Podcasts about Cel

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Natočeno: 6.1.2026Věnujeme se novoročním projevům páté kolony, skutečným důvodům útoku na Venezuelu, výročí prvního pokusu o americký puč, ale samozřejmě dojde i na bilanci Trumpova roku 2025 a nebo náboženské blouznění o aplikované statistice, které se bohužel říká umělá inteligence.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Debate da Super Manhã: Espaços públicos formados pelas praias, margens de rios e lagos destinados ao lazer, turismo, trabalho e convivência social. O uso democrático das orlas urbanas passam por regras legais que buscam garantir a ordem e a segurança de todos. No debate desta quarta-feira (7), a comunicadora Natalia Ribeiro conversa com os nossos convidados para saber o que diz a lei sobre o comércio e a interação nas orlas urbanas, os direitos e deveres dos banhistas e dos trabalhadores junto à água, e as definições do uso comum da população. Participam o secretário executivo de Justiça e Promoção dos Direitos do Consumidor, Anselmo Araújo, o diretor de Planejamento Operacional da Polícia Militar de Pernambuco (PMPE), Cel. João Barros, e o presidente de honra e tesoureiro da Associação dos Barraqueiros de Coco do Recife, Zezinho do Coco.

Jak na Novej rok, tak po celej rok. Přejeme vám vše nejkrásnější my i Karel aka š*kací stroj, který si Terézia půjčila, aby si ho se svým "pomocníčkem" zkusili. A ne nemyslíme vibrátor, ale reálnou mašinu, kterou jsme skoro nezvládly donést domů.Nalákaly jsme vás nebo to není pro vás?Celé epizody včetně videa a bonusové části najdeš na www.herohero.co/vyhonitdabla 10% sleva na sexshop.cz s kódem dabel10 stále platí s diskrétnym doručením ;)Naší knihu “Vyhonit ďábla” koupíš zde: https://www.luxor.cz/product/vyhonit-dabla-zbo000439474Pořad pro iVysílání ČT “Na záchodcích” zkoukni: https://www.ceskatelevize.cz/porady/14191464239-na-zachodcich/Sleduj násInstagram: @vyhonit.dablaTikTok: @vyhonitdablaĎakujeme za pomoc s výrobou podcastu a:za strih videí na herohero a yt Dorke Fišer grafiku Matějovi Daliborovi 

„Celý život je taková jedna velká [byznysová] dohoda,“ prohlásil lakonicky americký prezident Donald Trump o víkendu jen pár hodin poté, co nechal z Caracasu unést tamního prezidenta Nicoláse Madura. Dobře to vystihuje, s jakou bezstarostností přistupuje k tak radikálnímu kroku.

Natočeno: 29.12.2025Kontinuita české zahraniční politiky dostává trhliny. Na Ministerstvu zahraničí se pod dohledem Miroslava Sklenáře, muže s vazbami na čínskou CEFC, chystá demontáž bezpečnostních sekcí, zatímco premiérovým poradcem se stává Hynek Kmoníček. Změny přicházejí v době, kdy USA trestají evropské úředníky za boj s dezinformacemi a ruský černý trh s daty „Probiv“ vzkvétá navzdory snahám Kremlu. Jak se promění naše bezpečnost, když se vrací staří známí z éry Miloše Zemana a Trumpova administrativa přepisuje pravidla hry?Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Při návratu Donalda Trumpa do Bílého domu visela ve vzduchu zásadní otázka: s jakou razancí se vrátí? Jeho první funkční období sice rozpoltilo USA, ale co se reálných ve Washingtonu prosazených změn týče, nebylo zas tak divoké jako prezidentova rétorika, která je provázela. Celému světu tak vrtalo hlavou, jestli se tento scénář bude opakovat, nebo se tentokrát Trump „nezakecá“.

Celý díl najdete na: https://herohero.co/dobrovskysidloRozpadne se koalice ANO, SPD a Motoristů? Co potřebuje opozice, aby dokázala vyhrát příští volby? A proč je hloupé urážet voliče hnutí ANO? Na dotazy posluchačů odpovídá další epizoda podcastu Dobrovský&Šídlo

Roman Joch je konzervativní publicista, politický komentátor a vysokoškolský pedagog. Dlouhodobě působí v Občanském institutu, kde zastával funkci ředitele a viceprezidenta a věnuje se především politické filozofii, zahraniční politice a hodnotovým otázkám západní civilizace. V letech 2010–2012 působil jako poradce předsedy vlády Petra Nečase pro zahraniční politiku a lidská práva, později spolupracoval také s vedením hlavního města Prahy. Ve veřejném prostoru je známý jako autor odborných i publicistických textů a překladů, pravidelně vystupuje v médiích a komentuje aktuální politické a společenské dění v širších souvislostech. Přednášel na Vysoké škole ekonomické v Praze, CEVRO Institutu a dalších akademických pracovištích. Hlásí se ke konzervativním hodnotám a katolické církvi, které významně formují jeho pohled na domácí i mezinárodní politiku. V tomto díle Štěpán Křeček s Romanem Jochem mapují vývoj politických a náboženských ideologií od počátků lidské společnosti až po moderní dobu. Vysvětlují základní principy politických ideologií, rozdíly mezi judaismem a křesťanstvím a význam přijetí křesťanství v antickém Řecku. Debata se dotýká také role Jana Husa, vztahu křesťanské etiky a vzniku kapitalismu i nebezpečí utopických ideologií, které se opakovaně snaží přetvářet společnost podle abstraktních ideálů. Celý díl najdete na Herohero a Forendors.

