Presa internaţională

Jurnal de știri

Despre amenințările tot mai mari la adresa proiectului european, și mai ales despre războiul hibrid desfășurat împotriva acestuia și implicit împotriva țărilor europene, discutăm azi cu domnul Vlad Gheorghe, fost europarlamentar, președintele partidului DREPT.

O discuție despre scrierile lui Oscar Wilde și mai ales despre traducerile apărute la Humanitas, împreună cu Liana Alexandru, jurnalistă, traducătoare și autoare de carte pentru copii.

Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4) a fost revizuită de UE. Ea trebuie acum transpusă în legislațiile naționale, până în mai 2026. O discuție la emisiunea Planeta Verde despre eficiența energetică a clădirilor. Invitat la RFI este președintele Ordinului Auditorilor Energetici din România, Cătălin Lungu. Ce prevede Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor? Până când trebuie realizată transpunerea documentului? ”Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor este de fapt o revizuire a unei forme a Directivei mai vechi și include mult mai multe prevederi decât versiunea anterioară. Spre exemplu, obligativitatea întocmirii certificatelor de performanță energetică. De asemenea, este menționată importanța renovării clădirilor și mai mult decât atâta, este adusă pentru prima oară în vederea specialiștilor partea de evaluare a emisiilor de CO2, atât cele care se referă la funcționarea clădirii, adică de exemplu, emisiile de carbon alocate pentru energia consumată de clădiri, dar și emisiile înglobate în materialele de construcție și echipamentele de instalații”, explică expertul. Ce este Certificatul de Performanță Energetică, ce informații trebuie să conțină, cine îl cere, cine îl acordă și cum se obține? Ce presupune Auditul Energetic, de ce este important și cine îl face? Ce este certificatul nZEB? Care sunt obligațiile europene în materie de ”nearly zero energy building” (clădiri cu consum de energie aproape de zero)? Cum se obține certificatul nZEB? Ce este sărăcia energetică și cum pot combate certificatele de mai sus acest fenomen?

Conflictul militar dintre Israel și Iran nu se va opri curând, spune la RFI profesorul de științe politice de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Valentin Naumescu. El se referă de asemenea la ezitarea SUA de a interveni direct în acest conflict: ”Nu este ușor de luat o asemenea decizie”. Valentin Naumescu, despre războiul dintre Israel și Iran: ”Odată ce a luat această decizie de a începe o operațiune destul de riscantă și costisitoare, Israelul nu se va opri curând, pentru că ar fi totalmente ilogic”. Despre ezitarea SUA de a interveni direct între Israel și Iran: ”Nu este ușor de luat o asemenea decizie, evident că ea are implicații nu doar regionale, ci și globale, cu atât mai mult cu cât percepția asupra noii politici externe și de securitate a SUA în lume este în schimbare”. El spune că ”este clar că nici nu poate exista un alt tip de atitudine, dacă forțele iraniene vor lovi unități militare și trupe americane aflate în regiunea Orientului Mijlociu”.

Jurnal de știri

După două înfrângeri la Campionatul European de Tineret, Naționala sub 21 de ani nu mai are nicio șansă de a se califica în sferturile de finală și va juca mâine în fața țării gazdă doar pentru palmares. Selecționerul “tricolorilor mici”, Daniel Pancu, si cel al primei reprezentative, Mircea Lucescu, trag concluziile după evoluția tinerilor fotbaliști români la competiția din Slovacia. Un reportaj de Tudor Furdui

Atacurile israeliene asupra Iranului și evenimentele din Statele Unite sunt principalele subiecte pentru presa internațională. Care este scopul ultim al Israelului? – se întreabă jurnaliștii. De asemenea, comentatorii vorbesc despre parada militară prezidată de Donald Trump, despre protestele ”No Kings” și asasinatele politice din Minesotta. „Iranul are o serie de opțiuni, fiecare cu propriile riscuri”, analizează The New York Times.. „Limitarea sau abandonarea programului său nuclear ar echivala cu capitularea, ceea ce ar putea slăbi și mai mult sprijinul pentru guvern.” „Un răspuns mai agresiv, inclusiv vizarea potențială a unor ținte americane, ar escalada aproape sigur conflictul într-un moment în care capacitățile iraniene sunt grav degradate”, adaugă cotidianul american. „Atacurile masive ale Israelului nu au făcut decât să sublinieze faptul că Iranul se află în cea mai gravă situație din ultimele decenii.” În acest context, BBC se întreabă: „Care sunt cele mai grave scenarii?” „În ciuda tuturor negărilor Washingtonului, Iranul este convins că forțele americane au aprobat și, cel puțin tacit, au susținut atacurile Israelului”, scrie BBC. Și ar putea decide să atace ținte americane în Orientul Mijlociu (tabere ale forțelor speciale din Irak, baze din Golf sau misiuni diplomatice). Politico notează că atacul Israelului asupra Iranului va dăuna, fără îndoială, ambițiilor nucleare ale Teheranului. Însă există un sentiment tot mai mare că operațiunea israeliană are potențialul de a duce la ceva mult mai mare: răsturnarea guvernului islamist iranian. Chiar dacă regimul cade, nu există niciun motiv să fim siguri că ceva mai bun îl va înlocui, avertizează actuali și foști oficiali. Un stat iranian eșuat, fără lider, ar putea fi un teren fertil pentru tot felul de probleme noi. O autocrație mult mai militarizată ar putea, de asemenea, prelua puterea, una și mai hotărâtă să obțină o armă nucleară. Situația din SUA este, de asemenea, în atenția comentatorilor. După cum comentează The Guardian, ”protestele transmit un mesaj răsunător: oamenii din întreaga țară nu vor fi intimidați de tacticile de intimidare ale președintelui Trump”. Vorbind despre parada militară de sâmbătă, El País, citat de Courrier International, observă că fost de fapt „un fel de petrecere privată” un spectacol pentru președinte, care își sărbătorea cea de-a 79-a aniversare și căruia unii membri ai publicului i-au cântat „La mulți ani”. Un „mic concert” a închis evenimentul, în timpul căruia „artiștii au întors spatele publicului și au cântat pentru președinte și anturajul său”. The New Yorker analizează consecințele asasinatelor politice din Minesotta.  ”Ar trebui abordată violența politică ca o amenințare la adresa sănătății publice?” – întreabă revista. ”Tratarea violenței politice ca pe o contagiune ar putea ajuta la protejarea viitorului democrației americane. Scopul principal al sănătății publice este prevenția. Tratarea violenței politice ca pe o contagiune ar putea ajuta la protejarea viitorului democrației americane. Și totuși, aceleași fracturi care pot alimenta violența politică pot pune în pericol colaborarea necesară pentru a aborda crizele de sănătate publică. Ele pot duce, de asemenea, la cel mai periculos simptom dintre toate: un sentiment de neputință. Dar, dacă pur și simplu așteptăm ca boala să lovească, s-ar putea să fie deja prea târziu”.

