Presa internaţională

Acum 35 de ani, într-o Românie abia ieșită din cenușa tranziției, cineva a avut curajul să viseze o universitate care să lege Bucureștiul de campusurile americane și să aducă „stilul de viață” al educației occidentale aici, acasă. Din acest vis al profesorului Ion Smedescu s‑a născut Universitatea româno‑americană. E o școală aparte care a crescut generații întregi de economiști, juriști, specialiști în IT, turism și sport. E vorba de o comunitate care astăzi numără mii de absolvenți răspândiți prin companii și instituții din toată lumea. La 35 de ani de la înființare, îi avem alături pe Costel Negricea, rectorul universității. Este omul care a dus mai departe acest proiect și l‑a conectat la standardele internaționale. Il avem cu noi si pe Lucian Botea, prorector pentru parteneriate și digitalizare. Lucian este arhitectul conexiunilor dintre universitate, mediul de afaceri și noul val de antreprenori și inovatori. Împreună vom povesti cum arată culisele unei „perle rare” din peisajul universităților private. Vom explora ce înseamnă să construiești o comunitate și cum se pregătește universitatea pentru viitor într-o lume în care inteligența artificială rescrie definiția meseriei de profesor. Stați cu noi la „Noi venim din viitor” ca să descoperim de ce, pentru mii de tineri, această universitate nu este doar o clădire cu săli de curs ci locul unde și‑au descoperit vocația, prietenii, mentorii și curajul de a‑și imagina un viitor mai mare decât ei. Mai multe despre Universitatea Româno-Americana puteti afla la adresa : rau.ro.

Acum un an, Marie Birot a decis să părăsească Insula Reunion pentru a se muta la Trondheim, în Norvegia. O schimbare radicală de viață pentru această autoare care organizează ateliere de scriere.

Jurnal de știri

Nu demisionez, spune inca odata premierul Ilie Bolojan. Este primul atac frontal la adresa PSD care luni va decide daca mai face sau nu parte din Coalitie. La randul lui, Sorin Grindeanu anunta că de luni va exista o nouă realitate politică pentru toate partidele din România şi a precizat că social-democraţii nu impun nimănui nimic.   ONG-urile, scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan Intre timp, mai multe organizatii civice ii trimit o scrisoare deschisa sefului statului in care se arata ingrijorate de modul in care acesta isi exercita mandatul. Deciziile adoptate pana acum, intre care numirea sefilor marilor parchete, indica in mod ingrijorator continuitate practicilor fostului presedinte Klaus Iohannis , in mandatul caruia s-a erodat increderea publica, coruptia a fost tolerata si s-au amplificat tensiunile sociale si politice.   Emmanuel Macron şi Keir Starmer discuta astazi, la Paris, alături de alți aproximativ 30 de participanţi, despre înfiinţarea unei misiuni de securizare a navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz Saptamana viitoare ar urma sa aiba loc noi negocieri intre Washington si Teheran. O veste buna primim totusi de la Teheran, calea nevigabila va fi deschisa complet pe perioada armistitiului dintre Israel si Liban, au transmis reprezentantii republicii islamice.  Alegeri cruciale în Bulgaria Duminică Bulgaria își alege noul Parlament. Astăzi se încheie campania electorală. Care sunt declarațiile candidaților și ce arată ultimele sondaje, vom afla de la corespondentul nostru la Sofia Stilyan Deyanov.

E doar o problemă de timp până când mii de copii nu vor mai avea un acoperiș. Roberto Pătrășcoiu, CEO Habitat for Humanity Romania este invitatul emisiunii Ecofrecvența

Astăzi nu vorbim despre cum arată România, ci despre cum sună România. Țara noastră a intrat recent pe harta Earth FM, harta sunetelor naturii. Invitații emisiunii sunt George Vlad, unul din cei mai apreciați sound designeri români la nivel internațional, și Cristian Ștefănescu (Electric Brother), sound designer și compozitor.

Jurnal de știri

Discuții tensionate ieri la Tiraspol: „Formatul 5+2 pentru Transnistria, cu participarea Rusiei, este mort”, spun oficialii moldoveni. Este nevoie de un format nou, cu UE, România și Ucraina, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu. Transnistria cere, în tandem cu Moscova, revenirea la vechiul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, unde Rusia avea un rol central. Chișinăul, însă, nu îl acceptă, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar deceniile de activitate a vechiului format au dus doar la consolidarea regimului separatist transnistrean. Experții de la Chișinău semnalează o vizibilă schimbare în abordări din partea Guvernului, o atitudine mai curajoasă și mai fermă. Liliana Barbăroșie a analizat subiectul cu expertul pe securitate, Rosian Vasiloi. Temele ediției: - Tot mai mulți politicieni importanți din statele membre UE se opun procesului aderării accelerate la spațiul comunitar. După Ungaria și Polonia se declară împotriva unui asemenea proces rapid. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii legate de un caz de rezonanță maximă care a marcat opinia publică din Republica Moldova: dosarul educatoarei din Hâncești, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost abuzată mulți ani de soț. Astfel, au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Procurorii anunță și că în ziua decesului, după ora morții, un polițist rutier ar fi întocmit un proces verbal pe numele Ludmilei Vartic, la cererea soțului. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău. - Ofițeri din conducerea de vârf a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. - Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. - În Republica Moldova au fost comemorate ieri victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame. - Președinta Maia Sandu participă la astăzi la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Știrile zilei: Discuții tensionate au avut loc ieri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, în condițiile în care Guvernul moldovean și-a schimbat abordarea față de Transnistria și ia măsuri pentru a o integra în câmpul legal al Republicii Moldova. Reprezentantul administrației transnistrene, Vitali Ignatiev, a amenințat cu părăsirea discuțiilor și a cerut Chișinăului revenirea imediată a negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Un apel identic a fost formulat ieri de la Moscova de ministrul adjunct de externe al Rusiei. Din formatul 5+2, în baza căruia au avut loc negocierile în ultimele decenii, fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, UE și SUA au  doar un statut de observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul au statut egal de părți implicate în conflict. Formatul, considerat ineficient de Chișinău, a fost înghețat după ce Rusia a atacat Ucraina. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat aseară la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV că formatul vechi de negocieri nu mai este eficient. Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația foarte complicată în care se află regimul separatist, inclusiv economic și energetic, mai ales după ce în Ungaria opoziția a câștigat alegerile. În prezent, alimentarea Transnistriei cu gaze se face prin intermediul companiei MET din Ungaria, care operează în baza plăților făcute de Rusia. Schema ar putea să nu mai funcționeze, spune Igor Grosu. În ceea ce privește procesele legate de statutul politic al Transnistriei, oficialul recunoaște că discuțiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol nu pot constitui o bază pentru soluționarea politică. Este nevoie de un format nou în care să se regăsească alți actori, care să ajute inclusiv la demilitarizarea Transnistriei, prin desființarea prezenței militare ruse care există acum acolo: UE, România și Ucraina, spune Igor Grosu. *** Președintele Parlamentului a confirmat și informația publicată pe surse de presa de la Chișinău, potrivit căreia cinci ofițeri din conducerea de vârf al Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. „Când vor ieși din Transnistria și vor ajunge pe malul drept, adică în Republica Moldova, vor fi trimiși acasă”, a spus Igor Grosu. Autoritățile de la Chișinău au interzis rotația militarilor ruși în Transnistria încă din 2014 și prin actuala decizie încearcă să elimine din țară ofițerii ruși care încă mai rămân în Transnistria. Datele Chișinăului arată că acolo ar mai exista puțin peste 100 de militari veniți de la Moscova. Restul, din contingentul rusesc de 1500 de soldați sunt localnici care au cetățenie rusă. Recent, președinta Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească mai multor localnici care s-au angajat în armata rusească din Transnistria, pentru a descuraja această practică.   *** Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. Motivul este criza economică accentuată, pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Portalul Zona de Securitate notează că în regiune salariile în sectorul bugetar sunt achitate cu întârziere și incomplet, iar bugetul local are un deficit declarat de peste 50 la sută. *** Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali. În marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. *** În Republica Moldova au fost comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame în Republica Moldova. Iar Banca Națională a Moldovei pune de astăzi în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”, care completează seria „Evenimente istorice”. „Comemorarea foametei din 1946-1947 este mai mult decât un act de doliu - este o asumare a identității noastre europene. Este o datorie morală și istorică să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Moneda are astfel rolul de a contribui la asumarea și transmiterea memoriei colective generațiilor viitoare”, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, citată de un comunicat al instituției.

