Dulce Românie

În memoria bunicilor mei Ilie și Leana Mîrzea și Vasile și Petra Gogoneață. Îmi pare așa de rău ca nu mai sunt, ca poveștile lor s-au topit în amintirea mea, iar chipurile lor dispar și ele cu fiecare an care trece și de-abia îmi mai pot aminti de cum arătau. O flanelută neagră sau un ilechi maron cu buzunare mici, o bazma cu flori roșii pe margini, un băț de cioban sau o privire dură; o pereche de opinci. Caramelele care ieșeau din batistă sau pachetele de rahat colorat sunt puținele lucruri care îmi mai aduc aminte de ei. Aș fi vrut să îi mai am măcar o dată să pot să îi vadă pe cei mici: “Uite mamaie ce mare a crescut Aaron!” dar asta nu se mai poate acum. Pentru cei care aveți bunici dar îi vedeți foarte rar pentru ca vă plictisesc cu poveștile lor pe care le-ați auzit de 100 de ori, țineți minte ca într-o zi nu vor mai fi iar atunci vă veți dori să ascultați poveștile lor încă o dată, sa puneți telefonul jos pentru 5 minute și să le strânge-ți mâinile muncite în mâinile voastre. Pentru ca nu se vor mai întoarce niciodată. Iar tot ce ți-au spus se va șterge din memoria ta încet, încet cu trecerea anilor. Va rămâne doar un chip blurat, cocoșat, așezat pe o piatră la poarta cu un toiag în mână care te privește de departe în timp ce pleci cu telefonul în mână și fără să privești înapoi spre casa ta.

Pilda Leul si Boul"Leul și cu Boul, ambii în putere,Îmboldiți de sete, au mers la o bere.Şi-așteptând lichidul rece și-nspumat,Iaca telefonul sună apucat..."- Da! raspunse Leul. Dragă, vin acum.Mă-ntâlnii cu Boul și vorbim în drum.Sigur! Merg la piață, cumpăr zarzavat,Iau și doua pulpe-spate de mânzat.Plătesc eu și rata, fiindcă tot e-n drum.Nu întârzii, dragă ! Sigur! Vin acum!Să-mbraci leișorii, să-i scot la plimbare,Cât timp tu, iubito, o să faci mâncare."Nici nu-ncheie bine astă convorbire,Că Boul, alături, își ieși din fire:"- Ți se spune Rege peste animaleȘi asculți de vorba soțioarei tale?Toți se tem de tine. Te dai fioros...Da-n fața nevestii, un cuvânt n-ai scos.Eu sunt bun de rege peste mari și miciȘi ca drept dovadă, fii atent aici..."Boul apelează și-ncepe-a mugi:"- Fă, fire-ai a dracu', scapă de copii.Du-i la mă-ta, vinde-i, fă-i salată "bef",Că-s la bautură și-o să vin cu chef.Să coseşti fâneața și să-mi faci platouCu flori de cicoare și de ochi de bou.Să m-aștepți cu iarba caldă în tigaieC-altfel, fă nevastă, te rup în bătaie ."Și închide , Boul."- Ei? Ce zici, frațică?Șpilu-i ca femeia să-ți știe de frică ...Fără "sigur, dragă ", fără "da, iubito"...Cum mi-a întors vorba, am cotongit-o."Leul își bea berea și zâmbind la Bou:"- Frate, fiecare cu norocul său...Soața ta te-ascultă orice-ai poruncit...Ce să zic, frațică ... Ești un fericit..."Și-n timp ce achită berea la hangioaică:"- Dar a ta e Vacă ... A mea e LEOAICĂ ."MORALA 1Și se duse Leul la bârlogul săuIar Boul de veacuri, a rămas tot bou.Fiindcă o fi Vaca bună și blajină,Însă doar LEOAICA poate fi regină.MORALA 2Pentru toți bărbații care se cred lei,Dar și-ar vrea consoarta, mama de viței :Dacă tot vă place să vă dați smardoi,Luati-vă LEOAICE... sau rămâneți Boi....!MORALA 3 Pentru o Leoaică, toți boii nu fac cât un Leu!

Florin Lăiu este un teolog, autor, eseist și profesor român, cunoscut pentru scrierile sale teologice, dar și pentru fabulele și poeziile satirice care pun în lumină aspecte profunde ale condiției umane. Absolvent al Institutului Teologic de Grad Universitar din București, și-a dedicat cariera educației și studierii textelor sacre.Poezia „Maimuța” (cunoscută și sub titlul „Protestul maimuțelor”) a fost publicată în volumul său de versuri „Stiluri de altădată” (2004). Prin intermediul unei satire extrem de reușite, autorul folosește figura unei maimuțe revoltate pentru a face o radiografie lucidă și plină de umor amar a societății umane contemporane, contrastând inocența naturii cu viciile lumii moderne.