Odată cu mijlocul lui iunie intrăm în sezonul vacanțelor. Dar cum se vede aceasta, din partea cealaltă, a localnicilor din orașele turistice, mai ales cele din sudul Europei? Supraturismul a devenit o problemă socială ce nu mai poate fi ignorată. Duminică au avut loc proteste coordonate împotriva supraturismului în cel puțin 15 destinații de vacanță din sudul Europei, inclusiv Veneția, Lisabona, Barcelona și Insulele Baleare, transmite portalul Eurotopics. Ziarul El Periódico de Catalunya atenționează asupra sentimentului de supraaglometare cu care localnicii se confruntă mai ales în perioadele de vârf ale sezonului turistic.   Supraaglomenarea a devenit un aspect inevitabil al realității, epuizant și exasperant, notează ziarul. „Uitați-vă doar la sentimentul de ușurare pe care îl simt locuitorii Barcelonei care iau autobuzul 116. Turiștii îl luaseră cu asalt pentru a-și ușura urcușul până la Parc Güell. Dar autobuzele s-au golit de când ruta a încetat să mai apară pe Google Maps.” Într-adevăr, rezistența la impactul turismului de masă asupra populațiilor locale este în creștere de ani de zile, în special în Spania. În același timp, turismul oferă majoritatea locurilor de muncă în regiunile afectate. Deci, ce trebuie făcut? Într-un articol din ediția franceză a publicației The Conversation un grup de academicieni recomandă o abordare bazată pe dialog. Dar cum am ajuns aici? După ridicarea restricțiilor legate de Covid-19, turismul internațional și-a revenit puternic în multe orașe mediteraneene. Această revenire masivă alimentează o exasperare crescândă în rândul populației locale, confruntată cu o transformare urbană pe care o văd în detrimentul lor. Aceste proteste – spun ei - nu ar trebui să mai fie privite ca simple probleme locale, ci ca simptome ale unei lupte mai ample pentru justiție socială. Printre cererile protestatarilor se numără eliminarea subvențiilor publice pentru promovarea turismului, reglementarea închirierilor pe termen scurt pentru a combate pierderea locuințelor, reducerea traficului de croaziere și îmbunătățirea condițiilor de muncă prin salarii decente și un program de lucru stabil. Ziarul elvețian Le Temps observă că autoritățile guvernamentale din aceste regiuni se confruntă cu o alegere dificilă: ”Pe de o parte, nu pot supraviețui economic fără turism. Pe de altă parte, trebuie să asculte furia cetățenilor lor, altfel situația ar putea escalada”. Iar problemele se acumulează odată cu dezvoltarea turismului de masă: zboruri ieftine, vacanțe all-inclusive, hoteluri aliniate de-a lungul coastei. ”Valul poate fi oprit doar prin implementarea unor măsuri serioase în sectorul imobiliar. Măsuri precum amenzile pentru urinarea în public sau pentru mersul fără cămașă pe străzi sunt doar tratamente cosmetice.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE (Adevărul) - Eșecul instituțional al Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (EduPedu) - Vara liberalizării noastre (Europa Liberă) - Cine sunt „unioniștii” lui George Simion din Basarabia: plătiți de oligarhii Șor și Plahotniuc, urmăriți penal sau arestați pentru cultivare de marijuana (Libertatea) Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE (Adevărul) Președintele Nicușor Dan a stârnit nemulțumire în coaliția de guvernare prin decizia de a amâna desemnarea unui prim-ministru. Mai mulți lideri PNL și USR s-au plâns în partide că strategia lui Nicușor Dan nu face altceva decât să întărească PSD, formațiune care, pe zi ce trece, pune tot mai multe condiții pentru a asigura o majoritate parlamentară, susțin surse din coaliție pentru „Adevărul”. Nicușor Dan e așteptat ca zilele viitoare să desemneze un premier, favorit fiind în continuare Ilie Bolojan. Însă președintele ia în calcul și instalarea unui premier tehnocrat, susțin sursele citate. Singura variantă exclusă e cea a rotativei guvernamentale. De fapt, îl vrea cineva pe Bolojan premier? Săptămâna decisivă (SpotMedia) Începe ceea ce ar trebui să fie săptămâna decisivă pentru desemnarea premierului și constituirea guvernului. Dacă și ea va fi pierdută în discuții sterile, nu numai că dificultățile bugetare ale României ar putea deveni fatale, dar și enervarea publicului ar ajunge la cote periculoase, care ar topi mult din încrederea în noul președinte. Dl Bolojan nu a cosmetizat dezastrul și a vorbit deschis, cu cifrele pe masă, despre inevitabilele creșteri de taxe.   Cât despre funcție, de când s-a pus problema desemnării sale ca premier, în campanie, domnia sa a tot repetat condițiile pentru a prelua funcția: autoritate, echipă și majoritate. Cu alte cuvinte, control total asupra guvernului, atât în privința deciziilor, cât și a numirilor/demiterilor.  Nimeni nu pare a vrea să-i dea această putere firească pentru un premier. În primul rând - PSD, dar oare ar vrea USR, care, ne amintim, a plecat de la guvernare pentru că i-au fost demiși de către premier doi miniștri fără voie de la partid? Ilie Bolojan nu vrea să aibă nevoie de încuviințare de la nimeni pentru a schimba un ministru. Dar oare Nicușor Dan ar vrea?  Dacă îl voia, îl desemna din prima zi, îl punea în capul mesei încărcat cu legitimitatea alegerii tandemului și îl lăsa să-și facă treaba, avertizând că a doua desemnare va fi cu mult mai greu de digerat pentru PSD, sub sabia anticipatelor, comentează jurnalista Ioana ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Sigur, e greu pentru un independent să joace foarte tare, dar nu asta promitea în campanie? CursDeGuvernare semnalează o alarmă nouă:  e vorba despre scăderea bruscă a gradului de ocupare – în cel mai mare ritm de după pandemie. Industria este victima principală. IT-ul pierde și el 30.000 de joburi. De fapt, citim pe pagina HotNews, doar doi din trei români din categoria 20-64 de ani au loc de muncă. Așadar, întrebarea pare să fie, taxe mai mari sau mai mulți români la muncă? Jurnalistul Dan Popa observă că atunci ând vine vorba de buget, România pare prinsă într-un joc de-a „cine strânge cureaua mai tare”: statul sau contribuabilul? Dar dacă, în loc să ne tot numărăm găurile de la curea, am încerca să adăugăm mai mulți români la masa de prânz a economiei? Până la urmă, cu cât suntem mai mulți la plată, cu atât va fi mai mică nota de plată pentru fiecare. Eșecul instituțional al Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (EduPedu) În runda I, peste 140 de școli nu au cheltuit niciun ban pentru reducerea abandonului școlar – raport al Ministerului Educației. Asta deși 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro timp de 2 ani pentru a le ajuta să implementeze proiectele. Vara liberalizării noastre (Europa Liberă) Începând cu 1 iulie 2025, toți românii vor simți direct efectele unei triple liberalizări: dispar plafonarea prețurilor energiei, plafonarea prețurilor unor alimente de bază și se schimbă mecanismul de reglementare a polițelor RCA. Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru a reveni la o economie de piață funcțională. Pentru milioane de familii, urmează o perioadă cu cheltuieli lunare semnificativ mai mari. Cine sunt „unioniștii” lui George Simion din Basarabia: plătiți de oligarhii Șor și Plahotniuc, urmăriți penal sau arestați pentru cultivare de marijuana (Libertatea) Alianța pentru Unirea Românilor a promovat în ultimii ani mai multe persoane din Republica Moldova pentru a încerca să dezvolte rapid o filială și dincolo de Prut.  Gruparea politică condusă de George Simion a reușit să atragă în mare parte doar oameni care au avut probleme cu legea, legați de oligarhii Șor și Plahotniuc sau care sunt mai mult interesați de afaceri decât de politică.  O parte dintre membrii înscriși în prima fază au renunțat ulterior la AUR Basarabia, semnând plecări cu cântec din partid. Continuarea în Libertatea.