Noua serie de lucrări, minuțios orchestrate în cărbune, are ca sursă de inspirație localitatea Roșia Montana. De văzut neapărat la Galeria Anca Poterasu, oficial până pe 4 iunie, neoficial poate chiar mai târziu.

Jurnal de știri

Primăriile Sectoarelor 2, 3 și 4 au lansat împreună, pe final de 2025, proiectul „I Love Velo". Va fi prima rețea metropolitană integrată de piste de biciclete și trasee pietonale din București, care va lega și comuna Cernica.  Cu o valoare estimată de peste 200 de milioane de lei și un termen de doi ani, proiectul promite să conecteze zone rezidențiale, școli și spații verzi printr-o infrastructură coerentă.Inițiatorii estimează un transfer modal de peste 10.000 de deplasări pe zi de la mașini spre mersul pe jos și bicicletă. Dacă e implementat bine, proiectul poate schimba vizibil comportamentul cetățenilor în oraș și decongestiona o parte din trafic. 

Alexandra Teslovan, în vârstă de 19 ani, își va face debutul la Campionatul European de Raliuri, competiție ce va avea în Andaluzia în perioada 17-19 aprilie a.c. Tânăra spune ce înseamnă pentru ea trecerea în liga profesioniștilor și cum va încerca să facă față din punct de vedere emoțional unei curse de o asemenea anvergură. La nici 20 de ani, Alexandra Teslovan se anunță una dintre speranțele motorsportului românesc. Tânara va debuta la Campionatul European de Raliuri, sub soarele Cordobei acolo unde va avea loc prima etapă, la care vor participa piloți cu nume de pe tot continentul. Drumul Alexandrei până la o competiție de o asemenea anvergură nu a fost deloc ușor. A început să conducă la Academia „Titi Aur” la vârsta de 12 ani, iar pasiunea a început cu nenumăratele ore petrecute alături de tatăl său, Adrian Teslovan, cel care a transformat motorsportul în al doilea job, obținând în ultimul deceniu o mulțime de titluri naționale. În 2021 a participat în Campionatul Național de time attack și super slalom. Doi ani mai târziu a debutat în Campionatul Național de Raliuri și la finalul sezonului a câștigat Trofeul Rally Start. Ultima cursă la care a participat a fost Raliul Harghitei, dar Alexandra a mai participat și la alte probe din motorsport cum ar fi, viteză în coastă, time attack, super slalom și slalom paralel, care este tot un circuit, doar că e pe macadam: două mașini sunt pe circuit, una pleacă dintr-o parte, una dintr-alta, și cel mai bun timp câștigă. Când era mică se juca și cu păpușile și cu mașinuțele, fără să aibă o preferință anume. Era o combinație fată-băiat, dar acum e mai băiețoasă decât majoritatea fetelor. Totuși, pentru o fată nu e ușor să porți echipament gros și ignifug, mai ales vara, în condițiile în care în mașina sa de curse sunt undeva la 50 de grade. Latura sa feminină își face însă adesea simțită prezența. De pildă, frumoasa tânără arătă că știe și să pozeze nu doar să piloteze. Înaintea startului sezonului la raliuri, Alexandra a participat la un shooting, unde a demonstrat că se pricepe foarte bine să fie și model. „M-am simțit foarte bine la ședința foto. Am avut și un fotograf foarte bun, pe Mihnea, cu care mă înțeleg foarte bine. Și până la urmă, nu am teamă de cameră”  - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. De la shooting, direct în infernul Europeanului de Raliuri După ședința foto inedită, Alexandra a schimbat însă blugii, tocurile și geaca de piele pe „bestia” 4x4 cu care va debuta, în premieră, în Campionatul European de Raliuri. Asta pentru că gândul i-a zburat la Cordoba, unde imediat după Paște va începe aventura vieții sale! Alexandra își va face debutul în Campionatul European de Raliuri cu o adevărată „bijuterie” pe 4 roți, care marchează trecerea ei în liga profesioniștilor.   „A fost un pas necesar, în opinia mea. Până la urmă, dacă nu fac pasul acesta acum, când sunt tânără și la început, nu știu când îl mai fac. Mașina cu care voi concura în campionatul european este total diferită cu tracțiune în față. Am trecut la 4x4, de la aspirat, trecem la turbo, deci s-au schimbat atâtea lucruri încât e complet alt stil de driving. Așa că, da, e mult mai puternică” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri.   Anul acesta va fi unul foarte încărcat pentru tânăra care în curând va împlini 20 de ani. Ea va concura în 3 campionate, în țară la raliuri și la Super Rally și afară, în european. Pentru prima dată, tatăl ei nu o va însoți! În Andaluzia, în prima etapă de european, sub soarele Cordobei, miza va fi și una profund emoțională. Pentru prima dată într-o cursă de o asemenea anvergură, Alexandra nu-l va avea pe tatăl ei în parcul de service, ci va pleca la drum într-o formulă inedită, de familie.  „Cred că o să am emoții încă din avion și o să fie foarte interesant. O să vină cu mine doar mama și mătușa mea, pentru că sora mea are examen, așa că trebuie să ne împărțim și tata rămâne acasă” - Alexandra Teslovan, pilot în Campionatul Național de Raliuri. Atunci când nu se luptă cu secundele pe probele speciale, Alexandra redevine fanul numărul unu al vitezei. Urmărește cu sufletul la gură Formula 1, unde are deja favoriți clari pe care îi susține de la distanță:  „Un pilot preferat? Cu siguranță Lando Norris o să fie, dar acum că a început și Kimi să meargă și când are zile bune și mă bucur... Deci și Kimi și Lando, dar Lando o să fie mereu”. În afara emoțiilor Alexandra va trebui să gestioneze și conduita noii sale mașini de competiție, mult mai puternică decât precedenta.

Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru (G4Media) - Grindeanu caută un aliat ca să-l dea jos pe Bolojan. Ce a făcut Băsescu când a fost în locul lui Nicușor Dan. Detalii din întâlnirile PSD din teritoriu (HotNews) Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru (G4Media) Pasul decisiv va avea loc luni, 20 aprilie, când aproape 5.000 de lideri centrali și locali din PSD vor decide prin vot electronic, de la ora 17.00, dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru al guvernului de coaliție. Vor vota șefii de organizații județene, primarii, viceprimarii, președinții de consilii județene, parlamentarii, consilierii județeni și președinții de filiale comunale sau orășenești. Dacă ei vor decide la vot ca PSD să îl susțină în continuare pe Ilie Bolojan, criza politică se va încheia rapid, Sorin Grindeanu – inițiatorul crizei va avea poziția slăbită. Puțin probabil însă acest rezultat în absența unui mare cadou politic pe care să-l primească PSD – fie șefia serviciilor de informații, fie o concesie majoră la bugetul de stat abia votat, notează jurnalistul G4Media Cristian Pantazi. Ce se va întâmplă după previzibilul vot anti-Bolojan? Pasul următor va fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și secretarului general al guvernului din executivul Bolojan, urmat de cererea ca premierul să demisioneze, pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică. Aici se deschid două opțiuni. Prima e demisia lui Bolojan, care ar deschide calea spre negocieri rapide pentru formarea unui nou guvern. Așa ajungem la a doua opțiune: Ilie Bolojan rămâne premier, dar fără miniștrii PSD. Aici lucrurile se complică, dar PSD are o soluție rapidă – moțiunea de cenzură. Odată ce moțiunea de cenzură, indiferent de inițiator, va fi votată, guvernul Bolojan va pica, iar președintele va declanșa negocierile pentru formarea unei majorități. Imposibil de spus acum dacă între PSD și PNL/USR va mai putea exista o colaborare după un astfel de comportament politic, e posibil orice scenariu. Grindeanu caută un aliat ca să-l dea jos pe Bolojan. Ce a făcut Băsescu când a fost în locul lui Nicușor Dan. Detalii din întâlnirile PSD din teritoriu (HotNews) În discuțiile regionale pe care Sorin Grindeanu le-a purtat cu oamenii din PSD, președintele social-democraților nu a spus niciodată că el este pregătit să fie premier după această criză politică, potrivit informațiilor HotNews, oferite de la mai mulți lideri de filială. Asta poate indica faptul că PSD nu vrea să ia guvernarea, ci doar să-l dea jos pe Bolojan. Ceea ce, constituțional, îi oferă o libertate de mișcare mai mare președintelui Nicușor Dan.  Ieșirea PSD de la guvernare îi aruncă un cartof fierbinte în brațe președintelui. Toată atenția se va îndrepta spre Palatul Cotroceni. Coaliția și Opoziția vor fi atente la mesajele prezidențiale. Nicușor Dan împarte același public cu Ilie Bolojan. Bolojan a fost premierul dorit de el, invocat ca „pereche” politică în campania electorală. O poziționare de partea PSD i-ar atrage un nou val de critici după cele legate de numirea procurorilor șefi. Nu cred că nu este conștient de această stare de fapt. Să nu uităm că Traian Băsescu și-a apărat timp de trei luni de zile guvernul Boc, în toamna lui 2009, tot după ieșirea PSD de la guvernare. Băsescu a rupt o bucată din PSD, UNPR-ul lui Gabriel Oprea, pentru a continua guvernarea.  PSD ia în calcul inclusiv apariția unui nou ALDE, o aripă-schismă, cu care să colaboreze în Parlament. ALDE a fost constituit imediat după ruperea USL, în 2014.  Există o imagine istorică cu Călin Popescu Tăriceanu, fost premier și președinte PNL, care urcă singur scările Palatului Victoria pentru a i se pune la dispoziție lui Victor Ponta. Așa a apărut ALDE. Cine va urca pe scările lui Grindeanu?, se întreabă jurnalistul Cristian Andrei. Ar fi bine ca Nicușor Dan să aibă un plan (Republica) Nu cred că Nicușor Dan e ticălos sau s-a dat cu ticăloșii. Unii ar spune că e cumpătat, moderat, mediator. Că e un politician metodic și calculat, care nu se aruncă în războaie politice inutile și care nu iese din litera Constituției. Că tace și face. Că are un plan. Ar fi bine ca Nicușor Dan să aibă un plan, o strategie, o direcție, scrie jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica. Sunt alegători care încă îi acordă prezumția de bună credință. Ne vom lămuri curând. O să-l vedem cum acționează la debarcarea lui Bolojan, impusă de baronii transpartinici PSD-PNL. Deocamdată, dă impresia că este un președinte fricos. Şi singur. Și singurătatea asta vine exclusiv din vina lui. E singur pentru că risipește în fiecare zi uriașa putere de care dispune: legitimitatea celor 6.168.642 de voturi

Dacă sunteți în trecere prin Bruxelles, în afară de celebra Piață Mare, apetisanții cartofi prăjiți, delicioasa ciocolată sau berea de înaltă clasă, merită să vă rezervați din timp pentru un obiectiv poate mai puțin cunoscut, dar foarte interesant: Casa Istoriei Europene.   Acest muzeu interactiv, deschis în 2017 sub egida Parlamentului European, prezintă istoria Europei sub diferite aspecte. De la mitul antic al Europei, prințesa feniciană atât de frumoasă, de care însuși Zeus s-a îndrăgostit nebunește, la evenimentele care au definit Europa de azi. De la descoperirile geografice la revoluția industrială, la războaiele și totalitarismele secolului XX. De la răsturnările politice și sociale din acel 1989 și până la Uniunea Europeană de azi.   Muzeul în sine presupune o trecere pe o scară, de la un etaj la altul unde sunt redate diferite epoci ale istoriei Europei. Înainte de aceasta, în prima încăpere, vă va întâmpina grafica inconfundabilă a artistului român Dan Perjovschi.   Veți vedea apoi motoarele și locomotivele care au făcut din Europa cea mai mare putere a lumii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Veți auzi sunetele din tranșeele Marelui Război și veți putea răsfoi cărțile poștale trimise acasă de soldații de pe front. Veți vedea ascensiunea bolșevismului, a fascismului și nazismului, veți asculta zgomotul avioanelor în picaj din bombardamentele celui de-al doilea război mondial, veți vedea Europa în ruine.   Apoi, divizarea ei, în blocuri rivale, progresele sociale dar și provocările de după război, căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem noi azi. La fiecare etaj, vizitatorii sunt invitați să reflecteze asupra patrimoniului comun al continentului și a valorilor care ne unesc. Există, de asemenea, spații de explorare interactivă pentru copii și tineri.   Totul se întâmplă urcând de la un etaj la altul, pe scările care se rotesc în jurul unei construcții metalice spiralate reprezentând vârtejul timpului. La sfârșit, la ultimul etaj, puteți să aflați despre problemele cu care se confruntă europenii azi, cum ar fi Brexitul sau schimbările climatice. Sau puteți pur și simplu, să vă retrageți în spațiul de reflecție. Și totul, în timp ce vârtejul timpului continuă să urce, semn că totul poate fi în schimbare.   Muzeul Casa Istoriei Europene se află în parcul din spatele clădirii din Bruxelles a Parlamentului European. Și – încă un detaliu deloc de neglijat – intrarea este liberă.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană continuă să analizeze consecințele îndepărtării de la putere a lui Viktor Orban, în urma alegerilor de duminică. Este un nou semn al rupturii transatlantice, consideră comentatorii. Ceea ce nu înseamnă că MAGA nu va continua să se amestece în afacerile europene. Le Monde titrează: „După Groenlanda și Iran, alegerile din Ungaria reprezintă un nou pas în ruptura transatlantică.” Înfrângerea electorală zdrobitoare a premierului ungar Viktor Orban, în ciuda sprijinului masiv din partea Washingtonului, ilustrează eșecul strategiei de cucerire ideologică a lui Donald Trump în Europa. Televiziunea belgiană francofonă RTBF transmite că ”au existat numeroase puncte de tensiune între Ungaria și Uniunea Europeană, de la nerespectarea statului de drept până la vetourile lui Viktor Orbán privind sprijinul acordat Ucrainei. Astăzi, Péter Magyar se pregătește să stabilească un nou curs pentru țara sa. La prima vedere, acestea sunt vești pozitive pentru Europa. Cu toate acestea, observatorii rămân prudenți: Ungaria nu va fi de acord cu totul și rămâne dependentă de legăturile pragmatice cu Rusia. Ziarul italian Il Foglio atenționează că terenul european în care amestecul trumpian se poate maniofesta nu se limitează doar la Ungaria. ”Pentru a-l salva pe Orban, administrația Trump a făcut tot posibilul. Această intervenție majoră nu a fost o surpriză. Fusese chiar anunțată public în strategia de securitate națională publicată în decembrie de guvernul SUA. Trump l-a primit cu fast pe președintele naționalist polonez, Karol Nawrocki. Cele trei partide care l-au ales - Lege și Justiție (PiS), Confederația Libertății și Independenței și Coroana - ar putea fi presate să formeze o coaliție după alegerile parlamentare din 2027. Citeste siMagyar luptă, Orban nu pleacă Mai departe spre extrema dreaptă, J. D. Vance a militat deja deschis pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și lidera acesteia, Alice Weidel. A făcut același lucru în România pentru Alianța pentru Unitatea Română, condusă de George Simion”. Think-Thank-ul preferat al lui Orbán de la Bruxelles pare că a dispărut, dar de fapt, continuă, citim în Politico. Péter Magyar vrea să închidă grupul conservator MCC Bruxelles. E mai ușor de spus decât de făcut. Organizația este pregătită să facă față presiunii politice, au declarat susținători și detractori ai săi, urmând căile alternative de finanțare, potențialele căi de atac legale și bazându-se pe cererea continuă pentru agenda sa eurosceptică conservatoare. MCC Bruxelles — văzut de mulți ca un purtător de cuvânt al guvernului lui Orbán, deși susține că este independent politic — este unul dintre cei mai zgomotoși și controversați detractori ai UE. Supraviețuirea sa ar reprezenta rezistența valorilor lui Orbán în inima UE.

