Presa internaţională

Dublu medaliat la Mondialele de la Singapore, David Popovici a infirmat orice zvonuri asupra unei eventuale retrageri din activitatea competițională și, la fel ca după succesul de la Jocurile de la Paris, le atrage atenția guvernanților că nu fac destul pentru sportul românesc. Celălalt Popovici, Constantin Popovici, cel care a obținut și el medalie la aceste Mondiale, bronz la sărituri de la mare înălțime, este afectat de ultimele ultimele reduceri financiare ale Guvernului.

”Zi de doliu național pentru Ion Iliescu, un om care și-a fondat mandatele pe crimă, este un lucru deplasat”, spune într-un interviu la RFI scriitorul Radu Vancu. El amintește momentele controversate din cariera fostului președinte, care a murit la vârsta de 95 de ani. Radu Vancu, despre moartea lui Ion Iliescu: ”Ion Iliescu e la fel de complicat ca România, la fel de paradoxal ca România. Are în biografia lui politică două momente sângeroase, două momente fondatoare sângeroase pentru mandatul lui, pe care nu a făcut niciodată un efort să le clarifice, dimpotrivă, senzația e că a blocat anchetarea lor cât a putut de mult”. Despre funeralii de stat pentru Ion Iliescu: ”Probabil că funeralii naționale e obligatoriu să fie impuse prin lege, câtă vreme nu a survenit acea condamnare. Aici, justiția română la rândul ei s-a acoperit de o rușine pe care nu o va putea spăla niciodată, dar nu sunt sigur că legea ar fi impus și doliu național. Nu sunt sigur că românilor li se poate cere prin lege să regrete pe cineva care da, le-a fost președinte, dar și-a început mandatele, și-a fondat mandatele pe crimă. Asta cred că e deplasat să se ceară românilor”. Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Guvernul a anunțat funeralii de stat pentru fostul președinte, acuzat de crime împotriva umanității.

De ce este România interesată în parcursul European al Republicii Moldova? Desigur, este comuniunea de limbă și identitate românească. Sunt considerentele geopolitice și de securitate. Dar mai există ceva: aspectul economic. Foarte interesantă discuția cu ambasadorul Republicii Moldova în România, dl, Victor Chirilă, pe care o veți putea asculta în cadrul emisiunii Moldova Zoom de astăzi, după știrile de la ora 10.00. Am vorbit, desigur, despre alegerile legislative de la 28 septembrie – despre miza lor regională și europeană. Dincolo de acestea, unul dintre aspectele despre care se discută mai puțin este cel al interesului economic, imediat, al României, legat de alegerile din Republica Moldova. Potrivit ambasadorului, companiile din România au investit deja în Republica Moldova 300 de milioane de euro. La aceasta se adaugă deciziile unor companii străine care operează în România și care și-au extins afacerile și în Republica Moldova. Câteva importante proiecte de infrastructură sunt în desfășurare, de la autostrada care ar lega orașele Iași și Chișinău, cu planul de a  ajunge la Odesa, și până la interconectările energetice. De exemplu, liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni. Foarte importantă este preluarea de către România a Portului Liber Giurgiulești, ieșirea la Dunăre a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău tocmai au avizat cererea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța de a achiziționa 100% din capitalul firmei care operează portul Giurgiulești. Potrivit Guvernului de la București, România intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în modernizarea portului.  Preluarea de către România a portului de la Giurgiulești are și o importantă componentă strategică, legată de controlul la gurile Dunării. Concluzia e limpede ca apa de izvor: România este profund interesată în continuarea parcursului european al Republicii Moldova și din perspectiva propriilor interese economice. Iar dacă privim prin această lentilă, se vede și mai clar absurdul apelului liderului extremist român George Simion de boicot la adresa produselor moldovenești. România a devenit de mai mulți ani principalul partener economic al Republicii Moldova, depășind cu mult Rusia. Până și muzelul sovietic numit Transnistria și-a mutat accentul economic dinspre Rusia către vest. Afacerile, de o parte și de alta a Prutului, sunt în plină dezvoltare, în pofida problemelor generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Astfel că orice lovitură dată acestor afaceri nu doar că este în interesul Moscovei, dar afectează și companiile din România. Și culmea este că exact acei care vor să lovească în interesele economice românești, se autointitulează ”suveraniști”. Noroc că apelul lor la boicot nu este băgat în seamă de consumatorul român. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Principala provocare pentru Republica Moldova este să nu deraieze de la parcurusul european, o spune la RFI omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. El explică într-un interviu pe larg ce impact a avut decizia României de a-i interzice accesul în țară lui Ion Ceban și explică și ce se ascunde în spatele arestării lui Vlad Plahotniuc în Grecia. Oligarhul a fost scos din priză, explică Ion Sturza. Ce înseamnă asta? Vă spunem în această ediție.   La Moldova Zoom vine astăzi cu vești proaspete și ministrul proiectelor europene de la București, Dragos Pîslaru. Este primul ministru din Cabinetul Bolojan care a ajuns la Chișinău. Vine la Moldova ZOOM pentru a ne spune în ce constă exact colaborarea cu autoritățile de la Chișinău pe chestiunea fondurilor europene. Moldova are o șansă istorica de a reduce decalajale, transmite ministrul Pîslaru.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion critică la RFI declarația șefei CSM, Elena Costache, privind pensiile speciale ale magistraților. Ea a afirmat la Digi24 că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică. Stelian Ion, despre pensiile speciale ale magistraților: ”Nu cred sub nici o formă că este o conspirație națională la adresa magistraților, nu simt lucrul ăsta”. Despre declarația șefei CSM privind pensiile speciale: ”Mi se pare scandaloasă și mi se pare că a făcut un mare deserviciu sistemului judiciar, magistraților, în general. Cred că dacă ar fi fost plătită să facă un astfel de deserviciu, nu i-ar fi reușit atât de bine”. Despre un eventual referendum care să vizeze eliminarea pensiilor speciale, cerut de comunitatea Declic: ”Este o chestiune pe care o cunoaștem deja. Societatea românească vrea desființarea pensiilor speciale, nici nu mai e nevoie de referendum, știm lucrul ăsta, cred că suntem cu toții conștienți”.

Nu mai puțin de 29 de goluri, cele mai multe de până acum, s-au înscris în etapa a 4-a a Superligii de fotbal. Dinamo a învins pe FCSB după o pauză de 5 ani, Rapid, Universitatea Craiova și Farul, în această ordine, au câte 10 puncte fiecare și alcătuiesc podiumul clasamentului în coada căruia se află noile promovate Metaloglobus și Csikszereda. Tudor Furdui face analiza etapei.

