Presa internaţională

Matei Lucescu, nepotul regretatului Mircea Lucescu, a vizitat Muzeul Fotbalului unde a avut ocazia să descopere colecția impresionantă de tricouri ale fostului selecționer. Mâine intrarea este gratuită la acest muzeu. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Matei Lucescu.

Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) - Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) - Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) - “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere. Criza din piaţa mondială a petrolului a adăugat, în martie, 0,6% la inflaţie, ajunsă la 9,9%, anual, faţă de 9,3%, în februarie. România rămâne, aşadar, pe primul loc în topul european al inflaţiei, în ciuda reducerii consumului casnic şi a consumului guvernamental. Inflaţia în România este de trei ori mai mare decât în Germania, de şase ori mai mare ca în Italia, de cinci ori mai mare ca în Belgia, de cinci ori mai mare ca în Franţa, notează ZF. Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) Ziarul reamintește că este vorba despre Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu - procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Codrin-Horaţiu Miron - procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Săptămâna trecută, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a semnat decretele pentru numirea şefilor marilor parchete, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiţiei, Radu Marinescu. „După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi, implicit, de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii pentru a răspunde aşteptărilor românilor. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, afirma Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni. Președintele oberva și că „sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Şi una din preocupări va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, a afirmat şeful statului. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată. Fețele lui Kelemen Hunor. Își asumă eșecul alături de Orbán? (DW) Liderii UDMR continuă să creadă că susținerea lor față de Viktor Orbán și Fidesz, partidul acestuia, a fost întemeiată. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a declarat că formațiunea sa nu are motive „să-și pună cenușă-n cap” fiindcă a susținut Fidesz la alegerile generale de duminică. Relația de vasalitate a UDMR față de Viktor Orbán și Fidesz era atât de serioasă încât în cele două turnee făcute anul trecut de Péter Magyar în Transilvania niciunul dintre membrii marcanți ai Uniunii nu a vrut să se vadă cu el. Politețea ardelenească a fost înlocuită de orbirea lor politică. Cât de credibil mai poate fi Kelemen Hunor în fața maghiarilor din Transilvania? Care dintre fețele lui mai poate fi luată în serios: cea pro-europeană clamată la București sau cea pro-Orbán, iliberalul pro-rus pe care l-a susținut la Budapesta și în fața maghiarilor ardeleni? Cât de sincer a fost liderul UDMR cu fiecare dintre părți? Dar cu el însuși?, se întreabă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW. UDMR a avut meritul să susțină propaganda lui Viktor Orbán în așa fel încât maghiarii ardeleni să creadă că doar Ungaria îi ajută cu adevărat, deși în paralel administrațiile din secuime și nu numai, primeau finanțări importante de la guvernul român. După ce Viktor Orbán a pierdut puterea la Budapesta, UDMR încearcă o repliere, o nouă înțelegere cu învingătorul, cu Péter Magyar și partidul său,Tisza, eventual înainte să apară în presa ungară numele celor din Uniune care au beneficiat personal de afacerile susținute de guvernele ungare din ultimii 16 ani. Între timp, Kelemen Hunor ar trebui să-și asume înfrângerea alături de Viktor Orbán, mai ales că este în fruntea UDMR de 15 ani, o perioadă prea lungă pentru un politician, oricât de talentat ar fi și oricâte fețe poate avea. Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) Mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord blochează de luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților Codul urbanismului, un proiect care va reuni legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație.  Potrivit HotNews, punctele de divergență sunt:  construcțiile pe plajă,  construcțiile pe spații verzi,  o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei,  chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism. Codul urbanismului trebuie aprobat până la vară, pentru ca România să nu piardă peste 1 miliard de euro, fonduri din PNRR.  Termenul final al PNRR este 31 august 2026, dar în iulie și august este vacanță parlamentară, astfel că el poate fi adoptat cel târziu în iunie.   “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă) “Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d'une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu. Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Blocarea de către forțele americane a Strâmtorii Ormuz. Atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. Și poziția tot mai precară a vicepreședintelui JD Vance, un adevărat avocat al cauzelor pierdute. Iată principalele teme de interes ale presei internaționale. Potrivit Le Monde, ”criza din Strâmtoarea Hormuz ne reamintește că mările nu mai sunt spații de libertate, ci teritorii al căror control este cumpărat și vândut. Controlul regimului iranian asupra acestei mici porțiuni de mare dovedește, dimpotrivă, utilitatea dreptului internațional atunci când este respectat de toți, contrar a ceea ce crede Donald Trump”. BBC consideră că ”Trump speră să pună presiune pe Iran vizând doi factori economici - taxele uriașe pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și veniturile sale din petrol. Însă Iranul a continuat să își exporte propriul petrol - și, procedând astfel, a profitat de prețurile ridicate. Blocada ar putea avea, de asemenea, consecințe majore pentru clienții petrolieri ai Iranului. Se estimează că numai China cumpără aproximativ 90% din petrolul pe care îl exportă Iranul. Marți, ministerul său de externe a numit blocada americană „periculoasă” și „iresponsabilă”. Analiștii spun că blocada ar putea fi concepută pentru a forța Beijingul să devină mai activ în negocierile de pace”. În Italia, ziarul Avvenire se declară indignat de atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea: „Atacul vulgar al președintelui american nu este doar un act politic nestăvilit: mai presus de toate, dezvăluie un deficit cognitiv. O incapacitate de a înțelege cuvintele Papei atunci când ne amintește că «viitorul aparține bărbaților și femeilor care vor pace» sau repetă că «violența nu va avea niciodată ultimul cuvânt».” De partea sa, The Times crede că Papa ar trebui să înceteze să mai critice războiul din Iran. „A prezenta acesta ca pe un război de agresiune nejustificată nu este altceva decât o inversiune morală. Papa a ales să ignore complet vărsarea deliberată și în masă de sânge nevinovat de către regimul iranian. Este unul dintre cele mai malefice regimuri din lume și o amenințare directă și acută la adresa celor nevinovați.” Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume Presa internațională observă și poziția ingrată a vicepreședintelui american, JD Vance. Financial Times îl vede pe  J. D. Vance ca fiind ”demn de milă”. ”După ce l-a sfătuit pe Trump să nu declanșeze un război împotriva Iranului, a fost trimis la Islamabad pentru a încerca să repare pagubele. În drum spre această cauză pierdută, s-a oprit în Ungaria pentru a-și oferi sprijinul unei alte cauze pierdute: campania de realegere a lui Viktor Orban” Potrivit ziarului britanic, Vance se întoarce acasă cu o popularitate în scădere drastică și o imagine pătată, ceea ce înseamnă că „nu mai este succesorul evident al lui Trump”. Potrivit Vox, cele două eșecuri pe care Vance tocmai le-a suferit ”reflectă un eșec mai profund al viziunii sale asupra lumii”. O viziune pe care spera „să o promoveze ca vicepreședinte, dar care pare să se destrame exact în momentul în care încearcă să preia conducerea mișcării MAGA”.

