Presa internaţională

Jurnal de știri

Începând de azi și până duminică, va avea loc pe Dunăre în dreptul Canalului Siderurgic Călărași un maraton de înot de anduranță de 72 de ore care se numește „ 72 Dus-Întors”. Principalul participant este Mihai Badea, coordonatorul secției de natație de la CSM București. Acesta îl va avea alături pe celebrul Martin Strel, deținător a 5 recorduri mondiale Guiness și pe alți 72 de înotători români. Totul pentru o cauză umanitară. Un material de Tudor Furdui: După ce a înotat 116 kilometri în Dunăre și a trecut Lake Powell, din Statele Unite ale Americii, Mihai Badea, coordonatorul secției de natație de la CSM București, vrea să își depășească toate limitele! Va înota în Canalul Siderurgic din Călărași timp de, atenție 3 zile și 3 nopți, din 17 până în 20 iulie,  pentru o cauză umanitară, așa cum au fost toate acțiunile pe care le-a desfășurat în ultimii 5 ani. Cursa lui Badea este pentru a susține Fundația Copii în Dificultate și strângerea de fonduri pentru tinerii care merită o șansă la bucurie, liniște și sprijin! Mihai va da speranță prin înot copiilor cu dizabilități, copii care nu șansa de a trăi o viață incluzivă cu facilități adecvate. În marea lor majoritate aceștia se trag din familii deosebit de împovărate și locuiesc în casele în care au crescut și necunoscând bucuriile simple ale unei excursii de vacanță. Cu pași mici, dar determinați, fundația a început să construiască un loc de vis la munte unde copiii bolnavi critic pot experimenta relaxarea și fericirea vacanței. Mihai Badea spune despre ce e vorba “Se numește Căsuța dintre Brazi, dar de fapt el este un centru de recuperare și tratament pentru copiii cu dizabilități. Nu numai pentru copiii fundației, copiii în dificultate, fundație pentru care eu sunt și un fel de ambasador sportiv al fundației, ci pentru toți copiii cu dizabilități” - Mihai Badea, coordonator secție natație CSM București Badea s-a născut în 1972 și înoată 72 de ore Mihai Badea și-a ales numărul orelor pe care le va înota după anul în care el s-a născut, 1972. În 72 de ore în apă te descompui și te reconstruiești de sute de ori în același corp. Badea a spus că în timp ce înoată atâtea și atâtea ore gândurile îi curg în ritmul mișcărilor, iar fricile și dorințele se așază ca piesele unui puzzle. Tot ce era confuz începe să capete sens. E ca și cum apa devine o oglindă pentru suflet. Nu există telefon care să sune, nici notificări, nici voci care să-ți întrerupă fluxul. Ești într-un spațiu intim, golit de distrageri, iar stările trăite sunt multiple  “Cel mai mult îmi doresc să intru în acea stare de transă pe care am simțit-o în majoritatea curselor mele. Undeva după kilometru 30  intru într-o stare de meditație. Și asta se datorează faptului că apa izolează foarte bine fonic și ai o respirație constantă. Și atunci ai impresia că cursa trece foarte repede”- Mihai Badea, coordonator secție natație CSM București. În cea mai grea și solicitantă cursă din viața sa, Mihai Badea nu va fi singur! Îi va avea alături de el în apă pe alți 3 mari înotători : Cameliu Costache, Alexandru Nicoară și  Bogdan Zurbagiu. Fiecare dintre ei va înota câte 24 de ore. Împreună cu cei menționați vor participa și 72 de tineri înotători români care vor parcurge același kilometru dus-întors într-o provocare fără precedent dedicată unei cauze nobile. La eveniment va participa și slovenul în vârstă de 71 de ani Martin Strel, legendarul “Big River Man” deținător a 5 recorduri mondiale Guiness. Strel va înota cot la cot cu Mihai Badea, care în cazul în care va termina cursa va deveni poate cel mai puternic înotător de anduranță din Europa.

În școala românească se vorbește mult prea puțin despre educația sexuală. Momentan un opțional, materia nu se regăsește ca disciplină în curiculă și datele parțiale obținute de Școala9 de la Ministerul Educației arată că din totalul de aproape 2,2 milioane de elevi din România, aproximativ 48.000 de elevi din clasele I-XII au urmat opționalul de educație pentru sănătate în anul școlar 2024-2025. La Tânăr în Europa stăm de vorbă cu jurnalista Cristina Radu, care alături de de Andreea Archip și Raluca Cristea au făcut un dosar special despre Educația Sexuală în Școala9.