Hidroelectrica, compania cu cel mai mic tarif din piața liberalizată de energie electrică ajută și distorsionează, în același timp, mediul concurențial. Pe de o parte, are avantajul producătorului cu cele mai reduse costuri care este și furnizor. Pe de altă parte, obligă firmele din piața de furnizare să coboare prețurile de vânzare către consumatori. Un amic mi-a povestit săptămâna trecută cum se pregătește de re-liberalizarea pieței de energie electrică. De la 1 iulie a.c., se va renunța la plafonarea tarifelor la energie electrică și se va reveni la o piață concurențială. Amicul meu s-a uitat pe comparatorul de prețuri de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a văzut că furnizorul său va avea un tarif mai mare decât Hidroelectrica, după data de 1 iulie a.c., și a decis să se mute la producătorul hidro. După rezilierea contractului, firma de la care a plecat i-a propus o ofertă de preț mai bună decât cea înregistrată la ANRE, dar, prea târziu, amicul semnase deja contractul cu noul furnizor. Liberalizarea pieței de energie electrică a început în anul 2021, dar a durat doar nouă luni. Procesul de liberalizare a presupus crearea unui cadru concurențial între furnizori. În România, una dintre problemele apărute o dată cu procesul de creare a unei piețe de energie după rigorile europene a fost aceea că firmele producătoare s-au împărțit în funcție de sursa folosită pentru producerea energiei electrice. Această configurație a producătorilor a dus inevitabil la diferențe semnificative în ceea ce privește costurile de producție. O discuție separată este legată de capacitatea companiilor de a produce „în bandă”, așa cum se numește în limbaj tehnic, adică pentru a acoperi orele din zi în care consumul este maxim. În urmă cu doi ani, am asistat la un exod al consumatorilor casnici către Hidroelectrica. Au fost două motive: pe de o parte, pentru că firma a intrat în piață cu cel mai mic tarif, chiar și în condițiile în care prețul era plafonat, pe de altă parte, pentru că este posibil ca firma cu capital majoritar de stat să se fi bucurat de încrederea consumatorilor. Situația se poate repeta de la 1 iulie a.c., o dată cu revenirea la o piață liberalizată. Deja, consumatorii casnici știu că Hidroelectrica are cea bună ofertă de preț și se îndreaptă către companie. Conform declarației președintelui directoratului, Karoly Borbely, aproximativ 11.000 de clienți noi vin zilnic către companie. Ar putea fi doar începutul. Șeful Hidroelectrica a explicat într-o conferință de specialitate că dacă numărul clienților va crește foarte mult, compania nu va mai putea asigura, probabil, cel mai mic tarif al pieței dintr-un motiv foarte simplu și anume va trebui să cumpere energie și din alte surse sau de pe piața spot. Karoly Borbely nu a precizat numărul de clienți la care compania ar trebui să apeleze la piața liberă, dar contează și un alt parametru și anume nivelul producției pe care va reuși să îl realizeze compania. O viitoare migrare masivă a consumatorilor casnici către Hidroelectrica aduce în discuție câteva teme sensibile. Prima este legată de nivelul de concurență pe care îl asigură liberalizarea pieței. Logica pieței europene era de a separa activitățile de producție, transport, distribuție și furnizare pentru a asigura un mediu concurențial. Acest tip de organizare de piață a fost uitat. Avem acum producători care sunt și furnizori. Ce contează că unii producători acționează prin firme diferite de furnizare, rezultatul este același. Dintre producătorii care sunt și furnizori, Hidroelectrica este în poziția cea mai avantajoasă. A doua temă este cea a oportunității pentru economia românească. Astfel, cu cât Hidroelectrica alocă o cotă mai mare din producție consumatorilor casnici cu atât energia contractată companiilor va fi mai puțină. În următoarele luni, va fi important ca firmele să poată avea acces la energie ieftină pentru a nu face presiune asupra creșterii prețurilor. Bineînțeles, consumatorii casnici sunt importanți, dar cei industriali sunt esențiali. Oferta Hidroelectrica poate avea un efect bun în piață, în sensul presiunii asupra prețurilor. Dar, în orice situație, Hidroelectrica va fi avantajată. Ceea ce arată că noua liberalizare a tarifelor energiei electrice nu va fi simplă.

Institutul Francez din Romania la Timisoara organizeaza a 5-a editie a Noptii Filosofiei, eveniment despre care ne-a vorbit Tilla Rudel, directoarea Institutului. Plus inca doua galerii de la RAD - Lutnita si Himera si doua carti recomandate de Denisa Comanescu, directoarea editurii Humanitas Fiction

Carmen Ionescu este directoarea agenției Rador. Pentru prima dată la Le Micro du soir, ne vorbește despre agenția sa și despre jurnalismul din România.

Rüdiger von Kraus dezvăluie în cartea sa ”Malaxa în America” destinul controversat al unuia dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România interbelică, după venirea comunismului.

”Suntem la finalul unei săptămâni de discuţii legate de programul de guvernare şi cred că este corect să vă prezit în mod onest în ce situaţie se găseştre România”. Liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan a organizat o conferință de presă dupa ce, la finalul catorva zile de negocieri, partidele parlamentare nu au cazut de acord nici asupra masurilor de reducere a deficitului, nici asupra unui nume de premier. Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să discute la telefon cu preşedinţii american Donald Trump şi rus Vladimir Putin, în urma atacurilor Israelului în Iran Israelul a lansat un atac major asupra Iranului. Operaţiunea „Rising Lion” vizează programul nuclear al Teheranului şi va dura mai multe zile, a transmis premierul Netanyahu. Conducerea militara a republicii islamice a fost decapitata. Iranul ameninţă că ”nu va avea limite” în răspunsul său.  Sondaj INSCOP : Aproape jumătate dintre români nu știu ce a fost Mineriada din 1990.  Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la Mineriada din iunie 1990,  conform unui Barometru INSCOP. Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi declară că ar participa la proteste de stradă dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate.

