Podcasts about patru

Paskirtasis premjeras šiandien susitiko su galimais kandidatais vadovauti Aplinkos ir Teisingumo ministerijoms. Aplinkos ministro kandidatūra kol kas neįvardijama. Gintautas Paluckas taip pat kalbėjosi ir su į Teisingumo ministrus siūlomu advokatu Rimantu Mockumi. Jis, Palucko vertinimu, yra tinkamas būti ministru.Teismui perduodama Rusijos šnipo byla kelia aistras. Prokurorai pranešė, kad Rusijai šnipinėjo tremtinys, konservatorių partijos narys Eduardas Manovas, tačiau pasigirdo spėlionių, kad tikrasis Manovas mirė tremtyje.Izraelio pajėgos surengė virtinę smūgių Sirijos teritorijoje. Atakuotos trys karinės aviacijos bazės visoje šalyje bei kariniai taikiniai sostinėje Damaske.Taivano gynybos ministerija praneša, kad Kinija regioniniuose vandenyse dislokavo didžiausią per beveik tris dešimtmečius karinį jūrų laivyną, kuris Taivanui kelia didesnę grėsmę. Iš viso Kinija prie Taivano krantų pastarosiomis dienomis atplukdė apie 90-mt karo laivų.Garsas turi sužadinti žiūrovo emocijas, sako garso režisieriai Markas Julanas ir Patruška Miežva. Holivudo veteranai dirbo su tokiais režisieriais kaip Martinas Skorsezė, Kventinas Tarantiinas, Džeimsas Kameronas, už darbus pelnė Oskarą ir ne kartą buvo nominuoti kitiems prestižiniams apdovanojimams.Ved. Andrius Kavaliauskas

Referendumul european din Republica Moldova a trecut cu puțin peste 50%. Un scor pe care mulți comentatori îl găsesc neașteptat de strâns. Însă consultarea electorală de duminică ne servește câteva lecții de care merită să ținem seama. O primă lecție pe care o putem lua – dacă mai era nevoie – este că fiecare vot contează. Da, referendumul a trecut cu un scor minim și mulți și-ar fi dorit o diferență mai convingătoare.Nu a fost să fie, din motive complexe - și vom avea nevoie de ceva timp pentru a le înțelege mai în detaliu. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă referendumul ar fi fost respins, la fel de strâns?Am fi vorbit despre o cu totul altă situație politică, cu adevărat catastrofală și diferența a stat în câteva mii de voturi.Iată cât de importantă este participarea la alegeri. Multora le place să spună că s-au săturat să voteze răul cel mai mic. Da, dar poate nu au văzut răul cel mai mare.A doua lecție: banii europeni nu înseamnă totul.De la semnarea acordului de asociere și mai cu seamă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, Republica Moldova a primit un ajutor substanțial din partea Uniunii Europene și în particular a României.Au fost ridicate vizele și numeroși de moldoveni au avut posibilitatea de a merge în vestul Europei, pentru o viață mai bună. UE a devenit de departe principalul partener comercial, devansând Rusia.Republica Moldova a fost sprijinită puternic în timpul pandemiei, cu materiale sanitare și vaccinuri. A primit statutul de țară candidată la aderare și apoi i s-a dat unda verde pentru începerea negocierilor, cu un mare compromis făcut de liderii europeni pentru a trece peste veto-ul Ungariei lui Viktor Orban: acestuia i-au fost deblocate fonduri europene de 10 miliarde de euro.Moldovenii au primit sprijin vital în timpul crizei energetice declanșate de Rusia, prin tăierea aprovizionării cu gaz. Facturile moldovenilor au fost acoperite cu bani din Uniunea Europeană iar Bucureștiul a livrat, la rândul său, resurse energetice, deși nici România nu stătea pe roze.În raioane precum Ungheni, în nord sau Cahul în sud, unde s-au făcut multe investiții din fonduri europene, votul a fost covârșitor negativ. La Comrat, într-un liceu renovat din fonduri europene, 90% au votat contra.Nu este suficient să vorbești despre Europa doar ca despre o sursă de bani, Europa nu este o vacă de muls. Este și despre valori și identitate, despre a te simți european. Iar aceasta este o lecție importantă pentru viitor.A treia lecție: Rusia nu se predă. Nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia a lansat o campanie puternică de dezinformare cu scopul de a deraia referendumul. Adăugând și voturile cumpărate, aproape că i-a reușit.Iar o concluzie ar fi că Republica Moldova rămâne un spațiu al confruntării est-vest, o societate divizată încă pe formula 50-50. Rusia este în joc și confruntarea continuă.Și a patra lecție, pentru politicienii români...Mai precis, pentru acei politicieni care cred că, ajungând în turul doi al alegerilor prezidențiale contra candidatului George Simion, își vor asigura o plimbare prin parc. Nici pomeneală!AUR a preluat fără probleme narațiuni rusești, cum ar fi pierderea suveranități ca stat membru UE, transformarea țării într-o colonie a Occidentului sau pericolul războiului cu Rusia din cauza sprijinirii Ucrainei.Nu există dovezi privind o legătură directă între extrema dreaptă românească și Kremlin. Dar alegerile din Moldova arată cât de multe este dispusă Moscova să facă în sprijinul celor care îi promovează ideile.Așadar, nu vă jucați cu focul! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Biserica Smirna Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, în data de 17 octombrie 2024.

