Presa internaţională

 Călin Mocanu, directorul Teatrului Țăndărică, este invitatul emisiunii #Zebra, cu Mihaela Dedeoglu

Imaginează-ți un coridor de apă de vreo 4 kilometri, care se termină la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii. Deși aici râul Dâmbovița este la fel de betonat ca în centrul Capitalei, în timp, pe malurile din beton și pe fundul apei s-au depus aluviuni. Treptat, vegetația și-a cerut din nou drepturile acolo, iar un coridor gros de stuf și papură căptușește digul, după cum explică Rețeaua pentru Natură Urbană. Din loc în loc au crescut nuci, sălcii sau tufe de măceș și muri. Zona este habitatul ideal al amfibienilor, iar brotăcelul răsăritean, acompaniat de trilul păsărilor de apă, poate fi auzit adesea.Dedică-ți câteva ore din primăvară și explorează ceea ce reprezintă și unul dintre cele mai importante puncte de popas pentru păsările migratoare din zona metropolitană. 

Jurnal de știri

Mâine, Naționala României joacă la Istanbul, barajul contra Turciei, de calificare la Mondialul american. “Un test dificil pentru tricolori și pentru toți românii”, este de părere fostul internațional Bogdan Lobonț. Un interviu realizat de Tudor Furdui.

Lumea se află în pragul unei crize energetice de proporții. Este avertismentul lansat de numeroși analiști, care compară situația cu marele șoc petrolier din 1973. Între timp, unii traderi obțin mari câștiguri la bursă. Ziarul francez cu profil economic Les Echos vede în blocarea Strâmtorii Ormuz „un act de terorism economic împotriva tuturor țărilor lumii”. ”Giganții energetici trag semnalul de alarmă. Secretarul american pentru energie, Chris Wright, încearcă să liniștească publicul, spunând că criza va fi temporară. Directorii sunt mult mai puțin siguri”. Al Jazeera compară actuala situația cu șocul petrolier din 1973, când țările arabe au impus un embargou pentru susținătorii Statelor Unite și Israelului. ”În 1973, țările s-au confruntat cu o lipsă combinată de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 7% din oferta globală la acea vreme. Astăzi, este blocat transportul a peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi - aproximativ o cincime din consumul global de petrol”. First Post notează că ”în timp ce embargoul din 1973 a vizat anumite țări, iar criza din 1979 a fost determinată de instabilitatea regională, închiderea Strâmtorii Ormuz afectează toate națiunile care depind de piețele energetice globale. Acest impact universal face ca gestionarea crizei să fie mai dificilă. Poate cel mai important, structura economiei globale s-a schimbat dramatic din anii 1970. Lanțurile de aprovizionare moderne funcționează pe principiul „just-in-time”, lăsând puțin loc pentru perturbări. Petrolul este acum un factor critic nu numai pentru transport, ci și pentru producția unei game largi de bunuri, inclusiv îngrășăminte și produse petrochimice”. Financial Times observă cum ”traderii au plasat pariuri petroliere în valoare de 580 de milioane de dolari” cu 15 minute înainte de postarea lui Donald Trump de pe rețelele de socializare privind discuțiile cu Iranul. Citeste siCum mișcă Donald Trump piețele doar prin declarații Mai multe fonduri speculative au remarcat că a fost unul dintre numeroasele exemple din ultimele luni de tranzacții mari efectuate înainte de anunțurile oficiale ale guvernului SUA. Un trader de la un fond speculativ important a declarat că aceste  tranzacții au fost neobișnuit de sincronizate. Un alt manager de portofoliu a declarat că o serie de tranzacții mari și oportune au creat un „nivel de frustrare în rândul investitorilor”. După cum relatează și CNBC ”momentul a atras atenția traderilor, în special având în vedere absența unui catalizator evident în momentul în care au avut loc” și faptul că ”s-au câștigat mulți bani doar câteva minute mai târziu”. Dar problema lui Donald Trump este că nu poate ajunge repede la dezamorsarea conflictului, scrie The Times citat de Eurotopics. „Chiar dacă va fi dusă cu succes, dezescaladarea va ridica multe semne de întrebare cu privire la ce s-a realizat prin începerea războiului. Pentru regimul iranian, va fi important din punct de vedere tactic să nu deschidă strâmtoarea până când nu se va încheia o înțelegere completă, pentru a părea victorios în fața opiniei interne și pentru a obține asigurări credibile împotriva unor noi atacuri.”

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole. Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei. După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite. După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro. Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană. Vită, oaie, capră... Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni. Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin. UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani. Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină. La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate. Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) „Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină (Adevărul) Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun. Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție. Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”. Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic. Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan. Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media. Mirabela Grădinaru, la Washington: Aștept cu nerăbdare să colaborez cu Prima Doamnă a SUA pentru a dezvolta educația digitală și alfabetizarea media pentru copii (Calea europeană) Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană. La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații. Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public. Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui.  Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii. Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu. Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste. Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru. Ada Lupu Hausvater este  regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani. Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă. În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare. Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri. Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

Analiștii critică dur măsurile pe care Guvernul a anunțat că le va adopta pentru a contracara scumpirile de la pompă, chiar daca ordonanta a fost amanata pentru ca nu are toate avizele necesare. Situatia va deveni critica in doua luni cand am putea ajunge la penurie considera presedintele Asociatiei Energia Inteligenta, Dumitru Chisalita. Intre timp, atacurile în Orientul Mijlociu continua. Iranul a lansat marţi dimineaţă o nouă serie de rachete către Israel. Potrivit WSJ, statele din Golf s-ar pregati să intre în lupta împotriva regimului de la Teheran.    Deocamdată Ilie Bolojan rămâne premier. Cum va muta PSD? Liberalii fac zid in jurul premierului Ilie Bolojan și anunta că nu vor mai face coaliție cu PSD dacă partidul lui Sorin Grindeanu provoacă o criză politică prin demiterea guvernului sau retragerea miniștrilor.  Si USR s-a reunit in sedinta iar Dominic Fritz i-a criticat pe social-democrați pentru că insista pe scenariul ieșirii de la guvernare. Cum s-ar putea pozitiona mai departe PSD, discutam in aceasta seara.    Republica Moldova va declara stare de urgență în sectorul energetic Decizia a fost luată după ce principala linie de energie care alimentează Republica Moldova, Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina.        

