Presa internaţională

Liderii Coaliției de guvernare s-au întâlnit din nou pentru a discuta bugetul pe anul in curs, după ce social-democrații au transmis că se va ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc și ajutoarele pentru persoane vulnerabile propuse de PSD. Documentul ar putea ajunge in Parlament saptamana viitoare.    Ce va decide românia în privința umbrelei nucleare a Franței? Cred că trebuie să existe la nivelul instituțiilor din România o discuție foarte serioasă și informată privind avantajele și eventualele dezavantaje ale participarii la umbrela nucleara propusa de Franta. Dar având în vedere situția internațională, nu există foarte multe argumente pentru a amana discuțiile spune profesorul Sergiu Mișcoiu. Un interviu in aceasta seara.  Șeful armatei americane anunță că atacurile asupra Iranului intră într-o nouă fază- atacuri extinse în interiorul țării Iranul anunță că funeraliile de stat pentru liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, care erau planificate pentru această seară la Teheran, au fost amânate „în anticiparea unei participări fără precedent”. Pe de alta parte, Israelul isi continua ofensiva in sudul Libanului.  Cluj-Napoca devine primul oraș din România care are un desert… cultural Preparatul va fi disponibil în mai multe locații din industria ospitalității din oraș, urmând ca o parte din încasări să meargă într-un fond destinat zonei culturale.  Despre ce e vorba, aflati mai tarziu. 

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească. Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.  

6 din 10 români țin cont de părerile cunoscuților sau rudelor atunci cănd iau decizii legate de finanțele personale. Invitată: Diana Claudia Mihai, Marketing & Communications ING România.

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion critică într-un interviu la RFI propunerile făcute de ministrul Justiției pentru șefia marilor parchete. Fostul ministru de resort spune pe de altă parte că USR nu-și va retrage propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului, în ciuda criticilor PSD. Stelian Ion, despre propunerile pentru șefia marilor parchete: ”În linii mari, mi se par propuneri foarte neinspirate. Dorește domnul ministru să batem pasul pe loc (...). Mi-aș dori ca președintele Nicușor Dan să nu se pripească (...). După estimarea pe care am făcut-o și am urmărit atent și interviurile și am analizat lucrările, proiectele și CV-urile candidaților, vreo șase din opt propuneri ar fi de refuzat și nu e un capăt de țară, se poate relua procedura”. Despre propunerea USR pentru Avocatul Poporului, criticată de PSD: ”Doamna Roxana Rizoiu este un specialist foarte bun, are un CV impecabil (...). Nu avem absolut nici un motiv să facem vreo retragere, este un profesionist desăvârșit, ca atare, rămâne propunerea noastă, fără discuție”. Despre proiectul AUR privind finanțarea ONG-urilor: ”Copy-paste de la PSD Dragnea, că în perioada Dragnea fix cu proiectul ăsta au venit și cei din PSD. Au o problemă, le-au rezolvat pe toate, bineînțeles, au făcut toate reformele posibile, au transparentizat tot ce înseamnă cheltuirea banului public în România, ONG-urile mai rămăseseră problema în această țară, au o problemă cu ONG-urile”.

La Podul Prieteniei din Satu Mare au fost montate panouri informative care îi ajută pe trecători să descopere bogăţia naturii urbane — de la peştii din Someş până la păsări acvatice, vidre, castori, lilieci şi copacii care fac parte din viaţa oraşului.  Iniţiativa aduce natura mai aproape de comunitate şi îi invită pe sătmăreni şi turişti să privească oraşul nu doar ca pe un loc de tranzit, ci ca pe un spaţiu în care biodiversitatea urbană merită cunoscută şi respectată. Dacă ajungi pe acolo, fă o plimbare pe Podul Prieteniei, opreşte-te la panouri şi bucură-te de poveştile naturii care curge chiar prin inima oraşului.

Integrarea europeană a Republicii Moldova se negociază la Bruxelles, dar se construiește în primării. La București, la Green Energy Expo, 50 de primari din Republica Moldova au participat la o conferință comună cu primarii din România. O absență notabilă de la conferința primarilor de la București a fost cea a unei delegații a Primăriei Chișinău. Primarul Ion Ceban are interzis în UE după ce a fost declarat persoana non-grata de statul român, care l-a calificat drept amenințare pentru securitatea națională din cauza legăturilor sale cu Rusia. Mădălina Șerban aduce detalii. Iată temele ediției: - Se fac 4 ani de la momentul în care Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În 2022, într-un context regional extrem de dificil, la nici două săptămâni de la declanșarea agresiunii Rusiei în Ucraina, Chișinăul decidea să rupă ambiguitatea geopolitică în care s-a complăcut decenii la rând, când a încercat să se împace și cu estul, și cu vestul și a tranșat clar opțiunea sa de viitor. O corespondență de Valeria Vițu. - Lecție despre cum să falsifici istoria: administrația separatistă de la Tiraspol a lansat o campanie în care explică separatismul din stânga Nistrului. Republica Moldova este numită fie stat artificial, fie atunci când este menționată Basarabia, se vorbește despre o colonie a României. A urmărit campania separatistă Vitalie Cojocari și ne prezintă detalii în „Cronica lui Vitalie”. - Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Postică, reprezentant al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, care spune că Republica Moldova are nevoie de o instituție națională dedicată culturii memoriei. Autoritățile și societatea civilă anunță inițierea unui Muzeu al Memoriei și Analizei Războiului de pe Nistru din 1992. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. - Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu. - Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din Orientul Mijlociu. - Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale. Știrile zilei: Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor. Anunțul a fost făcut acum câteva minute de premierul Alexandru Munteanu în deschiderea ședinței Executivului. *** Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu au solicitat evacuarea. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează permanent evoluțiile prin intermediul Celulei de Criză și menține legătura cu misiunile diplomatice din statele vizate. Două persoane au fost evaluate din Israel, cu sprijinul României. Trimiterile poștale internaționale către mai multe state din Orientul Mijlociu vor fi sistate pentru o perioadă nedeterminată, din cauza suspendării traficului aerian. Măsura vizează scrisorile și coletele destinate Israelului, Irakului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Libanului, Iordaniei, Qatarului și Bahrainului. *** Fostul număr doi din serviciul de informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, arestat în România pentru colaborare cu serviciile secrete din Belarus, folosea metode clasice de spionaj adaptate erei digitale și trimitea sistematic rapoarte scrise în rusă. La scurt timp după arestarea sa, unul din conturile de poștă electronică pe car ele folosea a fost șters de pe o adresă IP din Belarus, scrie Digi24. Publicația notează că dosarul lui Alexandru Bălan ridică întrebări grave despre vulnerabilitățile structurale ale serviciilor de informații din Republica Moldova și despre amploarea penetrării acestora de către servicii ostile. Arestat în România pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, Alexandru Bălan a fost trimis în judecată la finalul săptămânii trecute, fiind acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Dosarul instrumentat de DIICOT se va judeca la Curtea de Apel București. Alexandru Bălan a fi ajuns adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău în 2016, cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. *** Pentru a restabili legătura de transport cu satele moldovenești din regiunea transnistreană, circulație care poate fi făcută doar cu bacul peste râul Nistru, autoritățile au efectuat lucrări de spargere a gheții. Bacul Molovata urmează să-și reia activitatea, după o pauză de două luni, după ce râul Nistru a înghețat din cauza gerului puternic din ianuarie. În lipsa bacului, aprovizionarea localităților, dar și circulația localnicilor se face rutier prin posturile de control ale administrației separatiste transnistrene, rută considerată nesigură.   Într-un mesaj public, administrația bacului a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă gheața în această perioadă. Aceasta a devenit instabilă și prezintă un risc sporit pentru pescari și persoanele care se află în apropierea apei. Autoritățile urmează să anunțe data la care circulația bacului de la Molovata va fi reluată în regim normal. *** Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale desfășurate la nivel național. Evenimentele reunesc instituții de învățământ, organizații culturale și misiuni diplomatice, anunță Radio Chișinău. Programul include conferințe, dezbateri, concursuri academice, proiecții de film, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, ateliere tematice și competiții lingvistice. Activitățile sunt organizate la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca, Hâncești și în alte localități din R. Moldova. Un punct important al programului este cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului Francofon, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii martie.