Rectificarea bugetară este o farsă. Cresc veniturile, cresc mai mult cheltuielile, iar deficitul urcă la cote alarmante. Chiar și în aceste condiții, guvernul amână o restructurare serioasă a aparatului de stat. Guvernul a aprobat luni, 23 septembrie, o așa-zisă rectificare bugetară pozitivă. Pozitivă, pentru că așa le place să spună politicienilor aflați la guvernare. În realitate, este o rectificare negativă, dacă avem în vedere că deficitul bugetar crește de la 5% din PIB, din construcția bugetului, la 7% din PIB. Iar Consiliul Fiscal estimează că deficitul în sistem cash va ajunge la 8% din PIB, ceea ce ar însemna cel mai ridicat nivel după anul 2020, momentul crizei pandemice.Rectificarea bugetară este salutară dintr-un singur punct de vedere și anume pentru că oferă transparență față de varianta folosită în ultimii doi ani când guvernul a modificat bugetul într-un mod absolut netransparent, prin Fondul de rezervă al Guvernului.Acum, prin rectificare, putem vedea că deficitul va urca aproape de 7% din PIB sau poate chiar mai mult. De altfel, această modificare bugetară păstrează toate relele obiceiuri folosite la construcția bugetară. Adică, din nou, veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subdimensionate, tocmai pentru a obține un deficit bugetar mai mic. Din păcate este un mod al guvernului de a-și fura singur căciula.Consiliul Fiscal oferă și câteva exemple. La capitolul venituri, care ar trebui să crească cu 30 miliarde de lei față de bugetul inițial, guvernul ia în calcul că va încasa din digitalizare 10 miliarde de lei, iar din amnistia fiscală încă aproximativ 8 miliarde de lei. Lăsând la o parte ambiguitatea termenului (venituri bugetare din digitalizare), cifra în sine este exagerată. De asemenea, încasările din amnistia fiscală sunt incerte și este greu de crezut că vor ajunge la suma pe care și-o propune guvernul.În schimb, cheltuielile bugetare, plus 70 miliarde de lei, sunt, totuși, subdimensionate la câteva capitole, precum cel de bunuri și servicii, subvenții și chiar la asistența socială, pentru că se consideră că există în continuare incertitudini legate de impactul recalculării pensiilor în sistemul public.O temă aparte este cea a investițiilor, pentru că de fiecare dată când are ocazia premierul vorbește despre investițiile publice și despre deficitul bugetar care, afirmă Marcel Ciolacu ar fi atât de mare datorită volumului de investiții publice realizat de Executiv. Documentul Consiliului Fiscal arată, însă, un fapt greu de imaginat: din exercițiul financiar 2021-2027, România nu a absorbit niciun leu din fondurile structurale și de coeziune. Indiferent cât de multe explicații s-ar putea găsi, faptul în sine este incredibil. În plus, cererea de plată nr.3 din PNRR, în valoare de două miliarde de euro, depusă în decembrie 2023, este și acum în evaluarea Comisiei Europene.De asemenea, Consiliul Fiscal ridică și o altă problemă a investițiilor publice, despre care membrii guvernului nu suflă un cuvânt și anume calitatea investițiilor. Opinia instituției de analiză fiscal-bugetară arată că este nevoie de investiții de calitate care să dezvolte producția de bunuri care se pot exporta sau care pot substitui importurile masive care intră în acest moment în economia românească.Deocamdată, investițiile de calitate sunt destul de puține. România face acum investiții în infrastructura feroviară și rutieră. Sigur că este nevoie și de astfel de investiții, dar statele dezvoltate ale Uniunii Europene au finalizat de zeci de ani rețelele de infrastructură de transport. Acum, le pot moderniza sau extinde, dar, în esență, majoritatea statelor membre au depășit această fază a investițiilor și se concentrează pe cele care produc valoare adăugată mare.Din păcate, România se află doar într-o fază în care trebuie să aloce fonduri pentru construcția de infrastructură. Este, fără îndoială, o necesitate, dar și expresia unei rămâneri în urmă, a unui decalaj dificil de surmontat.Așadar, premierul Ciolacu ar trebui să fie mai puțin entuziast atunci când vorbește despre investițiile publice și mai realist. Pentru că realitatea economiei românești nu este deloc „roz”.