Jurnal de știri

  O parte a votanților polonezului Rafał Trzaskowski care a pierdut cursa pentru prezidențiale vorbesc despre „alegeri falsificate.” Presa poloneză scrie că mai multe comisii electorale au greșit raportările, dar un analist în statistică spune că aceste greșeli nu ar putea schimba rezultatul votului. Între timp, premierul Donald Tusk este tot mai criticat că nu oferă soluții de viitor după ce coaliția sa a pierdut alegerile. Donald Tusk s-a adresat parlamentarilor miercuri, 11 iunie, pentru a solicita un vot de încredere. În mai puțin de o oră, a vorbit pe larg despre munca deja realizată de guvernul său și, într-o măsură mai mică, despre planurile sale de viitor. În esență, am aflat următoarele: „Continuăm ca înainte, pentru că a fost bine”, scrie pentru wiadomosci.gazeta.pl, Marta Nowak, gazda podcastului „Ce va fi?” „Va exista o remaniere guvernamentală,” menționează jurnalista citându-l pe Donald Tusk. „Alegerile s-au transformat într-un plebiscit privind popularitatea guvernului – un plebiscit care a fost pierdut. În mai, 44% dintre polonezi aveau o opinie negativă despre guvernul Tusk, în timp ce doar 32% l-au susținut,” menționează autoarea. Cel mai frapant lucru este altul, mai citim în articol. Prim-ministrul a promis o remaniere majoră – atât a personalului, cât și a structurilor – fără a oferi cel mai mic detaliu: vor fi create noi ministere? Care vor fi desființate sau unite? Care miniștri își vor pierde portofoliile? Cine îi va înlocui? Toate acestea rămân zvonuri și speculații. Autoarea ne spune „Și ce lipsea…” din discursul premierului. Donald Tusk promisese informații „clare” despre situația politică post-prezidențială; nici parlamentarii, nici poporul nu le-au primit, conchide jurnalista. De menționat că Donald Tusk a  obținut votul de încredere al parlamentului. Analist statistică: greșelile la raportarea voturilor în Polonia nu ar schimba rezultatul https://wiadomosci.wp.pl/pomylki-w-liczeniu-glosow-oto-wyliczenie-kto-zyskal-nawrocki-czy-trzaskowski-7165854592170656a Controversele legate de „alegerile falsificate”, așa cum le numesc alegătorii lui Rafał Trzaskowski, se agravează, relatează wiadomosci.wp.pl.  Amploarea erorilor comise în timpul numărării voturilor a fost verificată. Potrivit analistului de date statistice Jakub Kubajek, dintre cele douăsprezece comisii electorale care ar fi raportat greșit rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, șapte au greșit în favoarea lui Karol Nawrocki și șase în favoarea lui Rafał Trzaskowski. După ce a calculat cifrele favorizate de erorile comisiei, Kubajek a subliniat că amploarea erorilor nu ar fi afectat rezultatul final al alegerilor. O astfel de eroare a avut loc, printre altele, la Comisia 95 din Cracovia, unde voturile pentru Nawrocki și Trzaskowski au fost inversate. Bulgaria este foarte aproape de ridicarea obligativității vizelor pentru Statele Unite Iată un subiect din vesti.bg care îl citează pe ministrul de interne, Daniel Mitov. Oficialul bulgar a mers în vizită în Statele Unite. „Facem din acest lucru o prioritate absolută, iar guvernul nostru este mândru să vadă progrese semnificative”, a declarat Mitov după o întâlnire cu subsecretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Christopher Pratt. O nouă întâlnire tripartită între Statele Unite, Comisia Europeană și Bulgaria va începe în această săptămână, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte tehnice ale planului de lucru. În decembrie, se așteaptă ca administrația Trump să ofere o evaluare a progreselor realizate până în prezent. „Am invitat reprezentanți ai Departamentului pentru Securitate Internă să efectueze o misiune în țara noastră”, a anunțat Mitov. „Pe lângă problema vizelor, secretarul adjunct Pratt și cu mine am discutat și probleme de securitate la două dintre cele mai aglomerate frontiere din lume - frontiera bulgaro-turcă și frontiera SUA-Mexic,” a mai declarat ministrul bulgar.   Strategia Comisiei Europene pentru regiunile frontaliere din Statele Baltice Letonia și alte țări de frontieră din Europa de Est speră la un sprijin special din partea Comisiei Europene nu doar pentru întărirea securității granițelor, dar și pentru implementarea de programe pentru dezvoltarea regională, citim în www.lsm.lv. Comisia Europeană (CE) a elaborat o strategie pentru regiunile de frontieră estică. Aceasta va fi prezentată miniștrilor statelor membre la o reuniune din Polonia, la sfârșitul lunii iunie. În această săptămână, vicepreședintele executiv al Comisiei, Rafael Fito, vizitează regiunea de frontieră estică a Letoniei. Acesta discută cu autoritățile letone despre  un fond destinat infrastructurii, securității și atragerii întreprinderilor. Acesta ar putea fi înființat încă din noua perioadă de planificare, care va începe în 2028.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Marcin  BROZEK, Polonia Filip WALICKI,  Polonia Rostislava RUSEVA, Bulgaria Aļina KAMINSKA, Letonia

Vor fi vreo 23 de artiști străini și români ce vor surprinde publicul cu un program eminamente eclectic. Între 12 și 15 iunie, Green Hours, cel mai vechi club de jazz din România postdecembristă, alături de partenerii săi culturali tradiționali, prezintă 9 sesiuni sonore excepționale, în aer liber, la km 0 al mișcării underground din București, pe Calea Victoriei 120. „Noi căutăm să aducem atît artiști consacrați – și sînt mai mulți artiști superconsacrați – cît și artiști tineri, emergenți, cărora le întrevedem traiectorii serioase. Și în sensul acesta cred că avem mînă bună.”, zicea despre festival, cu ceva timp în urmă, Voicu Rădescu, fondator Green Hours. Vorbim despre Green Hours Jazz Fest 2025 cu Rozana Mihalache, director & coordonator artistic la Green Hours.

De ceva timp, fiecare zi de vineri vine cu un newsletter care fix așa se numește, VINERI! "La sfîrșit de săptămînă și la început de weekend îți propunem un scurt bilanț și un moment de reflecție despre ce urmează. Și, bineînțeles, recomandări de carte, film, muzică, expo și altele." spun inițiatorii acestui proiect independent, proiect semnat de Adela Greceanu, Matei Martin și Ella Moroiu, îmbogățit cu grafica lui Dan Perjovschi.  Adela Greceanu este scriitoare şi jurnalistă de radio, împreună cu Matei Martin, jurnalist și mediator cultural, realizează o emisiune de actualitate culturală pentru Radio România Cultural, având teme de actualitate socială, politică și culturală. În ceea ce o privește pe Ella Moroiu, este specialist în comunicare, un om care a crescut în presa online și care acum crește branduri comerciale sau pune umărul să ajute diferite ONG-uri în peisajul platformelor de socializare. Aboneaza-te la newsletterul Vineri, aici.