Suntem oare în siguranță dacă ne deplasăm într-o altă țară având doar asigurarea medicală de călătorie la noi?  Câți dintre români investesc astăzi într-o asigurare de sănătate internațională? Este ea același lucru cu asigurarea de călătorie sau cu asigurarea privată de sănătate?  Invitată: Alexandra KONRAD, Country Manager, MediHelp International

Jurnal de știri

Ionel Bucur este la 61 de ani unul dintre membrii lotului național de sărituri peste obstacole, demonstrând că pasiunea nu are vârstă. Bucur este și sportiv și antrenor, arată impecabil, se antrenează zilnic și concurează cot la cot cu sportivi de trei ori mai tineri, cum ar fi fiul său, care concurează și el pentru România. Sexagenarul mai are o activitate lăudabilă : hipoterapia! Vârsta nu este decât o cifră. Asta o demonstrează la 61 de ani și Ionel Bucur, titular în echipa națională la sărituri peste obstacole. Bucur este un ardelean blând, răbdător și devotat cailor săi pe care îi iubește până la lacrimi. Dragostea sa pentru aceste animale a luat naștere încă din copilărie, pe când avea doar 10 ani, când a simțit că există o diferenţă între animalele din curte pe care tatăl său le folosea la diverse sarcini şi caii antrenaţi doar pentru sport. Acum se ocupă de baza hipică din Sibiu, unde există în jur de 60 de cai și, pe lângă  activitatea sportivă intensă pe care o duce, uimește și lumea medicală prin practicarea hipoterapiei cu copii care au probleme medicale din naștere. Această terapie, care este de fapt o kinetoterapie pe care o poți aplica atunci când călărești un cal, are rezultate remarcabile  asupra persoanelor cu dizabilități dar și asupra persoanelor normale. Echitația te educă, te ordonă și îți dă un plus de a învinge în viață și te face mai puternic. Așa l-a făcut și pe Ionel Bucur, unul din cei mai galonați practicanți de călărie din România, care de-a lungul carierei sportive a adunat peste 80 de trofee naționale, alături de cele internaționale. Bucur concurează și acum, la 61 de ani, după 5 decenii de activitate „M-am apucat la vârsta de 10 ani, deci au trecut 51 de ani de când m-am urcat prima dată pe primul cal” -Ionel Bucur, component al lotului național. În familia Bucur, echitația și caii ocupă un loc aparte și asta datorită lui Ionel Bucur, unul dintre cei mai buni călăreți din România în probele de sărituri peste obstacole. La 61 de ani el arată impecabil, antrenează și concurează. „Majoritatea colegilor îmi spun de ce nu mă las de încălecat, că e timpul și să stau doar să antrenez, dar este lucrul care îmi place, acolo mă simt împlinit și nu vreau să renunț la sport atâta timp cât mă simt în stare bună de sănătate” -Ionel Bucur, component al lotului național. Echitația a contribuit în formarea lui Ionel Bucur ca om. Practic, când este în șa, simte că trăiește. Pasiunea a fost insuflată atât fiicei Adelina, cât și fiului Ionuț,cu care este coleg în echipa națională la sărituri peste obstacole Concurează de la 14 ani... Ionel Bucur ar povesti ore întregi despre relația cal–călăreț, o legătura afectivă care se crează în timp și muncind foarte mult unul cu celălalt. Apropierea de cal este foarte importantă, la fel și dresajul, care nu trebuie să devină o presiune pentru animal. Acesta are nevoie de dragoste, asemeni unui partener de viață. Iar iubirea domnului Bucur pentru cai este dusă la extrem. „Pe lângă familia mea, caii sunt viața mea. Pot să spun doar că am avut un accident și când am intrat în sala de operație, ultimul lucru, i-am spus soției și fiicei mele, să aibă grijă de cai”, spune el. De mulți ani, Ionel Bucur este component de bază al echipei naționale de sărituri peste obstacole. „Sunt foarte mândru că de la vârsta de 14 ani, când am intrat în lotul de juniori, și până în prezent am fost în permanență un membru al lotului național care este format din cinci sportivi”, spune Ionel Bucur. Înainte să ajungă să practice probele de sărituri peste obstacole, Ionel Bucur a participat la toate disciplinele din echitație, iar în 1992 s-a calificat la Jocurile Olimpice! „Am făcut și proba completă, în 1992 am fost calificat pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona, dar din păcate, din lipsa fondurilor, nu am putut participa” - Ionel Bucur, component al lotului național.

Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) - Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) - Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran (Adevărul) Escaladarea tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran pune România într-o lumină nouă pe harta strategică. Cu baza de la Deveselu în alertă și experiența recentă a operatiunilor de la Mihail Kogălniceanu, capacitatea de interceptare a rachetelor balistice iraniene devine subiect de securitate națională. Generalul Bălăceanu vorbește, pentru „Adevărul”, despre riscuri din perspectiva militarului și explică pe ce tehnică militară ne-am putea baza pentru a ne apăra în cazul unui ipotetic atac venit dinspre Iran. Cu mențiunea că, în principiu, generalul Virgil Bălăceanu consideră că un asemenea atac este improbabil, dar nu poate fi exclus în totalitate. „Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor.  Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, mai spune generalul. Sistemul Aegis de la Deveselu este eficient împotriva rachetelor balistice iraniene. „Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. Oferta nucleară cu două fețe a Franței (Cotidianul) Discursul președintelui Emmanuel Macron despre modificarea doctrinei nucleare a Franței a fost planificat demult. A fost o coincidență că a fost ținut la trei zile de la primele atacuri americane asupra Iranului. Coincidența susține cauza lui Macron. Franța vrea să-și extindă umbrela nucleară asupra Europei. Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Costurile ar urma să fie împărțite cu statele care ar beneficia de ”umbrela” Franței.  Cine va plăti pentru mentenanța și modernizarea arsenalului nuclear al Franței, câtă vreme Franța și Germania, cel mai curtat posibil partener, nu au reușit să dezvolte proiectul unui nou avion multirol european, se întreabă Eurointelligence? Disputa ar fi și mai intensă, pentru că toate deciziile ar urma să se ia strict la Paris. Ar fi dispus președintele Franței să sacrifice Parisul pentru a apăra nuclear Berlinul sau Tallinnul? Este o întrebare pe care o pun mai multe ziare din Germania. O altă mare problemă a planului lui Macron este faptul că a anunțat ”descurajarea avansată” cu 14 luni înainte de finalul ultimului sau mandat. Cine va fi succesorul său la Elysee? Sondajele plasează pe prima poziție extrema dreapta – Jordan Bardella sau Marine Le Pen (care așteaptă până în iulie un verdict al justiției în cazul de fraudă cu fonduri UE la Parlamentul European). Integral în Cotidianul. Cât de pregătită este România pentru întreruperea timp de săptămâni a fluxurilor de petrol şi gaze din Golf. Alimentarea cu motorină pare în acest moment cea mai mare vulnerabilitate (Ziarul Financiar) România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate. Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz. Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril. „România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live. Blocați în Dubai. Cât de repede dispare o lume virtuală? (SpotMedia) Mulți cetățeni români, surprinși de război în Orientul Apropiat, acuză autoritățile că nu i-au sprijinit și n-au reușit să-i repatrieze rapid, în condițiile în care în întreaga zonă sunt interzise cursele aeriene civile din cauza pericolului reprezentat de luptele în plină desfășurare. Lipsa de înțelegere a realității și incapacitatea cronică de a lua decizii în mod adecvat au legătură cu prăbușirea sistemului de educație, care a avut ca efect înlocuirea gândirii critice cu conținutul digital îndoielnic și, de multe ori, toxic de pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Presa internațională analizează consecințele războiului împotriva Iranului, din perspectivă strategică și economică – de la prețul petrolului, la efectele asupra Rusiei și Chinei. ”Bombardând petro-monarhiile din Golf, ayatollahii au adăugat o imbecilitate strategică ideologiei lor obscurantiste”, consideră Le Figaro. Ziarul se întreabă de ce a început Iranul să bombardeze petro-monarhiile din Golf, care făcuseră tot posibilul să-l convingă pe Trump să nu intre în război. Și dacă nu ar fi fost mai inteligent să nu atace niciun stat sunnit, să-și concentreze toate atacurile împotriva Israelului și să încerce să-i incite pe predicatorii musulmani împotriva „diavolilor” sioniști. Dar ce se poate întâmpla cu prețul petrolului? Financial Times vede două scenarii:  Cum 20% din vânzările globale de petrol trec prin Strâmtoarea Ormuz, închiderea  pe termen mai lung ar provoca „un șoc monumental asupra prețurilor globale”. Citeste siTeheranul ameninţă Europa să nu se implice în războiul din Iran. "Porţile iadului se vor deschide" Prețul barilului ar putea depăși pragul de 100 de dolari, prevăd specialiștii. Piața gazelor naturale ar fi, de asemenea, afectată, intensificând și mai mult presiunile inflaționiste asupra economiilor majore, în special în Europa. Al doilea scenariu, cel mai probabil, este și cel mai puțin grav: strâmtoarea nu este complet închisă. În acest scenariu, prețul pe baril ajunge la cel puțin 80 de dolari. Un lucru este sigur: o creștere cu 10 dolari a prețului barilului „nu va schimba fundamental jocul” pentru inflație și creștere. Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană The New York Times analizează consecințele globale ale intervenției în Iran. ”Teheranul este, alături de Moscova și Beijing, un pilon al axei autocrațiilor care amenință lumea democratică în ansamblu. Acei membri ai stângii americane care îl critică pe Trump pentru că nu se opune vehement lui Vladimir Putin ar trebui cel puțin să ia în considerare faptul că Teheranul a furnizat Rusiei drone și tehnologii. Și acei conservatori americani care îl critică pe Trump pentru devierea resurselor militare din Pacific către războiul din Iran ar trebui, de asemenea, să remarce că Iranul furnizează în secret Chinei o mare parte din petrolul său. Dacă Teheranul nu va mai face parte din această axă, adversarii noștri rămași vor fi mai slabi”. Obișnuiesc Statele Unite să asasineze șefi de state? CNN constată că, odată cu uciderea lui Ali Khamenei este pentru prima dată în istoria modernă când SUA recurge la această metodă - în acest caz, colaborând cu Israelul Saddam Hussein a fost spânzurat după un proces desfășurat de autoritățile din Irak, după ce SUA au invadat țara și i-au răsturnat guvernul. Moammar Gaddafi din Libia a fost ucis după ce a fost capturat de forțele revoluționare, ajutate de o campanie multinațională de bombardamente. După al Doilea Război Mondial, aliații i-au judecat pe liderii naziști la Nürnberg. SUA a fost complice la răsturnarea și uciderea dictatorului vietnamez Ngo Dinh Diem, care anterior fusese susținut de Washington. CIA a fost implicată direct și în secret în înlăturarea de la putere din 1973 a liderului chilian Salvador Allende, care apoi s-a sinucis...

