Presa internaţională

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Dacă te bate gândul să petreci nopți la cort vara asta, e bine să știi că în România, camparea liberă nu este interzisă în mod explicit în afara ariilor protejate, dar în parcurile naționale și naturale există reguli mai stricte.  În general, poți campa doar în locuri special amenajate, sau cu acordul administratorilor parcului. Camparea în zone de protecție strictă este interzisă cu desăvârșire.Dincolo de parcuri, respectă câteva principii de bază: nu campa lângă surse de apă – lasă minimum 60–100 m distanță între voi, nu campa pe proprietăți private fără acordul proprietarului și lasă locul exact cum l-ai găsit. Principiul „Leave No Trace" - Nu lăsa urme, în traducere - nu e o recomandare, în multe zone este deja obligație legală.

Jurnal de știri

Toți cei trei medaliați din proba de 200 m mixt de la Naționalele de natație trec în aceste zile printr-o probă a maturității. Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la Campionatele Naționale, dau în aceste zile Bacalaureatul Olimpicilor, bacalaureatul tinerilor care fac sport de performanță Elevii care fac parte din loturile olimpice, dar și sportivii de performanță care participă la competiții internaționale susțin în această perioadă sesiunea specială a Bacalaureatului 2026. Pentru acești tineri, 127 la număr, examenul maturității a început mai devreme cu o lună, în data de 12 mai, și se va încheia pe 28 mai, odată cu afișarea rezultatelor finale. Bacalaureatul olimpicilor a fost organizat prima dată în anul 2008 și în acest an se desfășoară la Ploiești. Printre cei care dau bacul olimpic se află și Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la ultimele Campionate Naționale de natație. Cei 3 înotători sunt printre cei mai buni din România. Ei au lăsat ochelarii de înot pentru pixuri și manuale și s-au dus direct în sala de examen. Prima probă scrisă a fost ieri, 20 mai, iar „greii” bazinului recunosc că materia e mai grea decât apa. Este și părerea lui Mihai State, născut în comuna Mălini, județul Suceava și unul dintre cele mai promițătoare talente ale secției de înot ale clubului Dinamo. „Bac-ul mi se pare un pic mai dificil decât competițiile. Pentru că materia este foarte multă. Presiunea poate e un pic mai mare, pentru că e o singură dată Bac-ul. Competiții, dacă ratăm o probă acum, mai avem alte probe” - Matei State, înotător. Matei a plecat de acasă de la vârsta de 10 ani, s-a mutat la București pentru a face înot de performanță și la 13 ani era deja campion național, demonstrând că performanța nu ține de vârstă, ci de ambiție, muncă și pasiune. Înotul s-a transformat rapid într-o pasiune arzătoare, care i-a dictat ritmul vieții de zi cu zi. Acum este în fața probei maturității și face o comparație între stilurile de înot și disciplinele de examen. Pentru Matei, matematica e „brasul” succesului, iar româna... o cursă de viteză la craul. Pentru acești campioni, timpul nu stă pe loc Pentru colegul lui Matei, Darius Coman, născut la Câmpina, legitimat la Corona Brașov și cel care deține recordul României la 200 m bras, a găsit metoda perfectă pentru a învăța pentru Bac : a transformat vestiarul și pauzele dintre curse în sală de lectură. „Mi-am luat la mine cărțile de română, istorie, de logică. Într-o portiță mai liberă mai citesc un comentariu. Că nu durează mult, în 10 minute îl citesc. Și îmi recapitulez materia. La istorie este foarte multă materie. Dar acolo îmi place, e ca o poveste” – Darius Coman, înotător. Darius Coman spune că nu va avea emoții la bacalaureat, oricum mai puține ca la o competiție. „Care seamănă cu brasul? Logica. Da, e vorba de tehnică. Mă gândesc la foarte multe aspecte. Aveam emoții, mă simțeam ca și când urmează examenul vieții mele. Ca și cum depinde viața mea de acest examen. Până când mi-am dat seama că nu e chiar așa” – Darius Coman, înotător. Iar dacă proba de mixt are patru procedee, și Bac-ul are materiile lui. Sportivii au făcut deja paralele între materii. „Matematica aș asemui-o cu brasul, pentru că sunt cel mai bine pregătit, informatica cu spatele, pentru că e al doilea cel mai bun procedeu al meu și româna cu craul. Nu e chiar cea mai rea, dar e OK” - Matei State, înotător După Bac, imediat la antrenament În fine, Robert Badea un talent înnăscut în natație, legitimat la Steaua, specialist în proba de fluture și considerat de americanii de la World aquatics urmașul lui David Popovici, se prezintă și el în aceste zile la examene. Robert face și el comparația între stilurile de înot și materiile pentru Bac: „Brasul - română, nici nu se pune problema, geografia - spatele, pentru că e mai natural, și craulul - istoria. Până acum n-am fost stresat, dar știu că mai e atât de puțin încât începe puțin stresul, dar mă descurc” – Robert Badea, înotător. Dacă unii visează la vacanță după examen, pentru Robert Badea sărbătoarea înseamnă tot antrenament. Iar viitorul sună bine tot în înotul românesc.  „Cum vei sărbători după ce vei lua Bac-ul? - Cu antrenament, nici nu se pune problema. Și în ziua cu Bac-ul sunt în apă” – Robert Badea, înotător.

Ce trebuie să știm, care sunt micile secrete și cine ne poate ajuta când ne deschidem un dosar de daună? Aflăm mai multe detalii într-o nouă ediție a celei mai longevive emisiuni de asigurări, Ora De Risc by XPRIMM, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025. Invitat: Marius ION, Managing Partner, DAUNE.expert.

Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv UNITER și coregraful Răzvan Mazilu, regizorul Galei Premiilor UNITER.

Documente confidențiale dezvăluite de publicația FIP din Armenia arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Dar lista de acțiuni este cu mult mai lungă, iar campaniile sunt răspândite peste tot în Europa. Publicația din Armenia, a cărei denumire completă este Platforma de Investigare a Faptelor, se află în posesia unui mare număr de fișiere confidențiale obținute ca urmare a unui hacking. Acestea includ documente, corespondență, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale de la Agenția de Design Social (SDA), care funcționează sub supravegherea de facto a lui Sergei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale Ruse. Despre acesta știm că a fost desemnat, printre altele, să se ocupe de alegerile parlamentare din Republica Moldova, din toamna anului trecut – și mai știm că și-a ratat obiectivul de a facilita venirea la guvernare a forțelor pro-ruse. Cât despre Sebastian Ghiță, acesta este amintit în contextul unor acțiuni îndreptate împotriva președintei Maia Sandu. Citeste siNumele lui Sebastian Ghiță în documentele privind o rețea de influență rusă. Ce înseamnă (Expert) În țările europene, acțiunile au avut ca scop principal să genereze îndeosebi furie față de migranți și față de Ucraina Campaniile sprijină forțele de extremă dreapta și răspândesc alte narațiuni pro-ruse. Acțiuni semnificative au avut ca scop discreditarea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian și președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Franța: acțiuni anti-musulmane și antievreiești Dintre multiplele acțiuni desfășurate în Franța, să o amintim doar pe cea a capetelor de porc aruncate în apropierea mai multor moschei, în septembrie 2025. Documentele arată că fusese o acțiune comandată de la Kremlin. La fel ca și pulverizarea de vopsea verde, asociată cu Islamul, la intrările a trei sinagogi, un restaurant evreiesc și alte locuri frecventate de evrei. Evident, scopul acțiunilor, fie împotriva musulmanilor, fie a evreilor, este, desigur, amplificarea tensiunilor inter-religioase, pe pământ francez. Printre acțiunile planificate, dar (cel puțin nu încă) implementate în Franța se numără operațiunea "General”. Anumite persoane urmau să se prezinte ca trimiși ai primei doamne a Ukrainei, Olena Zelenskaya, pentru înființarea unei fundații. Citeste siReacţii de indignare după descoperirea mai multor capete de porc în fața unor moschei din Ile-de-France Alții urmau să profaneze statuia lui Charles de Gaulle, scriind pe ea "Glorie Ukrainei". Participanții ar fi trebuit să declare că era un răspuns la declarațiile pro-ruse ale nepotului lui Charles de Gaulle. O altă operațiune viza desfășurarea în Franța a circa 500 de mașini de lux cărora urma să li de atașeze numere ucrainene, pentru a fi fotografiate. Potrivit documentelor, agenții ruși au concluzionat că taxa pentru mașinile foarte scumpe (Rolls-Royce, Lamborghini, Ferrari etc.) ar fi semnificativ mai mare decât se estimase initial. În Germania operațiunile au fost deosebit de active în timpul alegerilor parlamentare din 2025, arată documentele. Acțiunile au avut ca scop influențarea alegătorilor în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și dicreditarea contracandidaților, îndeosebi a celor din Partidul Verde.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) 35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri.  Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției. Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul. Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul)  PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice. „Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv. Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare. România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea) Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate. În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari. Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi.  Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular. Continuarea în Libertatea. Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews) Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile  ilegale din toată țara. Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium. Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13%  faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul  anterior, potrivit mfinante.ro.  Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice. CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF. Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor. Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025. Integral, pe pagina CursDeGuvernare.