37 de profesori de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei educației, Ligia Deca, prin care solicită modificarea calendarului examenului de bacalaureat. În ciuda acestor cereri, ministra a declarat la TVR că nu se poate reveni la structura calendarului din anii anteriori. În anul școlar 2024-2025, care a început pe 9 septembrie și se va încheia pe 20 iunie 2025, Ministerul Educației a stabilit ca probele scrise de la bac să se desfășoare între 10 și 16 iunie. Profesorii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică organizarea examenului în timpul anului școlar, menționînd că această decizie va crea „disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional.”Am discutat cu Dorica Boltașu, profesoară de limba română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, despre implicațiile organizării bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar și despre argumentele profesorilor care au semnat scrisoarea deschisă.De ce a fost decisă organizarea bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar?Dorica Boltașu: „În primul rînd pentru că şcoala nu este pregătită pentru a face faţă temperaturilor ridicate din iulie. Forma evaluării examenului de bacalaureat a ajuns atît de complicată, încît timpul în care copiii stau efectiv în sălile de clasă  încinse depăşeşte 5-6 ore. Intră în sală la ora 8, subiectele se dau la ora 9, au la dispoziţie 3 ore, după aceea fiecare elev stă pînă i se scanează lucrarea de către profesor. Lucrările pot avea şi 20 de pagini. Prin urmare elevul ajunge să iasă din sala de examen la ora 14.00, la ora 15.00. Și suportă greu această presiune a temperaturii, a timpului, a emoţiilor. Pe de altă parte, în vara aceasta am asistat la un efort contra cronometru al şcolilor şi al tuturor factorilor implicaţi de a emite diplomele: a trebuit să eliberăm foarte repede diplomele ca să nu piardă copiii înscrierea la facultăţi. Iar cei care pleacă în străinătate au un termen şi mai scurt. Toţi aceşti factori au dus la luarea acestei decizii, o decizie, ca multe alte decizii ale ministerului din ultimii ani, care încearcă să repare o situaţie la care s-a ajuns tot ca urmare a unor decizii ale ministerului.”Ce presupune organizarea examenului în timpul anului școlar?„Să vă spun ce înseamnă un bacalaureat într-o şcoală mare, cum e şcoala în care predau eu. Avem nouă clase de-a XII-a. Asta înseamnă că avem nevoie de cel puţin 18-20 de săli pentru examen. De obicei vin şi vecinii noştri de la „Ady Endre”, deci mai avem nevoie de încă două săli. Dacă avem cîţiva elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), ajungem undeva la 25 de săli, ceea ce înseamnă că fizic ocupăm toată şcoala. Patru zile nu se pot face ore cu ceilalţi elevi, care au încă ore. În afară de spaţiu, avem nevoie de cîte doi profesori în 25 de săli, deci 50 de profesori, plus încă 10, comisia, plus profesorii de pe culoar - practic, avem nevoie de toată cancelaria pentru bacalaureat. Deci: lăsăm alţi copii descoperiţi. Va fi foarte greu de realizat.” Există riscul ca examenul de bacalaureat să se transforme într-un fiasco, așa cum avertizează profesorii de la Colegiul „Sfântul Sava”? Dorica Boltaşu: „Nu, nu se va transforma într-un fiasco. Corpul profesoral are suficientă conştiinţă şi suportă presiunea copiilor şi a părinţilor astfel încît să-şi îndeplinească misiunea şi să fie un examen de bacalaureat aşa cum au fost şi cele de pînă acum. Singura problemă este că nu e o măsură care a luat în considerare toţi factorii. Ceilalţi copii vor pierde cel puţin o săptămînă de şcoală.” Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Singura rațiune pentru care se implementează amnistia fiscală este creșterea veniturilor bugetare. Dar, prin amnistia decisă de guvern atingerea acestui obiectiv este sub un mare semn de întrebare. Amnistia fiscală are multe motive pentru care are șanse să eșueze. Ieri, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care include și măsuri pentru o așa-numită amnistie fiscală. Sunt mai puțin importante detaliile tehnice, pentru că ele pot fi găsite cu ușurință în mass-media, mai relevante sunt principiile.Iar principiile ne spun că avem suficiente motive să credem că amnistia fiscală promovată de guvern este și imorală și inutilă. Iată șapte motive care ne fac să credem că aplicarea amnistiei fiscale nu are nici sens economic și nici mari șanse să aducă efectele despre care vorbește ministrul finanțelor, respectiv câteva miliarde de lei în plus la buget.Așadar, primul motiv este evident hazardul moral. Fără nicio îndoială, o amnistie pune, pe bună dreptate, problema raportului dintre datornici și cei corecți. Ajutând datornicii nu faci decât să îi nemulțumești pe cei care își plătesc taxele și impozitele la zi. Când cei corecți văd facilitățile acordate datornicilor se simt umiliți de stat și de „șmecherii” cu datorii.Doi. Prea multe amnistii și prea dese. Este clar că apelul la proceduri de amnistie fiscală din doi în doi sau din trei în trei ani aruncă în derizoriu ideea și induce un comportament favorabil acumulării datoriilor. Orice profesionist în domeniul contabilității sau în consultanță fiscală poate vedea că statul român a apelat în exces în ultimii ani la măsuri de amnistie fiscală. Drept urmare, contabilii își pot sfătui clienții antreprenori să nu se grăbească să plătească obligațiile la zi sau cele restante și să aștepte o nouă amnistie care, evident, va veni.Această logică este cunoscută și de ministrul finanțelor, care ieri a admis într-o conferință de presă că o astfel de derogare de la normele fiscale trebuie să se facă la intervale mari de timp, cam o dată la 10 ani. Ciudat. Ministrul finanțelor știe cu siguranță că statul a mai acordat o amnistie în anul 2019 care s-a prelungit până în anul 2022. Adică, în urmă cu doi ani. Deci, nu au trecut 10 ani, ci doar doi de la ultima amnistie. Iar înainte de 2019, statul a mai legiferat nenumărate alte proceduri de amnistiere fiscală. În ultimele două decenii, nu au trecut doi-trei ani fără să mai fie inițiată o amnistie, deci ideea cu 10 ani nu este decât o poveste.Trei. Rezultatele amnistiilor fiscale sunt necunoscute. Niciun guvern nu a comunicat public care au fost efectele obținute ca urmare a aplicării amnistiei. Adică, sumele care au venit la buget. Actuala procedură ar trebui să aducă în plus între 10 și 12 miliarde de lei pentru veniturile bugetare. Dacă ar reuși am putea să reconsiderăm ideea de amnistie. Dar, șansele de a ajunge la recuperarea acestor sume tind spre zero.Patru. Concurență neloială. Când o companie își plătește în termen impozitele, taxele și contribuțiile pe care le datorează, iar o alta, poate din același sector de activitate, adună datorii se creează un avantaj pe piață. Evident, pentru cei care nu plătesc. Deci, datoriile distorsionează grav mediul concurențial.Cinci. Amnistia nu oferă nicio morală pentru viitor și nicio analiză despre trecut. Niciun proces de amnistie fiscală nu a fost însoțit de studii serioase care să arate care sunt datornicii și cum au ajuns aici, fie că este vorba despre persoane fizice sau juridice. Putem înțelege că unele companii trag după ele datorii istorice, dar nu știm cum regulile privind blocarea conturilor bancare sau sechestrul activelor nu funcționează în unele cazuri.Șase. O invenție: beneficii pentru buni-platnici. Actualul guvern a vrut să mai șteargă din supărarea celor corecți și a introdus un credit fiscal pentru aceștia. O măsură greșită în contextul unui buget cu deficit mare și de care cei bun-platnici nu aveau nevoie.Șapte. Anul electoral. Este foarte posibil ca noua amnistie să fi mascat interesul electoral prin intenția de a crește veniturile bugetare. Este încă un motiv pentru a crede că noua amnistie fiscală are toate șansele să eșueze.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

Biserica Nădlac Arad - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Iosif Anca, în data de 27 iunie 2024.