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori. ”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:   ”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa. În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme. Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.   CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei: ”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult. Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei. Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.   Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”. Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump. Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail. Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”. ”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”, constată și Firstpost: Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”. ”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie. Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”. Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul. Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova. Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”. Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,   Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Revolte masive anti migranți au izbucnit în Torre Pacheco, un mic oraș din provincia Murcia, situată în sud-estul Spaniei. Aceste revolte vin în urma presupusei agresiuni, pe 9 iulie, asupra unui bărbat în vârstă de 68 de ani. Ancheta este în desfășurare și trei suspecți au fost arestați. Dar de unde atâta violență? – se întreabă comentatorii. O temă care ar trebui să dea de gândit și în România. După cum notează comentatorii ziarului El País, locuitorii s-au trezit prinși într-o spirală a violenței în urma a ceea pare a fi un act coordonat al diferitelor grupuri de extremă dreapta, provenite în mare parte din afara orașului. Încă din 11 iulie, acestea au manifestat lângă oraș, dar violențele au izbucnit de marți noaptea în interior, după ce extremiștii au chemat la o ”vânătoare” de migranți. Tensiunile s-au diminuat ușor în noaptea de 14 spre 15 iulie, dar presa spaniolă vorbește despre o nouă vânătoare, în următoarele zile și nopți. Extremiștii se coordonează pe rețeaua rusească Telegram, printr-un canal numit „Deportați-i acum”. Ziarul La Razón constată că știrile false au reprezentat unul dintre factorii declanșatori ai violenței Astfel, au fost puse în circulație false imagini care pretindeau că surprind atacul asupra bărbatului de 69 de ani. Aceste imagini nu corespundeau nici faptelor, nici declarațiilor presupusei victime. Alte informații eronate sau manipulate au circulat pe canalele Telegram și pe alte rețele de socializare  servind la justificarea actelor de violență și la încurajarea discursului de ură. Retorica Vox Pentru comentatorii spanioli, atitudinea partidului de extremă dreapta Vox, a treia cea mai mare forță politică din Spania, a contribuit, fără îndoială, la alimentarea retoricii anti-imigrație. Potrivit site-ului catalan ElNacional, Torre Pacheco servește, drept „laborator” pentru Vox, care urmărește să „ridice temperatura retoricii anti-imigrație”. După cum spune politologul Máriam Martínez-Bascuñán, ”extremiștii câștigă teren pentru că se conectează cu temeri reale”. Dar, notează publicația, atacul la adresa bărbatului este una; extremiștii sunt alta. Apelurile la vânătoare au îngrozit orașul și au răspândit insecuritatea - în acest caz, una foarte reală – într-o municipalitate unde, din anii 1980, economia locală a fost parțial susținută de imigranți. Cine sunt, de fapt, acești imigranți? După cum afirmă publicația EuroWeelky, sunt ”mâinile invizibile de după rafturi”. Cei care sortează și împachetează. Până când, ceea ce a început ca un protest s-a terminat în violență stradală. Iar evenimentele din micul oraș spaniol trebuie să dea de gândit și în România. O țară în care numărul imigranților care-și găsesc de lucru crește. La fel și discursul urii promovat de extrema dreaptă împotriva lor. Iar un simplu fapt divers, amplificat de rețelele de dezinformare, poate duce la evenimente necontrolabile. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) - Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? (G4Media) - Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE (Economedia) - România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? (Ziarul Financiar) Restructurare la Guvernul Bolojan: apar un Departament de Digitalizare și un director de HR extern (Libertatea) Premierul Ilie Bolojan a pus „tunurile” pe cele 600 de posturi din Guvern și plănuiește restructurări care să atingă aproximativ 35 la sută din personal, au declarat miercuri, 16 iulie, surse din interiorul Executivului pentru Libertatea. În acest moment, Guvernul are 100 de posturi la Cancelarie și 500 la Secretariatul General al Guvernului, iar printre măsurile pregătite se numără concedierile prin evaluare. Cum se face acest lucru? Practic, angajații vor trebui să susțină un concurs pentru a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este însă privit cu scepticism. „Ce garanție avem noi că dacă se face un concurs nu vor fi avantajați cei care trebuie să rămână? De unde știm că nu vor fi concursuri trucate, cu întrebări date înainte?”, au declarat angajați din Guvern pentru Libertatea, sub protecția anonimatului. De asemenea, premierul Bolojan vrea înființarea unui Departament pentru Digitalizare în subordinea sa, adică la Cancelarie, deși Autoritatea pentru Digitalizarea României este instituția care se ocupă de acest domeniu. După ce a desființat un sfert din posturi, Ministerul Energiei a apelat la o firmă care joacă pe piața energiei pentru a face un proiect de lege / Cât a costat contractul (HotNews) Ministerul Energiei susține că personalul intern nu a fost suficient pentru a putea întocmi proiectul de Ordonanță de Urgență, care prevede ajutor financiar pentru plata facturilor la energie acordat consumatorilor vulnerabili, motiv pentru care a angajat o firmă privată. Contractul în valoare de aproximativ 28.000 de euro a fost atribuit în perioada în care ministerul se afla în plin proces de reducere a posturilor.  În martie 2025, Ministerul Energiei a atribuit firmei CIGA Energy Advisory SRL un contract în valoare de 140.000 de lei, pentru ca aceasta să ofere „suport pentru implementarea unui act normativ privind un mecanism de protecție al clienților finali de energie”. CIGA Energy Advisory SRL este deținută de Dan Iulian Stratan, medic de profesie, fost președinte al CA al Gelsor SA, grup controlat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, conform Adevărul. Ce prevede proiectul de OUG pentru care a fost necesară angajarea unei firme private: acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei, timp de 9 luni, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Cât de legale sunt controalele ANPC conduse personal de Piedone? Jurişti: preşedintele instituţiei este demnitar şi nu are atribuţii de control în fişa postului / Piedone: Am atribuţii de coordonare a activităţilor de control (G4Media) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, conduce personal descinderile comisarilor ANPC la operatorii economici (restaurante, magazine, mall-uri etc), însă mai mulţi jurişti consultaţi de G4Media.ro pun sub semnul întrebării legalitatea acestor controale conduse de şeful ANPC. “Preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor are rang de demnitar, nu de funcţionar public, nu poate face personal controale şi nu poate aplica amenzi şi da sancţiuni. Nu are în fişa postului atribuţii de control”, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro. Într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media.ro, Piedone spune că are atribuţii de coordonare a activităţilor de control. El susţine că poate însoţi echipele de control şi dispune luarea de măsuri. Cum va fi afectată România de noua propunere de buget a UE. Siegfried Mureșan: Va exista o canibalizare între politica agricolă comună și coeziune, atât între țări, cât și între fermieri și școli sau spitale  (Economedia) România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034. Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale. Totodată, Mureșan critică modul în care Comisia comunică valoarea bugetului: „Se vorbește de un buget de 2 trilioane de euro, dar o parte semnificativă sunt datoriile pe care trebuie să le rambursăm pentru PNRR-uri. Acestea nu sunt beneficii, sunt obligații de plată. Bugetul, în termeni reali, este aproape identic cu Cadrul Financiar Multianual anterior – ceea ce vedem ca o creștere este doar efectul inflației.” România are mai mult de 140.000 de muncitori non-UE. Costurile angajatorilor cu ei sunt mai mari decât cu românii. De ce îi aleg companiile? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă.“ (Ziarul Financiar) România are peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în producţie, construcţii şi comerţ, sectoare cu deficit cronic de personal. Costurile pentru firmele care îi angajează sunt cu 6-10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români, din cauza cheltuielilor suplimentare: bilete de avion, cazare, instruire sau taxe. „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“, a spus Răzvan Popa, CEO al Alusystem, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Comisia Europeană propune schimbarea bugetului pentru viitoarea perioadă, 2028-2034. Viitorul buget ar trebui să fie construit pe trei piloni și să fie condiționat de respectarea regulilor statului de drept. Îi va deranja pe mulți europeni, dar totuși un lucru este clar: Europa și bugetul au nevoie de o schimbare. Se spune că este o nebunie să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat. Și atunci, este nevoie de o schimbare. Acesta pare a fi motto-ul sub care Comisia Europeană a prezentat ieri o primă propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034. Partea protocolară este mai puțin importantă, deși ieri parlamentarii europeni au considerat aproape un afront faptul că Piotr Serafin, comisarul pentru buget, a anunțat că va prezenta proiectul la ora 12:30, a amânat sosirea pentru ora 14:00 și în final a ajuns în Parlament la ora 16:00. Poate credeți că sunt amănunte, dar europarlamentarii au considerat, pe de o parte, că propunerea de buget a fost rectificată până în ultima clipă și, pe de altă parte, că a fost un gest nepoliticos față de Parlament. Să trecem însă la problemele de fond. Comisia Europeană a vrut să schimbe ceva în cel mai important instrument de politică publică și anume bugetul. Este justificată nevoia de schimbare doar dacă citim raportul Draghi despre starea Europei. Vom găsi acolo faptul că Uniunea Europeană are nevoie de competitivitate, de reducerea decalajelor față de SUA în materie de tehnologie, cercetare-dezvoltare sau digitalizare. Cum poți dezvolta progresul tehnic altfel decât alocând fonduri în acea direcție? Iar, noile provocări ale societății europene sunt asigurarea securității, diferența de dezvoltare tehnologică și continuarea programelor de reducere a emisiilor de carbon. Actualul buget multianual include 52 de programe de finanțare ceea ce îl face atât redundant, cât și prea complicat. În aceste condiții, Comisia Europeană a propus ieri structurarea bugetului viitor pe trei piloni: primul, care cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, politica de coeziune și politici sociale; al doilea pilon este al competitivității, care include cercetarea și inovarea, iar al treilea pilon este format din acțiunile externe, inclusiv Ucraina. Sumele propuse pentru fiecare pilon sunt de 865 miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și proiecte cu caracter social, 410 miliarde de euro pentru competitivitate și 200 de miliarde de euro pentru acțiunile externe. Programul pentru competitivitate are ambiția de a dezvolta tehnologiile viitorului. Pentru a atinge acest obiectiv, Ursula von der Leyen a anunțat dublarea fondurilor pentru programul de cercetare Horizon, o creștere de cinci ori a bugetului pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori a fondurilor pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară. Acțiunile externe au alocate 200 miliarde de euro, din care 100 miliarde de euro sunt destinate Facilității pentru Ucraina, un fond deschis de statele membre la sfârșitul anului 2023 pentru a oferi asistență financiară Ucrainei. Ulterior s-au mai adăugat 50 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar. De asemenea, trebuie spus că aceste sume se împart între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un capitol bugetar aparte va fi cel al rambursării împrumuturilor pe care Uniunea Europeană le-a contractat pentru a putea finanța planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană solicită introducerea a două noi surse de venit, respectiv creșterea accizei la produsele cu tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate. Sunt multe obiecții la propunerea Comisiei Europene. Primele sunt legate de politica agricolă comună. Fermierii, care de altfel au și protestat ieri în fața Parlamentului European, doresc păstrarea politicii agricole comune în forma actuală și nu unirea cu fondurile de coeziune. Deocamdată, negocierile au dus la menținerea așa-numitului pilon I, cel al plăților directe. De asemenea, raportorii pentru buget ai Parlamentului European consideră că suma totală, 2.000 de miliarde de euro, este prea mică. Totuși, ieri au fost lansate dezbaterile publice pentru viitorul buget. Lupta pentru banii europeni este abia la început.

Comisia Europeană prezinta astazi propunerea sa de buget pentru perioada 2028-2034. Inițiativa marchează începutul unor negocieri intense între Comisie, statele membre și Parlamentul European care vor dura doi ani. Imediat, cu explicatii, corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan.     Revoltă la Iași după ce anumite tronsoane din autostrăzile A7 și A8 au fost eliminate din PNRR Asociația Moldova vrea autostrada a trimis o scrisoare deschisa adresata premierului Ilie Bolojan si cere garantii că Autostrada A8 se va construi până în anul 2030. Director executiv la Asociația Pro Infrastructură, Ionut Ciurea spune care mai sunt sunt solutiile in acest moment. Un raport al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” evidențiază o creștere fără precedent a extremismului de dreapta in perioada electorala mai 2024-aprilie 2025 Documentul atrage atenția și asupra sprijinului tacit – sau uneori deschis – din partea unor instituții religioase și administrative. Directorul general al institutului, Alexandru Florian, explică avansul curentului antisemit. Programul Rabla pentru persoane fizice va fi reluat curând, însă cu un buget mai mic, de 200 de milioane de lei Vor fi cu siguranţă discuţii legate de vouchere, pentru că există diferenţe foarte, foarte mari între un voucher pentru o maşină electrica si una termica, iar in contextul economic dificil aceasta diferenta se va micsora, spune ministrul Mediului. Un interviu in aceasta seara. 

Jurnal de știri

Proiectul Caravana Reciclării Creative este organizat de Asociaţia PlaYouth, proiect ce are ca scop principal reciclarea creativă a deșeurilor și conștientizarea efectelor consumerismului asupra mediului înconjurător, atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor, precum și în familiile și comunităţile în care se desfășoară. Despre Caravana Reciclării Creative, o discutie cu Ana Stănescu, fondatoarea PlaYouth. Caravana Reciclării Creative este o iniţiativă care a reușit să transforme materialele aruncate în frumoase opere de artă, prezentând în același timp potenţialul imens de creativitate.  Începând cu luna ianuarie 2025, Caravana Reciclării Creative și-a extins aria de acțiune în opt județe noi: Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Alba, Vâlcea, Neamț și Bacău. În aceste județe, proiectul este în plină etapă de implementare, implicând peste 200 de unități de învățământ și mai mult de 1.300 de profesori dedicați. Cadrele didactice, alături de elevii lor, creează și amenajează cinci zone speciale în școli: Zona de Colectare Selectivă – punct de pornire pentru separarea materialelor reciclabile. Zona de Lecturi Inspirate – dedicată educației ecologice prin cărți și materiale informative. Zona Păsări Fericite – creată pentru a înțelege biodiversitatea și nevoia de a proteja păsările. Zona Grădina Minunată – un colț natural unde elevii plantează și îngrijesc spații verzi. Zona de Reciclate și-napoi la lume date – unde deșeurile sunt transformate în obiecte de artă. Profesorii participanți împărtășesc constant fotografii, videoclipuri și apariții în presă pe grupul privat al comunității, care numără peste 2.600 de cadre didactice participante la edițiile Caravanei. Acest schimb de experiențe și bune practici întărește legăturile dintre educatori și promovează inovația în educația ecologică. Caravana Reciclării Creative își menține impactul și în cele 12 județe participante în primele două ediții: Ediția I (2023): Brașov, Călărași, Giurgiu și Sibiu. Ediția a II-a (2024): Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș. În aceste județe, școlile continuă să se înscrie în proiect, formând echipe de câte 10 unități de învățământ pe județ. Aceste echipe urmează să intre în etapa de implementare, demonstrând sustenabilitatea și atractivitatea proiectului. Faptul că inițiativa continuă fără prezența fizică a organizatorilor subliniază autonomia și angajamentul comunităților locale în promovarea educației ecologice. Caravana Reciclării Creative oferă un cadru ideal pentru activitățile din cadrul programelor “Săptămâna Verde” și “Școala Altfel”. Profesorii au la dispoziție resurse și idei pentru a organiza activități interactive și educative, menite să dezvolte conștientizarea ecologică și creativitatea elevilor. Participarea la acest proiect nu doar îmbogățește experiența educațională, dar și consolidează spiritul de echipă și responsabilitatea socială în rândul tinerilor.