Datele privind inflația în luna martie a.c. erau mult-așteptate. Motivul? În martie a.c., s-au întâmplat evenimente pe care consumatorii români nu le-au mai văzut din anii 90 și anume o creștere a prețurilor carburanților chiar de mai multe ori pe zi. Prețul benzinei și cel al motorinei au urcat la peste 10 lei litrul și întrebarea era: cât de repede și de mult se vor transfera creșterile de prețuri ale combustibililor către celelalte produse alimentare, nealimentare sau spre sectorul de servicii? Dacă analizăm datele statistice putem spune că s-a întâmplat doar ceea ce știam și anume o creștere a prețurilor combustibililor cu 6,47%. Ceea ce desigur este foarte mult pentru o singură lună, dar așteptat dacă ne uităm la ce a fost în martie a.c. la stațiile de alimentare cu benzină și motorină. Datele ne arată că deocamdată, în martie a.c., creșterile de prețuri ale combustibililor nu s-au mutat în mod vizibil și către alte produse. Avem câteva creșteri ale prețurilor legumelor și conservelor din legume (plus 2,53% într-o lună) și ale tarifelor serviciilor de transport rutier care au crescut cu aproximativ 2%. Desigur, statistica are darul să lucreze cu medii și cu ponderi care fac diferența între coșul de consum personal și indicii statistici. Dar, acestea sunt instrumentele pe care le avem la îndemână. În martie a.c., zona euro a cunoscut un puseu inflaționist. Estimările Eurostat arată că rata anuală a inflației a crescut la 2,5%, de la 1,9%, în februarie a.c. În ceea ce privește evoluția prețurilor în zona euro, lucrurile sunt mai clare decât în România. Influența asupra inflației a venit exclusiv din sectorul de energie care a înregistrat o creștere cu 4,9%, în comparație cu minus 3,1%, în luna februarie. Ceea ce ne arată că, în zona euro, momentul crizei energetice din Orientul Mijlociu a venit tocmai atunci când prețurile energiei erau în scădere. În rest, celelalte categorii de prețuri și-au continuat ritmul reducerilor, ceea ce înseamnă că luna trecută efectul asupra prețurilor a venit exclusiv de la produsele energetice. Banca Centrală Europeană (BCE) va avea la sfârșitul acestei luni ședința de politică monetară și nu este imposibil să existe o schimbare de tendință, adică o creștere a dobânzii-cheie. Dacă nu acum, în aprilie a.c., în funcție de evoluții, s-ar putea decide în următoarele luni. Așadar, jocurile inflației nu sunt încheiate nici în zona euro, nici în România. De altfel, Banca Națională a României (BNR) a și prezentat estimarea că în următoarele luni, martie-iunie, rata inflației va crește. Până unde? Este greu de spus, dar analiștii sunt siguri că vom vedea o rată a inflației de peste 10%. Este clar că România suferă de câțiva ani de o inflație acută. O demonstrează cifrele la un an de zile. Inflația anuală arată câteva creșteri ieșite din comun. Este vorba despre o creștere a tarifului energiei electrice cu 57%, care are drept cauză o plafonare defectuoasă a tarifului și un proces de re-liberalizare nepregătit. Prețul combustibililor a crescut cu 13%, cafeaua, plus 23%, iar ouăle cu 15%. Dincolo de aceste vârfuri de creștere, pe care consumatorii le resimt diferit, ceea ce creează inflație este „inflația” de produse ale căror prețuri au crescut anual între 5% și 10%. Sunt creșteri dificil de suportat de către consumatori care le macină nivelul de trai și sunt mărfuri pe care le achiziționează o plajă largă de cumpărători. Una peste alta, rata anuală a inflației a ajuns în martie a.c. la 9,87%. Este, însă, doar liniștea dinaintea furtunii?

Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat cu o participare record și o schimbare majoră pe scena politică. Dupa 16 ani la putere, Viktor Orban a fost infrant. Maghiarii cu dubla cetatenie de la noi nu l-au votat insa pe Peter Magyar. Partidul TISZA  a acuzat actuala conducere a Ungariei ca i-a tradat pe maghiarii din Transilvania. Magyar promite transparență în finanțarea din Ardeal și susține o politică de bună vecinătate, concentrată pe cooperare.    Hezbollah refuză dialogul cu Israelul Miscarea Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Diplomati din cele doua tari negociaza la Washington. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor si a continuat atacurile in sudul Libanului.  Cine e fundația care a plătit panourile anticezariană din Capitală? Panouri uriase aparute in Bucuresti in ultimele zile le sfatuiesc pe viitoarele mame sa refuze operatiile de cezariana. Prin operatie, lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică, este unul din mesaje. O abordare cel putin scandaloasa si fara suport stiintific, care a determinat- o pe o deputata USR sa anunțe depunerea unui proiect de lege care să prevadă ca orice panou public trebuie să aibă avizul Colegiului Medicilor. Intrer timp, jurnalistii de la Snoop.ro au descoperit ca fundatia care a platit panourile promoveaza diverse teorii ale conspiratiei. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.

Jurnal de știri

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale. Pentru început, câteva subiecte de actualitate. - Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău. - Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Jurnal de știri

Ursul panda gigant nu mai este în pericol de dispariție — asta pentru că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii i-a schimbat statutul din specie „în pericol” în specie „vulnerabilă” în septembrie 2025, după ce populația sălbatică a crescut la aproximativ 1.900 de exemplare, față de estimările din anii '80. Decizia recunoaște munca de decenii a guvernului chinez, a comunităților locale și a organizațiilor de mediu, care au extins rețeaua de rezervații naturale, au investit în programe de reproducere și au creat, în 2020, un parc național de aproape 27.000 de kilometri pătrați — de trei ori mai mare decât Yellowstone.Vestea bună vine însă cu o avertizare clară. Proiecțiile Uniunii arată că, până în 2100, schimbările climatice ar putea reduce drastic habitatul urșilor panda, afectând în primul rând pădurile de bambus de care depind pentru supraviețuire.

Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) - Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) -  INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) Analiză: Peter Magyar și noua politică a Ungariei în Ardeal (DW) Cu două treimi din parlament de partea sa, partidul conservator Tisza și liderul său Peter Magyar vor prelua conducerea Ungariei și vor putea schimba întreg sistemul creat de Viktor Orban și Fidesz: justiția, Constituția, mass-media de stat, subvențiile pentru presa care l-a servit pe Orban atât în Ungaria cât și în Transilvania, fundațiile suveică prin care banii trimiși maghiarilor de peste granițe se întorceau parțial în cercul politic al favoriților de la Budapesta sau chiar în buzunarele UDMR. Deocamdată programul său de guvernare nu are un capitol dedicat Transilvaniei și nici maghiarilor din afara țării. Marșul lui de 300 de kilometri între Budapesta și Oradea de acum un an a fost exemplar în ceea ce a avut de arătat Magyar legat de Ardeal: că preferă naționalismul de tip civic, nu naționalismul iredentist. Poate că banii pentru Ardeal vor fi mai puțini, dar mai bine distribuiți și mai corect atribuiți. Bucureștiul nu a vrut să perturbe relația transfrontalieră dintre Budapesta și comunitatea maghiară din Transilvania, fiindcă România are o relație similară cu Republica Moldova, în care banii trimiși spre Chișinău nu au urmat întotdeauna canale oficiale, iar finanțările nu au fost mereu transparente.  Relația bilaterală româno-ungară va rămâne probabil la fel, cu tot cu aranjamentele neoficiale. În schimb, Peter Magyar va scoate la suprafață banii dedicați Transilvaniei, va avea o relație diferită cu UDMR și nu va ezita să-i pedepsească și să-i arate cu degetul pe cei care au participat la corupția din guvernarea Orban, chiar dacă sunt maghiari din România. Integral pe pagina DW. Ce ar trebui să învețe PSD și liderii partidului din lecția predată de Ungaria: populismul în toate formele sale are totuși picioarele scurte și poate duce numai în prăpastie (Republica) Orban din Ungaria pierde alegerile la un scor dureros pentru el și formațiunea sa, la putere în ultimii 16 ani. 138 mandate VS 55 este un rezultat atât de zdrobitor, încât nu poate fi contestat. Practic, alegătorii unguri, prezenți aproape 8 din 10 la urne, i-au zis lui Orban că trebuie să dispară.  Viktor Orban a fost doar un individ care a sugrumat presa liberă, a distrus societatea civilă, a mutilat legi, a drenat fondurile UE alocate Ungariei, și-a plantat apropiații la toate nivelurile în toate domeniile, având tendința de a controla industrii întregi în stil mafiot. Când a văzut că pierde teren, l-a transformat pe Soros în sperietoare națională.  Credeți că vor învăța ceva politicenii din România? Nu, PSD este captivul grupării populist-naționaliste (Olguța Vasilescu și soțul), Sorin Grindeanu este total defazat și inadecvat, analfabet în ce privește așteptările populației. AUR speră și speră, dar nu s-a suit pe val când ar fi avut ocazia și în curând, retorica sa va fi chiar împotriva trendului, comentează jurnalistul Alex Livadaru, autor fondator Republica. Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social (Ziarul Financiar) Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Duminică, 12 aprilie 2026, Viktor Orban a fost înfrânt zdrobitor în alegeri. Viktor Orban a dat cu şutul celui mai de succes model economic văzut până acum din toată istoria omenirii – extinderea Uniunii Europene, integrarea fostelor state comuniste şi susţinerea economică a acestora cu fonduri europene. Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. Aviz amatorilor din România, dacă cineva crede că este mai bine cu alţii, cu alte puteri. Pentru România nu există alternativă la Uniunea Europeană, la Bruxelles, la modelul Uniunii Europene, la ceea ce pune pe masă Uniunea Europeană într-un mod concret, nu din vorbe, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF. Ministrul Dragoș Pîslaru: Parchetul European a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR (EduPedu) „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Oficialul și-a declarat speranța „ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. Achiziția de microbuze școlare electrice la suprapreț, prin contracte cu finanțare PNRR, acuzată într-o anchetă a publicației Reporter de Iași, s-a petrecut după ce, în 2023, Ministerul Educației modifica țintele de achiziții, după ce ratase realizarea acestora în timpul declarat inițial. Atunci, în 2023, a fost redus la jumătate numărul de microbuze pe cale să fie achiziționate și capacitatea microbuzelor dorite, fără ca schimbările să fie anunțate public în prealabil. Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Mai mult pe pagina Edupedu. INTERVIU „În fiecare an am spus că eu sigur voi participa la Eurovision” – Alexandra Căpitănescu (Cotidianul) „Choke me” este povestea mea și ,mai ales, călătoria mea muzicală de până acum, iar prin această piesă am vrut să nu îmi mai pun limite și să îmi dau voie să cred în mine, în muzica mea și ce pot să transmit eu ca și artist”. După o pauză de doi ani, România a decis să revină la Eurovision. Pe 4 martie își alegea și reprezentantă. Alexandra Căpitănescu reușea să adune cele mai multe voturi din partea juriului, 82 din 84 posibile, și astfel devenea omul prin care România revine la cel mai cunoscut concurs muzical din întreaga lumea. Piesa sa, „Choke me”, a stârnit numeroase controverse în spațiul public, iar britanicii de la The Guardian au scris că melodia „romantizează strangularea sexuală”. În replică, Alexandra Căpitănescu a precizat că piesa este o metaforă pentru presiunea pe care o punem singuri asupra noastră. Citiți interviul în Cotidianul.

Universitatea Cluj a luat un avans de 3 puncte în fruntea clasamentului Superligii după victoria la scor din derbiul cu Universitatea Craiova. Rapid a remizat în Giulești cu FC Argeș și și-a compromis  șansele la titlu. Tudor Furdui face analiza etapei a 4-a din play-off și playout

