Podcasts about totu

  • 91PODCASTS
  • 279EPISODES
  • 38mAVG DURATION
  • 5WEEKLY NEW EPISODES
  • May 15, 2025LATEST
totu

POPULARITY

20172018201920202021202220232024


Best podcasts about totu

Show all podcasts related to totu

Latest podcast episodes about totu

Presa internaţională
Apără România! (Republica)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later May 15, 2025 5:47


Cine e parte a Sistemului care mizează pe Simion & Georgescu (DW) - Cum a fost sădită ura. Începuturi (HotNews) - Economia lui Nicușor Dan vs economia lui George Simion. Ce ne așteaptă după alegeri (Libertatea) Apără România! (Republica)România se află în poarta istoriei, în fața unui val, scrie jurnalistul Alex Livadaru, cofondator Republica.Dezinformare, extremism, izolaționism – toate acestea își fac loc în discursul public, uneori cu hainele seducătoare ale salvării. Iar românii au de ales: cedează sau apără. Se retrag sau votează.Pe 18 mai România are ocazia de a trimite la Palatul Cotroceni nu neapărat un președinte, cât un semnal cu valoare de simbol. Putem arăta că nu confundăm forța faptelor cu zgomotul. Că - în locul celor care promit cu voce tare nimicul ambalat în cuvinte vagi, dar aparent mari - alegem un om care a dovedit în tăcere: dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, o minte formată în rigoarea științei și responsabilitatea meritului. Un om cu doctorat în Matematică făcut la Sorbona.Nu putem fi condamnați la frică și nici la imitarea celor care se închid între granițe mentale și fizice, intimidați de cei care țipă mai tare.Dar putem alege deschiderea, competența, discernământul. Putem arăta că patriotismul nu se strigă cu lozinci „noi contra lor”, ci se poate traduce prin „împreună, pentru mâine, pentru copiii noștri”.Cine e parte a Sistemului care mizează pe Simion & Georgescu (DW)Pentru a doua oară un judecător dă o decizie în favoarea „turului doi înapoi”, semnalând astfel că în Justiție există o grupare gata să încalce legea pentru a juca în favoarea lui Simion, notează Sabina Fati.Soluția judecătorului e ilegală, fiindcă hotărârile CCR nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate.Până acum, pe rolul instanțelor din România au fost înregistrate peste 200 de cereri de desființare a deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale, reamintește jurnalista DW.Hotărârile justiției sunt la suprafață, pot fi văzute, iar semnalele pe care le dau pot fi înțelese. Grupările din zona magistraților care sunt de partea cuplului Simion & Georgescu pot fi localizate și cartografiate, potrivit unor surse DW. În schimb, facțiunile din serviciile secrete sau din Armată și Poliție care-i împing în față pe acești radicali cu susținere la Moscova sunt mai greu de depistat. Totuși, înainte de 24 noiembrie 2024, ziua în care Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor fără să fi făcut măcar o zi de campanie electorală în spațiul real, nici SRI, nici SIE, nici vreo altă instituție care se ocupă cu siguranța națională nu a dat vreun avertisment și nu a vorbit despre vreun pericol care să vină dinspre extremismul cu rădăcini atât în legionarismul interbelic cât și în preferințele Moscovei. Practic, Rusia avea un candidat gata să ajungă la Cotroceni, dar serviciile românești nu și-au dat seama?Sunt oameni din Sistem (justiție, servicii, poliție, armată) care pot influența politicile și azimutul țării, uneori în bine, alteori în rău și nu de puține ori în propriile interese. În toate situațiile, puterea lor e dăunătoare pentru democrație și nimeni nu pare să poată să o oprească.  Cum a fost sădită ura. Începuturi (HotNews)Jurnalista Claudia Pîrvoiu a intrat pe grupurile de Telegram, a urmărit live-uri pe TikTok, un fel de dezbateri între compatrioții care se denumesc „patrioți”, „suveraniști” și „români adevărați”, organizate în fiecare noapte.  A descoperit discuții, dar și multă ură, care, pentru a fi menținută vie, este alimentată zilnic prin mesaje care îndeamnă la revoltă sau chiar violență.Această mișcare menită să aducă marea schimbare în România este foarte bine organizată și a fost creată în timp, avându-și rădăcinile dinainte de 2020. Semnale legate de nașterea unei forțe uriașe așa-zis suveraniste au existat, însă au fost ignorate de societatea civilă, politicieni, autorități, presă. Deși au existat și excepții, ziariști care au urmărit subiectul și l-au oferit oamenilor...Integral pe pagina HotNews.Economia lui Nicușor Dan vs economia lui George Simion. Ce ne așteaptă după alegeri (Libertatea)Analistul financiar Cristian Tudorescu a calculat care sunt scenariile economice care ne așteaptă după alegeri, în funcție de câștigătorul acestora.În cazul în care independentul Nicușor Dan va fi ales drept președinte al României cursul va rămâne aproximativ egal cu cel actual, dobânzile revin la nivelurile de acum câteva săptămâni, iar pentru echilibrarea bugetului va fi realizată o creștere mică de taxe, caz în care nivelul de trai va scădea cu 2-3% față de cel actual, a scris acesta pe Facebook. În schimb, în cazul în care va câștiga extremistul George Simion, atunci cursul se va deprecia în câteva săptămâni la 5,5 lei pentru un euro, dobânzile la care se împrumută statul vor deveni nesustenabile, fondurile europene de 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor rămâne blocate, iar în următoarele șase luni vor exista „creșteri semnficative de taxe”. În schimb, nivelul de trai ar urma să scadă cu 10-15%, mai arată Tudorescu, citat de Libertatea.

Presa internaţională
200 de milioane de euro de la BEI pentru modernizarea agriculturii franceze. Jurnal rural

Presa internaţională

Play Episode Listen Later May 13, 2025 4:47


Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

Presa internaţională
Și totuși, cine e George Simion? Meloni de București, AfD sau ... mai rău?

Presa internaţională

Play Episode Listen Later May 6, 2025 4:05


După ce, în noiembrie, presa internațională a aflat cu stupoare despre existența lui Călin Georgescu și despre ideile sale, iată că a venit și rândul lui George Simion de a fi descoperit. Iar liderul AUR s-a dovedit foarte generos cu presa străină, în contrast cu zgârcenia față de mediile românești. Sau cu refuzul participării la dezbaterile electorale. Dar cum apare, de fapt, George Simion, în discuțiile cu presa străină? Foarte mediatizat în țară, de la accederea în Parlament în 2020, actualul câștigător al primului tur din alegerile prezidențiale a avut parte de mai puțină atenție în presa internațională.Însă acum, echipele de jurnaliști venite la București au putut să trimită la redacțiile lor de acasă povești spumoase despre ultrasul de peluză aflat, iată, la un pas de a câștiga președinția României și de a ajunge în aceeași incintă cu liderii europeni, la reuniunile de la Bruxelles.Aceste apariții în presa internațională pot fi interesante și pentru observatorii români, care încearcă să-și facă o idee despre ce pregătește exact George Simion, în caz că va ajunge președinte – câtă vreme el a absentat de la dezbaterile preelectorale.Citeste siHuligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializarePrima  constatare este că liderul AUR oferă în presa internațională o imagine cu totul diferită de cea pe care și-o promovează în România.Dacă acasă se prezintă drept moștenitorul politic al lui Călin Georgescu - un susținător deschis al Rusiei, anti-UE și anti-NATO, care vede reptilieni printre liderii europeni și spune că va naționaliza companiile străine - George Simion se prezintă în presa străină ca un lider european frecventabil.”Nu sunt huliganul, extremistul, izolaționistul pe care ei îl prezintă”, a afirmat George Simion, într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times.El s-a caracterizat drept un fel de Giorgia Meloni de la București și a respins orice urmă de pro-rusism. A negat orice intenție de a abate România de la calea europeană și a militat pentru unitate transatlantică.Dar este George Simion un echivalent românesc al Giorgiei Meloni? Mai degrabă, nu.Șefa guvernului italian, venită, e adevărat, la putere pe un discurs eurosceptic, în fruntea unui partid cu înclinații neofasciste, este o susținătoare ferventă a Ucrainei. George Simion nu este.Georgia Meloni o sprijină pe Ursula von der Leyen. George Simion o consideră un monstruPrivit din interior și nu prin prisma interviurilor din presa străină, George Simion este mai aproape de AfD-ul german, mai ales dacă avem în vedere și derapajele antisemite.Relaxat în discuțiile cu reporterii străini, George Simion nu are o problemă în a-i da pe jurnaliștii de la G4Media pe mâna procurorilor DIICOT. Este un fapt fără precedent pentru un lider de partid în România postdecembristă și care ridică întrebarea: ce-ar face el dacă ar avea puterea?În condițiile financiare îngrozitoare ale României, George Simion ar putea urma modelul fostului premier grec Alexis Tsipras, de extremă stânga. Acesta, după un discurs virulent anti-UE și o vizită la Kremlin de unde a venit cu mâna goală, s-a întors spășit la Bruxelles și a urmat planul de reformă, pe care mai înainte grecii îl respinseseră prin referendum. Și țara a ieșit din criză.Sau, dimpotrivă, indiferent de consecințe, George Simion ar urma instinctele bazei sale electorale radicalizate, instituind un regim al răzbunării, al dezmembrării instituțiilor statului, al distrugerii oricărei urme de opoziție și societate civilă. Poate îl va instaura pe Călin Georgescu pentru a aplica programul său în care oamenii se vor întoarce la agricultura de subzistență și vor trăi din troc.Cine este cu adevărat George Simion? Ce vrea el, în realitate, să facă din România? Nu știm. Și aceasta este marea problemă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Și totuși, care este moștenirea Papei Francisc? Comentatorii sunt divizați

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Apr 23, 2025 3:36


Editorialiști și comentatori din întreaga lume continuă să analizeze misiunea Papei Francisc, realizările și limitele sale. Opiniile sunt împărțite. Ziarul argentinian El Tiempo, preluat de Courrier International, îl salută drept un „papă al ateilor” și „primul papă progresist”, care „s-a angajat de partea săracilor”, „smerit” și „auster”, „aproape de credincioși și necredincioși”, care i-a apărat ”pe cei marginalizați” și „nu s-a temut să-i critice pe cei puternici”.El País, notează că ”trebuie să te întorci cu câteva secole în urmă pentru a găsi un pontif care a fost atacat cu atâta virulență”. El a fost „numit eretic sau comunist, chiar anti-papă”. A răspuns rar la aceste critici, spunând pur și simplu în martie 2022: „Au inimile triste, îmi este milă de ei. Sunt nebuni care profită de cea mai mică ocazie ca să muște”.Pentru Le Monde ”Suveranul Pontif a pus săracii în centrul discursului său, evidențiind cauza imigranților și refugiaților. El dispare tocmai în momentul în care forțele care s-au opus alegerilor sale se întăresc.În mod ironic, pontiful și-a dat ultima suflare la scurt timp după ce l-a primit pe vicepreședintele SUA JD Vance, o figură importantă a reacțiunii catolice din Statele Unite.Numai timpul va spune dacă, dincolo de pontificatul lui Francisc, Biserica va putea respinge definitiv impasul identitar și tentația conservatoare prezente pe toate continentele și atât de clar opuse față de liderul pe care tocmai l-a pierdut”, scrie ziarul francez.  „Domnia sa a fost o perioadă de mare confuzie pentru catolicii credincioși, chiar dacă cei din afara Bisericii au continuat să aplaude eforturile sale de a-i ajuta pe cei marginalizați”, notează publicația britanică UnHerd. Totuși, el a obținut „puține rezultate concrete” în timp ce ”finanțele Vaticanului rămân îngrozitoare”.Publicația britanică mai subliniază că „Sfântul Scaun încă nu a demonstrat o direcție clară în ceea ce privește abuzurile sexuale”, în ciuda unor eforturi „la niveluri inferioare ale Bisericii”. În cele din urmă, „clerul obișnuit este demoralizat și tulburat, iar numărul de oameni care se prezintă pentru hirotonire a scăzut considerabil”.Le Soir observă la rândul său că, „în timp ce el a vorbit clar împotriva abuzului sexual asupra minorilor și femeilor, Biserica sa nu au făcut suficient, în ochii victimelor și a avocaților acestora. Preoți și episcopi au fost acuzați de credincioșii profund dezamăgiți din numeroase țări și care încă așteaptă reparații de la Biserica lor”.Pentru Salzburger Nachrichten, citat de Eurotopics, Papa s-a încurcat în contradicții:"Imaginea pe care o lasă Francisc în urmă este una ambivalentă. El a sfidat clasificarea în schema „conservator - progresist". El a deschis biserica homosexualilor, dar a condamnat avortul ca pe o crimă. A numit femei în cele mai înalte funcții administrative ale Vaticanului, dar a pus frână admiterii femeilor în slujbele ordonate. El a indicat calea, dar s-a îndreptat spre o biserică descentralizată”.

Thinking Made Visible
155 - Cristian Istrătescu - Cum investești, strategic, în imobiliare?

Thinking Made Visible

Play Episode Listen Later Apr 16, 2025 85:37


Investițiile în imobiliare sunt un subiect mereu la modă, despre care au foarte multe păreri chiar și cei care nu au investit niciodată.Totuși, eu mi-am dorit să discut despre cum investești strategic astăzi cu unul dintre dintre cei mai experimentați investitori, consultanți și mentori în imobiliare și în piața de capital, de la noi din țară: Cristian Istrătescu.E un episod cu informații pe bune, cu exemple concrete, cu ajutorul căruia sari etape și, cel mai important, înțelegi această zonă investițională ca să capeți curajul de care poate aveai nevoie pentru a face primii pași spre prima investiție în imobiliare sau pentru dezvoltarea portofoliului tău de investiții.Ai mai jos câteva idei pentru care merită să asculți conversația noastră până la final: 

George Buhnici | #IGDLCC
„Cine i-a dat voturi lui Simion trebuie să plece!” - VICTOR NEGRESCU #IGDLCC 275

George Buhnici | #IGDLCC

Play Episode Listen Later Apr 14, 2025 118:48


Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

George Buhnici | #IGDLCC
PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC

George Buhnici | #IGDLCC

Play Episode Listen Later Apr 1, 2025 111:51


PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

america netflix tiktok donald trump google ai business china social marketing care european elon musk european union cost barack obama forbes europa bbc uber cnn bitcoin va wall street matrix casa vladimir putin dubai spa large platform economic dar blockchain exist era ip italia pe clinton ikea rom fa ia excel crm ele maga openai deja brutal nvidia cine hunger games conor mcgregor problema reuters rusia ei tot andrew tate pare din hub informa recep tayyip erdogan alte exact trag maslow hai adn diferen bruxelles brics al jazeera grecia peter thiel emirates gig economy solu ani dao polonia noi genera viktor orban voldemort iu germania conecta cel uit rpa orban cum sau aia dab recorder jur asta ivanka pur google sheets gata peste ecg dac cea clar vede cripto bun adu dup stai europei cred loc xai ponta politic pou databricks dou sunt financiar basic income donald tusk taleb sociala act iv cei nici pentru despre modul itf horeca zi bine varsovia cinci platforma unii deci ren girard serios iar cluj puse ctp robotica unde baza trei abia acum sper avem partea bucure chiar ceva primul trebuie concret vorbim oamenii dsv suntem vei cultur aplic aici vens practic fiecare totul atunci unul banat environmental social governance nimic avea spune vre totu probabil aceast adic aproape toat foarte odat banii lucrurile vreau caut marea britanie numai lupta acolo margita ideea centrul constantinescu iohannis anaf faptul aiu singurul anp c apropo noroc baia mare motivul antreprenori revenim ion stoica cumva dragnea habar oriunde george buhnici
Podcastul de Filosofie
62. Secolul al XIX-lea. Napoleon Bonaparte

Podcastul de Filosofie

Play Episode Listen Later Mar 29, 2025 33:26


Napoleon Bonaparte (1769-1821) a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari și politici ai Franței, cunoscut pentru războaiele sale și pentru reformele care au modelat Europa modernă. Născut în Corsica, a urcat rapid în ierarhia militară în timpul Revoluției Franceze, remarcându-se prin victoriile sale împotriva austriecilor și prusacilor.În 1799, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a autoproclamat Împărat al francezilor. Sub conducerea sa, Franța a dominat Europa, învingând marile puteri în bătălii celebre precum Austerlitz (1805) și Wagram (1809). A implementat Codul Napoleonic, o reformă juridică ce influențează și astăzi sistemele de drept.Totuși, ambițiile sale expansioniste au dus la eșecuri. Campania din Rusia (1812) a fost un dezastru, iar după înfrângerea din Bătălia de la Leipzig (1813), a fost exilat pe insula Elba. Revenit în 1815 pentru "Domnia de 100 de zile", a fost învins definitiv la Waterloo și exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în 1821.Napoleon a lăsat o moștenire profundă, influențând politica, dreptul și identitatea națională europeană. Rămâne o figură controversată, considerat atât un geniu militar, cât și un lider despotic.Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Presa internaţională
UE, răspuns în fața noilor situații de criză