Patru președinți ai Statelor Unite au sfârșit împușcați: Abraham Lincoln, James Garfield, William McKinsley și John F. Kennedy. Alții au fost ținta unor tentative de asasinat – Ronald Reagan și Theodore Roosevelt, de exemplu. Lista acestora din urmă tocmai ce s-a îngroșat în weekend: Donald Trump a supraviețuit încercării unui tânăr de 20 de ani de a-l împușca. S-a întâmplat sâmbătă, pe 14 iulie, în orășelul Butler, din statul estic Pennsylvania, la nici 60 de kilometri de Pittsburgh. Iar din momentul în care s-au auzit primele împușcături, campania electorală din Statele Unite a intrat într-o nouă (și foarte periculoasă) etapă. Odată cu ea, deja complicatul an 2024 s-a complicat și mai și. Unde suntem și la ce ne putem aștepta? Căutăm răspunsuri cu ajutorul lui Cristian Preda, profesor la Universitatea București.

Patru piese de teatru sunt jucate în acest moment la Festivalul de Teatru de la Avignon ce au la bază texte semnate de dramaturgul român Matei Vișniec. De altfel, textele lui Matei Vișniec sunt jucate la Festivalul de la Avignon încă din 1992. An de an, la Théâtre du Balcon / Teatrul Balconului din Avignon, este jucată cel puțin o piesă de Matei Vișniec. Cristina Teacă a stat de vorbă cu cel care a creat acest teatru, în urmă cu 40 de ani.

Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă aportul politicii agricole comune (PAC) pentru dezvoltarea zonelor rurale din blocul comun, în special a acelora defavorizate din punct de vedere economic, periferice sau îndepărtate. Între anii 2014-2022, PAC a alocat 8,6 miliarde de euro pentru sprijinirea activităților non-agricole din mediul rural, iar în actuala perioadă de programare, 2023 – 2027, statele membre au creat diverse stimulente în planurile lor strategice, inclusiv inițiative legate de agricultură, cum ar fi susținerea investițiilor, cooperarea și schimbul de cunoștințe.Studiul subliniază că fondurile politicii agricole comune pot fi utilizate, de exemplu, pentru construirea de noi drumuri publice și pot susține producerea de energie regenerabilă sau transformarea caselor abandonate în centre comunitare. De asemenea, autoritățile locale primesc finanțare pentru a-și digitaliza operațiunile, pentru crearea de spații sportive și de recreere sau pentru a sprijini start-up-urile rurale în dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.Zonele rurale ale Uniunii Europene acoperă 83% din teritoriul blocului, iar dezvoltarea acestora este susținută în principal de „al doilea pilon” al politicii agricole comune.Un proiect de cercetare finanțat de programul Orizont al UE analizează rolul pe care îl joacă femeile europene în dezvoltarea rurală și în agricultură și subliniază aportul esențial al acestora pentru schimbarea societății rurale. Din 2023, pentru prima dată în istoria UE, strategia de politică agricolă comună se referă în mod explicit la egalitatea de gen și la necesitatea creșterii participării femeilor în agricultură și viața rurală, pentru revitalizarea satelor europene și construirea unei societăți durabile. Până acum, doar două țări – Irlanda și Spania – au propus măsuri directe de sprijinire a femeilor în agricultură, iar alte câteva state au inclus politici care încurajează o participare mai mare a acestora în economia rurală. Cercetarea arată că există o mare diversitate în Europa în privința implicării femeilor în viața rurală. De exemplu, în Lituania și Letonia, aproape jumătate din toate fermele sunt administrate de femei, în timp ce în Malta, Danemarca și Țările de Jos, sub 10% dintre femei sunt manageri de fermă, însă în majoritatea țărilor UE, bărbații tind să fie principalii proprietari de terenuri. Solicitări pentru majorarea bugetului alocat activităților de cercetare, dezvoltare și inovarePeste o sută de asociații europene din diverse sectoare economice, multe din industria agroalimentară, îndeamnă instituțiile UE să mărească bugetul actual dedicat activităților de cercetare și inovare, pentru a permite creșterea competitivității globale și repoziționarea Europei în cursa tehnologică mondială.„În timp ce cursa tehnologică globală accelerează, UE rămâne semnificativ în urmă în privința investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în comparație cu concurenții săi globali. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile private”, se arată într-o declarație comună semnată de 110 organizații europene care reprezintă părțile interesate cheie în domeniul cercetării și inovației, publicată pe platforma Copa-Cogeca.Semnatarii declarației consideră că bugetul alocat programului-cadru pentru cercetare și inovare ar trebui susținut din mai multe surse de finanțare și că sunt necesare acțiuni pentru construirea de parteneriate public-private și intensificarea colaborării paneuropene, astfel încât să fie stimulate investițiile în Europa, mai degrabă decât în țările terțe. Porumb modificat genetic acceptat în Uniunea EuropeanăComisia Europeană a aprobat importurile a două culturi de porumb modificat genetic, pentru producția de alimente și hrana animalelor, și a reînnoit autorizația pentru o alta. Autorizațiile sunt valabile 10 ani.Decizia Comisiei permite ca acest porumb modificat genetic să fie doar importat, nu și cultivat în spațiul european, și a fost adoptată după ce statele membre nu au atins o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva autorizării în cadrul Comitetului permanent și, ulterior, în Comisia de apel.Executivul blocului a luat această hotărâre pe baza evaluării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că porumbul modificat genetic este la fel de sigur pentru sănătatea umană și animală ca cel convențional. Se activează „frâna de urgență” pentru importurile ucrainene de zahăr și ouăImporturile de zahăr și ouă din Ucraina nu mai sunt scutite de taxe vamale și sunt reintroduse contingentele tarifare din Acordul de Liber Schimb încheiat în anul 2016, deoarece au depășit plafonul stabilit în regulamentul privind beneficiile comerciale acordate Kievului, respectiv media înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.Ucraina a exportat către toate țările terțe un total de 32.000 de tone de produse din ouă în 2022 și 57.000 de tone în 2023. În ceea ce privește zahărul, Ucraina a exportat în total aproximativ 181.000 de tone în 2022 și 508.000 de tone în 2023, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Din luna noiembrie 2023, Ucraina a început să exporte către state europene care nu sunt membre UE, precum și către țări din Africa și Orientul Mijlociu.Din anul 2022, UE a liberalizat importurile din Ucraina pentru a o ajuta în efortul său de război, iar pe fondul nemulțumirilor exprimate, în special, de fermierii din țările de la granița Uniunii – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – au fost introduse ulterior așa-numitele „frâne de urgență” pentru șapte produse agricole.Ovăzul a fost primul produs care a declanșat „frâna de urgență”, în data de 18 iunie a.c., potrivit unei știri euractiv.com Patru noi produse agricole completează Registrul denumirilor de origine protejatăPatru noi indicații geografice au fost aprobate săptămâna trecută de Comisia Europeană, pentru produse din Croația, Slovenia, Spania, Portugalia și Indonezia. Este vorba despre o miere produsă în Croația și Slovenia, care a obținut recunoașterea europeană pentru caracteristicile organoleptice specifice, reflectate în gust și miros, datorită combinației de polen, și o miere de albine produsă din nectarul anumitor plante din Ibiza, Spania. Cartofii dulci produși în insulele portugheze Madeira și Porto Santo au fost protejați prin scheme europene de calitate datorită calității determinate de condițiile pedoclimatice specifice zonei și, mai ales, practicilor tradiționale ale fermierilor locali. De asemenea, un soi de boabe de piper din insulele Bangka-Belitung, Indonezia, a fost inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), care, în prezent, cuprinde 3610 produse agricole.