La câteva zile de la primirea președintelui american Donald Trump, liderul chinez Donald Trump l-a găzduit, tot la Beijing pe conducătorul statului rus, Vladimir Putin. Presa internațională remarcă diferențele dintre cele două vizite. Ziarul german Handelsblatt observă că „ambii lideri vor să se opună unei lumi dominate de SUA timp de decenii. Și amândoi au de câștigat atunci când Washingtonul răspândește haos. Politica externă impulsivă a lui Trump, mesajele sale contradictorii în Orientul Mijlociu și alianțele sale imprevizibile oferă Beijingului și Moscovei exact scenariul de care au nevoie”. (Sursa. Eurotopics) Pentru La Stampa,   ”Xi este realist și mulțumit, deocamdată, să poziționeze China ca putere majoră stabilă și responsabilă între celelalte două, implicate în războaie care provoacă crize energetice și tensiuni comerciale în restul lumii. Încetinirea economică a Chinei este mai mult decât compensată de greșelile Rusiei și SUA. Aceste greșeli au nume specifice: Ucraina și Iran.” (Sursa: Eurotopics) Analistul citat de publicația americană Time rezumă în felul următor: „Trump a mers pentru bani. A mers ca negustor, ca să vândă avioane și să încheie niște tranzacții agricole. Dar Putin vizează mai mult cooperarea strategică.” Potrivit expertului, ”deși Financial Times a relatat că Xi i-ar fi spus lui Trump că Putin ar putea ajunge să regrete războiul, orice speranță că Beijingul ar putea interveni pentru a rezolva această mlaștină rămâne slabă”. Pentru Xi, găzduirea în decurs de câteva zile a liderilor SUA și Rusiei - două națiuni implicate în conflicte - este un avantaj, deoarece își propune să consolideze reputația Chinei ca un lider global. Nuanțe diplomatice Însă, deși ambii lideri au fost primiți cu covor roșu, vizita lui Putin a fost marcată de o demonstrație mai clară a prieteniei dintre cei doi lideri și țările lor. Putin și Xi au semnat, de asemenea, o declarație comună - un gest diplomatic care a devenit standard în timpul vizitelor de stat ale liderului rus în China, dar care nu a avut loc în timpul celei a lui Trump”. Critica comună la adresa dominației SUA a inclus denunțarea de către Xi și Putin a planului lui Trump de a construi un sistem de apărare antirachetă Golden Dome, în valoare de miliarde de dolari”. Citeste siDeclaraţia comună emisă după întâlnirea dintre Xi Jinping şi Vladimir Putin avertizează asupra pericolului ca lumea să revină la „legea junglei” Le Monde notează că  ”tensiunile care s-au intensificat de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului și impactul acestora asupra transportului de hidrocarburi s-au numărat printre problemele stringente de pe agenda celor doi lideri. China este afectată direct. În schimb, criza din Orientul Mijlociu îi oferă lui Putin oportunitatea unor noi piețe pentru țara sa”. Potrivit Al Jazeera, ”Xi și Putin semnalează un front unit împotriva SUA în discuțiile de la Beijing. Declarațiile lor au arătat clar că „Beijingul și Moscova împărtășesc o încredere consolidată care pur și simplu nu există între China și SUA”, spune un expert citat de postul de televiziune.

Bogdan Fezi, arhitect, vicepreședinte OAR București, profesor la Universitatea Ion Mincu.

La conferința de presă susținută cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o apreciere care a atras atenția. Guvernatorul băncii centrale a explicat că dacă un negustor apucă să majoreze prețul din cauza aprecierii cursului, adică o creștere a euro, nu se mai uită după aceea că s-a întărit cursul, adică leul. Înțelegem că negustorii sunt marile rețele comerciale, pentru că ei sunt marii importatori care își ghidează prețurile de la raft, în funcție de cursul de schimb leu-euro, în cazul produselor venite din import. Mugur Isărescu citează o analiză a BNR care arată că procentul de depreciere (creșterea euro față de leu) se duce repede în preț, respectiv o treime, în schimb, procentul de apreciere (creșterea leului față de euro) aproape că nu se observă în preț. Ce ne spune guvernatorul BNR? Că atunci când crește euro o treime se transferă imediat în preț, iar când scade moneda europeană comercianții nu mai adaptează prețul la noul curs. Desigur, analiza băncii centrale nu se poate contesta. Ceea ce surprinde, însă, este abordarea unilaterală a temei. Lăsăm la o parte valul de contestări la adresa marilor rețele comerciale care sunt aproape de a fi considerate inamicul economic numărul 1. Marile rețele comerciale sunt acuzate că externalizează profiturile, că discriminează producătorii români în favoarea importurilor sau că aplică un dublu standard de calitate față de produsele din piețele Europei de Vest. Analiza BNR, legată de evoluția prețurilor în funcție de mișcarea cursului de schimb leu-euro, este doar o parte din ceea ce se întâmplă în economie. De exemplu, prețurile carburanților la pompă suferă de aceeași boală despre care vorbește analiza BNR, adică cresc atunci când prețul țițeiului urcă și scad mult mai greu atunci când prețul țițeiului coboară. Într-un cadru mai larg, există un proiect de lege care a fost votat în Senatul României care obligă operatorii de telefonie mobilă să factureze serviciile calculate în euro exclusiv la cursul de schimb al BNR. Contextul este că unele companii de telefonie folosesc un curs de schimb al unor bănci comerciale, nu al băncii centrale. Proiectul de lege va fi transmis către Camera Deputaților și are șanse să fie votat, chiar dacă în Senat nu a fost sprijinit de PSD. În context, întrebarea este: de ce se permite în continuare raportarea prețurilor, în mod oficial, la moneda europeană? În felul acesta s-a ajuns ca o serie de companii, în special cele de utilități să afișeze tarife în moneda euro și, în pasul doi, o rată de schimb aleasă în favoarea companiei și în defavoarea consumatorului. Mai mult, în urmă cu câțiva ani, erau domenii, precum industria hotelieră, de exemplu, în care tarifele erau percepute în euro, iar rata de schimb era stabilită de către companie după bunul plac. Toate acestea arată haosul care există în relația companii-consumatori atunci când vine vorba de tarifarea în moneda europeană. Este vorba despre un raport comercial dintre profesioniști (firme) și consumatori. În acest domeniu ar fi trebuit să funcționeze o normă legislativă, pentru că în ceea ce privește tranzacțiile între persoane fizice la vânzarea unui activ imobiliar sau a unei mașini, de exemplu, nimeni nu îi va putea opri pe cumpărători și vânzători să negocieze în euro și să plătească în lei. În esență, economia românească este puternic euroizată. Căutați o vacanță în Grecia, în Turcia sau în Bulgaria? Veți găsi oferte în euro. Vreți să cumpărați un apartament? Îl veți găsi, dar suma cerută va fi în moneda europeană. Aveți o mașină de vânzare? Este clar că veți cere un preț în euro. Așadar, importatorii transferă imediat în prețuri creșterea euro față de leu, raportarea unor companii la tarife în euro este tolerată, iar populația cotează în euro și plătește în lei. Dar, nimic din toate acestea nu s-ar mai fi întâmplat, dacă România ar fi fost acum în zona euro.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat, miercuri seară, la RFI, că CNAS va deconta tratamentele de radioterapie pentru copiii bolnavi de cancer, din secția de Radioterapie Pediatrică a spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" la "Marie S. Curie" din București. Ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial în câteva zile, ne-a spus președintele CNAS.  Pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, i-a transmis, la RFI România, un mesaj președintelui CNAS prin care îi cerea ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.   Rep.: Aș vrea să știu, domnule președinte, dacă CNAS va deconta radioterapia pentru copiii bolnavi de cancer internați la "Marie Curie", în noul spital construit de Asociația "Dăruiește Viață". Știu că a ajuns la dumneavoastră mesajul transmis prin intermediul RFI de președinta asociației,Carmen Uscatu, care v-a cerut ajutorul pentru decontarea tratamentului. Care este mesajul dumneavoastră pentru asociație? Președintele CNAS, Dr. Horațiu-Remus Moldovan:"Absolut toate solicitările venite din partea spitalelor publice din România, pe absolut toate programele naționale de sănătate, au fost prioritizate și aprobate de-a lungul timpului, la fel cum este și această solicitare. A fost conceput un ordin de președinte CNAS în acest sens. A fost în transparență decizională pentru că este vorba despre mai multe programe de sănătate. În acest ordin, am primit o serie de propuneri din partea diferiților parteneri sociali pacienți, furnizori de servicii medicale, iar acum suntem în etapa în care am depășit perioada de transparență sau am încheiat perioada de transparență decizională de consultare publică și ordinul se va publica în zilele următoare, cu integrarea propunerilor venite din țară, în Monitorul Oficial". Departamentul de Radioterapie Pediatrică, deschis în decembrie 2025, în cadrul spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" este o premieră pentru spitalele de stat din România. Odată cu deschiderea acestuia, Spitalul Marie S. Curie a devenit singurul din țară care poate asigura triada tratamentului oncologic în același loc: chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie. "Departamentul a fost deschis în decembrie 2025, aici fiind tratați copii bolnavi de cancer la cele mai înalte standarde, datorită echipamentelor existente și datorită training-ului internațional de care au beneficiat medicii radioterapeuți, fizicienii și tehnicienii acestui spital. (...) Ce nu există? Nu există finanțarea acestor tratamente de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.", ne-a declarat, pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, care i-a solicitat, la RFI România, președintelui CNAS ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.  