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Mar 27, 2025 2:56


Comisia Europeană a lansat miercuri Strategia Uniunii privind amenințările și crizele emergente. Documentul caută să răspundă numeroaselor provocări care ar putea sta în fața statelor și a cetățenilor, de la conflicte geopolitice la crize de sănătate și schimbări climatice. Noua strategie survine în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă provocări din ce mai mari – conflicte geopolitice, amenințări hibride și de securitate cibernetică, acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințele străine. Tot aici sunt incluse schimbările climatice și dezastrele naturale din ce în ce mai mari. În concluzie, UE trebuie să fie pregătită să își protejeze cetățenii și funcțiile esențiale pentru democrație și viața de zi cu zi.În mod concret, strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat în materie de pregătire, precum și pentru a dezvolta o cultură a pregătirii în toate politicile UE.Cetățenii europeni sunt încurajați să adopte măsuri practice, cum ar fi rezerve de bunuri esențiale pentru de cel puțin 72 de ore, în situații de urgență.Se mai prevede integrarea lecțiilor de pregătire în programele școlare și introducerea unei Zile europene a pregătirii.Spitalele, școlile, transporturile și serviciile de telecomunicații trebuie să elaboreze  criterii minime de pregătire pentru serviciile esențiale.Echipementele și materialele esențiale trebuie adaptate  la schimbările climatice și trebuie asigurate resurse vitale – cum ar fi apa -  în caz de criză.Printre altele, planul mai prevede crearea unui grup operativ public-privat în materie de pregătire și elaborare a unor protocoale de urgență cu întreprinderile pentru a asigura imediat, la nevoie, materiale, bunuri și servicii esențiale.Planul vine în urma Raportului prezentat în octombrie anul trecut de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö , cara a a atras atenția că este urgent ca UE să se consolideze pregătirea civilă și militară.Raportul a expus o serie de amenințări în domeniul sănătății, al migrației, al securității tehnologice, al climei, al apărării sau al economiei.Raportul a solicitat o schimbare profundă de mentalitate și a modului în care instituțiile UE, statele și cetățenii trebuie să se pregătească pentru a răspunde provocărilor.Desigur, prezentarea acestui raport va fi imediat urmată de o campanie de dezinformare, menită să inducă teamă și diviziune în societățile europene. Cunoaștem narativul rus potrivit căruia Uniunea Europeană este o putere agresivă, care nu vrea pace și se pregătește de război. Și, cu siguranță, propagandiștii Moscovei nu vor pierde ocazia de a-l relua.Totuși, fără a vorbi despre un pericol iminent, europenii trebuie să fie pregătiți și să se bazeze tot mai mult pe ei înșiși, într-o lume tot mai puțin predictibilă.

Pauza de Bine
199: Inamicul pe care nu îl vezi și totuși te ține pe loc

Pauza de Bine

Play Episode Listen Later Mar 19, 2025 16:53


”Dacă nimeni nu vorbește despre asta înseamnă că nu e nevoie de asta...”Ori de câte ori aveam gândul ăsta în pragul unei schimbări pe care voiam să fac sau când aveam o idee mai...altfel, se dădea în mine o luptă epuizantă. Porneam cu un entuziasm fantastic, cu o bucurie pe care o simțeam în fiecare celulă, cu o viziune clară despre ce e posibil, cu piele de găină și tot tacâmul. Pentru ca la scurt timp să înlocuiesc toate asta cu întrebări, cu îndoială, cu regret, cu demoralizare și tristețe.Pentru că ”nimeni nu vorbește despre asta” însemna în mintea mea că lumea nu avea nevoie de acea idee. Asta era perspectiva mea. Zici că mă uitam pe gaura cheii și ce vedeam era foarte limitat.Până când cineva mi-a deschis ușa ca să văd mai bine:what if you are ahead of times? Neîncrederea în sine, în ideile și în viziunea proprie sunt un inamic comun al clientelor mele. Azi vreau să explorăm împreună care e costul ascuns al neîncrederii în tine și vreau să îți ofer o altă lentilă prin care să privești acel ”nu vorbește nimeni despre asta”. Iar pe 27 martie te aștept la workshop-ul Successful by Design. Nu e curs, nu facem teorii care intră pe o ureche și pe alta ies. E un atelier de lucru din care vei ieși cu o idee foarte clară despre succesul potrivit pentru tine și cu un plan de acțiune concret și personalizat. Ai toate detaliile de care poți avea nevoie aici: ⁠https://bit.ly/Successful-By-Design⁠.Dacă vrei să primești connection letter, te poți abona aici: https://bit.ly/Connection-LetterM-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Presa internaţională
Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Mar 19, 2025 4:51


Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews) Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă)Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.Campania electorală începe pe 4 aprilie.Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama)59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.Integral pe pagina Panorama.Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica)Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. Integral, în Republica.„Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  „Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. „Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. „În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

George Buhnici | #IGDLCC
"VINE POLIȚIA"... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN președinte CNA #IGDLCC 272

George Buhnici | #IGDLCC

Play Episode Listen Later Mar 17, 2025 93:12


VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Vladimir Pustan
Vladimir Pustan - Și totuși, putem birui

Vladimir Pustan

Play Episode Listen Later Mar 16, 2025 49:11


Vladimir Pustan - Și totuși, putem birui

Presa internaţională
Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Mar 14, 2025 5:10


Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW) - Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă) - Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea / Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi (G4Media) - Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare) Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.Astfel că reporterul Adevărul a dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. A vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  „Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta belarusă care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei”. Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW)George Simion, 38 de ani, a fost convins să intre în cursă odată cu Anamaria Gavrilă, 41 de ani, pentru a avea o rezervă în cazul în care va fi respins de Biroul Electoral Central (BEC) sau de Curtea Constituțională (CCR) din cauza opiniilor sale radicale și a limbajului violent. Acest cuplu ar putea fi dezamăgitor, însă, pentru simpatizanții fostului prezidențiabil. Oamenii se așteptau să-l vadă pe Călin Georgescu într-un tandem cu George Simion sau cu un alt lider naționalist, în care să joace rolul unui potențial prim-ministru. În schimb, o văd pe Anamaria Gavrilă, care abia duce o frază până la capăt fără să se contrazică, și se uită la George Simion, care a promis de zeci de ori că nu va candida. Această pereche pare menită să-i deschidă drumul lui Victor Ponta, nou venit în spațiul naționalist-suveranist.Spre deosebire de Georgescu & Simion, care s-au bazat mult pe boți și troli incapabili să iasă în stradă la chemarea liderului maxim, fostul premier Victor Ponta pare să rămână deocamdată mai mult în spațiul real. Îl copiază pe Donald Trump, poartă șapcă roșie pe care scrie România pe primul loc, o adaptare a inscripției de pe șapca președintelui american Make America Great Again, asortată cu o cravată roșie.Sondajul Sociopol îl dă deocamdată pe locul al doilea, cu 22%, deci cu 6 procente sub George Simion, dar Sociopol îi aparține lui Mirel Palada, care i-a fost purtător de cuvânt pe vremea când era premier. Totuși, campania abia începe, iar Victor Ponta e uns cu toate alifiile, vorbește mai bine și e mai sigur pe el decât cuplul Simion-Gavrilă, cu care se află pe același culoar, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă)La 99 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au venit cu informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului. În schimb, date noi au fost publicate în rapoartele unor servicii de informații occidentale, dar și în investigații jurnalistice. De asemenea, anchetele deschise inițial „in rem” au acum acuzați „in personam”, scrie Europa Liberă.Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei (G4Media)Numele a trei foști europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money. E vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.Pe scurt, reacțiile obținute de G4Media:Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea. Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi.Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR și detaliate de CursDeGuvernare.

New Life Romanian Church
Victor Braica – Socotiți neprihăniți

New Life Romanian Church

Play Episode Listen Later Mar 2, 2025


Galateni 2.16-21 16. Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.17. Dar, […]

Podcastul de Filosofie
60. John Stuart Mill - Despre libertate (și alte mituri)

Podcastul de Filosofie

Play Episode Listen Later Feb 21, 2025 54:34


Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică. "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi.☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Presa internaţională
România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Feb 14, 2025 4:47


Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews) România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.Integral, pe pagina G4Media.Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.Continuarea, pe pagina SpotMedia.Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.Cine sunt cei doi contestatariNicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Presa internaţională
De unde poate începe Europa să își consolideze industria de apărare

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Feb 13, 2025 4:07


Europa are nevoie de o analiză a industriei de apărare. Raportul Draghi arată punctele forte și cele slabe ale sectorului de apărare din statele membre. Concluzia este că Europa are nevoie de mai multă Europă și în materie de apărare. Ieri, am avut imaginea clară a viitoarei schimbări a strategiei de apărare americane și implicit a NATO. Declarațiile oficialilor americani din administrația Trump arată limpede că funcționarea NATO se va modifica. În acest context, întrebarea este: ce are de făcut Europa?Pentru o serie de răspunsuri la această întrebare trebuie să ne întoarcem la raportul Draghi de anul trecut care se referă atât la competitivitatea Uniunii Europene, cât și la securitatea statelor membre. Raportul Draghi constată, printre altele, rămânerea în urmă a Europei în materie de inovație, dependența de materiile prime critice din alte state și legăturile acestor domenii cu industria de apărare europeană.Care este situația industriei de apărare europene și care sunt soluțiile pentru creșterea ei? Europa se confruntă cu un război convențional la granița de est și cu un război hibrid pe întregul teritoriu. Raportul Draghi notează că doctrina strategică a SUA se îndepărtează de Europa și se concentrează pe Pacific, fapt pe care îl vedem confirmat în aceste zile.Europa a avut o perioadă prelungită de pace și a beneficiat de umbrela de securitate a Americii ceea ce a permis ca statele membre să poată aloca mai multe fonduri publice către dezvoltarea sistemelor de asistență socială sau de sănătate publică. Rezultatul a fost că doar 10 state membre cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele NATO.Raportul Draghi arată că dacă anul trecut toate statele membre ar fi ajuns la o alocare de 2% din PIB cheltuielile ar fi crescut cu 60 miliarde de euro. Statele europene au nevoie de alocări suplimentare pentru a crește capacitățile de apărare pierdute din cauza subinvestițiilor și pentru a reface stocurile epuizate. Comisia Europeană a calculat că în următorul deceniu va fi nevoie de investiții în industria apărare de aproximativ 500 miliarde de euro.Totuși, sectorul de apărare european este competitiv la nivel global. Unele produse și tehnologii sunt mai bune decât cele fabricate în America. Este vorba despre tancuri, submarine convenționale, tehnologiile folosite în șantierele navale sau aeronavele de transport. Problema europeană este că în pofida faptului că are cheltuieli generale de apărare mai mari decât SUA acestea nu sunt concentrate pe inovare. Astăzi, apărarea este o industrie înalt tehnologizată, caracterizată de inovare. De exemplu, începând cu anul 2014, SUA au acordat prioritate cheltuielilor de cercetare și dezvoltare față de celelalte cheltuieli militare.Astfel, în anul 2023, SUA au alocat 140 miliarde de dolari pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare, adică 14% din totalul cheltuielilor de apărare. În schimb, Uniunea Europeană a cheltuit doar 10 miliarde de euro (4,5% din total) pentru cercetare-dezvoltare în domeniul apărării.De asemenea, industria de apărare europeană este fragmentată, în sensul că este dominată de jucători naționali care operează pe piețe relativ mici. Fragmentarea creează două dezavantaje majore. Primul, o industrie fără companii de anvergură are o problemă pentru că vorbim despre un sector intensiv în capital și cu cicluri lungi de recuperare a investiției. O creștere a cheltuielilor ar aduce un paradox și anume că statele membre s-ar concura între ele pentru achizițiile de apărare.Al doilea dezavantaj al fragmentării industriei de apărare este lipsa standardizării și interoperabilității echipamentelor militare. Analiza arată că în Ucraina europenii au livrat 10 tipuri diferite de obuziere ceea ce a dus la o reală problemă de utilizare a lor. De asemenea, statele membre operează 12 tipuri de tancuri de luptă, în timp ce SUA produc doar unul singur. Este grăitor și ne arată că decizia consolidării sistemului de apărare european trebuie luată concomitent cu hotărârea de a avea o Europă mai unită, mai multă, mai federală. Dacă, bineînțeles, va fi posibil.

Presa internaţională
Venitul mediu pe lucrător agricol, între 1.000 de euro în est și 75.000 de euro în nord. Jurnal rural

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Feb 11, 2025 5:48


Venitul mediu pe lucrător agricol în Uniunea Europeană a ajuns la 35.800 de euro în 2022, cu 24% peste nivelul din 2021, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Între 2013 și 2022, venitul agricol pe lucrător a crescut cu 94%, depășind semnificativ rata inflației, de aproximativ 20%. Totuși, există diferențe mari între statele membre. În timp ce 10% dintre fermele cu cele mai mari venituri au înregistrat, în 2022, aproape 75.000 de euro pe muncitor, cele mai slab performante 10% abia au reușit să atingă pragul de rentabilitate, cu o medie de doar 1.000 de euro pe salariat. Venituri ridicate se înregistrează în Danemarca, Țările de Jos, nordul Germaniei și nordul Franței, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai profitabile. În schimb, în România și estul Poloniei veniturile sunt mult mai scăzute.Fermele conduse de fermieri cu vârste cuprinse între 41 și 50 de ani sunt mai eficiente, au o profitabilitate mai mare, mai ales în producția de culturi de câmp. Acestea sunt întâlnite mai frecvent în Polonia, România, Italia și Spania. Totuși, tinerii fermieri din România și din alte țări din estul Uniunii Europene au venituri sub media europeană, un aspect care reflectă și situația economică generală din statele respective, unde salariile sunt mai mici decât media UE.În ceea ce privește diferențele de gen, fermele conduse de femei obțin, în medie, venituri cu peste o treime mai mici decât cele gestionate de bărbați. Decalaje se observă în aproape toate statele membre, dar mai pronunțat în țări precum România și Polonia, unde predomină fermele mici, mai puțin profitabile și unde femeile sunt mai prezente. Deși diferențele se reduc în timp, îmbunătățirea condițiilor pentru femeile fermiere rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Poluarea apelor europene, un subiect aflat în dezbatere publică Apele de suprafață din spațiul european se află în stare critică și sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru remedierea situației, avertizează Comisia Europeană. Doar 40% din râuri și lacuri ating un nivel ecologic bun, iar poluarea chimică afectează aproximativ 73% dintre cursurile de apă. Acest lucru este cauzat în principal de contaminarea pe scară largă cu mercur și cu alți poluanți toxici, potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, cu ocazia lansării unui set de rapoarte privind starea apei în blocul comunitar.Documentele vor sta la baza conturării viitoarei strategii privind reziliența în domeniul apei, pe care Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, a promis că o va prezenta în al doilea trimestru al acestui an.„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări legate de aprovizionarea cu apă până la pregătirea insuficientă pentru inundații”, a declarat Jessika Roswall, citată în comunicatul Comisiei.Executivul european a lansat o consultare publică pe această temă, deschisă până în data de 4 martie 2025. Observațiile și propunerile primite de la publicul larg și părțile interesate vor contribui la elaborarea strategiei privind reziliența apei în UE, asigură Comisia. În data de 6 martie, la sediul Comisiei din Bruxelles, va avea loc un eveniment dedicat acestui subiect, la care au fost invitate să participe persoane interesate și reprezentanți ai societății civile.Într-un sondaj de opinie efectuat anul trecut, întrebați despre principalele amenințări legate de problemele privind apa în țara lor, cei mai mulți dintre europeni au menționat poluarea, urmată de supraconsum și de risipa apei. Organizațiile de mediu pun la îndoială eficacitatea subvențiilor pentru ecologizarea agriculturii Efortul Uniunii Europene de a ecologiza sectorul agricol riscă să se transforme într-un exercițiu de contabilitate creativă, mai degrabă decât într-un progres real în protejarea mediului înconjurător, potrivit unui raport publicat recent de organizațiile neguvernamentale BirdLife Europe și NABU, citat de publicația Politico.Reforma politicii agricole comune, care a început în 2023, menită să alinieze agricultura la obiectivele Pactului Verde European, alocă 48,5 miliarde de euro pentru eco-scheme, un sfert din valoarea totală a plăților directe, însă multe dintre acestea mențin practicile existente, fără să stimuleze schimbări semnificative în sector. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și afectează în mod semnificativ solurile, calitatea apelor și biodiversitatea, subliniază autorii raportului.State precum Polonia, Spania și Țările de Jos stabilesc măsuri facile, menite să maximizeze plățile, dar care nu reduc emisiile sau poluarea. Schema poloneză de conservare și sechestrare a carbonului a atras de trei ori mai mulți solicitanți decât se estima, iar subvențiile pentru fertilizanți lichizi au fost accesate de aproape 19 ori mai mult decât se anticipase inițial. BirdLife Europe și NABU susțin că guvernele naționale au ales în mod deliberat scheme ecologice slabe care maximizează plățile și evită reformele reale. Raportul critică și pachetul de simplificare PAC 2024, adoptat în urma protestelor fermierilor, pentru că a redus cerințele ecologice. Cu toate acestea, recunoaște că unele programe sunt promițătoare. De exemplu, fâșiile de protecție din Slovacia au ajutat la restabilirea biodiversităţii în regiunile cultivate intensiv, iar schema de reținere a apei din Polonia, deși este subfinanțată, utilizează monitorizarea prin satelit pentru a măsura impactul. Totodată, documentația complexă, plățile reduse și birocrația descurajează fermierii să se angajeze în inițiative mai ambițioase. De exemplu, în Germania, o schemă ecologică de 1,6 miliarde de euro a fost accesată în proporție de doar 16,5%, parțial din cauza birocrației excesive.Grupurile de mediu avertizează că UE riscă să rateze obiectivele privind biodiversitatea și clima, lăsând eco-schemele să funcționeze ca subvenții pentru menținerea practicilor existente, în loc să fie un motor al agriculturii durabile, scrie Politico.