Biserica Betel Negrești-Oaș - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Fănel Șuteu, în data de 31 martie 2024.

A 111-a ediție a Turului ciclist al Franței ia startul sâmbătă la Florența în Italia și se va încheia pe 21 iulie la Nisa. La start vor fi prezenți cei patru câștigători ai ultimelor șase ediții: danezul Jonas Vingegaard (Visma Lease a Bike) 2022 – 2023, slovenul Tadej Pogacar (UAE Team Emirates) 2020 – 2021, columbianul Egan Bernal (Ineos Grenadiers) 2019 și galezul Geraint Thomas (Ineos Grenadiers) 2018.

Un cutremur de magnitudinea aproape 5 s-a soldat marţi cu patru morţi şi 120 de răniţi în nord-estul Iranului, potrivit presei oficiale, relatează AFP, citată de News.ro.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Poate funcționa la noi săptămâna de lucru de patru zile? Angajații zic DA, angajatorii spun BA și strâmbă din nas. O idee îndrăzneață care poate deveni realitate numai dacă învățăm să lucrăm împreună, fără să ne poziționăm în tabere adverse.Cum putem colabora pentru a munci mai eficent? —Acest episod vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăti.Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.Blankfactor – Engineering Impact.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori.Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video publicate pe Youtube, Spotify și celelalte platforme de streaming, newsletterele și articolele publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul dorusupeala.ro și emisiunile de radio difuzate în parteneriat cu posturile cu acoperire națională.Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română - 95%+ .—Ne găsești pe

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Biserica Nr. 1 Carpați, Cluj-Napoca - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Gabi Zăgrean, în data de 26 noiembrie 2023.

Biserica Betleem, Micesti - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, în data de 5 februarie 2023.

Caracterul lui Isus Hristos reprezintă un produs evident al adevăratei educații. El reprezintă dovada că, atunci când omul este dispus să colaboreze cu Dumnezeu, rezultatul va fi un adevărat succes și o mare binecuvântare. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Vikerraadio saatesarjas "Harri Tiido taustajutud" on seekord vaatluse all Nikolai Patruševi vaated ja mõtted. Kindlasti on huvitav Patruševi märkus, et lääs on endiselt koloniaaljõud, mille aluseks olla 19. ja 20. sajandi piiril välja töötatud niinimetatud teaduslik rassism, märgib Tiido.

Mihai Patru is an Entrepreneur in Residence on Social Entrepreneurship at the Office of Technology Partnerships, University of California in Riverside. Prior, he was a Senior Fellow at the School of Public Policy, University of California in Riverside, where he designed and launched the first social entrepreneurship pre-accelerator at the University, SEED Lab. He serves as Executive Director of Caravanserai Project, a hybrid mission-driven venture he co-founded in 2016 which focuses on identifying, mobilizing and supporting change makers along their journeys. He founded Mozaïque, a social business working with artisans around the world to develop mechanisms meant to increase their financial predictability. He was involved in various capacities with numerous social impact ventures as part of initiatives like Echoing Green, European Social Innovation Challenge and Mentor Capital Networks. He started his professional career as a diplomat with the Ministry of Foreign Affairs of Romania serving in different capacities including advisor to the Minister of Foreign Affairs and the Deputy Minister for Global Affairs. In 2015, he joined the Center for Transatlantic Relations, Johns Hopkins University, as Senior Fellow, and was the recipient of the U.S. State Department Transatlantic Diplomatic Fellowship (2013/2014 cohort). He completed his graduate work at Central European University in Budapest (MA '10) and Johns Hopkins University's School of Advanced International Studies in Washington DC (MIPP '17).