Cu puțin timp înainte ca trimisul special american Steve Witkoff să ajungă la Moscova – miercuri sau joi – Donald Trump agită retorica nucleară. Ca răspuns la o postare adresivă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, liderul de la Casa Albă a afirmat că a dat ordin ca două sumbarine americane să se deplaseze în zone adecvate. Ce înseamnă retorica nucleară a lui Trump? Süddeutsche Zeitung nu-și ascunde scepticismul:   „Submarinele nucleare americane sunt în permanență în serviciu și capabile să atace ținte în Rusia în orice moment, din orice punct din oceanele lumii. Aceasta este esența descurajării nucleare, care a ținut puterile nucleare sub control timp de decenii. Nu este nevoie să se mute submarine nucleare în «regiuni adecvate» pentru așa ceva. Când Trump postează acest lucru pe internet, este doar o demonstrație grandioasă menită să impresioneze un public global. Asta nu îl face mai bun. Nu te joci cu rachete nucleare, nici măcar în confruntări verbale.”     Trump ar trebui să dea dovadă de mai multă reținere, recomandă și ziarul austriac Die Presse: „Fostul președinte rus și-a găsit nișa făcând remarci agresive despre Occident și vorbind despre reducerea capitalelor europene la mormane de cenușă nucleară. Până acum, Occidentul a răspuns calm sau deloc. Și așa ar trebui să rămână lucrurile. Este iritant ca un președinte american să se coboare și să-i răspundă lui Medvedev.” (Sursa: Eurotopics) După cum observă BBC, Kremlinul, la rândul său, minimizează retorica nucleară a lui Trump, în timp ce trimisul special al SUA urmează să viziteze Moscova. În prima reacție oficială de la comentariile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că submarinele americane sunt oricum în misiune de luptă și a respins ideea că a existat o escaladare. Fără a face referire directă la disputa cu Medvedev, Peskov a declarat că, deși „în fiecare țară membrii conducerii... au puncte de vedere diferite”, politica externă rusă a fost dictată doar de Putin. Politologul rus Vladimir Pastukhov laudă gestul amenințător al lui Trump într-o postare pe Telegram preluată de publicația rusă online Echo :   „Acum, Moscova trebuie să fie convinsă că nu a fost doar una dintre glumele lui Trump. Trump este suficient de nebun, iar Putin pare să-și fi găsit în sfârșit un adversar egal. Aș dori să subliniez în mod special munca bună a consilierilor care i-au atras atenția lui Trump că, în această situație, își pot înfige cu adevărat ghearele în Medvedev și se pot preface că Putin nici măcar nu există. Este viclean și umilitor în același timp, exact genul de batjocură de care Putin însuși este atât de îndrăgostit.”   (Sursa: Eurotopics) Iar publicația rusă de investigații Meduza, care acționează din exil, amintește că ”însuși Putin a recurs frecvent la amenințări nucleare, de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că ar putea folosi arme nucleare în anumite circumstanțe. În plus, Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a desfășurat focoase nucleare în Belarus. Guvernele occidentale și Ucraina au acuzat Moscova de implicare în „șantaj nuclear”.

Cum să învingem populismul ? Iată o întrebare care-i preocupă în cel mai înalt grad pe strategii și comentatorii politici din întreaga lume. Și iată că, pentru comentatorul ziarului britanic Financial Times, un exemplu de bună practică vine chiar din România. ”Insurgenții ating coarda sensibilă a electoratului din întreaga lume. Dar România a ripostat”. Iată titlul articolului aparținând comentatorului ziarului Financial Times, Alec Russell: Pe întreg continentul, partid după partid mainstream își pierd relevanța și încrederea, condamnate de propria lor automulțumire. Și nu este vorba doar despre Europa. Donald Trump este pe val. Din Chile până în Japonia, în moduri diferite, chemarea de sirenă a populismului atinge coarda sensibilă. Așadar, cum să răspundem? La nivel global, liberalii sunt deprimați. Dar pentru cei înclinați să-și piardă curajul, avem un răspuns: mergeți la București, capitala  retro-șic a României. Acolo puteți urma un curs de perfecționare despre cum să-i țineți la distanță pe populiști. Așadar, într-o regiune cu o istorie de naționalism profund și coaptă pentru exploatarea de către roboții ruși, nu a fost o surpriză faptul că populiștii au fost în cursa pentru alegerile din acest an - până când au dat peste un creier tăcut, cu o istorie în a face lucruri. Nicușor Dan, profesorul de matematică și fostul primar al Bucureștiului, care a fost ales președinte în mai, ezită când i se cere sfatul pentru colegii centriști. Dar el și performanța sa întruchipează o serie de lecții relevante pentru Sir Keir Starmer, prim-ministrul britanic aflat în impas, și pentru alți lideri dezorientați de valul populist. Prima este credibilitatea, pierdută în Marea Britanie după o serie de promisiuni neîndeplinite de-a lungul anilor. „În România, oamenii i-au susținut pe populiști pentru că nu au încredere în stat, în autorități”, spune Dan. „Văd corupție, nedreptate... Singurul scop este să recâștigem încrederea oamenilor.” Soluția sa este o veche realitate politică: îndepliniți sarcinile plictisitoare ale guvernării, iar alegătorii s-ar putea să vă țină minte pentru asta. Ca primar al Bucureștiului, s-a ocupat de dezvoltatorii imobiliari în numele oamenilor de rând și a supervizat o modernizare a sistemului de încălzire al orașului: obiective simple, dar neprețuite. Apoi, este tonul. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să fiu civilizat cu ceilalți”, spune Dan. „Încerc să am dialog. Oamenii au simțit că nu sunt luați în considerare.” Președintele vorbește atât de încet încât trebuie să te străduiești să-l auzi, dar știe cum să-și apere poziția, ca în dezbaterea preelectorală în care a demolat promisiunile  nesustenabile ale adversarului său.   Și apoi, există utilizarea strategică a tăcerii. Așteaptă faimoasele 15-20 de secunde înainte de a răspunde la unele întrebări. A fi prea meticulos cu megafonul ar fi o greșeală: cei care stăpânesc media digitală, cum ar fi Trump și Farage, sunt cei care fac profit. Dar reflexivitatea sa este un contrast valoros cu zgomotul dușmanilor săi. România manifestă, de asemenea, lecții mai puțin edificatoare de democrație. JD Vance avea dreptate să critice intervenția instanțelor în interzicerea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, naționalistul favorit de atunci. Acest lucru a stat la baza unui articol pe care l-am scris în luna mai, sub titlul „Cum să nu combatem populismul: o lecție din România”, amintește autorul. Acum pot să-mi scriu propria replică. Luna de miere a lui Dan se va termina în curând. Dar lecțiile pe care le oferă în prezent rămân: faceți lucrurile să se întâmple, arătați respect, nu dansați pe muzica populiștilor și amintiți-vă de puterea tăcerii strategice.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop) - Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar) Cum au luat naștere pensiile speciale și de ce sunt greu de eliminat. „Nu ar rezolva nimic un referendum” (Adevărul) Pensiile pe care astăzi încearcă să le taie Executivul au luat naștere ca un colac de salvare pentru sistemul de justiție în urmă cu aproape 30 de ani. Ministrul Justiției care a introdus noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu Stoica. El explica necesitatea pensiilor speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să nu poată depăși salariul”. „După 28 de ani, pot să spun că am făcut o greșeală”, spune în 2025, într-un alt interviu Valeriu Stoica. Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase, calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net la venitul brut ( n. r. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special. Au crescut foarte mult avantajele, dar acest lucru nu se poate spune și despre calitatea actului de justiție, afirmă jurnalistul Ion M. Ioniță în paginile ziarului Adevărul. „Oamenii așteaptă foarte mult în procese. Și acum deciziile apar foarte târziu. Și acum sunt numeroase situații de prescripție a unor fapte pentru că durata proceselor este foarte mare”. „Un referendum, precum cel propus de comunitatea Declic, nu numai că ar presupune costuri foarte mari în plus de la bugetul de stat, dar nici nu ar rezolva, pentru că răspunsul este clar, nu trebuie să faci referendum ca să știi care va fi răspunsul populației din România. E implicit răspunsul aici”, mai punctează Ion M. Ioniță, redactor șef Historia. Declic îi cere președintelui Dan un referendum național privind introducerea principiului contributivității în calculul tuturor pensiilor, inclusiv al celor speciale.  88.000 de persoane au semnat petiția. Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro (Snoop) O firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Kogălniceanu, începută în mai 2023. Finanțarea a fost semnată de ministrul transporturilor de la acea dată, Sorin Grindeanu, iar execuția, de reprezentanții aeroportului și de o asociere de firme din România și Turcia. Cazul a ajuns la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi. Lucrările scoase la licitație în 2023 au constat în dezvoltare terminal la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”, turnul de control și parcarea. Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” (POIM). Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 mil. euro).  Pe larg, pe Snoop.ro. Ce ne spun primele date de la retaileri despre cum va arăta inflaţia până la final de an. Mingea scumpirilor a fost aruncată de guvern la comercianţi. De decizia lor va depinde dacă va creşte inflaţia şi dobânzile vor rămâne sus, împiedicând relansarea economiei (Ziarul Financiar) Economia a încetinit vizibil, iar pentru o relansare rapidă, dobânda de politică monetară stabilită de BNR ar trebui să scadă, însă inflaţia deja mare – cea mai mare din Europa – şi perspectivele deloc favorabile privind preţurile încurcă. Aici intervine responsabilitatea comercianţilor de orice fel de a accepta acum un câştig mai mic, mutare care le-ar da şansa să pună umărul la relansarea economiei. În luna iunie România a raportat o rată a inflaţiei de 5,8%. Majorarea TVA începând cu luna august riscă însă să ducă acest indicator în sus mai degrabă decât în jos. Preţurile nu sunt influenţate de majorarea TVA doar în magazinele alimentare, ci şi în restaurante, în farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj. De fapt, peste tot unde banii schimbă mâinile. ZF a mers în magazine şi a luat exemplul a 25 de bunuri din patru reţele – Lidl, Mega Image, Carrefour şi Kaufland. Doar trei produse au preţul neschimbat la începutul lunii august.