Presa internaţională
Acord ”pe 100 de ani” între Londra și Kiev. Urmeză și trimiterea de trupe?

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jan 17, 2025 3:22


Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei. ”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.”O zonă - tampon””Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

Presa internaţională
Este Rusia pregătită să recurgă la acte de terorism aerian?

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jan 17, 2025 3:22


Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Spațiul Schengen: această cedare de suveranitate care ne face mai puternici

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Dec 13, 2024 3:23


Extinderea Spațiului Schengen terestru cu România și Bulgaria este un pas important pentru Uniunea Europeană, o afirmare a voinței de consolidare, într-o conjunctură complicată. Pe de o parte, un Donald Trump impredictibil, care se pregătește să preia controlul la Casa Albă după ce a lansat mesaje deloc prietenoase către Europa: ba amenințări cu războiul comercial, ba o posibilă retragere strategică și lăsare a Vechiului Continetnt singur în fața amenințării ruse.De cealaltă parte, o Rusie care nu dă semne că ar fi dispusă la încetarea războiului, în pofida retoricii președintelui ales al Americii.În aceste condiții, Europa dă, în sfârșit, o dovadă că-și înțelege rolul și că este capabilă să treacă peste orgolii și interese naționale mărunte.Unda verde pentru București și Sofia înseamnă, de asemenea, o victorie – chiar dacă târzie și scrâșnită – a Europei instituțiilor în fața Europei națiunilor.Instituții precum Comisia și Parlamentul deschiseseră ușile celor două țări încă din 2011, dar dosarul a fost blocat în Consiliu, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.Un vot cu majoritate, așa cum se propune acum pentru adoptarea deciziilor într-o viitoare Uniune Europeană extinsă, ar fi rezolvat problema cu mult timp în urmă.Și avem astfel imaginea Europei națiunilor, visul pe care îl vântură așa-zișii suveraniști – în fapt, un grup care reunește naționaliști, adversari ai Uniunii Europene și pro-ruși.Oare chiar este Europa națiunilor în interesul nostru? Cel puțin dosarul Schengen ne-a arătat că nu.Și ar mai fi ceva, deloc pe placul așa-zișilor suveraniști: Spațiul Schengen chiar înseamnă o cedare de suveranitate, sau mai bine zis o punere în comun a suveranităților de către statele membre. Și aceasta, în folosul cetățenilor, pentru sprijinirea comerțului și investițiilor.  Cu Spațiul Schengen, România este mai puternică și nu mai slabă. Vor câștiga cetățenii, vor câștiga antreprenorii români.Decizia de joi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a venit într-un moment politic extrem de complicat în România, confruntată cu un avans puternic al naționalismului, euroscepticismului  și tendințelor pro-ruse.Momentul de acum doi ani, în care Austria, de una singură, a blocat extinderea Spațiului Schengen, a dus la întărirea acestor curente în România. Purtătorii lor de cuvânt au apăsat pedala sentimentală și au accentuat ideea că românii ar fi niște cetățeni europeni de mâna a doua, supuși tuturor discriminărilor.Va dispărea acest sentiment după 1 ianuarie și mai cu seamă, peste cele șase luni, când controalele se vor ridica cu totul? Greu de spus. Mai curând, n-ar trebui să ne facem iluzii. Frustrările și nemulțumirile sunt mai profunde, așa cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri.Totuși, este un pas înainte. Dar chiar și așa, România tot nu este complet racordată la Uniunea Europeană și la instituțiile occidentale, în general. Mai este nevoie de aderarea la OECD și la zona euro. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Întoarcerea refugiaților sirieni, o problemă complicată

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Dec 12, 2024 3:12


Care este situația sirienilor refugiați în Europa după căderea lui Bashar al-Assad ? Mai multe state membre s-au pronunțat pentru returnarea refugiaților. Comentatorii au numeroase semne de întrebare. ”Mulți dintre milioanele de sirieni care au fugit din țara lor se vor întreba dacă se pot întoarce, având în vedere distrugerea și temerile de violență continuă”, notează Politico.Totuși, refugiații sirieni din SUA au declarat pentru National Public Radio că, pentru prima dată în ultimii ani, s-au simțit plini de speranță și așteaptă cu nerăbdare posibilitatea de a se întoarce, în timp ce alții și-au exprimat un optimism mai prudent, așteptând ca viitorul Siriei să se contureze.Euronews explică situația astfel:”Marea majoritate a sirienilor care au fugit de războiul civil și au venit în UE pentru a solicita azil au primit fie statutul de refugiat, fie protecție subsidiară și li s-a permis să rămână în interiorul blocului pentru o perioadă nedeterminată.Deși nu se așteaptă ca mulți factori să se îmbunătățească în curând, schimbarea radicală a situației politice este probabil să determine o reevaluare cu privire la cât de periculoasă este Siria.Aceasta, la rândul său, va determina modalitatea de revizuire a protecţiei acordate celor fugiți de război”.Siria este distrusă de război și nu este încă pregătită pentru întoarcerea refugiaților, consideră ziarul austriac Der Standard:„Este adevărat că, odată cu căderea lui Bashar al-Assad, motivele inițiale pentru a primi azil nu se mai aplică pentru mulți refugiați. Dacă într-adevăr există pace în țară, atunci nu va mai fi nevoie de protecție subsidiară. Dar, după ani de război civil și o situație economică catastrofală, multe orașe și sate siriene au o capacitate limitată de a primi un număr mare de repatriați.”(Sursa: Eurotopics)Le Figaro este de părere că, „pentru a răspunde cererilor de securitate și pentru a reduce presiunea migrației, liderii europeni nu au altă opțiune decât să lucreze cu grupul islamist care a anunțat o agendă pentru Siria și ruperea cu jihadul global. Acest lucru nu este ideal,  sigur, dar este mai bun decât haosul. Dacă Abu Muhammad al-Julani nu reușește să „țină” țara, putem fi siguri că fluxul de refugiați se va îndrepta înapoi spre Europa.” (Sursa: Eurotopics).BBC privește către Germania:”Pe 23 februarie au loc alegeri anticipate. Având în vedere că migrația este în fruntea preocupărilor alegătorilor, unii politicieni simt în mod clar că o abordare dură față de refugiații sirieni le va aduce voturi.Unii politicieni de dreapta vor să înceteze imediat acordarea de azil persoanelor din Siria”.În timp ce ziarul italian La Stampa se arată extrem de critic.„Regimul lui Bashar al-Assad de-abia a fost răsturnat, un jihadist pe nume al-Julani a intrat triumfător în Damasc și ... care este prima preocupare a Europei? Nu CV-ul noului lider, nici amenințarea destabilizarii în regiune. ... Nu, marea problemă în ochii marilor state europene sunt migranții sirieni care trăiesc în granițele noastre.”

Presa internaţională
"Spionul" prezidențiabil și tăcerea SRI (DW)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Nov 14, 2024 5:00


Scandalul întâlnirii lui George Simion cu un spion rus. Marcel Ciolacu îi cere demisia șefului Comisiei pentru control SRI (Adevărul) - Uitaţi de promisiunile politice. Situaţia devine tot mai complicată în legătură cu economia României (Ziarul Financiar) - Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne (Libertatea) Scandalul întâlnirii lui George Simion cu un spion rus. Marcel Ciolacu îi cere demisia șefului Comisiei pentru control SRI (Adevărul)Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut demisia președintelui Comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș, după ce acesta a declarat că există dovezi clare că liderul AUR, George Simion, s-a întâlnit cu agenți ai serviciilor ruse."Eu am făcut o adresă oficială premierilor din Ucraina și R. Moldova. Dânșii mi-au răspuns prin sistemele de intelligence. Ce vă spun cu certitudine, cele două informări n-au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus. Părerea mea că ceea ce se întâmplă îl favorizează pe domnul Simion de a merge în turul 2. Din informațiile le care le am, această acuză nu se confirmă și va aduce un avantaj domnului Simion. (...)  O să cerem SRI să dea detaliile. S-a mai întâmplat un lucru grav. Șeful comisiei SRI declară că el are informații că domnul Simion e spion rus. A aflat, are vreo agenție de aflat? Este președintele comisiei de control. Controlează SRI de a nu se implica în politică, de a nu face abuzuri. Dânsul, crezând că este inteligent, a spus o gogomănie mare. A atras SRI în campanie electorală, lucru total nepermis într-o campanie electorală. Ar trebui să-și dea demisia. Îl depășește funcția, mai ales că a adus o suspiciune că un serviciu secret deține informații pe care le-ar folosi ca șantaj într-o campanie electorală", a spus Marcel Ciolacu citat de Adevărul.La rândul său, George Simion a declarat că se va retrage din cursa pentru Cotroceni dacă vor fi publicate imagini cu el și ofițeri GRU. "Spionul" prezidențiabil și tăcerea (DW) George Simion a avut de-a face cu agenți ai serviciilor secrete de la Moscova? Sau noul scandal e o lovitură preventivă împotriva liderului AUR pentru a fi scos din joc, după modelul Șoșoacă, dacă are prea mulți votanți?Mai multe cercetări sociologice sugerează că George Simion are șanse să intre în turul al doilea alături de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mai mulți fruntași PNL și USR au vorbit despre un aranjament făcut de PSD în așa fel încât finala prezidențialelor să aibă loc între Ciolacu și Simion. În acest fel, lumea s-ar speria și, la fel ca în finala Ion Iliescu-Vadim Tudor din 2000, candidatul PSD ar urma să primească un surplus de voturi din partea celor care cred că așa pot salva democrația. Dar dacă Simion intră în turul al doilea și-l bate pe Ciolacu? Atunci va fi descalificat de Curtea Constituțională pentru tendințele sale pro-ruse? Sau până atunci vor fi gata probele în care ar putea apărea ca un trădător lângă un ofițer de informații rus?Jurnalista Sabina Fati reamintește că George Simion a avut de mai multe ori ieșiri care favorizează propaganda rusă. Totuși, până acum instituțiile statului nu au găsit niciun element al colaboraționismului său cu serviciile rusești. Orice dovadă care l-ar învinui în plină campanie electorală ar semăna cu soluția Curții Constituționale de eliminare a extremistei Diana Șoșoacă din cursa prezidențială. Serviciul Român de Informații și Parchetul General au avut destul timp să-l ancheteze pe George Simion, înainte ca scorul lui electoral să crească atât de mult încât să-i sperie pe cei care fac sondajele. Poate că George Simion a fost deja verificat și găsit curat. Sau poate instituțiile îndrituite n-au avut timp până acum. Sau au avut timp, îl consideră suspect, dar au așteptat un moment politic propice pentru a arunca pe piață informația. Tăcerea SRI în această speță e cea mai neinspirată soluție, nu doar fiindcă sugerează o fisură democratică, ci și fiindcă electoratul radicalizat al lui Simion se consolidează, considerându-l persecutat de tot scandalul din jurul lui.Comentariul integral pe pagina DW. Uitaţi de promisiunile politice. Despre ce nu vorbeşte nimeni în campania electorală: industria auto scade cu 7%, industria de electronice cu 11%, iar industria de încălţăminte şi îmbrăcăminte cu 19%. Situaţia devine tot mai complicată în legătură cu economia României (Ziarul Financiar)Industria României este în scădere cu 2% la trei trimestre din 2024 şi va încheia încă un an de scădere în 2024.Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Este o eroziune subterană, care nu se vede şi despre care se vorbeşte prea puţin, pentru că problema pieţei de desfacere este cea mai mare cu care se poate confrunta o economie, ca şi o companie: dacă nu ai cui să vinzi, nu ai cum nici să produci.Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani. Rând pe rând, mai întâi o contracţie naturală, ciclică, a industriei şi mai apoi pandemia, criza energetică şi războiul au lovit în industria României.Sectoarele mari sunt şi cele mai afectate, pe perioada amintită: metalurgia, chimia, industria auto, toate esenţiale pentru exporturile României. La trei trimestre din 2024, pro­ducţia de autovehicule scade cu 7%, a electronicelor cu 11%, iar industria farmaceu­tică cu 5%, arată ZF. Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne (Libertatea)Surse Libertatea au declarat că în zilele de 11 și 12 noiembrie, la Muzeul Națioanl Peleș din Sinaia au venit trei reprezentanți ai Ministerului Culturii pentru a verifica dacă suspiciunile cu privire la ilegalitățile din revânzarea biletelor se confirmă.  Au fost cerute acte contabile începând din anul 2019 până în prezent și documente interne, au fost verificate POS-urile, dar și camerele de supraveghere. În plus, au fost audiate angajate de la casierie și de la primire turiști, dar și șefi de compartimente. Cel mai probabil reprezentanții Ministerului Culturii vor reveni la Sinaia, având în vedere că o parte dintre angajați, inclusiv directorul general al muzeului, Narcis Ion, se află în concediu în aceste zile.

Presa internaţională
Victoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de România (SpotMedia)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Nov 4, 2024 4:20


Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama) - Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea) - Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare) Victoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de România (SpotMedia)După o campanie tensionată, în care interferențele Kremlinului au fost mai vizibile ca niciodată, Maia Sandu a reușit să câștige un nou mandat de președintă a Moldovei și să valideze referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană.Primul mandat al Maiei Sandu s-a desfășurat într-un context dificil, cu trupe rusești în Transnistria și un război în Ucraina, dar a reușit să obțină sprijinul liderilor europeni.Rusia a exercitat presiuni uriașe asupra alegerilor din Moldova, inclusiv prin încercări de manipulare a votului. Maia Sandu a denunțat aceste acțiuni și a pledat pentru suveranitatea Moldovei.Maia Sandu a fost o susținătoare a Ucrainei, afirmând că securitatea regională este interdependentă și că Moldova trebuie să rămână unită cu Ucraina în fața agresiunii ruse.Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne una dintre provocările majore pentru Sandu, care caută soluții diplomatice pentru rezolvarea conflictului, în ciuda influenței Rusiei asupra acestei regiuni.SpotMedia reamintește că Maia Sandu, născută pe 24 mai 1972 în Risipeni, Republica Moldova, este președinta țării din decembrie 2020, fiind o figură importantă pe scena politică europeană. Este cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și pentru eforturile de a reforma structurile guvernamentale și de a combate corupția. Cu o educație economică solidă, inclusiv un masterat la Harvard, și o carieră profesională la Banca Mondială, Sandu a intrat în politică în 2012, în calitate de Ministru al Educației, unde s-a remarcat printr-o serie de reforme.Una dintre prioritățile ei principale a fost alinierea Republicii Moldova la standardele europene și apropierea de Uniunea Europeană.  Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama)Înainte de cel mai important set de alegeri, cele parlamentare, temele progresiste rămân profund controversate în România, iar majoritatea politicienilor le evită, pentru că se tem de asocierea cu stânga și de stigmatul comunismului. Deși PSD e teoretic principala formațiune de stânga și ar fi fost natural să promoveze o agendă progresistă, partidul are o imagine negativă, o ideologie neclară și o orientare social-conservatoare. Tinerii români, deși majoritar conservatori pe axa stânga-dreapta, susțin măsuri tradițional de stânga, precum egalizarea veniturilor și intervenția statului în economie. Totuși, există un clivaj între valorile lor progresiste și orientarea lor politică, iar mulți tineri încep să fie atrași și de ideile conservatoare sau de extremă dreapta.Singurele partide care își asumă deschis poziția progresistă sunt REPER și SENS. REPER promovează legalizarea parteneriatului civil pentru cupluri de același sex, măsuri de protecție socială și politici ecologice, iar SENS este deschis tinerilor, minorităților și promovează digitalizarea și ecologizarea.Integral pe pagina Panorama. Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea)Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie îi așteaptă pe români la vot. Pe 24 noiembrie și 8 decembrie vom vota pentru alegerea noului președinte al României, iar pe 1 decembrie ieșim la urne pentru stabilirea noii componențe a Parlamentului. Autoritățile din țară se pregătesc intens pentru aceste alegeri, fiind implicați cei din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, dar și cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale.Peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile. 6.721 de persoane vor alege președintele folosind votul prin corespondență. Mai mult în Libertatea. Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare)Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook, publicat marți.România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB. (Conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată).Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în 2024, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