Vreau ca țara mea să fie în siguranță și vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Este ceea ce spune președinta Republicii Moldova într-un interviu acordat RFI/Deutsche Welle. În acest interviu exclusiv, Maia Sandu vorbește despre determinarea Moldovei de a face parte din familia europeană. Devine din ce în ce mai dificil pentru țările mici din regiunea noastră să se apere și să-și urmeze obiectivele din cauza agresiunii pe care o vedem din partea Rusiei, mai spune Maia Sandu. Numele lui Sebastian Ghiță, legat de agenții și propagandiștii Rusiei  Numele controversatului omul de afaceri român Sebastian Ghiță, aflat cu azil la Belgrad, apare intr-o scurgere de informații la Moscova. O investigație realizată de publicația armeană „Fact Investigation Platform” (FIP). Ghiță este invocat de un agent al Kremlinului într-o corespondență cu un superior al său, dar nu apar informații referitoare la implicarea efectivă a lui Ghiță. Cannes: Cristian Mungiu vorbește despre Fjord  La Festivalul de film de la Cannes, filmul Fjord » al lui Cristian Mungiu concurează pentru La Palme d'or. Vasile Damian ne aduce un interviu cu regizorul roman, ceva mai tarziu in 40 de minute.Cristian Mungiu revine asupra genezei acestui proiect inspirat din fapte reale.

Jurnal de știri

PSD ar accepta un premier tehnocrat dispus să dialogheze cu toate partidele, spune la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero. Ea precizează că PSD este pregătit să-și asume guvernarea. Natalia Intotero, despre criza politică: ”Desigur, suntem pregătiți, ne asumăm această guvernare, ne asumăm și funcția de prim-ministru”. Despre un premier tehnocrat: ”În primul rând, să fie o persoană care să aibă cunoștințe în domeniul economic. De asemenea, să fie un foarte bun comunicator și în egală măsură, o persoană care să aibă această capacitate de a dialoga cu toate partidele politice. În Parlamentul României sunt mai multe forțe politice și e important ca această persoană să dialogheze atât cu partidele care vor realiza noua componență guvernamentală, cât și cu partidele care vor fi în Opoziție. Cu o astfel de persoană, desigur că vom fi de acord”. Despre proiectul AUR privind finanțarea ONG-urilor: ”Nu văd o intimidare în acest sens. Am avut și am o colaborare foarte bună cu societatea civilă (...). Așa cum un om politic, un om implicat în activitatea administrației locale, dar și centrale, are obligativitatea de a fi transparent (...), cred că și pentru societatea civilă este de bun simț să aibă transparență vizavi de cheltuieli și vizavi de finanțarea acestora”.

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state.  - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

În studioul RFI, Liviu Jicman, președinte ICR între 15 noiembrie 2021 și 15 mai 2026 ne vorbește despre provocările mandatului său.

România are una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, deci întâlnirile cu ei în natură sunt posibile. Așa că prevenția e primul pas: fă zgomot pe traseu – vorbește, fluieră, lovește bețele de trekking –, de preferat să nu mergi singur, evită să mănânci pe potecă și nu lăsa resturi de mâncare... Spray-ul pentru urși este recomandat, așa că ține-l la îndemână, nu în rucsac. Dacă totuși îl vezi: nu fugi și nu păstra contact vizual direct. Vorbește calm, ridică-te la vedere (nu te face mic de la început), retrage-te lent lateral. Dacă ursul dă semne că se apropie, poți lăsa lucruri în urmă – rucsac, mâncare, haine. Dacă trece la atac, fă-te mic și protejează-ți ceafa. De cele mai multe ori, dacă înțelege că nu ești un pericol, își va vedea de drum.  Nu uita să anunți Salvamont și autoritățile după orice întâlnire semnificativă la numărul zero-SALVAMONT (0725826668).

Scenograful Adrian Damian, curatorul Expoziției României la cea de-a 16-a ediție a Cvadrienalei de Scenografie de la Praga.

Jurnal de știri

Dinamo a învins pe Arcada Galați cu 3-2 după un meci maraton și și-a păstrat titlul la volei masculin. Este al 20-lea din palmares pentru dinamoviști, în cel mai disputat sezon din ultimii ani.Tudor Furdui a fost sâmbătă în sala Dinamo. În ultimul meci al finalei campionatului masculin de volei disputată la București, Dinamo a dominat primele două seturi, pe care le-a și câștigat, la 19 si la 20. Deși părea că nu poate reveni, Arcada Galați a controlat însă următoarele două seturi, impunându-se la 19, și la 17. Dramatismul a atins cote maxime în setul decisiv, unde a fost 3-0 pentru Arcada, dar Dinamo, susținută frenetic de fani a revenit spectaculos și s-a impus cu 15-13. S-a încheiat 3-2 pentru Dinamo care câștigă al 20-lea titlu din palmares după un sezon care a fost cel mai disputat din ultimii ani. După meci au vorbit doi jucători de la Dinamo, Nicolae Ghionea și Mircea Peța, tehnicianul alb roșilor, Bogdan Tănase, cel al Arcadei, Sergiu Stancu și președintele federației, Adin Cojocaru.