Single-ul reprezintă prima piesă dintr-un proiect ambițios ce își propune să readucă în actualitate teme din folclor, îmbrăcate în texte rock moderne, pline de gust și stil. Alegerea piesei „Andrii Popa” pentru acest nou început nu este întâmplătoare, fiind un omagiu adus spiritului liber, recontextualizat prin aranjamentele specifice stilului Cuibul.Planurile pentru 2026 includ lansarea unui album complet, artiștii având deja înregistrate șase piese noi ce continuă direcția etno-rock începută cu acest single. „Pentru noi, acest proiect este despre felul în care muzica ne leagă, indiferent de distanțe sau de anii care trec. Victoria a adus cu ea din Franța un rafinament care, suprapus peste energia power-rock a trupei, creează ceva cu totul special. Andrii Popa este doar începutul unei explorări în care ne dorim să redescoperim cine suntem, trecând prin filtru rock rădăcinile noastre comune”, declară Igori Dînga. Originară din Republica Moldova și stabilită în Franța, Victoria Mahu este o prezență vocală distinsă și formator vocal pentru profesioniști. Colaborarea dintre Victoria Mahu și Cuibul este una despre răbdare și regăsire. În 2003, trupa înregistra la Chișinău albumul de debut pentru Victoria (sub pseudonimul Victoria O'Teea), un material produs de Igori Dînga. După mai bine de două decenii petrecute în Franța, unde activează ca interpretă și coach vocal, Victoria Mahu revine acasă pentru a da viață acestui dor de scenă pe care l-a purtat mereu cu ea. Ca un gest de onoare față de acest parcurs, albumul de debut din 2003, care include și piesa „Atât de fragedă”, este disponibil pe toate platformele de streaming începând cu 13 martie 2026.

Au tot trecut anii iar concertul aniversar a întârziat să-și facă apariția. 30 de ani mai târziu, Ștefan Mardale sărbătorește acum anii de activitate muzicală pentru proiectul său muzical, trupa Cri-Gri. A pornit cu grupul brăilean Ecou, a ajuns în componența trupelor Foileton și Arca, la Timișoara, după care s-a stabilit la București. Compozitor de talent şi textier inspirat, Ștefan Mardale aduce în capitală din piesele cântate cu Arca, la care mai adaugă “Bifoiul”, “Fac” şi “Groapa cu furnici”. De aici, povestea Cri-Gri a fost spusă și promovată de oamenii din radio și prietenii aflati în apropierea lui Ștefan Mardale. Când a debutat cu albumul "Glas de peşte", jurnalistul muzical Nelu Stratone scria pe coperta discului: "Au susținut zeci de concerte prin cluburile bucureștene, au câștigat două premii la festialul Top T - Buzău și au înregistrat mai multe piese demo. Publicul venea în număr mare în cluburile în care cânta CRI GRI, trupa fiind apreciată de organizatorii de concerte, câțiva din cei mai apreciați redactori muzicali îi difuzau în mod constant, câteva publicațîi au scris pe larg despre ei, semn că există interes mediatic, și totuși, în permanență a lipst o verigă extrem de importantă, producătorul."

„The Division” este cea mai agresivă și alertă piesă din repertoriul trupei. Inspirată de climatul sociopolitic actual profund polarizat, piesa transformă frustrarea într-o declarație intensă despre istoria care continuă să se repete, construită pe energie pură și ritmuri care îndeamnă la pogo. Stabilind paralele între rănile încă nevindecate ale Războiului Civil Spaniol și reapariția retoricii extremiste în politica occidentală contemporană, „The Division” explorează modul în care vechile răni sunt redeschise și exploatate, surprinzând haosul unei lumi în care indignarea a devenit monedă de schimb. Prin referințe la strategii machiavelice, trupa analizează cea mai veche metodă de menținere a puterii: dezbinarea oamenilor. Un mesaj clar că nimic din ceea ce vedem astăzi nu este de fapt ceva nou. Odată cu lansarea „The Division”, Claro Que No explorează teritorii sonore mai heavy ca niciodată..Mixul de chitări tăioase și percuție energică este completat de basul distorsionat al lui Șerban Mateescu, aflat la prima sa apariție oficială în formula de studio a formației. Toate sunt completate de cea mai agresivă interpretare vocală a lui Dany de până acum. În mai puțin de trei minute, piesa accelerează, se fracturează și revine într-un final dominat de sintetizatoare și riff-uri agresive. „The Division” este disponibilă acum pe toate platformele majore de streaming. Piesa a fost lansată pe 19 martie la Encore Club.  Claro Que No (Facebook/Instagram) înseamnă Dany Serrano (voce, chitară),  Andrey Baydin (chitară lead), Șerban Mateescu (bass) și Andrei Ilie (tobe).

Jurnal de știri

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, din partea președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Social-democratul spune la RFI că șeful Guvernului nu poate lua decizii ”de capul lui”. El declară că referendumul intern din PSD privind prezența la guvernare în formula actuală este justificat, după ce partidul său a fost ”sfidat și umilit” în coaliție. Alfred Simonis, despre consultarea internă din PSD: ”Dacă un partid a ajuns să fie atât de iritat, atât de sfidat, atât de ignorat și de umilit în aceste luni de zile cu premierul Bolojan în fruntea Guvernului și partidul ăla la bază nu mai vrea să continue cu Ilie Bolojan, domnule, trebuie să ne oblige cineva să continuăm? Nu înțeleg. Nu putem democratic să ne consultăm și să hotărâm direcția în care o ia partidul?”. Despre Ilie Bolojan: ”Atunci când formezi o coaliție, nu poți de capul tău să faci ce vrei tu. Aia face Putin, face Lukashenko, fac ăia cu scoruri de 90% și nu-i poate nimeni contrazice”. Despre coaliție: ”Recomandarea mea față de colegii de la PNL și USR este să-și vadă de partidele domniilor lor, să ne lase pe noi să luăm decizii în cadrul intern și după aceea să-și ia și ei deciziile în cadrul intern al partidelor lor. Dacă doresc să facă o coaliție cu AUR, pentru că dacă nu mai vor să facă o coaliție cu PSD, alternativa e să facă cu AUR, nu e nici o problemă, dacă asta doresc PNL și USR... nu există altă soluție”.

Pajiștea Petricani, o enclavă de peste șase hectare ascunsă în Sectorul 2 al Capitalei, adăpostește o biodiversitate surprinzătoare pentru urban – 89 de specii de păsări, vidre, reptile, amfibieni și peste 100 de specii de insecte, dintre care 49 protejate prin lege. Asociația Parcul Natural București a deschis zona publicului cu un traseu tematic de aproape un kilometru, iar statutul de arie protejată primit oficial în 2025 de la Consiliul Municipiului București oferă cadrul legal pentru dezvoltarea unui plan care va proteja natura și va susține vizitarea responsabilă, încurajând recreerea, informarea și voluntariatul. Protejarea Pajiștii Petricani face parte dintr-un efort mai amplu de salvare a ultimelor oaze de natură din București – împreună cu Delta Dâmboviței, Pădurea Băneasa și salba lacurilor Colentina, așa că nu ezita să vizitezi aceste zone care însumează aproape 1.000 de hectare de spații verzi.