Presa internaţională
SURSE: Liberalii nu ies de la guvernare (G4Media)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Oct 10, 2024 5:26


Cine câștigă, cine pierde din scandalul Șoșoacă. Un pas hotărât pe dinții greblei (SpotMedia) - Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară” (PressOne) - Miliardele de euro din jocurile de noroc: cât câștigă statul din industria care a cărei promovare sufocă online-ul și rețelele sociale. Profiturile firmelor din Top și câștigurile jucătorilor (CursDeGuvernare) - Pelerinajul șpăgii la stat: Șefele Casei de Asigurări Maramureș țineau evidența furnizorilor care le ofereau cadouri și se revoltau când primeau atenții modeste: „Pe bune, atâta nesimțire? Atâta valorăm în ochii lor?” (HotNews) SURSE: Liberalii nu ies de la guvernare / Motivul: primarii ar putea fi cumpărați de PSD și există teama de fraudare a alegerilor (G4Media)Liberalii au decis într-o ședință desfășurată miercuri noapte să nu iasă de la guvernare, precizează surse din partid citate de G4Media.Principalele motive invocate pentru a rămâne la guvernare alături de PSD sunt: accesul la resurse în campaniile electorale din acest an, teama că social-democrații le vor racola primari și nevoia de a rămâne cuplați la organizarea alegerilor, precizează sursele G4Media.”Nu ieșim. E frică legată de fraudarea alegerilor și cumpărarea primarilor”, a declarat un participant la ședință.Distanțarea celor două partide a început imediat după ce PSD a anunțat că nu susține legea care i-ar fi permis președintelui Klaus Iohannis să candideze independent pe listele de partid la alegerile parlamentare, un proiect liberal. Ulterior, Iohannis a dezmințit această intenție.Un alt punct de discuție între cele două partide a fost decizia Curții Constituționale de eliminare a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială. Liberalii i-au acuzat pe social-democrați că s-ar afla în spatele acestei decizii, pentru a-l plasa în turul doi al alegerilor prezidențiale pe George Simion, în dauna lui Nicolae Ciucă. Cine câștigă, cine pierde din scandalul Șoșoacă. Un pas hotărât pe dinții greblei (SpotMedia)Scoaterea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă a creat un tămbălău politic de proporții care schimbă în bună măsură datele acestei campanii prezidențiale.Principala lovitură o încasează PSD, de la care, după toate aparențele, a plecat nebunia. Este greu de ignorat faptul că 4 dintre magistrații fragilei majorități de 5 din CCR au fost propuși de PSD și un fruntaș PSD anunța încă de miercuri cu un zâmbet superior pe buze ieșirea din cursă a dnei Șoșoacă, produsă sâmbătă.Dacă a fost un calcul, a fost cutremurător de prost tocmai pentru că suspectul este evident. Și suspectul fiind principalul partid din România, cu candidatul clasat pe primul loc în sondaje și premier pe deasupra, în buza alegerilor.PNL nu este nici pe departe un beneficiar, deși își dă silința, mai scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.În opinia sa, George Simion are șanse mici să capitalizeze ieșirea din cursă a dnei Șoșoacă.Pentru USR și, mai ales pentru Elena Lasconi, este un moment bun. Trump după o lună la Câmpulung. De ce nu aș mai vota USR: cu Lasconi și Năsui, partidul pune cruce proiectului „vrem o țară ca afară” (PressOne)În ultimii 5 ani, vocile progresiste/social-liberale au dispărut aproape complet din Uniunea Salvați România. Ori în urma unor scandaluri și „epurări” succesive, ori din cauza unor schisme motivate mai degrabă de orgolii personale decât de neînțelegeri ideologice. Dintr-un partid „centrist”, de tip big tent, care coagulase oameni de toate orientările politice în jurul unor teme precum lupta anticorupție și reforma statului, USR s-a transformat mai întâi într-un PNL mai mic, „cinstit” și radical economic.Odată ce frâiele partidului au fost preluate de Elena Lasconi, USR s-a mutat și mai la dreapta. O dreaptă mai populistă și conservatoare social, care caută să fure procente de la George Simion și Diana Șoșoacă.Continuarea pe pagina PressOne. Miliardele de euro din jocurile de noroc: cât câștigă statul din industria care a cărei promovare sufocă online-ul și rețelele sociale. Profiturile firmelor din Top și câștigurile jucătorilor (CursDeGuvernare)Mediul online și rețelele sociale sunt asaltate de reclame la jocurile de noroc și la casele de pariuri – sumele de miliarde de euro învârtite aici fiind mai importante petru stat decât nocivitatea pentru societate: 23.000 de angajați lucrează pentru 1,1 milioane de jucători pentru a produce 2,2 miliarde de euro.La începutul anului 2024, un număr de 464 de firme erau acreditate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pentru a desfășura astfel de activități.Reprezentanții acestor societăți acreditate estimează că și în 2024, veniturile vor fi asemănătoare cu cele din 2023: undeva la 11 miliarde de lei.Din cele 11 miliarde de lei, la stat vor ajunge direct de la firme o sumă de 3,3 miliarde de lei (650 de milioane de euro) sub formă de impozite aferente activității, premiilor și pentru taxarea forței de muncă de peste 23.000 de angajați.Diferența de 7,7 miliarde de lei, între cele 11 miliarde de lei care ar intra în casele de pariuri în 2024 și cele 3,4 miliarde de lei care ajung la bugetul de stat, reprezintă premiile nete acordate jucătorilor, cheltuielile operaționale și profitul firmelor de jocuri de noroc, conform datelor obținute de Curs de Guvernare. Pelerinajul șpăgii la stat: Șefele Casei de Asigurări Maramureș țineau evidența furnizorilor care le ofereau cadouri și se revoltau când primeau atenții modeste: „Pe bune, atâta nesimțire? Atâta valorăm în ochii lor?” (HotNews)Directoarea generală a Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Maramureș, Carmen Prodan, și o altă șefă din instituție au fost puse sub acuzare de DNA, la începutul acestui an, pentru luare de mită. Datele din dosar, consultate de HotNews, arată că mita oferită de furnizorii de servicii medicale din Maramureș șefelor CJAS devenise în ultimii ani atât de frecventă, încât acestea ajunseseră să-i blameze pe cei care „uitau” să treacă pe la ele.20 de cutii cu bijuterii, 38 de parfumuri, sigilate și așezate în pungi de cadou, au găsit polițiștii la perchezițiile efectuate numai la directoarea Stretea. Însă pe lângă acestea au fost găsiți și bani dar și multe alte bunuri: genți, ceasuri, produse cosmetice, produse alimentare sau băuturi alcoolice.Cele două șefe ale CJAS Maramureș primeau orice li se oferea. Totuși, ultimele înregistrări le surprind pe cele două în timp ce își exprimă nemulțumirea că s-au săturat să li se ofere cârnați, așteptând cadouri „la nivelul valorii”.Cele două au fost plasate sub control judiciar, li s-a interzis să-Și mai exercite funcțiile. 

Presa internaţională
Și totuși, cum poate fi adusă pacea în Orientul Mijlociu?

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Oct 9, 2024 3:47


Problema îi preocupă pe comentatorii presei internaționale. Și aceasta, într-un moment în care este așteptată lovitura de răspuns a Israelului, după intensul atac cu rachete al Iranului de săptămâna trecută. După cum notează The New York Times, ”Iranul și Israelul au evitat confruntarea directă ani de zile, ducând un război în umbră de sabotaj secret și asasinate. Dar cele două țări se apropie acum de conflictul deschis, după invazia israeliană a sudului Libanului și bombardamentul cu rachete balistice al Teheranului asupra Israelului, al doilea în mai puțin de șase luni.Israelul pare pregătit să lovească Iranul direct, într-un mod mai viguros și mai public decât a făcut-o până acum. Iranul are o serie de obiective sensibile, inclusiv capacități de producție petrolieră, baze militare și site-uri nucleare”.De partea sa, Jerusalem Post afirmă că nu trebuie să ne așteptăm ca Israelul să atace programul nuclear al Iranului.”În ciuda faptului că li s-a prezentat ideea potrivit căreia  contextul actual ar putea oferi oportunitatea unică într-o jumătate de secol de a ataca instalațiile nucleare ale Iranului, sursele au indicat că aceasta nu ar fi neapărat în concordanță cu obiectivele războiului stabilite de cabinetul de securitate.De exemplu, în timp ce obiectivul cel mai clar al războiului este acela de a învinge Hamas, iar în ultima vreme s-a discutat mult despre întoarcerea rezidenților din nord în condiții de securitate, un alt obiectiv formal este ca Israelul să nu fie târât într-un război regional, mai ales cu Iran”.Scriind în Le Point, filosoful Pascal Bruckner face apel la acțiuni decisive împotriva regimului iranian:„Încă de când Iranul a creat „Axa Rezistenței” împotriva statului evreu, acoliții săi - Hamas, Hezbollah și Houthi - au semănat fără încetare moartea în regiune, indiferenți față de soarta palestinienilor și preocupați doar de interesele imperiale ale mentorilor lor. A sosit timpul să punem capăt conducătorilor din Teheran care își ucid poporul, își spânzură femeile și își torturează adversarii. Decesul acestui guvern ar fi un pas important înainte în eforturile de a realiza o reconciliere între palestinieni și israelieni.”(Sursa: Eurotopics)Der Spiegel optează pentru o poziție europeană fermă, la adresa Iranului și Israelului.”Împins de teama că Libanul s-ar putea „transforma într-o nouă Gaza”, președintele francez Emmanuel Macron a cerut revenirea la o soluție politică și încetarea livrărilor de arme „folosite pentru lupta în Gaza”. Germania și alte state europene, dar mai ales SUA, ar trebui să susțină această cerere. Ei ar trebui să adopte o poziție comună împotriva Iranului, dar și să emită un ultimatum la fel de clar Israelului pentru a dovedi moderație și a reveni la masa negocierilor. Aceasta ar risca o rupere cu Netanyahu - dar ar ajuta poporul israelian”. (Sursa. Eurotopics)Gazeta Wyborcza, citată de Eurotopics, face apel la mediere internațională:„Pacea nu va veni fără intervenție externă. Poate fi necesară o administrație internațională interimară pentru Cisiordania și Gaza pentru a facilita transferul puterii de la armata israeliană către instituțiile palestiniene.  Ocupația israeliană nu ar mai servi atunci ca pretext pentru corupție și lipsă de democrație. Iar rezolvarea conflictului ar lua oxigenul extremiștilor de ambele părți”.

Presa internaţională
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate, despre Orientul Mijlociu

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 30, 2024 14:57


Iranul nu este dispus să lanseze un război total în Orientul Mijlociu, după uciderea liderilor Hezbollah și Hamas de către Israel, spune la RFI fostul consilier prezidențial pentru securitate Iulian Fota. Iulian Fota crede că Iranul nu este dispus să lanseze un război cu Israelul: ”Eu nu văd Iranul în acest moment dispus la un război total. Nu văd cum ar putea să se angajeze Iranul într-un război total. Totuși, Israelul are avantajul distanței, are avantajul unei foarte bune pregătiri în acest moment a armatei sale, are avantajul unor aliați foarte importanți și aici este întreaga Europă de partea Israelului, precum și Statele Unite (...). Iranul pare că lasă Hezbollahul să se descurce singur, inclusiv lăsând Hezbollahul, sperând că e rezilient, să absoarbă acest șoc al distrugerii elitei de comandanți”.Fostul consilier prezidențial declară că uciderea liderilor Hamas și Hezbollah schimbă ”imaginea pe care Israelul o avea despre el însuși și imaginea pe care israelienii o aveau despre statul israelian, despre Mossad, despre armată”.Liderul grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis de forțele israeliene, în urma unei operațiuni militare de mare precizie.

Presa internaţională
E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 24, 2024 5:00


Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă) Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu. E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.             Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani. De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.

Presa internaţională
Incendiere la Palatul Parlamentului. Atenție la radicalizare!

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 20, 2024 3:09


Tentativa unui cetățean de a incendia intrarea de la Palatul Parlamentului trebuie să ne dea de gândit. Aceasta pare a fi mai mult decât un fapt divers. Politicienii ar trebui să-i înțeleagă adevărata semnificație. Tentativa de incendiere de la intrarea în Palatul Parlamentului va fi tratată de autorități, cel mai probabil, în registrul dreptului comun, ca un simplu caz de distrugere.În paranteză fie spus, șansa bărbatului de a afecta vreun ales era aproape zero – cel mult, la acea intrare destinată publicului, puteau avea de suferit simpli angajați, vizitatori sau jurnaliști. Parlamentarii nu intră pe acolo.Totuși, situația este cu mult mai complicată și mai sensibilă. Și nu aș fi abordat această întâmplare dacă nu aș fi văzut numărul foarte mare de reacții de pe paginile de socializare ale postului nostru de radio. În imensa lor majoritate, laudative.Unii cereau ca bărbatul să fie declarat erou național. Alții, să fie ajutat să plece din țară pentru a nu fi prins de autorități. Iar alții își exprimau regretul că nu au fost atinși mai mulți parlamentari și speranța că data viitoare, acțiunea va fi mai eficientă.Și, da, o dată viitoare este posibilă. În această tentativă de incendiere este vorba, mai degrabă, despre radicalizare. Un fenomen tot mai acut în zilele noastre. L-am văzut, cu ani în urmă, în atacul asupra tinerilor activiști de stânga de pe o insulă norvegiană. L-am văzut în atacurile extremiștilor de dreapta asupra centrelor de refugiați. Și, bineînțeles, în atacurile teroriștilor islamiști.Toate acestea, de naturi atât de diferite, au ceva în comun: o acumulare a nemulțumirilor și frustrărilor, pe fondul expunerii la discursul urii de pe rețelele sociale.În cazul de la București, putem lua în calcul nemulțumiri de natură politică, economică sau chiar frustrări personale. Dar oricât de mari ar fi aceste nemulțumiri, recursul la violență este de neimaginat în absența radicalismului politic, exprimat direct sau în mediul online.În această rubrică, am atras de multe ori atenția că limbajul urii, promovat de politicieni radicali și diverși lideri de opinie pe rețelele sociale îi va împinge pe unii oameni, mai slabi, către gesturi extreme pe care, probabil, le vor regreta.Incendierea de la Palatul Parlamentului este o urmare logică a ceea ce se întâmplă în societatea noastră.Dar ce ar putea face clasa politică atât de hulită și autoritățile, pentru a preveni astfel de gesturi?În primul rând, politicienii mainstream ar trebui să se autoexamineze serios. Să dea dovadă de mai multă transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public. Să vorbească sincer cu oamenii. Și, mulți dintre ei, să fie mai cinstiți și să nu se mai acopere de privilegii.În același timp, să sancționeze fără echivoc discursurile generatoare de ură și violență, rasiste, xenofobe sau antisemite. Una fără alta nu se poate.Iar faptul că o persoană radicalizată a mers să dea foc intrării de la Palatul Parlamentului arată că autoritățile nu au făcut nici una, nici alta. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Două importamnte victorii ale Comisiei Europene împotriva unor giganți tehnologici

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 13, 2024 3:16


Comisara europeană pentru Concurență, Margrethe Vestager, își încheie mandatul cu două victorii importante. Justiția europeană a confirmat două sancțiuni grele impuse de Comisia de la Bruxelles companiilor americane Google și Apple. Este un moment semnificativ, care arată că Uniunea Europeană își apără interesele fiscal – după cum veți vedea, uneoi chiar în confruntare cu state membre. A fost una dintre cele mai dure bătălii juridice duse de Comisia Europeană și giganții tehnologici.Într-o primă speță, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul Google și Alphabet împotriva amenzii de 2,4 miliarde de euro impusă de Comisie.În această decizie antitrust, executivul european a pedepsit Google în 2017 pentru că a „abuzat de poziția sa dominantă în domeniul căutărilor generice pe internet, prin favorizarea propriului comparator de produse în detrimentul comparatorilor de produse concurenți.Cazul Apple este și mai semnificativ. Acesta datează din 2016, când executivul European a susținut că Irlanda i-a permis producătorului de iPhone să evite taxe de miliarde de euro. A fost una dintre numeroasele investigații din deceniul precedent privind aranjamentele fiscale favorabile între multinaționale și mai multe țări din UE.Mai precis, marile companii își stabileau sediul într-o țară membră, unde beneficiau de importante facilități fiscale, apoi acționau nestingherit pe întreaga piață unică a Uniunii. Celelalte state membre aveau de pierdut, întrucât marile companii plăteau impozite doar în țările-gazdă, în regim de adevărate paradisuri fiscale.  Acum, Curtea Europeană de Justiție a considerat că „structura fiscală a Apple în Irlanda a echivalat cu un ajutor de stat”. Apple trebuie acum să înapoieze acum 13 miliarde de euro guvernului irlandez.În mod paradoxal, Irlanda a preferat să conteste decizia din 2016 în instanță, cu gândul de a-și apăra sistemul fiscal atractiv decât să primească banii din partea companiei americane.Totuși, potrivit guvernului de la Dublin, un cont escrow creat în 2018 pentru a colecta și a păstra banii în așteptarea rezultatului litigiului juridic conține aproximativ 14 miliarde de euro.Deciziile au fost o surpriză chiar și pentru comisarul pentru Concurență Margrethe Vestager, care s-a pronunțat adeseori împotriva „planificării fiscale agresive”, practicate în esență de multinaționalele americane.Cu atât mai mult cu cât cazuri anterioare se terminaseră cu eșecuri pentru Comisia Europeană.Anul trecut, Amazon a câștigat o bătălie juridică pentru aranjamentele sale fiscale din Luxemburg. De asemenea, Bruxelles-ul a pierdut un caz similar cu privire la tratamentul fiscal al Starbucks, în Țările de Jos.Trebuie spus că în acest moment, astfel de aranjamente fiscale practicate de marile companii împreună cu unele state membre au devenit dificil sau chiar imposibil de realizat.Începând cu anul 2024, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare legea privitoare la o cotă  minimă globală de impozitare pentru multinaționale. Aceasta este de 15% și se aplică acelor companii care realizează venituri combinate de cel puțin 750 de milioane de euro.

