dincolo de ceea ce este evident. Prin integrarea unei astfel de lucrări în contextul redeschiderii, muzeul își reconfirmă rolul de spațiu viu, deschis către idei noi și dialog între generații. „Event Horizon” nu este doar o instalație de artă, ci și o experiență care aduce împreună știința și imaginația, într-un mod accesibil și memorabil.
Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) - Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) - Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) - “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere. Criza din piaţa mondială a petrolului a adăugat, în martie, 0,6% la inflaţie, ajunsă la 9,9%, anual, faţă de 9,3%, în februarie. România rămâne, aşadar, pe primul loc în topul european al inflaţiei, în ciuda reducerii consumului casnic şi a consumului guvernamental. Inflaţia în România este de trei ori mai mare decât în Germania, de şase ori mai mare ca în Italia, de cinci ori mai mare ca în Belgia, de cinci ori mai mare ca în Franţa, notează ZF. Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) Ziarul reamintește că este vorba despre Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu - procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Codrin-Horaţiu Miron - procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Săptămâna trecută, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a semnat decretele pentru numirea şefilor marilor parchete, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiţiei, Radu Marinescu. „După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi, implicit, de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii pentru a răspunde aşteptărilor românilor. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, afirma Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni. Președintele oberva și că „sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Şi una din preocupări va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, a afirmat şeful statului. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată. Fețele lui Kelemen Hunor. Își asumă eșecul alături de Orbán? (DW) Liderii UDMR continuă să creadă că susținerea lor față de Viktor Orbán și Fidesz, partidul acestuia, a fost întemeiată. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a declarat că formațiunea sa nu are motive „să-și pună cenușă-n cap” fiindcă a susținut Fidesz la alegerile generale de duminică. Relația de vasalitate a UDMR față de Viktor Orbán și Fidesz era atât de serioasă încât în cele două turnee făcute anul trecut de Péter Magyar în Transilvania niciunul dintre membrii marcanți ai Uniunii nu a vrut să se vadă cu el. Politețea ardelenească a fost înlocuită de orbirea lor politică. Cât de credibil mai poate fi Kelemen Hunor în fața maghiarilor din Transilvania? Care dintre fețele lui mai poate fi luată în serios: cea pro-europeană clamată la București sau cea pro-Orbán, iliberalul pro-rus pe care l-a susținut la Budapesta și în fața maghiarilor ardeleni? Cât de sincer a fost liderul UDMR cu fiecare dintre părți? Dar cu el însuși?, se întreabă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW. UDMR a avut meritul să susțină propaganda lui Viktor Orbán în așa fel încât maghiarii ardeleni să creadă că doar Ungaria îi ajută cu adevărat, deși în paralel administrațiile din secuime și nu numai, primeau finanțări importante de la guvernul român. După ce Viktor Orbán a pierdut puterea la Budapesta, UDMR încearcă o repliere, o nouă înțelegere cu învingătorul, cu Péter Magyar și partidul său,Tisza, eventual înainte să apară în presa ungară numele celor din Uniune care au beneficiat personal de afacerile susținute de guvernele ungare din ultimii 16 ani. Între timp, Kelemen Hunor ar trebui să-și asume înfrângerea alături de Viktor Orbán, mai ales că este în fruntea UDMR de 15 ani, o perioadă prea lungă pentru un politician, oricât de talentat ar fi și oricâte fețe poate avea. Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) Mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord blochează de luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților Codul urbanismului, un proiect care va reuni legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație. Potrivit HotNews, punctele de divergență sunt: construcțiile pe plajă, construcțiile pe spații verzi, o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei, chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism. Codul urbanismului trebuie aprobat până la vară, pentru ca România să nu piardă peste 1 miliard de euro, fonduri din PNRR. Termenul final al PNRR este 31 august 2026, dar în iulie și august este vacanță parlamentară, astfel că el poate fi adoptat cel târziu în iunie. “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) “Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d'une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu. Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.
Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) - INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente. Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară. Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională. Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.