Discutăm azi despre furtuni severe, valuri de căldură, tornade, secetă și despre cum ne afectează toate acestea, cu Dr Bogdan Antonescu - climatolog

Jurnal de știri

Deputatul USR Cătălin Drulă speră că președintele Nicușor Dan îl va desemna premier pe Ilie Bolojan cât mai curând. Fostul ministru al Transporturilor vorbește în interviul acordat RFI despre ”trauma” PSD în negocierile pentru formarea Guvernului. Cătălin Drulă spune de asemenea că ia în calcul o candidatură la Primăria Capitalei. Cătălin Drulă, despre negocierile pentru formarea unui nou Guvern: ”E un factor aici pe care nu l-am discutat, se numește președintele Nicușor Dan. El a fost ales și are o legitimitate extraordinară și a dat acest timp de discuții tehnice, a implicat și consilierii prezidențiali în aceste discuții și eu știu că-i place să facă lucrurile așezat (...), dar până la urmă, reprezintă în momentul de față cea mai legitimă voce (...). Cred că se va ajunge la o construcție, sper să-l avem premier desemnat pe domnul Bolojan cât mai curând”. Despre PSD: ”La PSD cred că ei au o traumă a faptului că au creat această problemă și într-un fel sunt aceiași oameni la masă și e un fel de elefant în cameră (...), ajungi să-ți pui mâinile în cap sau să-și pună mâinile în cap toți cei de la masă, sunt și minoritățile la masă, apropo, minoritățile naționale, de la minorități, chiar și cei de la PSD și e așa un fel de întrebare nepusă: băi, dar cum am ajuns aici? Adică totuși, cine a fost premier ultimii doi ani?”. Despre o eventuală candidatură la Primăria Capitalei: ”Iau în considerare o candidatură. Deocamdată, nu avem alegerile. Aș vrea să avem o susținere mai largă pentru o candidatură, cel puțin pe partea de dreapta. Nicușor Dan întotdeauna a zis că se bazează în București pe dreapta”.

Jurnal de știri

Vladimir Putin nu doar că nu a renunțat la a viza România, dar aceasta a devenit țintă directă, după ce Kremlinul a înțeles care este slăbiciunea de fond pe care o poate alimenta până la haos. Și nu poate fi o coincidență noua aliniere a lui George Simion la retorica rusească, scrie Magda Grădinaru în spotmedia.ro ”După scrutinul prezidențial care i-a alunecat Rusiei printre degete, manipularea și dezinformarea s-au industrializat, în sensul în care, pe de o parte, sunt executate mult mai profesionist și mai programatic și, pe de altă parte, sunt asumate fățiș de către Rusia și agenții ei. Trei mari narațiuni se desprind aici: Intrarea României în război și mobilizarea generală; Imixtiunea reciprocă în treburile interne ale celuilalt stat, a României și Republicii Moldova; Atacul asupra identității culturale și religioase a României care se opune primelor două narațiuni. O notă comună extrem de importantă este aceea că aceste narațiuni sunt declinate și rostogolite mai mult în grupurile și rețelele de români din diaspora, ceea ce arată strategia de consolidare a ceea ce istoricul Cosmin Popa numește „anti-România” și care a devenit una dintre direcțiile majore ale intervenției rusești în România”. Adevărata șmecherie a deciziei CCR care secretizeză averile demnitarilor și funcționarilor publici. Unde sunt adevărații bani (Adevărul) ”Motivarea deciziei CCR care secretizează averile demnitarilor și pe cele ale funcționarilor publici și rudelor acestora face o oarecare lumină în scandalul creat după pronunțarea deciziei. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că judecătorii constituționali au dat o direcție în ceea ce privește viitoarea legislație: persoanele alese sau numite politic publică declarațiile de avere, în timp ce funcționarii, nu”. Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere (Snoop) ”Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere”, scrie siteul de investigație Snoop. „Mercedesul e închiriat de la compania unui prieten care nu are legături cu statul și nu e o mașină de lux”, a răspuns deputatul PSD Adrian Câciu, întrebat de siteul de investigații Snoop despre mașina Mercedes GLE 450, care costă cel puțin 100.000 de euro și nu apare în declarația sa de avere. Compania se numește Pandorama Elite SRL, a descoperit Snoop și este în proprietatea firmei fostei soții, care figura în 2024 ca angajată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Drumul spre dezastru de la Salina Praid: Licitații, încredințări directe și ajutoare de peste jumătate de miliard de lei. Oficialii aveau date despre pericol (Libertatea) ”Mai mult, lipsesc banii din întreaga poveste. Cu o regulă nescrisă, o licitație din aprilie a fost câștigată de o firmă care a prezentat un proiect de drum, în loc de o lucrare hidrotehnică. Câștigătorul a ghicit cumva bugetul ascuns. O altă firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută de lucrări care ajung la aproape 90 de milioane de lei”.

Jurnal de știri

”Nu trebuie să vorbim încă de majorări de taxe”, spune într-un interviu la RFI președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, membru PSD. El vorbește în schimb despre reducerea cheltuielilor bugetare. Social-democratul declară pe de altă parte în nume personal că ”va fi complicat de digerat în PSD un prim-ministru de la alt partid, de la al treilea partid din România, în condițiile în care PSD este primul partid din România”. Alfred Simonis se exprimă în nume personal despre viitorul Guvern: ”În acest moment, orice discuție despre un Guvern trebuie plecată de la o majoritate în jurul unui prim-ministru de la PSD și dacă se ajunge la o altă formulă la finalul negocierii, asta-i o chestiune care trebuie să fie rezultatul negocierii”.Despre varianta Ilie Bolojan-premier: ”Nu există nici un om providențial aici. Să știți că și în PSD sunt oameni care pot face aceleași reforme și le fac în PSD, cum le-a făcut și domnul Bolojan la Bihor sau cum le poate face la Guvern. De aia, nu cred că apare Mesia pe undeva și trebuie să picăm toți pe spate”.Despre reducerea cheltuielilor bugetare: ”O colectare mai bună, o eficientizare a investițiilor, pentru că poate că am pornit prea multe în același timp (...), restructurări, pentru că e adevărat că avem un aparat bugetar stufos (...). Cred însă că nu trebuie să vorbim încă de majorări de taxe”.