Social-Democrații au votat în plenul Senatului legea inițiată de AUR, prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Aceasta, după ce reprezentanții celor două partide au votat într-o comisie a Senatului pentru abrogarea legilor care pedepsesc antisemitismul, negarea Holocaustul și cultul criminalilor de război. Gestul capătă deja puternice semnificații politice.   Iată, așadar, că AUR și PSD recidivează. Iar dacă în cazul legilor privind antisemitismul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, ne-a asigurat că greșeala va fi reparată pe parcurs, de data aceasta lucrurile stau altfel. Liderul social-democrat și-a declarat întreaga susținere pentru proiect, așa că sunt șanse foarte mari ca acesta să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă la promulgare, pe biroul președintelui Nicușor Dan. Citeste siProiectul de lege privind finanțarea ONG-urilor nu rezolvă probleme reale – interviu Dar care-i problema, cu această lege? Nu e bună ”transparentizarea”? – vor întreba susținătorii ei. Nu despre asta este vorba aici. Sub termenul ”transparentizare” se ascunde, de fapt, intenția controlului și a îngreunării vieții ONG-urilor. Transformarea lor în ținte permanente ale suspiciunii. Și apoi, în spiritul ”transparenței”, imaginați-vă în ce măsură o companie sau o persoană fizică se vor simți încurajate să susțină, de exemplu, o organizație anticorupție. Sau una pentru susținerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților sexuale. Sau pentru drepturile romilor. Sau pentru educația sexuală în rândul minorilor. Sau pentru egalitatea de gen. Dăm aceste exemple pentru că sunt teme predilecte de atac pentru extrema dreaptă, iar persoanele publice sau organizațiile implicate în aceste domenii sunt deja ținte ale campaniilor de ură și denigrare pe rețelele sociale. Uneori și ale violenței directe. Citeste siONG-urile, transformate în "dușmanul poporului". Legea AUR lovește fix în cei mai vulnerabili Reprezentanții ONG-urilor vorbesc despre o așa-numită ”lege rusească”. Și nu sunt departe de adevăr. Dictatura lui Vladimir Putin a început cu strângerea șurubului asupra ONG-urilor. Așa a început și regimul autoritar al lui Viktor Orban. În general, astfel de legi nu prevestesc nimic bun. Și mai putem invoca un exemplu, cel al Georgiei. Până acum circa un deceniu, era considerată cea mai liberală și mai pro-occidentală dintre toate republicile ex-sovietice care băteau, timid, la porțile UE. Ei bine, Visul Georgian, partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, care domină autoritar viața politică a țării, s-a prezentat publicului georgian drept pro-european și pro-occidental. Dar nu oricum, ci apărând, în cadrul Occidentului, identitatea georgiană. Citeste si”Legalizarea” antisemitismului – de ce PSD are o problemă Încetul cu încetul, partidul și guvernul său au virat-o către Rusia, până când, în zilele noastre, relația a fost practic normalizată. Și virajul a început – coincidență – cu adoptarea așa-numitei ”legi rusești” împotriva ONG-urilor - cu toate protestele de stradă pe care le-a generat. Apoi, represiunea s-a amplificat până când Visul Georgian a devenit, practic, partid unic și a predat țara Kermlinului. Altfel, liderii Visului Georgian jură și azi că sunt pro-occidentali, doar că Occidentul nu-i înțelege și nu vrea să-i accepte așa cum sunt. Poate și președintele Nicușor Dan, aflat în căutarea unei soluții pro-occidentale, ar trebui să se gândească la aceasta, înainte să-și pună, eventual, semnătura pe proiectul legii ONG-urilor, susținut de AUR, PSD și alte grupări de extremă dreapta. Unele care de-abia ce s-au declarant, și ele, pro-occidentale.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament. După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze.  Continuarea, pe pagina SpotMedia. Cum poate face PSD Guvern fără AUR. Ce i-au spus lui Nicușor Dan social-democrații (Cotidianul) În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul.  De unde ia PSD voturile?  PSD – 129 UDMR – 32 Minoritățile – 17 POT – 16 PACE – 12 Neafiliați – 19 Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S. Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR. Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente. O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews. Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare. „Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan. El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete. Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi.  17 miliarde de euro ar putea fi pierduți. Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO. Contractele trebuie semnate până la 31 mai. Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc. Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță. Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea. Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.” EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală. Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.

„Republica Moldova, Uniunea Europeană, România - aderare, integrare, unire”. Este titlul dezbaterii pe care RFI România a organizat-o la Iași, cu participarea unor membri ai Parlamentului European, a unui mare număr de lideri locali din diverse domenii și invitați din Republica Moldova. Iată un fragment din această dezbatere, moderată de colegul nostru Ovidiu Nahoi, cu participarea europarlamentarului Dan Barna din grupul Renew Europe, a consulului general al Republicii Moldova la Iași, Ion Coșer, și a expertului în comunicare și diplomatului Daniel Vodă. Temele ediției: - Președinta Maia Sandu condiționează finanțarea reintegrării de plecarea trupelor ruse, în timp ce liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se plânge la OSCE de noile taxe impuse de Chișinău. Cine va plăti, până la urmă, factura reunificării? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vernisajul Vinului ”Mândria noastră” reunește vineri seara, la Chișinău, 65 de vinării și peste 500 de vinuri oferite publicului pentru prezentare și degustare. „Este un punct de consum și de comunicare directă cu consumatorii. Este important acest eveniment, mai ales în contextul crizelor care nu se mai termină și care au lovit și industria vinului”, spune în interviul Moldova Zoom, somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul ghidului celor mai bune vinuri, Fine Wine Guide. La sfârșitul acestei luni, somelierul de la Chișinău va participa la București, la Vinarium, cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est. Un interviu realizat de Valeria Vițu. - Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri de Externe, s-au reunit la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. - Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, anunță Maia Sandu. - Ministrul de Externe al Ucrainei declară că Ucraina este gata să ajute Republica Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene. Știrile zilei: Peste 50 de delegații, inclusiv 20 de miniștri ai afacerilor externe, participă la Chișinău la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Evenimentul este găzduit de Republica Moldova cu ocazia încheierii președinției prin rotație a Consiliului Europei. Pe agenda reuniunii de la Chișinău – sprijinul pentru Ucraina, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice în țările membre. Miniștrii de Externe prezenți la Chișinău au venit cu mesaje de susținere pentru deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, Maxime Prévot, spune, citat de IPN, că „Moldova a livrat numeroase reforme în circumstanțe dificile și acum este timpul și pentru UE să livreze. Aveți suport complet din partea Belgiei”. Ministrul de Stat pentru Afaceri Europene al Germaniei Günther Krichbaum, a subliniat că „Germania susține Moldova la nivel bilateral, dar și la nivel european. Vrem să vedem Moldova în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Germania este alături de Moldova, inclusiv pentru că stabilitatea poate fi construită în regiune prin includerea țărilor în UE, ceea ce va constituit și un impuls pentru dezvoltarea economică. Moldova nu va fi singură”, Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a vorbit despre susținerea din partea Bucureștiului în deschiderea negocieirlor politice de aderare a Republicii Moldova. Peste 35 de state sunt pregătite să susțină crearea Tribunalului Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al Consiliul Europei, Alain Berset. La finalul evenimentului, Chișinăul transmite președinția prin rotație a CE către Principatul Monaco. *** Președinta Maia Sandu a folosit reuniunea ministerială a Consiliul Europei de la Chișinău pentru a transmite unul dintre cele mai directe mesaje de până acum privind legătura dintre securitatea regională, amenințarea rusă și accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat că „pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este un proiect existențial”, adăugând că pentru Europa extinderea reprezintă „o investiție în propria securitate”. Sandu a avertizat că Rusia continuă să reprezinte „o amenințare majoră pentru securitatea europeană”, reluând tema centrală a discursurilor sale externe privind atacurile asupra instituțiilor democratice, dezinformarea și ingerințele străine. *** Republica Moldova ar putea obține în următoarele săptămâni decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească până în septembrie toate obiectivele intermediare asumate în procesul de aderare, înaintea unei noi evaluări a Comisiei Europene, afirmă președinta Maia Sandu, într-o emisiune la postul Realitatea din Republica Moldova. Unele dintre cele mai dificile capitole de negociere vor fi cele legate de agricultură și mediu, domenii în care Republica Moldova va solicita perioade mai lungi de tranziție pentru adaptarea la standardele europene, spune președinta. *** Ministrul de Externe al Ucrainei, la Bălți: „Ucraina e gata să ajute R. Moldova la consolidarea apărării și securității aeriene” Ministrul Afacerilor Externe al Ucrinei, Andrii Sîbiha, a reiterat disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul în domeniul apărării și securității aeriene, subliniind experiența acumulată de Ucraina în contextul războiului. Declarația a fost făcută în cadrul vizitei sale la Bălți, unde șeful diplomației ucrainene a discutat cu autorități locale, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunității ucrainene din nordul Republicii Moldova. Vizita are loc și pe fondul incidentelor recente din spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministrul ucrainean a vorbit despre necesitatea consolidării securității regionale și despre disponibilitatea Kievului de a coopera cu Chișinăul, transmite Moldpres. „Ucraina dispune în prezent de o experiență unică, o experiență de luptă, inclusiv în ceea ce privește închiderea spațiului aerian. Am devenit lider mondial în producția de drone și suntem, fără îndoială, pregătiți să colaborăm cu vecinul nostru, Moldova, pentru consolidarea capacităților voastre, a capacităților de apărare și a securității voastre”, a declarat Andrii Sîbiha, ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. *** Biroul Național de Statistică din Republica Moldova anunță că prețurile de consum au crescut cu 1,8% în aprilie 2026 față de martie, cu 4,5% de la începutul anului și cu 6,8% anual. Creșterea a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare și bunurile nealimentare cu câte 2,0%, respectiv serviciile cu 1,1%.