Poate cea mai importantă lecție după alegerile din Ungaria este că regimurile autoritare nu aduc o viață mai bună pentru cei mulți. Campania cu care Peter Magyar a obținut o victorie zdrobitoare a vizat realitățile cu care ungurul de rând se luptă în viața de zi cu zi: climatul economic tot mai dificil, degradarea serviciilor publice, nivelul ridicat al corupției. Regimurile autoritare pretind că vor aduce stabilitate și prosperitate pentru toți, în schimbul renunțării la unele atribute ale libertății – cum ar fi presa independentă, justiția aflată în afara influențelor politice, protejarea minorităților de orice fel. Funcționează? Aduc aceste sacrificii beneficiile promise? Regimul de 16 ani al lui Viktor Orban ne demonstrează contrariul. Când Orban venea la putere în 2010, Ungaria depășea România la toate capitolele. Azi, România se află în fața Ungariei în multe privințe, cum ar fi dimensiunea economiei sau produsul intern brut raportat la puterea de cumpărare. Nu pentru că România a făcut lucruri extraordinare, în toți acești ani. Nu pentru că România ar fi avut conducători geniali – nu i-a avut. Dar numai pentru că România, cu toate problemele ei, a rămas o țară cu guvernări oarecum liberale. Că a profitat de avantajele pieței unice a Uniunii Europene. Și a reușit, cu greu, să folosească fondurile europene, blocate în cazul Ungariei. Toate aceste mici detalii au făcut diferența, în avantajul României. À propos: cunoaște cineva în această parte de Europă, un regim autoritar care să asigure bunăstare pentru toți? Unde să-l găsim? În Serbia? În Rusia? În Belarus? Revenind la Peter Magyar, campania lui a lăsat multe ambiguități, în chestiuni europene importante. Și aceasta, pentru a nu le furniza muniție adversarilor politici. Dar acum e timpul faptelor. Citeste si(Corespondență Ungaria) Donald Trump și Marine Le Pen vor trebui să explice ce s-a întâmplat în Ungaria La prima reuniune a Consiliului European de după instalarea în funcție, Peter Magyar trebuie să ridice veto-ul asupra împrumutului european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. De asemenea, trebuie să permită deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Peter Magyar trebuie să clarifice cât mai repede acuzațiile conform cărora Budapesta ar fi oferit Moscovei informații sensibile: cât de departe s-a mers, cât de mult au fost afectate interesele Uniunii Europene. Apoi, pentru a putea accesa fondurile europene de 18 miliarde de euro, blocate în acest moment, guvernul lui Peter Magyar va trebui să schimbe legislația în domeniul justiției sau în ce privește drepturile persoanelor LGBTQ. Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar De asemenea, trebuie să ofere clarificări asupra acuzațiilor de corupție în folosirea fondurilor europene. Cât despre politica generală a guvernului Magyar, probabil că ar trebui să așteptăm ziua de 21 iulie, când va începe tradiționala conferință de la Tușnad. Adică locul în care predecesorul său, Viktor Orban, lansa teoria regimului iliberal. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează victoria netă a lui Péter Magyar în alegerile din Ungaria. Jurnaliștii vorbesc despre consecințe la nivel regional, european și global. Le Monde notează că „odată cu victoria lui Péter Magyar, Budapesta își va pierde statutul de far al internaționalei reacționare, pe care Viktor Orbán îl construise cu răbdare prin intermediul unor grupuri de experți și al unor personalități din extrema dreaptă globală.” The Conversation consideră, la rândul său, că ”victoria lui Magyar este o mustrare severă la adresa forțelor întunecate, transnaționale ale nativismului, diviziunii și politicii resentimentelor, care au devenit parte a discursului politic mainstream”. Pentru ziarul francez Les Echos, „înfrângerea lui Viktor Orbán este o veste proastă pentru Rusia, care conta pe Budapesta pentru a bloca sau încetini sancțiunile împotriva Kremlinului” Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar Potrivit ziarului german Die Zeit, aceste alegeri marchează un punct de cotitură. „O nouă eră se deschide pentru maghiari, care oferă Europei un dar neprețuit. Acum este momentul să profităm din plin de ea. Cu toate acestea, o schimbare sistemică autentică va rămâne dificilă în țară”, crede ziarul german. Politico observă cum Ursula Von der Leyen folosește înfrângerea lui Orbán pentru a impune sfârșitul dreptului de veto în politica externă a UE: Președinta Comisiei Europene a declarat că guvernele ar trebui să poată impune politicile UE - pe teme care ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și fonduri pentru Ucraina - cu majoritate, mai degrabă decât să permită națiunilor individuale să exercite dreptul de veto. La Stampa avertizează că acum, ”cel mai mare risc pentru UE ar fi să creadă că pericolul a trecut și că valul reacționar s-a potolit.  Fără calul troian al Moscovei Bruxelles-ul, va putea, fără îndoială, să adopte mai ușor cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și să se deblocheze împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina. Dar liderii europeni nu se mai pot ascunde acum în spatele vetoului maghiar pentru a-și scuza lipsa de acțiune.” (Sursa. Eurotopics) Citeste siPeter Magyar, discurs după victorie: Relația Budapestei cu Moscova se va schimba în viitorul apropiat Rezultatul alegerilor din Ungaria va fi o lovitură pentru camarazii lui Orbán din țările vecine, notează revista pragheză Respekt: „Toți cei care se opun tendințelor autoritare din Europa de Vest și Centrală au acum vânt proaspăt în pânze. Magyar nu este un salvator, iar poziția sa va diferi, fără îndoială, de cea a Europei de Vest în multe privințe. Dar a reușit performanța aparent imposibilă de a-l răsturna pe autoritarul Viktor Orbán. Există multă îngrijorare și încruntare în guvernul ceh. Iar în Slovacia vecină, panica va fi izbucnit în cercurile guvernamentale.” (Sursa: Eurotopics)