Jurnal de știri

Canotorii români au excelat la Plovdiv. Sportivii romani s-au întors de la Campionatul European de canotaj cu 7 medalii : 3 de aur, 2 de argint și 2 de bronz. Mihai Chiruță a fost surpriza plăcută cu medalie de bronz la simplu, probă în care România nu a urcat niciodată pe podium. Un reportaj de Tudor Furdui. În calificări canotorii au fost de nota zece la Europenele de la Plovdiv. Au reușit să se califice cu 10 echipaje în finalele disputate în week end-ul trecut, confirmând faptul că România este o forță în canotajul european și mondial. Sâmbătă a fost o zi foarte productivă pentru că în 6 finale în care au participat, românii au obținut 6 medalii. Practic Nicio finală fără medalii a fost deviza canotorilor români la europenele din Bulgaria, prima competiție oficială după Jocurile Olimpice.Campioni europeniMai întâi, Simona Radiș și Magdalena Rusu, campioane olimpice, au concurat pentru prima dată împreună la o competiție de top, Campionatul Euopean în proba de dublu rame, demonstrându-și nu doar valoarea dar și maturitatea. Au câștigat proba și au devenit „Reginele” Europei. Asta după multe antrenamente pe luciul apei lacului Snagov, după multe concursuri interne. Ele reprezintă o mare certitudine pentru viitor pentru că cele 2 vor să ajungă și la JO de la Los Angelse. Simona Radiș a fost bucuroasă pentru că ea și colega sa au câștigat având un timp excelent.Seria viictoriilor a continuat cateva minute mai tarziu in proba similara masculina. Echipajul la dublu rame format din Florin Lehaci și Florin Arteni au luat deasemenea aurTot aur au luat în ultima finală a zilei, Ciprian Tudosă, Andrei Mândrilă, Sergiu Bejan și Ștefan Berariu. Ei au făcut o cursă fabuloasă în fața perechilor de frați Sinkovic/ Loncaric din Croația și au câștigat medalia de aur în finală la 4 rame. Medaliile de argintCampionii olimpici Marian Enache și Andrei Cornea au terminat pe locul doi în finală la dublu vâsle, fiind învinși de echipajul Poloniei. Marian Enache a spus că argintul a valorat pentru el cât un aur.Argint si pentru  Ancuta Bodnar,  Maria Lehaci, Adriana Adam si Amalia Bereș în proba de 4 rame, care au trebuit să se recunoască învinse în fața canotoarelor din Țările de jos. Amalia Bereș a spus ca nu este deloc dezamagita ca nu a terminat pe primul locDouă medalii de bronzDebutante la europene în proba de dublu vâsle, Andrada Moroșanu și Mariana Dumitru nu s-au speriat de palmaresul adversarelor, au făcut o cursă foarte bună și și-au adjudecat medalia de bronz. Andrada Moroșanu a spus cum a trăit cursa și ce înseamnă acestă performanță. Ziua de duminică a fost mai săracă în medalii. Echipajele de 8+1, atât cel feminin cât și cel masculin nu au reușit să urce pe podium fiind singura bilă neagră în palmaresul românilor la Plovdiv. Pentru echipajul fetelor este de înțeles pentru că după succesul de la Paris jumătate din componența bărcii a fost schimbată. S-a mers pe o formulă nouă de echipă, cu 4 debutante în care au dublat doar campioanele europene Simona Radiș si Magdalena Rusu. Și după 8 medalii de aur consecutive în proba regină a canotajului, România s-a clasat pe locul al 4-lea, la fel ca în 2016.În schimb, surpriza plăcută a venit duminică, de la Mihai Chiruță care a a obținut o medalie istorică într- o probă, cea de simplu, în care România nu a reușit niciodată să urce pe podium la vreo competiție internațională majoră.Chiruță a crezut în șansa sa, și la prima finală europeană în proba de simplu a reușit să își stăpânească emoțiile și să treacă al trelea linia de sosire. El a fost devansat de doi medaliați olimpici.Pentru canotorii români, următoarea competitie majoră este Mondialul din luna septembrie de la Shanghai.  

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Naționalist-conservatorul Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia. Cu ce consecințe pentru Europa? - se întreabă comentatorii. ”Boxerul câștigă în turul al doilea – o catastrofă din perspectiva guvernului liberal al lui Donald Tusk”, scrie Der Spiegel, făcând referire la sportul practicat în tinerețe de Nawrocki.”În Polonia, victoria la limită a lui Karol Nawrocki subminează eforturile lui Donald Tusk de a consolida Europa”, titrează Le Monde.”Eforturile diplomatice ale Poloniei de a consolida Europa în fața retragerii SUA și de a sprijini Ucraina vor avea probabil de suferit”.Și ziarul belgian De Standaard consideră că rezultatul aduce o presiune puternică asupra poziției pro-europene a prim-ministrului Tusk.”Încă de când a preluat mandatul, la sfârșitul anului 2023, Tusk a căutat legături mai strânse cu Franța, Germania și Regatul Unit. Probabilitatea este mare ca, sub conducerea lui Nawrocki, confruntările cu Europa să devină tot mai frecvente în următorii ani.”The Independent observă că ”spre deosebire de alți eurosceptici din Europa Centrală, precum premierul slovac Robert Fico sau Viktor Orban al Ungariei, Nawrocki susține acordarea de ajutor militar pentru Ucraina.Însă a declarat că, dacă va fi ales, se va opune aderării Ucrainei la alianțele occidentale, o poziție care încearcă să se contopească cu scăderea sprijinului pentru ucraineni în rândul polonezilor”.Politico scrie că ”rezultatul strâns al alegerilor arată diviziunile politice profunde din Polonia - între orașele mari, mai liberale și orașele și satele mai mici și conservatoare, între cei care susțin UE și cei care favorizează naționalismul și între liberali și oamenii care respectă valorile tradiționale și un rol important pentru Biserica Romano-Catolică”.*Un alt subiect de interes în presa internațională: care vor fi consecințele spectaculoasei acțiuni a Ucrainei pe teritoriul Rusiei? ”Atacul scoate la iveală vulnerabilitatea lui Putin”, transmite NBC News.Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că „ne putem aștepta la mult zgomot și furie din partea Moscovei. Aceasta va depune eforturi mari pentru a convinge Statele Unite să încerce să țină Ucraina în frâu.Într-un fel, întrebarea mai importantă este cum reacționează Statele Unite și cât de dornice sunt să ia partea Moscovei și să constrângă Ucraina”, a spus expertul.La Repubblica se teme de un contraatac nuclear:„Filmările care circulă pe rețelele de socializare sunt cea mai profundă rană adusă imaginii de om puternic pe care Vladimir Putin și-a construit autoritatea. Acum toată lumea este îngrijorată de reacția sa. Conform regulilor Moscovei, acest atac asupra bazelor strategice este suficient pentru a declanșa autorizarea unui răspuns nuclear împotriva Ucrainei.”Și, după cum analizează BBC, ”bombardierele strategice lovite de Ucraina nu sunt doar instrumente de război, ci sunt simboluri ale puterii nucleare și ale invulnerabilității strategice a Rusiei.De decenii, Moscova trimite astfel de bombardiere în misiuni în întreaga lume pentru a proiecta o imagine a unei superputeri nucleare de neatins.Acum, această imagine a fost grav afectată”.

Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant.  În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.