Jsme Petr a Aly.A baví nás lézt tam, kam se běžně dává cedulka nevhodné mluvit nahlas.V našem podcastu Lascivní se potkává popkultura, sexualita, vztahy a jemně (někdy i méně jemně) perverzní zvědavost. Neřešíme sex proto, abychom šokovali. Řešíme ho proto, že o něm lidé fantazírují, mluví šeptem - a často podle něj i žijí.V díle Lascivní Grinch jsme si dovolili vzít Vánoce, sebrat jim mašli a podívat se, co je pod stromečkem doopravdy. Grinch jako postava outsidera. Výměna manželek jako rituál, který má blíž k sociálnímu experimentu než k bulváru. Swingers ne jako porno-fantazie, ale jako hra s hranicemi, důvěrou a klíči – doslova.Hra s klíči nás baví už dlouho. Ta mexická, kde se říká:bez opakování, bez lhaní, bez lásky a sex mimo hru = vše se souhlasem druhého.Sedmdesát procent lidí o hromadném sexu fantazíruje. Polovina z nich to někdy zkusí. A zbytek o tom aspoň rád poslouchá.Vracíme se i k chladnému předobrazu swingers rituálů v The Ice Storm - key party jako anti-erotickému momentu, kde „volnost“ neznamená blízkost, ale spíš odcizení. A díváme se, jak se motiv klíčů, výměn a her objevuje znovu a znovu: od mexických a španělských seriálů přes argentinskou polyamorii až po české filmy, kde se nemění jen partneři, ale aspoň telefony (i ty klíče).Zajímá nás i New Relationship Energy, ale i kocovina po ní. Kde končí hra a začíná lež. A jestli je možné si půjčit klíče = a přitom neztratit domov.Lascivní podcast není návod.Je to pozvánka ke zvědavosti.A někdy i k lehkému nepohodlí.Protože přesně tam začíná Hrana.A občas na ní visí Grinch. Celý díl v délce 1 hodiny a 20 minut je k dispozici (s předstihem i v plné nestříhané verzi) na Forendors.cz/lascivni = děkujeme vám za podporu. Bez ní bychom dále nemohli tvořit.Kam dál pokračovat:https://www.csfd.cz/film/308790-svata-ctverice/prehled/https://www.lascivni.cz/slovnicek/wifesharing/https://www.csfd.cz/film/1538800-v-dobrem-i-zlem/prehled/ https://www.lascivni.cz/slovnicek/polykula/https://www.csfd.cz/film/1517450-felices-los-6/hraji/https://www.csfd.cz/film/751928-el-juego-de-las-llaves/prehled/https://www.lascivni.cz/slovnicek/metamour/https://www.csfd.cz/film/1148957-klic-k-sexu/prehled/https://www.lascivni.cz/slovnicek/polyamorismus-polyamorie/https://www.lascivni.cz/slovnicek/vixen-hot-wife/1) Jak nás (⁠⁠podcast⁠⁠ a profesionální testery erohraček) můžete podpořit?Vznik nových dílů (v plné délce) i bonusů (naposledy s návštěvou prvního swingers), můžete podpořit předplatným na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Forendors.cz/Lascivni⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠.2) Podívejte se na naše reálné testy pomůcek (⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.lascivni.cz/eroticke-hracky-pomucky/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠), i českých sex-shopů...3) Máme i praktické internetové kurzy a e-booky kolem kinků a hraček v rámci naší Lascivní univerzity / akademie - ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.lascivni.cz/kurzy/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ i ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.lascivni.cz/e-booky/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠.4) Kde můžete spolehlivě a diskrétně nakupovat hračky?V jakých českých obchodech sami nakupujeme pomůcky pro testování? Tyto můžeme rozhodně doporučit:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Sexshop.cz⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (KUPON LASCIVNI - 10 % sleva!),⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Růžovýslon.cz⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (KUPON LASCIVNI - 15 % sleva na bestsellery),⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Sexshop51.cz⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠, (KUPON LASCIVNI - 10 % sleva na nezlevněné kousky) adalších +20 jsme  ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠v rámci redakce testovali zde...⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠5) A znáte naše povídkové ⁠Roztouženy.cz⁠? Prémiové audio erotické povídky? ⁠Roztouženy.cz⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠i na Spotify a dalších místech!⁠

Celý rozhovor nájdeš na herohero.co/vyhonitdabla spolu s bonusovým obsahom a archívom podcastu

Je tu konec roku a ten tradičně patří prognózám, do čeho investovat v tom dalším. David a Martin si proto prošli odhady analytiků ohledně akcií, dluhopisů, zlata nebo bytů a vydestilovali, co si nejčastěji myslí. Zároveň se podívali, jak často jim podobné předpovědi vychází. Následně se podívali, jak přistupovat k předpovědím při vlastních investicích, a vyzkoušeli to třeba na tezi, že byty budou skvělá investice i příští rok. A už tradičně k tomu připravili užitečnou kalkulačku. Celý podcast a další díly najdete na https://herohero.co/moneypenny nebo https://moneypenny.opinio.cz/

 Je tu konec roku a ten tradičně patří prognózám, do čeho investovat v tom dalším. David a Martin si proto prošli odhady analytiků ohledně akcií, dluhopisů, zlata nebo bytů a vydestilovali, co si nejčastěji myslí. Zároveň se podívali, jak často jim podobné předpovědi vychází. Následně se podívali, jak přistupovat k předpovědím při vlastních investicích, a vyzkoušeli to třeba na tezi, že byty budou skvělá investice i příští rok. A už tradičně k tomu připravili užitečnou kalkulačku.Celý podcast a další díly najdete na https://herohero.co/moneypenny nebo https://moneypenny.opinio.cz/ 

Cei patru judecători constituționali care au boicotat ședințele de duminică și de luni ale Curții referitoare la pensiile magistraților și-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul ar fi trebuit să clarifice în mod public că noul act normativ „va abroga pensiile de serviciu ale magistraților”. Cum se traduce acest lucru? Surse din CCR au explicat pentru HotNews că, de fapt, nemulțumirea este legată de procentul de 70% din ultimul salariu net, cât ar urma să fie pensia unui magistrat după intrarea în vigoare a noii legi, față de 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent (acest lucru a dus la situația, nemaiîntâlnită în Europa, ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților). Cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie, spun sursele. Motivul ar fi acela că judecătorii, care doresc respingerea legii inițiate de Guvernul Bolojan, nu mai dețin majoritatea în CCR. Legea prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”. Boicot sau grevă constituțională? (Europa Liberă)  Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave. Profesorul Cristian Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima. Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere. Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă. Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut. Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni. Cum e afectată România de războiul dronelor. (Deutsche Welle)  România folosește avioanele militare pentru a se apăra de dronele rusești. Pe termen scurt nu are alte soluții, deși se vorbește despre niște planuri în acest context. O analiză de Sabina Fati: ”Dronele rusești au planat liniștite deasupra spațiului autohton de cel puțin 15 ori în ultimii doi ani: au verificat capacitatea de reacție și poate chiar voința de a răspunde intruziunii lor în spațiul național. Porturile ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace. În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Nici Germania nu stă prea bine: acum două zile aeroportul din Hanovra a fost închis aproape 15 ore, după ce mai multe drone s-au apropiat periculos de aeroport. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă. Incidentele au avut loc în proximitatea obiectivelor militare, în zone portuare și deasupra altor infrastructuri importante. În vreme ce Marea Neagră a devenit un teren de exersare a dronelor rusești și ucrainene, România nu se grăbește să găsească soluții defensive eficiente și uită un principiu de bază: costul apărării trebuie să fie mult mai mic decât cel al atacului”. România se confruntă cu un val de cazuri de gripă (Digi24) Dr Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” anunță că la Institutul din capitală, de exemplu, s-a dublat numărul bolnavilor care ajung la camera de gardă. Medicii se așteaptă ca în următoarele săptămâni și la începutul anului viitor situația să fie una complicată și fac apel la prevenție prin vaccinare și reguli de protecție.