Au trecut 16 ani de când partidul lui Viktor Orban a făcut politicile economiei maghiare. Începutul a fost sub semnul măsurilor de tip liberal, dar foarte repede au apărut măsurile specifice naționalismului economic. În acest moment, economia Ungariei este sub semnul deficitelor mari și a unor sectoare care produc o valoarea adăugată redusă. Ce moștenire economică preia Péter Magyar? Care este situația economiei ungare în contextul schimbărilor politice? Guvernarea Viktor Orban, începută în anul 2010, a debutat cu stabilizarea finanțelor publice, reducerea șomajului și o accelarea a creșterii economice folosind un flux de fonduri europene sub impulsul unui program de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timp, însă, autoritățile de la Budapesta s-au îndepărtat de viziunea liberală asupra economiei orientându-se către un model suveranist, cu un rol tot mai puternic al statului, arată o analiză publicată recent de Centrul pentru studii estice din Polonia. Economia maghiară produce valoare adăugată redusă, fără sectoare inovatoare, dependentă de capitalul străin și de exporturi. Șocurile apărute după anul 2020, criza sanitară și apoi criza energetică, la care s-au adăugat controversele tot mai acute cu Uniunea Europeană care au culminat cu suspendarea unei părți importante din fondurile europene, nu au fost cauzele esențiale ale lipsei de performanță a economiei maghiare, ci, mai degrabă, au scos în evidență slăbiciunile ei. La începutul guvernării, FIDESZ a realizat o reformă fiscală, respectiv a introdus o cotă unică de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice (care în anul 2016 a fost redusă la 15%) și două cote de impozitare pentru profitul companiilor, care în anul 2017 au fost înlocuite cu o cotă unică de 9%. Cu aceste niveluri de impozitare, Ungaria avea un regim fiscal atractiv la nivel european. Doar că guvernul a decis în anul 2012, într-un moment în care economia se afla în recesiune, să ridice cota standard de TVA la 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în acest moment și a introdus o serie de impozite extraordinare în sectoare dominate de capital străin, precum domeniul bancar, energie, telecomunicații sau retail. La aceste măsuri fiscale „neortodoxe” s-a adăugat și decizia preluării de către stat a unor active ale fondurilor de pensii private. Sistemul de impozitare a fost perceput ca arbitrar, îndreptat împotriva companiilor multinaționale și cu o accentuată implicare a statului. Rezultatul a fost că ponderea investițiilor străine directe în total investiții a scăzut de la 76%, în anul 2009, la 60%, în 2022. Capitalul local s-a dezvoltat în sectoare precum mass-media, energie sau financiar. De asemenea, Ungaria și-a consolidat prezența producătorilor auto: Audi, Mercedes sau BMW și-au stabilit centre de producție în Ungaria, de multe ori la concurență cu regiuni din România. Exporturile de mașini și componente auto reprezintă acum un sfert din exporturile realizate de economia maghiară, arată studiul institutului polonez. În același timp, s-a creat o elită de afaceri locală, apropiată de guvern, care a acumulat putere și bani printr-un mecanism de utilizare a fondurilor bugetare. Astfel, active de stat au fost transferate către structuri de proprietate opace, dar legate de cercul restrâns al partidului de guvernământ. O analiză OCDE arată că în anul 2024 indicele perceput al corupției în sectorul public, pe o scară de la 1 la 100, era la nivelul 40, mai scăzut, totuși, decât media statelor OCDE. În ultimii ani, finanțele publice s-au deteriorat (deficit bugetar de 7% din PIB, în 2021 și o scădere la 5% din PIB, în anul 2024), datoria publică a urcat până la 80% din PIB și a coborât la 73% din PIB în 2024, inflația a ajuns la niveluri record în Uniunea Europeană, iar în anii 2023-2024 economia a cunoscut două episoade de recesiune tehnică. De asemenea, în anul 2024, PIB-ul pe cap de locuitor era de 77% din media europeană, o performanță cu care Ungaria depășea doar patru state membre. În concluzie, noul guvern va avea ca priorități imediate demontarea actualului sistem politic și economic și restabilirea accesului la fonduri europene.

  Val de critici la adresa președintelui Nicușor Dan, după numirile la șefia parchetelor. Atât USR, cât și societatea civilă care l-a susținut îl acuză că ar fi predat Justiția către PSD sau că a numit procurori controversați din punct de vedere profesional.   Cât de importante sunt alegerile parlamentare  din Bulgaria Cu toate privirile ațintite spre alegerile din Ungaria în acest weekend, mulți scapă din vedere că peste o săptămână și în Bulgaria vor avea loc alegeri parlamentare care ar putea fi la fel de importante pentru unitatea europeană și stabilitatea regională. Unii analiști bulgari avertizează că nu este exclus ca aceste alegeri să aducă o majoritate pro-Kremlin în legislativ.  Negocieri americano-iraniene vineri, în Pakistan Iar Teheranul exclude orice restricţionare a programului de îmbogăţire a uraniului, una dintre cererile fundamentale ale Statelor Unite şi  Israelului, pentru incheierea conflictului. Maine sunt discutii americano-iraniene la Islamabad, in capitala Pakistanului.

Continuând să dezvolte un model de colaborare transnațională bazat pe parteneriate între universități, arhive naționale de film, cinematografe independente și organizații culturale din Europa și Africa, Film O'Clock Festival  propune un cadru comun de proiecție și dialog, desfășurat simultan în 12 țări. Vorbim despre acest eveniment cu invitata emisiunii RFI360, Mirona Radu, cineastă, cercetătoare și directoarea festivalului Film O'Clock. De la universități și școli de film precum Wits School of Arts (Africa de Sud), Vilnius Academy of Arts (Lituania) sau Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (UNATC, România), până la arhive naționale și institute de film din Lituania, Ucraina, Egipt sau Polonia, această structură susține circulația filmului de patrimoniu, a cinemaului contemporan și a practicilor curatoriale actuale. În același timp, rețeaua de cinematografe și spații culturale partenere din toate țările participante permite prezentarea simultană a programului în contexte locale distincte, păstrând totodată o experiență comună de vizionare. Festivalul reunește anul acesta 12 țări- Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Egipt și Africa de Sud-  printr-un program sincronizat de proiecții, conferințe și sesiuni de networking. Proiecțiile din România vor avea loc la București la Cinemateca Eforie. Programul din acest an se construiește ca un traseu de fragmente de cinema care nu se aliniază doar istoric sau geografic, ci mai ales prin felul în care fiecare film deschide o formă de tensiune între realitate și reprezentare. Sunt filme care vin din contexte foarte diferite- arhive recuperate, din contexte de cenzură, din practici experimentale radicale, dar care par să vorbească, fiecare în felul său, despre memorie, despre istorie trăită și despre felul în care imaginea încearcă să o capteze, uneori direct, alteori distorsionat sau poetic. "Există aici cinema care documentează lumea și cinema care o reconfigurează, cinema care a fost interzis sau recuperat târziu, dar și cinema care împinge forma până la limitele ei. Împreună, aceste filme nu propun o lectură liniară, ci mai degrabă o stare de atenție, un mod de a privi în care sensul nu este apriori, ci se construiește în timp, între imagini, între epoci, între privitor și ceea ce este privit."  - Mirona RADU, cineastă, cercetătoare și director festival.

Echipa de robotică "Robo-Sapiens" din București s-a calificat în premieră la competiția internațională Canada Cup of Robotics Niagara, din luna iunie. O reușită ce deschide calea spre un vis mai mare, spun membrii echipei. În același timp, o reușită venită după multă muncă și determinare. Cum se împacă școala cu robotica și cât de acerbă este concurența? Răspund Ana Drocan, Nathalia Tașcău, Ileana Tănase, membre ale echipei de robotică "Robo-Sapiens" din București.

Jurnal de știri

Primul workshop Sonoro Interferente de anul acesta s-a desfasurat la Casa Internationala a Artistilor din Busteni. Bursierii si profesorii lor va asteapta la concertul din aceasta seara de la Arcub. Reportaj.