Presa internaţională
Și totuși, cât contează războiul din Ucraina pentru alegătorul american?

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 12, 2024 3:26


În dezbaterea dintre Donald Trump și Kamala Harris, candidatul republican a refuzat să răspundă la o întrebare pe cât de simplă pe atât de importantă: dacă își dorește ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Pentru cei care urmăresc cursa electorală americană de aici, de pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, chestiunea este fundamentală. Dar este și pentru alegătorul american? Să lăsăm la o parte extrem de improbabilul consum al animalelor de companie de către migranți. Sau chiar sensibila chestiune a avortului. Ori alte subiecte care divizează azi societatea americană și pe care dezbaterea Trump-Harris le-a abordat, de bună seamă.Și să privim către subiectul care, pe noi, europenii – și cu precădere pe noi, central și est-europenii – ne apasă cel mai mult. Firește, războiul din Ucraina.În cursul dezbaterii, Donald Trump a fost întrebat de mai multe ori, de către contracandidata sa dar și de moderator, dacă dorește ca Ucraina să câștige războiul. A refuzat de fiecare dată să dea un răspuns, ceea ce ridică multe semne de întrebare cu privire la adevăratele sale intenții, în cazul în care va ajunge la Casa Albă.Ce înseamnă ca Ucraina să câștige războiul, ei bine, aceasta este cu adevărat o temă importantă și chiar ar fi trebuit să facă parte din dezbaterea prezidențială americană. Pentru că aici nici măcar aliații nu par să se fi pus de acord.Pentru Kiev, așa cum președintele Zelenski a spus de mai multe ori, o victorie a Ucrainei ar însemna retragerea trupelor rusești de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, inclusiv Crimeea.O viziune mai puțin optimistă s-ar limita la menținerea unui stat ucrainean suveran, democratic, pro-occidental și suficient de bine dotat din punct de vedere militar  pentru a descuraja orice altă agresiune rusească în viitor. Bineînțeles, nimeni n-ar recunoaște apartenența la Rusia a teritoriilor acaparate prin forță dar cel puțin ar fi obținută, într-un fel sau altul, o înghețare a ostilităților.Revenind la dezbaterea americană, deși a refuzat să răspundă dacă vrea ca Ucraina să câștige, Donald Trump și-a reluat  promisiunea că, odată ajuns președinte, va pune capăt războiului în 24 de ore, fără a explica și cum anume.Ceea ce a deschis calea către un contraatac al Kamalei Harris: ”Dacă Trump ar fi fost președinte, Putin s-ar fi aflat acum la Kiev”, a spus candidata democrată. Dincolo de aceste schimburi de replici trebuie să fim realiști și să admitem că, într-o dezbatere pe multiple teme, războiul din Ucraina, care pe noi ne preocupă în cel mai înalt gred, a ocupat doar o mică parte. Economia, imigrația, dreptul la avort, armele, chiar situația din Orientul Mijlociu vor cântări, probabil, mai mult în opțiunile electoratului american decât războiul din Ucraina.Cursa dintre Donald Trump și Kamala Harris este atât de strânsă și societatea americană atât de polarizată încât, în cele din urmă, verdictul va putea fi stabilit de un număr mic de cetățeni din clasa de mijloc, din câteva state în care lupta se dă la baionetă.Ei vor fi, poate, preocupați de taxe, de locurile de muncă sau de chestiunile identitare în mai mare măsură decât de un război îndepărtat.Este, poate, un paradox al democrației, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. 

Presa internaţională
Mircea Geoană - simbolistică, șanse, riscuri (SpotMedia)

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 11, 2024 5:08


Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW) - Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne) - Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar) Mircea Geoană - simbolistică, șanse, riscuri (SpotMedia)Simbolistica pe care Mircea Geoană a ales-o pentru a face trecerea de la funcția a doua în NATO la candidatura pentru prima funcție din România ar putea avea efecte electorale importante. Înalta decorație primită la finalul mandatului de secretar general adjunct, discursul elogios al lui Jens Stoltenberg au trimis niște mesaje electorale pe mai multe paliere.NATO este în topul încrederii românilor în mai toate cercetările sociologice, este singurul punct fix în nevoia de siguranță, competență și predictibilitate a unui popor care din cauza conducătorilor săi se simte mai degrabă pe cont propriu. Transferul de brand către Mircea Geoană este un atu.Cât despre riscuri, pe de-o parte, din considerentele practice despre care am tot vorbit - lipsa, cel puțin deocamdată, a unui partid vector în campanie care să asigure suportul logistic pe tot parcursul ei, inclusiv în ziua votului în secțiile de votare.Pe de altă parte, riscul ca dl Geoană să cadă, din nou aș zice, în păcatul aroganței și să facă greșeli majore. Așa cum există și riscul catch-all. Pentru că nu poți să fii în același timp european, impregnat de democrație și stat de drept, iar pe de altă parte să ții discursuri naționaliste și de apologie a familiei tradiționale și de înfierare a pericolelor occidentale la adresa tradițiilor românești. Când încerci să fii de toate pentru toți, riști să nu mai fii nimic pentru nimeni. Și, desigur, există pericolul unor dezvăluiri sau scandaluri noi care să-l impacteze direct.Dar în acest moment, în mod cert dl Geoană este un candidat cu șanse reale, cu acces la bazinele electorale ale principalilor candidați, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Analiză: Ce lipsește din cartea lui Ciucă? (DW)Cartea, În slujba țării, are 243 de pagini.Generalul spune de la început că „în politica românească e nevoie de onoare, de încredere, de respectul față de cuvântul dat”. Pe 23 iunie 2018, același Ciucă, pe atunci șef al Statului Major General declara la Radio România Actualități: „Nu voi face politică”. Emisiunea a dispărut iar realizatorul a ajuns la MApN odată cu generalul, care a primit fotoliul de ministru. Onoarea s-a mai diluat după descoperirea plagiatului doctoratului pe care l-a făcut între două operațiuni militare. Totuși, în carte nu apare niciun rând despre efortul pe care îl cere o lucrare de amploarea doctoratului.Nicolae Ciucă insistă că e nevoie de o „revizuire profundă a politicilor economice”, în care parteneriatele public-privat ar fi „soluțiile esențiale” pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de mare amploare.În cazul Justiției, glisează mult în jurul neinfluențării politice a magistraților, cu toate că el însuși este acuzat de intervenții pentru a-și salva onoarea după suspiciunea de plagiat. Promite că va asculta vocea societății și ca președinte va fi purtătorul ei de mesaj către Justiție.Nu vrea să fie un președinte jucător, ca Traian Băsescu, nici unul prudent, precum Klaus Iohannis, ci un președinte muncitor. Nu rezultă foarte clar ce-ar vrea să muncească, ce poate face, care sunt idealurile lui, ce obiective își asumă și nici care e locul pe care îl vede pentru România în lume, dincolo de asumarea politicilor UE și NATO, observă jurnalista DW Sabina Fati. Guvernul a strâns suplimentar 2 mld. lei de la companii şi 500 mil. lei de la bănci prin impozitul suplimentar pe cifra de afaceri introdus în 2024 (Ziarul Financiar)Creşterea încasărilor bugetului de stat din impozitul pe profit a venit aproape exclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari şi din impozitul suplimentar pe profitul băncilor şi companiilor din petrol şi gaze, rezultă dintr-un răspuns transmis ZF de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).Creşterea totală de încasări din impozitul pe profit a fost de 2,8 mld. lei, din care doar din impozitele suplimentare amintite statul a adunat în plus 2,5 mld. lei.Dacă nu ar fi fost acest impozit suplimentar pe cifra de afaceri, încasările din impozitul pe profit ar fi rămas la 13 miliarde de lei în prima jumătate din 2024, nivel similar cu încasările din perioada similară din 2023. Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă (PressOne)Conduce administrația orașului Cluj-Napoca de aproape două decenii, dar este plecat zile în șir la Bruxelles. Nimeni nu știe cu exactitate unde și de ce călătorește atât de des în străinătate primarul Emil Boc. Din 248 de zile lucrătoare - cât a avut anul trecut - Emil Boc a petrecut 64, adică mai mult de un sfert, în delegație. Anul acesta, până în mai, marcase deja alte 20 de zile.PressOne a descoperit că Emil Boc se folosește de funcția administrativă obținută prin vot popular în România pentru a-și urmări agenda personală, în cadrul unui organism european consultativ din cadrul UE, Comitetul European al Regiunilor (CoR). În ciuda legăturilor strânse cu Bruxelles-ul, Primăria Cluj-Napoca e incapabilă să finalizeze licitațiile publice pe bani europeni pentru proiectele majore ale orașului. Ce spune codul administrativ despre plecările repetate ale aleșilor locali și cât de reprezentativ este, de fapt, un primar care nu e de găsit în Primărie? 

Presa internaţională
Succesul extremei drepte germane și temerile investitorilor

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 9, 2024 3:46


Succesul extremei drepte în alegerile regionale germane nu este o problemă doar pentru guvernul federal de la Berlin. Mediul financiar și de afaceri este de asemenea îngrijorat. Întreprinderile germane se tem că avansul extremei drepte va speria lucrătorii străini atât de necesari dar și investitorii. Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat votul popular în landul Turingia și a a venit pe locul al doilea în Saxonia, la mică distanță de Uniunea Creștin-Democrată.După cum se știe, AfD a mizat pe o platformă puternic anti-imigranți și a avut de câștigat în urma unui atac petrecut în august în orașul Solingen, în care un refugiat sirian de 26 de ani a ucis trei localnici. Ulterior, Statul Islamic și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.Totuși, după cum arăta un studiu al Institutului Economic German, publicat cu o lună înainte de alegerile din cele două landuri, tocmai estul Germaniei, cu o economie tot mai dinamică, suferă cel mai mult de pe urma lipsei forței de muncă și este cel mai dependent de angajații străini.În toate statele federale din estul Germaniei (cu excepția Berlinului), numărul angajaților germani a scăzut între 2022 și 2023, inclusiv din cauza vârstei. Iar această scădere a putut fi compensată într-o anumită măsură de angajații străini.Acum, șefii de întreprinderi se tem că retorica AfD, îndreptată împotriva angajaților străini și amenințările cu deportări în masă vor amplifica dezechilibrele de pe piața muncii. După cum notează Politico, Joachim Nagel, președinte al băncii centrale Bundesbank și un susținător puternic al imigrației, spune că până în 2026, Germania va pierde mai mulți lucrători din cauza pensionării în fiecare an decât câștigă din imigrație, chiar și la ritmul actual. Într-un interviu acordat ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, el s-a declarat „ foarte tulburat” de rezultatele alegerilor din landurile estice.Însă, după atacul de la Sollingen, discursul politicienilor este exact în sensul invers. O disonanță cognitivă, după cum spune, pentru Politico, Marcel Fratzscher, președintele think tank-ului DIW din Berlin.„A susține că acum suntem copleșiți și trebuie să deportăm pe scară largă și apoi, în același timp, să spunem că avem nevoie de imigrație este o contradicție fundamentală. Nu e de mirare că oamenii nu mai cred în politicieni”, spune acesta.Nume mari ale economiei germane, precum Deutsche Bank, Siemens sau BASF, își manifestă de asemenea îngrijorarea.Aceste firme au susținut o campanie națională numită „Sunt pentru valori” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, alarmate de semnele că ascensiunea extremei drepte îi va speria atât pe muncitori cât și pe investitori.Un studiu efectuat de Institutul de Cercetare Economică din Köln în rândul întreprinderilor și asociațiilor patronale sugera anul trecut că această amenințare va deveni din ce în ce mai gravă în timp. În timp ce doar 28% dintre respondenți au spus că un AfD puternic face mai dificilă recrutarea de muncitori străini calificați pe termen scurt, această pondere a crescut la peste 60% atunci când întrebarea s-a referit la un termen lung.AfD, la rândul său, susține că țara trebuie să se concentreze mai mult pe menținerea acasă a germanilor talentați. Chestionat de Politico, purtătorul de cuvânt economic al partidului a declarat că 270.000 de muncitori calificați părăsesc Germania în fiecare an.Acesta este un punct pe care majoritatea oponenților săi și Bundesbank îl recunosc – dar pur și simplu nu îl văd ca o alternativă la imigrație. Acești lucrători calificați vor pleca oricum.Drept urmare, tot mai multe companii pur și simplu admit înfrângerea. Chiar și campionul național al producției de mașini, Volkswagen, analizează închiderea unor fabrici germane pentru prima dată în istoria sa.

Presa internaţională
Șefii MI6 și CIA, apariție comună - o premieră în 77 de ani

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Sep 9, 2024 3:38


Presa internațională a relatat pe larg despre articolul comun și conferința șefilor MI6 și CIA, Sir Richard Moore și William Burns. Cei doi au publicat un editorial în cotidianul Financial Times, apoi au apărut sâmbătă la o dezbatere organizată de același ziar. Ordinea mondială internațională este „sub amenințare într-un mod pe care nu l-am văzut de la Războiul Rece”, au avertizat cei doi șefi de servicii secrete.După cum notează Financial Times, ”a fost pentru prima dată din istoria parteneriatului de 77 de ani al agențiilor când cei doi șefi au apărut împreună la un eveniment public. De asemenea, reprezintă cea mai recentă mișcare a agențiilor de spionaj americane și britanice de a ieși din umbră pentru a avertiza țările pe care le servesc despre pericolele tot mai mari cu care se confruntă lumea.Șefii agențiilor de spionaj au vorbit despre ceea ce au numit o gamă fără precedent de amenințări la adresa ordinii internaționale, de la războiul lui Putin din Ucraina și campania Rusiei de operațiuni de sabotaj în Europa până la ascensiunea Chinei și schimbările tehnologice rapide”. Politico relatează că șefii agențiilor de spionaj au mai spus că au văzut războiul din Ucraina venind „și au putut să avertizeze comunitatea internațională”, parțial prin desecretizarea unor documente, pentru a ajuta Kievul.„Menținerea cursului [în Ucraina] este mai vitală ca niciodată”, au spus aceștia, adăugând că agențiile lor vor continua să ajute serviciile de informații ucrainene.„Nimeni dintre noi nu ar trebui să ia cu ușurință riscurile escaladării”, - iată remarca lui William Burns, preluată de BBC.El a descris un moment de la sfârșitul anului 2022 în care a existat, a spus el, un „risc real” al potențialei utilizări a armelor nucleare tactice de către Rusia, ca răspuns la eșecurile de pe câmpul de luptă.Domnul Burns a transmis oficialilor ruși mesaje în care avertiza asupra consecințelor folosirii lor.„Totuși, nu m-am gândit niciodată – și aceasta este opinia agenției mele – că ar trebui să fim intimidați în mod inutil de asta”, a continuat directorul CIA.„Putin este un bătăuș. Va continua să se zburlească din când în când.”Întrebat despre o aparentă disponibilitate sporită a serviciilor de informații ruse de a efectua operațiuni ascunse, cum ar fi acte de sabotaj și incendie în Europa, Sir Richard Moore a spus că folosirea criminalilor pentru a comite atacuri sugerează un anumit grad de disperare. CNN transmite că atât Burns, cât și Moore au subliniat importanța parteneriatului dintre SUA și Marea Britanie, în special în fața agresiunii ruse. Burns a citat perioada premergătoare războiului din Ucraina, lansat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022, drept unul dintre cele mai bune exemple. Potrivit L'Express, o altă sursă de îngrijorare legată de acest conflict este posibilitatea ca Iranul să furnizeze Rusiei rachete balistice, deși CIA nu a confirmat acest scenariu.Aceasta ar fi o „escaladare dramatică” a relațiilor dintre cele două țări, potrivit lui Burns, Teheranul furnizând până acum doar drone cu performanțe slabe pentru a fi folosite în Ucraina. Despre războiul din Gaza, directorul CIA a spus că Statele Unite lucrează foarte mult la noi propuneri de încetare a focului. Un nou plan, întocmit cu ajutorul mediatorilor din Qatar și Egipt, ar urma să vadă lumina zilei, speră el, „în zilele următoare”.Cu toate acestea, nu este sigur, adaugă Burns, că Benjamin Netanyahu, premierul israelian și liderul Hamas, Yahya Sinwar, sunt gata să încheie un acord. 