De ce e nevoie în spațiul mediatic de o emisiune care să se concentreze exclusiv pe actualitatea din Republica Moldova? Care e publicul țintă? Răspund oamenii care vor contribui cu analize, interviuri și materiale din și despre Republica Moldova: Valeria Vițu, corespondenta RFI România la Chișinău, jurnalista Lina Grâu, cea care va realiza emisiunea din studioul de la București, de la Bălți vine cu reportaje jurnalistul Dumitru Pelin.  O vom avea alături și pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic într-o discuție în care vă vom spune de ce este nevoie de o astfel de emisiune dedicată exclusiv Republicii Moldova.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Handbalistele din Naționala României s-au reunit în pași de dans în primul stagiu de pregătire pentru Campionatul Mondial din Germania și Olanda din decembrie. Jucătoarele au lăsat pentru o clipă rigorile antrenamentului și au intrat într-o altă lume, cea a dansului, urmând ca în luna sptembrie să joace amicale împotriva campioanei mondiale, Franța.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic. În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris: ”Cine va suporta costurile? Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului. Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite. Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri? Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze. Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.   Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun? Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:   Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%). Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare. Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.     Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev. The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni. În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”. După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump. Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”. Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

Suveraniștii au descins în localitatea suceveană Broșteni, afectată de inundații devastatoare, cu selfiuri și postări pe rețelele sociale. Dar cine îi ajută cu adevărat pe locuitorii afectați de fenomenele meteo extreme? Ei bine, tocmai instituțiile mult hulite de suveraniști: guvernul României și Uniunea Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că va activa mecanismul european RESTORE, în urma inundațiilor din județele Suceava și Neamț Aceasta va permite alocarea rapidă a milioane de euro din fonduri europene către zonele afectate. Anunțul vine după ce Guvernul de la București a alocat imediat sume de până la 30.000 de lei per familie și a dislocat efective substanțiale pentru intervenție și sprijin. În zonă au ajuns imediat  medici și pompieri, ambulanțe și elicoptere. Dar ce este mecanismul RESTORE? RESTORE permite statelor membre afectate de dezastre climatice să beneficieze de o rată de cofinanțare de 95% pentru măsurile de reconstrucție. Pot fi finanțate obiective cum ar fi repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, furnizarea de alimente și asistență materială de bază și sprijin social și medical, precum sprijinirea temporară a finanțării schemelor de șomaj tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza dezastrelor. Măsura a fost convenită de Uniunea Europeană după dezastrele naturale din Europa Centrală, de Est și de Sud din 2024. Fenomenele extreme, cauzate de schimbările climatice, au generat pagube importante în 2024, în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Portugalia și Slovacia.  Astfel că instituțiile europene au vrut să se asigure că vor putea sprijini în mod flexibil toate statele membre afectate de dezastrele climatice. Așadar, în conformitate cu regulile mecanismului RESTORE, pentru reconstrucția localității Broșteni, la fiecare 5 euro investiți de la București, Bruxelles-ul vine cu 95 de euro. Și nu trebuie să obosim să spunem aceste lucruri, în condițiile în care propaganda rusească a descins în localitatea grav afectată pentru a face ce știe mai bine: sumbinarea încrederii în autorități și în democrație, denigrarea democrației liberale și a Uniunii Europene. În acest noian de minciuni, un adevăr rămâne, după ce apa trece și oamenii încep să-și revină din șoc și să-și reface viețile și avutul. Și anume, că în timp ce suveraniștii vin cu selfiuri și cu propagandă, Europa vine cu bani reali și soluții concrete.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Jurnal de știri

"Fulminant, revenire supersonică" titrează "L'Equipe" după ce David Popovici a luat încă un titlu mondial, cel de la 100m liber, la Campionatele Mondialele de Natație. David este mândru de performanța obținută la Singapore și  dezvăluie care a fost secretul pentru a deveni primul înotător din istorie care reușește „dubla" de aur la 100 și 200 de metri liber în doua ediții diferite ale Mondialelor. Nu s-au inventat cuvinte pentru aprecierea pe care o merită David. Două medalii de aur obținute la Singapore fac din campionul nostru primul înotător din istorie care reușește dubla de aur la 100 și 200 de metri liber, în două ediții diferite ale Mondialelor. David a înregistrat ieri cel mai bun timp al lui si al doilea cel mai mic din istoria probei regină a natației, cea de 100 de metri liber. El a oprit cronometrul la 46 51 secunde, un timp cu doar 11 sutimi de secundă mai lent decât cel reușit de Zhanle Pan la Paris, în 2024, la Jocurile Olimpice, un record mondial al probei. Acum, chinezul nici măcar nu s-a calificat în finală, iar principalii rivali, americanul Jack Alexy și australianul Kyle Chalmers, au fost depășiți lejer de român pe ultimii 50 de metri. Fulminant, au scris francezii de la L'Equipe, care l-au comparat pe Popovici cu un supersonic pentru a descrie revenirea fenomenală a românului pe a doua lungime, în timp ce, fascinați, americanii de la World Aquatic au exclamat Performanța monstruoasă a lui David, care și-a recuperat fiecare picătură din magia etalată la 17 ani. După cursă, românul a dezvăluit în engleză, la Flash interviu, care a fost rețeta câștigătoare. Și-a îmbunătățit substanțial înotul pe sub apă și a reușit să se detașeze față de ceilalți competitori în mintea sa și a construit ca un fel de ziduri pe culoarele sale de înot. Și-a imaginat că este singur și că face ceea ce a antrenat. După aceste mărturisiri, Super David a dat un interviu și în limba română, în care a reamintit că a fost la un pas să abandoneze cu trei zile înainte de începerea competiției din Singapore.  Mă simt bine, sunt mândru de mine, Sunt mândru de faptul că am reușit să mă împing și să găsesc puterea să concurez la această competiție, chiar dacă înainte mi-a fost dificil și am vrut să mă retrag. Și uite că adică simt că a meritat, am câștigat câte două medalii, am reușit să mă autodepășesc, să fac și al doilea cel mai bun timp din istorie, să mă apropii și mai tare de recordul mondial.  David a explicat și de ce începe cursa mai lent, după care intră în modul turbo.  Nu am puterea și înălțimea neapărat și explozia celorlalți. Să înot atât de repede pe primul 50. Dar, ca în orice cursă, contează cine atinge peretele primul. Și așa că profit de anduranța și rezistența pe care o am și eficiența de pe al doilea 50.  La Singapore, Popovici a stabilit recordul competiției la 100 de metri, l-a depășit și pe cel al Europei, având în posesie și cinci dintre cele mai bune 10 rezultate din toate timpurile, dar s-a arătat încântat că nu a trecut recordul mondial al chinezului Zhanle Pan. Asta înseamnă că în următorii ani are spațiu de progres, cel mai important obiectiv de la orizont fiind Jocurile Olimpice din 2028.  Sincer, mă bucur că nu l-am bătut acum recordul mondial. Bineînțeles că vreau să-l bat la un moment dat, dar sunt bucuros că nu am făcut-o acum, pentru că în felul ăsta am în continuare un obiectiv către care să tind.  David a fost extrem de bucuros că imnul României s-a auzit pentru a doua oară la Campionatele Mondiale de natație de la Singapore. El a dezvăluit că până și rivalul său, australianul Kyle Chalmers, astepta să asculte Deșteaptă-te, române!  E întotdeauna foarte frumos să mă urc pe podium și să aud imnul României. Chiar Kyle Chalmers, australianul, îmi spunea înainte pe podium că e bucuros și el, că în sfârșit aude un imn diferit. Totdeauna Statele Unite, Marea Britanie. Nici nu știe cum e imnul României și de-abia așteaptă să-l audă. Așa că exact așa mă simt.  David nu mai ia startul și în cursa de 50 de metri. După efortul depus la Singapore, campionul nostru a spus că așteaptă o vacanță binemeritată și le-a mulțumit tuturor românilor care l-au încurajat de la fața locului și din fața televizoarelor.  O vacanță frumoasă și lungă și să-mi văd de viață, să trăiesc. Simt foarte bine. Sunt mândru de mine și încă o dată vă mulțumesc că m-ați urmărit, adică și tuturor celor din sală, dar și celor de acasă.  Noi, David, ar trebui sa-ti multumim pentru că ne-ai facut din nou mândri că suntem români. Tu nu înoți, ci zbori spre aur. Continuă așa!      