Celý rok jezdím do obce Besednice ve Slepičích horách. Dělám rozhovory s tamními pamětníky. Povídáme si o tom, co bylo, jak to bylo nebo mohlo být, je to historie pohledů i historie vnímání, protože každý ty věci může vidět jinak.Všechny díly podcastu Rozhlasový sloupek můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Růst ekonomiky je základem všeho. V Evropě musíme udělat čtyři věci, které ho zásadně „nakopnou“. Dobrou zprávou je, že všechno záleží jen a pouze na nás. Vysvětlujeme taky změny ve válce na Ukrajině a varianty dalšího vývoje. A Viktor Orbán může už v dubnu prohrát volby, podle průzkumů ztrácí. Kampaň ale bude mimořádně drsná. Celý díl najdete na HeroHero, Opinio a Forendors:https://herohero.co/bruselskydiktathttps://bruselskydiktat.opinio.cz/https://www.forendors.cz/bruselsky_diktatLink na prodej naší knihy: https://shelfie.cz/knihy-/678-bruselsky-diktat-aneb-co-o-eu-skoly-neuci-9788087331071.html?utm_source=economia&utm_medium=productbanner&utm_campaign=produkty-bruselsky+diktat&utm_id=shelfie-bruselsky-diktat&utm_term=knihy+shelfie+&utm_content=bruselskydiktat https://shelfie.cz/domu/803-bruselsky-diktat-predplatne-a-zalozka.html

¡Saludos queridos amigos!Jesús vino como un niño en un pesebre, vino a estar con nosotros, y en nosotros a través del Espíritu Santo, y volverá para establecer plenamente un reino glorioso, un reino del que ya estamos participando con Él. ¿Cómo se cumplió en Cristo todo lo que habían anunciado los profetas? ¿Cómo lleva a cabo Dios el transcendente cambio de Emanuel, Dios con nosotros, a Dios morando en nosotros, y qué tenemosque hacer nosotros? ¿Qué significa para nosotros?  La CIG te invita a que escuches el mensaje titulado Cel. Encar.25 DIOS ESTÁ CON NOSOTROS Y DESEA ESTAR EN NOSOTROS. En él tratamos de explicar, de forma expositiva la Palabra de Dios, iluminada por el Espíritu Santo, conforme a lo que registra Juan 1:1–5, 10-13, y de contestar a las preguntas planteadas y a algunas más.¡Pedimos que andemostodos bajo la amorosa, misericordiosa y soberana bendición de Dios, os aproveche, y tengáis una gozosa y agradecida salida de año! ¡Y qué el 2026 nos traiga muchas oportunidades de compartir el amor de Dios conlos demás!

Chcete-li podpořit Svobodný přístav, můžete tak učinit v krypto i korunách! Pravidelná podpora a LN: https://opristavu.urza.cz/ BTC: bc1qwy8l3w0v826amd69h4awpt9hee6srxn4gk2cpg LTC: ltc1q2w2zezyj4anh3v428msf9kqvzelt76n62ys93h Číslo účtu: 2201359764/2010; variabilní symbol: 6 -------- Na letošní vánovoroční povídání jsem byl sám; a rozhodl jsem s jej pojmout jinak než obvykle – vynechal jsem české i světové (politické) události, o kterých jsem beztak řekl už mnohé ve chvílích, kdy se děly, ale nechci k nim znovu upínat pozornost. Chybí Vám? Pokud ano, piště do komentářů, za rok zas mohou být. Celé video jsem mluvil o Svobodném přístavu, jeho projektech – a to jak minulých, tak i budoucích, úspěšných i méně úspěšných; nastínil jsem také, co nás čeká (nejen) v příštím roce. Nechyběla pochopitelně ani vánovoroční přání pro Vás či poděkování za vše, co pro Přístav děláte (a není toho málo). – Urza (www.urza.cz); autor knihy Anarchokapitalismus; tvůrce Svobodného přístavu; spoluzakladatel a hlava Institutu Ludwiga von Misese; člen předsednictva Svobody učení; učitel ve svobodné škole Ježek bez klece

„Celé svoje dětství a mládí jsem romský původ považovala za jakési Kainovo znamení“, říká ředitelka Muzea romské kultury Jana Horváthová. S jakými dramaty z vlastní rodiny se musela vyrovnat? Proměňuje se podle ní významně a k lepšímu vztah Romů a majority? A chceme vůbec my, lidé, přemýšlet o stereotypech a předsudcích, jimž podléháme? Moderuje Jitka Novotná.