Cătălin Striblea și Lorand Balint vin în acest nou episod din Out of the Box cu câteva recomandări de cărți citite în vacanță. Unele dintre ele chiar cu concluzii conflictuale. Dar de fapt, constatările principale sunt legate, mai curând, de modul în care citesc românii. Datele statistice arată că trei din patru români nu citesc niciodată. În acest sezon, Cătălin Striblea și Lorand Balint vor aduce pe lângă perspective noi și date statistice adunate de Data Intelligence din cadrul Publicis Group. Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.  

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Šéf ruské polovojenské Wagnerovy skupiny Jevgenij Prigožin varoval před chaosem a revolucí v Rusku. Revolucí, která by se vyrovnala roku 1917. Kremelské elity podle něj neberou válku na Ukrajině dost vážně, a to prý způsobí zmatek a nejistoty, cituje Prigožina ruský exilový server Meduza. Jiní si myslí, že to bude spíše nezájem o domácí politiku a problémy, které válka Rusku přinesla, co nakonec zapříčiní pád režimu Vladimira Putina.Všechny díly podcastu Svět ve 20 minutách můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

L-am auzit recent pe Mihai Zânt vorbind despre viitorul muncii, la ”Future Summit”. Perspectiva lui despre unde ne aflăm azi și cum vom lucra, probabil, în viitor mi-a atras atenția. De la ideea că vom jongla cu două, trei cariere în același timp - ceea ce numește ”poliamorie a carierelor” - la schimbările importante de mentalitate prin care e nevoie să trecem, la competențele pe care ne vom baza viața profesională. Mihai are două decenii de experiență în lucrul cu organizații și oameni, în România și dincolo. Este cofondator al Humanistic, o companie de consultanță care asistă organizațiile în procese de schimbare. Și cofondator al Career Shift, o organizație care consiliază oamenii în procese de tranziție de carieră, cu o comunitate de 10.000 de oameni. De un an și jumătate, Mihai lucrează și călătorește, în același timp: în Asia, în 2022 și în Europa, în acest an. Am vorbit cu el despre de ce atât de mulți oameni vor să-și schimbe jobul, deși n-au neapărat o direcție de viitor, despre paradoxul că, deși ne simțim deconectați, vrem să lucrăm la distanță, despre ce fac organizațiile înțelepte pentru a reconecta oamenii cu munca lor, despre cei trei piloni personali pe care se va baza succesul profesional, despre relația între creșterea inteligenței artificiale și valoarea conectării umane, despre abilitățile la care e nevoie să lucrăm. Și, desigur, ce l-au învățat aceste luni în care a trăit, ca un adevărat nomad, în câteva țări și câteva zeci de case. **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa, America și Asia.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. Este una dintre puținele companii românești care oferă fiecărui angajat acțiuni gratuite în pachetul obișnuit de beneficii.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Nejděsivější osobou kolem nejužšího kruhu Vladimira Putina je Nikolaj Platonovič Patrušev, tajemník Bezpečnostní rady a ruská obdoba poradce pro národní bezpečnost. Jeho postavení sílí s tím, jak se ruský režim posunuje k nacionalistickému imperialismu. Patrušev nejzdařileji usměrňuje ty nejhorší rozmary Putinovy kliky. A když promluví, je bohužel záhodno mu naslouchat, upozorňuje britský expert na Rusko Mark Galeotti v analýze pro britský týdeník Spectator.Všechny díly podcastu Svět ve 20 minutách můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Patru prieteni călătoresc prin pădure. Bizonul Tomek înaintează greu prin zăpadă. Deodată, motanul Mirko zărește ceva… O casă! Este acoperită de gheață, dar prin coș iese fum. Este casa în care locuiește Olenka, buna lor prietenă! Fetița îi așteaptă deja înăuntru. Să fi fost vântul cel care îi dăduse de veste că prietenii ei se apropie? Reunirea celor cinci prieteni înseamnă ceai cald, biscuiți aromați, povești împărtășite și multă joacă în zăpadă! Neastâmpărul îl aruncă pe motanul Mirko într-o aventură neașteptată, care îl ajută să se maturizeze și să învețe să trăiască împreună cu alții. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/cufarulcupovesti/message

Patru prieteni călătoresc prin pădure. Bizonul Tomek înaintează greu prin zăpadă. Deodată, motanul Mirko zărește ceva… O casă! Este acoperită de gheață, dar prin coș iese fum. Este casa în care locuiește Olenka, buna lor prietenă! Fetița îi așteaptă deja înăuntru. Să fi fost vântul cel care îi dăduse de veste că prietenii ei se apropie? Reunirea celor cinci prieteni înseamnă ceai cald, biscuiți aromați, povești împărtășite și multă joacă în zăpadă! Neastâmpărul îl aruncă pe motanul Mirko într-o aventură neașteptată, care îl ajută să se maturizeze și să învețe să trăiască împreună cu alții. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/cufarulcupovesti/message

post@cameliaweb.com www.cameliaweb.com Audiocast: https://open.spotify.com/show/5conUoh2sxAQjKqURIii2a Donații Paypal: @cameliaweb #cameliaweb #learnromanianpodcast #learnromanian #podcast

E-mail: post@cameliaweb.com Website: www.cameliaweb.com Audiocast: https://open.spotify.com/show/5conUoh2sxAQjKqURIii2a Donații Paypal: @cameliaweb #cameliaweb #LearnRomanianPodcast #LearnRomanianPodcastCameliaweb #learnromanian #LearnRomanian #podcast

