A seria siti è munumenti vi prupone di scopre munumenti assignalati di u patrimoniu architetturale è naturale di Corsica.
Al dilà di u situ magnificu è di a so storia rica assai, Bunifaziu pussede una di è piu belle riserve naturale di u mediterraniu.
A biudiversità di a riservadi Scandula hè senza paru in lu mediterraniu.
Al dilà di u situ magnificu è di a so storia rica assai, Bunifaziu pussede una di è piu belle riserve naturale di u mediterraniu.
A biudiversità di a riservadi Scandula hè senza paru in lu mediterraniu.
A l’epica neulitica, a pupulazione torna sidentaria. Cauria hè un pianu chi si trova tra a piaghja di Tizzanu è a muntagna di Cagna. Ghjè dunque un locu pè fà l’allevu è l’agricultura.
Pasquale Paoli nasce in lu 1725 à a Stretta in lu paese di Merusaglia, pieve di Rustinu in Castagniccia. Hè a so casa nativa chi face oghje da museu.
"Un isula indè l'isula". Ghjè forse cusì ch’ellu si pò definisce u capi corsu.
A l’epica neulitica, a pupulazione torna sidentaria. Cauria hè un pianu chi si trova tra a piaghja di Tizzanu è a muntagna di Cagna. Ghjè dunque un locu pè fà l’allevu è l’agricultura.
Pasquale Paoli nasce in lu 1725 à a Stretta in lu paese di Merusaglia, pieve di Rustinu in Castagniccia. Hè a so casa nativa chi face oghje da museu.
"Un isula indè l'isula". Ghjè forse cusì ch’ellu si pò definisce u capi corsu.
Trà a piaghja di Fulelli è a Castagniccia truvemu a Casinca. Arrampicata à è cime affaca u paese di a Penta.
Trà a piaghja di Fulelli è a Castagniccia truvemu a Casinca. Arrampicata à è cime affaca u paese di a Penta.
Quandu omu a si spasseghja versu u centru di a Corsica. Omu pò cascà nantu à una di sse cappelle rumaniche dette à affreschi.
Infrastrutture idrauliche in Corsica ci n'hè quattru : in Tolla, Calacuccia, Sampolu, è Santa Lucia di Talla.
Quandu omu a si spasseghja versu u centru di a Corsica. Omu pò cascà nantu à una di sse cappelle rumaniche dette à affreschi.
Infrastrutture idrauliche in Corsica ci n'hè quattru : in Tolla, Calacuccia, Sampolu, è Santa Lucia di Talla.
Una visita in la casa di Napuleone Bonaparte in Aiacciu
E à mezu à i muri grisgi di a cità, spunta un bastimentu maiò di culore aranciu. Eccu u famosu palazzu di i guvernatori.
U paese di pigna trà Curbara è Aregnu, supraneghja a marina d’Algajola in Balagna.
Una visita in la casa di Napuleone Bonaparte in Aiacciu
E à mezu à i muri grisgi di a cità, spunta un bastimentu maiò di culore aranciu. Eccu u famosu palazzu di i guvernatori.
U paese di pigna trà Curbara è Aregnu, supraneghja a marina d’Algajola in Balagna.
Per u visitatore chì a si spasseghja per ssi carrughji bastiacci, a piazza san niculà risorge cume un balcone nantu à mare, chì s’apre nantu à l’isula d’Elba è e coste tuscane.
"A Corsica hè una muntagna indè u mare…". Sse parole famose di u geugraffu tedescu Friedrich Ratzel, sò aduprate à spessu da prisentà a geugraffia di a Corsica.
Toccu u 565 nanzu à Cristu, i fucesi s’arrughjuneghjanu in Corsica è si stabiliscenu in Aleria ch’elli chjamavanu tandu : Alalia.
Per u visitatore chì a si spasseghja per ssi carrughji bastiacci, a piazza san niculà risorge cume un balcone nantu à mare, chì s’apre nantu à l’isula d’Elba è e coste tuscane.