USR critică ideea unui eventual Guvern PSD-AUR. Senatorul Ștefan Pălărie spune într-un interviu la RFI că ar fi un scenariu de coșmar. Parlamentarul subliniază de asemenea că ideea unui premier tehnocrat nu poate prinde contur, cel puțin nu cu voturile USR și PNL. Ștefan Pălărie, despre formarea Guvernului: ”Dacă PSD renunță la ideea de a-și forma Guvernul, ceea ce eu cred că o să facă, atunci sigur că da, nici USR și nici PNL nu fug de responsabilitatea guvernării, mai ales într-un moment atât de dificil. Probabil că asta este poziția în jurul căreia se va construi propunerea către domnul președinte la consultările de săptămâna viitoare”. Despre PSD: ”Consultările de luni vor fi deschise de cel mai mare partid parlamentar al României, partidul PSD, care este și autorul căderii Guvernului din care a făcut parte până acum câteva zile (...). Logica ar fi simplă, să propună PSD Guvern sau să renunțe, ”noi nu vrem să facem Guvern”, ca măcar noi să știm cum stau. Apoi, dacă ei renunță, să fie chemate PNL și USR, cele două forțe politice care au agreat un acord politic de aliniere în această criză și să facă Guvern”. Despre varianta unui premier tehnocrat: ”Din punctul meu de vedere, ideea tehnocratului pe care am tot văzut-o vehiculată nu are cum să se întâmple, cel puțin nu cu voturile PNL și USR, pentru că noi am spus limpede și clar: noi nu vom face o coaliție cu PSD, dacă vor dărâma Guvernul, ceea ce au făcut aproape aplaudând”.

În România, lupta împotriva risipei alimentare capătă tot mai mult contur prin activitatea rețelei naționale de Bănci pentru Alimente, care recuperează surplusul de produse bune pentru consum și îl redirecționează către persoane vulnerabile.  Într-o țară în care milioane de oameni trăiesc în risc de sărăcie, iar tone de mâncare sunt aruncate zilnic, acest sistem creează o punte concretă între risipă și nevoie, transformând surplusul în sprijin real pentru comunități.Te poți implica și tu: urmărește banca din orașul tău – poate fi București, Cluj, Brașov sau Timișoara, printre altele – și fii pe fază la următoarele colecte de alimente din marile hipermarketuri. De obicei se întâmplă în preajma sărbătorilor importante, iar în acele perioade, voluntarii băncilor vor fi prezenți chiar la ieșirea din magazine, ca tu să poți dona pe loc câteva produse neperisabile. 

Nicolas Zanoni (1995, Paris, Franța) este un designer francez stabilit în prezent la Bruxelles. Privilegiind neregularitatea, intuiția și experimentarea manuală, el creează obiecte funcționale care estompează granițele dintre design și sculptură.

Jurnal de știri

Căpitanul lui Dinamo se pregătește intens să prindă împreună cu colegii săi un loc de Conference League, și în același timp stă cu un ochi pe ultimele etape din Anglia, acolo unde fosta lui echipă, Arsenal, luptă pentru titlul de campioană. Mijlocașul Cătălin Cîrjan, în vârstă de 23 de ani, conduce astăzi cu succes vestiarul lui Dinamo, dar povestea lui a început pe când alți copii abia învățau să scrie. Căpitanul „câinilor” a ars etapele cu o viteză amețitoare: la 2 ani era deja la antrenamente, iar la 10 ani marca primul său gol la seniori! Totul a pornit dintr-o întâmplare, pentru că părinții nu aveau cu cine să-l lase acasă. „La 2 ani am început. Fratele meu, care e mai mare cu 5 ani, mergea la fotbal. Nu aveau cu cine să mă lase acasă. Și așa am început și eu. Mergeam cu el la antrenamente. A fost dragoste la prima la vedere. La 10 ani am marcat prima oară la seniori. Am jucat în Liga 4 la FC Juniorul. A fost o bucurie incredibilă. După o perioadă foarte bună, toată lumea a scris de mine. A fost ceva foarte frumos”, spune el. Cătălin a spus și cum a fost primul său meci la seniori Drumul l-a purtat din Liga a patra direct în „laboratorul” de fotbal al lui Arsenal Londra. În 2019, pe când avea doar 16 ani, puștiul născut lângă București, la Domnești, se trezea față în față cu legendele fotbalului mondial de la care a învățat meserie. Cătălin spune că i-a tremurat mâna când l-a cunoscut pe antrenorul Mikel Arteta, cel care o conduce și acum pe Asenal. “Pot să spun că da și nu doar cu el. Acolo la Arsenal, de la o vârstă fragedă, de la 16 ani, am întâlnit jucători foarte, foarte mari, pe Ozil și așa mai departe. Și Arteta. Un om extraordinar. M-a ajutat foarte mult în aceea în care am fost acolo și îi mulțumesc pentru asta” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Greu în Anglia Viața în Anglia nu a fost doar despre fotbal și staruri, ci și despre adaptare într-o lume care nu te primește cu brațele deschise. Cîrjan a învățat engleza din mers și a tras de el pentru a semna contractul de profesionist. „A fost greu pentru că oamenii nu sunt foarte calzi acolo. A trebuit să trag de mine, să muncesc foarte mult și cred eu că m-am adaptat ok. Știam foarte puțin din școală, dar nu se compara ce am învățat în școală cu ce era acolo. Când am ajuns acolo, ei s-au ocupat foarte bine de treaba asta. Am avut două profesoare de engleză și am învățat foarte repede” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. După 4 ani la Londra, Cîrjan s-a întors în țară și a semnat pentru Rapid, unde nu s-a adaptat însă deloc. În iunie 2024 s-a mutat la Dinamo, echipă pe care o susținea de când era mic. A îmbrăcat tricoul cu numărul 10 și s-a impus foarte repede la formația antrenată de Zelicko Kopici, antrenorul croat numindu-l căpitan. Cătălin este unul dintre golgheterii echipei fiind numit jucătorul lunii aprilie în Superligă. Între Dinamo și Arsenal Astăzi, Cîrjan vede în proiectul de reconstrucție de la Dinamo amprenta clubului său de suflet din Londra. Căpitanul crede că „alb-roșiii” pot copia modelul succesului de pe Emirates. Cătălin spune și cu ce echipă din Premier League se aseamănă Dinamo. ”Aș spune cu Arsenal. Pentru că au fost acolo, au plecat de jos. Îmi amintesc când eram acolo, nu se băteau la Premier League și ușor, ușor au creat un proiect foarte frumos. Cred că așa se va face și aici la Dinamo” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo. Dinamo se luptă în acest moment cu Rapid și CFR pentru un loc care sa-i permită să evolueze sezonul viitor în cupele europene. Pe lângă meciurile decisive ale lui Dinamo pentru calificarea în cupele europene, Cătălin aruncă un ochi și la finalul de campionat din Anglia. Acolo unde, desigur, favorita sa la titlu este Arsenal. „Îmi place foarte mult ceea ce fac acolo. E un proiect foarte frumos și chiar îmi doresc să câștige” – Cătălin Cîrjan, fotbalist Dinamo.