Predici | Fiti Oameni
Iubiți... și totuși zdrobiți! - Nelu Filip

Predici | Fiti Oameni

Play Episode Listen Later Aug 31, 2024 47:34


Biserica Poarta Cerului, Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Nelu Filip, în data de 25 august 2024.

Presa internaţională
Reacții la scufundarea iahtului Bayesian: de la criza climatică la soarta refugiaților

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Aug 23, 2024 3:16


Scafandrii au recuperat joi dimineață cadavrul ultimului bărbat dispărut în urma scufundării, luni, în Sicilia, a super-iaht-ului aparținând magnatului tehnologic britanic Mike Lynch, a declarat pentru AFP paza de coastă. Se confirmă astfel decesul acestuia. Incidentul a stârnit numeroase reacții în presa internațională. ”Dar cum a putut super-yahtul lui Mike Lynch să se scufunde atât de repede?”, întreabă Le Figaro.”Primul motiv este că barca s-a trezit în inima unei furtuni, prinsă într-o trombă de apă. Acest eveniment meteorologic este un fenomen de „vârtej”, asemănător tornadelor de pe uscat. Deși tromba de apă este extrem de greu de prezis, mulți se întreabă dacă măsurile de siguranță au fost suficiente în timp ce barca se afla în mijlocul unei furtuni”.Totuși, nimeni nu face o asemenea agitație atunci când bărcile refugiaților se răstoarnă, deplânge ziarul italian Avvenire, citat de Eurotopics.„Ar trebui să ne comportăm mereu le fel, să empatizăm mereu cu soarta naufragiaților, să-i aducem mereu pe supraviețuitori la mal cât de repede posibil. Dar, din păcate, aceste reguli fundamentale ale umanității nu se aplică tuturor ființelor umane. Este izbitor contrastul dintre simpatia de înțeles față de pasagerii de pe iaht și tratamentul politic, s-ar putea spune chiar „antropologic” la adresa migranților naufragiați în călătoriile speranței, pe coasta de sud a Mediteranei.”Citeste siUn magnat britanic din domeniul tehnologiei, dat dispărut pe un iaht scufundatIrish Examiner atenționează că „temperaturile record din Marea Mediterană din această vară au contribuit la furtuna ciudată care a scufundat super-iahtul. Temperaturile în Marea Mediterană au ajuns la 30C, cu trei grade mai mari decât media. ... Italia a devenit cunoscută de oamenii de știință ca fiind unul dintre punctele fierbinți de risc climatic din Europa, datorită unei game de vulnerabilități, inclusiv locația sa geografică, topografia diversă și zonele de coastă dens locuite. În ultimii trei ani, țara a fost lovită de inundații devastatoare, alunecări de teren, incendii, valuri de căldură record și prăbușirea unui ghețar din Dolomiți, care a ucis 11 oameni. În 2023, au existat 378 de evenimente climatice extreme în Italia, o creștere cu 22% față de 2022.”Un accident tragic, nici mai mult, nici mai puțin, comentează The Independent:„La un anumit nivel, este probabil mai reconfortant să credem că lucrează forțe întunecate, mai degrabă decât să acceptăm că astfel de accidente ciudate, cum ar fi scufundarea super-iahtului, pot să apară și chiar există – și că niciunul dintre noi, oricât ar fi de bogat sau de bine conectat, nu este imun. Dar se întâmplă coincidențe; acesta este adevărul întâmplător și nedrept al existenței umane, oricât de mici ar fi fost șansele pe hârtie. Doar pentru că ceva este uluitor și greu de procesat, asta nu îl face altceva decât ceea ce pare.”

Presa internaţională
Convenția Democraților: o dinamică pozitivă pentru Harris

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Aug 22, 2024 3:10


Presa internațională este cu ochii pe convenția Partidului Democrat din Statele Unite. Kamala Harris a fost desemnată oficial candidat și sondajele sunt încurajatoare, dar nu totul este jucat, atrag atenția comentatorii. ”Barack și Michelle Obama au aprins convenția democrată”, titrează Le Monde:În timpul celei de-a doua seri a adunării democrate, cuplul Obama a urcat pe scenă. O oportunitate de a-i mulțumi lui Joe Biden, de a-l înțepa pe Donald Trump și de a o lauda pe Kamala Harris.Fostul președinte a ținut mai întâi să-i mulțumească lui Joe Biden, spunând că este „mândru” să-l numească „președintele meu”, dar și mai mândru că îl numește „prietenul meu”. Cei doi soți l-au atacat discret și pe Donald Trump. „Cine îi va spune că postul de președinte ar putea fi unul dintre acele locuri de muncă rezervate negrilor?“, a glumit doamna Obama, în aplauze zgomotoase.USA Today vede ”o dinamică foarte pozitivă” pentru Harris.”Democrații, consternați până acum de performanța candidatului Biden și de perspectiva unei înfrângeri zdrobitoare în fața lui Donald Trump, își recapătă avânt și cred încă o dată în șansele lor de victorie.Sondajele, care în urmă cu doar câteva săptămâni anunțau un val republican, arată astăzi candidații umăr la umăr. Unele îi dau chiar lui Harris un mic avans”.Le Figaro constată la rândul său că ”vicepreședintele a înregistrat o creștere neașteptată în sondaje și cursa pentru Casa Albă pare mai relansată ca niciodată.Citeste siKamala Harris a acceptat nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinteLa doar câteva ore după un vot devenit simbolic, Kamala Harris a fost lansată marți de către delegații democrați în vederea alegerilor prezidențiale americane din 5 noiembrie.Actualul vicepreședinte sfidează toate previziunile inițiale care îl dădeau pe Donald Trump câștigător clar împotriva președintelui octogenar, blocat de gafele sale repetate”.Dar și Joe Biden poate străluci din nou în noul său rol, notează ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopics:„Prea mulți din propriul său partid își pierduseră încrederea că vârsta lui îi va permite un al doilea mandat în funcție. Și totuși nu a lăsat să se arate nici un dram de amărăciune sau tristețe: dintre toate discursurile, discursul său de adio a fost o formă de luptă. Se pare că tranziția către noua eră pentru democrați a reușit.”Iar pentru The Guardian, întrebarea cheie pentru democrați este: „cât de bine se poziționează doamna Harris drept candidatul schimbării și al continuității... Domnul Biden a fost o figură esențială în politica secolului 20 care a apărut în epoca Reagan, a continuat cu 11 septembrie, cu criza financiară, ascensiunea Chinei și Black Lives Matter. El este, de asemenea, omul care și-a salvat țara o dată, împotriva domnului Trump în 2020.... Totuși, doamna Harris trebuie să folosească această săptămână pentru a vorbi și despre viitorul Americii.”

Presa internaţională
Este corect ca Ucraina să ocupe teritoriu rusesc? Bruxelles-ul spune că da

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Aug 9, 2024 2:55


Comisia Europeană consideră că Ucraina are dreptul să atace Rusia pe teritoriul acesteia în cadrul operaţiunilor de „legitimă autoapărare” pentru a răspunde agresiunii ruse, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres și G4 Media. Mesajul de la Bruxelles vine după ce trupele ucrainene au pătruns începând de marţi în regiunea rusă de graniţă Kursk. La o conferinţă de presă desfășurată joi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, a declarat că Ucraina luptă într-un război defensiv și, conform dreptului internaţional, are dreptul să se apere, inclusiv prin lovirea inamicului pe teritoriul său.Reprezentantul Comisiei Europene a evitat totuşi să comenteze „evoluţiile specifice” de pe câmpul de luptă.Pe de altă parte, el subliniat că aceste ultime evoluţii de pe front nu schimbă poziţia de susţinere a blocului comunitar pentru Ucraina şi a reamintit că această poziţie a fost confirmată la toate summiturile şefilor de stat şi de guvern din UE de când a început războiul.Mesajul vine într-un moment în care regiunea rusă Kursk a devenit de câteva zile teatrul luptelor dintre armata ucraineană și cea rusă. Kievul a lansat începând de marţi o ofensivă peste graniţă cu cel puţin o mie de soldaţi sprijiniţi de unităţi mecanizate, profitând de prezenţa slabă în acea zonă a armatei ruse, care a fost luată prin surprindere, notează G4Media.Ministerul rus al Apărării a susţinut joi că a oprit înaintarea ucraineană, dar bloggerii militari ruşi afirmă că trupele ucrainene continuă să avanseze către mai multe localităţi.Kievul nu a comentat situația de pe front, în timp ce Kremlinul a decretat stare de urgență în regiunea Kursk și a ordonat evacuări de populație.Citeste siIncursiunea ucraineană la Kursk: mai vreți să negociați? Acum și noi deținem o parte din RusiaOfensiva de la Kursk arată că Rusia nu a învățat nimic din lecțiile capturării-fulger a orașului Rostov pe Don de către Grupul Wagner în timpul revoltei din iunie 2023. În timp ce sosirea avioanelor F-16 îi poate da lui Putin încă un motiv de îngrijorare.Unii analiști occidentali cred că progresele Ucrainei în Kursk sunt de scurtă durată. Presiunea occidentală și internă va forța probabil Kievul să schimbe abordarea.Prețurile gazelor europene au crescut la maximele din 2024 din cauza cuceririi de către Ucraina a centrului de export de gaze Sudzha. Contractele futures de referință au crescut cu 4,8%, până la 38,45 EUR pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din decembrie, notează Bloomberg.În timp ce alți analiști critică o dispersare a forțelor ucrainene pe front.Totuși, controlul ucrainean asupra stației de distribuție a gazului de la Sudzha, ar priva Rusia de o parte importantă a veniturilor cu care își finanțează războiul.Apoi, controlul ucrainean asupra unei părți a teritoriului Rusiei aruncă în aer pretenția acesteia de a i se recunoaște avansul militar de pe teren, în cazul unor discuții de pace. Din acest punct de vedere, ofensiva întărește substanțial poziția de negociere a Ucrainei. Cu o condiție: să-și poată păstra avansul.Cel puțin, din punct de vedere politic, susținerea UE există. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Redescoperă Evanghelia
Sesiunea 13 - Cazuri de apostazie (Seria ”Salvați pentru eternitate”)

Redescoperă Evanghelia

Play Episode Listen Later Aug 8, 2024 36:31


Mântuirea în Vechiul Testament și cazuri de apostazie în BiblieDar cum rămâne cu cazurile care sunt consemnate în Scriptură ca și apostazie reală în credință? Printre astfel de exemple se numără Lot, împaratul Saul, Solomon, Iuda Iscarioteanul — ucenicul lui Isus — Anania, Imeneu și Filet, Dima,  etc. În primul rând, să ne ocupăm de persoanele din Vechiul Testament care au trăit înainte de moartea și învierea lui Isus. Despre unii dintre cei mai proeminenți oameni  ai Vechiului Testament, cum ar fi Adam, Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, David, Daniel, Isaia, Ieremia și toți ceilalți profeți, știm cu siguranță că după moartea lui Isus pe cruce, ei au fost mântuiți. Însă, pe ce bază? Mai mult decât atât, cum rămâne cu toți ceilalți oameni mai puțin cunoscuți, ale căror nume nu au fost menționate în Biblie, dar care totuși au făcut parte din poporul lui Dumnezeu? Au fost mântuiți după cruce? Dacă da, cum? Pe ce bază? Dacă nu, de ce? Cum a atins răscumpărarea viețile lui Rut și Rahav? Acestea sunt întrebări esențiale.Mântuirea personală prin har, prin credință în lucrarea ispășitoare a lui Cristos pe cruce, s-ar putea să nu fi fost atât de clară pe vremea lui Noe, așa cum este pentru noi astăzi. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii a venit la naţiunea Israel la aproximativ patru sute de ani după ce canonul Vechiului Testament a fost închis. Cum, atunci, ar putea exista un obiect clar al credinței?O concepție greșită des întâlnită despre calea de mântuire în Vechiul Testament este că evreii au fost mântuiți prin respectarea Legii. Dar știm din Scriptură că aceasta nu este adevărat. Galateni 3:11 spune:Galateni 3:11 (NTR)11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „cel drept prin credință va trăi“.Unii ar putea spune că acest verset este valabil doar pentru Noul Testament, dar Pavel citează din Habacuc 2:4, unde spune:Habacuc 2:4 (NTR)4 Iată, s-a mândrit! Nu-i este drept sufletul în el. Însă cel drept prin credința lui va trăi.Mântuirea prin credință, fără Lege, era un principiu al Vechiului Testament. Pavel a învățat că scopul Legii era de a sluji ca un „tutore pentru a ne aduce la Cristos, ca să fim îndreptățiți prin credință” (Galateni 3:24). De asemenea, în Romani 3:20, Pavel a subliniat că respectarea Legii nu i-a salvat pe evreii din Vechiul sau Noul Testament, deoarece nimeni nu poate fi  declarat drept înaintea Lui prin respectarea Legii. Legea nu a fost niciodată menită să salveze pe cineva; scopul Legii a fost să ne facă conștienți de păcat. Dacă mântuirea oamenilor în Vechiul Testament nu a fost prin respectarea Legii, atunci prin ce a fost? Răspunsul la această întrebare se găsește în Scriptură, așa încât să nu existe nicio îndoială cu privire la acest subiect. În Romani 4, apostolul Pavel precizează că mântuirea în Vechiul Testament a fost aceeași ca și în Noul Testament, adică doar prin har, doar prin credință, numai în Cristos. Pentru a dovedi acest lucru, Pavel ne îndreaptă atenția către Avraam, strămoșul poporului evreu, care a fost mântuit prin credință și nu prin fapte: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire” (Romani 4:3). Avraam nu ar fi putut fi mântuit respectând Legea, deoarece a trăit cu peste patru sute de ani înainte ca ea să fie dată! De asemenea, circumcizia nu a fost prezentată lui Avraam și descendenților săi până în Geneza 17, adică mai mult de zece ani mai târziu. Romani 4:13-16 spune aceasta:Romani 4:13-16 (NTR)13 Căci nu prin Lege i-a fost făcută lui Avraam sau urmașilor lui promisiunea că va fi moștenitor al lumii, ci prin dreptatea care vine prin credință.14 Căci, dacă moștenitori sunt cei ce sunt sub Lege, atunci credința este fără folos, iar promisiunea este desființată.15 Fiindcă Legea aduce mânie, dar, unde nu este Lege, nu este nici încălcare a Legii.16 De aceea promisiunea este prin credință: ca să fie potrivit harului, așa încât aceasta să fie sigură pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.Aici vedem că promisiunea de a deveni moștenitori ai lumii sau promisiunea mântuirii nu a fost făcută numai lui Avraam, ci și descendenților săi care au venit prin Isaac. Iar aceasta nu a venit prin Lege, ci prin credința lui Avraam. Toți urmașii lui, de la Isaac la Cristos, au primit mântuirea după cruce la nivel federal datorită credinței lui Avraam și a legământului cu Dumnezeu, chiar dacă unii dintre ei nu au umblat pe deplin cu El. Avraam a fost capul federal al mântuirii lor prin credință. Pentru a dovedi că Dumnezeu Își împlinește promisiunile făcute unui lider federal în viața descendenților săi, chiar dacă ei nu sunt plăcuți întotdeauna lui Dumnezeu, voi oferi câteva exemple. În primul rând, Noe a fost salvat de la distrugerea potopului împreună cu toată familia sa (soție, fii și nurori), deși Biblia nu spune nimic despre relația sau devotamentul lor față de Dumnezeu. Au fost salvați datorită lui Noe. În al doilea rând, în 2 Împărați 10:30-31, Dumnezeu face o promisiune puternică împăratului Iehu, că fiii săi vor sta pe tronul lui Israel până la a patra generație, fără a adăuga nici o condiție sau calificativ la aceasta:2 Împărați 10:30-31 (VDC)30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.După ce Dumnezeu a făcut acea făgăduință, chiar și împăratul Iehu, căruia i s-a făcut promisiunea, nu a umblat din toată inima lui după legea Domnului Dumnezeului lui Israel. Și-a revocat Dumnezeu promisiunea față de el sau de fiii săi din cauza păcatelor sale? Desigur că nu! Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit șaptesprezece ani peste Israel în Samaria, deși a făcut ce este rău înaintea Domnului (2 Împărați 13:1-2). Apoi, Ioas, fiul lui Ioahaz și descendentul lui Iehu din a doua generație, a domnit șaisprezece ani peste Israel în Samaria, deși și el a făcut ce este rău în ochii lui Dumnezeu (2 Împărați 13:10-11). Mergând mai departe, în 2 Împărați 14:23-24, vedem a treia generație a lui Iehu, Ieroboam, fiul lui Ioas, care începe să domnească în Samaria și o face timp de patruzeci și unu de ani, deși și el a făcut rău în ochii lui Dumnezeu și a a făcut pe Israel să păcătuiască. În sfârșit, în 2 Împărați 15:8-9, Biblia spune că Zaharia, fiul lui Ieroboam (a patra generație a lui Iehu) a domnit peste Israel în Samaria timp de șase luni. 2 Împărați 15:12 spune următoarele:2 Împărați 15:12 (VDC)12 Astfel s-a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, când zisese: „Fiii tăi până în al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”Nu pot decât să mă minunez de bunătatea și credincioșia extravagantă a lui Dumnezeu față de oameni! Așadar, descendenții lui Avraam au fost mântuiți prin credința sa, după învierea lui Isus. Ai putea spune că Dumnezeu nu este corect să aleagă doa...