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni despre o cooperare sporită cu națiunile europene în domeniul nuclear. El a menționat Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. Cooperarea ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de vânătoare franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. Mișcarea a fost salutată de potențialii aliați, dar nu chiar toată lumea este încântată...  Este cea mai mare schimbare nucleară europeană de la Războiul Rece încoace, consideră Politico. Președintele francez a indicat amenințările din partea Rusiei și Chinei, precum și schimbarea priorităților de apărare ale SUA drept motive pentru dezvoltarea armelor atomice. Mai mulți lideri europeni au reacționat pozitiv. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat aprobarea, confirmând pe rețeaua de socializare X „măsuri concrete înainte de sfârșitul acestui an”. Polonia, la rândul său, „se află în discuții cu Franța și un grup de aliați europeni apropiați cu privire la programul avansat de descurajare nucleară”, a declarat la rândul său premierul Donald Tusk. „Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace”, a adăugat el. Premierul suedez Ulf Kristersson consideră că inițiativa franceză poate „contribui la consolidarea capacităților colective ale Europei”, care „de la cel de-al Doilea Război Mondial […] nu au fost niciodată mai importante”. Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană Premierul suedez a precizat însă, „că discuțiile vor avea loc «în consultare cu Statele Unite» și NATO.  Iar un purtător de cuvânt al NATO a salutat evoluțiile în domeniul descurajării nucleare franceze și a precizat pentru AFP că se așteaptă cu nerăbdare o cooperare îmbunătățită cu Parisul pe această temă. Danemarca, țară care „a încheiat un acord de cooperare cu Franța privind descurajarea nucleară”, a salutat inițiativa prin vocea prim-ministrului Mette Frederiksen, Aceasta va „complementa și în niciun caz nu va înlocui” angajamentele Danemarcei în cadrul NATO, a precizat ea. Totuși, „unele țări, precum Italia, par reticente în acest stadiu”, notează ziarul Le Parisien. Roma vede în această inițiativă o încercare a Franței de a-și impune poziția de lider în Europa”. Giorgia Meloni ”continuă să favorizeze umbrela de securitate americană”, mai observă ziarul. Și încă un detaliu punctat de Le Parisien: perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027 ridică îngrijorări la Berlin că o Franță condusă de Reuniunea Națională (RN) ar putea într-o zi să se schimbe în această chestiune”.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ieri, economistul șef al Confederației patronale „Concordia” a spus clar: „mai vorbim peste o lună”. Contextul a fost cel în care economistul prezenta o prognoză referitoare la evoluția indicatorilor macroeconomici în anul 2026. Este cea mai înțeleaptă abordare a unui macroeconomist: stă o lună de zile și se uită la ce se întâmplă în conflictul din Orientul Mijlociu, privește cum se mișcă indicatorii piețelor financiare și apoi, dacă lucrurile s-au clarificat în linii mari, poate face o analiză realistă. Dar, câți dintre economiști și câți dintre experți pot proceda în felul acesta, adică, să aștepte? Cu siguranță, foarte puțini, pentru că evoluțiile de la oră la oră, de la o zi la alta sunt provocatoare și te îndeamnă la comentarii. Deocamdată, vedem cum reapare spectrul creșterii inflației la nivel global și în Uniunea Europeană. Este un sentiment logic, dacă ne uităm la creșterile de prețuri ale țițeiului și gazelor naturale. De exemplu, ieri, Eurostat a publicat rata inflației în zona euro, iar rezultatul a fost mai ridicat decât așteptările, respectiv, în luna februarie a.c., rata anuală a inflației a fost de 1,9%, față de 1,7% în luna ianuarie a.c. și mai ridicată în comparație cu previziunile analiștilor care erau tot de 1,7%. Desigur, inflația din februarie a.c. din zona euro nu a avut nicio legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu, dar mass-media europeană marchează un moment foarte complicat și constată că inflația din zona euro vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În condiții normale, o rată a inflației de 1,9% nu ar trebui să transmită niciun semnal de alarmă, mai ales că nivelul este sub borna de 2% țintită de Banca Centrală Europeană. Dar, economiștii sunt acum atenți la toate amănuntele și văd că în februarie a.c. creșterile de tarife la capitolul servicii au crescut cu 3,4%, iar inflația, fără alimente și energie, a ajuns la o rată de 2,4%. Culmea este că atât rata generală a inflației, cât și tarifele serviciilor au fost influențate de un eveniment conjunctural, care nu are legătură nici cu prețul țițeiului, nici cu tariful gazelor naturale, nici cu războaiele. Pur și simplu, Olimpiada de iarnă de la Milano a crescut tarifele serviciilor hoteliere și ale restaurantelor cu aproximativ 6%. Deocamdată, o competiție sportivă majoră desfășurată în Italia, a contribuit semnificativ la inflația zonei euro. Dar, îngrijorările rămân. Prețul gazului natural cotat la bursa europeană de profil a crescut cu 70% în primele două zile ale acestei săptămâni, ceea ce pentru o Europă care importă gaze naturale poate fi un adevărat șoc. Așadar, riscurile inflaționiste revin în zona euro și în Uniunea Europeană, iar economiștii își aduc aminte de anul 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, atunci când rata inflației a atins nivelul record de 10,6%. Mai complicat este că fantoma reapariției inflației va bloca băncile centrale din zona euro și din Uniunea Europeană să reducă dobânzile. Sunt economiști care văd pericolul stagflației, adică inflație mare și de durată și creștere economică redusă. Este, totuși, prea devreme ca experții să se pronunțe răspicat pe acest subiect, dar toată lumea este de acord că dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește riscul ca inflația să revină este foarte mare. Întrebarea este: se vor întoarce economia mondială și cea europeană la situația din anul 2022, adică la o rată înaltă a inflației? Nu există un răspuns sigur la această întrebare. Cel mai bine este să procedăm precum spunea economistul șef al Concordia: „mai vorbim peste o lună”.

Jurnal de știri

 Pe de alta parte Israelul a lansat o invazie terestră în sudul Libanului. Teheranul declara oficial stramtoarea Ormuz inchisa. Prețul petrolului continuă să crească pentru a treia zi consecutiv. Si piata gazelor e sub presiune.  Daca ne putem aștepta în perioada următoare la scumpiri în lanț în economie, inclusiv la produsele alimentare sau la carburanti, in ciuda semnalelor optimiste care veneau dinspre ministerul energiei, discutam in aceasta seara.     Teheranul ameninţă Europa să nu se amestece în războiul din Iran Statele Unite au ridicat nivelul de alerta la baza de la Deveselu. Ministrul Apararii spune ca nu exista motive de ingrijorare pentru Romania. Ne lamurim imediat.  Procurorul european investighează acum câteva sute de cazuri de fraudă in valoare de 5 miliarde de euro privind fondurile europene plătite prin PNRR Trei state UE sunt vizate și anchetele sunt multiple, după cum precizează biroul condus de Codruța Kovesi. Avem detaliile mai tarziu. Operatiunea Salvator pentru o zi organizată de Inspectoratul pentru situații de urgență din Iași a transformat jurnaliștii ieșeni în pompieri Experimentul a avut loc în situații de simulare a unor incendii. Colega noastra Violeta Cincu a participat la actiunea salvatorilor           