Într-o fotografie ilustrând un scaun gol, alături de fraza "Fără voi, aici va fi un spațiu gol", Teatrul Nou a făcut într-o postare online apel la public să vină la spectacole: "Trăim vremuri din ce în ce mai grele. Știm că sunteți speriați și pare că primează doar supraviețuirea — mâncare, chirie, utilități. Dar nu uitați: un popor fără cultură este un popor mort, un popor de sclavi. Vă rugăm, veniți la teatru!". Astăzi, o discuție cu fondatorul Teatrului Nou, Cristian Ioniță. Cristian Ioniță a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie, în anul 2017. A jucat până acum în peste 30 de spectacole diferite în teatrele din București și a regizat două spectacole. Cristian Ioniță a fondat un teatru. I-a spus, Teatrul Nou. În septembrie Teatrul Nou împlinește 7 ani de existență. Septembrie nu e departe, dar ritmul în care trăim face ca fiecare zi să vina cu tot felul de provocări, gata să ne deturneze din drumul firesc. Teatrul Nou este o inițiativă teatrală independentă, formată exclusiv din artiști tineri, o inițiativă a Asociației Art Degeaba. Teatrul Nou vine cu o premieră. Pe 29 iulie și 1 august la Teatrul Nou din București, Iulia Alexandra Neacșu montează unul dintre cele mai tulburătoare, puternice și înfricoșător de actuale texte ale dramaturgiei universale – Caligula de Albert Camus. Într-un interviu despre acest nou spectacol, regizoarea Iulia Neacșu spune astfel: "Caligula nu e doar un spectacol despre putere și moarte, ci despre sens. Despre cum trăim atunci când simțim că viața nu mai are sens. Mesajul e simplu și dureros: puterea fără umanitate distruge tot ce atinge.E o radiografie a lumii în care trăim. O lume în care pierderea, frica și singurătatea nasc monștri."

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță într-un interviu la RFI că a reușit să salveze o parte din programul Rabla. Reprezentanta USR spune de asemenea că vrea să schimbe complet paradigma Romsilva. Ea mai declară că amenzile pentru persoanele care hrănesc urși vor fi majorate drastic. Diana Buzoianu, despre reforma Romsilva: ”Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București”. Despre programul Rabla: ”În acest an, este imposibil să regândești de la zero proiecte, programe, dar vă dau o informație cumva în premieră: am reușit să salvăm parte din programul Rabla, vorbim de 200 de milioane de lei, pentru persoane fizice. Vom avea acest program anul acesta”. Despre urși: ”Trebuie crescute amenzile drastic și trebuie aplicate amenzile. Chiar zilele acestea avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem de creștere drastică a amenzilor și de prevedere exactă în lege, hrănirea animalelor, pentru că astăzi, îmi ziceau Jandarmeria, reprezentanții Gărzii Forestiere, ei dau amenzi pentru că se opresc mașinile pe zona cu bandă dublă, nu pentru că le-ar da hrană urșilor, pentru că pentru asta nu există încă legislație expresă”.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști. ”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde. ”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”. The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics) „Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”. Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț. Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.” Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”. Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International). Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump: Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru. Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel. Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Franța a desemnat Rusia drept amenințarea „cea mai directă” la adresa intereselor țării și a stabilității continentului. Iată ce transmite ziarul ucrainean Kyiv Independent, preluat de G4Media. Afirmația apare în noua revizuire strategică națională, a Franței, publicată chiar de Ziua Națională, pe 14 iulie. Strategia de securitate a Franței o spune clar: în anii următori și până în 2030, principala amenințare la adresa Franței și a europenilor este riscul unui război deschis în chiar inima Europei. Documentul constată întensificarea acțiunilor ostile împotriva Franței și a partenerilor săi europeni dincolo de conflictul direct: intimidare nucleară, interferențe în domeniul informației, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj, detenție arbitrară a cetățenilor, survolarea teritoriului anumitor aliați, tentative de interferență în procesele electorale, demonstrații ostile împotriva forțelor franceze și aliate, acțiuni pe teritoriul național. În plus, potrivit analizei Parisului, Rusia folosește toate mijloacele pentru a submina sprijinul pentru Ucraina. Franța a mai avertizat că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să își sporească sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord. În paranteză fie spus, priviți doar la narațiunile Kremlinului preluate și distribuite în mediile românești care se autointitulează suveraniste: cum că România alocă inutil resurse pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce guvernul aplică măsuri de austeritate.  Sau că România s-ar pregăti să-și mobilizeze populația pentru a porni la război de partea Ucrainei, împotriva Rusiei. Revenind la documentul de securitate francez, să mai observăm afirmația potrivit căreia Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul Rusia-Ucraina. În cele din urmă, și într-un sens mai larg, modelul european de democrație liberală și umanism este cel atacat astăzi și contestat într-o ofensivă ideologică globală. Chiar și în cadrul Uniunii Europene (UE), această ofensivă subminează capacitatea noastră de acțiune colectivă, constată documentul.   Dincolo de acestea, acțiunile destabilizatoare ale Iranului au creat condițiile pentru un război generalizat în Orientul Apropiat și Mijlociu. China și-a întărit, de asemenea, poziția cu scopul de a deveni principala putere mondială până în 2050, ceea ce duce la transformări majore în mediul geopolitic și tehnologic global. Astfel că intrăm într-o nouă eră, una cu un risc deosebit de ridicat al unui război major, de mare intensitate. În acest context – spune documentul – este vital să ne pregătim pentru acest scenariu: Franța și europenii trebuie să fie capabili să se apere mai bine și să descurajeze orice nouă agresiune rusească pe continent. Uniunea Europeană și statele sale membre și-au consolidat semnificativ eforturile de apărare și au accelerat crearea de noi instrumente pentru a face față unor amenințări reînnoite. Iar Franța va continua să susțină aceste eforturi, se mai spune în analiza, comandată de președintele francez Emmanuel Macron. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Dubla campioană europeană de junioare la 100 m spate, Daria Silișteanu se gândește deja la Mondialele care vor avea loc la Otopeni peste o lună. Performanța Dariei este cu atât mai mult de apreciat cu cât ea vine după o perioadă în care înotătoarea de la Dinamo a suferit recent o operație de peritonită. Povestea marii speranțe a natației românești este spusă de Tudor Furdui. Daria Silișteanu, s-a născut acum 16 ani la Fălticeni și este una dintre marile speranțe ale natației românești. Primul său rezultat notabil l-a obținut la vârsta de 13 ani când a devenit campioană națională la juniori în proba de 200 metri spate, doborând un record care fusese stabilit tocmai în 1985. Evoluția sa a fost rapidă. Un an mai târziu, deși avea doar 14 ani, Daria și-a trecut în cont și primul record național la senioare la 50 metri spate, un record deținut de campioana olimpică Diana Mocanu încă din 2003. Pe plan internațional, Daria a luat primul său titlu continental la Campionatele europene de junioare în 2024 la Vilnius și a recidivat anul acesta la Șamorin, în același bazin în care David Popovici a cucerit 2 medalii de aur la 100m și 200m liber la U23. La competiția din Slovacia, românca a luat aur la 100 de metri spate și bronz la 50 m spate, întorcând-se foarte mândră acasă. Daria s-a operat acum 8 luni de peritonită Performanța Dariei este absolut excepțională ținând cont că imediat după medalia obținută anul trecut la Vilnius, înotătoarea a trecut printr-o mare cumpănă toamna trecută. A început să sufere de o boală de natură infecțioasă a membranei care acoperă peretele abdominal și a fost obligată să se opereze. „Cel mai greu moment pe care l-am depășit a fost după operație. Am avut o operație de peritonită. Mi-a fost foarte greu să mă refac și am crezut că nu o să mai pot ajunge în vârf”, spune ea.  „Mi-a fost frică că nu voi mai putea fi eu cea dinainte, adică să fiu la fel de bună. A fost un sentiment foarte ciudat. Acum sunt foarte bine. Am fost la psiholog, am vorbit cu domnul psiholog și sunt bine. Te ajută foarte mult să vorbești cu cineva”. Daria și-a recăpătat rapid încrederea în forțele sale, a obținut cele două medalii la Șamorin iar acum se gândește la Mondialele care vor avea loc la Otopeni, în luna august. Știe deja ce își dorește de la competiția de peste o lună. „Visez la o calificare în finală la Mondialele de juniori. Pentru că au loc în România și pentru că e primul meu Campionat Mondial și vreau să văd cum mă descurc. Dar pentru că e în România, pentru mine e bucuria mai mare”, mărturisește Daria. Ea va avea alături în tribunele de la Otopeni rudele și prietenii dar este superstițioasă și nu îi va căuta cu privirea pe fanii săi înaintea concursului. „Eu i-am anunțat că o să concurez la Mondial și au zis că cei care pot ajunge o să vină și o să mă susțină din tribună. Nu mă uit niciodată la ei, pentru că îmi dau emoții mai mari. Știu că sunt acolo și că se uită la mine, dar îmi dau emoții mai mari dacă mă mai uit și eu la ei”. Va avea 19 ani la Jocurile de la Los Angeles Marea dorință a Dariei este să ajungă campioană olimpică. Ea va avea 19 ani la los Angeles, exact vârsta pe care a avut-o David Popovici anul trecut cand a devenit campion olimpic la Jocurile de la Paris. De altfel exemplu lui David o ajută și pe Daria: „Visul meu, ca al oricărui sportiv, cred, e să ajung campion olimpic. Ajută destul de mult exemplul lui David. Pentru că îți dai seama că dacă cineva a putut, nu e imposibil și poți și tu” Daria este legitimată la Dinamo și a plecat de acasă de mică de la Fălticeni la București pentru a deveni celebră. Inotătoarea are o soră mai mică decât ea cu cinci ani. Și aceasta s-a mutat în Capitală pentru a face înot de performanță. Daria a spus că nu s-a certat niciodată cu surioara ei. „Nu am avut problema asta să ne batem pe păpuși niciodată. Eu am fost genul de fată care se juca cu mașinuțe. Nu am avut eu problema cu păpușile. Dar ea a fost tot timpul înțelegătoare cu mine și ne-am înțeles bine”. Pe cât de serioasă este la antrenamente și la concursuri, pe atât de cu capul în nori era în trecut în afara bazinului. Tocmai de aceea, antrenorii i-au pus și o poreclă la care răspunde și acum. „De când eram mică, antrenorii îmi ziceau Vâjuca, că eram foarte zăpăcită și îmi uitam lucrurile pe la bazin, le găseam a doua zi și îmi ziceau Vâjuca și așa am rămas. Îmi mai spun așa și acum, când mă mai văd cu capul în nori” – Daria Silișteanu, campioană europeană de junioare.  

Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media) - După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia) Cum și-a început mandatul președintele Nicușor Dan / Alergător pe lângă minge (G4Media) Dezastruos ar fi cuvântul potrivit. În primele două luni după câștigarea alegerilor, președintele Nicușor Dan a arătat că nu dispune de suficientă forță pentru a-și impune voința politică, a comis cel puțin o eroare majoră și a demonstrat o capacitate limitată de înțelegere a mecanismelor statului, precum și zero instincte politice, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. Un șef de stat dispune de multă legitimitate și de o putere reală, dacă știe cum să le folosească. Când nu o face, tot sistemul îi miroase imediat neputința. Așa se face că, în justiție, nu i-a ieșit mai nimic: Inspecția Judiciară, Înalta Curte, judecătorul propus de PSD la CCR (Mihai Busuioc) — toți provin din tabăra anti-reformistă. Și toți au defilat nestingheriți pe sub nasul indiferent al președintelui Dan. Adăugați la acest tablou și catastrofa de negociere politică de la formarea guvernului, unde PSD a obținut cam tot ce și-a dorit — inclusiv Ministerul Justiției. Altfel spus, tot PSD va propune viitorii procurori-șefi ai DNA și Parchetului General, pe care Nicușor Dan ar dori să-i schimbe. Foarte bine, doar că tocmai le-a cedat PSD-ului puterea de a face noile numiri. Cel mai spectaculos autogol a fost atacarea la CCR a legii care înăsprește pedepsele pentru propaganda extremistă. Nicușor Dan a folosit, practic, aceleași argumente cu Călin Georgescu, George Simion, AUR și Diana Șoșoacă. Președintele mai are o ultimă șansă de reabilitare, odată cu numirea șefilor de servicii secrete, anunțată pentru toamnă. Integral pe pagina G4Media. După doi ani și o criză majoră, Nicușor Dan are de luat o decizie grea. Diversiunea Cioloș la SRI (SpotMedia) Numele lui Dacian Cioloș a fost vehiculat intens în ultimele săptămâni în spațiul public ca reprezentând alegerea lui Nicușor Dan pentru șefia SRI, dar nu a existat nicio discuție între cei doi pe această temă, conform unor surse Spotmedia.ro, speculațiile fiind extrem de asemănătoare cu cele dezvoltate în jurul numirii unui judecător CCR de către noul președinte. Oamenii politici din România au o legătură complicată și netransparentă cu serviciile de informații, iar compromisurile și lipsa de control civil asupra acestora au devenit critice pentru nivelul de încredere din societate în instituțiile statului. Liderii politici cred că raportul de forțe din coaliție depinde de cine va conduce SRI și SIE. Consultarea președintelui cu partidele nu va fi legată de nume, pentru că atributul nominalizării îi revine șefului statului, ci mai degrabă va fi legată de tatonarea șefilor de partide pentru obținerea unor reacții cu privire la votul din Parlament vizavi de o propunere sau alta. Profesorul universitar Andrei Țăranu, explică în exclusivitate pentru Spotmedia.ro  puterea unui președinte și legătura cu serviciile secrete. O lege a serviciilor secrete ar trebui făcută de societatea civilă și experți independenți, spune expertul  Toate încercările de modificarea a legislației de funcționare a serviciilor de informații s-au soldat cu eșecuri răsunătoare, în principal din cauza faptului că proiectele au fost realizate de oameni din interior sau de asociați ai acestora, fiind contestate puternic de opinia publică. Misiune Imposibilă: Dan și Bolojan și cele 24 de luni în care trebuie să salveze România de ea însăși (PressOne) Misiunea uriașă care le stă în față atât lui Nicușor Dan, cât și lui Ilie Bolojan: să convingă nu doar sute de politicieni obișnuiți cu hoția ca stil de viață prosper, ci și milioane de români obișnuiți să se descurce cum pot, deseori prin mici furtișaguri, doar ca să supraviețuiască. Dar cum poți face asta într-o țară în care toată lumea fură? Cum poți vorbi despre dreptate socială când magistrații - tocmai cei care se presupune că ar trebui să facă dreptate - și-au făcut stat în stat și se ceartă cu premierul pe media de vârstă la care binevoiesc să iasă la pensie - că o fi 52 de ani, iar nu 48, cum spune Bolojan? Cum poți repara relația cu acest popor care a votat la două mâini cu PSD și populiștii timp de 35 de ani, dar care a avut pretenția ca răspunderea pentru populism să și-o asume altcineva? În fine, cum poți lupta în răspăr cu un popor mânios și care respinge exact singurele surse de bunăstare care pot ține România în viață în următorii ani - fondurile și valorile europene? Jurnalistul PressOne Adrian Mihălțianu remarcă faptul că s-a acordat o atenție sporită nedreptăților pe care le fac bugetarii (cu mic, cu mare, la grămadă) și privații (mai ales companiile alea mari și străine, care nu-și păstrează, domnule, profiturile în țară), și o atenție foarte scăzută pușculiței de bani a partidelor și a rețelelor lor mafiote din teritoriu: celebrul PNDL / Anghel Saligny, programul din care se hrănesc miile de primari din teritoriu și mai ales baronii locali care au definit aceste partide în ultimii 30 de ani.  Înțeleg că domnul Bolojan nu poate isteriza din prima clientela politică PNL și PSD și că trebuie să-și pregătească atent următorii pași dacă vrea să rămână la guvernare suficient timp cât să urnească lucrurile, însă absența acestui program extrem de dăunător stabilității economice a României din prim-planul discuțiilor publice nu e un semn bun, mai notează editorialistul. În opinia sa, România poate scădea foarte rapid o bună parte din deficitul său bugetar dacă reorientează integral fondurile rămase necontractate din Anghel Saligny către finanțări proprii în proiecte europene.

Agențiile de rating sunt în continuare „cu ochii” pe România. Este normal, pentru că vor să vadă efectele programelor de reducere a deficitului bugetar. Rezultatele ar trebui să fie cele așteptate. Ieri a fost ziua agențiilor de rating. Pe de o parte, a fost publicat un raport al Fitch, care dorește să îi aducă la zi pe investitori cu situația din economia și politică românească. Pe de altă parte, premierul și ministrul finanțelor s-au întâlnit cu reprezentanții agenției Standard and Poor's. Dialogul guvernului cu agențiile de rating este important, pentru că în continuare sunt așteptate calificativele pentru România, în următoarele luni. De aceea, întâlnirile cu experții agențiilor de rating sunt esențiale, pentru că în felul acesta reprezentanții companiilor pot afla direct de la sursă ce își propune guvernul pentru a reduce deficitul bugetar și ambele părți pot câștiga încredere. De altfel, nota de ieri a Fitch pleacă exact de la adoptarea primului pachet de ajustare bugetară. Agenția de rating reamintește că în data de 15 august va fi publicat calificativul de țară, un termen pe care îl știam, dar prin care se reconfirmă că pericolul unei retrogradări a ratingului nu a fost complet depășit. O citire atentă a analizei Fitch ne oferă câteva chei de înțelegere a modului în care agenția vede evoluția societății românești (economică, dar și politică, pe alocuri). Așadar, ce spune nota redactată de Fitch? Analiza arată că primul pachet va avea impact asupra bugetului, în sensul că anul acesta efectul va fi de 1,1% din PIB, iar anul viitor se va ajunge la 3,5% din PIB. Sunt cifre încurajatoare, mai ales dacă se are în vedere că măsurile de reducere a deficitului bugetar se aplică anul acesta doar pe parcursul a cinci luni în loc de 12. Analiza Fitch trebuie citită nu doar cuvânt cu cuvânt, ci și printre rânduri. Raportul constată că riscurile politice s-au diminuat o dată cu rezultatele alegerilor de anul acesta, iar președintele țării, Nicușor Dan și premierul, Ilie Bolojan, subliniază, împreună, necesitatea reducerii deficitului bugetar. Acordul politic încheiat între partidele care formează coaliția guvernamentală își propune o consolidare fiscală ambițioasă. Dar, agenția de rating atrage atenția și asupra efectelor posibil negative pe care măsurile de reducere a deficitului bugetar le pot induce în economie. Le știe toată lumea, și sindicatele, și patronatele, și politicienii. Numai că atenționarea agenției poate avea altă miză. Raportul Fitch scrie despre riscul de creștere a inflației, pentru că mai mult de jumătate din veniturile suplimentare preconizate că vor fi încasate anul acesta la buget vin din creșterea TVA. Ori, se știe că o creștere de TVA, dincolo de partea pozitivă (că aduce mai mulți bani la buget), are și un efect negativ (și anume creșterea prețurilor). „Creșterea TVA va genera o inflație mai mare, care va eroda veniturile reale”, scrie în raportul Fitch. Fără îndoială, într-o analiză adresată investitorilor nu poți trece peste riscurile induse de măsurile de consolidare fiscală. Dar, la un moment dat te poți întreba: ce vor de fapt, agențiile de rating de la România? Ar vrea și o reducere a deficitului și creștere economică. Ar vrea și venituri bugetare mai mari și evitarea creșterii inflației. Dintre cele bune și cele rele, coaliția guvernamentală a ales să scadă deficitul, o măsură absolut necesară. De aceea, ne-am fi așteptat, dacă nu la câteva fraze de încurajare în acțiunile guvernului de a reduce deficitul, măcar la un mesaj subliminal care să arate că pe 15 august a.c. ratingul va rămâne neatins. În schimb, printre rânduri putem citi o oarecare îngrijorare legată de schimbarea premierului din anul 2027, atunci când PSD ar putea să „o lase mai moale” cu reducerea deficitului bugetar. În concluzie, tonul analizei Fitch este la fel cu cel al experților din țară: așteaptă rezultatele pentru a avea confirmarea că eforturile făcute nu sunt degeaba.

„Dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.” Iată declarația președintei parlamentului sârbesc Ana Brnabić care a vizitat săptămâna trecută Israelul. Oficialul sârb a răspuns unei întrebări privind respingerea de către Israel a rezoluției ONU privind genocidul de la Srebrenica. beta.rs comentează vizita făcută în Israel de Președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, săptămnâna trecută.  Ana Brnabić s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar. Aceștia au discutat despre relațiile dintre cele două țări și despre consolidarea cooperării în mai multe domenii. „Toți (oficialii israelieni) și-au exprimat profunda recunoștință față de Serbia pentru tot sprijinul acordat după 7 octombrie”, a spus Brnabić. Potrivit oficialului sârb, cele două țări se concentrează acum pe încheierea unui acord de liber schimb. Întrebată dacă a mulțumit autorităților israeliene pentru respingerea rezoluției ONU privind Genocidul de la Srebrenica, Brnabić a răspuns că, dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul. „Oficialii israelieni au susținut că a fost o crimă în masă teribilă, dar că nu poate fi definită drept genocid”, a spus Ana Brnabić.   Organizatorii festivalului Exist: următoarea ediție nu va avea loc în acestă Serbie Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Exit a avut loc week-endul trecut la Cetatea Petrovaradin din Novi Sad. Organizatorii spun că este ultima dată când acest festival simbol pentru Serbia se desfășoară în „acestă Serbie,” relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba sârbă. Festivalul s-a desfășurat în contextul protestelor antiguvernamentale, iar organizatorii au declarat că s-au aflat sub presiunea autorităților din cauza sprijinului acordat studenților. Șefa departamentului de comunicare spune că a fost semnat un acord pentru organizarea următoarei ediții în 2026, în Egipt. „A fost semnată o colaborare oficială cu compania egipteană Venture Lifestyle. A 26-a ediție a festivalului va avea loc lângă piramidele din Egipt. Dacă nu există nicio schimbare în țară, nu va mai exista niciun festival în Novi Sad,” a declarat responsabila de comunicare a evenimentului.  De-a lungul anilor, Exit a devenit un simbol al Serbiei. Cu aproximativ 200.000 de vizitatori anual, este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume. Ediția de anul acesta a fost deschisă de Bob Geldof, fondatorul Live Aid,. În deschidere a cântat și artista italiană Gala. Hitul ei din anii 90, „Freed from Desire”, a devenit imn neoficial al protestelor și blocadelor din Serbia.   „Albania nu poate schimba prea multe pe câmpul de luptă, dar suntem alături de Kiev! shqiptarja.com scrie despre participarea premierului Edi Rama la Conferința privind Reconstrucția Ucrainei de la Roma. „Nu suntem o comunitate beligerantă, iar Ucraina nu este nici agresorul, nici autorul acestui război sângeros care are loc la granița Europei zi și noapte. Nimeni nu are o formulă magică, desigur, și cu siguranță nici eu nu am una. A vorbi despre pace nu pune capăt războiului și nu îl face pe Vladimir Putin un om pașnic. Totuși, aș dori împărtășesc convingerea că, chiar dacă vom face tot ce este necesar pentru a nu lăsa Ucraina să cadă, nu vom fi suficient de puternici pentru a pune capăt acestui război, pentru a salva Ucraina, dacă nu avem propriul nostru plan de pace puternic, curajos și atractiv. Pacea este singurul viitor despre care poate vorbi Europa,” a  spus Edi Rama.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Andjela RADULOVIC, Serbia Sofija JOVANOVIĆ, Serbia Lavdije XHELILI, Albania

Primul pachet de masuri fiscale adoptat de Guvern continua sa aiba ecouri. Salariaţi din mai multe instituţii au protestat în Piaţa Victoriei, faţă de măsurile fiscale din primul pachet, despre care afirmă că ”afectează grav capacitatea de administrare a fondurilor europene”. Pe de alta parte, ministrul de resort, Dragoş Pîslaru, spune ca Bruxelles a confirmat că primul pachet adoptat de guvern şi al doilea, care urmează, rezolvă problema traiectoriei fiscale. AUR a atacat la CCR pachetul austerităţii, apreciind că este ”o lege toxică” şi reprezintă un abuz de putere. Masurile sunt prevazute sa intre in vigoare la 1 august.   Sunt reacţii la Moscova după anunţul lui Donald Trump că va da arme Ucrainei Kremlinul transmite ca va analiza declaratiile dar considera că Ucraina la va percepe ca pe un semnal de război. In plus, Rusia sustine ca este dispusa sa negocieze un acord cu Kievul.  Presedintele american s-a aratat dezamagit de Rusia si a anunţat că Washingtonul a decis să continue transferul de arme şi echipamente militare către Kiev, dacă Europa va plăti pentru aceste livrări.   Interviu RFI cu unul din sponsorii campaniei lui Nicușor Dan Numele celor care au sponsorizat cu sume importante în campania electorală a lui Nicușor Dan au fost făcute publice de actualul președinte. Printre acestea și un clujean, de etnie ucraineana, care a împrumutat echipa lui Dan, în două tranșe, corespunzătoare celor două tururi de scrutin, cu 800.000 de lei. Acum om de afaceri, el a explicat de ce s-a implicat în campania prezidentiala.        

"DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare" este un demers de revitalizare rurală programat să se întâmple în localitatea Dragu din jud. Sălaj. Proiectul are ca scop cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului imobil al localității, prin organizarea unei Școli Internaționale de Vară cu ateliere de arheologie, conservare și inventariere digitală. Dezvoltăm subiectul cu invitata emisiunii RFI360, Anca Majaru, dr. arhitect - manager proiect DRAGU (ARCHÉ). Asociația ARCHÉ anunță debutul proiectului DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare, o școală de vară internațională dedicată formării noii generații de specialiști, care propune o abordare transdisciplinară și participativă în salvarea și reactivarea patrimoniului cultural. Programul se va desfășura în principal în comuna Dragu din județul Sălaj și va reuni douăzeci de tineri din România și din comunitatea internațională. Participanții vor fi implicați atât în ateliere de arheologie, cât și în activități de conservare, gestiune a patrimoniului, cercetare și inventariere digitală, desfășurate în jurul castelului Wesselényi-Bethlen (1628), monument istoric de clasă A, și al morii cu valțuri, ambele aproape complet nevalorificate turistic, economic și comunitar. Pe parcursul celor două săptămâni, între 18 și 30 august, școala de vară propune, pe lângă aceste ateliere, vizite în alte localități cu patrimoniu valoros: Alba Iulia, Biertan și Sighișoara. Această cercetare de teren este menită nu doar să trezească interesul viitorilor profesioniști în domeniile arheologie și conservarea patrimoniului cultural din România și din străinătate, ci și să le ofere ocazia de a explora modul în care au fost încurajate comunitățile din aceste localități să se implice în protejarea, gestionarea și promovarea patrimoniului ca resursă culturală și comunitară. Totodată, în contextul școlii de vară vor fi organizate și două conferințe de specialitate la Dragu, facilitând dialogul dintre experți și cetățeni, sprijinind cu atât mai mult implicarea locală și subliniind uriașa importanță culturală și potențialul economic pe care îl au monumentele istorice. Tot cu gândul la implicarea comunității locale în eforturile de conservare, proiectul DRAGU include și o serie de evenimente de activare culturală, urmărind atât sustenabilitatea inițiativei, cât și integrarea sa în oferta culturală locală. De la momente de reenactment istoric, la o „discotecă pe casete”, programul include activități variate, menite să atragă un public cât mai larg. Astfel, organizatorii își doresc să împletească informațiile de specialitate oferite prin tururi ghidate cu intrare liberă la principalele obiective de patrimoniu local (castelul, moara, biserica de lemn, pivnițele grofului), cu povestirile locale, trăite, depănate în șezători cu localnicii, deschizând o perspectivă umană și personală asupra istoriei comunei și a monumentelor sale. În același spirit al autenticității, vor avea loc ateliere de meșteșuguri, precum și un atelier gastronomic cu ingrediente locale și rețete istorice culese din bătrâni. De altfel, importanța hranei conectate cu contextul natural și cultural local va fi explorată și printr-un atelier de identificare a ciupercilor și prin discuții publice pe tema ingredientelor culese din flora spontană, sub titlul „Din sălbăticie în farfurie”. Subliniind corespondențele dintre culturi va fi organizat un moment muzical sărbătorind cântecele din folclorul Țării Silvaniei, precum și cele ale locurilor din care vor veni și ceilalți participanți. Nu în ultimul rând, proiecțiile de fotografii și filme realizate pe parcursul școlii de vară vor constitui o parte esențială a proiectului, devenind parte a unei expoziții itinerante care va putea fi vizitată la Dragu, Zalău, Cluj-Napoca, București și în cel puțin două alte locații internaționale. Expoziția valorifică rezultatele școlii de vară, punându-le însă într-un cadru istoric mai larg, integrând documente de arhivă, precum și scanări georadar și LiDAR, modele 3D și experiențe VR. Asociația ARCHÉ este o organizație dedicată cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural. Scopul său principal este de a sprijini și de a încuraja interesul față de patrimoniu, punând accent pe înțelegerea importanței sale sociale și a valorilor specifice. Încă de la înființare, ARCHÉ a avut în vedere facilitarea dialogului între specialiști din diverse domenii implicați în protejarea monumentelor istorice, precum și între acești specialiști și publicul larg.