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, spune într-un interviu la RFI că decizia CNA de închidere a postului Realitatea Plus este corectă. Vicepreședintele formațiunii liberale declară pe de altă parte că decizia lui Nicușor Dan de a accepta propunerile de procurori șefi e de o gravitate extremă. Deputatul afirmă de asemenea că susținerea pentru Ilie Bolojan este totală în PNL. Alexandru Muraru, despre decizia CNA privind Realitatea Plus: ”Postul difuzează în mod sistematic informații false, manipulatoare, mesaje care afectează spre exemplu siguranța națională, ordinea publică, sănătatea publică. Mai mult decât atât, se produceau niște linșaje mediatice zilnice asupra unor persoane publice, se făceau liste cu jurnaliști care trebuie eliminați (...). Decizia CNA privind Realitatea Plus e corectă, impactul nu mai e doar mediatic, ci și de securitate”. Despre decizia președintelui Nicușor Dan privind numirea procurorilor șefi: ”Este o decizie de o gravitate extremă, pentru că numirile la vârful marilor parchete a fost o temă așteptată de luni de zile de către România onestă și România care vrea luptă împotriva corupției și reforme reale”. Despre coaliție: ”PNL nu va negocia o guvernare cu AUR (...). Susținerea pentru Ilie Bolojan e totală”.

În ajunul Paștelui, aducerea Focului Haric de la Ierusalim scoate la iveală o competiție veche între cele două mitropolii din Republica Moldova: Mitropolia Moldovei, sub Patriarhia Rusă, și Mitropolia Basarabiei, sub Patriarhia Română. În timp ce Mitropolia Basarabiei a găsit rapid o soluție prin România, Mitropolia Moldovei a ezitat, așteptând aprobări oficiale din Israel, accentuând cursa pentru cine „reușește” primul și mai sigur. Invitatul nostru matinal susține că disputa, declanșată chiar în pragul celei mai importante sărbători ortodoxe, depășește sfera religioasă. Liliana Barbăroșie discută pe tema instrumentării politice a bisericii cu jurnalistul Mihai Isac. Temele ediției: - Republica Moldova are motive întemeiate să urmărească felul în care votează maghiarii pe 12 aprilie. Ultimele investigații de presă arată ce făcea Viktor Orban în spatele ușilor închise când se negocia aderarea Ucrainei, dar și Republicii Moldova la UE. Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Este Joia Mare, ziua în care mirosul cozonacilor și al păscuțelor cuprinde fiecare localitate. Urmând tradiția, de dimineața gospodinele de la sate în special s-au apucat de plămădit și frământat aluatul. Iar cine are poftă de un cozonac moldovenesc ca la mama acasă, îl poate găsi și pe rafturile magazinelor. Brutăria din satul Bardar din R.Moldova are grija ca deliciile pascale să ajungă și la moldovenii din România, Franța, Germania sau Irlanda. Cum se pregătește la Bardar pasca, Panettone sau Colomba, aflăm din reportajul Valeriei Vițu. - De Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie, familia Răducan, și-a așteptat rândul la cuptor pentru a pregăti bucatele pascale. În mahalaua din orașul Otaci, unde locuiește, este un singur cuptor, iar în Săptămâna Mare fiecare familie are, pe rând, o zi pentru pregătiri, după o tradiție păstrată din vechime. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca. - Pitești este o localitate care riscă să dispară de pa hartă. Să nu credeți că de pe harta României. De pe harta Republicii Moldova. Este un sat mic, unde au mai rămas o mână de oameni. Dar, chiar și așa, micul Pitești se pregătește de Paște, dar și de Paștele Blajinilor, care este marcat peste o săptămână. Un reportaj semnat de Veronica Gherbovețchi. - Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Vizita oficială a Maiei Sandu în Irlanda. - Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic. Pe lângă prețurile crescute, există și problema stocurilor – Republica Moldova mai are motorină pentru 8-9 zile. - Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. - Cod galben de înghețuri în Republica Moldova până duminică, adică inclusiv în noaptea de Paște. Știrile zilei: Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, pentru a face „pași decisivi” în parcursul european. Este mesajul președintei Maia Sandu transmis miercuri într-o conferință de presă comună cu premierul irlandez, Micheál Martin. În cadrul vizitei oficiale a președintei de la Chișinău în Irlanda a fost semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii moldoveni. În Irlanda locuiesc pentru 30 de mii de cetățeni moldoveni. *** Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat ieri de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. Reforma prevede reducerea numărului de primării și consilii locale, trecerea de la 32 la 10 raioane și un număr minim de 3000 de locuitori pentru o primărie. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au anunțat anterior să reforma administrației publice locale ar urma să fie votată în toamnă de Parlament, iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc în baza noii structuri administrative. *** Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic, declarată după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacceca Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova. Chiar dacă linia a fost reparată, situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza șocurilor externe determinate de situația din OM și crizei în asigurarea cu carburanți. În această etapă, anunță autoritățile, scopul principal este monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie. Pe lângă prețurile care au ajuns la un nivel fără precedent în Republica Moldova, există și problema stocurilor – cele de motorină sunt la limită, însă autoritățile dau asigurări că situația este deocamdată „gestionabilă”. Stocurile de motorină sunt estimate la aproximativ 8–9 zile de consum – dintre care 5–6 zile în depozite și încă circa 3 zile în stațiile de alimentare. În acest context, benzinăriile care au motorină, dar nu o vând sunt sancționate.  ANRE a anunțat că unele controale s-au încheiat deja cu amenzi. Instituția intervine în urma sesizărilor primite de la cetățeni. *** În ajunul sărbătorilor de Paște, autoritățile avertizează cetățenii să-și facă cumpărăturile în locuri autorizate și din surse sigure, în special când vine vorba despre ouă, carne, produse de panificație sau vopsea pentru ouă. *** Meteorologii au emis un Cod galben de înghețuri până pe 12 aprilie, adică inclusiv în noaptea de Paște, cu intensități cuprinse între -1 și -3 grade noaptea și dimineața.

Bucureștenii sunt asteptați să participe la prima ediție a City Nature Challenge. Este vorba despre o inițiativă globală anuală de implicare a cetățenilor în documentarea biodiversității urbane, cu peste 100 de mii de participanți din 650 de orașe în 2025. Locuitorii fotografiază și înregistrează plante, insecte, păsări sau alte forme de viață din jurul lor, folosind aplicația iNaturalist. Scopul este de a înțelege mai bine biodiversitatea din orașe și de a implica oamenii în observarea și protejarea naturii din spațiul urban. Cristina Simionescu, de la Asociația Culturalis explică în ce constă această inițiativă aflată la prima ediție pentru București.