Presa internaţională
Banii pentru Ucraina, aruncați într-o groapă fără fund? Să ne mai gândim...

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Aug 7, 2024 2:56


Guvernele statelor Uniunii Europene au aprobat marți prima plată regulată către Ucraina de 4,2 miliarde de euro din cele 50 de miliarde de euro pe care UE le-a rezervat ca sprijin financiar pentru Kiev. Această formă de sprijin a avut nevoie de ceva timp pentru a intra în vigoare, din cauza opoziției Ungariei, ridicată, în cele din urmă, la 1 februarie anul acesta. Banii vin doar în urma îndeplinirii unor condiții. Și tocmai aceasta îi contrazice pe cei care se opun finanțării Kievului, pe motiv că banii se vor pierde din cauza corupției și a lipsei reformelor. După cum transmite Euractiv, sprijinul constă în granturi și împrumuturi, iar banii au fost alocați după ce Ucraina a îndeplinit condițiile de plată. Acestea au inclus reforme ale managementului financiar public, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, energie și deminare.Instituțiile UE oferă în total 37 de miliarde de euro, conform instrumentului de urmărire a sprijinului pentru Ucraina al Institutului Kiel. Statele Unite sunt cel mai mare donator ca entitate statală, cu peste 75 de miliarde de euro asistență totală, din care peste 51 miliarde asistență militară. Totuși, contribuția europeană și cea americană se echilibrează, dacă adăugăm și eforturile statelor membre UE, în afara instituțiilor de la Bruxelles.Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde EUR, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei pentru perioada 2024-2027.De la intrarea sa în vigoare, mecanismul a plătit deja 6 miliarde EUR sub formă de credite-punte și 1,89 miliarde EUR în prefinanțare.În Planul pentru Ucraina, prezentat la 20 martie 2024, țara și-a asumat un plan ambițios pentru reconstrucție, modernizare și reformeAcesta prevede modernizări în administrația publică, punând accent pe buna guvernare, statul de drept și lupta împotriva corupției și fraudei.Citeste siUE aprobă prima tranșă din ajutorul financiar de 50 miliarde de euro pentru UcrainaÎn evaluarea sa din 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că Planul pentru Ucraina îndeplinește criteriile și astfel, drumul spre finanțare a fost deschis.Dacă toate reformele și investițiile propuse vor fi implementate pe deplin, estimarea este că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033, estimează Consiliul UE.Adoptarea planului de reforme de către Kiev și mai ales validarea lui de către instituțiile europene vine să contrazică abordările potrivit cărora banii pentru Ucraina se duc într-o groapă fără fund, urmare a corupției și proastei guvernări. Această teorie este larg îmbrățișată de adversarii sprijinirii Ucrainei.În mod sigur, Ucraina nu este o țară perfect transparentă și curată – dar câți dintre membrii Uniunii Europene se pot lăuda cu așa ceva? A spune însă că banii se dau fără minime garanții și condiții, așa cum susțin cei care vor blocarea finanțării Kievului este, totuși, o exagerare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Olimpiada Berlin 2036. Nu, Hitler nu va învia

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Aug 6, 2024 3:22


Dacă Jocurile Olimpice s-au întors, după 100 de ani, în capitala Franței, ar putea, oare să revină, tot după un secol, și dincolo de Rin, în capitala Germaniei? Ideea a încolțit în Germania, după succesul primei săptămâni a ediției pariziene. Presa germană începe să fie și ea preocupată de subiect, după cum constată Courrier International. După Euro, Jocurile Olimpice? Campionatul European de Fotbal tocmai s-a încheiat în Germania și singura umbră a fost eliminarea Mannschaft-ului în sferturile de finală. Așa că unii comentatori germani se întreabă: de ce nu și Jocurile Olimpice? Și nu orice jocuri: ci ediția din 2036, adică exact la o sută de ani după Jocurile de la Berlin organizate de cel de-al Treilea Reich.Comentatorul revistei Der Spiegel recunoaște că spectaculoasa ceremonie de deschidere și succesul primei săptămâni de la Paris au aprins o ușoară gelozie de cealaltă parte a Rinului. Și dacă a fost atât de elegant ca întrecerile să aibă loc în peisajul urban al Parisului, de ce n-ar putea să se întâmple la fel și la Berlin?De altfel, postul public de radio NDR, cu sediul în Hamburg, a informat că încă cu două zile înainte de deschiderea Jocurilor de la Paris, guvernul federal și-a anunțat intenția de a găzdui Jocurile Olimpice și Paralimpice.Ideea ar fi de a oferi un bilet comun pentru Berlin și Hamburg, cele mai mari două orașe germane. Sunt avute în vedere două date: 2040 pentru a sărbători a cincizecea aniversare a reunificării și 2036, o variantă mai inflamabilă.Dar susținătorii acestei opțiuni „subliniază în mod evident legătura cu vara lui 1936: ideea este de a arăta lumii anului 2036 că Berlinul s-a îndepărtat radical de spiritul rău care domnea sub național-socialism”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.Citeste siBerlin 1936: ”Jocurile lui Hitler” și orbirea democrațiilorAr fi o întoarcere simbolică a unei pagini de istorie, prin care organizatorii ar opune noile valori, mai incluzive, xenofobiei dezinhibate a jocurilor din perioada nazistă.Berlinul vrea să se prezinte ca o „metropolă colorată, diversă, deschisă”, în cuvintele primarului-guvernator al orașului, Teren, Kai Wegner.Potrivit NDR, Comitetul Olimpic German a început discuții cu Comitetul Olimpic Internațional (CIO) și înclină mai mult spre opțiunea 2040, mai unificatoare. În timp ce guvernul federal se întreabă „dacă ideea unui exorcism istoric în 2036 nu ar fi prea riscantă”, detaliază Frankfurter Allgemeine Zeitung.Totuși, pentru comentatorul Der Spiegel, germanilor nu trebuie să le fie frică.„Desigur, nu ne-am putea gândi la Berlin 2036 fără 1936, din punct de vedere politic, arhitectural sau pentru punerea în scenă. Dar va învia Führer-ul? Sau Goebbels?” – se întreabă comentatorul.Dacă procesul va merge până la sfârșit, aceste Jocuri ar fi primele organizate pe pământ german din 1972, tragica ediție de la München – marcată de atacul terorist al grupării palestiniene Septembrie Negru, care a luat ostatici și a ucis unsprezece sportivi israelieni. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Ungaria, tot mai aproape de China, tot mai departe de Uniunea Europeană

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jul 26, 2024 4:18


Ungaria a împrumutat un miliard de euro de la bănci chinezești. Suma este mai puțin importantă, gestul este relevant, în sensul că reconfirmă apropierea economică a Ungariei de China. În primăvara acestui an, Ungaria a împrumutat discret un miliard de euro de la trei bănci comerciale chinezești. Informația a fost publicată de site-ul maghiar Portfolio și a fost confirmată de agenția guvernamentală de specialitate.Împrumutul a fost acordat de Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Export-Import și Banca Chinei și va fi utilizat pentru investiții în domenii cu tehnologie înaltă, dar și în infrastructură, transport și energie. Împrumutul a fost contractat pe o perioadă de trei ani cu o dobândă variabilă. Cam atât se știe despre creditul acordat de cele trei bănci chinezești, dar este clar că unele coordonate rămân foarte vagi, în sensul că, totuși, condițiile și obiectivul împrumutului sunt neclare.Suma contractată de Ungaria este practic nesemnificativă. Un împrumut de un miliard de euro nu înseamnă mare lucru, în acest moment. Cel mai bun exemplu vine chiar din România. Statul român s-a împrumutat în primele șase luni ale acestui an cu 130 miliarde de lei, adică echivalentul a 26 miliarde de euro. Doar aceste cifre ne arată cât de mari au fost împrumuturile României și cât de puțin înseamnă miliardul de euro luat de Ungaria de la bănci chinezești.Problema pe care o sesizează presa europeană este apropierea guvernului de la Budapesta de China. Cele două țări au început să colaboreze din punct de vedere economic după anul 2010, atunci când a venit la putere premierul Viktor Orban. Investițiile chinezești au crescut, însă, începând cu anul 2022, anul trecut Beijingul a fost chiar cel mai mare investitor în Ungaria, iar declarațiile oficiale arată că în următorii ani investițiile chinezești vor ajunge la 15 miliarde de euro. Investițiile ar urma să se facă în sectorul mașinilor electrice și al bateriilor. Totuși, opoziția politică denunță opacitatea liniilor de împrumut și a investițiilor care vin din China.De exemplu, Ungaria a fost unul dintre primele state europene care au semnat un acord cu China pentru dezvoltarea așa-numitului „drum al mătăsii” modern, care își propune să conecteze Europa de China prin construirea unor rețele de infrastructură feroviară și rutieră. În cadrul programului, Ungaria a primit un împrumut în valoare de 900 milioane de dolari, iar aportul la drumul mătăsii ar trebui să fie o linie ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad, doar că realizarea proiectului este în întârziere.Ungaria nu este în cea mai fastă poziție macroeconomică. Anul trecut, inflația a ajuns la 17%, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană, deficitul bugetar a depășit cu mult 3% din PIB ajungând la sfârșitul anului trecut la 5,9% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. Mai mult, Ungaria are blocate fonduri europene în valoare de 20 miliarde de euro, din cauza problemelor privind statul de drept. O scuză pe care o poate găsi Ungaria este că în lipsa banilor europeni se aruncă în brațele Chinei. Un lucru pe care Viktor Orban îl face cu mare talent, în sensul că în luna mai a.c. președintele chinez a fost primit cu pompă la Budapesta, iar la începutul lunii iulie, când Ungaria abia preluase președinția Uniunii Europene, premierul maghiar s-a deplasat în capitala Chinei.Situația precară macroeconomică a Ungariei nu este o explicație suficientă pentru apropierea economică de China. Sunt și alte state membre care au pulverizat deficitul bugetar. De exemplu, în luna iunie a.c., Comisia Europeană a mai adus alături de România câteva state membre pentru care a deschis procedura de deficit excesiv: Italia, Belgia, Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și Malta, toate cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB. În concluzie, nici măcar deficitele sau datoria publică mari nu pot justifica orientarea economică a guvernului de la Budapesta.

Presa internaţională
Ce se poate schimba – și ce nu – în cel de-al doilea mandat pentru von der Leyen

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jul 19, 2024 3:46


Continuitate sau schimbare? Alegerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene are câte ceva din amândouă. Continuitate, desigur, pentru că politiciana din Germania intră în al doilea mandat, susținută de aceleași forțe politice: PPE, în calitate de grup principal al Parlamentului European, social-democrați (S&D) și centriștii liberali din Renew.Din această perspectivă, câteva linii majore se vor menține. Cum ar fi menținerea angajamentului de sprijinire a Ucrainei.Von der Leyen a asigurat că Uniunea Europeană va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie și a criticat așa-zisa misiune de pace a lui Viktor Orban la Vladimir Putin și Xi Jinping, fără a-i pronunța numele liderului ungar.„Rusia se bazează pe faptul că Europa, Occidentul devin mai slabe, iar unii din Europa îi fac jocul”, a spus președinta Comisiei Europene, în aplauzele sălii.Tot continuitate înseamnă și ceea ce președinta Comisiei a numit ”cursa cu rivalii sistemici”. Să nu uităm că Uniunea Europeană se află în plină confruntare comercială cu China. Preocuparea pentru securitatea Uniunii Europene și Europa Apărării pot fi și ele trecute la elemente de continuitate.De asemenea, planurile privind aprofundarea integrării europene și a pieței unice. Europa va continua să fie fundamental diferită de ceea ce își doresc formațiunile din dreapta radicală: mutarea deciziilor majore în capitalele statelor membre, protecționism și preferință națională. Dar ce se va schimba?De exemplu, o abordare mai dură a fenomenului migraționist, bazată pe recent adoptatul pact european.Următorul mandat al Ursulei von der Leyen ar trebui să fie cel al simplificării proceselor decizionale în cadrul uniunii și renunțării la unanimitate, fără de care extinderea este de neimaginat. Dar schimbarea Tratatului rămâne un obiectiv îndrăzneț, presărat cu multiple obstacole politice și procedurale.Citeste siVon der Leyen realeasă, o criză europeană evitatăUn alt element al schimbării este ceea ce Ursula von der Leyen a numit creșterea vitezei în materie de politici economice și competitivitate.Este o urmare directă a raportului prezentat în Consiliul European de fostul premier italian Enrico Letta. Acesta vizează integrarea telecomunicațiilor, energiei și sectorului financiar. O altă propunere revoluționară este consacrarea unei a 5-a libertăți europene: cea a inovării. Și tot la capitolul schimbări putem trece două lecții majore venite din fenomene sociale recente. Prima, protestele agricultorilor și promisiunea unei noi strategii în sector. A doua: adâncirea discrepanțelor sociale, veritabil combustibil pentru extrema dreaptă. Un nou obiectiv pe care Ursula von der Leyen și l-a fixat a fost cel al reducerii polarizării.Dar obiectivele climatice? Am putea fi tentați să le trecem la continuitate, câtă vreme președinta Comisiei a afirmat că-și va asuma în continuare țintele privind reducerea emisiilor și neutralitatea în materie de carbon până în 2050.Totuși, în ultimele luni de mandat, Comisia Europeană a făcut numeroase concesii, pe fondul protestelor, al avansului extremei drepte dar și al criticilor tot mai acerbe venite din propria coaliție, mai ales dinspre PPE.Așa încât, angajamentul climatic al noii comisii von der Leyen rămâne sub semnul discuțiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internaţională
Demisia lui Attal și o situație fără precedent pentru Franța

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jul 18, 2024 2:47


Președintele Emmanuel Macron a acceptat marți demisia premierului Gabriel Attal și a guvernului. Presa din afara Franței urmărește cu atenție evenimentele de pe scena politică de la Paris. Comentatorii descriu o situație politică fără precedent: diviziunile din tabăra de stânga, câștigătoare a alegerilor, îngreunează foarte mult numirea unui prim-ministru și formarea unei majorități. The Wall Street Journal amintește că, atunci „când Macron l-a numit pe Attal, în vârstă de 35 de ani, ca prim-ministru, în ianuarie, mulți l-au văzut ca pe un potențial  succesor al președintelui”.Pentru ziarul american, decizia președintelui „este înainte de toate tactică, pentru că le permite membrilor guvernului care au fost aleși la recentele alegeri legislative să-și asume de joi funcțiile de deputați în cadrul unei Adunări Naționale divizate și să voteze pentru următorul ei președinte – sub steagul taberei prezidențiale.Totuși, e o situație „fără precedent”, insistă Politico, menționând că „perioada de tranziție” dintre două guverne „nu a durat niciodată mai mult de nouă zile” sub Republica a cincea.„Guvernarea Franței va deveni mult mai dificilă pentru Emmanuel Macron”, notează ediția europeană a Politico, preluată de Courrier International.BBC analizează disensiunile din cadrul Noului Front Popular (NFP), gruparea de stânga care a strâns cele mai multe mandate, fără a avea, însă, majoritatea:”Alianța a fost construită în grabă și a reunit partide cu opinii foarte diverse și cu diferite grade de reticență în a lucra cu centriștii lui Macron.Franța Nesupusă în special are o neîncredere de lungă durată și deschisă față de alianța prezidențială, care condamnă partidul ca extremist.Dar NFP nu are suficiente locuri pentru a forma singur un guvern credibil”.ComplicațiiPotrivit Euronews, ”în această situație, guvernul poate funcționa în faza de tranziție, dar se va pune în mod clar o problemă democratică dacă interimatul va dura mult timp, mai ales având în vedere că negocierile pentru un prim-ministru au fost pline de complicații”.Dar „blocajul în care se află NFP” îi convine lui Emmanuel Macron, care „nu se grăbește să-l numească succesorul lui Attal”, este de părere El País.CNN transmite că, ”în timp ce demisia lui Attal deschide calea pentru ca Macron să numească un succesor, nu există un candidat evident care să-l înlocuiască.Alegerile au fost neconcludente, dar au fost anunțate ca o victorie pentru mainstreamul francez și o măsură a dorinței copleșitoare a alegătorilor de a împiedica extrema dreaptă să câștige putere.Există obiceiul ca președintele francez să numească un prim-ministru din cel mai mare grup din parlament. Dar încă nu este clar din ce partid din cadrul NFP va fi acesta.Însă, la mai bine de o săptămână de la vot, alianța nu și-a prezentat încă un candidat la prim-ministru, un potențial semn al diviziunilor din cadrul coaliției”.