Situația combinatului Liberty din Galați, fostul Sidex, ne aduce aminte de privatizările din anii 2000. Romeo Borza, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, a declarat pentru „Ziarul Financiar” că se va face o nouă încercare de vânzare la un preț de 465 milioane de euro, după ce în urmă cu câteva săptămâni licitația internațională care a plecat de la 690 milioane de euro nu a avut niciun cumpărător. Liberty Galați se află de un an de zile în concordat preventiv, o procedură asemănătoare cu insolvența, și noii administratori caută soluții pentru a salva afacerea. Compania are 1.000 de creditori neplătiți, dintre care cei mai mari sunt statul, prin ANAF, care are de recuperat 150 milioane de euro și Eximbank, o societate bancară cu capital de stat, care are de încasat 300 milioane de euro. Prima dată Sidexul, actualul Liberty, a fost privatizat în anul 2001. A fost o vânzare cu scandal către Mittal, pentru că prețul de 77 milioane de dolari, din care statul a încasat 25 de milioane, a fost considerat ridicol de mic. Sidex Galați era un simbol al economiei socialiste care nu a reușit să să se adapteze la noile rigori. Întins pe o suprafață de 1.600 de hectare, un combinat de mărimea unui mic oraș, cu o importantă miză socială în zonă, Sidex era „căpușat la greu” în anii 90. S-a spus că suma încasată pentru privatizarea Sidex a fost atât de mică încât ar fi echivalat cu vânzarea pe un dolar. Criticii privatizării uitau că aprovizionarea cu materie primă și vânzarea produselor fabricate depindeau de companii care reușeau să facă business în timp ce combinatul pierdea bani. De exemplu, mi-a rămas în minte că, înainte de privatizare, Sidex avea pierderi de un milion de dolari pe zi, adică 365 milioane de dolari pe an. La care se adăugau datoriile istorice. Situația Sidex din anul 2001 și cea a Liberty peste mai bine de două decenii are destule asemănări, dar și destul deosebiri. Sidex 2001 și Liberty 2026 au în comun dificultățile economice: datorii neachitate, furnizori neplătiți, pierderi financiare. Trebuie remarcat că datoriile către stat rămân un punct comun, iar actuala companie nu și-a achitat împrumutul bancar pe care l-a contractat, în timp ce Sidexul avea datorii mari către o firmă considerată căpușă. De asemenea, marea problemă rămâne cea a piețelor de desfacere. Sidex și Liberty suferă din același motiv și anume din lipsă de competitivitate pe piețele de vânzare. Iar prețul energiei electrice, un cost esențial pentru industria siderurgică, a fost și este un punct sensibil pentru combinat. Nici România, nici Uniunea Europeană nu au reușit să găsească o soluție pentru ca sectoarele industriale mari consumatoare de energie electrică să poată intra în competiție pe piață cu producătorii din China, de exemplu. Desigur, sunt și diferențe între Sidexul din anul 1999 și Liberty din 2026. În primul rând, numărul angajaților este mult mai mic, în 26 de ani a avut loc o restructurare naturală a personalului. În al doilea rând, investitorii au adaptat capacitatea de producție a combinatului sau mai exact a fost redusă atât producția, cât și activele fizice. În fine, în al treilea rând, clienții de astăzi au nevoie de produse siderurgice de o calitate mai înaltă decât în urmă cu două decenii. Acum, combinatului Liberty i-a venit, din nou, sorocul. Adică, este scos la vânzare într-un moment poate mai dificil decât în urmă cu două decenii. La prima strigare a licitației nu a venit niciun investitor. Vom vedea ce va fi în pasul doi, dar semnalele nu sunt deloc încurajatoare și s-ar putea să revină discuția referitoare la cumpărarea combinatului pentru „un euro”. Bineînțeles, ar fi o variantă simbolică, pentru că nu știm dacă un potențial nou investitor va fi obligat să plătească datoriile vechi, care în cazul Liberty ajung la cel puțin 450 milioane de euro. În concluzie, combinatul din Galați se învârte de ani de zile într-un cerc vicios din care nici privatizarea, nici vânzarea nu l-au putut scoate.

 Între timp, tensiunile militare rămân ridicate în regiune iar avertizarile privind o criza economica mondiala se inmultesc. În paralel, Israelul a analizat, în cadrul cabinetului de securitate convocat de Benjamin Netanyahu, o posibilă încetare a focului în Liban, însă premierul a anunțat ulterior că, pentru moment, țara sa va continua „să lovească Hezbollah”. Nicușor Dan ar urma sa participe la videoconferința organizată de presedintele francez si premierul britanic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.   Guvernul vrea să modifice regulile privind accesul producătorilor de energie la rețeaua Transelectrica, astfel încât să împiedice specula cu avizele tehnice de racordare Este vorba de proiecte fictive pentru care se obțin avizele și care apoi sunt vândute unor investitori care au nevoie rapid de respectivele documente.  Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a propus deja cresterea garanțiilor financiare pentru racordarea la rețeaua electrică de la 5% la 20% din tariful de racordare, dar guvernul vrea masuri si mai aspre. Discutam in aceasta seara.   Moment istoric în Republica Moldova. Rusia reacționează furibund Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în vizor de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. 

Instalația, în premieră în România după prezența la Bright Festival Florența 2023 și Bright Festival Bruxelles 2025, propune o experiență imersivă inspirată de universul fascinant al găurilor negre și de felul în care acestea influențează lumina și spațiul. Pentru a dezvolta acest subiect și a descoperii mai multe despre ce face H3, invitatul zilei în emisiunea RFI360 este artistul Razvan Pascu. Există un spațiu, un veritabil laborator de arhitectură și tehnologie, capabil să cuprindă experiențe new media, design industrial și robotică, totul pentru o perspectivă largă, dezvoltată de la nivel de percepție până la spațiu. Vorbesc aici despre H3, un studio multidisciplinar, orientat spre explorarea modului în care forma poate influența și transforma substanța, atât în sens material cât și conceptual. Recent H3 a propus o instalație imersiva despre misterul gaurilor negre, o prima colaborare cu Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. Construită din două ecrane holografice și animată de proiecții sincronizate, lucrarea creează senzația de adâncime și iluzia unui obiect plutitor, privitorii având experiența unui efect care ar putea fi numit imagine 2.5D. Instalația atrage vizitatorii într-un spațiu vizual în continuă schimbare, într-un loc în care ceea ce vezi nu rămâne niciodată la fel și unde percepția este mereu provocată. La baza instalației stau fenomene reale din fizică, precum forța gravitațională extremă a găurilor negre sau efectul de „spaghettification” – procesul prin care materia este întinsă și distorsionată.  Vizualurile pornesc de la felul în care oamenii de știință și artiștii au încercat să ilustreze găurile negre de-a lungul timpului și merg mai departe, într-o zonă deschisă interpretării. Chiar dacă prima imagine reală a unei găuri negre a fost obținută abia în 2019, multe dintre reprezentările cunoscute sunt bazate pe calcule și teorii. „Event Horizon” duce această idee mai departe și invită publicul să exploreze ceea ce încă nu știm. În același timp, instalația deschide și o zonă de reflecție. Ea vorbește despre limitele cunoașterii noastre și despre cât de multe lucruri rămân încă necunoscute în univers. Distorsiunile vizuale devin o metaforă pentru aceste întrebări fără răspuns, invitând publicul să privească dincolo de ceea ce este evident. Prin integrarea unei astfel de lucrări în contextul redeschiderii, muzeul își reconfirmă rolul de spațiu viu, deschis către idei noi și dialog între generații. „Event Horizon” nu este doar o instalație de artă, ci și o experiență care aduce împreună știința și imaginația, într-un mod accesibil și memorabil.