Jurnal de știri

La București a mai avut loc pe 2 martie un eveniment de comemorare: pentru prima dată din 1992, victimele agresiunii ruse pe de Nistru au fost comemorate printr-o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse de la București. În vara lui 1992, în timpul războiului de pe Nistru, Liga Studenților a Universității București a organizat în același loc, în fața Ambasadei Rusiei din strada Kiseleff, un protest de o lună. Protest la care au participat printre alții și Doina Cornea, Corneliu Coposu, dar și pe atunci viitorul președinte Emil Constantinescu. Iată că în 2026 o altă generație a reveni pentru a condamna agresiunile Rusiei - din Transnistria, din Ucraina, dar și ingerințele în politica internă a României. Protestul a fost organizat de Adrian Băzăvan, autorul sloganului „Marș La Moscova”, proiectat la mai multe manifestări pro-Georgescu. Temele ediției: - Republica Moldova a comemorat pe 2 martie 34 de ani de la început războiul de pe Nistru, o agresiune a Rusiei, care, împreună cu interpușii ei din administrația separatistă de la Tiraspol, a atacat forțele de ordine ale Chișinăului. Un conflict care a devenit un cap de pod pentru menținerea prezenței militare a Rusiei în regiune. Manifestări au avut loc și la Bălți, în nordul Republicii Moldova. Reportaje semnate de Valeria Vițu, Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici. - În 1992, în Războiul de pe Nistru, agresoare a fost Rusia, spune președinta Maia Sandu. Republica Moldova declară asta tot mai apăsat, după ce guvernările anterioare din ultimii 20-30 de ani au încercat să nu supere Moscova. Dar în ce măsură Rusia a fost agresivă și față de România? A fost amenințată și România în Războiul de pe Nistru? A încercat să găsească un răspuns Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrei de Externe a României, Oana Țoiu. - Moldovenii rămași blocați în Orientul Mijlociu descriu situația drept una tensionată. - Benzina și motorina se scumpesc în Republica Moldova, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Știrile zilei: Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrului Afacerilor de Externe, Oana Țoiu Ceremonia a oferit prilejul unei discuții ample privind ansamblul relațiilor bilaterale, interlocutorii constatând dinamica excepțională a cooperării moldo-române. A fost evidențiat nivelul ridicat al interacțiunilor politice, inclusiv la cel mai înalt nivel, precum și diversitatea domeniilor în care cele două state colaborează activ, într-un moment definitoriu pentru parcursul european al Chișinăului. *** Moldovenii rămași blocați în Israel și Dubai descriu situația drept una tensionată. Între timp, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din țările afectate de conflictul din Orientul Mijlociu spun că sunt permanent în legătură cu cetățenii moldoveni aflați acolo, oferindu-le sprijin. Cei mai mulți se află în Israel, în timp ce pe unii războiul i-a prins în vacanță, la Dubai, transmite TV8. Ministerul de Externe de la Chișinău spune că Ambasada Republicii Moldova în Statul Qatar, a înregistrat cinci solicitări ale moldovenilor, dintre care patru din Qatar și una din Kuweit. Totodată, ambasada de la Abu Dhabi a recepționat aproape 100 de apeluri telefonice care nu au necesitat intervenție consulară, fiind oferite informații privind măsurile de securitate, situația spațiului aerian și alte clarificări operative. Peste 150 de turiști moldoveni sunt blocați în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel, Maldive, Tanzania și alte state din regiune, în urma escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova, numărul real al turiștilor moldoveni afectați ar putea fi mai mare, având în vedere că sunt incluși doar turiștii agențiilor membre, transmite IPN. *** Efectele economice ale războiului din Iran vor fi resimțite și în Moldova chiar de mâine. Prețul carburanților va crește la miezul nopții, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului la bursele europene a crescut astăzi cu 12 procente, ajungând la cel mai mare nivel din ultimele 14 luni, în timp ce gazul s-a scumpit cu un sfert. *** În această săptămână, echipele mobile de medici specialiști vor oferi consultații profilactice gratuite în raioanele Florești și Soroca, pentru screening pulmonar prin radiografie digitală mobilă. Serviciile medicale vor fi acoperite din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, transmite Moldpres. *** Iar peste 1.300 de locuitori ai satului Hoginești din raionul Călăraşi beneficiază de infrastructură sportivă modernă. Finalizarea primei etape a proiectului de construcție a unui complex sportiv multifuncțional marchează un pas important în dezvoltarea localității, fiind rezultatul investițiilor realizate prin intermediul Programului Național „Satul European”, un program pentru modernizarea spațiului rural din Republica Moldova.

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, declară într-un interviu la RFI că și-ar fi dorit un mesaj mai ferm de susținere din partea României a Statelor Unite și Israelului, în contextul conflictului din Iran. Deputatul critică pe de altă parte PSD, pentru că se opune reformării statului. Alexandru Muraru, despre Iran: ”Aș fi vrut să văd și un mesaj mai ferm și mai vocal din partea României, mai politic, de susținere pentru Statele Unite ale Americii și Israel, care ar fi fost mai justificat în primul rând din prisma interesului de securitate românesc, pentru că România este stat de frontieră al NATO, cel mai important pilon de securitate pe care se sprijină România este SUA și parteneriatul strategic”. Despre PSD și tensiunile din coaliție: ”Principala preocupare pentru PSD este acum de a pune piedici, contre, la proiectul de buget și să vadă ce avantaje mai poate obține”. Despre propunerile de șefi ai marilor parchete: ”Aceste propuneri nu schimbă foarte mult în justiția din România. Nu am asistat decât la o rocadă. Cred că arată totuși a un pas bătut pe loc”.

Zăpezile recente ne-au cam provocat în orașe pe toate fronturile. Retrospectiv, rămâne o întrebare importantă – ce facem când zăpada apasă peste arbori și îi vedem aplecați până la pământ? Membrii grupului comunitar Spații Verzi Sănătoase au explicat recent cum arborii foioși își pierd frunzele iarna tocmai pentru a evita greutatea suplimentară a zăpezii, care le-ar putea rupe ramurile. Coniferele, adaptate de milenii la climate reci, au forme piramidale și ramuri flexibile care le ajută să scuture mai ușor omătul — dar chiar și ele pot ceda când zăpada este umedă sau înghețată, cum s-a întâmplat în București. În orașe, arborii au nevoie și de ajutorul nostru, întrucât au fost plantați pentru a ne oferi beneficii și trebuie să crească drept și sănătos. Putem îndepărta cu grijă zăpada folosind o mătură sau o greblă lungă, fără a răni scoarța, iar arbuștii mici, precum ienupării sau tuia, pot fi scuturați ușor chiar cu mâna, un gest simplu care îi poate salva de rupturi și deformări spre primăvară.