Echipa de robotică "Robo-Sapiens" din București s-a calificat în premieră la competiția internațională Canada Cup of Robotics Niagara, din luna iunie. O reușită ce deschide calea spre un vis mai mare, spun membrii echipei. În același timp, o reușită venită după multă muncă și determinare. Cum se împacă școala cu robotica și cât de acerbă este concurența? Răspund Ana Drocan, Nathalia Tașcău, Ileana Tănase, membre ale echipei de robotică "Robo-Sapiens" din București.
Continuând să dezvolte un model de colaborare transnațională bazat pe parteneriate între universități, arhive naționale de film, cinematografe independente și organizații culturale din Europa și Africa, Film O'Clock Festival propune un cadru comun de proiecție și dialog, desfășurat simultan în 12 țări. Vorbim despre acest eveniment cu invitata emisiunii RFI360, Mirona Radu, cineastă, cercetătoare și directoarea festivalului Film O'Clock. De la universități și școli de film precum Wits School of Arts (Africa de Sud), Vilnius Academy of Arts (Lituania) sau Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (UNATC, România), până la arhive naționale și institute de film din Lituania, Ucraina, Egipt sau Polonia, această structură susține circulația filmului de patrimoniu, a cinemaului contemporan și a practicilor curatoriale actuale. În același timp, rețeaua de cinematografe și spații culturale partenere din toate țările participante permite prezentarea simultană a programului în contexte locale distincte, păstrând totodată o experiență comună de vizionare. Festivalul reunește anul acesta 12 țări- Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Egipt și Africa de Sud- printr-un program sincronizat de proiecții, conferințe și sesiuni de networking. Proiecțiile din România vor avea loc la București la Cinemateca Eforie. Programul din acest an se construiește ca un traseu de fragmente de cinema care nu se aliniază doar istoric sau geografic, ci mai ales prin felul în care fiecare film deschide o formă de tensiune între realitate și reprezentare. Sunt filme care vin din contexte foarte diferite- arhive recuperate, din contexte de cenzură, din practici experimentale radicale, dar care par să vorbească, fiecare în felul său, despre memorie, despre istorie trăită și despre felul în care imaginea încearcă să o capteze, uneori direct, alteori distorsionat sau poetic. "Există aici cinema care documentează lumea și cinema care o reconfigurează, cinema care a fost interzis sau recuperat târziu, dar și cinema care împinge forma până la limitele ei. Împreună, aceste filme nu propun o lectură liniară, ci mai degrabă o stare de atenție, un mod de a privi în care sensul nu este apriori, ci se construiește în timp, între imagini, între epoci, între privitor și ceea ce este privit." - Mirona RADU, cineastă, cercetătoare și director festival.
Bucureștenii sunt asteptați să participe la prima ediție a City Nature Challenge. Este vorba despre o inițiativă globală anuală de implicare a cetățenilor în documentarea biodiversității urbane, cu peste 100 de mii de participanți din 650 de orașe în 2025. Locuitorii fotografiază și înregistrează plante, insecte, păsări sau alte forme de viață din jurul lor, folosind aplicația iNaturalist. Scopul este de a înțelege mai bine biodiversitatea din orașe și de a implica oamenii în observarea și protejarea naturii din spațiul urban. Cristina Simionescu, de la Asociația Culturalis explică în ce constă această inițiativă aflată la prima ediție pentru București.
Mircea Lucescu a murit aseară. Acesta era internat la Spitalul Universitar din București. „Il Luce” a fost unul dintre cei mai titrați antrenori români. A condus echipe în România, Italia, Turcia și Ucraina. A fost și de două ori selecționerul Echipei Naționale de Fotbal. Numeroase publicații internaționale au scris despre stingerea din viață a fostului mare antrenor. UEFA a decis ca înainte meciurile din sferturile de finală din Liga Campionilor și Europa League să fie ținut un moment de reculegere. Trupul marelui antrenor va fi depus astăzi la Arena Națională. Mircea Lucescu va fi înmormântat vineri în Cimitirul Bellu. Ce înseamnă Mircea Lucescu pentru societatea românească? Merită să muncești dincolo de pensie? Aveți astfel de exemple?