Președintele american Donald Trump stârnește o nouă dispută cu Danemarca după ce a numit un trimis special în Groenlanda, insula nordică pe care dorește să o anexeze. Subiectul revine astfel în actualitate după ce, în ultimele luni, părea să fi ieșit de pe radarul Casei Albe. Sfârșitul războiului din Ucraina în câteva zile, anexarea Mexicului, a Canadei și a Groenlandei – iată doar câteva dintre proiectele mărețe pe care Donald Trump le anunța odată cu revenirea la Casa Albă, acum aproape un an de zile. Niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins, dar cel privitor la Groenlanda revine în actualitate. Luni dimineață, președintele Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, în funcția de trimis special al SUA în Groenlanda. Publicația americană The Hill spune despre el că este un susținător ferm al președintelui Trump. El a preluat conducerea statului Louisiana în ianuarie 2024. Pagina de internet a săptămânalului german Die Zeit remarcă faptul că până acum, Landry nu a avut nicio legătură cu insula arctică. Citeste siDe ce vrea Donald Trump să pună mâna pe Groenlanda, cu orice preţ? În timp ce din ziarul german Handelsblatt aflăm că Landry a crescut în Louisiana, s-a înrolat în Garda Națională încă din liceu, a lucrat ca polițist și a studiat dreptul – tot în Louisiana. A fondat o companie de petrol și gaze și a lucrat ca avocat. Vestea a fost primită cu nemulțumire în Danemarca, țara care deține suveranitatea asupra insulei ce se bucură de un regim de autonomie. Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen s-a declarat luni ”profund înfuriat de numire și de declarație”, considerându-le , ”inacceptabile”, adăugând că îl va convoca pe ambasadorul SUA în următoarele zile „pentru a obține o explicație”. Reacție de dezaprobare și de la Bruxelles. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că integritatea teritorială și suveranitatea Regatului Danemarcei, inclusiv în ce privește Groenlanda, trebuie menținute. Un sondaj publicat în ianuarie 2025, imediat după ce Donald Trump și-a făcut cunoscute pretențiile, arăta că 85% dintre cei 57.000 de locuitori ai Groenlandei refuză ideea ca insula să devină parte a Statelor Unite. În același timp, în cazul organizării unui referendum privind independența, 55% ar vota pentru. Donald Trump a invocat posibilitatea cumpărării insulei dar nu a exclus nici folosirea forței. În ianuarie 2025, Donald Trump jr., fiul cel mai mare al președintelui, a vizitat Groenlanda fără a fi fost primit de vreun oficial de pe insulă sau din partea guvernului danez. Interesul pentru Groenlanda a crescut brusc odată cu perspectivele deschiderii rutei maritime prin Oceanul Arctic, ca o consecință a schimbărilor climatice. Insula este situată strategic între America de Nord și Europa, ceea ce stârnește interesul SUA, Chinei și Rusiei. În acest context, The Guardian amintește că în august, Danemarca l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA după rapoarte privind tentative de interferență în Groenlanda. Cel puțin trei oficiali americani apropiați de Trump au fost observați în capitala Groenlandei, Nuuk, încercând să identifice persoane pro și contra unei apropieri de SUA. SUA au deschis un consulat în Groenlanda în iunie 2020, mai scrie The Guardian. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

The Skywaymen have found a caravan, just not Cel or Rennie's. Old Cel learns some new tricks, Cord the teenager meets an icon, and Gree goes head to head with a champion before they continue on their journey.   Content Warnings: Language, Violence, Sexual Themes, Dark Themes ------ Today's promo is for RPG Major! Go check them out! ------ Preorder Yield by CR Stroud NOW ------ Join the Queer Actual Play Guild, a new discord space for queer voices in the AP community! https://discord.gg/n8qsmtDCUj ------   Join our Shrimp and Crits Discord server for the official listening parties. These are every release day at 8:00PM EST. (full server only open to patrons) https://discord.gg/qCHktpeTDG ------ Support us on Patreon: https://www.patreon.com/ShrimpandCrits ------ You can follow our linktree (https://linktr.ee/ShrimpandCrits) to our website, social media, and much much more. Please subscribe, rate and review us on any podcatchers where you listen. If you'd like to get in touch, feel free to do so by email (shrimpandcritspodcast@gmail.com) or post (PO Box 60934 Nashville TN, 37206)

V tomto Q&A díle odpovídáme na vaše dotazy a rozebíráme, kolik dnes skutečně stojí botnety a online propaganda. Podíváme se na ruské peníze, proruské influencery a reputační útoky, které mají reálný dopad i v Česku. Dojde i na dárky pro Putina, MAGA influencery placené Kremlem a zpochybňování válečných zločinů na Ukrajině. Vysvětlujeme, proč propaganda není zadarmo a jak funguje jako byznys. A ukazujeme, jak tyto mechanismy rozpoznat dřív, než začnou fungovat i na vás.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Celý večer jsem psal pohledy, přání k Vánocům a k novému roku. Je to každoroční obřad.

Celá epizoda zde: https://www.herohero.co/fightandtalk/subscribe V dalším díle našeho podcastu se představil Marek Terzijský, účastník reality show Zrádci, dopravní pilot a spolumajitel kliniky estetické medicíny - Veramedica. Silná trojkombinace, kterou si nenechte ujít. ➡️ Účast ve Zrádcích ➡️ Plán a probrání kroků ➡️ Zhodnocení finále ➡️ Veramedica ➡️ Létání

Există domenii în care schimbarea se vede treptat, aproape imperceptibil. Și există domenii în care realitatea se transformă în timp real, sub ochii noștri. Mobilitatea face parte din a doua categorie. Firmele care folosesc zeci sau sute de vehicule nu mai pot funcționa doar pe intuiție sau pe obiceiurile trecutului. Aici intervine munca unor oameni care privesc funcționarea unei companii nu doar ca pe o operațiune logistică, ci ca pe un organism viu, cu nevoi, fluxuri și responsabilități.Valentin Vasiliță este unul dintre acești oameni. Conduce digitalizarea activităților DKV Mobility în România și lucrează cu companii care vor să își administreze flotele într-un mod mai așezat. Vorbim despre un sector care, deși pare tehnic la exterior, atinge fiecare bucată din viața unei companii: de la costuri, la modul în care lucrează echipele, până la felul în care sunt planificate resursele. Valentin vede aceste piese și încearcă să le pună într-o formă care să aibă sens pentru manageri și pentru șoferi.Principalele lucruri discutate:00:00 Introducere: de ce mobilitatea se schimbă rapid02:53 Parcursul lui Valentin04:54 De ce digitalizarea devine o prioritate pentru companii07:40 Ce înseamnă, concret, digitalizarea unei flote08:50 Vizibilitate, control și date centralizate11:12 Provocările reale în adoptarea soluțiilor digitale14:24 De ce renunțarea la Excel este un pas greu15:23 Sisteme esențiale: FMS, telematică și aplicații mobile18:44 Cum ajută digitalizarea la reducerea costurilor21:24 Datele din sistem și deciziile de business24:08 Cum se transformă datele în optimizare reală26:39 Cel mai important sfat pentru companii la început27:54 Concluzii și gânduri finale

Celý život dělal ve Škodovce a teď si v důchodu plní přání. Všestranně umělecky zaměřený je pan Jaroslav Hodek ze Spáleného Poříčí.