Presa internaţională
Emoții mari pentru von der Leyen în Parlamentul European

Presa internaţională

Play Episode Listen Later Jul 18, 2024 3:26


Ne pregătim pentru o zi importantă pentru Uniunea Europeană. Joi, de la ora locală 9.00, în hemiciclul de la Strasbourg, Ursula von der Leyen își va prezenta viziunea și planurile ei în calitate de președinte al Comisiei. Discursul va fi urmat de o dezbatere cu deputații europeni. Votul secret urmează să aibă loc la ora 13.00. Realegerea Ursulei von der Leyen pentru încă un mandat în fruntea Comisiei nu este deloc sigură. Iar un eșec ar arunca Uniunea Europeană în criză și incertitudine. Teoretic, în Parlamentul European s-a format o majoritate alcătuită din grupul PPE de centru -dreapta, cel mai mare din cadrul adunării, social-democrați (S&D) și liberalii centriști din Renew. Aceștia adună cu mult peste cele 361 de voturi de care este nevoie pentru a confirma candidatul la șefia Comisiei Europene.Problema este că unii dintre membrii majorității nu sunt de acord cu re-numirea Ursulei von der Leyen, din diferite motive. Votul este secret și, oricum, nimeni nu poate fi obligat, prin ordin de partid, să se exprime într-un fel sau altul. Să ne amintim apoi că, în 2019, actuala președintă a Comisiei a fost votată cu o majoritate extrem de strânsă, de numai 9 voturi.Apoi, Ursula von der Leyen vine deja slăbită în urma unei decizii a Tribunalului Uniunii Europene potrivit căreia nu a oferit publicului „un acces suficient de larg” la contractele privind vaccinul Covid-19.Citeste siUrsula Von der Leyen pierde procesul privind secretizarea contractelor de achiziție a vaccinurilor Covid-19În replică, executivul european a comunicat că va analiza aspectele juridice ale deciziei și își rezervă dreptul de a lua în calcul opțiunile juridice disponibile. Să mai spunem că Tribunalul, parte a sistemului european de justiție, este chemat să judece cauze cu caracter administrativ. Tribunalul a fost sesizat de către grupul Verzilor, nemulțumit de datele oferite de către Comisie. Verzii ceruseră acces la contractele de vaccinare și la anumite documente conexe pentru a înțelege acordul dintre Comisie și producătorii de vaccinuri Covid-19 în 2021.Dar tocmai verzii puteau fi un colac de salvare pentru Ursula von der Leyen pentru a compensa voturile lipsă din propria tabără.Însă, odată cunoscută decizia Tribunalului UE, este aproape imposibil ca Ursula von der Leyen să mai poată spera la voturile Verzilor și este aproape obligată să se uite către dreapta.Încă înainte de alegerile europene de luna trecută, von der Leyen a deschis ușa unei alianțe cu premierul italian Georgia Meloni. Mișcarea i-a enervat pe principalii ei aliați, care au amenințat că-i vor retrage sprijinul dacă se apleacă mai mult spre dreapta.Apoi, șefa guvernului italian s-a văzut exclusă din acordul liderilor europeni pentru funcțiile-cheie.Asta a înfuriat-o pe Meloni, iar discuția din această săptămână dintre von der Leyen și grupul conservator ECR, din care face parte Meloni, a fost una foarte aspră.Totuși, Meloni ar putea avea acum ultima șansă pentru a putea juca un rol european, prin susținerea Ursulei von der Leyen.  Altfel, ar risca izolarea.Pe de altă parte, grupul conservatorilor este divizat – de exemplu, românii din AUR sau polonezii din Lege și Justiție (PiS) nici nu vor să audă de von der Leyen.Jocul se anunță foarte strâns și, după cum explică Politico, un ”plan B” nu există. Un eșec ar arunca Uniunea Europeană într-o criză de leadership, într-un context complicat, cu perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, cu o Rusie care pare a deține inițiativa pe front, cu o extremă dreaptă în ascensiune și cu multă incertitudine politică la Paris. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Redescoperă Evanghelia
Sesiunea 12 - Permanența mântuirii și voința liberă (Seria ”Salvați pentru eternitate”)

Redescoperă Evanghelia

Play Episode Listen Later Jul 12, 2024 25:59


OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA X) Permisiunea de a păcătuiO altă obiecție la doctrina păstrării sfinților în credință (sau a permanenței veșnice a mântuirii) este că aceasta tinde să-i conducă pe credincioși la indolență și permisiune de a păcătui. Totuși, aceasta este o perversiune a doctrinei, posibilă doar pentru oamenii neregenerați, deoarece siguranța succesului este cel mai puternic stimulent de a umbla în sfințenie pentru creștinii născuți din nou. Faptul că Dumnezeu îi asigură pe creștinii adevărați că nu-și vor pierde mântuirea până la sfârșit, nu anulează nevoia de fapte bune și sfințire din partea credincioșilor. Apostolul Pavel îi îndeamnă pe credincioși în Filipeni 2:12 „să manifeste în exterior mântuirea lor cu frică și cutremur”. Aceasta nu înseamnă că faptele bune sunt mijlocul prin care să-și păstreze mântuirea până la capăt, ci acestea sunt efectul și dovada adevăratei convertiri. Din nou, aduc în atenția ta această ilustrație, cu regele Solomon pentru că este una foarte bună. Ce a urmărit el când a decis să omoare copilul viu și să-l împartă între cele două femei care au venit la judecată? A căutat o faptă din partea femeilor care să merite sau să câștige copilul? A vrut să creeze o nouă relație între femei și copil, care nu exista înainte? Desigur că nu! În schimb, el căuta o faptă care să dovedească ceea ce era deja adevărat, o acțiune care să arate cine era mama acelui copil. Adevărații credincioși vor fi mereu în străduință activă de a trăi în sfințenie până la sfârșit, iar siguranța succesului în această călătorie este cel mai bun stimul posibil.Pavel spune în Romani 6:2: „Cum putem noi cei care am murit față de păcat să continuăm să trăim în el?” De ce te-ai gândi să faci răul din moment ce te-ai pocăit și ai venit de partea lui Dumnezeu? De ce ai vrea să păcătuiești când nu mai ai o natură păcătoasă și poți trăi o viață abundentă de bucurie absolută, pace, sănătate și prosperitate? Poate Dumnezeu să facă tot ce vrea? Da, desigur! Însă Îi dă aceasta permisiunea să păcătuiască? Niciodată, pentru că libertatea și voința Lui liberă au limite; ele sunt generate și determinate de natura Lui.Dumnezeu vrea ca cei în Cristos să umble în sfințenie pentru că ei vor și doresc aceasta, nu din frică și constrângeri.Noi trebuie să avem încredere în transformarea puternică și palpabilă pe care o face Dumnezeu în credincioși prin Duhul Sfânt și să nu încercăm să controlăm oamenii prin frică. Confuzia privind voința liberă a omuluiAceastă obiecție sună astfel: „Dacă credincioșii adevărați nu își pot pierde mântuirea și nu au opțiunea reală de a-L respinge pe Cristos dacă vor să o facă, după ce au fost mântuiți, atunci nu mai au cu adevărat voință liberă”. O astfel de obiecție se bazează pe presupunerea falsă că liberul arbitru uman nu este influențat de nimic, nu este legat și nu depinde în nici un fel de natura intrinsecă a persoanei, care poate fi ori păcătoasă de la primul Adam, ori neprihănită de la ultimul Adam, Isus Cristos.Dumnezeu Însuși are voință liberă deplină. Cu toate acestea, El nu va alege niciodată să îmbrățișeze răul sau căile lui Satan. Nici măcar nu va dori să facă așa ceva, liberul Său arbitru este complet legat de natura Sa neprihănită. Așa sunt și credincioșii adevărați după mântuire. Dumnezeu face o schimbare atât de puternică în natura lor, prin Duhul Sfânt, încât ei nu vor dori niciodată să aleagă cu voința lor liberă să-L respingă pe Dumnezeu și să-și piardă mântuirea. Singurul motiv pentru care voința liberă a credincioșilor nu pare încă în întregime legată de noua natură sfântă a duhului lor aici pe pământ, este pentru că mintea lor nu este încă complet reînnoită.Voința liberă a primului Adam nu era în totalitate dependentă de natura sa, înainte de cădere. De ce? Pentru că, deși avea o natură sfântă în interior, era capabil totuși să comită un păcat care i-ar putea schimba natura în întuneric: mâncarea din pomul cunoștinței binelui și răului. Chiar și liberul arbitru al oamenilor pierduți înainte de mântuire nu depinde în totalitate de natura lor păcătoasă. De ce? Pentru că sub influența Duhului Sfânt și la auzirea mesajului Evangheliei, ei pot lua o decizie care să-i recreeze complet spiritual. Însă, după mântuire, credincioșii născuți din nou devin un singur duh cu Trinitatea (1 Corinteni 6:17). Voința lor este tot liberă dar acum depinde de natura sfântă din interiorul lor în ceea ce privește mântuirea veșnică.I-am auzit pe unii credincioși spunând că motivul pentru care avem Duhul Sfânt în noi acum, este ca să ne ajute să ne sfințim, astfel încât să ne putem menține mântuirea până la capăt și că ar trebui să folosim ajutorul Lui prin alegerea noastră liberă, în același mod în care ne-am folosit liberul arbitru pentru a accepta mântuirea și a ne naște din nou. Deși este adevărat că avem nevoie de ajutorul Duhului Sfânt pentru sfințire și că voința noastră este implicată în acest proces, nu este adevărat că menținerea mântuirii noastre se bazează în întregime pe alegerea noastră de a folosi ajutorul Duhului Sfânt. Să citim Romani 4:1-8,Romani 4:1–8 (NTR)1 Atunci, ce vom spune că a găsit Avraam, strămoșul nostru în ce privește trupul?2 Pentru că, dacă Avraam a fost îndreptățit prin fapte, atunci are motive de laudă, însă nu înaintea lui Dumnezeu.3 Căci ce spune Scriptura? „Avraam a crezut în Dumnezeu, și aceasta i-a fost considerată dreptate“.4 Dar plata celui ce lucrează nu este considerată un har, ci o datorie,5 însă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptățește pe cel lipsit de evlavie, credința îi este considerată dreptate.6 Tot așa vorbește și David despre fericirea omului pe care Dumnezeu îl consideră drept fără fapte:7 „Fericiți sunt cei ale căror fărădelegi sunt iertate și ale căror păcate sunt acoperite!8 Fericit este omul căruia Domnul nu-i ia în considerare păcatul!“Avraam a trăit într-o perioadă în care Legea lui Moise nu fusese încă dată și Duhul Sfânt nu locuia în el pentru a-l ajuta să facă fapte de sfințenie. El nu a avut nicio altă cale de a-și menține mântuirea sau neprihănirea, decât prin credință, conform pasajului de mai sus. Mai mult, în versetul 6, regele David a descris binecuvântarea omului căruia Dumnezeu îi atribuie neprihănire în afara faptelor lui (separat și independent de faptele noastre bune) și se referea la viitoarele creații noi în Cristos. Avraam și regele David au fost într-o poziție mai bună decât noi, credincioșii în Cristos? Întreb aceasta pentru că viețile lor par să fi fost mult mai simple decât ale noastre, deoarece nu trebuiau să-și mențină neprihănirea prin fapte. Au avut doar credință și aceasta a fost de ajuns, iar Avraam este tatăl seminței lui Cristos, căreia îi aparțin toți credincioșii. Deci, chiar dacă ne folosim liberul arbitru în a cere ajutorul și puterea Duhului Sfânt pentru a face fapte de sfințenie, pe care trebuie să căutăm să le facem, acestea nu au nicio valoare în menținerea neprihănirii noastre. Ele sunt doar un mijloc de a beneficia în exterior, din ce în ce mai mult, de moștenirea lui Dumnezeu care locuiește în noi și de a manifesta darul neprihănirii din noi, într-o măsură tot mai mare. Aceste fapte vor primi și răsplată în viața viitoare. Renunțarea la mântuire prin voința liberăÎn trupul lui Cristos, există o învățătură bazată pe Evrei 6:4–6 (text care a fost deja tratat), conform căreia poate fi o mică posibilitate ca oamenii ...

VULNERABIL
Frumoasa și tumultuoasa viață a unei mame de 8 copii :: RAMONA TOTHĂZAN [Ep 57]

VULNERABIL

Play Episode Listen Later Apr 28, 2024 114:42


Dacă îți place acest episod, susține proiectul #VULNERABIL cu o cafea aici –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Ramona Tothăzan este soție, mamă de 8 copii, antreprenor, iubitoare de Dumnezeu și o prezență caldă pe care îți e mai mare dragul să o asculți. Pe Ramona „am cunoscut-o” online și a devenit una din femeile la care am fugit adeseori pentru un sfat legat de creșterea copiilor sau legarea relației cu soțul în tumultul zilelor pline cu prunci mici. Am vrut să o ascultați la #VULNERABIL pentru că am apreciat modul în care percepe viața, cum familiile arată diferit și cum perspectivele se schimbă de la un sezon la altul. A pornit la drum cu ideea că va fi femeie de carieră, s-a pregătit temeinic pentru asta și acum își crește cu bucurie copiii, timp în care dezvoltă o afacere alături de soțul ei. Se poate să le faci pe toate și să le faci bine? Ramona ne arată că se poate să le faci pe toate, dar nu deodată. Totuși, luate pe rând, ajungi să faci exact ceea ce trebuie dacă consulți mereu planul lui Dumnezeu pentru tine. E un interviu care îți redă pofta de a fi mamă, de a vedea binecuvântarea din copiii tăi și de a lupta mai aprig pentru relația cu soțul tău. Un episod pe care vă recomand să-l ascultați alături de partenerul vostru! Contribuie la creșterea acestui proiect și dă episodul cuiva căruia crezi că i-ar plăcea și i-ar fi de folos. ______ Pe Ramona o găsești aici: Facebook - https://www.facebook.com/ramona.tothazan Instagram - https://www.instagram.com/ramototi/ _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

VULNERABIL
Văduvă și fără copil de pe o zi pe alta :: LIDIA BLAGA [Ep 55] - part 2

VULNERABIL

Play Episode Listen Later Apr 16, 2024 63:08


Aceasta este partea a 2-a a poveștii Lidiei Blaga. Prima parte o poți asculta aici - Lidia Blaga este o femeie puternică, dar care a învățat reziliența și credința în mijlocul unei încercări de foc, a unui doliu atipic și greu de înțeles pentru mulți din afară. Lidia și-a pierdut soțul și unicul copil în circumstanțe greu de înțeles, în care poliția și rezultatele anchetei spun un lucru, rezultatele autopsiei altceva, iar inima ei simte cu totul și cu totul altfel. A fost nevoită să-și reprime durere, să-și amâne jalea și doliul, pentru că presiunea presei era prea puternică și nu risca să se arate prea copleșită de emoții în fața lumii. Totuși, la 10 ani de la tragedie, Lidia reușește să vorbească cu un nod în gât, dar cu zâmbetul pe buze despre cei doi iubiți ai ei care i-au făcut viața mai frumoasă. Procesul de vindecare este început, dar nu finalizat. Durerea mută rămâne veșnic acolo, doar că acum o putem auzi și simți cu ea. Este o poveste zguduitoare și pentru a vă da timp să o procesați, vă las câteva zile până voi publica partea a 2-a. Dați mai departe oricui trece printr-o pierdere, pentru a vedea că Dumnezeu încă poate să aducă vindecare indiferent cât de zdrobit te simți în acest moment. _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

VULNERABIL
Văduvă și fără copil de pe o zi pe alta :: LIDIA BLAGA [Ep 54] - part 1

VULNERABIL

Play Episode Listen Later Apr 14, 2024 57:15


Lidia Blaga este o femeie puternică, dar care a învățat reziliența și credința în mijlocul unei încercări de foc, a unui doliu atipic și greu de înțeles pentru mulți din afară. Lidia și-a pierdut soțul și unicul copil în circumstanțe greu de înțeles, în care poliția și rezultatele anchetei spun un lucru, rezultatele autopsiei altceva, iar inima ei simte cu totul și cu totul altfel. A fost nevoită să-și reprime durere, să-și amâne jalea și doliul, pentru că presiunea presei era prea puternică și nu risca să se arate prea copleșită de emoții în fața lumii. Totuși, la 10 ani de la tragedie, Lidia reușește să vorbească cu un nod în gât, dar cu zâmbetul pe buze despre cei doi iubiți ai ei care i-au făcut viața mai frumoasă. Procesul de vindecare este început, dar nu finalizat. Durerea mută rămâne veșnic acolo, doar că acum o putem auzi și simți cu ea. Este o poveste zguduitoare și pentru a vă da timp să o procesați, vă las câteva zile până voi publica partea a 2-a. Dați mai departe oricui trece printr-o pierdere, pentru a vedea că Dumnezeu încă poate să aducă vindecare indiferent cât de zdrobit te simți în acest moment. _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