După 60 de meciuri, am rămas cu 4 echipe în semifinalele Cupei Mondiale. Argentina e acolo, alături de veșnica Croație, dar Brazilia nu. Este însă Maroc, care va juca cu campioana en-titre Franța. Vorbim despre surprizele din sferturi, dar și despre ce urmează în ultima săptămână de Cupă Mondială pentru următorii trei ani și jumătate. Toate articolele despre Cupa Mondială de pe Tackle.ro se găsesc aici: https://tackle.ro/category/cupa-mondiala/ Tot ce trebuie să știi despre Campionatul Mondial Qatar 2022: https://tackle.ro/campionatul-mondial-qatar-2022/ Predicțiile Echipei Tackle.ro – Campionatul Mondial 2022: https://tackle.ro/predictiile-echipei-tackle-ro-campionatul-mondial-2022/ Mondialul și banii: https://tackle.ro/mondialul-si-banii-partea-i-tara-gazda-qatar/ Fantasy World Cup 2022 - Liga Tackle.ro: https://play.fifa.com/fantasy-classic/join-league/BRH6TCKD Dacă îți place ce facem la Tackle Show sau Tackle.ro, urmărește-ne pe toate platformele: Facebook: https://www.facebook.com/Tackle.ro Instagram: https://www.instagram.com/tackle.ro/ Twitter: https://twitter.com/TackleRomania YouTube: https://www.youtube.com/c/tacklero Intră în comunitatea Tackle.ro de pe Discord: https://discord.gg/Ukrd7KUUyj

Nu există nu pot! Nici aici, pe Pământ, dar nici pe planeta Arret. Iar în povestea fraților Anirc și Rodut despre voință este vorba, despre spirit de echipă, despre lucrurile înălțătoare (da, da!) pe care trebuie să ți le propui, indiferent de vârstă pe care o ai și de greutatea corpului, chiar. Totul e posibil!  --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Acesta este un episod special si unul cum nu am mai realizat pana acum. Am reusit sa ne adunam, patru podcasteri cu vechime in Romania si sa discutam despre podcasting, cu ocazia Zilei Internationale a Podcastului.

Am ajuns la ultimul life design breakthrough session din seria specială de august. Patru episoade în care am lucrat împreună pentru ca tu: - să te împrietenești cu gândul că a sta cu tine nu e doar necesar, ci și sănătos - să explorezi convingerile limitative care stau în calea a cine vrei să devii - să clarifici cum arată succesul pentru tine în etapa vieții în care te afli acum - și să înțelegi cum poți crea obiceiuri care chiar durează. Da, obiceiurile sunt cel de-al 4-lea ingredient despre care vreau să vorbim azi și care nu au cum să lipsească din procesul de reașezare în viața ta. De câte ori nu ți-ai propus să atingi rezultate ambițioase, mai ales la început de an și ți-ai pierdut elanul pe parcurs? De câte ori nu ai încercat să îți schimbi obiceiurile și după 5 zile te-ai dat bătut? De câte ori nu te-ai învinovățit pentru asta spunând lucruri nu tocmai blânde despre tine? Vreau să știi că nu e nimic în neregulă cu tine ca om, nu ești defectă, nu ești mai puțin capabilă decât alte persoane și că cel mai probabil era vorba de procesul pe care l-ai ales (sau lipsa unuia). Există câteva lucruri pe care te invit să le iei în calcul dacă vrei să începi să îți creezi obiceiuri sănătoase care vor dura. Despre ele îți povestesc pe larg în episodul de azi.

Patru luni de la declansarea razboiului in Ucraina, Uniunea Europeana recunoaste Kievul si Chisinaul  drept  candidati la aderare. Pe front, trupele ucrainene sunt nevoite sa se retraga din Severodonetk. Rușii au reușit să cucerească... citiţi mai departe

Co má na mysli prezidentka Čaputová, když mluví o zrádcích na druhou. Jak si vede penzijní připojištění v dnešních nejistých časech. Chce ještě ODS být jako „toryové“? Proč mluví předseda Bezpečnostní rady Patrušev o tom, že Rusko na Ukrajině bojuje „ze soucitu“. Biden drží ohledně Ukrajiny jasnou linii. Pomoct bránit, ne útočit.