Jurnal de știri

Magdalena Mărculescu, director editorial Editura TREI, vorbim despre FilosoFii FEST, care se desfășoară la București între 20 și 23 aprilie.

Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului revin astăzi la masa de discuții pentru reglementarea transnistreană. Rusia se arată deranjată că a fost exclusă din negocieri. Întâlnirea are loc într-un moment în care agenda este dominată de un proiect sensibil al Guvernului: impozitarea treptată a companiilor din regiunea transnistreană și crearea unui Fond de convergență. În paralel, autoritățile moldovene sugerează o recalibrare a formatului de negocieri și insistă pe o implicare plenară a UE, una din idei fiind chiar o misiune de administrare temporară externă a regiunii. În acest context, Liliana Barbăroșie a discutat despre dinamica dosarului transnistrean cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe la German Marshall Fund of the United States. Temele ediției: - Republica Moldova va ieși anul viitor din CSI, structură dominată de Rusia, iar Moscova se întreabă dacă și cum va supraviețui economia de peste Prut fără piața rusească? Cifrele arată însă că Rusia aproape că nu mai contează în exporturile Republicii Moldova. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cum este drumul de la o afacere locală la un brand de țară de succes și cu exporturi în UE? Vorbim despre brutăria din satul Bardar și produsele de aici, în special plăcintele, care ajung în România, Franța, Germania, Austria și Irlanda. Cum rezistă afacerea și cât de afectată este de criza regională a carburanților? Antreprenorul Victor Nistorică, administratorul și coproprietarul brutăriei din Ialoveni, spune în interviul Moldova Zoom, realizat de Valeria Vițu, că turbulențele deja au început să se resimtă. - Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”. - Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat la Chișinău la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Acuzații similare sunt formulate la adresa lui și în România. - Interes crescut pentru studierea limbii române în Transnistria: peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”, menit să consolideze cooperarea bilaterală, precum şi „Serviciul diplomaţie cibernetică”, adaptat noilor provocări din domeniul digital. Totodată, Direcţia diplomaţie economică va fi reorganizată în conformitate cu bunele practici ale ministerelor de externe din statele membre ale UE. Măsura vine pentru a face față creșterii accelerate a activității diplomatice și obiectivelor de integrare europeană, notează Ziarul de Gardă. Ambasada României în Republica Moldova a salutat decizia Guvernului de la Chișinău, menționând că este „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”. „Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au declarat reprezentanții ambasadei. Totodată, aceștia notează că România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar „consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană”. *** Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat în lipsă la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Dosarul pe numele lui Balan a fost deschis acum două zile, iar ieri a avut loc prima ședință de judecată, ședință care s-a soldat cu pronunțarea sentinței. Inculpatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Alexandru Balan a participat la ședința de judecată online, aflându-se în arest la domiciliu în România, unde este cercetat, în calitate de cetățean român, pentru trădare de patrie, fiind suspectat că ar fi transmis informații clasificate unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia, transmite IPN. Alexandru Balan a fost deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Balan a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. *** O nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspolului are loc astăzi, context în care Rusia cere reluarea cât mai curând posibil a negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Este un format pe care Chișinăul îl evită după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina, care de peste trei decenii nu a adus progrese în reglementarea transnistreană și a dus de fapt la închițarea și perpetuarea conflictului. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul cu statut egal de părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au  doar un statut de observatori. Acum, Moscova spune că formatul 5+2 este „singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului transnistrean”. Citez declarația dată presei ruse de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin: „Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”. Chișinăul a declarat de mai multe ori că de fapt formatul 5+2, dominat de Moscova, este cel care nu a generat progrese timp de trei decenii și a consolidat de fapt regimul separatist de la Chișinău. În plus, vechea formulă nu mai poate fi considerată valabilă din moment ce unul dintre participanți, Rusia, a atacat un alt participant – Ucraina. Despre soluțiile pe care le propune acum Chișinăul vorbim în continuare în program. *** În Transnistria peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău, anunță portalul Zona de Securitate. Ministerul Educației a anunțat că interesul pentru studierea limbii române în regiunea transnistreană este în creștere, iar aproape 20 la sută din cereri la nivel național au venit de acolo. Cursurile se vor ține în școlile cu predare în limba română din Transnistria.

Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public.  Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră. Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală. E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare. Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.

Matei Lucescu, nepotul regretatului Mircea Lucescu, a vizitat Muzeul Fotbalului unde a avut ocazia să descopere colecția impresionantă de tricouri ale fostului selecționer. Mâine intrarea este gratuită la acest muzeu. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Matei Lucescu.

Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) - Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) - Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) - “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere. Criza din piaţa mondială a petrolului a adăugat, în martie, 0,6% la inflaţie, ajunsă la 9,9%, anual, faţă de 9,3%, în februarie. România rămâne, aşadar, pe primul loc în topul european al inflaţiei, în ciuda reducerii consumului casnic şi a consumului guvernamental. Inflaţia în România este de trei ori mai mare decât în Germania, de şase ori mai mare ca în Italia, de cinci ori mai mare ca în Belgia, de cinci ori mai mare ca în Franţa, notează ZF. Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) Ziarul reamintește că este vorba despre Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu - procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Codrin-Horaţiu Miron - procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Săptămâna trecută, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a semnat decretele pentru numirea şefilor marilor parchete, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiţiei, Radu Marinescu. „După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi, implicit, de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii pentru a răspunde aşteptărilor românilor. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, afirma Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni. Președintele oberva și că „sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Şi una din preocupări va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, a afirmat şeful statului. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată. Fețele lui Kelemen Hunor. Își asumă eșecul alături de Orbán? (DW) Liderii UDMR continuă să creadă că susținerea lor față de Viktor Orbán și Fidesz, partidul acestuia, a fost întemeiată. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a declarat că formațiunea sa nu are motive „să-și pună cenușă-n cap” fiindcă a susținut Fidesz la alegerile generale de duminică. Relația de vasalitate a UDMR față de Viktor Orbán și Fidesz era atât de serioasă încât în cele două turnee făcute anul trecut de Péter Magyar în Transilvania niciunul dintre membrii marcanți ai Uniunii nu a vrut să se vadă cu el. Politețea ardelenească a fost înlocuită de orbirea lor politică. Cât de credibil mai poate fi Kelemen Hunor în fața maghiarilor din Transilvania? Care dintre fețele lui mai poate fi luată în serios: cea pro-europeană clamată la București sau cea pro-Orbán, iliberalul pro-rus pe care l-a susținut la Budapesta și în fața maghiarilor ardeleni? Cât de sincer a fost liderul UDMR cu fiecare dintre părți? Dar cu el însuși?, se întreabă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW. UDMR a avut meritul să susțină propaganda lui Viktor Orbán în așa fel încât maghiarii ardeleni să creadă că doar Ungaria îi ajută cu adevărat, deși în paralel administrațiile din secuime și nu numai, primeau finanțări importante de la guvernul român. După ce Viktor Orbán a pierdut puterea la Budapesta, UDMR încearcă o repliere, o nouă înțelegere cu învingătorul, cu Péter Magyar și partidul său,Tisza, eventual înainte să apară în presa ungară numele celor din Uniune care au beneficiat personal de afacerile susținute de guvernele ungare din ultimii 16 ani. Între timp, Kelemen Hunor ar trebui să-și asume înfrângerea alături de Viktor Orbán, mai ales că este în fruntea UDMR de 15 ani, o perioadă prea lungă pentru un politician, oricât de talentat ar fi și oricâte fețe poate avea. Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) Mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord blochează de luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților Codul urbanismului, un proiect care va reuni legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație.  Potrivit HotNews, punctele de divergență sunt:  construcțiile pe plajă,  construcțiile pe spații verzi,  o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei,  chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism. Codul urbanismului trebuie aprobat până la vară, pentru ca România să nu piardă peste 1 miliard de euro, fonduri din PNRR.  Termenul final al PNRR este 31 august 2026, dar în iulie și august este vacanță parlamentară, astfel că el poate fi adoptat cel târziu în iunie.   “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) “Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d'une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu. Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Blocarea de către forțele americane a Strâmtorii Ormuz. Atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. Și poziția tot mai precară a vicepreședintelui JD Vance, un adevărat avocat al cauzelor pierdute. Iată principalele teme de interes ale presei internaționale. Potrivit Le Monde, ”criza din Strâmtoarea Hormuz ne reamintește că mările nu mai sunt spații de libertate, ci teritorii al căror control este cumpărat și vândut. Controlul regimului iranian asupra acestei mici porțiuni de mare dovedește, dimpotrivă, utilitatea dreptului internațional atunci când este respectat de toți, contrar a ceea ce crede Donald Trump”. BBC consideră că ”Trump speră să pună presiune pe Iran vizând doi factori economici - taxele uriașe pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și veniturile sale din petrol. Însă Iranul a continuat să își exporte propriul petrol - și, procedând astfel, a profitat de prețurile ridicate. Blocada ar putea avea, de asemenea, consecințe majore pentru clienții petrolieri ai Iranului. Se estimează că numai China cumpără aproximativ 90% din petrolul pe care îl exportă Iranul. Marți, ministerul său de externe a numit blocada americană „periculoasă” și „iresponsabilă”. Analiștii spun că blocada ar putea fi concepută pentru a forța Beijingul să devină mai activ în negocierile de pace”. În Italia, ziarul Avvenire se declară indignat de atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea: „Atacul vulgar al președintelui american nu este doar un act politic nestăvilit: mai presus de toate, dezvăluie un deficit cognitiv. O incapacitate de a înțelege cuvintele Papei atunci când ne amintește că «viitorul aparține bărbaților și femeilor care vor pace» sau repetă că «violența nu va avea niciodată ultimul cuvânt».” De partea sa, The Times crede că Papa ar trebui să înceteze să mai critice războiul din Iran. „A prezenta acesta ca pe un război de agresiune nejustificată nu este altceva decât o inversiune morală. Papa a ales să ignore complet vărsarea deliberată și în masă de sânge nevinovat de către regimul iranian. Este unul dintre cele mai malefice regimuri din lume și o amenințare directă și acută la adresa celor nevinovați.” Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume Presa internațională observă și poziția ingrată a vicepreședintelui american, JD Vance. Financial Times îl vede pe  J. D. Vance ca fiind ”demn de milă”. ”După ce l-a sfătuit pe Trump să nu declanșeze un război împotriva Iranului, a fost trimis la Islamabad pentru a încerca să repare pagubele. În drum spre această cauză pierdută, s-a oprit în Ungaria pentru a-și oferi sprijinul unei alte cauze pierdute: campania de realegere a lui Viktor Orban” Potrivit ziarului britanic, Vance se întoarce acasă cu o popularitate în scădere drastică și o imagine pătată, ceea ce înseamnă că „nu mai este succesorul evident al lui Trump”. Potrivit Vox, cele două eșecuri pe care Vance tocmai le-a suferit ”reflectă un eșec mai profund al viziunii sale asupra lumii”. O viziune pe care spera „să o promoveze ca vicepreședinte, dar care pare să se destrame exact în momentul în care încearcă să preia conducerea mișcării MAGA”.

Datele privind inflația în luna martie a.c. erau mult-așteptate. Motivul? În martie a.c., s-au întâmplat evenimente pe care consumatorii români nu le-au mai văzut din anii 90 și anume o creștere a prețurilor carburanților chiar de mai multe ori pe zi. Prețul benzinei și cel al motorinei au urcat la peste 10 lei litrul și întrebarea era: cât de repede și de mult se vor transfera creșterile de prețuri ale combustibililor către celelalte produse alimentare, nealimentare sau spre sectorul de servicii? Dacă analizăm datele statistice putem spune că s-a întâmplat doar ceea ce știam și anume o creștere a prețurilor combustibililor cu 6,47%. Ceea ce desigur este foarte mult pentru o singură lună, dar așteptat dacă ne uităm la ce a fost în martie a.c. la stațiile de alimentare cu benzină și motorină. Datele ne arată că deocamdată, în martie a.c., creșterile de prețuri ale combustibililor nu s-au mutat în mod vizibil și către alte produse. Avem câteva creșteri ale prețurilor legumelor și conservelor din legume (plus 2,53% într-o lună) și ale tarifelor serviciilor de transport rutier care au crescut cu aproximativ 2%. Desigur, statistica are darul să lucreze cu medii și cu ponderi care fac diferența între coșul de consum personal și indicii statistici. Dar, acestea sunt instrumentele pe care le avem la îndemână. În martie a.c., zona euro a cunoscut un puseu inflaționist. Estimările Eurostat arată că rata anuală a inflației a crescut la 2,5%, de la 1,9%, în februarie a.c. În ceea ce privește evoluția prețurilor în zona euro, lucrurile sunt mai clare decât în România. Influența asupra inflației a venit exclusiv din sectorul de energie care a înregistrat o creștere cu 4,9%, în comparație cu minus 3,1%, în luna februarie. Ceea ce ne arată că, în zona euro, momentul crizei energetice din Orientul Mijlociu a venit tocmai atunci când prețurile energiei erau în scădere. În rest, celelalte categorii de prețuri și-au continuat ritmul reducerilor, ceea ce înseamnă că luna trecută efectul asupra prețurilor a venit exclusiv de la produsele energetice. Banca Centrală Europeană (BCE) va avea la sfârșitul acestei luni ședința de politică monetară și nu este imposibil să existe o schimbare de tendință, adică o creștere a dobânzii-cheie. Dacă nu acum, în aprilie a.c., în funcție de evoluții, s-ar putea decide în următoarele luni. Așadar, jocurile inflației nu sunt încheiate nici în zona euro, nici în România. De altfel, Banca Națională a României (BNR) a și prezentat estimarea că în următoarele luni, martie-iunie, rata inflației va crește. Până unde? Este greu de spus, dar analiștii sunt siguri că vom vedea o rată a inflației de peste 10%. Este clar că România suferă de câțiva ani de o inflație acută. O demonstrează cifrele la un an de zile. Inflația anuală arată câteva creșteri ieșite din comun. Este vorba despre o creștere a tarifului energiei electrice cu 57%, care are drept cauză o plafonare defectuoasă a tarifului și un proces de re-liberalizare nepregătit. Prețul combustibililor a crescut cu 13%, cafeaua, plus 23%, iar ouăle cu 15%. Dincolo de aceste vârfuri de creștere, pe care consumatorii le resimt diferit, ceea ce creează inflație este „inflația” de produse ale căror prețuri au crescut anual între 5% și 10%. Sunt creșteri dificil de suportat de către consumatori care le macină nivelul de trai și sunt mărfuri pe care le achiziționează o plajă largă de cumpărători. Una peste alta, rata anuală a inflației a ajuns în martie a.c. la 9,87%. Este, însă, doar liniștea dinaintea furtunii?

Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat cu o participare record și o schimbare majoră pe scena politică. Dupa 16 ani la putere, Viktor Orban a fost infrant. Maghiarii cu dubla cetatenie de la noi nu l-au votat insa pe Peter Magyar. Partidul TISZA  a acuzat actuala conducere a Ungariei ca i-a tradat pe maghiarii din Transilvania. Magyar promite transparență în finanțarea din Ardeal și susține o politică de bună vecinătate, concentrată pe cooperare.    Hezbollah refuză dialogul cu Israelul Miscarea Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Diplomati din cele doua tari negociaza la Washington. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor si a continuat atacurile in sudul Libanului.  Cine e fundația care a plătit panourile anticezariană din Capitală? Panouri uriase aparute in Bucuresti in ultimele zile le sfatuiesc pe viitoarele mame sa refuze operatiile de cezariana. Prin operatie, lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică, este unul din mesaje. O abordare cel putin scandaloasa si fara suport stiintific, care a determinat- o pe o deputata USR sa anunțe depunerea unui proiect de lege care să prevadă ca orice panou public trebuie să aibă avizul Colegiului Medicilor. Intrer timp, jurnalistii de la Snoop.ro au descoperit ca fundatia care a platit panourile promoveaza diverse teorii ale conspiratiei. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.

Jurnal de știri

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale. Pentru început, câteva subiecte de actualitate. - Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău. - Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Jurnal de știri

Ursul panda gigant nu mai este în pericol de dispariție — asta pentru că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii i-a schimbat statutul din specie „în pericol” în specie „vulnerabilă” în septembrie 2025, după ce populația sălbatică a crescut la aproximativ 1.900 de exemplare, față de estimările din anii '80. Decizia recunoaște munca de decenii a guvernului chinez, a comunităților locale și a organizațiilor de mediu, care au extins rețeaua de rezervații naturale, au investit în programe de reproducere și au creat, în 2020, un parc național de aproape 27.000 de kilometri pătrați — de trei ori mai mare decât Yellowstone.Vestea bună vine însă cu o avertizare clară. Proiecțiile Uniunii arată că, până în 2100, schimbările climatice ar putea reduce drastic habitatul urșilor panda, afectând în primul rând pădurile de bambus de care depind pentru supraviețuire.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente.  Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară.  Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională.  Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.

Universitatea Cluj a luat un avans de 3 puncte în fruntea clasamentului Superligii după victoria la scor din derbiul cu Universitatea Craiova. Rapid a remizat în Giulești cu FC Argeș și și-a compromis  șansele la titlu. Tudor Furdui face analiza etapei a 4-a din play-off și playout

Poate cea mai importantă lecție după alegerile din Ungaria este că regimurile autoritare nu aduc o viață mai bună pentru cei mulți. Campania cu care Peter Magyar a obținut o victorie zdrobitoare a vizat realitățile cu care ungurul de rând se luptă în viața de zi cu zi: climatul economic tot mai dificil, degradarea serviciilor publice, nivelul ridicat al corupției. Regimurile autoritare pretind că vor aduce stabilitate și prosperitate pentru toți, în schimbul renunțării la unele atribute ale libertății – cum ar fi presa independentă, justiția aflată în afara influențelor politice, protejarea minorităților de orice fel. Funcționează? Aduc aceste sacrificii beneficiile promise? Regimul de 16 ani al lui Viktor Orban ne demonstrează contrariul. Când Orban venea la putere în 2010, Ungaria depășea România la toate capitolele. Azi, România se află în fața Ungariei în multe privințe, cum ar fi dimensiunea economiei sau produsul intern brut raportat la puterea de cumpărare. Nu pentru că România a făcut lucruri extraordinare, în toți acești ani. Nu pentru că România ar fi avut conducători geniali – nu i-a avut. Dar numai pentru că România, cu toate problemele ei, a rămas o țară cu guvernări oarecum liberale. Că a profitat de avantajele pieței unice a Uniunii Europene. Și a reușit, cu greu, să folosească fondurile europene, blocate în cazul Ungariei. Toate aceste mici detalii au făcut diferența, în avantajul României. À propos: cunoaște cineva în această parte de Europă, un regim autoritar care să asigure bunăstare pentru toți? Unde să-l găsim? În Serbia? În Rusia? În Belarus? Revenind la Peter Magyar, campania lui a lăsat multe ambiguități, în chestiuni europene importante. Și aceasta, pentru a nu le furniza muniție adversarilor politici. Dar acum e timpul faptelor. Citeste si(Corespondență Ungaria) Donald Trump și Marine Le Pen vor trebui să explice ce s-a întâmplat în Ungaria La prima reuniune a Consiliului European de după instalarea în funcție, Peter Magyar trebuie să ridice veto-ul asupra împrumutului european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. De asemenea, trebuie să permită deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Peter Magyar trebuie să clarifice cât mai repede acuzațiile conform cărora Budapesta ar fi oferit Moscovei informații sensibile: cât de departe s-a mers, cât de mult au fost afectate interesele Uniunii Europene. Apoi, pentru a putea accesa fondurile europene de 18 miliarde de euro, blocate în acest moment, guvernul lui Peter Magyar va trebui să schimbe legislația în domeniul justiției sau în ce privește drepturile persoanelor LGBTQ. Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar De asemenea, trebuie să ofere clarificări asupra acuzațiilor de corupție în folosirea fondurilor europene. Cât despre politica generală a guvernului Magyar, probabil că ar trebui să așteptăm ziua de 21 iulie, când va începe tradiționala conferință de la Tușnad. Adică locul în care predecesorul său, Viktor Orban, lansa teoria regimului iliberal. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează victoria netă a lui Péter Magyar în alegerile din Ungaria. Jurnaliștii vorbesc despre consecințe la nivel regional, european și global. Le Monde notează că „odată cu victoria lui Péter Magyar, Budapesta își va pierde statutul de far al internaționalei reacționare, pe care Viktor Orbán îl construise cu răbdare prin intermediul unor grupuri de experți și al unor personalități din extrema dreaptă globală.” The Conversation consideră, la rândul său, că ”victoria lui Magyar este o mustrare severă la adresa forțelor întunecate, transnaționale ale nativismului, diviziunii și politicii resentimentelor, care au devenit parte a discursului politic mainstream”. Pentru ziarul francez Les Echos, „înfrângerea lui Viktor Orbán este o veste proastă pentru Rusia, care conta pe Budapesta pentru a bloca sau încetini sancțiunile împotriva Kremlinului” Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar Potrivit ziarului german Die Zeit, aceste alegeri marchează un punct de cotitură. „O nouă eră se deschide pentru maghiari, care oferă Europei un dar neprețuit. Acum este momentul să profităm din plin de ea. Cu toate acestea, o schimbare sistemică autentică va rămâne dificilă în țară”, crede ziarul german. Politico observă cum Ursula Von der Leyen folosește înfrângerea lui Orbán pentru a impune sfârșitul dreptului de veto în politica externă a UE: Președinta Comisiei Europene a declarat că guvernele ar trebui să poată impune politicile UE - pe teme care ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și fonduri pentru Ucraina - cu majoritate, mai degrabă decât să permită națiunilor individuale să exercite dreptul de veto. La Stampa avertizează că acum, ”cel mai mare risc pentru UE ar fi să creadă că pericolul a trecut și că valul reacționar s-a potolit.  Fără calul troian al Moscovei Bruxelles-ul, va putea, fără îndoială, să adopte mai ușor cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și să se deblocheze împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina. Dar liderii europeni nu se mai pot ascunde acum în spatele vetoului maghiar pentru a-și scuza lipsa de acțiune.” (Sursa. Eurotopics) Citeste siPeter Magyar, discurs după victorie: Relația Budapestei cu Moscova se va schimba în viitorul apropiat Rezultatul alegerilor din Ungaria va fi o lovitură pentru camarazii lui Orbán din țările vecine, notează revista pragheză Respekt: „Toți cei care se opun tendințelor autoritare din Europa de Vest și Centrală au acum vânt proaspăt în pânze. Magyar nu este un salvator, iar poziția sa va diferi, fără îndoială, de cea a Europei de Vest în multe privințe. Dar a reușit performanța aparent imposibilă de a-l răsturna pe autoritarul Viktor Orbán. Există multă îngrijorare și încruntare în guvernul ceh. Iar în Slovacia vecină, panica va fi izbucnit în cercurile guvernamentale.” (Sursa: Eurotopics)