Jurnal de știri

România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi (ZF) - Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) - Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) - Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews) PNL anunță că rupe coaliția dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, deși Nicușor Dan a spus că „partidele din coaliție sunt condamnate să guverneze împreună” (Libertatea) Partidul condus de Ilie Bolojan a transmis luni seară, 23 martie, după ședința Biroului Politic Național de la Vila Lac, că „dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, formată în iunie 2025. Totuși, liberalii nu au explicat ce înțeleg prin „criză guvernamentală”, din moment ce nici acum nu există stabilitate cu partenerii de la PSD, informează Libertatea. Partidul premierului Ilie Bolojan a spus că România trece printr-o perioadă dificilă: context internațional complicat, deficit mare, probleme cu fondurile din PNRR și o economie fragilă. De aceea, spun liberalii, este nevoie de un guvern stabil și de predictibilitate. PNL a cerut partidului condus de Sorin Grindeanu „să revină la o atitudine responsabilă” și „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare”. Situația politică din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este extrem de complicată. PSD este principalul adversar al premierului Ilie Bolojan, iar președintele partidului, Sorin Grindeanu, a recunoscut încă din ianuarie că vrea ca Bolojan să plece, argumentând atunci că premierul PNL este inflexibil Deocamdată însă nu este clar dacă PSD vrea cu adevărat să iasă de la guvernare sau doar să îl determine pe Bolojan să plece singur din fruntea Guvernului. România intră oficial în situaţie de criză pe piaţa petrolului, dar Bogdan Ivan, ministrul energiei, dă asigurări că nu se pune problema limitării cantităţilor de carburanţi: Avem cantităţi. Veniturile suplimentare încasate de stat se vor întoarce la români (ZF) Azi va fi adoptată o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize. Intrarea în situaţia de criză îi permite Guvernului să introducă măsuri speciale de protecţie, fiscale sau care ţin de structura pieţei, scrie ZF. Oficial, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a spus ieri că România nu are o criză de lichiditate pe piaţa carburanţilor şi că nu se pune problema limitării cantităţilor. Băluță împarte bani de benzină, în Sectorul 4. Cui îi dă, cât de des și în ce condiții (SpotMedia) Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat, într-o conferință de presă, că va acorda – vreme de jumătate de an – ajutoare de 200 lei pentru carburant unora dintre cetățenii pe care îi reprezintă. Estimarea inițială a instituției arată că circa 30.000 de familii din sector ar putea beneficia de acest sprijin, aflăm de pe pagina SpotMedia. “Ajutorul pentru carburant se va da 6 luni de zile, o lună da, una nu, pentru cei care locuiesc în sectorul 4 de mai mult de 1 an, au loc de muncă și dețin vehicule cu capacitate cilindrică sub 2000 cm cubi. Și care au salariul (per membru de familie - n.red.) sub 5.000 lei”, a declarat Daniel Băluță. Anatomia unui eșec: Spitalele regionale la pământ. Iași și Cluj n-au turnat un metru de beton (Cotidianul) Aflate în mai toate programele politice din ultimele două decenii, construirea de la zero a cel puțin trei spitale regionale întârzie și noile termene-limită au fost mutate în decembrie 2028, în cel mai bun caz cu putință. 2020 și 2024 sunt doar două dintre termenele promise pentru terminarea spitalelor regionale de urgență. Am ajuns în martie 2026, iar până la finalizarea lor mai este drum lung, fiind puse doar primele cărămizi. Stadiul cel mai avansat este la SRU Craiova. Înghețul e de vină la Iași pentru blocarea lucrărilor. Dintre cele trei spitale regionale, cele mai mari probleme sunt la Cluj Napoca.  Pe larg în Cotidianul. Șase dintre cei opt membri AUR care au dat în judecată partidul ca să-și recupereze banii cheltuiți la europarlamentarele din 2024 au pierdut în primă instanță. Cinci dintre ei au luat bani împrumut de la Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus (G4Media) Opt membri ai partidului AUR condus de George Simion au dat în judecată partidul, în 2025, pentru a-și recupera banii pe care i-au cheltuit în campania pentru europarlamentarele din 2024, potrivit documentelor din justiție. Ei nu au obținut mandatele de europarlamentari și nici n-au mai primit înapoi banii cu care au contribuit în campania electorală. Cinci dintre ei sunt datori câte 2,3 milioane de lei fiecare la Maricel Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Tribunalul Ilfov le-a respins acțiunile pe motiv că litigiul invocat de ei este inadmisibil și i-a trimis să se judece „pe drept comun”, potrivit deciziilor consultate de G4Media. Cum scăpăm de graffiti? Primarul Ciucu spune că este nevoie de câteva luni doar pentru avize (HotNews) Curățarea clădirilor monument istoric de graffiti sau de afișele lipite ilegal, este în acest moment extrem de greoaie, fiind nevoie de proiect de arhitectură, aviz de la Ministerul Culturii și autorizație, a declarat luni primarul general, Ciprian Ciucu, în cadrul dezbaterii „Graffiti, o boală grea a Bucureștiului, cum o tratăm”. Primarul a propus un regulament prin care proprietarii să fie obligați să curețe clădirile, iar Primăria să plătească 80% din costurile intervenției. Dar, spun autoritățile, pe actuala legislație, intervenția este foarte dificilă pentru că este îngreunată de birocrație. Continuarea pe pagina HotNews. Subiectul este și în atenția publicației Cultura la dubă. “Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc. Cer o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook. Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă. Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București. “Nu poți să ai o capitală europeană în care să nu existe graffiti. Fără graffiti, orașul ăla e mort.”