Presa maghiară scrie că poliția interzisese manifestarea, dar primarul capitalei a declarat-o eveniment municipal oficial ceea ce în opinia sa, o făcea legală. Comunicarea contradictorie dintre poliție și primărie ar fi putut crea confuzie în rândul manifestanților.  Poliția maghiară nu va urmări penal participanții la  Pride, relatează telex.hu care citează site-ul poliției. Parada a avut loc pe 28 iunie. Publicația scrie că pe 16 iunie, o persoană privată a anunțat organizarea manifestației la Poliție, iar cererea respectivă a fost respinsă considerându-se că evenimentul încălca noua lege privind libertatea de întrunire. Organizatorii au fost informați despre interdicție și, întrucât nu au contestat decizia, aceasta a devenit definitivă. În ciuda interdicției, organizatorii și-au menținut comunicarea afirmând că demonstrația nu era ilegală și au îndemnat publicul să participe. Primarul Budapestei, Karácsony Gergely, a desemnat Pride drept eveniment municipal oficial, ceea ce, a susținut el, l-a legalizat. Cu toate acestea, poliția a continuat considere că evenimentul avea nevoie de autorizație. Această contradicție dintre poliție și primărie ar fi putut cauza confuzie în rândul participanților, unii dintre aceștia considerând că acționează în limitele legii. Acest caz face parte dintr-un climat politic polarizat prezent de ceva vreme în Ungaria, comentează publicația. În februarie 2025, în timpul discursului său anual despre Starea Națiunii, prim-ministrul Viktor Orbán și-a exprimat clar dorința de a interzice Pride, avertizând organizatorii că nu merită să se piardă timpul organizând evenimentul din acest an. Parlamentul maghiar a modificat Constituția în primăvară, prioritizând „dreptul copiilor la o dezvoltare sănătoasă” față de libertatea de întrunire și, ulterior, interzicând orice adunare considerată contrară „protecției copiilor” - o referire la controversata legislație din 2021 care a interzis „promovarea homosexualității” în rândul minorilor. 381 de milioane de forinți pentru renovarea băilor de la Lacul Hévíz Guvernul alocă 381 de milioane de forinți, aproximativ 1 milion de euro pentru restaurarea băilor de la Lacul Hévíz, citim în telex.hu. Ministerul de Interne și Ministerul Construcțiilor și Transporturilor vor fi responsabili de pregătirea și implementarea lucrărilor de restaurare. Clădirea centrală a Băilor este închisă de la începutul lunii iunie din problemelor de structură. Restricția se aplică doar clădirii centrale a băilor în timp ce spa-ul și alte facilități asociate rămân deschise publicului. Hévíz este cel mai mare lac termal din lume în care se poate înota. Cu o suprafață de 47.500 de metri pătrați este al doilea cel mai mare lac termal din lume, după Lacul Frying Pan din Noua Zeelandă, care este prea fierbinte pentru înot. Adâncimea minimă a lacului din Ungaria este de 2 metri, atingând o adâncime maximă de 38 de metri, exact în punctul în care apa termală fierbinte iese la suprafață. CE face 7 noi recomandări pentru Slovacia în ceea ce privește statul de drept Slovacia criticată de UE pentru corupție și deteriorarea situației din mass-media, citim în spravy.pravda.sk. În Raportul său anual privind statul de drept, publicat recent, Comisia Europeană (CE) a constatat că Slovacia a făcut progrese insuficiente în implementarea recomandărilor formulate în raportul de anul trecut. Slovacia a primit șapte noi recomandări. Printre acestea, țara este îndemnată să garanteze independența procedurilor de demitere a membrilor nealeși ai Consiliului Judiciar, să asigure investigarea și urmărirea penală eficientă și independentă a cazurilor de corupție la nivel înalt și să limiteze competențele Procurorului General de a anula deciziile anchetatorilor și procurorilor. Comisia solicită, de asemenea, consolidarea independenței editoriale a mass-media publice. Potrivit CE, Slovacia nu a făcut progrese în îmbunătățirea siguranței fizice și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, nici în implicarea publicului și a părților interesate în procesul de legiferare. Comisia critică în special utilizarea excesivă a procedurii legislative accelerate. Ministerul Justiției din Slovacia respinge anumite părți ale raportului, considerând că evaluarea CE nu reflectă în mod obiectiv realitatea țării și critică. În ceea ce privește recomandările privind urmărirea penală a cazurilor de corupție, ministerul consideră că datele au fost interpretate greșit sau nu sunt fundamentate.

Viitorul ne surprinde mereu, o ia în direcții nebănuite. Astăzi ne vom apleca asupra universului « AI vision ». Pe scurt, cum folosești AI-ul ca să vezi mai bine sau să vezi ceea ce nu se vede la prima vedere? Am invitat la « Noi venim din viitor » o companie din Iași care se ocupă cu așa ceva: AirisVision. Este vorba de o platformă care se folosește de AI pentru a procesa datele culese cu camere de securitate. Poate identifica sute de categorii de obiecte și acțiuni, cum ar fi recunoașterea optică a feței umane, arme, violențe, numere de înmatriculare, foc în locuri sensibile etc... Are de asemenea capacitatea de a blura fețele umane pentru respectarea intimității și multe altele. Îl avem astăzi cu noi pe Bogdan Grumezescu, CEO al companiei AirisVision, și vom explora împreună ce ne poate oferi AI-ul în universul securității fizice. Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: airisvision.com

Despre ”Bunicul doarme” discutăm azi cu realizatorul său, regizorul Matei Branea, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - UNATC.

Asociația Parcul Natural Văcărești a anunțat recent că-și schimbă numele în Asociația Parcul Natural București. O schimbare după zece ani de activitate intensă în zona de protecție și conservare a mediului. Invitat la Planeta Verde este directorul organizației, Dan Bărbulescu. De ce a decis Asociația Parcul Natural Văcărești să devină Asociația Parcul Natural București? Dan Bărbulescu: ”Am pornit de la natură în oraș. Acum zece ani, încercam să convingem și cetățenii și autoritățile că în București există natură, există biodiversitate și asta face bine oamenilor, astfel că trebuie protejată, trebuie conservată. După zece ani de activitate, după zece ani de bilanț pozitiv și surprinzător pentru mine, câteodată, când mă uit pe cifre, ne-am dat seama că trebuie să mergem la nivelul următor, la un oraș în natură”. O discuție la Planeta Verde despre planurile Asociației Parcul Natural București, bilanțul din primii zece ani de activitate și educația de mediu. Ce se va întâmpla cu Pădurea Băneasa și Pajiștea Petricani? Cum decurge comunicarea cu instituțiile statului? Realizarea principală de până acum este transformarea Deltei Văcărești în Parc Natural. În cât timp s-a întâmplat asta și ce alte zone din București pot căpăta un statut similar?

Jurnal de știri

Invitați sunt Liviu Jicman, președinte ICR și, prin telefon, poetul Radu Vancu.

Prețul Vieții” este un proiect inițiat de regizorul Laurențiu Rusescu, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și susținut de Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Comitetul Paralimpic Român. Proiectul are ca scop promovarea incluziunii sociale și accesibilității în artele teatrale. Invitați azi la Art Cultura sunt Laurențiu Rusescu și Alexandru Tache actor și expert IT.

În prima ora a emisiunii de astăzi discutam cu Jérôme France, consilier CCEEF și CEO EMI Internațional, pilot de super rally și viteza în coastă, multiplu campion, și Patrick Moleins, președinte al Clubului Francofon de Afaceri din Sibiu, director Somarest.

Invitatul emisiunii este domnul Ciprian Necula, sociolog, profesor la SNSPA, președintele executiv al asociației ”Roma Education Fund”.

Despre concluziile summitului NATO care s-a încheiat recent la Haga discutăm azi cu domnii Radu Albu Comănescu profesor și analist politic și Sergiu Mișcoiu, profesor și cercetător

Specialist în comunicare non-violentă, Lidia Badea ne vorbește despre ultimele sale proiecte și ne oferă câteva sfaturi. De asemenea, face o retrospectivă a carierei sale, de la lumea diplomatică până la activitatea sa actuală.

Jurnal de știri

Cu un antrenor nou, Adi Vasile, pe bancă și fără Cristina Neagu pe teren. Așa atacă CSM București viitorul sezon. Tigroaicele vor să cucerească din nou titlul în Liga Florilor și să depășească ghinionul din Liga Campionilor pentru a accede din nou, după o pauză de 7 ani, în Final Four. Un reportaj de Tudor Furdui.