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București. Și în acest an, festivalul își extinde aria de expresie dincolo de muzică și dans, propunând un program amplu de expoziții, ateliere participative și discuții. Dezvoltam acest subiect într-o discuție cu invitata emisiunii RFI360, Silvia Terzian, directoarea Festivalului Strada Armenească. Pe scena Festivalului Strada Armenească vin din Republica Moldova Zdob și Zdub, trupa-fenomen care a dus rockul basarabean pe marile scene ale lumii, Surorile Osoianu, recunoscute pentru păstrarea și rafinamentul interpretării cântecului tradițional moldovenesc și Frate Gheorghe & mica orchestră, ce aduc laolaltă influențe tradiționale, poezie și improvizație. România este reprezentată de Fanfare Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute fanfare din lume, de Robin and the Backstabbers, emblemă a scenei alternative locale, de Corina Sîrghi & Taraf, cu un repertoriu de romanțe și tangouri urbane. Din Armenia sosesc muzicienii de la Gata Band, cu jazz-ul lor etnic vioi și dansant, și legendara trupă The Bambir, activă de peste patru decenii, cu un sunet ce reunește rock progresiv, folclor și lirism balcanic. Atmosfera va fi completată de o serie de DJ sets și intervenții live susținute de Miko Baghdasarian ft. Skior și invitații lor speciali din Armenia și Ligia Keșișian ft. Lucas Molina. TALKS – Istorii personale, vocații colective Sâmbătă, 2 august, de la ora 16:30, la Biblioteca Festivalului, deschidem o fereastră spre secolul XX printr-o conversație despre negustorii armeni din România – cei care, traversând exilul, au construit punți comerciale și afective între Anatolia și orașele românești. Discuția pornește de la volumul De la Kayseri la București. Cusut până la capăt, semnat de Andreea Barbu, și îi are ca invitați pe Monica Dudian, Maria Erzian și Paul Agopian, colecționar de povești armenești la negustorie.ro.  Duminică, 3 august, tot de la 16:30, vorbim despre prezent și viitor: „Roots Beyond Borders” este un talk despre ce înseamnă să fii tânăr și armean în diaspora. Invitații – Silva Sahakyan (Franța), Ruzanna Grigoryan (Letonia) și Manushak Danielyan (Germania) – fac parte din Diaspora Youth Ambassadors Program 2024–2025 și vorbesc despre identitate, conexiuni transnaționale și cum se păstrează viu un fir cultural într-o lume în continuă mișcare. Discuția este moderată de Hrant Jaghinyan, Diaspora Youth Ambassador din partea României. EXPOZIȚII – memorie și identitate Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea explora o serie de expoziții care documentează, reinterpretează și celebrează cultura armeană. „Armenii jazzului românesc” aduce în prim-plan o parte mai puțin cunoscută a contribuției artistice armenești în România: fotografii de Emilian Săvescu și imagini de arhivă surprind figuri precum Garbis și Capriel Dedeian, Harry Tavitian, dar și imagini cu Johnny Răducanu sau Corneliu Stroe – pionieri ai unei scene muzicale între tradiție și libertate. „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”, ilustrată de Maretta Aivazian, ne aduce povești despre curaj, viziune și schimbare ale unor femei din Armenia, diaspora și România. „Centenarul ARARAT” este o incursiune în istoria presei armenești din România, o arhivă de memorie culturală marcată de figuri precum Vartan Mestugean și Arșag Bogdan Căuș, părinții spirituali ai publicației care a dat nume unei epoci editoriale. Expoziția de colaje curatoriată de Bucharest Collage Collective aduce în grădină viziuni fragmentate și poetice semnate de Alexandra Grigore, Beatrice Arzoiu, Cristina Gârleșteanu, Oana Iordăchescu și alți artiști care explorează tensiunile dintre imagine, text și memorie. Sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 16:00, cei mici se vor bucura de Basme armenești însuflețite de BCR – un spectacol-lectură cu păpuși inspirat din volumul Basme armenești de la Moș Suren, scris de Suren Muradyan și tradus în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan. Spectacolul este susținut de trei tineri actori-păpușari – Radu Stăncescu, Florentina Bălan și Luca Horia Drăghici. ATELIERE – Culoare și meșteșug, zi de zi în Grădina Botanică Sâmbătă și duminică 12:00–14:00 | Atelier de pictat rodii cu Doriana Habian. Participanții sunt invitați să picteze, pe carton pânzat, rodii în miniatură – simbol al abundenței, vieții și frumuseții ascunse în cultura armeană. Atelier potrivit pentru toate vârstele. Sâmbătă și duminică 12:00–20:00 | Atelier Pressed Flowers. Compoziții florale presate pe hârtie, atelier potrivit pentru toate vârstele. 13:00–18:00 | Activități pentru copii. Desfășurate continuu, vineri între 17:00 și 20:00, sâmbătă și duminică 13:00–18:00: Nisip Creativ – desen pe planșe preimprimate cu 16 nuanțe colorate; Ch'Artist – pictură pe figurine ceramice (case, animale, flori); Slime Party cu CONI – experimente de chimie distractivă, urmate de realizarea propriului slime Sâmbătă și duminică 14:00–16:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria I. Atelier de decorat accesorii  –  În timpul acestui atelier, participanții vor decora cu flori accesorii armenești de purtat pe cap.  Atelier de Ceramică –obiecte din ceramică pictate cu ornamente din miniaturi armenești. Sâmbătă și duminică 15:00–18:00 | Atelier de colaj – Bucharest Collage Collective. Atelier de colaj analog, deschis tuturor, condus de artiștii colectivului din București. Sâmbătă și duminică 16:00–16:30 | Atelier de dansuri armenești. Workshop de dansuri tradiționale armenești, coordonat de ansamblul Vardavar. Sâmbătă și duminică 16:00–18:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria II. O nouă serie a atelierelor de decorat accesorii și pictat ceramică. Call to action: Strada Armenească e mai mult decât un festival. Este locul unde ne regăsim în sunet, în culoare, în gesturi simple care apropie oameni și culturi. Din 2013, accesul a fost mereu gratuit – pentru ca oricine să se poată bucura de muzică, meșteșug, povești și apartenență. Tot ce vezi aici se construiește cu grijă, cu respect față de artiști și colaboratori, dar și cu efort constant. Dacă Strada îți aduce bucurie, ajută-ne să o păstrăm vie. Donează atât cât poți, atât cât simți. Fiecare gest contează.  https://www.stradaarmeneasca.ro/sustine  Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității. 

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Jurnal de știri

După fenomenala cursă din finala de la 200m liber în urma căreia a câștigat la Singapore aurul mondial, David Popovici a făcut dezvăluiri incredibile. Superstarul natației a fost la un pas să abandoneze competiția. Acum, David este mândru de performanța sa și așteaptă cu încredere proba de 100m liber. Detaliază Tudor Furdui.