Traian Calancia este un profesor de matematică și autor român, născut pe 12 noiembrie 1950 în satul Hănești, județul Botoșani. Stabilit ulterior în orașul Săveni, și-a dedicat întreaga carieră învățământului, îmbinând rigoarea științifică a matematicii cu o profundă pasiune pentru literatură. Debutul său publicistic a avut loc în anul 2001 cu volumul de versuri și proză „În grădina lui Dumnezeu”, urmat de cartea „Atentat la normalitate”. Creațiile sale – de la poezii lirice pline de sensibilitate, până la texte satirice și pamflete – surprind cu multă căldură și umor realitățile vieții, relațiile de familie și trecerea timpului.

1. Simbolismul Cifrei TreiPoezia este construită pe o structură de basm, dar cu un final de tragedie antică. Cifra 3 este sacră în tradiția românească (trei frați, trei încercări), ceea ce face ca pierderea tuturor celor trei fii să simbolizeze o catastrofă totală. Nu este doar moartea unor oameni, ci stingerea completă a unui neam, a unei linii de sânge.2. Perspectiva Tatălui (Bătrânul Radu)Spre deosebire de alte poezii de război care se concentrează pe jalea mamei, Coșbuc alege aici figura tatălui.• Mândria vs. Durerea: La început, bătrânul Radu este mândru. Își vede fiii ca pe niște „stâlpi de cafenele” (în sensul de bărbați de vază ai satului).• Refuzul realității: Modul în care el întreabă succesiv despre fiecare fiu, sperând împotriva evidenței că măcar unul a scăpat, creează o tensiune insuportabilă pentru cititor.3. Gradarea TragedieiCoșbuc folosește o tehnică de „zoom-in” pe durere. Nu aflăm de moartea lor dintr-odată:1. Primul fiu: A căzut la Plevna, în fruntea atacului.2. Al doilea fiu: A căzut în șanțurile de apărare.3. Al treilea fiu: Cel mai mic, „mezinul”, a murit și el, lăsând tatăl fără nicio speranță.4. Contrastul VizualPoezia este extrem de vizuală. Coșbuc pictează tabloul bătrânului care stă la drum, privind în zare după căruțele care aduc răniții sau veștile. Imaginea finală a bătrânului care „se clătina” și a cărui lume se prăbușește este una dintre cele mai puternice imagini ale suferinței umane din opera sa.Detalii „din spatele textului”• Ecoul Războiului de Independență: Ca și „Aghiotantul”, și această poezie este inspirată de evenimentele de la 1877. Plevna, menționată în text, a fost locul celor mai sângeroase bătălii pentru români.• Universalitatea: Deși scrisă într-un limbaj țărănesc, poezia a fost tradusă în multe limbi pentru că atinge o coardă universală: absurditatea războiului care îi forțează pe părinți să își îngroape copiii.O notă de stil: Observă refrenul implicit al durerii. Titlul în sine sună ca o rugăciune sau un suspin de deznădejde pe care îl scoate cineva când nu mai are lacrimi.

Contextul Istoric: Războiul de IndependențăDeși Coșbuc nu numește explicit bătălia, poezia este adânc înrădăcinată în realitățile Războiului de Independență de la 1877.• Atmosfera de epocă: Descrie simbioza dintre ofițer și subordonat (aghiotant), o relație bazată pe loialitate absolută.• Realismul frontului: Coșbuc nu idealizează doar victoria, ci prezintă prețul cumplit al acesteia: frigul, glodul, moartea anonimă și durerea celor rămași.Semnificația „Aghiotantului” în opera lui CoșbucÎn literatura română, „Aghiotantul” face parte dintr-o trilogie neoficială a sacrificiului în război, alături de poezii precum „Trei, Doamne, și toți trei” sau „Podul lui Traian”.Dacă în alte poezii Coșbuc plânge soarta soldatului de rând (țăranul luat la oaste), în „Aghiotantul” el se concentrează pe spiritul cavaleresc. Nu contează rangul, ci faptul că un „copil” (cum este adesea sugerat prin tinerețea aghiotantului) devine un gigant moral prin sacrificiul său.Știai că?Coșbuc a fost criticat de unii contemporani pentru că scria despre război fără să fi fost pe front. Totuși, capacitatea lui de a vizualiza scena a fost atât de mare încât veteranii de la 1877 spuneau că poeziile lui descriu „exact cum a fost acolo”.

Cu ocazia sărbătorilor pascale vă spun: - Hristos a înviat!

Când eram copil mamei mele îi plăcea să ne cânte cântecul acesta. Acum că sunt și eu părinte îmi place la rândul meu să îl cânt fetiței mele. Are ceva deosebit în el iar când ajung la strofa “Anina, fetița mea cu păr bălai” și o văd pe fata mea nu ma pot opri din plâns. Gândul ca esti departe de copilul tău mă face să mă gândesc la acest tată, oare de ce era departe? Ce se îmtâmplase cu mama? Anina in grija cui a rămas? Am căutat informatii despre acest cântec dar tot ce am gasit este o melodie cântata de domnul Cristi Predună care m-a făcut să retrăiesc clipele din copilăria mea. Vă las linkul aici, iar dacă care dintre voi stie cine a scris acest cântec sau care este povestea lui aș fi tare curios să o aflu. Link: https://cristipreduna.ro/videoclip/cristi-preduna-anina/ --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, iar școala primară o începe în satul natal în clasa mamei sale. Încă de la 5 ani învață să citească de la elevii mamei sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial tatăl pleacă pe front, iar familia se refugiază în comuna Mihăești, satul Văcarea, lângă Câmpulung-Muscel. În mai 1945, familia se întoarce în Moldova și se stabilește la Mălini. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