BNR a aruncat în piață aproximativ șapte miliarde de euro în zilele în care piața valutară a fost nervoasă. Suma ne arată cât de mare a fost presiunea asupra leului și cât de mulți investitori au vrut să cumpere euro. Mulți au așteptat ziua de ieri pentru a vedea statisticile privind rezervele valutare ale Băncii Naționale a României. Curiozitatea era legată de mișcarea cursului de schimb leu-euro între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale. Atunci, euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, iar BNR a pus „la bătaie” sume importante din rezerva valutară pentru ca deprecierea leului să nu fie mult mai mare.În acele zile, mulți investitori au cumpărat euro, cererea pentru moneda europeană fiind mult mai mare decât de obicei, iar acest lucru s-a simțit și asupra cursului valutar și asupra rezervei valutare a BNR.Câți bani a cheltuit banca centrală din rezervă? Aceasta era întrebarea din mintea multor specialiști. Estimările au apărut chiar în acele zile. De exemplu, un raport al băncii austriece Erste arăta că BNR a cheltuit șase miliarde de euro pentru a apăra leul. În urmă cu câteva zile, guvernatorul BNR plusa într-o conferință de presă spunând că sumele utilizate de banca centrală au fost chiar mai mari decât cele vehiculate în spațiul public.Ieri, prin datele statistice avem confirmarea că intervenția BNR în piața valutară a fost de amploare. Respectiv, luna trecută, rezervele valutare ale BNR au scăzut de la 62,4 miliarde la 55,6 miliarde, adică mai puțin cu 6,8 miliarde de euro. Desigur, nu putem spune cu exactitate că toți acești bani au fost folosiți de BNR pentru a interveni în piață, pentru că datele statistice sunt prezentate global. Adică, intrările de valută provin din modificarea rezervelor minime în valută, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. La fel, ieșirile sunt reprezentate tot de modificarea rezervelor minime obligatorii, plățile în contul datoriei publice denominate în valută, plăți în contul Comisiei Europene și altele.Luna trecută, intrările au fost de 5,8 miliarde și ieșirile de 12,5 miliarde de euro. De obicei, în fiecare lună, intrările și ieșirile sunt echilibrate diferențele într-o parte sau alta fiind de cel mult un miliard de euro. De data aceasta, diferența este foarte mare, de 6,7 miliarde de euro în favoarea ieșirilor de valută, și cheia este la capitolul „și altele”. Adică, este foarte posibil ca aceste sume să fie apropiate de cele utilizate de BNR pentru intervențiile pe piață în zilele de după primul tur al alegerilor prezidențiale.Iată că se confirmă că mai mult de 10% din rezerva valutară a fost cheltuită în zilele în care piața valutară a fost nervoasă. Este o explicație bună pentru evoluția cursului de schimb leu-euro, pentru că este clar că banca centrală nu putea apăra, în acele zile, un nivel de curs de schimb indiferent de costuri. Dimpotrivă, a cheltui mai mult de 10% din rezerva valutară în doar câteva zile nu este deloc comod nici chiar pentru BNR care avea în aprilie a.c. o rezervă valutară de 62,4 miliarde de euro.Precizarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, trebuie reținută. Acesta a spus că de fapt rezerva valutară utilizată nu a fost cheltuită, ci s-a schimbat din euro în lei. Este adevărat, dar moneda națională nu face parte din rezerva valutară, iar acest lucru se vede chiar din scăderea abruptă a rezervei în luna mai a.c.Am căutat o evoluție asemănătoare a rezervei valutare în ultimii ani, până la criza din anul 2009. Nu am găsit o scădere atât de abruptă, ceea ce arată amplitudinea extremă pe care a avut-o mișcarea pieței valutare între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.Este un exemplu, în octombrie 2024, când scăderea rezervei valutare a fost de aproape trei miliarde de euro, dar evoluția a fost legată de un vârf de plată al datoriei publice care a fost atunci de 1,85 miliarde de euro.Cauzele deprecierii leului sunt clare și le-a numit chiar guvernatorul BNR: discursul politic inflamat (capitalul pleacă atunci când aude de naționalizări și confiscări, spune Isărescu), rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia premierului. Și iată cum, în câteva zile, aproape șapte miliarde de euro „s-au volatilizat” din rezerva valutară a BNR.

Puterea și opoziția folosesc războiul de spionaj dintre Ucraina și Ungaria în interes propriu, scriu jurnaliștii maghiari. După ce ministrul apărării de la Budapesta a fost înregistrat vorbind despre renunțarea la pacifism și îndreptarea spre război, Ucraina a spus că a arestat spioni ai armatei maghiare. Aceștia strângeau informații, susține Kievul, pentru o posibilă invadare a regiunii Transcarpatia. Partidul de opoziție maghiar Tisza acuză guvernul Orban că vrea să înceapă o invazie, în timp ce Fidesz spune că opoziția și Ucraina complotează să-l dea jos de la putere pe premier. Războiul de spionaj dintre Ucraina și Ungaria este o sabie cu două tăișuri pentru câștig politic, titrează, telex.hu.„Guvernul vrea să conducă Ungaria la război, iar partidul Tisza vrea să-l răstoarne pe Viktor Orbán în colaborare cu serviciile secrete ucrainene. Pe baza evenimentelor din ultimele zile, aceste două narațiuni concurente ies la iveală din comunicarea politică dintre Fidesz și adversarul său Tisza, deși este prea devreme să spunem care actor politic va fi mai iritat de rezultatul final al jocurilor de spionaj dintre Ungaria și Ucraina.La începutul lunii trecute,  liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a publicat o înregistrare audio în care ministrul apărării declara că guvernul a decis să rupă cu mentalitatea pacifistă anterioară și să treacă la „faza zero a drumului spre război”.Fidesz a încercat să prezinte remarcile ministrului ca pe o chestiune banală, susținând că nu este nimic nou în ele, scriu jurnaliștii.  Dar a doua zi, un eveniment a dat un nou impuls problemei: Ucraina a anunțat capturarea unor spioni care lucrau pentru serviciile secrete militare maghiare. Potrivit Kievului, aceștia colectaseră și date care sugerau că guvernul maghiar ar putea plănui o invazie militară a regiunii Transcarpatia.Fidesz a dat rapid vina pe partidul Tisza pentru afacerea de spionaj.Până în prezent, nu există dovezi credibile care să susțină afirmația ucrainenilor (că guvernul maghiar plănuise să trimită trupe în Transcarpatia) sau a afirmației guvernului maghiar (că partidul Tisza și serviciile secrete ucrainene complotează împreună. În același timp, este în interesul ambelor partide să răspândească această poveste, departe de a fi clară, în propriile scopuri politice, conchide publicația maghiară.În ciuda condamnărilor internaționale, Ungaria avansează cu Legea privind transparența în viața publicăPartidul politic Fidesz dorește să înăsprească și mai mult legea privind transparența în viața publică din Ungaria, citim în index.hu. Prim-ministrul Viktor Orbán a descris proiectul anterior drept o „curățenie de primăvară”. Mai multe instituții europene au cerut deja autorităților maghiare să nu voteze această lege care va îngrădi dreptul la liberă exprimare și va face aproape imposibilă funcționarea ONG-urilor.Membrii partidului de guvernământ din Ungaria au mers înainte și au depus amendamentele la proiectul de lege la Comisia pentru Afaceri Juridice a Adunării Naționale.Conform textului, legea își propune să stabilească o listă de organizații finanțate din străinătate considerate a amenința suveranitatea Ungariei. Odată incluse în acest registru, aceste organizații nu vor mai putea primi finanțare străină fără autorizație, nu vor mai fi eligibile pentru scutiri de impozit pe venit, iar liderii lor vor trebui să furnizeze o declarație de avere, rămânând în același timp considerați personalități publice de rang înalt.Exercițiu NATO în Slovacia. Forțe georgiene au participat ca observatori„Forțele Armate ale Republicii Slovace trebuie să fie dotate cu cea mai modernă tehnologie disponibilă,” a declarat președintele Peter Pellegrini cu ocazia exercițiului militar internațional sub comandă NATO,  Slovak Shield 2025, care a avut loc în luna mai.„Șeful statului a lăudat buna desfășurare a exercițiului și nivelul ridicat de profesionalism al organizării acestuia, relatează spravy.pravda.sk. „Peste o mie de membri ai Forțelor Armate Slovace și unități militare din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Garda Națională sin Indiana (SUA), membri ai brigăzii multinaționale care operează pe teritoriul nostru și observatori din Georgia participă la exercițiu”, a declarat serviciul de presă al Oficiului Președintelui Republicii Slovace.Exercițiul a verificat utilizarea procedurilor și tehnologiilor nou introduse în cadrul Forțelor Armate Slovace, cu scopul de a le integra eficient în practică. „Vedem că experiența conflictului armat din Ucraina schimbă fundamental modul în care gândim și concepem conflictele viitoare. Trebuie să ne adaptăm și să ne pregătim forțele armate în consecință”, a spus Peter Pellegrini. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Saptamana a inceput in forta pentru partide ai caror reprezentanti s-au intalnit la Palatul Cotroceni, ca sa discute pe tema viitorului program de guvernare. Reprezentantii formatiunilor au pareri impartite despre voucherele de vacanță, sporul de antenă și de doctorat sau indemnizația de hrană, unii propun eliminarea acestor beneficii, altii cer injumatatirea lor. Dezbaterile cele mai aprinse se poarta in jurul cresterii taxelor sau concedierilor în domeniul public.  Operațiunea "Pânza de păianjen". Care va fi riposta ruseascăAnalizam si ce ar putea urma dupa spectaculoasa operatiune a ucrainenilor "Panza de paianjen", cand o flota de drone a distrus cateva zeci de bombardiere strategice. Operațiunea de ieri a Kievului reprezintă unul dintre cele mai semnificative atacuri individuale împotriva forțelor aeriene ruse din ultima vreme care va limita, cel putin o vreme, capacitatea Moscovei de a lansa rachete de croaziera. Pe de alta parte, astazi la Istanbul a avut loc a doua runda de negocieri ruso-ucrainene. Noul președinte al Poloniei este euroscepticul Karol NawrockiPoliticienii din tabăra guvernamentală se așteaptă ca premierul Donald Tusk să ceară un vot de încredere pentru guvernul său, ca sa blocheze ideea anticipatelor. Ce înseamnă victoria lui pentru politica internă şi externă a Varsoviei, discutam in aceasta seara.Crima din Cosmopolis sau banalizarea răuluiCrima comisa sambata intr-un cartier din apropierea Bucurestiului, cand o tanara care se afla la plimbare cu fiica ei de 3 ani, a fost impuscata mortal, readuce in discutie faptul ca violenta comisa impotriva femeilor ramane de multe ori nepedepsita. Tanara mama facuse repetate plangeri impotriva ucigasului dar toate au ramas nesolutionate. Despre banalizarea abuzului comisa atat de oamenii legii dar si de societate in ansamblul ei, discutaam in aceasta seara.                  