Presa europeană comentează agravarea crizei alimentare din Gaza. Israelul a acceptat încetarea focului „umanitară”, cu scopul de a permite livrarea ajutoarelor prin coridoare sigure. Un convoi mare de camioane și provizii transportate aerian au ajuns deja la populația înfometată. Jurnaliștii internaționali nu văd însă progrese semnificative și sunt exasperați de neputința Uniunii Europene. Acum ar putea exista perspectiva unui sfârșit al războiului care să salveze imaginea Israelului, scrie ziarul polonez Polityka: „Israelul are acum șansa de a-și restabili, cel puțin parțial, reputația. Pentru aceasta va fi nevoie de un sistem coordonat și echitabil de distribuire a ajutorului humanitar. Dar asta nu este suficient. Poate că aceasta este o ocazie unică pentru Israel de a pune capăt războiului, de a asigura eliberarea ostaticilor și de a-și recâștiga într-o oarecare măsură reputația internațională. Locuitorii din Gaza încă plătesc cu sângele lor pentru crimele comise de Hamas în Israel pe 7 octombrie.” „Un armistițiu este încă departe”, notează Süddeutsche Zeitung: „Și asta pentru că noile coridoare de ajutor au stârnit deja critici masive în cadrul guvernului israelian. Președintele american Donald Trump, a cărui voce este deosebit de importantă în acest conflict, a făcut și el mai puțin probabilă încetarea focului prin declarațiile sale furioase împotriva Hamas din ultima săptămână. Aprovizionarea populației civile din Gaza cu alimente ar trebui să fie o chestiune de la sine înțeleasă – a nu face acest lucru ar fi o crimă. Și asta nu va ușura suferința lor, deoarece majoritatea caselor, spitalelor și infrastructurii din Gaza au fost distruse, iar Israelul va continua să le bombardeze.” Ziarul german mai spune că este încă prea devreme să sperăm la sfârșitul războiului. Der Standard nu vede niciun semn că cercul vicios al foametei și blocadelor se va încheia: „În situația actuală, ajutorul acordat este, desigur, mult prea mic pentru a alina suferința enormă din Gaza. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ajutorul ar trebui să fie disponibil prin toate canalele posibile. Dar acest lucru este puțin probabil, având în vedere că Israelul nu dă semne că ar ceda. Guvernul continuă să nege existența unei crize alimentare în Gaza. De asemenea, susține că Hamas interceptează ajutoarele pentru a le vinde și a le folosi pentru a-și finanța activitățile teroriste. ... Există motive să ne temem că ajutorul va fi suspendat la prima ocazie, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori de la invadarea Fâșiei Gaza de către Israel. Și atunci foametea în masă din Gaza va începe din nou.” În plus, mai multe agenții umanitare descriu aruncarea de ajutoare umanitare din avion ca fiind „o reacție inadecvată [din partea Israelului] și o încercare de a masca politica sa deliberată de înfometare”, scrie The Washington Post.   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu

Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) - Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) - Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea)  Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani. Guvernele și legislaturile din ultimii șase ani, fie într-un mod mai serios, fie doar prin mimare, au încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale, prin eliminare, supraimpozitare sau alte prevederi, scrie Libertatea. Executivul Bolojan e ultimul care încearcă o asemenea reformă, singurul succes fiind însă pe vremea Cabientului Boc, care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pensiile speciale, greu de „ucis”. Un profesor constituțional explică de ce reforma justiției oscilează mereu între două extreme (Adevărul) Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum. „Nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate”, avertizează expertul. „CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției”, adaugă Bogdan Iancu. În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro. Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro. Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri. „Există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el”. Integral în ziar. Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) Inundațiile masive din județele Suceava și Neamț, în urma cărora trei persoane au murit, au fost provocate în primul rând de ploile abundente, dublate însă de scurgerile foarte rapide de pe versanți, favorizate de lipsa unor măsuri care să le împiedice, potrivit specialiștilor de la Apele Române. Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate. Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava. „La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan. Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu. Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc.   INVESTIGAȚIE. Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Premierul României a vorbit, ministrul Educației s-a pronunțat, iar partide din opoziție cer comisie parlamentară. Au fost multiple reacții după ce Snoop a prezentat mărturii ale femeilor care vorbesc despre abuzurile sexuale ale profesorului Marius Pieleanu, pe care acesta le neagă. Ce se întâmplă la SNSPA 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns. După dezvăluirile din cazul profesorului Alfred Bulai, SNSPA a cercetat și plângerile la adresa lui Marius Pieleanu. Pe 10 februarie, cazul s-a clasat. Hotărârea nu e publică la 5 luni după ce a fost luată. Mai multe pe HotNews.ro.

De mai bine de un deceniu se vorbește despre schimbarea pensiilor speciale. Acum, premierul Bolojan face și vorbește mai puțin. Va fi, însă, un proces complicat care are în față încă multe obstacole. Legal, se numesc pensii de serviciu. Popular, li se spune pensii speciale, chiar dacă beneficiarii sau viitorii beneficiari nu suportă termenul și îl folosesc doar pe cel înscris în lege. De ce pensiile de serviciu sunt speciale? Pentru că au trei caracteristici pe care nu le întâlnim la pensiile normale. Prima este vârsta de pensionare. Magistrații ies acum la pensie dacă au o vechime de 25 de ani, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei se retrag din activitate între vârstele de 47 și 49 de ani. Aceste prevederi legale nu sunt nicidecum justificate, pe de o parte, pentru că vârsta standard de pensionare este acum de 63, respectiv 65 de ani, pentru femei și bărbați. Pe de altă parte, ieșirea la pensie la vârste atât de „fragede” creează probleme de personal pentru instituțiile din sistemul de justiție. A doua caracteristică este dată de modul de calcul al pensiei. Acum, cuantumul pensiei reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Este evident o aberație economică, pentru că un salariu net înseamnă aproximativ 60% din cel brut. 80% din brut este totdeauna mai mare decât 60% din aceeași sumă. Cu alte cuvinte, pensia va fi mai mare decât salariul, desigur cu excepția situației în care în timp salariile cresc, iar pensiile rămân pe loc. Dar, și pensiile cresc, măcar cu rata inflației. Să nu uităm că pentru pensiile bazate pe contributivitate rata de înlocuire, adică valoarea pensiei față de ultimul salariu este de numai 50%, ceea ce ne arată diferența între pensiile de stat și cele speciale. A treia caracteristică este o combinație între cele două. Pensiile speciale ale magistraților sunt mult diferite de cele plătite din contribuțiile de asigurări sociale de stat. Prin vârsta de ieșire la pensie, prin modalitatea de calcul, prin lipsa contributivității, dar mai ales prin diferența majoră de cuantum între pensiile de serviciu ale magistraților și pensiile de stat. Concret, media pensiilor magistraților este de 25.000 de lei, în timp ce pensia medie din asigurări de stat este de numai 3.000 de lei. Deocamdată, focalizarea este pe pensii. Dar, un calcul simplu arată că pentru a obține o pensie de 25.000 de lei este nevoie ca ultimul salariu brut să fie, în medie, de 30.000 de lei. Nu este deloc o sumă de neglijat chiar și pentru categorie profesională importantă, o putere independentă în stat, care are și o serie de restricții legale în ceea ce privește viața socială și economică. Dar, prezentarea de ieri a premierului Ilie Bolojan ne-a adus și câteva informații de-a dreptul uimitoare și anume numărul de procese deschise în instanță pe teme legate de salarizare. Temele sunt de obicei cele legate de așa-zisa discriminare salarială, de sporuri sau de valoarea de referință sectorială. 20.000 de acțiuni în instanță care s-au soldat cu plăți făcute de la buget în valoare de 10 miliarde de lei, iar hotărârile judecătorești și plățile vor continua, chiar și eșalonate în timp. Ce își propune noua lege? Câteva lucruri simple și clare și anume creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu excepții în anumite condiții, în sensul că o pensionare anticipată va presupune și o reducere a valorii pensiei. De asemenea, calculul pensiei se va schimba, în loc de 80% din salariul brut se va trece la 55% din media indemnizațiilor de încadrare brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net. Magistrații au schițat ieri primele proteste publice. Un magistrat, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acuză că prin proiectul de lege se încearcă „distrugerea unei puteri în stat”. Nu mă pot pronunța asupra performanțelor profesionale ale magistraților. Dar, din punct de vedere economic, prevederile propuse de guvern sunt o normalitate. Este greu de crezut că se poate distruge statul de drept dacă magistrații vor avea o pensie medie nu de opt ori mai mare decât pensia medie de stat, ci doar de cinci ori. Sau dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Bunul simț economic nu poate distruge statul de drept, ci îl poate consolida.