Țările care derapează de la normele statului de drept ar urma să piardă miliarde de euro în anii următori. Comisia Europeană este pregătită să strângă șurubul, odată cu noul buget multianual. Ungaria ar fi prima afectată, dar nu numai. Planul de cheltuieli al UE pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie publicat în această săptămână, va extinde legătura dintre plăți și regresul democratic, potrivit unui document consultat de Politico. Această mișcare este probabil să exacerbeze tensiunile dintre Comisie și prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani, în urma alegerilor programate pentru 2026. El a avut o relație turbulentă cu factorii de decizie din UE și cu guvernele partenere, care au criticat ceea ce acestea consideră a fi politici favorabile Rusiei și regimurilor autoritare. Pe de o parte, UE a luat măsuri împotriva Ungariei și a reținut deja o parte din finanțare. De partea sa, Orbán a pus probleme amenințând că va bloca eforturile europene de a sancționa Moscova. În aceste condiții, următorul buget va conține un sistem de condiționalitate simplificat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre, conform documentului văzut de publicația europeană. Citeste siSimion pentru V. Orban: aliat sau extremist Aceasta vine după ce mai multe țări ale UE au susținut întărirea legăturii dintre statul de drept și finanțare în documentele lor prezentate Comisiei înainte de propunerea de buget. Ungaria, însă, a replicat în propriul document că aceste reguli „permit exercitarea unei presiuni politice arbitrare în domenii care nu au legătură cu protejarea bugetului Uniunii”. Slovacia, care a fost, de asemenea, criticată din cauza problemelor legate de statul de drept, a reiterat aceste argumente în propria sa declarație. Ungaria a pierdut deja 18 miliarde de euro din finanțarea europeană, din cauza încălcărilor legislației comunitare. Conform planului actual, bugetul ar conține o legătură directă între încălcarea statului de drept de către un guvern și plata aferentă. Aceasta înseamnă că, deși subvențiile pentru fermieri vor rămâne, programele de schimburi de studenți ar putea avea de suferit. De exemplu, dacă există încălcări ale libertății academice. Comisia dorește ca banii să continue să ajungă la beneficiarii finanțării UE - cum ar fi ONG-urile sau universitățile, în ceea ce se numește ”condiționare inteligentă”. Ideea generală este că societatea civilă nu ar trebui să suporte povara greșelilor unui lider. După publicarea sa, guvernele vor începe negocierile între ele privind un text final - dar acesta este un proces îndelungat care nu se așteaptă să se încheie până în 2027. Și este posibil ca, până atunci, Viktor Orbán nici să nu se mai afle la putere.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Donald Trump a trimis sâmbătă o scrisoare către UE în care anunță un tarif de 30% pentru produsele UE importate în SUA, de la 1 august. Un nivel mult peste ceea ce anticipase Bruxelles-ul. Tarife separate pentru sectoare specifice – cum ar fi oțelul, aluminiul și automobilele – sunt deja în vigoare. UE se arată deschisă discuțiilor, dar pregătită să răspundă. Potrivit Euronews, ”Trump se află în mijlocul unui bombardament de anunțuri de noi bariere tarifare, atât cu aliații, cât și cu dușmanii, o piatră de temelie a campaniei sale din 2024. El a promis că această politică va pune bazele revitalizării economiei americane, despre care susține că a fost subminată de alte națiuni timp de decenii”. CNN transmite că administrația Trump a contestat în mod special taxele pe valoarea adăugată și taxele pe serviciile digitale, care sunt importante în mai multe țări membre ale UE: ”Țările care aplică aceste taxe ar putea impozita toate veniturile pe care le încasează marile companii online - chiar dacă afacerea este neprofitabilă. Aceasta poate include ceea ce încasează din vânzarea de date, publicitate, precum și plățile pe care le primesc pentru abonamente, software și alte tipuri de servicii online pentru care utilizatorii plătesc”. Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar va „continua să lucreze” pentru un acord până la 1 august și rămâne pregătită să ia toate măsurile „necesare” pentru a proteja interesele UE, informează Deutsche Welle. ”După anunțul șocant al lui Trump privind tarifele vamale, Europa încă speră să negocieze”, titrează la rândul său Le Monde: ”Anunțul a părut o palmă peste față, deoarece timp de trei luni echipe europene negociaseră cu administrația americană un prag minim unic de 10% pentru o gamă largă de produse, similar acordului încheiat în mai de Regatul Unit cu Statele Unite. În ciuda rezervelor anumitor țări, inclusiv Franța, europenii păreau resemnați cu acest nivel de impozitare”. ”Prin urmare, executivul european continuă să-și pună toate speranțele în succesul negocierilor”, constată Le Figaro. ”O strategie care, până acum, nu a dat roade: în ultimele zile, oficialii Comisiei au crezut în iminența unui acord cu administrația americană. Dar ei au fost surprinși de declarația lui Donald Trump de la sfârșitul săptămânii, care vizează și multe alte țări”. După cum transmite Financial Times, ”pe lângă lista inițială de contratarife, Comisia Europeană are în vedere un pachet de tarife pentru importuri suplimentare de 95 de miliarde de euro, inclusiv aeronave, alcool și alimente, care ar necesita aprobarea statelor membre. Această sumă a fost deja redusă la 72 de miliarde de euro, potrivit unor diplomați, după ce guvernele au făcut lobby pentru eliminarea unor produse sensibile”. Iar ziarul german Handelsblat este convins:   Donald Trump conduce SUA către o ruptură transatlantică. Oricine se așteaptă în continuare ca președintele SUA să evite escaladarea conflictului comercial acționează imprudent. Trump nu se va lăsa moderat.  

Moțiunea de cenzură depusă de AUR după asumarea răspunderii Guvernului pentru măsurile de austeritate nu are susținere în Parlament, spune la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. El crede pe de altă parte că orice partid care ar rupe coaliția de la guvernare ar risca să nu mai intre în Parlament. Alexandru Muraru, despre moțiunea de cenzură: ”Este un demers politic fără susținere parlamentară, care nu oferă nici o alternativă reală de guvernare. Este un exercițiu retoric și nu este o soluție pentru România. Autorii moțiunii au absentat inclusiv de la citirea moțiunii, iar acest lucru arată cât preț pun pe propriul demers”. Despre PSD: ”Eu consider că PSD are o singură șansă de supraviețuire, aceea de a rămâne în coaliția de guvernare, pentru că PSD, ca și orice alt partid din coaliție, dacă va părăsi această guvernare, eu cred că va fi taxat acest partid sau alte partide vor fi taxate extrem de dur, până la neintrarea în Parlament, dacă acest lucru se va întâmpla”. Despre PNL post-Congres: ”În momentul de față, persoana cu cea mai mare credibilitate politică în România, ca Executiv mă refer, este Ilie Bolojan (...). Această conducere nouă a PNL, din care am și eu onoarea să fac parte, dă mai multă stabilitate guvernării, înseamnă o conducere care își va asuma inclusiv reforma partidului și formarea unei noi generații de politicieni”.

Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) - Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) - Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – dezbătută şi supusă votului, luni, în plenul comun al Parlamentului (G4Media) Moţiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului şi intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” va fi dezbătută şi supusă votului luni, de la ora 15:00, în plenul Parlamentului. Moţiunea de cenzură, semnată de parlamentari AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi, a fost prezentată săptămâna trecută de liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, în fața unei săli aproape goale. Parlamentarii partidelor din coaliţia de guvernare, PSD, PNL, USR, UDMR, vor asigura cvorumul la şedinţă, dar nu vor vota. Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură este nevoie de 233 de voturi pentru. Votul va fi secret cu bile. Dacă moţiunea de cenzură va primi votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul Bolojan este demis. Dacă aceasta nu va fi adoptată, atunci proiectul pe care Executivul şi-a asumat răspunderea este adoptat. Congres PNL. Ce nu s-a văzut la TV: surprize, negocieri purtate până la votul final, atacuri interne și scepticism privind împărțirea funcțiilor (Libertatea) Congresul PNL nu a fost doar o competiție în care s-a ales conducerea liberală, în urma unor lupte și negocieri dure, dar și loc de socializare și discuții privind teme importante pentru orice membru de vază: cum se împart funcțiile pe vreme de austeritate și cu încă un partid în coaliție. După patru ani de pauză electorală internă, pentru că alegerea lui Nicolae Ciucă la Congresul din 2022 numai competiție nu a fost, liberalii și-au înnoit garda, într-un cadru mai puțin tensionat față de aprilie 2021, dar unde au existat în continuare orgolii. Iar lupta cea mare a fost pentru funcțiile de prim-vicepreședinte. Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, a purtat discuții om la om și i-a chemat la poze pe toți cei pe care îi întâlnea. La rândul său, campanie până pe ultima sută de metri a făcut și Adrian Veștea (șeful CJ Brașov și secretar general interimar). Acesta a mers să poate discuții om la om, iar în sala unde a fost ținut Congresul pe toate scaunele puteau fi găsiți fluturași cu candidatura aceasta. În ceea ce privește ceilalți candidați, oarecum surprinzătoare a fost o ostilitate destul de mare la o parte din delegații din sud, fie că erau din filiale din București, fie din județe. Veniți ca invitați au fost Nicușor Dan (președintele României), Igor Grosu (președintele Parlamentului Rep. Moldova), Ionuț Moșteanu (prezentat eronat ca lider al parlamentarilor USR, deși acum e ministru al Apărării, iar în trecut a fost șef doar la Cameră), dar și Csoma Botond (liderul deputaților UDMR), precum și Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților. Bucureștiul vrea iar zone fără mașini poluante. De ce n-a reușit în 2019 și care sunt „rețetele” altor capitale europene (SpotMedia) Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi – un document strategic care propune, printre altele, delimitarea, în București, a unor zone cu emisii reduse (cunoscute în engleză ca Low Emission Zones sau LEZ), În aceste zone, accesul vehiculelor vechi și poluante ar urma să fie restricționat, cu scopul de a reduce nivelul de poluare din oraș. Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi este scris de o echipă de experți internaționali, selectați și coordonați de BERD. Documentul e gata încă din 2023, dar n-a fost încă adoptat, din cauză că era nevoie să parcurgă un traseu birocratic. Acum a ajuns în etapa finală. Alte capitale europene au adoptat astfel de măsuri în urmă cu zeci de ani. A avut și Bucureștiul  o tentativă în 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Dar până la urmă, de teamă să-și piară capitalul politic, Firea a făcut pasul înapoi. Istoric, despre scandările „Ceaușescu!” de la „Beach, Please!”: „Așa au apărut lucrurile și în Rusia, cu evocări sentimentale” (Adevărul) Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a reacționat, duminică, după apariția unor imagini video în care un grup de participanți la festivalul „Beach, please!” a scandat „Ceaușescu! Ceaușescu!” la vederea lui Selly (Andrei Șelaru), organizatorul festivalului. „A fost o glumă” ar putea explica tinerii, nicidecum un act de omagiere a fostului dictator comunist, știut fiind faptul că Selly este poreclit „dictatorul”, explicația lui fiind aceea că a primit această poreclă pentru eficiența cu care organizează lucrurile. Realitatea este însă aceea că societatea românească se confruntă cu un val de nostalgii totalitare, iar pe acest teren mișcările de destabilizare sunt ușor de implementat.