Mircea Lucescu a murit aseară. Acesta era internat la Spitalul Universitar din București. „Il Luce” a fost unul dintre cei mai titrați antrenori români. A condus echipe în România, Italia, Turcia și Ucraina. A fost și de două ori selecționerul Echipei Naționale de Fotbal. Numeroase publicații internaționale au scris despre stingerea din viață a fostului mare antrenor. UEFA a decis ca înainte meciurile din sferturile de finală din Liga Campionilor și Europa League să fie ținut un moment de reculegere. Trupul marelui antrenor va fi depus astăzi la Arena Națională. Mircea Lucescu va fi înmormântat vineri în Cimitirul Bellu. Ce înseamnă Mircea Lucescu pentru societatea românească? Merită să muncești dincolo de pensie? Aveți astfel de exemple?
Daniel Jinga și Mihai Morar ne introduc în culisele Operei Naționale din București.Există oameni care, prin complexitatea muncii lor și prin experiența vastă acumulată, se bucură atât de o viziune de ansamblu, cât și de o legitimare morală în fața societății. Este și cazul invitatului de azi. Daniel Jinga este tată, dirijor de succes și directorul celei mai importante opere din țară: Opera Națională București. Iar în podcastul de azi, avem ocazia să vedem cum gândește un om care joacă sah singur și ... pierde în fata partenerului fictiv. Ce amenință în prezent Opera din București. Cum sunt alese și gândite spectacolele care, uneori, șochează prin felul în care sunt puse în scenă.Daniel Jinga, într-un spectacol marca Fain & Simplu.Prezentat de Mihai Morar.
În această ediție vorbim despre un scenariu care până ieri părea science-fiction, dar care din martie 2026 a devenit o propunere legislativă concretă la Bruxelles: EU Inc. sau Compania Europeană. Imaginați-vă că puteți deschide o companie digitală în mai puțin de 48 de ore, fără capital ințial, cu 100 de euro alocați în servicii, care să funcționeze după aceleași reguli de la București la Lisabona.Sună ca un vis pentru antreprenori, dar ar putea fi un coșmar pentru statul român. Dacă noi încă ne luptăm cu hârtii, prezențe fizice la ghișeu, platforme ANAF care intră în mentenanță când ți-e lumea mai dragă, ce se întâmplă când digitalizarea europeană vine peste noi? Riscăm să vedem un exod digital al firmelor românești către jurisdicții mai prietenoase, chiar dacă ele rămân cu sediul fizic aici?Invitata lui Marian Hurducaș este Corina Vasile, Director Executiv al ANIS – vocea industriei de software care contribuie cu peste 7% la PIB-ul României, dar care avertizează că avantajul nostru competitiv se topește sub ochii noștri.
Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) „Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină (Adevărul) Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun. Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție. Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”. Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic. Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan. Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media. Mirabela Grădinaru, la Washington: Aștept cu nerăbdare să colaborez cu Prima Doamnă a SUA pentru a dezvolta educația digitală și alfabetizarea media pentru copii (Calea europeană) Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană. La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații. Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public. Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui. Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii. Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu. Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste. Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru. Ada Lupu Hausvater este regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani. Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă. În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare. Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri. Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.