Au trecut 16 ani de când partidul lui Viktor Orban a făcut politicile economiei maghiare. Începutul a fost sub semnul măsurilor de tip liberal, dar foarte repede au apărut măsurile specifice naționalismului economic. În acest moment, economia Ungariei este sub semnul deficitelor mari și a unor sectoare care produc o valoarea adăugată redusă. Ce moștenire economică preia Péter Magyar? Care este situația economiei ungare în contextul schimbărilor politice? Guvernarea Viktor Orban, începută în anul 2010, a debutat cu stabilizarea finanțelor publice, reducerea șomajului și o accelarea a creșterii economice folosind un flux de fonduri europene sub impulsul unui program de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timp, însă, autoritățile de la Budapesta s-au îndepărtat de viziunea liberală asupra economiei orientându-se către un model suveranist, cu un rol tot mai puternic al statului, arată o analiză publicată recent de Centrul pentru studii estice din Polonia. Economia maghiară produce valoare adăugată redusă, fără sectoare inovatoare, dependentă de capitalul străin și de exporturi. Șocurile apărute după anul 2020, criza sanitară și apoi criza energetică, la care s-au adăugat controversele tot mai acute cu Uniunea Europeană care au culminat cu suspendarea unei părți importante din fondurile europene, nu au fost cauzele esențiale ale lipsei de performanță a economiei maghiare, ci, mai degrabă, au scos în evidență slăbiciunile ei. La începutul guvernării, FIDESZ a realizat o reformă fiscală, respectiv a introdus o cotă unică de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice (care în anul 2016 a fost redusă la 15%) și două cote de impozitare pentru profitul companiilor, care în anul 2017 au fost înlocuite cu o cotă unică de 9%. Cu aceste niveluri de impozitare, Ungaria avea un regim fiscal atractiv la nivel european. Doar că guvernul a decis în anul 2012, într-un moment în care economia se afla în recesiune, să ridice cota standard de TVA la 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în acest moment și a introdus o serie de impozite extraordinare în sectoare dominate de capital străin, precum domeniul bancar, energie, telecomunicații sau retail. La aceste măsuri fiscale „neortodoxe” s-a adăugat și decizia preluării de către stat a unor active ale fondurilor de pensii private. Sistemul de impozitare a fost perceput ca arbitrar, îndreptat împotriva companiilor multinaționale și cu o accentuată implicare a statului. Rezultatul a fost că ponderea investițiilor străine directe în total investiții a scăzut de la 76%, în anul 2009, la 60%, în 2022. Capitalul local s-a dezvoltat în sectoare precum mass-media, energie sau financiar. De asemenea, Ungaria și-a consolidat prezența producătorilor auto: Audi, Mercedes sau BMW și-au stabilit centre de producție în Ungaria, de multe ori la concurență cu regiuni din România. Exporturile de mașini și componente auto reprezintă acum un sfert din exporturile realizate de economia maghiară, arată studiul institutului polonez. În același timp, s-a creat o elită de afaceri locală, apropiată de guvern, care a acumulat putere și bani printr-un mecanism de utilizare a fondurilor bugetare. Astfel, active de stat au fost transferate către structuri de proprietate opace, dar legate de cercul restrâns al partidului de guvernământ. O analiză OCDE arată că în anul 2024 indicele perceput al corupției în sectorul public, pe o scară de la 1 la 100, era la nivelul 40, mai scăzut, totuși, decât media statelor OCDE. În ultimii ani, finanțele publice s-au deteriorat (deficit bugetar de 7% din PIB, în 2021 și o scădere la 5% din PIB, în anul 2024), datoria publică a urcat până la 80% din PIB și a coborât la 73% din PIB în 2024, inflația a ajuns la niveluri record în Uniunea Europeană, iar în anii 2023-2024 economia a cunoscut două episoade de recesiune tehnică. De asemenea, în anul 2024, PIB-ul pe cap de locuitor era de 77% din media europeană, o performanță cu care Ungaria depășea doar patru state membre. În concluzie, noul guvern va avea ca priorități imediate demontarea actualului sistem politic și economic și restabilirea accesului la fonduri europene.

  Val de critici la adresa președintelui Nicușor Dan, după numirile la șefia parchetelor. Atât USR, cât și societatea civilă care l-a susținut îl acuză că ar fi predat Justiția către PSD sau că a numit procurori controversați din punct de vedere profesional.   Cât de importante sunt alegerile parlamentare  din Bulgaria Cu toate privirile ațintite spre alegerile din Ungaria în acest weekend, mulți scapă din vedere că peste o săptămână și în Bulgaria vor avea loc alegeri parlamentare care ar putea fi la fel de importante pentru unitatea europeană și stabilitatea regională. Unii analiști bulgari avertizează că nu este exclus ca aceste alegeri să aducă o majoritate pro-Kremlin în legislativ.  Negocieri americano-iraniene vineri, în Pakistan Iar Teheranul exclude orice restricţionare a programului de îmbogăţire a uraniului, una dintre cererile fundamentale ale Statelor Unite şi  Israelului, pentru incheierea conflictului. Maine sunt discutii americano-iraniene la Islamabad, in capitala Pakistanului.

Continuând să dezvolte un model de colaborare transnațională bazat pe parteneriate între universități, arhive naționale de film, cinematografe independente și organizații culturale din Europa și Africa, Film O'Clock Festival  propune un cadru comun de proiecție și dialog, desfășurat simultan în 12 țări. Vorbim despre acest eveniment cu invitata emisiunii RFI360, Mirona Radu, cineastă, cercetătoare și directoarea festivalului Film O'Clock. De la universități și școli de film precum Wits School of Arts (Africa de Sud), Vilnius Academy of Arts (Lituania) sau Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (UNATC, România), până la arhive naționale și institute de film din Lituania, Ucraina, Egipt sau Polonia, această structură susține circulația filmului de patrimoniu, a cinemaului contemporan și a practicilor curatoriale actuale. În același timp, rețeaua de cinematografe și spații culturale partenere din toate țările participante permite prezentarea simultană a programului în contexte locale distincte, păstrând totodată o experiență comună de vizionare. Festivalul reunește anul acesta 12 țări- Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Egipt și Africa de Sud-  printr-un program sincronizat de proiecții, conferințe și sesiuni de networking. Proiecțiile din România vor avea loc la București la Cinemateca Eforie. Programul din acest an se construiește ca un traseu de fragmente de cinema care nu se aliniază doar istoric sau geografic, ci mai ales prin felul în care fiecare film deschide o formă de tensiune între realitate și reprezentare. Sunt filme care vin din contexte foarte diferite- arhive recuperate, din contexte de cenzură, din practici experimentale radicale, dar care par să vorbească, fiecare în felul său, despre memorie, despre istorie trăită și despre felul în care imaginea încearcă să o capteze, uneori direct, alteori distorsionat sau poetic. "Există aici cinema care documentează lumea și cinema care o reconfigurează, cinema care a fost interzis sau recuperat târziu, dar și cinema care împinge forma până la limitele ei. Împreună, aceste filme nu propun o lectură liniară, ci mai degrabă o stare de atenție, un mod de a privi în care sensul nu este apriori, ci se construiește în timp, între imagini, între epoci, între privitor și ceea ce este privit."  - Mirona RADU, cineastă, cercetătoare și director festival.