Jurnal de știri

Cu o etapă înaintea finalului sezonului regular se cunosc echipele care vor juca în play off. Nou promovata FC Argeș a prins ultimul loc în timp ce campiona FCSB nu face parte, pentru prima dată în istorie, din top6. Tudor Furdui face analiza etapei a 29-a din Superligă

Jurnal de știri

Acum, când s-au încheiat Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, ies la suprafață mai multe povești cutremurătoare care stau în spatele multor succese ale sportivilor de la Olimpiada albă. La Pastila de sport aflați despre campioana americană de la monobob care are doi copii surzi, despre medaliatul cu bronz la sărituri cu schiurile din Norvegia care și-a pierdut tatăl, despre patinatorul japonez de pe primul loc în programul liber care nu se mai putea opri din plâns și despre schioara italiană care a terminat pe locul 3 în concursul de big air deși avea ligamentul încrucișat rupt. Aproape fiecare medalie obținută de sportivi la Jocurile de la Milano Cortina are câte o poveste. Unele dintre ele sunt de-a dreptul cutremurătoare. După ce le auzi te întrebi câtă voință au avut acești sportivi pentru a trece peste problemele de viață cu care s-au confruntat și a ajunge campioni. Elana Meyers Taylor a născut doi copii surzi Este cazul americancei Elana Meyers Taylor care a devenit la 41 de ani cea mai în vârstă medaliată cu aur  într-o probă individuală la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în proba de monobob la competiția din Italia. Monobobul este sportul exclusiv feminin în care sportiva este și împingătoare și pilot, iar americanca le face bine pe amândouă coborând la o viteză amețitoare pe un traseu în care orice mică eroare o poate costa chiar viața. Iar Taylor nu este un om ca toți ceilalți. De fapt nu este o mamă ca toate celelate. Ea a născut 2 copii surzi, unul dintre ei suferind de sindromul Down. Cu toate acestea, înaintea Jocurilor de la Milano-Cortina, sportiva  avea deja cinci medalii olimpice, trei de argint şi două de bronz, dar acum şi-a completat colecţia cu medalia din cel mai strălucitor metal, astfel că a izbucnit în lacrimi şi a sărbătorit performanţa alături de copiii ei. Forfang a rămas fără tată înainte de J.O Un alt exemplu al unui sportiv care are o poveste de viață deosebită este norvegianul Johann Andre Forfang. Săritorul cu schiurile a cucerit în întrecerea de super-team o medalie olimpică, a treia din carieră, la puțin timp după ce a trecut prin cumpăna vieții. În spatele succesului său se ascunde o dramă imensă deoarece medalia sa de bronz vine la două săptămâni după ce tatăl său a decedat. Săritorul cu schiurile în vârstă de 30 de ani a vorbit cu multă emoție despre cel care i-a fost model și erou, spunând că tatăl său a reprezentat busola sa morală. Ultima dorință a părintelui, care era bolnav de o boală incurabilă, a fost ca fiul său să concureze la săriturile cu schiurile și să meargă la Jocurile Olimpice. Așa că Forfang i-a ascultat sfatul, a concurat terminând pe locul 3 și a ridicat ochii spre cer în momentul în care s-a văzut cu medalia de bronz la gât Japonezul Hihara plângea în timpul antrenamentului Ce mai e de spus în cazul Riku Miura și Ryuichi Kihara, japonezii care au cucerit medalia de aur în proba de perechi de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, după un program liber excepțional, în care au doborât recordul mondial pe acest palier? Niponii rataseră complet programul scurt, iar Kihara considerându-se vinovat a fost în pragul disperării, partenera sa dezvăluind că acesta a plâns în continuu între cele două evoluții. Kihara a vârsat lacrimi la fel ca în cântecul “Și băieții plâng câteodată”, varianta asiatică, dar acest plânset nervos l-a ajutat. Japonezii au recuperat fabulos la programul liber și la final s-au situat pe primul loc , cei doi devenind prima pereche din „Țara Soarelui Răsare” care ia aur olimpic. La sfârșitul competiției, Kihara a fost din nou foarte emoționat, a plâns din nou, de data asta de bucurie, și le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să treacă peste acel moment stânjenitor pentru un bărbat. Flora Tabanelli a reușit ceea ce nu a reușit Lindsey Vonn Italianca Tobanelli este și ea un caz aparte. Sportiva de la schi acrobatic și-a rupt  ligamentul încrucișat la genunchi înaintea Jocurilor,  la fel ca legendara coborâtoare Lindsey Vonn. Dacă americanca în vărstă de 41 de ani a suferit o căzătură oribilă, în urma căreia s-a ales cu mai multe fracturi, italianca de 18 ani a reușit 3 sărituri foarte bune în concursul de big air și a obținut medalia de bronz, prima pentru Italia în schi acrobatic. Tânăra a explicat că i-a fost foarte greu să concureze cu o placă de titan care să-i protejeze genunchiul accidentat, dar satisfacția de a fi pe podium la Jocurile Olimpice nu se poate compara cu nimic. Nu va mai concura deloc în 2026, urmând să se opereze pentru refacerea ligamentelor. Flora Tobanelli este încă un exemplu care demonstrează că pentru a fi printre protagoniști la competiția supremă din sport, mulți sportivi au ambiții ieșite din comun și își asumă riscuri enorme pentru a-și îndeplini un vis. Podiumul olimpic!

Președintele american Donald Trump își intensifică presiunea asupra Iranului. El a avertizat că se vor întâmpla „lucruri rele” dacă Iranul nu va accepta condițiile puse de Washington. De partea sa, Iranul spune că vrea să negocieze dar este gata și de o confruntare. Comentatorii discută despre consecințele unui atac american, în Orient dar și în Statele Unite.   L'Express vorbește despre îngrijorările de la Pentagon cu privire la o potențială confruntare cu Iranul. ”În timp ce Statele Unite își adună trupele în jurul Iranului, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și-a exprimat rezervele cu privire la un potențial atac, subliniind riscurile pentru soldații americani și un stoc insuficient de muniție”.   The Independent relatează că  Trump a ripostat pe platforma sa de socializare împotriva a ceea ce a numit „știri false” lansate de Caine. Potrivit ziarului, ”Trump ia în considerare un atac asupra Iranului de săptămâni întregi, ceea ce ar putea răspândi haos și conflict în regiune. Iranul reprezintă o amenințare puțin perceptibilă pentru SUA, iar un atac neprovocat ar încălca probabil dreptul internațional. Iranul și-a exprimat speranța că negocierile pot da roade, dar a respins ceea ce numește o serie de cereri maximaliste ale SUA cu privire la îmbogățirea nucleară, rachetele balistice și sprijinul pentru intermediari regionali. Analiștii au remarcat că multe dintre cerințele Washingtonului adresate Teheranului se aliniază cu prioritățile israeliene”.   The Washington Post atenționează că ”deși Statele Unite au baze în regiune, în special în Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, aceste țări refuză să permită lansarea unei ofensive împotriva Teheranului de pe teritoriul lor de teama represaliilor. Prin urmare, o astfel de operațiune ar prezenta riscuri nu doar pentru personalul militar desfășurat la fața locului”. Le Monde își pune întrebări cu privire la amenințările americane și adevăratul lor scop. ”Donald Trump vorbește despre un război ale cărui obiective rămân nedefinite deocamdată. Încearcă președintele SUA să-și consolideze poziția pentru negocieri ulterioare sau să distrugă un program nuclear despre care susținea în iunie că a fost anihilat? Să fie, oare, ținta programul de rachete balistice dezvoltat de Teheran, o amenințare reală pentru toți vecinii Republicii Islamice? Are el în vedere o schimbare de regim la Teheran, un rezultat care cu greu ar putea fi obținut prin bombardamente, oricât de masive ar fi fost acestea? Oscilările sale din timpul revoltei din ultimele săptămâni, inclusiv promisiunea unui ajutor care nu s-a materializat niciodată, au arătat că poate fi indiferent față de soarta poporului iranian. Donald Trump este amator de gesturi mărețe, campanii scurte urmate de un comunicat de victorie. Nu există nicio garanție că situația Iranului se pretează acestei abordări”.   USA Today analizează consecințele interne ale deciziilor lui Donald Trump. ”Criticat de MAGA pentru întâlnirile sale frecvente cu lideri străini la Casa Albă și pentru concentrarea generală pe războaie și încheierea de acorduri de pace, președintele și-a intensificat călătoriile interne înainte de alegerile de la jumătatea mandatului Imaginea unui Trump care va ataca Iranul pentru a doua oară, exact când urmează să facă un turneu prin țară, nu ar fi una ideală”.