România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi (ZF) - Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) - Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) - Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews) PNL anunță că rupe coaliția dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, deși Nicușor Dan a spus că „partidele din coaliție sunt condamnate să guverneze împreună” (Libertatea) Partidul condus de Ilie Bolojan a transmis luni seară, 23 martie, după ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac, că „dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, formată în iunie 2025. Totuși, liberalii nu au explicat ce înțeleg prin „criză guvernamentală”, din moment ce nici acum nu există stabilitate cu partenerii de la PSD, informează Libertatea. Partidul premierului Ilie Bolojan a spus că România trece printr-o perioadă dificilă: context internațional complicat, deficit mare, probleme cu fondurile din PNRR și o economie fragilă. De aceea, spun liberalii, este nevoie de un guvern stabil și de predictibilitate. PNL a cerut partidului condus de Sorin Grindeanu „să revină la o atitudine responsabilă” și „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare”. Situația politică din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului Ilie Bolojan, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a recunoscut încă din ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, argumentând atunci că premierul PNL este inflexibil Deocamdată însă nu este clar dacă PSD vrea cu adevărat să iasă de la guvernare sau doar să îl determine pe Bolojan să plece singur din fruntea Guvernului. România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi: Avem cantităţi. Veniturile suplimentare încasate de stat se vor întoarce la români (ZF) Azi va fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize. Intrarea în situaţia de criză îi permite Guvernului să introducă măsuri speciale de protecţie, fiscale sau care ţin de structura pieţei, scrie ZF. Oficial, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a spus ieri că România nu are o criză de lichiditate pe piaţa carburanţilor şi că nu se pune problema limitării cantităţilor. Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat, într-o conferință de presă, că va acorda – vreme de jumătate de an – ajutoare de 200 lei pentru carburant unora dintre cetățenii pe care îi reprezintă. Estimarea inițială a instituției arată că circa 30.000 de familii din sector ar putea beneficia de acest sprijin, aflăm de pe pagina SpotMedia. “Ajutorul pentru carburant se va da 6 luni de zile, o lună da, una nu, pentru cei care locuiesc în sectorul 4 de mai mult de 1 an, au loc de muncă și dețin vehicule cu capacitate cilindrică sub 2000 cm cubi. Și care au salariul (per membru de familie - n.red.) sub 5.000 lei”, a declarat Daniel Băluță. Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) Aflate în mai toate programele politice din ultimele două decenii, construirea de la zero a cel puțin trei spitale regionale întârzie și noile termene-limită au fost mutate în decembrie 2028, în cel mai bun caz cu putință. 2020 și 2024 sunt doar două dintre termenele promise pentru terminarea spitalelor regionale de urgență. Am ajuns în martie 2026, iar până la finalizarea lor mai este drum lung, fiind puse doar primele cărămizi. Stadiul cel mai avansat este la SRU Craiova. Înghețul e de vină la Iași pentru blocarea lucrărilor. Dintre cele trei spitale regionale, cele mai mari probleme sunt la Cluj Napoca. Pe larg în Cotidianul. Șase dintre cei opt membri AUR care au dat în judecată partidul ca să-și recupereze banii cheltuiți la europarlamentarele din 2024 au pierdut în primă instanță. Cinci dintre ei au luat bani împrumut de la Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus (G4Media) Opt membri ai partidului AUR condus de George Simion au dat în judecată partidul, în 2025, pentru a-și recupera banii pe care i-au cheltuit în campania pentru europarlamentarele din 2024, potrivit documentelor din justiție. Ei nu au obținut mandatele de europarlamentari și nici n-au mai primit înapoi banii cu care au contribuit în campania electorală. Cinci dintre ei sunt datori câte 2,3 milioane de lei fiecare la Maricel Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Tribunalul Ilfov le-a respins acțiunile pe motiv că litigiul invocat de ei este inadmisibil și i-a trimis să se judece „pe drept comun”, potrivit deciziilor consultate de G4Media. Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews) Curățarea clădirilor monument istoric de graffiti sau de afișele lipite ilegal, este în acest moment extrem de greoaie, fiind nevoie de proiect de arhitectură, aviz de la Ministerul Culturii și autorizație, a declarat luni primarul general, Ciprian Ciucu, în cadrul dezbaterii „Graffiti, o boală grea a Bucureștiului, cum o tratăm”. Primarul a propus un regulament prin care proprietarii să fie obligați să curețe clădirile, iar Primăria să plătească 80% din costurile intervenției. Dar, spun autoritățile, pe actuala legislație, intervenția este foarte dificilă pentru că este îngreunată de birocrație. Continuarea pe pagina HotNews. Subiectul este și în atenția publicației Cultura la dubă. “Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc. Cer o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook. Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă. Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București. “Nu poți să ai o capitală europeană în care să nu existe graffiti. Fără graffiti, orașul ăla e mort.”