Principiile celui de-al doilea pachet de măsuri privind reducerea deficitului bugetar au fost prezentate de premierul Ilie Bolojan. A fost un pas înaintea prezentării programului detaliat care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Nu îmi aduc aminte să fi auzit în ultimii 30 de ani un mesaj atât de tranșant precum cel transmis la sfârșitul săptămânii trecute de premierul Ilie Bolojan. Mai mult ca sigur că premierul a pus „pe jar” o mulțime de angajați din sectorul public o dată cu prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am aflat lucruri noi despre administrarea fondurilor publice. Cum ar fi de exemplu faptul că în ultimii cinci ani bugetul Casei Naționale de Sănătate a crescut cu aproape 60%, până la 77 miliarde de lei, anul acesta. Ceea ce nu înseamnă că serviciile medicale publice s-au îmbunătățit în aceeași măsură, în continuare fiind plăți întârziate și o lipsă de medicamente și materiale în multe spitale. De asemenea, Ilie Bolojan a exemplificat și situația companiilor de stat. Premierul a dezvăluit că indicatorii de performanță de la firmele de stat sunt atât de lejeri încât ei sunt îndepliniți cu mare ușurință de manageri. De fapt, indicatorii de performanță sunt stabiliți doar pentru ca șefii companiilor să își poată primi salariile mari și bonusurile. Premierul a adus în discuție și subiectul reformei pensiilor speciale. Este o temă atât de mult discutată în ultimii ani încât uneori aproape că nici nu înțelegi ce se poate face pentru a schimba ceva. Ilie Bolojan a dat exemplul magistraților, domeniu în care, în multe cazuri, ieșirea la pensie se face la 48 de ani, o vârstă mult prea „fragedă”. Înțelegem că guvernul își propune să modifice vârsta de pensionare. În plus, premierul vine cu o idee simplă, care se poate aplica, și anume schimbarea legii în sensul în care nivelul pensiei să nu mai fie egal cu 80% din ultimul salariu brut (ceea ce face, în multe cazuri, ca pensia să fie mai mare decât salariul net). Modificarea sugerată de prim-ministru este ca pensia să fie egală cu 80% din salariul net. Nu pare un câștig extraordinar, dar ar fi o variantă care ar mai atenua nemulțumirile din rândul opiniei publice pe această temă. Premierul Bolojan nu atinge însă cel mai complicat subiect: al așa-numitelor pensii de serviciu, după cum sunt numite pensiile militarilor sau ale polițiștilor. Ceea ce ne arată că tema reformării sistemului de pensii speciale este departe de a fi clarificată. Cu siguranță, exemplele pe care le-a dat Ilie Bolojan cu ocazia prezentării celui de-al doilea pachet de măsuri nu sunt decât o parte din privilegiile și facilitățile pe care, de-a lungul timpului, și le-au creat funcționarii din administrația centrală și locală plus angajații din companiile de stat. Sunt două decenii de când prin legi, prin ordonanțe sau prin contracte colective de muncă, angajații la stat și-au introdus o serie întreagă de avantaje de natură salarială sau extra-salarială. În această materie, a existat o imaginație debordantă. Din al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar lipsește ceva. Și anume, un program de disponibilizare sau de reducere a numărului funcționarilor publici și a numărului de agenții guvernamentale. În programul de guvernare se vorbește despre comasarea sau desființarea unor agenții, precum și despre reducerea cu 20% a posturilor din administrație. Deocamdată, pachetul al doilea nu are nimic în sensul reducerii numărului de agenții guvernamentale și reducerii numărului de angajați din administrația centrală. Există doar câteva idei enunțate de premier despre administrația locală referitoare la introducerea unor standarde privind numărul de personal. În orice caz, principiile din cel la cel de-al doilea pachet de reducere a deficitului bugetar sunt, în linii generale, încurajatoare. Premierul „a detonat” câteva „mici bombe” în sectoare de care nu s-a atins nimeni în ultimii 20 de ani, precum sistemul sanitar, administrația locală sau companiile de stat. De-a lungul timpului, multe încercări de schimbare s-au lovit de diverse obstacole, cel mai important fiind principiul legal al dreptului câștigat. Va merge guvernul Bolojan până la capăt?

  Decizia anunțată de premierul Donald Tusk vine după ce s-au întețit criticile germane privind migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți despre care spune că au trecut ilegal frontiera din țara vecină. Polonia a introdus controale temporare la frontieră cu Germania și Lituania începând cu 7 iulie, anunță EuroNews în limba poloneză. Această decizie a fost anunțată de prim-ministrul Donald Tusk ca răspuns la măsuri similare luate de Germania pentru a micșora numărul migranților care trec granița dintre Polonia și Germania. Sursa citată comentează că decizia a venit după ce Germania a hotărât să returneze în Polonia mii de migranți despre susține că au trecut ilegal granița. În 2023, Germania a introdus controale la frontieră cu Polonia și Republica Cehă ca răspuns la imigrația ilegală. Anul trecut, a extins aceste controale la toate frontierele sale. Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk în timpul unei conferințe de presă: „Desigur, dorim să păstrăm spațiul Schengen, dar libertatea de circulație în cadrul acestui spațiu va funcționa pe termen lung doar dacă nu este exploatată de cei care încurajează imigrația ilegală, în special de traficanți” a spus oficialul german. La rândul său, Lituania a răspuns solicitând o cooperare mai strânsă între cele două țări, dar a subliniat și că nu va implementa propriile controale de-a lungul frontierei sale cu Polonia. Letonia: tăieri de prime în sistemul bugetar pentru a face rost de bani la apărare Cancelaria de Stat lituaniană propune economii la primele și bonusurile din sectorul de stat în bugetul de anul viitor pentru a economisi bani în vederea finanțării sectorului de apărare. Declarația a fost făcută de premierul Evika Silina, relatează lsm.lv. Potrivit oficialului leton, propunerile Ministerului Finanțelor de a economisi 150 de milioane de euro din bugetul de stat reprezintă doar un prim pas către economiile necesare.  „De asemenea, planificăm concedieri, centralizarea instituțiilor și, prin urmare, fuziuni de funcții. Așadar, vor exista provocări”, a adăugat șeful guvernului. Prim-ministrul spune că aceste decizii trebuie luate pentru a avansa prioritățile guvernului. Ministrul Finanțelor leton a declarat recent că guvernul are nevoie de 450 de milioane de euro pentru a finanța sectorul apărării în următorii ani. Parlamentul european consideră că nu există limbă macedoneană Schimb de replici nepoliticos între premierul nord-macedonean Hristiyan Mickoski și ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev. Mickoski l-a numit pe șeful diplomației bulgare „șoarece” și s-a comparat pe sine cu un „leu”, citim în vesti.bg. Cuvintele sale au venit după ce ministrul Georgiev a declarat că Bulgaria a împiedicat Parlamentul European să fie folosit pentru propaganda politică internă a lui Mickoski. Acesta a adăugat că Bulgaria este un factor stabil atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în regiune, lucru de care Macedonia de Nord trebuie să țină cont: „Suntem un stat membru al UE, iar Macedonia de Nord este doar un candidat deocamdată,” a spus Georgiev. Disputa dintre cei doi are la bază limba vorbită în Macedonia de Nord. În timp ce Skopjie susține că este vorba de o limbă separată, Bulgaria spune că macedoneana este un dialect bulgăresc. „Din păcate, ștergerea identității și limbii macedonene din raport a reușit. Problema este mult mai profundă, și anume negarea identității, a limbii unuia dintre cele mai mici popoare din Europa de către vecinul său estic, sau Bulgaria vecină. Acesta este un act fără precedent pentru mine, orice altceva decât o valoare europeană și chiar nu-l pot accepta. Vor dormi liniștiți, europarlamentarii care au votat pentru ștergerea identității și limbii macedonene din raport?”  a întrebat premierul nord-macedonean.     Au participat la Revista Presei, Europa Plus: Kevin KOVÁCS, Ungaria Anna Réka, RÁFI, Ungaria Dominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Revizurea indemnizațiilor din Consiliile de Administrație ale unor instituții precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, reforma pensiilor speciale și reorganizarea instituțiilor din administrație sunt câteva dintre măsurile pregătite de Guvern pentru următoarele două pachete fiscale. Congresul liberal de maine va fi un bun punct de pornire pentru a masura sustinerea politica de care se mai buura premierul care spunea recent ca este cu mandatul pe masa.      Nicuşor Dan a sesizat CCR pe Legea care vizează organizațiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob Preşedintele susţine că termenii „legionar” şi „fascist” nu sunt explicaţi în mod clar. Seful statului mai spune că, prin comparaţie, in UE astfel de legi sunt mult mai clare. Solicitarea sefului statului este "îngrijorătoare", spune la RFI profesorul universitar Liviu Rotman, unul din cei mai cunoscuți istorici ai vieții evreiești din România.   România are una dintre cele mai mici rate de testare voluntară pentru bolile cu transmitere sexuală din UE, în timp ce acestea sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor Ce îi oprește să se testeze? Frica, rușinea, miturile și lipsa de informație. Pentru al doilea an consecutiv, tinerii care merg în această vară la Electric Castle și Summer Well se pot testa, gratuit, pentru BTS, în cadrul programului „Testat e Hot”, derulat de o rețea privată de sănătate.