Diana Fabiánová je profi matchmakerka a režisérka filmu Hranice věrnosti. Co dělá profesionální matchmakerka, a proč je pro nás tak náročné se seznámit? Proč chtějí muži mladší ženy, a jak své šance na lásku zvýšit? V této epizodě jsme si povídaly o otevřeném manželství, nastavování si polyamorních pravidel, nevěře i komunikaci netradičního uspořádání s dětmi.Celé epizody včetně videa a bonusové části najdeš na www.herohero.co/vyhonitdabla s kódem VYHONIT máte poštovné zdarma na kondomy a lubrikanty - https://youmecondom.com/pages/loversclub?srsltid=AfmBOooxbki63LLeuZw-5bqg6j3ZufTukGH3xWoidOUDM9Db6N61fPEGNaší knihu “Vyhonit ďábla” koupíš zde: https://www.luxor.cz/product/vyhonit-dabla-zbo000439474Pořad pro iVysílání ČT “Na záchodcích” zkoukni: https://www.ceskatelevize.cz/porady/14191464239-na-zachodcich/Sleduj násInstagram: @vyhonit.dablaTikTok: @vyhonitdablaĎakujeme za pomoc s výrobou podcastu a:za strih videí na herohero a yt Dorke Fišer grafiku Matějovi Daliborovi 

V tomto díle jsme si pozvali speciálního hosta, kterým je slovenský specialista na hybridní hrozby Victor Breiner z infosecurity.sk , se kterým probereme jak současný stav Slovenské autokracie, tak Národní Bezpečnostní Strategii USA, kterou minulý týden vydala Trumpova administrativa.V den natáčení našeho podcastu v Austrálii začal platit zákaz sociálních sítí pro děti do 16let , takže i na to v závěru této epizody dojde.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Brazílie spouští nový fond na ochranu světových pralesů a i doma v Amazonii rozjíždí projekty, jako je udržitelné agrolesnictví. Zároveň ale sílí tlak podnikatelů na zrušení moratoria, které už řadu let zakazuje prodej sóji vypěstované na územích odlesněných po roce 2008. Kvůli mýcení už zmizela pětina původního tropického deštného lesa v Amazonii. Celý ekosystém, přezdívaný „plíce planety“, se tak dostává na hranici přežití. Klíč k jeho záchraně přitom leží i v Evropě.

Ryby, krevety, ústřice, drůbeží maso, ovoce, zelenina, lahůdky – na největším trhu s čerstvými potravinami na světě Rungis na předměstí Paříže najdete všechno. Zásobuje zhruba čtvrtinu francouzské populace – nakupují tam řetězce, řezníci, prodejci ryb, zeleniny i ovoce. Celý tenhle svět má nařízené hodinky trochu jinak než většina z nás – prodejcům zvoní budík už ve dvě hodiny ráno. Přivstat si proto musel i náš zpravodaj ve Francii Martin Balucha.

Ryby, krevety, ústřice, drůbeží maso, ovoce, zelenina, lahůdky – na největším trhu s čerstvými potravinami na světě Rungis na předměstí Paříže najdete všechno. Zásobuje zhruba čtvrtinu francouzské populace – nakupují tam řetězce, řezníci, prodejci ryb, zeleniny i ovoce. Celý tenhle svět má nařízené hodinky trochu jinak než většina z nás – prodejcům zvoní budík už ve dvě hodiny ráno. Přivstat si proto musel i náš zpravodaj ve Francii Martin Balucha.Všechny díly podcastu Zápisník zahraničních zpravodajů můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Celý svůj život věnovala tanci. Roky byla primabalerínou Národního divadla, získala mnohá ocenění, včetně Ceny Thálie. Baletu zůstala věrná i přes zdravotní potíže, se kterými se během své kariéry musela mnohokrát porvat. Před rokem svou kariéru ukončila. Jak se jí nový život zamlouvá a jak se s odstupem dívá na ten minulý?

„Aj domácnostiam pod energopomocou zdražie elektrina aj plyn, lenže to zdraženie bude miernejšie, oveľa miernejšie ako tam, kde energopomoc je priznaná,“ hovorí Radovan Potočár z Energieportálu. „Celá pointa adresnosti išla úplne do stratena. Už len tým, že na začiatku bolo stanovené, že chceme 90 percent domácností pokryť energopomocou,“ tvrdí analytik. „Naopak, systém mal fungovať tak, že si vopred povieme kritériá,“ dopĺňa.Energopomoc alias štátny vankúš na zmiernenie cien za elektrinu, plyn a teplo. Po novom nie pre všetkých plošne, ale programovo, adresne. Po prvých dňoch prevádzky aj s paradoxmi, ktoré už musela riešiť aj vláda. A hoci z programu vyradila poberateľov dividend – a teda nie odkázaných na štátne cenové intervencie - ustúpila naopak od domácností parlamentných poslancov a v systéme zostáva aj iná skupina solventných, ktorí zarábajú na prenájmoch.Pachuť z adresnosti však prichádza aj z chaosu, ktorý vyvolali nejednoznačné informácie informačného rozhrania energopomoc.sk. Opozícia to chce riešiť až na mimoriadnej schôdzi, ministerka reaguje nekvalitou vstupných dát.Aká bude nakoniec štátna energopomoc, aké sú jej základné rysy a zostane pomocou, vzhľadom na prvotné problémy?Téma pre Radovana Potočára z Energieportálu.„Celá pointa adresnosti išla úplne do stratena. Už len tým, že na začiatku bolo stanovené, že chceme 90 percent domácností pokryť energopomocou,“ tvrdí analytik. „Naopak, systém mal fungovať tak, že si vopred povieme kritériá, koho chceme podporiť, komu treba naozaj pomôcť, aké budú životné situácie a potom na základe vopred stanovených kritérií nám vyjde nejaké číslo. Tu bola logika alebo celý postup otočený úplne na hlavu,“ dodáva Potočár.Podcast pripravil Jaroslav Barborák.