Pajiștea Petricani, o enclavă de peste șase hectare ascunsă în Sectorul 2 al Capitalei, adăpostește o biodiversitate surprinzătoare pentru urban – 89 de specii de păsări, vidre, reptile, amfibieni și peste 100 de specii de insecte, dintre care 49 protejate prin lege. Asociația Parcul Natural București a deschis zona publicului cu un traseu tematic de aproape un kilometru, iar statutul de arie protejată primit oficial în 2025 de la Consiliul Municipiului București oferă cadrul legal pentru dezvoltarea unui plan care va proteja natura și va susține vizitarea responsabilă, încurajând recreerea, informarea și voluntariatul. Protejarea Pajiștii Petricani face parte dintr-un efort mai amplu de salvare a ultimelor oaze de natură din București – împreună cu Delta Dâmboviței, Pădurea Băneasa și salba lacurilor Colentina, așa că nu ezita să vizitezi aceste zone care însumează aproape 1.000 de hectare de spații verzi.
Au tot trecut anii iar concertul aniversar a întârziat să-și facă apariția. 30 de ani mai târziu, Ștefan Mardale sărbătorește acum anii de activitate muzicală pentru proiectul său muzical, trupa Cri-Gri. A pornit cu grupul brăilean Ecou, a ajuns în componența trupelor Foileton și Arca, la Timișoara, după care s-a stabilit la București. Compozitor de talent şi textier inspirat, Ștefan Mardale aduce în capitală din piesele cântate cu Arca, la care mai adaugă “Bifoiul”, “Fac” şi “Groapa cu furnici”. De aici, povestea Cri-Gri a fost spusă și promovată de oamenii din radio și prietenii aflati în apropierea lui Ștefan Mardale. Când a debutat cu albumul "Glas de peşte", jurnalistul muzical Nelu Stratone scria pe coperta discului: "Au susținut zeci de concerte prin cluburile bucureștene, au câștigat două premii la festialul Top T - Buzău și au înregistrat mai multe piese demo. Publicul venea în număr mare în cluburile în care cânta CRI GRI, trupa fiind apreciată de organizatorii de concerte, câțiva din cei mai apreciați redactori muzicali îi difuzau în mod constant, câteva publicațîi au scris pe larg despre ei, semn că există interes mediatic, și totuși, în permanență a lipst o verigă extrem de importantă, producătorul."
Un fragment de 5,5 de hectare de pe cursul râului Colentina, la marginea Sectorului 2 din București, ascunde un ecosistem remarcabil de lacuri, zăvoaie și stufărișuri, care adăpostește o faună variată pe tot parcursul anului. Bucureștenii pot vedea de la păsări cuibăritoare vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile de acumulare din zonă. Deși zona este deja frecventată informal, ea nu dispune încă de infrastructură de acces precum o serie de panouri informative, iar specii invazive precum țestoasa de Florida amenință echilibrul natural al ariei. Asociația Parcul Natural București propune în zonă amenajarea unor poteci pietonale și ciclistice, observatoare ornitologice și programe de educație ecologică. Astfel, Colentina ar putea deveni un spațiu verde de calitate, crescând calitatea vieții din oraș.
Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) - Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) - Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul) Liderii coaliţiei de guvernare ar trebui să-şi ţină următoarea şedinţă în mijlocul angajaţilor unei fabrici care se închide: suntem în recesiune, dar dacă partidele de la guvernare se mai joacă mult de-a politica vom ajunge în criză economică mult mai repede decât ne aşteptăm (Ziarul Financiar) Conform economiştilor şi datelor statistice, România este în recesiune din 2024 dar nu ştiam noi, iar recesiunea de la finalul anului trecut - trimestrul III şi trimestrul IV pe minus – a fost doar confirmarea oficială a acestei situaţii. După ce ar fi trecut efectul creşterii taxelor şi a preţurilor, în frunte cu energia, economia şi investiţiile private ar fi trebuit să-şi revină. Creşterea economică de 1%, cât a fost prognozată în acest an dar înainte de izbucnirea războiului din Iran, nu cred că mai este valabilă, pentru că motoarele creşterii economice s-au gripat unul câte unul, comentează jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Situaţia din economia românească nu este cea mai bună în acest moment, dar nici cea mai rea. România mai poate să reziste: bugetul statului are bani pentru a trece următoarele luni pentru că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4,7 miliard de euro exact înainte să izbucnească războiul din Iran; BNR are suficientă rezervă valutară pentru a calma presiunile pe cursul valutar leu/euro (de când a izbucnit războiul din Iran BNR vinde valută pentru a nu lăsa cursul să crească în această perioadă. Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în Iran, în Orientul Mijlociu (şi să nu uităm că există în continuare război în Ucraina), nici măcar Trump nu ştie ce să facă mai departe şi cum să iasă cu faţa curată din Iran. Problema este că dacă partidele de la guvernare continuă să se joace de-a politica, aşa cum se joacă cu această guvernare şi cu bugetul statului pe 2026, din recesiune ne vom trezi că intrăm în criză economică, criză financiară – creditorii îşi reduc expunerea pe România şi nu ne mai împrumută -, criză politică – niciun partid nu vrea să se asocieze cu o scădere economică -, şi criză socială – oamenii ies în stradă cerând altceva, iar acel altceva sau altcineva se va trezi în faţa aceleiaşi situaţii economice şi financiare. Dacă cele patru partide care formează Guvernul – PSD, PNL, USR şi UDMR – nu strâng acum rândurile şi nu arată public acest lucru, criza este mai aproape de noi decât credem. Situaţia geopolitică este mult prea tensionată pentru ca liderii politici de la putere să fie în opoziţie toată ziua, aşteptând ca economia să crească de la sine, companiile private să-şi reia investiţiile, iar salariile să crească din nou. Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) Ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu încasează o chirie pe o proprietate de neidentificat, iar firma familiei secretarului de stat Zoltán József Mihály a încheiat contracte cu DSVSA Mureș pe când în conducerea acesteia era chiar demnitarul. Un alt secretar de stat, are interese în domeniul viticol, iar ceilalți au lucrat aproape toată viața doar la stat. Soțiile acestora sunt și ele bugetare sau au interese în firme cu interese la stat. Pe larg în Libertatea. Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) Universitatea din București trebuie să taie în acest an aproximativ 25 de milioane de lei, iar întregul sistem universitar pierde 418 milioane de lei din finanțare. În acest context, rectorul celei mai mari universităţi din România explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, cum gestionează reducerile din bugetul instituţiei – de la burse și investiții, până la reorganizarea unor servicii interne. Marian Preda spune că universitatea a ajuns să analizeze fiecare cheltuială și să taie inclusiv din zone considerate până acum fixe. De exemplu, instituția și-a creat propriul serviciu de deratizare, dezinfecție și dezinsecție, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an: „Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă asta. Am cumpărat containere, materiale, am trimis la instruire oamenii”. Marian Preda semnalează o situație „foarte gravă” cu care se confruntă Universitatea București: nu a putut face angajări în acest an. „Avem 2.500 de salariaţi titulari şi încă 1.500 asociaţi. Ne pleacă aproximativ 100 de cadre titulare pe an și trebuie să le înlocuim cu asistenţi, lectori. Însă putem face o angajare doar la 15 ieşiri din sistem. Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, afirmă rectorul Universității din București. Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul) Mirabela Grădinaru a fost invitată în SUA de prima doamnă a Americii, Melania Trump. Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan va participa, alături de reprezentați ai 45 de țări, la „Summitul Coaliției Globale – Pregătind viitorul împreună”, care se va desfășura la Washington pe durata a două zile, 24-25 martie 2026, informează Adevărul. În plan național, Mirabela Grădinaru a promovat proiectul „România în lumină”, încă de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. E vorba despre un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, proiect asumat de Administrația Prezidențială. Primul eveniment a avut deja loc în noiembrie anul trecut, sub patronajul Mirabelei Grădinaru.
Urmărește podcastul numărul 267 de la Acasă la Măruță, unde Cătălin Măruță îl ar ca invita pe Prof. Dr. Dulcan. #catalinmaruta #podcast #dulcanPĂRINTE CONȘTIENT, COPIL ÎMPLINITDe la pedepse și recompense la iubire necondiționatăConversații cu Dumnezeu pentru părințiCe fel de adulți lăsăm lumii de mâine?Sala Palatului, București – 10 mai 2026Invitați: Dr. Shefali Tsabary • Alfie Kohn • Neale Donald Walsch • Dumitru Constantin-DulcanProgram: 16.00 – 22.00 (acces de la ora 14.00)