 Călin Mocanu, directorul Teatrului Țăndărică, este invitatul emisiunii #Zebra, cu Mihaela Dedeoglu

Imaginează-ți un coridor de apă de vreo 4 kilometri, care se termină la vărsarea Dâmboviței în Lacul Morii. Deși aici râul Dâmbovița este la fel de betonat ca în centrul Capitalei, în timp, pe malurile din beton și pe fundul apei s-au depus aluviuni. Treptat, vegetația și-a cerut din nou drepturile acolo, iar un coridor gros de stuf și papură căptușește digul, după cum explică Rețeaua pentru Natură Urbană. Din loc în loc au crescut nuci, sălcii sau tufe de măceș și muri. Zona este habitatul ideal al amfibienilor, iar brotăcelul răsăritean, acompaniat de trilul păsărilor de apă, poate fi auzit adesea.Dedică-ți câteva ore din primăvară și explorează ceea ce reprezintă și unul dintre cele mai importante puncte de popas pentru păsările migratoare din zona metropolitană. 

Jurnal de știri

Mâine, Naționala României joacă la Istanbul, barajul contra Turciei, de calificare la Mondialul american. “Un test dificil pentru tricolori și pentru toți românii”, este de părere fostul internațional Bogdan Lobonț. Un interviu realizat de Tudor Furdui.

Lumea se află în pragul unei crize energetice de proporții. Este avertismentul lansat de numeroși analiști, care compară situația cu marele șoc petrolier din 1973. Între timp, unii traderi obțin mari câștiguri la bursă. Ziarul francez cu profil economic Les Echos vede în blocarea Strâmtorii Ormuz „un act de terorism economic împotriva tuturor țărilor lumii”. ”Giganții energetici trag semnalul de alarmă. Secretarul american pentru energie, Chris Wright, încearcă să liniștească publicul, spunând că criza va fi temporară. Directorii sunt mult mai puțin siguri”. Al Jazeera compară actuala situația cu șocul petrolier din 1973, când țările arabe au impus un embargou pentru susținătorii Statelor Unite și Israelului. ”În 1973, țările s-au confruntat cu o lipsă combinată de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 7% din oferta globală la acea vreme. Astăzi, este blocat transportul a peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi - aproximativ o cincime din consumul global de petrol”. First Post notează că ”în timp ce embargoul din 1973 a vizat anumite țări, iar criza din 1979 a fost determinată de instabilitatea regională, închiderea Strâmtorii Ormuz afectează toate națiunile care depind de piețele energetice globale. Acest impact universal face ca gestionarea crizei să fie mai dificilă. Poate cel mai important, structura economiei globale s-a schimbat dramatic din anii 1970. Lanțurile de aprovizionare moderne funcționează pe principiul „just-in-time”, lăsând puțin loc pentru perturbări. Petrolul este acum un factor critic nu numai pentru transport, ci și pentru producția unei game largi de bunuri, inclusiv îngrășăminte și produse petrochimice”. Financial Times observă cum ”traderii au plasat pariuri petroliere în valoare de 580 de milioane de dolari” cu 15 minute înainte de postarea lui Donald Trump de pe rețelele de socializare privind discuțiile cu Iranul. Citeste siCum mișcă Donald Trump piețele doar prin declarații Mai multe fonduri speculative au remarcat că a fost unul dintre numeroasele exemple din ultimele luni de tranzacții mari efectuate înainte de anunțurile oficiale ale guvernului SUA. Un trader de la un fond speculativ important a declarat că aceste  tranzacții au fost neobișnuit de sincronizate. Un alt manager de portofoliu a declarat că o serie de tranzacții mari și oportune au creat un „nivel de frustrare în rândul investitorilor”. După cum relatează și CNBC ”momentul a atras atenția traderilor, în special având în vedere absența unui catalizator evident în momentul în care au avut loc” și faptul că ”s-au câștigat mulți bani doar câteva minute mai târziu”. Dar problema lui Donald Trump este că nu poate ajunge repede la dezamorsarea conflictului, scrie The Times citat de Eurotopics. „Chiar dacă va fi dusă cu succes, dezescaladarea va ridica multe semne de întrebare cu privire la ce s-a realizat prin începerea războiului. Pentru regimul iranian, va fi important din punct de vedere tactic să nu deschidă strâmtoarea până când nu se va încheia o înțelegere completă, pentru a părea victorios în fața opiniei interne și pentru a obține asigurări credibile împotriva unor noi atacuri.”

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole. Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei. După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite. După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro. Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană. Vită, oaie, capră... Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni. Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin. UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani. Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină. La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate. Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) „Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină (Adevărul) Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun. Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție. Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”. Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic. Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan. Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media. Mirabela Grădinaru, la Washington: Aștept cu nerăbdare să colaborez cu Prima Doamnă a SUA pentru a dezvolta educația digitală și alfabetizarea media pentru copii (Calea europeană) Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană. La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații. Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public. Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui.  Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii. Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu. Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste. Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru. Ada Lupu Hausvater este  regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani. Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă. În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare. Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri. Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

Analiștii critică dur măsurile pe care Guvernul a anunțat că le va adopta pentru a contracara scumpirile de la pompă, chiar daca ordonanta a fost amanata pentru ca nu are toate avizele necesare. Situatia va deveni critica in doua luni cand am putea ajunge la penurie considera presedintele Asociatiei Energia Inteligenta, Dumitru Chisalita. Intre timp, atacurile în Orientul Mijlociu continua. Iranul a lansat marţi dimineaţă o nouă serie de rachete către Israel. Potrivit WSJ, statele din Golf s-ar pregati să intre în lupta împotriva regimului de la Teheran.    Deocamdată Ilie Bolojan rămâne premier. Cum va muta PSD? Liberalii fac zid in jurul premierului Ilie Bolojan și anunta că nu vor mai face coaliție cu PSD dacă partidul lui Sorin Grindeanu provoacă o criză politică prin demiterea guvernului sau retragerea miniștrilor.  Si USR s-a reunit in sedinta iar Dominic Fritz i-a criticat pe social-democrați pentru că insista pe scenariul ieșirii de la guvernare. Cum s-ar putea pozitiona mai departe PSD, discutam in aceasta seara.    Republica Moldova va declara stare de urgență în sectorul energetic Decizia a fost luată după ce principala linie de energie care alimentează Republica Moldova, Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina.        