„Aj domácnostiam pod energopomocou zdražie elektrina aj plyn, lenže to zdraženie bude miernejšie, oveľa miernejšie ako tam, kde energopomoc je priznaná,“ hovorí Radovan Potočár z Energieportálu. „Celá pointa adresnosti išla úplne do stratena. Už len tým, že na začiatku bolo stanovené, že chceme 90 percent domácností pokryť energopomocou,“ tvrdí analytik. „Naopak, systém mal fungovať tak, že si vopred povieme kritériá,“ dopĺňa.Energopomoc alias štátny vankúš na zmiernenie cien za elektrinu, plyn a teplo. Po novom nie pre všetkých plošne, ale programovo, adresne. Po prvých dňoch prevádzky aj s paradoxmi, ktoré už musela riešiť aj vláda. A hoci z programu vyradila poberateľov dividend – a teda nie odkázaných na štátne cenové intervencie - ustúpila naopak od domácností parlamentných poslancov a v systéme zostáva aj iná skupina solventných, ktorí zarábajú na prenájmoch.Pachuť z adresnosti však prichádza aj z chaosu, ktorý vyvolali nejednoznačné informácie informačného rozhrania energopomoc.sk. Opozícia to chce riešiť až na mimoriadnej schôdzi, ministerka reaguje nekvalitou vstupných dát.Aká bude nakoniec štátna energopomoc, aké sú jej základné rysy a zostane pomocou, vzhľadom na prvotné problémy?Téma pre Radovana Potočára z Energieportálu.„Celá pointa adresnosti išla úplne do stratena. Už len tým, že na začiatku bolo stanovené, že chceme 90 percent domácností pokryť energopomocou,“ tvrdí analytik. „Naopak, systém mal fungovať tak, že si vopred povieme kritériá, koho chceme podporiť, komu treba naozaj pomôcť, aké budú životné situácie a potom na základe vopred stanovených kritérií nám vyjde nejaké číslo. Tu bola logika alebo celý postup otočený úplne na hlavu,“ dodáva Potočár.Podcast pripravil Jaroslav Barborák.

Celé epizody včetně videa a bonusové části najdeš na www.herohero.co/vyhonitdabla Nostalgie po starých dobrých časech nebo děsivé vzpomínky, na které bychom radši už zapomněli? S Petrem Hanelem @klub_psacu o jeho knize O hvězdách víš h*vno, ale taky o tezi čůráctví, hraní her a třídnosti v randění, mama cutech, nechtěných erekcích a manosféře. Proč už nechceme bad boys? Chtěla Zuzana randit jen s bohatými kluky? Proč Terézii zajímala jen ejakulace? V čem knihu změnilo hnutí MeToo, a jak taktizujeme s žiletkami před parties? Jak oslovit postavený penis, a proč budou mít teenageři sex i v -10 stupních?10% sleva na sexshop.cz s kódem dabel10 stále platí s diskrétnym doručením ;)Sleduj násInstagram: @vyhonit.dablaTikTok: @vyhonitdablaĎakujeme za pomoc s výrobou podcastu a:za strih videí na herohero a YT Dorke Fišer grafiku Matějovi Daliborovi 

Today's episode is about a few of the many attractions in the month of December in Slovakia. In the Slovak lesson, you will learn a few new words from today's topic. You will also learn how to say “That's something you can't forget“ in Slovak. At the end of this episode, you can find my short summary of today's topic.Episode notesIn today's episode, I'm talking about a few of the many attractions in the month of December in Slovakia. In the Slovak lesson, you will learn a few new words from today's topic. You will also learn how to say “That's something you can't forget“ in Slovak. At the end of this episode, you can find my short summary of today's topic.Slovak lesson1.    škorica (cinnamon), 2.    klinčeky (cloves)3.    sladká medovina (sweet mead)4.    teplý punč (warm punch)5.    varené víno (mulled wine)6.    obrátená pyramída (inverted pyramid)7.    sladké kráľovstvo (sweet kingdom)8.    perníkové pečenie (gingerbread baking)9.    bláznivé nápady (crazy ideas)10. To sa nedá zabudnúť. (That's something you can't forget.)Zhrnutie (Summary)December 2025 na Slovensku vyzerá ako mesiac, ktorý si povedal, že bude robiť všetko naraz – a ešte k tomu s úsmevom. Po celej krajine sa strieda zimná romantika s hudobnými koncertmi, vianočnými trhmi, ktoré voňajú medovinou, teplým punčom a vareným vínom. V Bojnickom zámku sa opäť prebúdzajú duchovia minulých Vianoc, zatiaľ čo v Nízkych Tatrách vzniká rozprávkový svet plný tisícok sviečok a vo Vysokých Tatrách na Hrebienku vyrástla katedrála z ľadu. Deti majú radosť zo Smejka a Tanculienky, dospelí objavujú jazz v obrátenej pyramíde Slovenského rozhlasu, a Košice sa menia na sladké kráľovstvo počas veľkého perníkového pečenia. Celý mesiac pôsobí ako veselý, lesklý kolotoč tradícií, hudby a trochu bláznivých nápadov, ktorý robí z decembra čas, na ktorý sa jednoducho nedá zabudnúť.Timestamps00:34 Introduction to the episode02:29 Pre-Christmas activities in Slovakia 202505:03 Fun fact 109:17 Fun fact 209:50 Fun fact 312:47 Slovak lesson17:01 Summary in Slovak18:27 Summary in English19:44 Final thoughtsIf you have any questions, send it to my email hello@bozenasslovak.com. Check my Instagram https://www.instagram.com/bozenasslovak/ where I am posting the pictures of what I am talking about on my podcast. Also, check my website https://www.bozenasslovak.com © All copywrites reserved to Bozena Ondova Hilko LLC

Rusko naplňuje svůj sen o rozdělení Západu - a má k tomu účinnější nástroje než kdy dřív. Od přiznání britských expremiérů o selhání Brexitu, přes otevřenou roztržku mezi americkými a britskými tajnými službami, až po gigantické saúdské investice, které tichým „sportwashingem“ mění vnímání autoritářských režimů u mladé generace. Do toho vstupuje fenomén feed exposure effect, který ukazuje, že k radikálnímu posunu veřejného mínění už nejsou potřeba roky propagandy - stačí dobře nastavené algoritmy sociálních sítí.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Celé roky strávila filmařka a literátka Andrea Sedláčková s osobností Marie Čermínové, mezi přáteli řečené Manka a podepisující své podmanivé obrazy jménem Toyen.