Lumea este într-o continuă schimbare, însă omul nu reușește adesea să țină pasul. Transformările tehnologice şi politice schimbă societatea într-un ritm în care mintea individului nu mai ajunge să înțeleagă, să asimileze noile realități. Fundația Calea Victoriei ne propune un curs care se numește "Marea Nepotrivire: Problemele unor minţi paleolitice confruntate cu lumea de azi", curs realizat de antropologul Radu Umbreş. Transformările tehnologice şi politice au schimbat enorm societatea umană, mai ales în ultimele sute de ani. De la apariţia agriculturii şi a statelor centralizate până la revoluţia industrială şi inventarea calculatoarelor, progresul a fost spectaculos şi în continuă accelerare. Astăzi ne bucurăm de abundenţa hranei şi a bunurilor de larg consum, trăim mai mult şi mai sănătos datorită igienei şi a tratamentelor medicale, şi putem comunica instant cu oameni aflaţi la celălalt capăt al Pământului. Fiecare dintre noi are acces la obiecte şi servicii la care regii sau faraonii nici măcar nu puteau visa.  Însă transformările imense ale societăţilor umane au produs noi probleme pe măsură ce le-au rezolvat pe cele vechi. Acest curs va discuta despre ipoteza nepotrivirii dintre lumea contemporană şi mintea noastră adaptată la un ecosistem natural şi social radical diferit de prezent. Cursul va aduce în discuţie numeroase forme de nepotrivire, de la preferinţele noastre alimentare sau reproductive la capacităţile noastre de a înţelege economia sau politica. Ne vom uita la mediul nostru înconjurător din care lipsesc multe dintre elementele naturale ale mediului ancestral în timp ce alte elemente apar în forme exagerate sau distorsionate. Cum ne putem ajusta viaţa noastră contemporană pentru a fi mai asemănătoare cu contextul pentru care este adaptată mintea noastră? Pentru raspunsuri si inscrieri la cursul "Marea Nepotrivire: Problemele unor minţi paleolitice confruntate cu lumea de azi", curs realizat de antropologul Radu Umbreş, accesați pagina de internet a Fundației Calea Victoriei. 

Jurnal de știri

Două surprize mari în etapa a 3-a a Superligii de fotbal. Campioana FCSB a pierdut pentru prima dată un meci în campionat din luna noiembrie, 1-2 cu Farul, iar vicecampioana CFR s-a recunoscut învinsă la domiciliu în fața noii promovate FC Argeș, scor 0-2. Tudor Furdui face analiza etapei.

Jurnaliștii europeni comentează întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și liderii europeni, care a avut loc recent la Beijing, în cadrul summitului UE–China. Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost întâmpinați de liderul chinez într-un moment în care relațiile dintre cele două părți sunt extrem de tensionate.  Bruxellesul acuză Beijingul de practici comerciale neloiale și de sprijin militar indirect acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Observatorii analizează relația complexă dintre cei doi parteneri inegali. Ziarul francez Le Figaro, abordează direct tema, susținând că Uniunea Europeană trebuie „să renunțe brusc”: „În realitate China finanțează eforturile de război ale Rusiei cumpărând petrolul acesteia și furnizându-i componentele „cu dublă utilizare” de care are nevoie pentru a-și fabrica armele. Dacă Beijingul va fi prins în flagrant, va răspunde cu șantajul pământurilor rare. Nu își va abandona niciodată „partenerul junior” rus. Germania, care depinde de exporturile din China, a anunțat acum că vrea să renunțe brusc. Și era și timpul! Dacă Europa s-a săturat de jocul dublu al Chinei, trebuie să se alăture Berlinului și să ia atitudine.” Süddeutsche Zeitung recomandă ca Europa să urmeze linia trasată de Ursula von der Leyen în relațiile cu China: „Asta înseamnă să nu se evite confruntările și restricțiile atunci când Beijingul nu respectă regulile. Pentru că, spre deosebire de conflictul comercial cu SUA, UE are o influență considerabilă asupra Chinei. În același timp, trebuie să folosească puținul spațiu de manevră de care dispune pentru cooperare. Declarația UE-China privind protecția climei, singurul rezultat concret al summitului, nu este suficientă. Cu toate acestea, este un acord oficial privind o problemă definitorie a secolului XXI. Și arată că China este încă dispusă să accepte reguli comune.” Publicația Turun Sanomat, din Finlanda, subliniază dilema Uniunii Europene în relațiile cu China: „China și Rusia cooperează în multe moduri practice. În loc de arme, China furnizează Rusiei componente importante pentru producția de armament, fără de care Rusia s-ar afla într-o situație foarte dificilă. ... Continuarea războiului din Ucraina servește intereselor Chinei. Războiul epuizează resursele Occidentului și provoacă diviziuni. ... UE se află într-o poziție dificilă. Relațiile economice cu China au devenit mai importante ca niciodată de când SUA a început războiul tarifar. Pe de altă parte, sprijinul acordat de China Rusiei trebuie condamnat și ar trebui să conducă la luarea de contramăsuri.” Pentru ca industria UE să supraviețuiască în competiția cu China, este nevoie de măsuri decisive, avertizează ziarul sloven Dnevnik: „În primul rând, accentul trebuie mutat de la actuala fantezie despre confruntare și reînarmare către dezvoltare. În al doilea rând, trebuie elaborată o strategie industrială și tehnologică coordonată, care să vizeze extinderea competențelor și a materialelor. În al treilea rând, reglementarea ajutoarelor de stat trebuie revizuită complet, iar fondurile europene trebuie canalizate în primul rând către proiecte industriale. În al patrulea rând, politica energetică trebuie reorientată cu scopul de a reduce prețurile la energia electrică pentru producătorii industriali. Și, în al cincilea rând, Europa trebuie să depună eforturi pentru instaurarea imediată a păcii în Ucraina și reluarea livrărilor de gaze rusești în condiții favorabile.”   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu, pentru RFI România