 Cea de-a șasea ediție a Bienalei Art Encounters este intitulată Bounding Histories. Whispering Tales si a fost curatoriată de Ana Janevski și Tevž Logar. Ea se desfășoară în trei spații profund ancorate în istoria Timișoarei — Comenduirea Garnizoanei, FABER și spațiul expozițional al Fundației Art Encounters — transformându-le în locuri de reflecție critică. Reportaj cu Ovidiu Sandor, Attila Kim, Christine Cizmas, Stefan Sava si Ana Adam.

Discursul public din Europa Centrală și de Est pare a fi bântuit din nou de fantomele trecutului, de demoni pe care îi credeam dispăruți încă din secolul trecut. precum intoleranța, xenofobia, sau rasismul. Discutăm despre această evoluție nedorită cu domnul Gelu Duminică, sociolog, profesor universitar și cu jurnalistul și analistul politic Ion M. Ioniță

Matei Truța vicepreședintele asociației România Sălbatică și director al festivalului Linx (ediția III-a, 4-9 iunie Brașov) este invitatul emisiunii de astăzi.

Greenpeace România și Declic au lansat o petiție, semnată deja de mii de persoane, în care cer ca ministrul Energiei, Sebastian Burduja, să nu facă parte din viitorul Guvern. Invitat la emisiunea Planeta Verde este purtătorul de cuvânt al Greenpeace România, Mihnea Matache. Greenpeace îl acuză pe Sebastian Burduja că a dus o campanie sistematică de hărțuire a societății civile care luptă pentru protejarea naturii. ONG-ul de mediu denunță tactici de intimidare din partea ministrului Energiei.De partea sa, Sebastian Burduja a scris pe Facebook: ”Am spus de la bun început că ne vom lupta până la capăt pentru interesul public al ţării noastre, pentru securitatea energetică şi bunăstarea românilor. Şi asta facem. Nu ne vom lăsa intimidaţi de ameninţări, cereri de demisie, minciuni şi jigniri pe bandă rulantă”.Sebastian Burduja a invocat mereu interesul României de a obține independența energetică. Proiecte ca Neptun Deep contribuie la această independență? O întrebare pentru Mihnea Matache, purtătorul de cuvânt al Greenpeace România, organizație a cărei dizolvare a fost cerută în instanță de Romgaz Black Sea Limited Nassau.

Jurnal de știri

Viitorul Guvern trebuie să reducă cheltuielile statului, spune la RFI deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei propune mai multe măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar. Claudiu Năsui, despre reducerea deficitului: ”Noi acum suntem ca într-o mașină în care pedala este pe accelerat la maxim și tot pompăm bani în economie pe care nu-i avem, îi împrumutăm. În momentul în care nu mai pompezi bani, se termină petrecerea, începe mahmureala”.Despre o eventuală majorare de taxe și impozite: ”Ideea că vor fi taxe pe lux, că o să taxăm numai bogații nu o să aducă decât o picătură la scara bugetului. Dacă vrei într-adevăr să-ți rezolvi problema bugetară prin creșteri de taxe, ceea ce eu cred că e o greșeală colosală pentru România, atunci o să acționeze pe taxele pe consum, pe TVA și pe taxele pe muncă, adică o să sărăcească fix pe cei mai săraci”.Claudiu Năsui mai vorbește în interviul acordat RFI despre varianta unui premier tehnocrat și despre soarta PNRR.

Cum a resimțit Republica Moldova alegerile prezidențiale din România? Cum evoluează raportul dintre orientarea pro-occidentală și cea pro-rusă în acest stat vecin atât de apropiat? Acestea și alte întrebări i le-am adresat Carolinei Dodu-Savca, doctor în filologie și conferențiar la Catedra de filologie romanică și germanică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Jurnal de știri