Dnešní Amerika je jiná, než jak si ji většina z nás pamatuje nebo představuje. Země je unavenější, napjatější a méně předvídatelná. Vztahy mezi lidmi se přiostřily, důvěra v instituce klesá a každodenní život prostupuje zvláštní neklid. Americká zpravodajka Jana Ciglerová přijela do Prahy pokřtít svou novou knihu Americký deník: Všechno je jinak. Při této příležitosti jsme zaplnili Rock Café na živém natáčení Studia N. Poslechněte si záznam a nechte se vtáhnout do reality dnešních Spojených států. Za dobu, co je Jana Ciglerová v Americe, sledovala obrovskou změnu téměř ve všem – v politice, společnosti, kultuře, ekonomice i mezilidských vztazích. „Lidé jsou naštvaní jako nikdy dřív. Nikdy v historii se neodehrály tak masivní protesty jako nyní proti Trumpovi,“ říká. Strach ve společnosti jde podle ní cítit v každodenním životě. „Řidič autobusu mi říkal, že dostali pokyn, že když někdo nechce zaplatit, mají to nechat být. Je to podle jeho slov bezpečnější, než kdyby se někdo naštval a zaútočil na něj nebo ho zastřelil,“ popisuje Ciglerová. Problém podle ní spočívá ve snadném přístupu ke zbraním. „Zbraně mezi lidmi bezpečí nepřinášejí. Je to naopak. Čím snadnější je k nim přístup, tím víc lidí je má. Zatímco u nás do někoho v naštvání strčíte nebo na něj zakřičíte, v Americe na sebe lidi rovnou vytáhnou bambitku. Stojíte ve frontě v obchodě, dojde k hádce a opakovaně se stává, že na sebe vytáhnou zbraň,“ vysvětluje. Ve Studiu N vypráví, v čem se liší její život v USA a v Česku. „Večer tam svoje děti nepustím ven. Když jsem vyprávěla svým americkým přátelům, že se můj syn vracel o půlnoci z Vltavské domů, což je asi kilometr, nevěřícně na mě zírali. Moje kamarádka Nancy zase málem odpadla, když jsem jí natočila video, jak kluci nasedají do vlaku v Řevnicích a sami odjíždějí. To je v dnešní Americe nepředstavitelné,“ doplňuje autorka knihy. Celé díly Studia N najdete na platformě Herohero, na webu Deníku N jsou přístupné předplatitelům a předplatitelkám Klubu N. Bezplatné části zveřejňujeme v podcastových aplikacích Spotify, Apple Podcasts, Podbean či na YouTube. Sledovat nás můžete také na Instagramu.

CELÝ DÍL NAJDETE NA https://herohero.co/studion A V RÁMCI KLUBOVÉHO PŘEDPLATNÉHO DENÍKU N https://denikn.cz/podcast-studio-n/ „Pro některé své mladé kolegy jsem trochu úkaz, protože před padesáti lety nebyli na světě ani jejich rodiče. Pro mě je to potvrzení, jak rychle život utíká,“ říká ve Studiu N herečka Taťjana Medvecká, která oslavila půlstoletí v Národním divadle. „Uvnitř si připadám jako ta holka, která přišla před padesáti lety, jen jsem hodně jetá a mám vnoučata,“ směje se. Ve Studiu N otevírá také téma, o kterém jinak nerada mluví. „Je to moje třináctá komnata, kterou jsem otevřela jednou jedinkrát. Byla jsem za minulého režimu ve straně. Na škole mi nabídli členství a já jsem prostě byla strašnej srab. Tak moc jsem se vyděsila, že jsem neměla odvahu říct ne. Beru to jako selhání, protože mi nikdo nestál s kvérem u hlavy,“ říká otevřeně. „V okamžiku, kdy se mě na to paní profesorka zeptala, bylo to jako zásah bleskem – a já jsem věděla hned v ten moment, že tu sílu mít nebudu. Byli i tací, co tu odvahu měli, já ne,“ vzpomíná. V rozhovoru říká, že je pro ni důležité, aby byla v rovnováze sama se sebou a se svým svědomím. „Nejsem ze sebe nadšená, protože jsem tomu napomáhala. Neměla jsem odvahu říct: Proboha, proč máme hrát Kremelský orloj? Umění bylo a svým způsobem je i dnes služkou mocných. Dříve to byly tlaky ideologické, dnes jsou to tlaky ekonomické,“ tvrdí. Co říká na budoucího ministra kultury Oto Klempíře? Jak hodnotí společenskou situaci na Slovensku, kde má po obou rodičích kořeny? A proč si myslí, že mají Češi komplex malého národa? Podívejte se na celý rozhovor. Celé díly Studia N najdete na platformě Herohero, na webu Deníku N jsou přístupné předplatitelům a předplatitelkám Klubu N. Bezplatné části zveřejňujeme v podcastových aplikacích Spotify, Apple Podcasts, Podbean či na YouTube. Sledovat nás můžete také na Instagramu.

Today's episode is about traditional and modern celebrations of St. Barbara, the patron saint of Slovak miners. In the Slovak lesson, you will learn about the Slovak rhythmic rule as well as a few new words from my dialogue. You will also learn how to say “Watch out for thieves!“ in Slovak. At the end of this episode, you can find my short dialogue.Episode notesIn today's episode, I'm talking about traditional and modern celebrations of St. Barbara, the patron saint of Slovak miners. In the Slovak lesson, you will learn about the Slovak rhythmic rule as well as a few new words from my dialogue. You will also learn how to say “Watch out for thieves!“ in Slovak. At the end of this episode, you can find my short dialogue.Slovak lesson1.    baník (miner)2.    baňa (mine)3.    chrániť (to protect)4.    dávať pozor (to watch out)5.    omša (mass / church service)6.    zapáliť (to light)7.    lampa (lamp)8.    chodba (hall or corridor)9.    svietiť (to shine)10. tma  (darkness)11. kapela (band)12. pochodovať (to march)13. uniforma (uniform)14. žmurkať (to wink)15. pyšný ako kohút (proud as a rooster)16. Dávajte pozor na zlodejov! (Watch out for thieves!)DIALOGUE:Vnuk: Dedko, čo je to vlastne tá Barborka?Dedko: Barborka? To bola naša patrónka. Jej meno bolo vlastne Barbora, ale my baníci sme ju mali veľmi radi a tak sme ju volali Barborka.V: Prečo ste mali radi Barborku?D: Lebo nás chránila v bani. Dávala na nás pozor, aj keď sme boli veľmi hlboko pod zemou.V: Aj ste ju oslavovali? Napríklad na jej meniny?D: Pravdaže. A práve na jej meniny. Ráno sme išli na omšu. Celá dedina.V: Ale ja myslím oslavy v bani.D: V bani sme zapálili lampy. Všetky chodby svietili. Vyzeralo to krásne, ako keď si rozsvietiš vianočný stromček.V: A nebál si sa pod zemou?D: Ale kdeže. Keď bola Barborka s nami, nebál som sa ničoho, ani tmy. A tmy tam bolo dosť!V: A ešte ako ste oslavovali? (And how otherwise did you celebrate?)D: Spievali sme a niektorí z nás hrali v kapele.VNUK: A čo tvoj ocko? Aj on bol baník, pravda?D: Pravda. Spolu sme pochodovali celou dedinou. Mali sme oblečené banícke uniformy a boli sme na ne pyšní ako kohúti.V: Dedko, aj ja chcem oslavovať Barborku.D: No dobre. Pôjdeme spolu do Štiavnice. Potom ti ukážem všetky tie staré chodby.V: A budú tam aj lampy?D: Pre teba ich rozsvietim všetky. Ešte aj Barborka bude žmurkať.Timestamps00:34 Introduction to the lesson02:33 About St. Barbara13:52 Fun fact15:41 Slovak lesson: Rhythmic Rule17:57 Vocabulary23:33 Dialogue in Slovak25:51 Dialogue with the English translation30:29 Final thoughtsIf you have any questions, send it to my email hello@bozenasslovak.com. Check my Instagram https://www.instagram.com/bozenasslovak/ where I am posting the pictures of what I am talking about on my podcast. Also, check my website https://www.bozenasslovak.com © All copywrites reserved to Bozena Ondova Hilko LLC