Admirabilul PSD, carnivorele și 10% cinstiți (SpotMedia) - „Am avut vizita unor inspectori care ne-au propus protecție în schimbul unei sume de bani". Ce spun antreprenorii despre relația cu statul (Adevărul) - Abuzuri fără sancțiuni. Cazul sociologului Marius Pieleanu și eșecul sistemului la SNSPA (Snoop) - Il Luce. Maestrul (Gazeta Sporturilor) Prima reacție a premierului Bolojan în scandalul Anastasiu: Nu am știut despre dosar / Nu acceptăm darea de mită sau taxele de protecție / Am date despre oameni de decizie ale căror rude au firme care dau consultanță unor companii controlate de ANAF / Voi prelua eu reforma companiilor de stat (G4Media) Premierul Ilie Bolojan a vorbit în premieră într-un interviu G4Media despre scandalul vicepremierului Dragoș Anastasiu. Bolojan a spus pentru G4Media că nu a știut despre dosarul în care a fost implicat Anastasiu și nu a discutat cu el despre acest lucru. Premierul Bolojan a spus că ”nu trebuie să acceptăm” darea de mită și taxele de protecție și le-a cerut antreprenorilor să denunțe astfel de practici. Ilie Bolojan a mai spus că are date despre angajați din Finanțe ale căror rude au companii cu care fac contabilitate sau consultanță pentru firme private controlate de aceștia. Întrebat de G4Media dacă a sesizat parchetul în cazul lor, premierul a spus că a schimbat conducerea ANAF și a trimis echipe de control pentru a verifica aceste practici. Șeful guvernului a mai spus că nu va numi imediat un alt vicepremier în locul lui Dragoș Anastasiu și că va prelua el sarcina reorganizării companiilor de stat și a super-agenției AMEPIP, care gestionează aceste companii. „Am avut vizita unor inspectori care ne-au propus protecție în schimbul unei sume de bani". Ce spun antreprenorii despre relația cu statul (Adevărul) Declarațiile lui Dragoș Anastasiu privind absența unui parteneriat real între stat și mediul privat au fost rapid confirmate de mai mulți oameni de afaceri. Pe de-o parte, unii antreprenori au descris situații aproape identice: controale abuzive, blocaje birocratice, lipsă de predictibilitate, în timp ce alții au venit cu completări și au formulat propuneri concrete. Cei mai mulți susțin că statul este perceput mai degrabă ca obstacol decât ca sprijin pentru dezvoltarea afacerilor în România. Integral, în ziarul Adevărul. Admirabilul PSD, carnivorele și 10% cinstiți (SpotMedia) Corupția de supraviețuire cu care s-a justificat fostul vicepremier Atanasiu este una dintre cele mai perfide justificări ale vinovăției individuale, care, în loc de căință sau măcar asumare reală, are pretenția de a fi împărtășită de toți: un fel de „cu toții am fost turnători”, până la urmă. Așa se face că una dintre temele obsesiv reluate zilele acestea a fost aceea a presupusei ipocrizii a celor care cer claritate morală și intelectuală de la membrii Guvernului și mai ales de la premierul care a anunțat că această claritate morală este garanția pe care o lasă cecului în alb cerut de la români. În fond, nu am dat cu toții măcar o dată în viață bani în plic undeva, la spital, școală, ANAF? Nu așa s-a asigurat supraviețuirea în România postcomunistă, cel puțin? Și mai ales, suntem întrebați, nu e mai mare păcatul PSD, care defilează cu domnul Neacșu în Guvern? Toate aceste întrebări sunt erori logice și toate legitimează ceea ce va fi negat în mișcarea secundă: dublul standard, descurcăreala, supraviețuirea ca justificare pentru delațiuni și pactizări (vezi și Biserica Ortodoxă Română în comunism) și corupție, scrie jurnalista Magda Grădinaru pe pagina SpotMedia. Abuzuri fără sancțiuni. Cazul sociologului Marius Pieleanu și eșecul sistemului la SNSPA (Snoop) Sociologul Marius Pieleanu, invitat constant la TV în rolul „domnului profesor” de la SNSPA, milionar din bani publici, legitimat de un CV contestabil și sprijinit de legături vechi cu șefi din poliție și PSD este acuzat de abuzuri sexuale și hărțuire de foste studente sau femei care au intrat în biroul lui. Snoop publică noi mărturii. Il Luce. Maestrul (Gazeta Sporturilor) Gazeta Sporturilor publică un portret video extins, de peste trei ore, al lui Mircea Lucescu, în ziua când selecționerul împlinește 80 de ani. Este un documentar unicat în presa de sport din România. Un documentar ce a strâns laolaltă cele mai mari nume din fotbalul românesc, zeci de foști mari fotbaliști, precum și jurnaliști importanți, un tur de forță menit să depene o carieră de aproximativ 7 decenii în fotbal, cu bune, cu rele, cu realizări monumentale, precum și cu controverse pe măsură. Gazeta a atins TOATE marile falii din cariera lui Mircea Lucescu, de la epoca anilor '80, cu Dinamo și echipa națională, trecând spre epoca italiană și ajungând până la perioadele prolifice de la Galatasaray, Beșiktaș și Șahtior Donețk.

Europenii își fac calcule referitoare la taxele vamale cuprinse în acordul comercial UE-SUA. Unele industrii și companii vor pierde, altele vor câștiga. Deocamdată, însă, unele prevederi ale înțelegerii dintre cele două mari blocuri comerciale rămân în negociere. După „sublimul” acord pe tema tarifelor vamale încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, statele membre, economiile și patronatele își fac calcule cu privire la impactul pe care îl vor avea noile prevederi asupra sectoarelor economice. În Franța, Eric Lombard, ministrul economiei și finanțelor, a anunțat că va organiza întâlniri cu patronatele din diverse sectoare. Cotidianul „Les Echos” arată că vor fi industrii care vor câștiga și altele pentru care există multă incertitudine referitoare la efectele asupra companiilor. Astfel, sectorul aeronautic răsuflă ușurat. Asociația Franceză de profil salută exceptarea de la taxare după un dialog transatlantic. Măsura este logică în contextul în care în ultimii ani s-a constatat că multele dispute pe teme comerciale între Airbus și Boeing nu au dus la nimic bun pentru niciuna dintre companii. De altfel, cele două firme au pledat la unison pentru a se păstra actualul nivel de taxare, respectiv zero, un statut vamal care funcționează încă din anul 1979. Specialiștii arată că există colaborări la nivel transatlantic care au creat fluxuri comerciale echilibrate în ambele direcții. De exemplu, industria aeronautică franceză exportă aproximativ 80% din cifra de afaceri, de 51 miliarde de euro, în anul 2024, iar aplicarea unor taxe vamale ar fi fost un dezastru pentru un sector economic extrem de integrat. „Les Echos” dă exemplul unui motor de avion construit complementar de compania Safran în Franța și de General Electric în SUA și care echipează atât Airbus A320 și Boeing 737. În același timp, producătorii din sectorul aeronautic se temeau, în cazul introducerii de taxe vamale, de birocrația cu care acestea veneau la pachet, într-o industrie în care de 40 de ani nimeni nu a calculat tarife vamale. Dar, nu toate industriile sunt atât de mulțumite ca sectorul aviatic. Patronatele din industria produselor lactate sunt îngrijorate. Producătorii francezi exportă anual în Statele Unite mărfuri de 350 milioane de euro și obțin profituri bune în special la brânză. Organizațiile de afaceri din domeniu cred că un acord, chiar și cu taxe vamale, este mai bun decât un război comercial. Majoritatea marilor companii europene din industria lactatelor produc în Europa și exportă în SUA. Dar, o creștere a prețurilor pe piața americană cauzată de aplicarea taxelor vamale va pune un semn de întrebare față de comportamentul de consum, respectiv există riscul să se înregistreze o scădere a vânzărilor din cauza creșterii prețurilor. Deocamdată, acordul tarifar UE-SUA nu cuprinde decizii privind băuturile spirtoase și vinurile, dar detaliile vor fi finalizate în următoarele săptămâni. Până acum, negocierile merg în direcția de a nu taxa băuturile spirtoase, dar acest lucru va trebui confirmat. În orice caz, recent, un producător francez important în domeniul băuturilor alcoolice a calculat că aplicarea unor taxe vamale de 30% i-ar aduce pierderi de 35 milioane de euro pe an. În acest moment, sectorul vinicol este supus taxării, iar patronatele din domeniu au calculat că un nivel de 10% ar fi suportabil, dar o taxă vamală mai mare de atât ar duce la creșterea prețurilor pe piața americană. Industria cosmetică franceză și-a făcut primele calcule. Piața americană este importantă pentru companiile franceze, unde trimit 12% din totalul exporturilor, iar o taxare cu 15% va complica statutul acestor mărfuri în America. Studiile arată că există riscul unei pierderi anuale de 300 milioane de euro și cel al desființării a 5.000 de locuri de muncă în Franța. Directorul general al L Oreal, o companie importantă din industrie, a anunțat în această primăvară că ia în calcul posibilitatea relocării unei părți din producție în SUA. Desigur, calculele vor continua, fiecare sector economic va avea efecte diferite și câștiguri sau pierderi. Donald Trump a complicat viața firmelor europene care exportă în SUA, dar beneficiile americanilor legate de introducerea taxelor vamale sunt încă neclare.