"A Corsica hè una muntagna indè u mare…". Sse parole famose di u geugraffu tedescu Friedrich Ratzel, sò aduprate à spessu da prisentà a geugraffia di a Corsica.
Toccu u 565 nanzu à Cristu, i fucesi s’arrughjuneghjanu in Corsica è si stabiliscenu in Aleria ch’elli chjamavanu tandu : Alalia.
A ghjesgia San Ghjuvan battista di A porta d’Ampugnani compia in lu 1707 è u so magnificu campanile, edificatu ellu in lu 1720, facenu parte di sse ghjesgie dette barocche edificate trà u 17 seculu è u 18 seculu in Corsica.
Quale hè ch’un cunnosce à Bunifaziu, ssa cità arrampicata à ssa penisula avvinta à calanche ?
A ghjesgia San Ghjuvan battista di A porta d’Ampugnani compia in lu 1707 è u so magnificu campanile, edificatu ellu in lu 1720, facenu parte di sse ghjesgie dette barocche edificate trà u 17 seculu è u 18 seculu in Corsica.
Quale hè ch’un cunnosce à Bunifaziu, ssa cità arrampicata à ssa penisula avvinta à calanche ?
Toccu à fine di u 17 seculu, sbarcanu i grechi in Corsica. Si stabiliscenu in Carghjese à a fine di u 18 seculu.
Quale hè ch’un ha mai intesu parlà di u bellissimu golfu di Portu è più particularmente di a cala di u ghjirulatu ? Tra Scandula è Piana, u locu un po esse toccu solu à pedi o per mare.
Edificatu versu u 1910, da a "société des hotels corses", l’usteria di e "roches rouges" mette in risaltu, à modu soiu, a cuntinuità di u sviluppu di u turisimu in Corsica.
Toccu à fine di u 17 seculu, sbarcanu i grechi in Corsica. Si stabiliscenu in Carghjese à a fine di u 18 seculu.
A Corsica hè ricca di parechje surgente, è fra e piu famose, ci hè quella d’Orezza.
In Corsica,u trenu hè un modu di trasportu adupratu assai. Longu 232 chilometri, u tracciatu attuale hè fattu cù duie ligne à via unica è metrica.
Quale hè ch’un ha mai intesu parlà di u bellissimu golfu di Portu è più particularmente di a cala di u ghjirulatu ? Tra Scandula è Piana, u locu un po esse toccu solu à pedi o per mare.
Edificatu versu u 1910, da a "société des hotels corses", l’usteria di e "roches rouges" mette in risaltu, à modu soiu, a cuntinuità di u sviluppu di u turisimu in Corsica.
Alzata à u 12 seculu, a ghjesgia San Michele di Muratu in lu Nebbiu, hè situata à 475 metri d’altitudine nantu una pianiccia à u centru di a valle da ch’elli si possi cuncoglie a ghjente di tutti i cuntorni.
A Corsica hè ricca di parechje surgente, è fra e piu famose, ci hè quella d’Orezza.
In Corsica,u trenu hè un modu di trasportu adupratu assai. Longu 232 chilometri, u tracciatu attuale hè fattu cù duie ligne à via unica è metrica.
Da u 1755 à u 1769, Pasquale Paoli, dettu "u babbu di a patria" guverna a Corsica è face di Corti a so capitale...
Stagni nantu à e piaghje corse ci n’hè parechji. Ma u piu grande hè quellu di Chjurlinu, in Biguglia, cù i so 1450 ettari di superficia.
A cunniscite ssa frasa in latinu chi hè scritta à l’intrata di a citàdella di calvi. Se vo vulete avemu da circà inseme u so significatu. Andemu oghje in calvi.
Da u 1755 à u 1769, Pasquale Paoli, dettu "u babbu di a patria" guverna a Corsica è face di Corti a so capitale...