George il are ca invitat pe prietenul lui cel mai bun din copilarie, Mihăiță, care ii confirma ca i-a menționat acum 35 de ani povestea cu ligheanul de aluminiu pe cer, fapt pe care George nu-si amintea sa-i fi spus. Mihăiță aduce aminte despre o copilărie fericita. Publicitate. Vladimir crede ca fenomenul OZN marturisit de George la vârsta de 9 ani nu este credibil. Dupa publicitate, in segmentul anterior se discuta motoare de racheta dupa care George raporteaza ultimele stiri OZN privind 1.500 de pagini de cercetări legate de OZN tocmai au fost declasificate la presa de către Pentagon. Vladimir crede ca sunt niste minciuni spurcate. Întâlnirile cu OZN-uri i-au lăsat pe americani suferind de arsuri cauzate de radiații, leziuni ale creierului și ale sistemului nervos și chiar „femei insarcinate”, potrivit unei baze de date masive din S.U.A. rapoarte guvernamentale făcute publice recent printr-o solicitare a Legii privind libertatea de informare. Baza de date de documente include mai mult de 1.500 de pagini de materiale legate de OZN din Programul Avansat de Identificare a Amenințărilor Aerospațiale (AATIP) – un program secret al Departamentului de Apărare al SUA, care a funcționat din 2007 până în 2012. În ciuda faptului că nu a fost niciodată clasificat ca secret sau extrem de secret, AATIP a devenit cunoscut publicului abia în 2017, când fostul director de program Luis Elizondo a demisionat din Pentagon și a lansat mai multe videoclipuri acum infame ale unei aeronave neidentificate care se mișcă în moduri aparent imposibile pentru mass-media. La scurt timp după ce existența AATIP a fost dezvăluită, S.U.A. avanpostul tabloidului britanic The Sun a depus o cerere FOIA pentru toate documentele legate de program. Patru ani mai târziu, pe 5 aprilie 2022, S.U.A. Defense Intelligence Agency (DIA) a onorat cererea lansând mai mult de 1.574 de pagini de material către The Sun. Potrivit The Sun, cache-ul documentelor include rapoarte despre efectele biologice ale observărilor OZN asupra oamenilor, studii asupra tehnologiilor avansate precum mantii de invizibilitate, și planuri pentru explorarea și colonizarea spațiului adânc. Un document remarcabil din colecție este un raport intitulat Efecte de câmp acute și subacute anomale asupra țesuturilor umane și biologice, din martie 2010. Raportul descrie presupuse răni la „observatori umani de către sisteme aerospațiale avansate anormale”, unele dintre acestea putând fi o „amenințare”. intereselor Statelor Unite” Raportul descrie 42 de cazuri din dosare medicale și 300 de cazuri „nepublicate” în care oamenii au suferit răni după presupuse întâlniri cu „vehicule anormale”, care includ OZN-uri. În unele cazuri, oamenii au prezentat arsuri sau alte afecțiuni legate de radiațiile electromagnetice, se arată în raport – unele dintre ele părând să fi fost afectate de „sisteme de propulsie legate de energie”. Raportul a notat, de asemenea, cazuri de leziuni cerebrale, leziuni ale nervilor, palpitații ale inimii și dureri de cap legate de întâlniri anormale cu vehicule. Raportul include, de asemenea, o listă a presupuselor efecte biologice ale observărilor OZN asupra observatorilor umani între 1873 și 1994, compilată de Mutual OZN Network (MUFON) - o organizație civilă non-profit. grup care studiază a raportat observări de OZN. Efectele raportate ale întâlnirilor cu OZN includ „sarcina nedescoperită”, „răpire aparentă”, paralizie și experiențe de telepatie percepută, teleportare și levitație. Raportul concluzionează că există suficiente dovezi „pentru a susține ipoteza că unele sisteme avansate sunt deja implementate. Publicitate. In primul segment inregistrat se discuta pregatirea lui George pentru programul de lucru de noapte si când or sa mai aibă ei acum timp sa inregistreze Faze Tari odată cu schimbarea programului. Consum casnic de energie. Cum furau vecinii lui George electricitate de la lumina de la bec de pe holul mansardei. Inflație si criză. --- This episode is sponsored by · Anchor: The easiest way to make a podcast. https://anchor.fm/app Support this podcast: https://anchor.fm/romania/support

Vocabularul zilei:   *atent,-ă *precaut,-ă *mărit,-ă *a necesita *o atenție *a merge pe cablu/funambulism *un echilibru *un circ *a cădea *a-și pierde echilibrul *un ceas *a se strica *a se da cu bicicleta *a se răni *o bubă *a se lovi *a se umfla *o lovitură   O mini-serie de Cuvinte & Expresii zilnice. Veți avea zilnic mini-podcasturi cu expresii sau cuvinte în doar câteva minute. Scurt. Efectiv. Constructiv. Fiți pe fază.   Mă poți găsi aici: post@cameliaweb.com || www.cameliaweb.com Sinonime și explicații suplimentare aici: https://www.patreon.com/cameliaweb1 Podcast live: https://stereo.com/cameliaweb

Vocabularul zilei:   *privat,-ă *nimeni altcineva *confidențial,-ă *un serviciu *un divorț *o boală *a face o gafă *involuntar,-ă *Ai pus-o. *a aprecia *astfel încât (a.î.)   O mini-serie de Cuvinte & Expresii zilnice. Veți avea zilnic mini-podcasturi cu expresii sau cuvinte în doar câteva minute. Scurt. Efectiv. Constructiv. Fiți pe fază.   Mă poți găsi aici: post@cameliaweb.com || www.cameliaweb.com Sinonime și explicații suplimentare aici: https://www.patreon.com/cameliaweb1

Vocabularul zilei:   *a obișnuí să *a face referire la ceva *subțire *în momentul în care *a cerceta *amănunțit *excesiv *o minuțiozitate *o silabă,-e *detaliat *des întâlnit *musai *neapărat *fain *o întâlnire decurge *a se desfășura *inutil *a avea tendința să *într-adevăr *a-și face griji *a-și face rău singur *a-și avea rostul (nu are rost)   O mini-serie de Cuvinte & Expresii zilnice. Veți avea zilnic mini-podcasturi cu expresii sau cuvinte în doar câteva minute. Scurt. Efectiv. Constructiv. Fiți pe fază.   Mă poți găsi aici: post@cameliaweb.com || www.cameliaweb.com Sinonime și explicații suplimentare aici: https://www.patreon.com/cameliaweb1

There is so much talent and potential for change leadership hiding in underserved communities and among people who were not traditionally given opportunities. The Caravanserai Project, a nonprofit that supports social innovators and change makers along their journeys, aims to make inroads into that huge pool of undiscovered leadership potential through SEED Lab, an 8-month pre-accelerator for early stage social entrepreneurs. Join in as hosts, David Jensen and Cecily Chambers talk to the orchestrators and prime movers, Stephen Bennett and Mihai Patru. Learn a great deal from their insights on social impact entrepreneurship, change leadership, the role of influencers, COVID-19 activism and so much more in this wonderful conversation. Plus, learn what structured mischief means for Stephen and Mihai and how it figures in the groundbreaking work that they do.