Evenimentul petrecut miercuri în comisia pentru drepturile omului din Senatul României nu poate trece drept un simplu accident procedural - așa cum a încercat să-l minimalizeze președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pe scurt, comisia a dat undă verde, cu majoritate de voturi, unui proiect legislativ inițiat de AUR prin care ar urma să fie abrogată legislația care pedepsește antisemitismul, negarea Holocaustului sau cultul criminalilor de război. Aceasta nu s-ar fi putut întâmpla dacă reprezentanții PSD în comisie nu ar fi votat cot la cot cu cei ai AUR. Într-o reacție imediată, președintele PSD a afirmat că probabil a fost vorba de o scăpare care va fi reparată la dezbaterile din plen. Și a asigurat că proiectul nu va trece. Povestea este însă mai complicată, arătând slăbiciunile sistemului nostru politic și ridicând câteva semne de întrebare. În primul rând, comisia respectivă este prezidată de un senator AUR - și nu oricine. Este vorba despre generalul în rezervă Mircea Chelaru, admirator declarat al lui Ion Antonescu și susținător al unor relații cordiale cu Rusia. Atitudinile sale erau cunoscute. Ceea ce nu a împiedicat – sau, poate, mai degrabă a facilitat – punerea lui pe locurile eligibile și promovarea ca președinte de comisie parlamentară. Numai și faptul că un exponent de frunte al extremei drepte capătă conducerea unei comisii parlamentare – ba, încă, pentru drepturile omului ! – arată că așa-zisul cordon sanitar al formațiunilor democratice în fața extremismului rămâne o glumă proastă. Citeste siAviz favorabil pentru abrogarea legilor antilegionare| Greșeală sau derapaj democratic în Senat? Știm, desigur, că pentru foarte mulți politicieni de la noi, comisia pentru drepturile omului este un fel de ”a cincea roată de la căruță”, un loc unde sunt trimiși parlamentarii care nu pot ajunge în comitete mai de soi. Ceea ce, în cele din urmă, ridică mari semne de întrebare cu privire la angajamentul politicienilor noștri față de drepturile omului. În definitiv, această comisie lasă să treacă o lege care ar permite antisemitismul și negarea Holocaustului - cea mai teribilă crimă la adresa demnității umane. Apoi, sunt mari semne de întrebare cu privire la PSD, aliatul extremei drepte în răsturnarea guvernului Bolojan. Aliat de conjunctură, ne asigură, iarăși, liderii social-democrați, care nu încetează să-și afirme orientarea pro-europeană. Și nu încape îndoială că, la dezbaterile în plen, ordinul de partid va fi respectat și proiectul AUR va fi respins. Întrebarea este ce se află în străfundurile partidului când, iată, reprezentațți ai săi într-o comisie parlamentară, lăsați de capul lor, votează cum au votat? Și dacă, în partid, curentul pro-AUR este mai puternic decât lasă să se înțeleagă liderul său? Era, oare, nevoie de supravegherea conducerii de partid pentru ca acești aleși să înțeleagă că o asemenea lege pur și simplu nu are ce căuta într-o țară civilizată? Dacă da, atunci însuși Sorin Grindeanu are o mare problemă cu propriul partid – iar asigurările pe care le dă în public nu valorează mare lucru.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Curatoriat de Muromuro Studio (Ioana Chifu și Onar Stănescu), RAD Design 2026 a explorat tema „Radical Domesticity”, reunind 14 artiști și designeri contemporani din România, dar și internaționali într-o investigație asupra modului în care spațiul domestic este reconfigurat în context contemporan.

Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) - Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) - Cine sunt Gigi Ștefan și Teodor Niță, cei mai influenți procurori din Constanța, reținuți 24 de ore: Ascensiunea în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse (G4Media) - Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea) Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Care este programul (SpotMedia) Nicușor Dan cheamă luni partidele la consultări în vederea desemnării premierului. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor începe la ora 9.00 cu Partidul Social Democrat. Urmează, din oră în oră, Alianța pentru Unirea Românilor; Partidul Național Liberal; Uniunea Salvați România ; Uniunea Democrată Maghiară din România; Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Partidul S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. Nicuşor Dan susţine în continuare că criza noastră politică se va rezolva, într-o direcţie pro-occidentală şi „destul de rapid”. O tragedie românească. Tensiunile dintre un președinte conservator și electoratul său liberal (SpotMedia) În opinia jurnalistului SpotMedia Emilian Isăilă, România trece azi prin ce a trecut USR în octombrie 2018, atunci când referendumul pentru familie a dus la ruptura dintre Nicușor Dan și partidul pe care l-a fondat. Și atunci, printr-o ciudățenie, actualul președinte al României lansase o mișcare ce propunea modernizarea țării, în timp ce credințele și valorile sale nu aveau nicio legătură cu fenomenul. Aceeași schizofrenie politică se manifestă și azi, când votanții președintelui se simt trădați de opțiunile sale politice, mai apropiate de AUR și PSD decât de liberali și de USR. Războaiele dintre palate în primul an de președinție (Cotidianul) Primul an de președinție a trei șefi de stat considerați reformiști și „de dreapta” a fost marcat de clinciuri cu premierul în funcție sau cu o relație din ce în ce mai rece, până la asistarea pasivă a înlăturării acestuia. Traian Băsescu versus Călin Popescu-Tăriceanu, Klaus Iohannis împotriva lui Victor Ponta și războiul Ilie Bolojan-PSD, plus relația rece cu Nicușor Dan, sunt câteva exemple ale relațiilor contondente președinție și guvern în ultimii 22 de ani. Din informații Cotidianul revenirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria este drum închis, șeful statului evitând orice reîncălzire a relației cu acesta. Ultimatumul de la Cotroceni forțează mâna partidelor: scenariul unui „nou Guvern Cioloș” prinde contur în jurul PSD și UDMR (Adevărul) Negocierile pentru viitorul guvern intră în linie dreaptă sub spectrul ultimatumului prezidențial: este obligatorie existența unei majorități în Parlament. Această condiție a polarizat scena politică, împărțind forțele parlamentare în două tabere rigide — PSD-UDMR și PNL-USR — între care se va tranșa stabilitatea României în perioada următoare. Analistul politic Radu Delicote este de părere că, în contextul actual, cea mai probabilă formulă de guvernare pare să fie una în jurul PSD. PSD ar avea șanse mai mari decât o alianța PNL-USR. Pe larg în Adevărul. Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan, reținuți 24 de ore / Magistratul care îi anchetează ar fi Marius Iacob (G4Media) CSM a aprobat cererea Parchetului pentru reținerea și arestarea în cazul procurorilor constănțeni Valentin Ștefan și Teodor Niță. Procurorii Parchetului General au găsit, joi, aproximativ 100.000 de euro în biroul fostului șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi Valentin Ștefan, conform surselor G4Media și Info Sud-Est. Alți 30.000 de euro ar fi fost găsiți în mașina acestuia. Procurorul Teodor Niță, de la același parchet, a fost dus cu duba la Parchetul General, pentru audieri, cu mandat de aducere, în calitate de suspect, conform avocatului acestuia. Cine sunt Ștefan și Niță? Sunt cei mai influenți procurori din Constanța. Citiți mai multe despre ascensiunea lor în Constanța lui Mazăre, afaceri și controverse pe pagina G4Media. Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt cei mai influenți procurori din parchetele constănțene și au construit de-a lungul anilor o rețea de putere în sistemul de justiție de la malul mării, cu precădere în timpul administrației locale condusă de Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu – Sorin Strutinsky (omul din trio care se ocupa de afacerile grupului). Info Sud-Est a arătat în exclusivitate, într-o anchetă în care a colaborat cu jurnaliști de la RISE Project, în anul 2018, atât averea familiei lui Ștefan, vila de lux în care locuia, pe malul lacului Siutghiol din Constanța, dar și tranzacții controversate ale familiei către oameni de afaceri conectați la clanul lui Bashar Al Assad.  Alexandra Căpitănescu, primul mesaj după ce s-a calificat în finala Eurovision Song Contest 2026: „Promit” (Libertatea) Alexandra Căpitănescu a urcat pe 14 mai pe scena celei de-a doua semifinale Eurovision Song Contest 2026, cu melodia „Choke Me”, reușind să reprezinte cu mândrie și succes România. La scurt timp după ce a aflat că s-a calificat în marea finală Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc pe 16 mai, la Viena, în Austria, Alexandra Căpitănescu a avut o primă reacție pentru Libertatea. „Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision. Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a spus Alexandra Căpitănescu în exclusivitate pentru Libertatea, după ce a doua semifinală Eurovision Song Contest 2026 a ajuns la final.