“Angelina - Baladă Albaneză” este o poezie scrisă de George Coșbuc, publicată pentru prima dată în 1893 în volumul Balade și idile. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

O poezie primita pe whatsapp, nu am reusit sa descopar autorul dar mi-a placut si am inregistrat-o pentru fica mea nou născută care adoare doar daca ii cânți sau ii spui povesti și poezii. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Ascultă versurile pe melodie de Tudor Gheorghe aici: - https://youtu.be/XbQCyhluIE8 --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

"Limba noastră" este o poezie scrisă de Alexe Mateevici (1888-1917), cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexe Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Imnul Republicii Moldova La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.[1] Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995.[2] Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Sursă:Wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Sursa: http://blog.romandria.ro/andrei-ciurunga-daniil-sihastrul --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

O poiezie frumoasa, curată si de suflet. Sursă: http://www.poezii.md/poezie/39784/cind-e-pace-pe-pamint/ --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Ce am sărbătorit pe 24 Ianuarie și de ce? - Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Sursă: wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Cine a fost Moș Gerilă? Asemeni arhicunoscutului Moș Crăciun, Moș Gerilă este un personaj legendar. Acesta are origini rusești și a fost introdus în țările cu influență sovietică așa cum a fost și România până în anul 1989. Spre deosebire de Moș Crăciun, Moș Gerilă venea la copiii cuminți în ultimele nopți din an, adică pe 30 sau 31 decembrie. Moș Gerilă al României nu a trăit decât 39 de ani, întrucât a murit odată cu asasinarea cuplului Ceaușescu și căderea regimului comunist, chiar pe data de 25 decembrie 1989. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Tradiții și obiceiuri de Plugușor Plugușorul se recită din casă în casă încă din seara Ajunului de Anul Nou, până când răsare soarele. Conform tradiției, mersul cu Plugușorul este practicat doar de copii și adolescenți sau bărbați proaspăt căsătoriți. În unele zone ale țării, din grupul colindătorilor ce merg cu Plugușorul fac parte și femei. Este o urare complexă, iar la Plugușor sunt încorporate și instrumente muzicale precum vioară, cimpoi, tobă, fluier și cobză. Toate acestea aveau menirea de a amplifica atmosfera zgomotoasă din jurul obiceiului. Alte variante tradiționale ale plugușorului conțin imnuri de celebrare a vieții agricole și a muncii. Plugușorul este urarea îndrăgită de toate grupurile de vârstă și este tradiția care se păstrează an de an în toate zonele țării. Sursã: www.libertarea.ro --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Publicată inițial in 1896, “Iarna pe uliță” este o poezie scrisă de George Coșbuc, înfățișând un tablou expresiv al unui sat acoperit de plapuma groasă a zăpezii. Numeroasele figuri de stil conferă textului expresivitatea și originalitatea stilului specific poetului. Sursă: Wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Dacă nu știi să faci o declarație de dragoste soției/iubitei poate că ar trebui să înveți poezia aceasta. Este scurtă si frumoasă, numai să ai grijă să schimbi versul cu “ochii negrii” ca să nu dai de bucluc și mai rău. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

DescriereAlexandru A. Macedonski a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Sursă: Wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

DescriereOctavian Goga a fost un poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920. Sursă: Wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Amintirii din Abecedar --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Amintirii din copilărie. Abecedar, clasa I anul 1988-1989. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Amintirii din copilărie, clasa I anul 1988-1989. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Poeziile copilăriei. Amintiri din Abecedar. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

BALADA UNUI GREIER MIC GH. TOPARCEANU 10,00lei Editura Tineretului. An aparitie 1965. Titlul cartii: BALADA UNUI GREIER MIC. Autor: Gh. Toparceanu. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

George Topîrceanu a fost un poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Născut: 20 martie 1886, București, România Decedat: 7 mai 1937, Iași, România Operă de debut: 1909 - Răspunsul micilor funcționari, replică parodică la Caleidoscopul lui A. Mirea Locul înhumării: Cimitirul „Eternitatea” din Iași, Iași, România Copii: Gheorghe Topîrceanu Sursă:Wikipedia --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Din nou o altă poezie culeasă de pe internet. O puteti găsi aici impreună cu multe altele: https://www.labunici.com --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

Apărută pe pagina unei verișoare, poezia aceasta ma dus inapoi in copilărie. Mai multe poezii de Andreea Văduva găsiți pe blogul personal: https://randuriruptedinviata.blogspot.com/?m=1 sau in volumul de poezii Rândurii rupte din viață de același autor. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message

--- Send in a voice message: https://anchor.fm/dulceromanie/message