Lumea evoluează tot mai rapid, întreaga planetă se digitalizează accelerat și asigurările sunt la vârful acestui trend. Cum se adaptează industria de profil la nevoile clienților? În ce măsură inovația digitală îi ”atinge” pe toți cei interesați? Pot acestia, acum, găsi, mai ușor și mai rapid, cele mai bune forme de protecție pentru ei înșiși și cei dragi? Invitat: Mihai Dan APOSTOL, CEO & Co-Fondator, Insuretech

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general NATO, Mark Rutte, și premieri din mai multe state europene sunt prezenți astăzi la Kiev pentru a-și manifesta solidaritatea cu Ucraina. Tot astazi a avut loc o reuniune în format hibrid a „Coaliției de la Voință”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Mesajul occidentalilor e acelasi- Avem nevoie de pace, dar trebuie să ne pregătim pentru alte scenarii.     Zelenski către ucraineni: "Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean" A fost mesajul presedintelui Volodimir Zelenski catre natiune la implinirea a 4 ani de razboi. Aceeasi zi in care Rusia transmite ca va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestui obstacol fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei.   Conflictul de la graniță a redesenat harta economică a Europei și a produs unde de șoc inclusiv în agricultura românească România a devenit principal coridor de tranzit pentru cerealele ucrainene, dar și una dintre cele mai afectate piețe din Uniunea Europeană, de preturile mici si calitatea neconforma. Abordam subiectul mai tarziu.  Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică Rata natalităţii este în cădere liberă, pierderile de pe front sunt uriase iar milioane de persoane au părăsit ţara. Iasi si Timisoara sunt doua dintre orasele in care s-au închegat in ultimii 4 ani comunitati de ucraineni. Colegii mei au pregatit reportaje.  

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Bugetul pe 2026 ar putea fi trimis în Parlament săptămâna viitoare, anunță la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor. El precizează pe de altă parte că îl susține pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria. Kelemen Hunor mai afirmă că războiul din Ucraina va continua și regretă că UE nu este un actor relevant în procesul de pace. Kelemen Hunor, despre patru ani de război în Ucraina: ”Acest război absolut inacceptabil și de neexplicat cu o gândire rațională, din păcate, nu se va termina prea curând (...). În acest moment, UE în ceea ce privește negocierile nu este un actor, este doar o dorință. Sigur, finanțează Ucraina, finanțează cheltuielile pentru funcționarea statului ucrainean (...), dar la discuțiile privind pacea nu este un actor relevant Uniunea Europeană”. Despre alegerile din Ungaria: ”Îl susțin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe, așa consider eu după tot ce am văzut în acești ani, pe de o parte, poziția lui Orban față de minoritățile maghiare, care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, o politică națională coerentă și responsabilă (...). Votul maghiarilor din toate sondajele pe care noi le-am făcut și pe care noi le cunoaștem, aproape 92%, cei care se vor exprima merg către Orban”. Despre bugetul pe 2026: ”Săptămâna viitoare ar trebui să ajungă bugetul în Parlament pentru dezbatere și pentru vot. În aceste zile, sunt și discuții tehnice între vicepremier și miniștri, Ministerul de Finanțe și ceilalți și vor fi și discuții politice în coaliție”. Despre PNRR: ”Mai sunt câteva chestiuni unde există discuții, care afectează într-un fel și bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse și asta ar însemna ori pierdere de bani ori trecerea pe bugetul național în perioada următoare, unde au început investițiile. Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România și-a asumat să fabrice panouri solare și combustibilul pe hidrogen. Deci cele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înșel. Mult”.