Ce reprezintă ”capcana lui Tucidide”? Presa internațională  detaliază înțelesurile acestui concept după vizita președintelui Donald Trump la Beijing. Liderul chinez Xi Jinping l-a invocat pe istoricul grec atunci când a atenționat că escaladarea tensiunilor dintre cele două superputeri ar putea duce la un conflict deschis. După cum explică The Wall Street Journal, istoricul grec din secolul al V-lea î.Hr. arăta că „ascensiunea Atenei a inspirat o asemenea frică în Sparta încât războiul dintre cele două orașe a devenit inevitabil” Cu alte cuvinte, o putere dominantă riscă să intre în război cu o putere emergentă de a cărei ascensiune se teme. Acesta este un risc pe care Xi Jinping intenționează să-l evite. Washington Examiner notează că, ”în timpul întâlnirii, Trump și-a exprimat optimismul pentru viitoarele relații dintre China și SUA, prezicând că relația dintre cele două țări va fi „mai bună ca niciodată”. Xi a avut un ton diferit, avertizând că lumea se află la o „răscruce”, cu tensiunile geopolitice actuale. El a subliniat că SUA și China ar trebui să fie aliați, mai degrabă decât adversari. De asemenea, a făcut referire la Capcana lui Tucidide, o teorie a relațiilor internaționale care descrie ascensiunea unei noi puteri ce rivalizează cu un hegemon existent în geopolitică”. Ziarul grec Proto Thema vorbește despre interpretarea modernă a pildei istoricului antic. ”Termenul a fost popularizat de politologul american Graham T. Allison, profesor la Universitatea Harvard, care a căutat să explice dinamica ce se dezvoltă atunci când o putere în ascensiune amenință să înlocuiască o superputere dominantă. Allison a folosit conflictul Atena-Sparta ca exemplu istoric pentru a argumenta că atunci când o nouă putere crește rapid și contestă supremația uneia deja dominante, șansele de război cresc dramatic. În cartea sa din 2017, Destined for War (Destinat războiului), el a susținut că Statele Unite și China se află pe calea unei confruntări periculoase, deși nu considera conflictul inevitabil”. Le Monde consideră că Donald Trump a venit deja slăbit în capitala Chinei.   ”Fanfaronul de la Mar-a-Lago voia să-l impresioneze pe împăratul Chinei. Donald Trump și Xi Jinping urmau să se întâlnească la Beijing la sfârșitul lunii martie. Până atunci, „Furia Epică”, împotriva Iranului, declanșată la sfârșitul lunii februarie, trebuia să fi fost dusă la bun sfârșit de președinte american. După ce a preluat controlul asupra afacerilor venezuelene, Trump era convins că poate aduce rapid Republica Islamică la realitate. Acest lucru era important, Caracas și apoi Teheran fiind două regimuri prietenoase cu Partidul Comunist Chinez. Trump ar fi putut angaja un dialog cu Xi dintr-o poziție de forță. Dar nu a fost să fie”.     ”Se pare că Trump și Xi au discutat despre problema Taiwanului - așadar, ce părere au taiwanezii despre asta?” – întreabă BBC. ”Unii taiwanezi sunt îngrijorați că sunt „în meniu” și că SUA și-ar putea schimba poziția față de Taiwan, în ciuda asigurărilor repetate din partea Washingtonului”.

Pavilionul României din cadrul Bienalei de Artă de la Veneția s-a deschis oficial publicului. Proiectul artiștilor Anca Benera & Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu, propune o instalație polifonică alcătuită din sunet, imagine și instrumente sculpturale – o cartografiere sensibilă a unei geografii aflate permanent în mișcare. Am stat de vorba cu Diana Marincu

Desfasurata in a doua jumatate a lunii aprilie, a patra editie a RAD Art Fair a reunit peste 30 de galerii, o incitanta serie de conferinte si, printre alte evenimente, un impresionant parc de sculpturi care poate fi vizitat gratuit pana pe 15 mai.