Single-ul reprezintă prima piesă dintr-un proiect ambițios ce își propune să readucă în actualitate teme din folclor, îmbrăcate în texte rock moderne, pline de gust și stil. Alegerea piesei „Andrii Popa” pentru acest nou început nu este întâmplătoare, fiind un omagiu adus spiritului liber, recontextualizat prin aranjamentele specifice stilului Cuibul.Planurile pentru 2026 includ lansarea unui album complet, artiștii având deja înregistrate șase piese noi ce continuă direcția etno-rock începută cu acest single. „Pentru noi, acest proiect este despre felul în care muzica ne leagă, indiferent de distanțe sau de anii care trec. Victoria a adus cu ea din Franța un rafinament care, suprapus peste energia power-rock a trupei, creează ceva cu totul special. Andrii Popa este doar începutul unei explorări în care ne dorim să redescoperim cine suntem, trecând prin filtru rock rădăcinile noastre comune”, declară Igori Dînga. Originară din Republica Moldova și stabilită în Franța, Victoria Mahu este o prezență vocală distinsă și formator vocal pentru profesioniști. Colaborarea dintre Victoria Mahu și Cuibul este una despre răbdare și regăsire. În 2003, trupa înregistra la Chișinău albumul de debut pentru Victoria (sub pseudonimul Victoria O'Teea), un material produs de Igori Dînga. După mai bine de două decenii petrecute în Franța, unde activează ca interpretă și coach vocal, Victoria Mahu revine acasă pentru a da viață acestui dor de scenă pe care l-a purtat mereu cu ea. Ca un gest de onoare față de acest parcurs, albumul de debut din 2003, care include și piesa „Atât de fragedă”, este disponibil pe toate platformele de streaming începând cu 13 martie 2026.

Au tot trecut anii iar concertul aniversar a întârziat să-și facă apariția. 30 de ani mai târziu, Ștefan Mardale sărbătorește acum anii de activitate muzicală pentru proiectul său muzical, trupa Cri-Gri. A pornit cu grupul brăilean Ecou, a ajuns în componența trupelor Foileton și Arca, la Timișoara, după care s-a stabilit la București. Compozitor de talent şi textier inspirat, Ștefan Mardale aduce în capitală din piesele cântate cu Arca, la care mai adaugă “Bifoiul”, “Fac” şi “Groapa cu furnici”. De aici, povestea Cri-Gri a fost spusă și promovată de oamenii din radio și prietenii aflati în apropierea lui Ștefan Mardale. Când a debutat cu albumul "Glas de peşte", jurnalistul muzical Nelu Stratone scria pe coperta discului: "Au susținut zeci de concerte prin cluburile bucureștene, au câștigat două premii la festialul Top T - Buzău și au înregistrat mai multe piese demo. Publicul venea în număr mare în cluburile în care cânta CRI GRI, trupa fiind apreciată de organizatorii de concerte, câțiva din cei mai apreciați redactori muzicali îi difuzau în mod constant, câteva publicațîi au scris pe larg despre ei, semn că există interes mediatic, și totuși, în permanență a lipst o verigă extrem de importantă, producătorul."

„The Division” este cea mai agresivă și alertă piesă din repertoriul trupei. Inspirată de climatul sociopolitic actual profund polarizat, piesa transformă frustrarea într-o declarație intensă despre istoria care continuă să se repete, construită pe energie pură și ritmuri care îndeamnă la pogo. Stabilind paralele între rănile încă nevindecate ale Războiului Civil Spaniol și reapariția retoricii extremiste în politica occidentală contemporană, „The Division” explorează modul în care vechile răni sunt redeschise și exploatate, surprinzând haosul unei lumi în care indignarea a devenit monedă de schimb. Prin referințe la strategii machiavelice, trupa analizează cea mai veche metodă de menținere a puterii: dezbinarea oamenilor. Un mesaj clar că nimic din ceea ce vedem astăzi nu este de fapt ceva nou. Odată cu lansarea „The Division”, Claro Que No explorează teritorii sonore mai heavy ca niciodată..Mixul de chitări tăioase și percuție energică este completat de basul distorsionat al lui Șerban Mateescu, aflat la prima sa apariție oficială în formula de studio a formației. Toate sunt completate de cea mai agresivă interpretare vocală a lui Dany de până acum. În mai puțin de trei minute, piesa accelerează, se fracturează și revine într-un final dominat de sintetizatoare și riff-uri agresive. „The Division” este disponibilă acum pe toate platformele majore de streaming. Piesa a fost lansată pe 19 martie la Encore Club.  Claro Que No (Facebook/Instagram) înseamnă Dany Serrano (voce, chitară),  Andrey Baydin (chitară lead), Șerban Mateescu (bass) și Andrei Ilie (tobe).

Jurnal de știri

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, din partea președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Social-democratul spune la RFI că șeful Guvernului nu poate lua decizii ”de capul lui”. El declară că referendumul intern din PSD privind prezența la guvernare în formula actuală este justificat, după ce partidul său a fost ”sfidat și umilit” în coaliție. Alfred Simonis, despre consultarea internă din PSD: ”Dacă un partid a ajuns să fie atât de iritat, atât de sfidat, atât de ignorat și de umilit în aceste luni de zile cu premierul Bolojan în fruntea Guvernului și partidul ăla la bază nu mai vrea să continue cu Ilie Bolojan, domnule, trebuie să ne oblige cineva să continuăm? Nu înțeleg. Nu putem democratic să ne consultăm și să hotărâm direcția în care o ia partidul?”. Despre Ilie Bolojan: ”Atunci când formezi o coaliție, nu poți de capul tău să faci ce vrei tu. Aia face Putin, face Lukashenko, fac ăia cu scoruri de 90% și nu-i poate nimeni contrazice”. Despre coaliție: ”Recomandarea mea față de colegii de la PNL și USR este să-și vadă de partidele domniilor lor, să ne lase pe noi să luăm decizii în cadrul intern și după aceea să-și ia și ei deciziile în cadrul intern al partidelor lor. Dacă doresc să facă o coaliție cu AUR, pentru că dacă nu mai vor să facă o coaliție cu PSD, alternativa e să facă cu AUR, nu e nici o problemă, dacă asta doresc PNL și USR... nu există altă soluție”.

Pajiștea Petricani, o enclavă de peste șase hectare ascunsă în Sectorul 2 al Capitalei, adăpostește o biodiversitate surprinzătoare pentru urban – 89 de specii de păsări, vidre, reptile, amfibieni și peste 100 de specii de insecte, dintre care 49 protejate prin lege. Asociația Parcul Natural București a deschis zona publicului cu un traseu tematic de aproape un kilometru, iar statutul de arie protejată primit oficial în 2025 de la Consiliul Municipiului București oferă cadrul legal pentru dezvoltarea unui plan care va proteja natura și va susține vizitarea responsabilă, încurajând recreerea, informarea și voluntariatul. Protejarea Pajiștii Petricani face parte dintr-un efort mai amplu de salvare a ultimelor oaze de natură din București – împreună cu Delta Dâmboviței, Pădurea Băneasa și salba lacurilor Colentina, așa că nu ezita să vizitezi aceste zone care însumează aproape 1.000 de hectare de spații verzi.

Jurnal de știri