“Tricolorii trebuie să prindă o zi de excepție pentru a elimina Turcia la baraj”, spune fostul internațional Ciprian Marica, prezent la ultima victorie a României la Istanbul, acum 14 ani. Marica este de părere că viitorul selecționer, Gheorghe Hagi, are nevoie de timp pentru a crea o Națională de succes. Un interviu realizat de Tudor Furdui. Rep: Cum ar trebui să joace tricolorii pentru a obține calificarea la Istanbul în acest meci de baraj? Ciprian Marica: În primul rând, cu încredere. Avem o șansă. E mică, într-adevăr, însă e șansa noastră și pentru asta trebuie să fim dispuși să ne sacrificăm. Vom avea de suferit. Vor fi multe momente ale jocului în care vom fi dominați și va trebui să rezistăm. Sigur că trebuie să se alinieze și planetele, trebuie să fie seara noastră, mai puțin a lor. Nu știu dacă inspirația lui nea Mircea ar fi cheia, dacă experiența jucătorilor, pentru că avem și noi o serie de jucători care deja au acumulat ceva experiență internațională și joacă de ceva ani buni la echipa națională, cert e că valoarea grupului întodeauna bate valoarea individuală a jucătorilor. Ei au individualități. Noi trebuie să fim o echipă. Rep: Te-a surprins lotul convocat de Mircea Lucescu? Ciprian Marica: E clar că nea Mircea a trebuit să facă improvizații. Suntem în situația în care avem jucători suspendați, avem jucători mulți accidentați. Practic atacăm doar cu Bîrligea. Restul sunt jucători care n-ar fi fost la echipa națională dacă n-ar fi fost situația asta, hai să o spunem pe aia dreaptă! Dar s-au mai văzut cazuri ca jucătorii care au venit motivați, cu ambiție, au reușit să îi depășească pe cei care i-au înlocuit. Rep: Cheia unde va fi? Apărarea noastră contra atacului lor, care este foarte bun? Au jucători la echipe senzaționale din Europa. Ciprian Marica: Cheia va fi să fim uniți, echipă scurtă, să avem o juma de ocazie și să dăm două goluri, iar pe faza defensivă să ne apărăm cu toată echipa. Va fi foarte important să nu le dăm spații turcilor. Au calitate individuală, să ne desfacă și să pătrundă ușor. Îmi aduc aminte de vorba dlui Iordănescu, care spunea dab-dab-dublu marking. Rep: Ce însemna asta? Ciprian Marica: Să ne dublăm unul pe altul. Să îl depășești pe unul și să vină celălalt. Ei bine, așa va fi și cu Turcia. Trebuie să reușim să avem capacitatea încât să distrugem atunci când atacă ei și să fim suficient de creativi atunci când construim noi. Rep: Presiunea publicului cred că va fi imensă. Crezi că se vor auzi și cele câteva sute de suporteri români care vor fi acolo? Ciprian Marica: Publicul cu siguranță îi va împinge pe turci de la spate. Nu mă gândesc că ne vom face simțită prezența în tribune, însă și această atmosferă ostilă nu face altceva decât să ne motiveze mai mult, nu ne face altceva decât să ne ambiționeze mai mult, să demonstrăm că suntem mai buni ca ei. Fiecare pe postul lui, individual, să își câștige duelul. Rep: Sunt 28 de ani de când România n-a mai fost la un Campionat Mondial. Se poate prelungi cu încă patru ani? Cine ar trebui să fie la conducerea fotbalului românesc sau a echipei naționale? Sau ce ar trebui să se întâmple pentru ca România să fie acolo, prezentă din nou la un turneu final? Ciprian Marica: Din păcate, oricât de optimiști am dori să fim, trebuie să fim și realiști. Și realitatea spune că din spate nu prea vine nimic convingător, așa cum se întâmpla odată și nu demult. Din păcate, continuăm să folosim ochiul. Îl văd eu, știu eu când deja afară oamenii lucrează după statistici, după lucruri foarte clare și bine puse la punct. Cine va veni? Va trebui ca noi, în primul rând, să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte, Iar cel care a reușit să facă lucrul acesta și a demonstrat-o este Gheorghe Hagi. Fără doar și poate, că Gică Hagi a demonstrat că știe să construiască o echipă și să o ia de la cel mai jos nivel și s-o ducă la campioană. Gică ar fi principalul om care ar putea să facă lucrul ăsta. Acuma, sigur, repet, vorbim de un proiect pe termen mediu și lung. Trebuie să avem răbdare, pentru că nu se poate construi nimic peste noapte.

Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.   După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie. Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri. Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare. De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică. Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară. Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal? În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei. Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”. Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci. Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei. La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia. Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană. În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat. Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Donald Trump a amânat cu cinci zile ultimatumul adresat Teheranului. El a invocat discuții ”productive” cu partea iraniană. Piețele s-au liniștit pentru moment, dar scopul precis al Washingtonului rămâne în ceață, sunt de părere comentatorii. Mesajul lui Trump a fost „probabil cel mai conciliant de la începutul Operațiunii Epic Fury”, observă BBC. Totuși, „câteva întrebări importante rămân fără răspuns”, iar ”scopul precis” al discuțiilor invocate ”rămâne necunoscut”. „Nu este clar ce fel de discuții ar putea avea loc sau cine ar putea juca rolul de mediator”, adaugă The New York Times. Anunțul a liniștit temporar piețele și „i-a oferit președintelui un respiro, deoarece conflictul a trimis unde de șoc în economia globală (...) Președintele Trump are acum timp până vineri - un termen limită care ar putea fi probabil prelungit - pentru a găsi o modalitate de a redeschide Strâmtoarea Ormuz (...) Și dacă negocierile eșuează”, va avea la dispoziție resurse militare suplimentare prin desfășurarea a mii de pușcași marini aflați în drum spre Orientul Mijlociu. Citeste siApariția USS Tripoli, semnul că Trump declanșează invazia terestră în Iran? Potrivit Le Monde, președintele SUA a relatat luni pe rețeaua sa de socializare, TruthSocial, că discuțiile dintre Statele Unite și Iran au fost „foarte bune și productive”, fără a specifica detaliile acestora. De cealaltă parte agenția iraniană de știri Tasnim, se bucură că „Donald Trump a dat înapoi în fața credibilității amenințărilor militare iraniene împotriva infrastructurii vitale”. Un înalt oficial iranian din domeniul securității a spus, potrivit agenției, că „de la începutul războiului și până acum, au fost trimise mesaje de la anumiți mediatori către Teheran, la care răspunsul clar a fost că țara va continua să se apere până când va obține descurajarea necesară”. Turcia, Egiptul și Pakistanul au transmis mesaje între Statele Unite și Iran în ultimele zile, într-un efort de dezescaladare a conflictului, relatează Axios, citând o sursă americană. Înalți oficiali din cele trei țări au purtat discuții separate cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff și cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat sursa. O sursă informată despre planurile de război ale Israelului a declarat pentru Reuters că Washingtonul a ținut Israelul la curent cu discuțiile sale cu Teheranul și că Israelul este probabil să urmeze exemplul Statelor Unite în suspendarea atacurilor asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene. Această evoluție vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că va amâna atacurile planificate asupra siturilor energetice ale Iranului cu cinci zile, în urma a ceea ce a descris ca fiind discuții productive cu Teheranul.