Într-o economie aflată în recesiune, salariile cresc ușor. Cel puțin, deocamdată, adică în luna martie a.c. Mai precis, salariul mediu brut a fost de 9.902 lei, iar cel net de 5.938 de lei, ambele cu o creștere cu 4,3% față de martie 2025. O analiză mai atentă arată că ritmul creșterii, destul de redus, a fost susținut de data aceasta de sectorul privat, pentru că salariile din zona publică au avut scăderi ușoare. O problemă este legată de raportul dintre creșterea salariilor și rata inflației. Astfel, indicele câștigului salarial real a fost de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă că rata inflației a fost cu 5% mai mare decât creșterea medie a salariilor. Practic, vorbim despre o scădere a puterii de cumpărare, dar este un fenomen care a început în a doua jumătate a anului trecut. Așadar, tabloul salariilor în economia locală s-a schimbat. Cu unele excepții, sectorul economic a crescut salariile, dar ritmul este în majoritatea cazurilor destul de redus. De altfel, acesta este specificul sectorului privat care aplică o politică salarială prudentă. În acest context, administrația publică și instituțiile de stat au avut o scădere a salariilor. Concret, în mediul privat, salariile au scăzut în câteva sectoare economice, precum activități juridice și de contabilitate, tranzacții imobiliare, telecomunicații, fabricarea mobilei sau pescuit și acvacultură. Creșterile care au depășit media s-au înregistrat în industria de fabricare a produselor din tutun care a ajuns cel mai bine plătit sector din România, prelucrarea țițeiului sau producția de energie electrică și gaze. Inevitabil, în evoluțiile salariale din sectorul economic vedem și industriile care au avut în ultimul an performanțe economice bune, pentru că în mediul privat ajustările de salarii și de personal se fac mult mai rapid decât în instituțiile publice. Cu alte cuvinte, companiile private cresc sau scad salariile, angajează sau restructurează forță de muncă în funcție de rezultatele financiare pe care le obțin. Un caz special este de data aceasta evoluția salariilor din sectorul public. În martie 2026 față de martie 2025, au fost scăderi pe toată linia în ceea ce privește salariul mediu net. Adică, în administrație publică și apărare salariul mediu s-a redus de la 7.217 lei la 6.886 lei, în învățământ de la 6.069 lei la 5.805 lei, iar în domeniul sănătății și asistenței sociale salariul mediu a scăzut de la 5.422 lei la 5.403 lei. Scăderile sunt efectul măsurilor adoptate începând cu a doua jumătate a anului trecut, atunci când unele sporuri din sectorul bugetar au fost reduse și când s-a aplicat măsura de „înghețare” a salariilor plătite din fonduri publice. Aceasta este „fotografia” lunii martie a.c. Anul acesta, în fața economiei stau multe necunoscute, de la evoluția inflației, până la rezultatele economice ale companiilor. De cifra de afaceri și profitul firmelor depind încasările bugetare și implicit salariile din sectorul public. Dar, de performanțele firmelor depind și salariile din mediul privat. De aceea, sunt mari șansele ca reducerea puterii de cumpărare pentru mai multe categorii profesionale să continue. Tot ieri, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre principiile legii de salarizare unitară. Noua lege va păstra actuala anvelopă salarială din sectorul bugetar de 8,1% din PIB. Acest lucru va însemna că unele ajustări bugetare în sensul creșterii se vor putea face, dar o mărire semnificativă a salariilor presupune reducerea personalului. Deocamdată, aceasta este viziunea guvernului. Dar, în acest moment, instituțiile publice tărăgănează restructurarea stabilită prin legislație încă de anul trecut. De fapt, oamenii de la stat așteaptă să plece „cel care taie” și să vină „cel care dă”.

Negocierile comerciale dintre China si Statele Unite înregistrează progrese dar dezacordurile privind Taiwanul ar putea conduce relațiile dintre cele doua mari puteri pe un drum periculos și chiar spre un conflict. Donald Trump este pentru doua zile la Beijing si a lansat deja o invitatie pentru omologul sau, Xi Jinping, sa-i intoarca vizita, la Casa Alba, pe 24 septembrie. Dupa trump, si Putin anunta ca va efectua curand o deplasare in China.     Propunerea de abrogare a legilor împotriva negării Holocaustului, propagandei legionare și antisemitismului In Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a fost avizat favorabil un proiect care propune anularea legilor care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra omenirii. Avizul favorabil a trecut inclusiv cu voturile reprezentanților PSD din Comisie, pe lângă cele date de AUR și SOS. Comisia Europeană a aprobat cererea de plată 4 a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență Pe de alta parte, un avertisment vine dinspre Guvern- România riscă o penalizare de peste 15 miliarde de euro, mai mult decât banii pe care-i mai avem de încasat din PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite.  

Teatrul Excelsior, teatrul din București dedicat tinerilor, a programat pentru joi, 14 mai, la Sala Studio, spectacolului "Adrenalină" de Gabriel Sandu, o producție ce explorează tema adicției contemporane în diferite forme și cultura pop recentă. Vorbim astăzi despre un spectacol-confesiune, spectacol ce relatează experiențele intense de viață ale trei femei care și-au trăit adolescența în lumina reflectoarelor. Oana Predescu și Camelia Pintilie, invitatele emisiunii RFI360. Adrenalină reprezintă o călătorie în timp, în inima anilor 2000, prin prisma unei trupe dance formate din trei adolescente care au șocat o întreagă țară. Succesul lor fulminant a durat doar o vară, dar emoția de a fi pe scenă în fața miilor de oameni care le scandau numele le-a legat destinul pe viață. 20 de ani mai târziu, cele trei decid să se reunească pentru un concert aniversar, oferind publicului o incursiune sinceră în lumea faimei de-o vară și în toate controversele care au urmat. Spectacolul devine o oportunitate de a revizita și readuce în discuție estetica anilor 2000, sunetul, valorile și obsesiile vremii, prin prisma a trei personaje puternice. Costumele reflectorizante și ritmurile dance le însoțesc pe cele trei femei de la glorie până în adâncurile vieții fiecăreia. Dependențele și relațiile toxice se împletesc într-o poveste organică. Reuniunea trupei nu reprezintă doar un moment de sărbătoare, ci și o ocazie de autodescoperire, în care decorul vibrant al anilor 2000 se transformă sub ochii noștri, reflectând realitățile actuale. Gabriel Sandu, autorul și regizorul spectacolului Alături de Gabriel Sandu, care semnează textul și regia spectacolului, din echipa de creație fac parte Clara Ștefana (scenografie), Ruxandra Bobleagă (coregrafie și lighting design), Miruna Croitoru (video și lighting design), PLUSHY (muzică), Andreea Găzdaru (consultant psihologic) și Maria Alexievici (pregătire muzicală). "Adrenalină este un spectacol-confesiune. Relatează experiențele intense de viață ale trei femei care și-au trăit adolescența în lumina reflectoarelor. Aspirațional, nu? Dar cu ce costuri? Tina, personajul pe care îl interpretez, este o femeie talentată, inteligentă, dar cu o patimă care îi va distruge viața. Întâlnirea cu celelalte două colege de formație este un prilej să se scuture de vechile obiceiuri și să se schimbe. Spectacolul ridică o întrebare importantă: dependențele sunt problema sau ceea ce se ascunde în spatele lor? Ratarea, frica de abandon, rușinea, lipsa de sens — care este sursa durerii?" Oana Predescu, actriță, interpreta personajului Tina Sori a făcut parte dintr-o formație pop-dance când avea 14 ani. Ea, Tina și Lala au cântat o vară întreagă prin toată țara. Aveau doar două melodii compuse, dar asta nu a contat. Apoi a urmat un scandal monstru legat de un turneu antidrog și au ieșit din atenția publică. În spectacol ne întâlnim cu ele după 20 de ani. Sori a ajuns o corporatistă de succes care muncește mult și încearcă să se definească doar prin ceea ce face profesional. Tot ce a fost în trecut a fost tăiat, ascuns, renegat, uitat. Așa a făcut față durerii.  Lala este o nostalgică, o femeie-copil cu copil, un om rămas suspendat într-un trecut căruia încearcă să-i găsească un sens. Un om care se predă hazardului și se afundă în spiritualitate din nevoia de apartenență și de control, iar derapajele ei devin simpatice datorită umorului și optimismului. Dana Marineci, actriță, despre rolul Lala Regia: Gabriel Sandu Scenografia: Clara Ștefana Coregrafia: Ruxandra Bobleagă Lighting design: Ruxandra Bobleagă, Miruna Croitoru Video: Miruna Croitoru Muzica: PLUSHY Consultant psihologic: Andreea Găzdaru Pregătirea muzicală: Maria Alexievici Producător delegat: Camelia Moroianu Afiș: Ale Trușcă Durata spectacolului: 1h 40min Recomandare de vârstă: 14+ Biletele se pot achiziționa online, direct de pe site-ul Teatrului EXCELSIOR, precum și în format fizic, de la casa de bilete a teatrului.

Este „Pădurea norvegiană” o poveste despre maturizare sau o explorare a doliului? Roxana Brănișteanu și Ion-Constantin Solga analizează cel mai cunoscut roman al lui Murakami. Punem sub lupă întrebări inconfortabile: sunt personajele feminine doar proiecții ale melancoliei masculine? Ce legătură există între rata sinuciderilor în Japonia și absența divinității? Un episod despre alegeri între trecut și viitor, pe acordurile discrete ale lui John Lennon.

Jurnal de știri