Jurnal de știri

Vară de vară, Timișoara devine centru pentru un festival muzical ce pornește din jazz, lăsând loc explorărilor și fuziunilor între sunet, note și cuvinte. JAZZx este un eveniment ajuns anul acesta la a treisprezecea ediție, iar când ai pe același afiș artiști precum Bela Fleck, Edmar Castaneda, Jacob Banks, New Fossils, Amphitrio sau The Philharmonik, ca să dau câteva exemple, este clar că urmează zile memorabile în Piața Libertății din Timișoara.   Un nume așteptat anul aceasta la JAZZx a fost Meshell Ndegeocello. O artistă recunoscută pentru talentul cu care îmbină diferite influențe muzicale, de la funk și soul, la jazz, hip hop , reggae și rock, iar totul este completat de mesajele pieselor sale cuprinse în versuri, multe din acestea din zona de activism social. Cu un astfel de mesaj și-a început concertul de la Timișoara. Andreea Iager Tako are o experiență vastă în marketing, management de evenimente culturale. Toată lumea o știe de la Centru Cultural Plai, organizator al evenimentului JAZZx: "E important să demonstrăm rolul acesta, de neînlocuit, al culturii, pe care noi o vedem nu ca sector, nu ca industrie, ci efectiv ca bază a unei comunități funcționale, comunități care aleg să vină împreună și să facă parte dintr-un tot. E foarte important să înțelegem. Lumea se schimbă foarte mult, sunt foarte multe interferențe externe, lucruri care ne afectează, pe care nu le putem controla, asta ne schimbă felul în care relaționam unii cu ceilalți, în care contribuim individual și colectiv la calitatea vieții pentru toată lumea, iar cultura, și cu atât mai mult muzica, are acest rol magic de a aduce oamenii împreună, pentru un limbaj comun, pentru o conexiune acolo unde pare că suntem atât de diferiți încât nu mai avem niciun dialog, cred că am simțit lucrul ăsta și în alegeri și în pandemie și cine știe ce o să vina în viitor. Vorbim foarte mult la nivel global despre apărare și ne gândim doar la zona militarizată, dar pentru noi acest mușchi al rezilienței este arma cu care ar fi bine să ne înarmăm cu toții, într-un mod în care știm să și protejăm, să folosim empatia, să venim împreună, să ne ascultăm, și cred că muzica asta te învață să faci." La Timișoara am putut vedea anul acesta un virtuoz al harpei din Columbia. Edmar Castaneda a venit însoțit de Antonio Sanchez, toboșar de cinci ori premiat cu Grammy, totul într-un un dialog muzical captivant, completat de talentul și experiența lui Bela Fleck.  Câștigător a 18 premii Grammy, din 42 de nominalizări, Bela Fleck este un artist care a redefinit banjo-ul, transformandu-l dintr-un instrument tradițional într-un vector al inovației muzicale. De la bluegrass la jazz și colaborări cu artiști legendari, Fleck surprinde mereu prin explorările sale sonore. "Am fost foarte norocos, imediat ce am terminat școala, am început să cânt în diferite trupe, pornind de jos, fără să fac bani, doar cântam și acumulam experiență. Astăzi este mult mai greu în muzică. Eu am spus mereu oamenilor că dacă nu ești nevoit, poate ar fi mai bine să nu faci asta. Dacă nu ești atât de motivat, dacă nu ești dispus să faci totul pentru asta, sigur, poți încerca, dar trebuie să privești cu atenție în jur, să vezi ce fac și ceilalți, să te întrebi, dacă ești la fel de bun, și astfel să speri că ai o șansă. Unii oameni sunt buni muzicieni, dar nu sunt bucuroși să plece în turnee, pe drumuri, cu mașina, ore întregi, deci trebuie să vezi cine ești și ce anume te mulțumește. Sunt și alte căi pentru a avea o poveste frumoasă în muzică, și nu necesită să urci pe o scenă. Știu oameni care și-au dorit să cante bine la banjo dar nu au vrut să meargă în turnee și să cante pentru public, așa că au ales să rămână în domeniul muzicii lucrând ca manager al unui artist, ca producător, iar experiența asta muzicală i-a făcut să fie buni publiciști, jurnaliști, sau producători. Deci e o întreagă lume a muzicii din care poți fi parte.", a spus Bela Fleck la sesiunea de Masterclass de la JAZZx. Cu un public de diferite vârste, JAZZx nu mai este, de ceva timp, un eveniment dedicat doar timișorenilor. Numele importante de pe afiș aduc tot mai mulți turiști pentru un city-break muzical fix în această perioadă, mulți din țară, dar neașteptat de mulți și din afara țării, după cum explică Andreea Iager Tako. "Suntem norocoși că avem parteneri pe termen lung, parteneri privați care înțeleg importanța actului cultural dincolo de entertainment și marketing, și chiar se uită la impact, lor de datorăm această supraviețuire, dar în egală măsură sunt partenerii instituționali pe care i-am avut încă de la definirea, de la co-crearea conceptului JAZZx. Am visat la jazz împreună cu Primăria la început, avem și Consiliul Județean Timiș alături, acum și Centrul de Proiecte, de fapt acest efort colectiv rezultă din faptul că toată lumea a înțeles că brand-ul de oraș trebuie să fie trăit, nu e de ajuns să fie pe hârtie. De la artiști până la publicul general, fie că sunt din Timișioara sau nu, simt această atmosferă aparte care se construiește aici, și de fapt este meritul fiecărui participant, fie că e parte din public sau ajungi la Masterclass, sau la scena de Spoken Word, de fapt este o construcție realizată împreună." Dacă seara am avut concerte în Piața Libertății, diminețile au pornit pe micuța scenă de pe Strada Fără Nume, scena de Spoken Word, unde Chris Redmond alături de Tongue FU și invitații, au încurajat versul să domine muzica. Apoi, sesiuni de masterclass cu artiștii invitați să cânte la JAZZx, iar ziua se încheia cu  jam session-uri pline de energie. În tot acest timp, JAZZx privea deja spre următoarea ediție. Revine Andreea Iager Tako de la Centrul Cultural PLAI.  "Suntem privilegiați că putem organiza JAZZx și putem visa la el, bineînțeles că nu e ușor și că fiecare ediție se construiește cu câțiva ani în urmă de fapt. Acum lucrăm deja activ pentru 2026, 2027, chiar și 2028, dar nu le luam ca fiind date. În fiecare an muncim să demonstram impactul pe care genul acesta de activare a orașului îl are, nu numai la nivel de cât de bine ne simțim, și această bucurie care devine normalitate zilele astea, dar și tot ce înseamnă impact asupra orașului, impact economic, turistic, felul în care oamenii se mișcă prin oraș, ce apreciază, ce descoperă, și învățarea asta continua este în relație cu publicul. A contat mereu pentru noi și la PLAI dar și la JAZZx să luam feedback, să vedem cum reacționează oamenii la concepte noi, de aceea adaugăm în fiecare ediție noi concepte. Anul acesta am mers cu JAZZx internațional de exemplu." spune Andreea Iager Tako, vorbind aici despre IOANAx Soultrain. Un proiect tânăr marca Subcarpati, adaptat într-un timp scurt pentru ediția 2025 JAZZx, o fuziune între jazz-ul și folclorul românesc, completat de vocea Ioanei Milculescu și reinterpretarea modernă, proiect pe care JAZZx l-a prezentat într-un concert la Londra. Câștigător al NPR Tiny Desk 2024, Christian Gates, cunoscut prin proiectul muzical The Philharmonik, este o revelație a soul-ului contemporan. Îmbină hip-hop, R&B și jazz într-un stil autentic, alimentat de introspecție și carismă scenică, cucerind publicul prin versatilitate și mesaj. "Simt că am ajuns cu toții într-un moment al vieții în care trebuie să fim capabili să rezistăm fricilor noastre. Nu vorbesc despre teama de păianjen sau înălțimi, vorbesc despre frica care ne oprește din a încerca, pentru că am simțit durere pentru ceva ce am pierdut poate, în viață noastră, și mi-am dat seama că multă vreme am cedat fricii. Acum, pentru că sunt acolo, și am reușit să câștig niște bani printr-un concurs, sunt acum cu voi, aici, asta pentru că nu am renunțat. Că faceți asta ca muzicieni profesioniști sau ca un hobby, ca simplu iubitor de muzică, noi ca muzicieni trecem prin multe, în acest domeniu sau în viața noastră, dar totul prinde sens dacă continui să încerci, asta vă pot promite.", spune Christian Gates. Prin astfel de întâlniri se crează interacțiuni autentice între artiști cu experiență și muzicieni aflați la început de drum, o conexiune emoțională cu spectatorii, inspirați fiind să descopere și să participe la un festival care te invită să cunoști un oraș prin oamenii săi. JAZZx este un vector cultural și turistic important, publicul din toată lumea fiind invitat să cunoască moștenirea istorică și artistică pe care Timișoara o deține.

Jurnal de știri

Jurnal de știri