Guvernul are un plan pentru protecția companiilor și populației în fața crizei energetice. Constrângerile bugetare sunt clare, iar măsurile anunțate vor utile doar pe jumătate. Mai mult decât nimic. Ieri, ministrul energiei a vorbit despre măsurile pe care guvernul le va adopta pentru a proteja economia și populația pe durata crizei țițeiului. S-au spus multe în ultimele zile pe tema acestui subiect: fie că este foarte târziu și că alte state au aplicat deja o serie de măsuri, fie au fost propuse măsuri precum reducerea taxelor sau accizei ori plafonarea prețurilor carburanților. Nu putem fi siguri că variantele ministrului Bogdan Ivan vor fi și cele agreate de guvern, dar suntem obligați să lucrăm cu „materialul clientului”, mai exact cu declarațiile ministrului energiei. Trebuie spus mai întâi de toate că nicio soluție nu este perfectă, pentru că fiecare variantă are avantaje și dezavantaje. Propunerile de soluții sunt atât de diferite, pentru că ele reflectă interesele actorilor economici implicați. Putem compara situația în care se află guvernul cu cea a unui jongler care trebuie să țină trei mingi în aer fără să scape niciuna pe jos. O minge este interesul Executivului de a lua decizii de protejare a economiei și populației. Cei care își doresc cu ardoare o reducere a taxelor sau accizelor fac abstracție de situația bugetului. România este în continuare sub procedura de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul. În anul 2024, anul de vârf al deficitului, risipa a fost majoră. Dacă atunci, deficitul nu ar fi fost depășit atât de grosolan, acum, când România are nevoie de bani ar fi putut să folosească fonduri bugetare pentru a diminua efectele crizei energetice. A doua minge este cea a companiilor din domeniul energetic. Este nevoie de adoptarea unui set de măsuri, dar acesta nu ar trebui să arunce companiile din domeniu energetic în pierdere. Percepția publică este că firmele sunt bogate și trebuie „penalizate”, dar nimeni nu ar avea de câștigat dacă firmele din domeniu ar ajunge să înregistreze pierderi semnificative în următoarele luni. A treia minge este cea a consumatorului care își dorește, desigur, prețuri cât mai mici ale carburanților, dar, care trebuie să înțeleagă contextul complicat și limitările pe care le au măsurile de protejare a economiei și populației. Așadar, va putea guvernul să jongleze cu cele trei mingi fără să scape vreuna pe jos? Deocamdată, propunerile prezentate sunt cu jumătăți de măsură. Adică, este prevăzută o plafonare a adaosului comercial, ceea ce pare a avea ca sursă de inspirație produsele alimentare. Să reamintim că de câțiva ani se aplică o plafonare a adaosului comercial la unele produse alimentare de bază, dar nu se poate spune că rezultatele au fost vizibile. În cazul carburanților, plafonarea adaosului va fi și mai complicat de aplicat, pentru că se impune regula ca adaosul să nu depășească 50% din media de anul trecut. Deci, trebuie făcute calcule și eventual controale pentru a vedea dacă firmele aplică în mod corect schema de plafonare impusă de guvern. Eliminarea obligativității ca benzina sau motorina să aibă în componență minimum 8% combustibili de proveniență bio este utilă. Logica renunțării la această impunere este de a ușura producătorii și de a scădea costurile de fabricație. De asemenea, mai există un anunț important și anume că dacă încasările bugetare vor fi mai mari din motive legate de creșterile de prețuri ale carburanților, banii încasați în plus vor fi alocați pentru compensarea consumatorilor. Foarte bună ideea, dar este neclară, în sensul că guvernul va trebui să elaboreze norme precise care să arate funcționarea schemei de compensare. Deocamdată, nu este decât o declarație de bune intenții. La fel cum se întâmplă și cu asigurările ministrului energiei referitoare la specularea creșterilor de prețuri. Nici în acest caz nu este clar cum se va defini și eventual amenda specula. Sunt, după cum se poate vedea, destule complicații în planul guvernului, iar rezultatele sunt și ele incerte.

Guvernul va declara maine stare de urgenţă pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere. Măsurile vor fi valabile 6 luni. Cat ajuta aceste solutii sau dac doar asta isi permite sa faca Romania in acest moment, ne lamurim imediat.    Donald Trump amână ultimatumul la adresa Teheranului Donald Trump anunță că SUA și Iranul au avut „discuții foarte constructive” și amână atacurile asupra infrastructurii energetice. Un anunt dupa care bursele revin pe plus. Totusi, Teheranul dezminte că ar avea loc discuţii cu americanii.  Alegeri locale: Stânga franceză poate răsufla uşurată âÎn urma turului 2 al municipalelor desfăşurat duminică în peste 1.500 de comune, candidaţii socialişti sau ecologişti se impun la Marsilia, Lyon şi, mai ales, la Paris. Emmanuel Grégoire este numele viitorului prim edil al capitalei franceze.  Alexandru Muraru la RFI: Posibil proiect major de dreapta, de tipul Alianței DA Un proiect major al dreptei de tipul Alianței Dreptate și Adevăr s-ar putea contura în vederea alegerilor din 2028, spune la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. Liderul PNL Iași precizează că există discuții informale în acest sens, de câteva săptămâni. Cu cine discuta liberalii va spunem mai tarziu. 

Una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie, conform raportului anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Anca Sinea, coordonatoare a Observatorului, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce impact are conflictul din Orientul Mijlociu asupra sărăciei energetice din România? Anca Sinea: ”Această situație în care ne aflăm ne trimite înapoi la factorii care determină sărăcia energetică. Costul energiei fiind un factor important, creșterea costurilor pe piața internațională de energie se poate reflecta în facturi. Acum, noi vorbim despre sărăcia energetică atât în ce privește acoperirea nevoilor în interiorul gospodăriilor și aici mă refer la încălzire, răcire, mai nou, pentru că vine peste noi anotimpul călduros și dăm drumul la aerul condiționat, gătit, dar pe de altă parte tot mai mult vorbim despre energia de care avem nevoie pentru a ne deplasa, benzină, motorină, să mergem la serviciu, să ducem copiii la școală (...). Și da, acestea fiind impactate și vedem la pompă că sunt impactate de creșterea de prețuri, acestea se vor reflecta în bugetele de familie, în mod evident”. Cum îți eficientizezi consumul de energie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a produs un șoc pe piețele mondiale? Anca Sinea: ”Sunt măsuri de comportament pe care le putem adopta, atunci când sesizăm elemente de ineficiență (...). Să nu mai deschidem geamul în timp ce merge căldura sau în timp ce merge aerul condiționat, să mergem pe jos, uneori, că face bine. Dar avem și situații de sărăcie extremă energetică, unde nu putem să mergem doar pe soluții de comportament, iar acolo eu recomand gospodăriilor să ia legătura cu administrațiile publice locale (...). Există administrații publice extrem de inventive și susțin, au rezerve de lemn, au rezerve de resurse, au capacitatea de a genera ajutoare pentru gospodării”. Ce arată raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice? Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată că una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Documentul vorbește de asemenea despre locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice mai subliniază că multe gospodării practică ”subconsumul energetic”. În plus, există diferențe mari între regiunile țării. Cea mai mare sărăcie energetică este în nord-est, unde o treime dintre gospodării se află sub pragul de sărăcie materială, după plata energiei. În schimb, în zona București-Ilfov sunt cele mai mici valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată de asemenea că sunt diferențe foarte mari între urban și rural. Aproximativ trei sferturi dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află la sate. Pe de altă parte, potrivit documentului, buteliile de gaz, folosite în aproape jumătate dintre gospodăriile din România, cresc presiunea asupra bugetelor.