„Sunt patru ani în care s-a întâmplat un lucru inimaginabil: ne-am obișnuit cu războiul. Gândirea critică în aceste condiții este esențială. O pace justă pentru Ucraina înseamnă și pace pentru Republica Moldova. Doar în acest context și prin integrarea în Uniunea Europeană ne putem asigura securitatea și stabilitatea”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. Moldova Zoom, o ediție specială dedicată celor patru ani de la începutul agresiunii Federației Ruse în Ucraina.   Temele ediției: - Refugiații ucraineni în Republica Moldova – ce fac după patru ani, cum se simt și la ce visează. Mii de ucraineni au învățat limba română, și-au găsit locuri de muncă și și-au dus copiii la școală, dar, deși se simt în siguranță, trăiesc în fiecare zi cu dorul de casă și cu amintirile războiului, amintiri care nu i-au părăsit niciodată. Un reportaj semnat de corespondentul nostru în nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - O țară în război, care de patru ani rezistă în fața agresiunii ruse. Există oare turism în Ucraina? Ei bine, există. Și chiar se promovează la târguri internaționale: „Vrem să se știe că suntem vii, că rezistăm. Și că vă așteptăm la noi în vizită. Ca turiști. Și acum, și după terminarea războiului”. Un mesaj mai mult decât emoționant din partea Angelei Horenciuk, președinta Asociației Bucovina Turistică din regiunea Cernăuți. Am discutat la standul Ucrainei de la Târgul de Turism din București în limba română. - Rusia a recrutat cetățeni moldoveni pentru a distribui mesaje de ură împotriva Ucrainei în Franța. Autoritățile au reținut mai multe persoane care au fost plătite pentru a desena sicrie și mesaje antiucrainene pe fațadele unor ziare din Paris. Ce riscă acum indivizii, aflați de la jurnalistul Vitalie Cojocari, care ne aduce Cronica lui Vitalie. - „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor”, declară președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse. - În ajun, clădirea parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben. „Culorile care vor învinge”, spune speakerul de la Chișinău. - Societatea civilă din Republica Moldova a semnat o declarație de solidaritate pentru o pace justă în Ucraina. - Costurile reconstrucției de după război a Ucrainei se ridică la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, iar consecințele umane se vor resimți „timp de generații”. Știrile zilei: La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, președinta Maia Sandu declară la Chișinău: „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă, a scris Maia Sandu. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”. *** În ajun, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost iluminată în culorile albastru și galben. Acțiunea are loc în semn de solidaritate cu poporul ucrainean. Într-un mesaj public, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că Moldova a condamnat din prima zi agresiunea Federației Ruse. *** Peste 60 de organizații ale societății civile din Republica Moldova au semnat o declarație comună la cei patru ani de agresiune rusă în Ucraina, prin care cer „o pace justă și durabilă cu protecția oamenilor, a dreptului internațional și de solidaritate cu poporul ucrainean”. Declarația subliniază impactul uman devastator al războiului – mii de civili uciși și răniți, inclusiv copii, distrugerea infrastructurii critice, a instituțiilor educaționale și medicale, precum și consecințele regionale asupra securității și stabilității europene. *** Autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, echivalentul de trei ori a PIB-ului Ucrainei de anul trecut, conform unui raport comun al acestora, transmite AFP, citată de Moldpres. Cele mai afectate sunt sectoarele locuințelor, transporturilor și energiei, conform raportului. Pagubele și necesitățile se concentrează în regiunile din apropierea liniei frontului și în marile zone urbane ucrainene. Pentru capitala Kiev – cu 3 milioane de locuitori și o suprafață puțin mai mică decât cea a Berlinului – reconstrucția este estimată la peste 15 miliarde de dolari, orașul fiind vizat frecvent de atacuri cu drone și rachete rusești. Consecințele umane, socioeconomice și de mediu ale invaziei ruse se vor resimți „timp de generații”, mai subliniază raportul.

Magazinele zero waste s-au extins deja în marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Oradea. În majoritatea poți cumpăra alimente – de la semințe la fructe și legume –, detergenți sau produse de igienă vrac, fără ambalaje de unică folosință. Aceste modele reduc semnificativ cantitatea de deșeuri per gospodărie. Tu doar te prezinți cu recipiente proprii și plătești cât cântărești.  Nu-ți face procese de conștiință dacă nu poți face tranziția deodată, nu e simplu să mai integrezi un magazin în rutina ta de cumpărături, însă pe termen lung vei avea mai puține sticle, punguțe și cutii rămase prin casă.

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut. Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută. De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare. În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale. De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA. Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%. Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China. De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană. Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni. În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele. Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia. O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

Jurnal de știri

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum. După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul. În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT. Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei. Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor ............................................................................................................................................................................. Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa. ...................................................................................................................................................................... Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne. Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru.  ............................................................................................................................................................................................. Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă. Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna. Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană. Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război. Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură. Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării. Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei. De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei. Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră. Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război. Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații. Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului. Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul. Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități. Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni. Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost. I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”. Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului. Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei reprezintă un subiect predilect în presa internațională. Comentatorii semnalează câștigurile minime ale Rusiei, dar știu că Vladimir Putin nu are de gând să se oprească. „După aproape patru ani de război împotriva Ucrainei, Vladimir Putin încă nu a obținut victoria la care spera”, își începe editorialul ziarul Le Monde. „Rezistența ucraineană și mobilizarea occidentală au zădărnicit planurile FSB, care îi promiseseră președintelui o victorie rapidă și ușoară. Deconectat de realitate și izolat după un sfert de secol la putere, liderul de la Kremlin se trezește prins într-un război de uzură, care provoacă ravagii pentru câștiguri teritoriale limitate. Putin spera să profite de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a pecetlui rapid un «acord de pace», cu complicitatea Washingtonului. El rămâne prins în logica sa belicosă, mânat de o căutare existențială a victoriei pentru a-și justifica viziunea istorică și ambițiile militare. O nouă ofensivă pe un alt front european ar fi o evadare irațională, dar nu mai irațională decât tragica sa decizie de a invada Ucraina acum patru ani.” USA Today observă la rândul său că  „liderul rus i-a convins pe Trump și pe negociatorii americani, inclusiv pe trimisul prezidențial Steve Witkoff, că dorește să încheie un acord – chiar dacă Moscova lansează rachete și drone asupra orașelor ucrainene. Războiul pe care Trump a jurat în repetate rânduri că îl poate încheia într-o singură zi are acum patru ani”. Pentru First Post, „războiul dintre Rusia și Ucraina a arătat o oglindă a Occidentului, expunând fracturi în credința îndelungată în descurajare, coeziune transatlantică și legitimitatea internaționalismului liberal. De asemenea, a grăbit calea către o ordine mai multipolară în care Sudul Global - și India în special - caută o voce distinctă”. La rândul său, revista Forbes constată că Rusia și Ucraina nu sunt deloc mai aproape de pace, după patru ani de război la scară largă. Timp de peste un an, președintele american Donald Trump și administrația sa au condus negocierile pentru a pune capăt războiului. Aceste eforturi, însă, nu au dus la încetarea războiului. Potrivit analizei publicației ucrainene Kyiv Post, strategia Rusiei nu s-a schimbat: „Ucraina trebuie zdrobită prin uzură în timp ce se agită sabia armelor nucleare. Rusia pariază pe faptul că democrațiile nu au curajul pentru sacrificii prelungite, cu riscul unui război nuclear. Până acum, având în vedere că administrația lui Donald Trump declară „nu este războiul nostru”, pariul lui Putin a dat roade. Publicația spaniolă La Vanguardia, citată de Eurotopics, notează că, din perspectiva europenilor, „Putin nu trebuie lăsat să câștige, deoarece acest lucru ar deschide calea pentru o nouă agresiune rusească. Cea mai mare teamă din capitalele Europei este că presiunea asupra lui Zelenski ar putea produce un fals sfârșit al războiului, după care Putin s-ar putea reînarma și ar putea ataca din nou.”

Universitatea Craiova s-a detașat la patru puncte de urmăritoarele sale, Dinamo și Rapid, în clasamentul Superligii de fotbal, cu două etape înainte de finalul sezonului regulat. FCSB speră încă la play-off, dar nu depinde doar de ea ci de jocul rezultatelor. Tudor Furdui face analiza etapei a 28-a.

O companie de utilități, cu o prezență de mai multe decenii pe piața românească, dezvoltă programe inovative și, în același timp, sustenabile. Invitată: Irina Munteanu, director general adjunct Veolia România.