Jurnal de știri

Criza ecologică de pe râul Nistru declanșată de bombardamentele Rusiei în Ucraina se ameliorează – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă au fost reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult. Nistrul alimentează cu apă peste 80 la sută din populația țării. Incidentul a scos la iveală dependența critică a țării de acest râu transfrontalier și a pus sub lupă capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență ecologică. În mediul experților, există o așteptare puternică față de autorități ca această criză să fie transformată într-un punct de plecare pentru reforme structurale. Liliana Barbăroșie aduce detalii. Temele ediției: - La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate pe subiectul combaterii criminalității transfrontaliere. - Încearcă să manipuleze opinia publică. Vitalie Cojocari ne spune cum anume și ce legătură are cu Chișinăul. Urmează ”Cronica lui Vitalie”. - În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Internațională a Sindromului Down. În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare și servicii de intervenție timpurie, dar și de asistență socială. Există și câteva întreprinderi sociale care angajează persoane cu Sindromul Down. Una dintre acestea este cantina socială Floare de Cireș din satul Răzeni, care lucrează și în regim de catering. Veronica Gherbovețchi a fost la Floare de Cireș la sfârșitul săptămânii trecute și a stat de vorbă cu câțiva angajați și beneficiari. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Doina Munteanu, angajată a direcției educație a Primăriei Paris, originară din Republica Moldova, care a semnat, împreună cu alți sute de moldoveni din Diaspora, o petiție pentru transparență în cazul investigațiilor legate suicidul Ludmilei Vartic, femeia care a fost abuzată ani de zile în familie și nu a beneficiat de protecția instituțiilor pentru că soțul era o persoană influentă politic. - Eforturile de curățare a râului Nistru continua, cu suportul României și a UE. După două săptămâni de eforturi situația s-a îmbunătățit, iar alimentarea cu apă a populației nu mai este în pericol. - Republica Moldova continuă procesul pentru retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente, structură dominată de Rusia. - Stare de urgență în economie în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, dependentă de gazele din Rusia. Știrile zilei: La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate care va discuta măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. După încheierea ședinței, președinta Maia Sandu va ține și o conferință de presă. *** Republica Moldova continuă procesul pentru retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente. Deputaţii de la Chișinău au votat, în prima lectură, denunțarea unor acorduri importante cu această organizaţie aflată sub controlul Moscovei. Opoziția comunistă și socialistă și alți câțiva deputați pro-ruși s-a pronunțat împotriva ieșirii din CSI. Prin această decizie, Republica Moldova se aliniază clar direcției europene, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi. „Timp de trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanţ invizibil care ne ţinea legat de un trecut care nu ne mai aparţine. CSI este născută din cenuşa unui imperiu prăbuşit, transformat într-un instrument de menţinere a influenţei Moscovei în ţările vecine”, a spus Mihai Păpșoi. *** Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, spun autorităile moldovene. De două săptămâni eforturile de curățare a râului continuă, după ce tone de produse petroliere au ajuns în Nistru în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În weekend Republica Moldova a primit noi ajutoare și materiale absorbante din România și Polonia, cu ajutorul Uniunii Europene. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat într-un comunicat că își exprimă profunda recunoștință față de colegii din România, Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore. *** În Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova a fost reintrodusă starea de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Motivul invocat pentru instituirea măsurii este insuficiența aprovizionării cu gaze naturale și criza economică generată de aceasta, notează portalul Zona de Securitate. În ultimele luni în regiunea transnistreană a fost în vigoare starea de urgență în energie. Aceasta a fost introdusă pe fondul insuficienței aprovizionării cu gaze. Spre deosebire de Republica Moldova, care cumpără gaze exclusiv de pe piața europeană, Transnistria este alimentată cu gaze de Rusia, prin scheme netransparente de finanțare și livrare prin companii din Dubai  și din Ungaria. După declanșarea războiului din OM, livrările de gaze către Transnistria au fost perturbate, iar regiunea a trecut la regim de economisire, inclusiv a fost oprită căldura în blocuri și apa caldă.

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, spune într-un interviu la RFI că PSD face ”o cacealma politică” prin consultarea internă legată de rămânerea sau nu în coaliția aflată la guvernare. Deputatul acuză Partidul Social Democrat că are ”o ură viscerală” față de premierul Ilie Bolojan. Alexandru Muraru, despre consultarea internă din PSD: ”Așa-numita consultare internă din PSD cred că nu este altceva decât o cacealma politică, menită să mascheze niște decizii care sunt deja luate și să creeze o anumită presiune artificială asupra Guvernului, deci un exercițiu de imagine, folosit pentru a justifica ulterior o strategie de ieșire, fără asumarea costurilor politice”. În opinia sa, ”este o metodă prin care PSD încearcă să-și țină baronii apropiați în jurul conducerii partidului (...). Există o ură viscerală a liderilor PSD față de Ilie Bolojan și această chestiune a devenit evidentă în ultimele luni, pentru simplul fapt că Ilie Bolojan este altfel față de toți liderii politici cu care PSD s-a confruntat sau pe care PSD i-a avut într-o formă sau alta ca și parteneri într-o coaliție de guvernare, pentru că PSD are oroare de principala temă a lui Ilie Bolojan și anume reforma statului”. Despre o eventuală alianță de dreapta: ”Mai este o chestiune de care PSD este extrem de deranjat și anume discuții privind un proiect politic care vizează alegerile parlamentare în primul rând și generale, locale și parlamentare, din 2028 și anume consolidarea dreptei, reunificarea fie prin fuziuni, fie prin alianțe, de tipul unei Alianțe DA, care va include în primul rând PNL, deci în jurul PNL, ar putea include și USR și alte formațiuni politice”.

Un fragment de 5,5 de hectare de pe cursul râului Colentina, la marginea Sectorului 2 din București, ascunde un ecosistem remarcabil de lacuri, zăvoaie și stufărișuri, care adăpostește o faună variată pe tot parcursul anului.  Bucureștenii pot vedea de la păsări cuibăritoare vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile de acumulare din zonă. Deși zona este deja frecventată informal, ea nu dispune încă de infrastructură de acces precum o serie de panouri informative, iar specii invazive precum țestoasa de Florida amenință echilibrul natural al ariei. Asociația Parcul Natural București propune în zonă amenajarea unor poteci pietonale și ciclistice, observatoare ornitologice și programe de educație ecologică. Astfel, Colentina ar putea deveni un spațiu verde de calitate, crescând calitatea vieții din oraș. 

Jurnal de știri

Despre situația explozivă din Orientul Mijlociu, discutăm astăzi cu analistul politic Andrei Schwartz și cu jurnalistul Ion M. Ioniță.

Invitatul emisiunii este domnul Cristian Hordilă, manager al festivalului internațional de film Transilvania, membru în Consiliul director al European Film Promotion.

Schimbare de lider în Superligă. Universitatea Cluj s-a impus în fața revelației FC.Argeș și a urcat pe primul loc în clasament, la egalitate de puncte cu Universitatea Craiova. Campionatul ia o pauză pentru barajul echipei naționale din calificărilor pentru Campionatul Mondial contra Turciei.

Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern al lui Andrej Babis. Protestele au vizat retragerea de către guvernul eurosceptic a sprijinului militar pentru Ucraina. De asemenea, a fost invocat un controversat proiect de lege menit a pune sub control societatea civilă. Legea ar obliga entitățile și persoanele cu legături străine să se înregistreze la stat. Criticii compară acest proiect lu legile privind „agenții străini” adoptate în țări precum Rusia și Ungaria. Controversatul proiect de lege ar obliga entitățile cu finanțare străină, parteneriate sau alte legături internaționale să își dezvăluie activitățile într-o bază de date publică supravegheată de Ministerul Justiției, relatează Euractiv. Nerespectarea acestei legi ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative. Propunerea a fost elaborată de parlamentari legați de coaliția de guvernare condusă de prim-ministrul Andrej Babiš– formată din partidele de extremă dreapta ANO și SPD respectiv partidul populist Motoriștii. Această coaliție a fost formată după alegerile parlamentare din 2025. Susținătorii coaliției de guvernare descriu propunerea ca un instrument de transparență modelat pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor care fac lobby sau acționează în numele guvernelor sau entităților străine să își dezvăluie activitățile. Criticii resping însă comparația, deoarece propunerea cehă s-ar aplica oricui are finanțare sau legături străine - nu doar celor care acționează direct în numele unei puteri străine. După cum explică fostul ministru de externe Jan Lipavský - acum deputat al opoziției – potrivit legii americane, o conexiune străină generală nu este suficientă. „O persoană trebuie să acționeze în numele unei puteri străine clar definite”, a spus el. ”Un risc nejustificat” În schimb, proiectul ceh ar declanșa obligații de înregistrare bazate pur și simplu pe finanțare externă – inclusiv granturi, burse sau donații., prin urmare, măsura ar afecta categorii largi ale societății. Ar putea intra aici, de exemplu, cercetătorii care primesc finanțare UE, studenții cu burse internaționale sau persoanele implicate în dezbateri publice cu legături cu instituții străine. Astfel că universitățile și instituțiile de cercetare s-au alăturat, criticilor. Universitatea Masaryk a avertizat că, deși operațiunile de influență străină prezintă riscuri reale, proiectul de lege „nu numai că nu reușește să abordeze aceste amenințări, ci, dimpotrivă, creează un risc nejustificat de interferență gravă a statului în drepturi și libertăți”. Universitatea  se teme că stigmatizarea parteneriatelor străine ar putea dăuna mediului științific din Republica Cehă. După cum amintește Euractiv, și alte state s-au confruntat cu provocări juridice legate de acte normative asemănătoare. Legea privind transparența ONG-urilor din Ungaria a fost anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, în timp ce o legislație comparabilă din Slovacia a fost anulată de curtea constituțională a țării în 2025. Un proiect de lege similar a provocat deja proteste la scară largă în Georgia.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane și britanice din Oceanul Indian. Israelul declară că atacurile Iranului „se vor intensifica semnificativ”, în timp ce Trump vorbește despre o „reducere” a forțelor armate din Orientul Mijlociu. Presa internațională analizează evenimentele. După cum observă NBC News, ”distanța la care s-a aflat tentativa de atac ar putea indica faptul că Iranul are capacități pentru lovituri la distanță lungă pe care le-a negat anterior, baza fiind la aceeași distanță de Iran ca o mare parte din Europa Centrală. Nu este clar, însă, dacă rachetele transportau o sarcină utilă sau cât de departe ar putea ajunge cu adevărat un astfel de atac, deoarece niciuna dintre rachete nu și-a atins ținta”. Le Figaro notează că simplul fapt că Iranul a încercat să atace la o asemenea distanță confirmă faptul că aceasta deține rachete balistice capabile să lovească mult dincolo de sfera sa de influență regională. ”Cu alte cuvinte, Teheranul poate viza baze occidentale chiar și în zone foarte îndepărtate, departe de Orientul Mijlociu”. După cum relatează Times of Israel, ”rachete cu o astfel de rază de acțiune ar plasa cea mai mare parte a Europei Occidentale în raza de acțiune a arsenalului de rachete al Iranului. Iranul a declarat până acum că are o limită autoimpusă pentru programul său de rachete balistice de  2.000 de kilometri. Cu toate acestea, oficialii americani au susținut de mult timp că programul spațial al Iranului i-ar putea permite să construiască rachete balistice intercontinentale”. O bază strategică După cum transmite Euronews, Diego Garcia este cea mai mare insulă din arhipelagul Chagos, baza de aici fiind amplasată strategic în Oceanul Indian. ”Deși teritoriul se află sub suveranitate britanică, baza este operată de SUA și are o infrastructură critică, inclusiv o pistă lungă pentru a găzdui bombardiere mari și un port natural adânc, potrivit pentru submarine nucleare și nave de război. Baza găzduiește o prezență militară semnificativă, subliniind rolul său în securitatea globală. Statele Unite staționează permanent acolo bombardiere strategice B-52 și B-1 și găzduiește, de asemenea, Escadrila 15 de Supraveghere Spațială pentru monitorizare prin satelit. Citeste siSurpriza și îndrăzneala Iranului. De ce ar trebui să fie îngrijorată Europa (Interviu) Prezența britanică, deși limitată ca număr, menține autoritatea administrativă și supravegherea juridică internațională asupra tuturor operațiunilor lansate de pe atol”. Iranul ar putea „destabiliza” Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab dacă SUA atacă Insula Kharg, a declarat o sursă militară, transmite BBC. Strâmtoarea Bab al-Mandab - cunoscută și sub numele de Poarta Lacrimilor - este un canal lat de 32 km care se află între Yemen, pe Peninsula Arabică, și Djibouti și Eritreea, pe coasta africană. Traseul duce până la Canalul Suez. Iar ziarul libanez L'Orient-Le Jour constată că în actualul context, Țările din Golf sunt împinse să exploreze noi alianțe și rute comerciale. Arabia Saudită și-a activat astfel conducta petrolieră Est-Vest, care leagă Golful de Marea Roșie prin portul Yanbu, permițându-i să ocolească complet Strâmtoarea Hormuz. Acest coridor ar putea deveni o axă strategică care leagă Oceanul Indian de Marea Mediterană, transformând echilibrul geopolitic și economic.

Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) - Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) - Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul) Liderii coaliţiei de guvernare ar trebui să-şi ţină următoarea şedinţă în mijlocul angajaţilor unei fabrici care se închide: suntem în recesiune, dar dacă partidele de la guvernare se mai joacă mult de-a politica vom ajunge în criză economică mult mai repede decât ne aşteptăm (Ziarul Financiar) Conform economiştilor şi datelor statistice, România este în recesiune din 2024 dar nu ştiam noi, iar recesiunea de la finalul anului trecut  - trimestrul III şi trimestrul IV pe minus – a fost doar confirmarea oficială a acestei situaţii. După ce ar fi trecut efectul creşterii taxelor şi a preţurilor, în frunte cu energia, economia şi investiţiile private ar fi trebuit să-şi revină. Creşterea economică de 1%, cât a fost prognozată în acest an dar înainte de izbucnirea războiului din Iran, nu cred că mai este valabilă, pentru că motoarele creşterii economice s-au gripat unul câte unul, comentează jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Situaţia din economia românească nu este cea mai bună în acest moment, dar nici cea mai rea. România mai poate să reziste: bugetul statului are bani pentru a trece următoarele luni pentru că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4,7 miliard de euro exact înainte să izbucnească războiul din Iran; BNR are suficientă rezervă valutară pentru a calma presiunile pe cursul valutar leu/euro (de când a izbucnit războiul din Iran BNR vinde valută pentru a nu lăsa cursul să crească în această perioadă. Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în Iran, în Orientul Mijlociu (şi să nu uităm că există în continuare război în Ucraina), nici măcar Trump nu ştie ce să facă mai departe şi cum să iasă cu faţa curată din Iran. Problema este că dacă partidele de la guvernare continuă să se joace de-a politica, aşa cum se joacă cu această guvernare şi cu bugetul statului pe 2026, din recesiune ne vom trezi că intrăm în criză economică, criză financiară – creditorii îşi reduc expunerea pe România şi nu ne mai împrumută -, criză politică – niciun partid nu vrea să se asocieze cu o scădere economică -, şi criză socială – oamenii ies în stradă cerând altceva, iar acel altceva sau altcineva se va trezi în faţa aceleiaşi situaţii economice şi financiare. Dacă cele patru partide care formează Guvernul – PSD, PNL, USR şi UDMR – nu strâng acum rândurile şi nu arată public acest lucru, criza este mai aproape de noi decât credem. Situaţia geopolitică este mult prea tensionată pentru ca liderii politici de la putere să fie în opoziţie toată ziua, aşteptând ca economia să crească de la sine, companiile private să-şi reia investiţiile, iar salariile să crească din nou. Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) Ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu încasează o chirie pe o proprietate de neidentificat, iar firma familiei secretarului de stat Zoltán József Mihály a încheiat contracte cu DSVSA Mureș pe când în conducerea acesteia era chiar demnitarul. Un alt secretar de stat, are interese în domeniul viticol, iar ceilalți au lucrat aproape toată viața doar la stat. Soțiile acestora sunt și ele bugetare sau au interese în firme cu interese la stat. Pe larg în Libertatea. Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) Universitatea din București trebuie să taie în acest an aproximativ 25 de milioane de lei, iar întregul sistem universitar pierde 418 milioane de lei din finanțare. În acest context, rectorul celei mai mari universităţi din România explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, cum gestionează reducerile din bugetul instituţiei – de la burse și investiții, până la reorganizarea unor servicii interne. Marian Preda spune că universitatea a ajuns să analizeze fiecare cheltuială și să taie inclusiv din zone considerate până acum fixe. De exemplu, instituția și-a creat propriul serviciu de deratizare, dezinfecție și dezinsecție, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an: „Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă asta. Am cumpărat containere, materiale, am trimis la instruire oamenii”.  Marian Preda semnalează o situație „foarte gravă” cu care se confruntă Universitatea București: nu a putut face angajări în acest an. „Avem 2.500 de salariaţi titulari şi încă 1.500 asociaţi. Ne pleacă aproximativ 100 de cadre titulare pe an și trebuie să le înlocuim cu asistenţi, lectori. Însă putem face o angajare doar la 15 ieşiri din sistem. Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, afirmă rectorul Universității din București. Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul) Mirabela Grădinaru a fost invitată în SUA de prima doamnă a Americii, Melania Trump. Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan va participa, alături de reprezentați ai 45 de țări, la „Summitul Coaliției Globale – Pregătind viitorul împreună”, care se va desfășura la Washington pe durata a două zile, 24-25 martie 2026, informează Adevărul. În plan național, Mirabela Grădinaru a promovat proiectul „România în lumină”, încă de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. E vorba despre un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, proiect asumat de Administrația Prezidențială. Primul eveniment a avut deja loc în noiembrie anul trecut, sub patronajul Mirabelei Grădinaru.

Într-o mulțime de informații economice importante, despre prețul țițeiului, tariful gazului natural sau despre inflația care amenință economia europeană, o știre atrage atenția. Este un articol care, pe de o parte, dă un răspuns la întrebarea: „ce se va întâmpla cu locurile de muncă?” și, pe de altă parte, oferă o imagine asupra felului în care va arăta economia următorilor ani. Așadar, profit.ro a publicat o analiză realizată cu ocazia prezentării la Paris de către Renault a planului strategic al grupului. Astfel, președintele director general al grupului Renault a anunțat că în următorii ani vor fi „angajați” 350 de roboți umanoizi Calvin-40 în fabricile companiei. Șeful Renault a dat și o serie de detalii legate de zonele de producție în care vor lucra roboții, dar și fabricile în care aceștia vor fi introduși în prima etapă. În primul rând, roboții vor fi folosiți în zonele cu muncă dificilă, dar și cu operațiuni repetitive. Reprezentantul Renault, citat de profit.ro, a oferit și câteva exemple. Roboții vor fi implementați în procese de producție care presupun ridicarea și transportul de piese cu greutate mare, cum sunt anvelopele sau pe liniile de fabricație pe care se asamblează caroseriile. De exemplu, roboții industriali pot transporta greutăți de 40 de kilograme pe distanțe mari. În al doilea rând, roboții vor prelua activitățile repetitive. Sunt încă multe locuri în fabrici în care salariații duc o piesă „din punctul A în punctul B”, după cum spune chiar reprezentantul constructorului francez. Desigur, declarațiile oficiale nu fac legătura în mod direct între introducerea roboților și reducerea locurilor de muncă. Dar, lucrurile sunt evidente. Creșterea gradului de automatizare merge mână în mână cu restructurarea salariaților. În cel mai bun caz, poate avea loc o schimbare de pondere, respectiv o reducere a numărului de posturi de execuție fără calificare înaltă și o creștere a numărului de angajați specializați în domeniul cercetării-dezvoltării, marketingului sau noilor tehnologii. Este, însă, clar că reducerile nu vor fi egale cu angajările, ci balanța se va înclina în favoarea unor reduceri de costuri. De altfel, fabrica de la Mioveni a aplicat, inclusiv anul acesta, o metodă „soft” de reducere a numărului de locuri de muncă. Este vorba despre un program de plecări voluntare, prin intermediul căruia au fost disponibilizați aproximativ 900 de salariați primind în schimb între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de criteriile stabilite de companie. Care sunt uzinele în care vor fi introduși roboții? Reprezentantul constructorului auto francez a explicat că primele fabrici în care vor lucra roboții vor fi cele deja automatizate, respectiv uzinele din Europa de Vest și din Coreea de Sud. În pasul următor, vor fi incluse în program și fabricile din România, Turcia și Maroc. Renault nu este singurul producător auto care va introduce roboți umanoizi pe fluxurile de producție. Astfel de investiții au anunțat și BMW, Mercedes, Hyundai sau Tesla. Președintele director general al grupului Renault a explicat în cadrul evenimentului de la Paris și obiectivele operațiunii de implementare în fabrici a 350 de roboți umanoizi. Grupul francez va reduce la jumătate timpii de întrerupere din uzine, va scădea cu 25% consumul de energie și va obține o diminuare a costurilor de producție cu 20%. Toate aceste creșteri de eficiență se vor face nu doar prin utilizarea roboților, ci și prin folosirea inteligenței artificiale. Planul strategic al grupului Renault ne dă un răspuns și la întrebarea pe care o auzim destul de des și anume: care va fi viitorul uzinei Dacia din Pitești? Din dorința de a crește productivitatea și competitivitatea, fabrica de la Mioveni va continua să fie tot mai tehnologizată. Deci, uzinele Dacia nu se vor închide, ci se vor moderniza.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global. Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole. În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri. Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%. Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.   O nouă platformă digitală accesibilă statelor membre pentru controlul siguranței și trasabilității alimentelor Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală. Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți. O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.   Proiecte europene pentru mediu și sisteme alimentare Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă. Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare. Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.   Soluții digitale pentru servicii mai eficiente în mediul rural O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene. Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an. În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă. Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

Ali Mouhoub ocupă funcția de atașat pentru cooperare educațională și este coordonator al Alianțelor Franceze din România. Vom discuta cu el, despre francofonie, dar și despre viața sa de zi cu zi și despre ce înseamnă să înveți o limbă străină.

Jurnal de știri