Tento díl měl být jako obvykle průlet od české politiky, přes Ukrajinu a zprávičky z Reichu až k AI bublině, ale trochu jsme se "zakecali" právě u Ukrajiny a další témata odložili na příště.Doslova na poslední chvíli jsme si totiž pozvali hosta, respektive zahraničního zpravodaje Adama Syberu, analytika a novináře z ukrajinského média Kyiv Independent , který na Ukrajině dlouhodobě žije.Probrali jsme jak korupční aféru, která zasáhla i nejbližší okolí prezidenta Zelenského, tak i 28 bodový plán, který je v médiích nesprávně označován za mírový. Rusáci si ho totiž doslova napsali sami.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

City take all three points thanks to Phil Foden's last minute winner in a tense 3–2 win over Leeds. Cel is joined by Shaun Goater as they dissect the game, the goals and the standout individual displays, plus what this performance tells us ahead of the coming fixtures. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Celý díl najdete na: https://herohero.co/dobrovskysidloZáznam živého vystoupení vznikl 18. listopadu v městském divadle v TurnověJihočeský hejtman Martin Kuba oznámil ve čtvrtek svůj odchod z ODS. Potvrdil tak tezi, o níž se mluví v další epizodě podcastu Dobrovský&Šídlo, natočené o týden dřív: Čas klasických politických stran pominul. Doba si žádá silné lídry - a ti strany už ani nepotřebujíDarujte 50% slevu na první měsíc předplatného podcastu Dobrovský & Šídlo na herohero

Rozebíráme ústavní krizi kolem střetu zájmů Andreje Babiše a herně-teoretickou past, v níž se ocitl prezident Petr Pavel. Věnujeme se také plánům hnutí ANO na oslabení veřejnoprávních médií a spekulacím o zásazích do armády a tajných služeb jako varovným signálům autokratizace. Řešíme sabotáže, deepfaky a ruské kampaně zaměřené na demotivaci a chaos. Podíváme se i na Trumpův tlak na BBC jako příklad strategického zastrašování médií. Rozplétáme mezinárodní mocenské sítě okolo Epstein files. A na závěr přinášíme pohled na albánský experiment s „algokracií“ a na to, jak může AI demokracii spíš posílit než nahradit.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Kreckin you won't believe what happens when the Skywaymen sojurn in a town of legend! Cel takes on a critter quest, Cord embraces teenage angst with Chug, and Gree begins to count his greys.   Content Warnings: Language, Violence, Sexual Themes, Dark Themes ------ Please follow this link to help us feed America! https://teamfeed.feedingamerica.org/teams/PodcastersFightHunger ------ Today's promo is for RPG Major! Check them out. ------ Join our Shrimp and Crits Discord server for the official listening parties. These are every release day at 8:00PM EST. (full server only open to patrons) https://discord.gg/qCHktpeTDG ------ Support us on Patreon: https://www.patreon.com/ShrimpandCrits ------ You can follow our linktree (https://linktr.ee/ShrimpandCrits) to our website, social media, and much much more. Please subscribe, rate and review us on any podcatchers where you listen. If you'd like to get in touch, feel free to do so by email (shrimpandcritspodcast@gmail.com) or post (PO Box 60934 Nashville TN, 37206)

Záznam z našeho živáku Kanárci Live v Kampusu Hybernská 13.11.2025. Probrali jsme toho hodně a došlo i na dotazy jak od diváků v sále, tak ostatních přes sli.do.Děkujeme Vám všem kdo jste přišli a pokud jste nemohli a nebo se nevešli, tak nezoufejte. Po Novém roce chceme podobné akce dělat pravidelněji.Ještě jednou děkujeme Kampusu Hybernská a Univerzitě Karlově za poskytnutí prostor!Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Celé epizody včetně videa a bonusové části najdeš na www.herohero.co/vyhonitdabla Už jste viděli*y nový film Barbory Chalupové - Virtuální přítelkyně? My jsme si pozvaly jednu protagonistku a tvůrkyni na ofku (platforma v překladu Jen pro Fanoušky) - Rosalindu. Zeptaly jsme se na vše, co nás zajímalo. Za co si nejvíc vydělá? Jak její tvorba změnila přístup k vlastnímu tělu? Co na její práci říkají její blízcí? Co je na tom nejzábavnější a naopak nejnáročnější? Do hloubky jsme rozebraly, proč začala natáčet s maskou, a jaké pocity v ní vyvolalo ji sundat. Probraly jsme také peníze, stigmatizaci i vykořisťování, které se této branži nevyhýbá, naopak.Dozvěděly jsme se věci, které se do filmu nedostaly, některé z nich nás pořádně rozčílily.10% sleva na sexshop.cz s kódem dabel10 stále platí s diskrétnym doručením ;)

„Umělá inteligence je nastavená tak, aby vám šla na ruku,“ popisuje psycholožka. „Dává dětem to, co jim reálný svět nabídnout neumí. Snadno tak propadnou umělé ideální představě, která na rozdíl od reality není komplikovaná. Běhá mi z toho mráz po zádech,“ říká v podcastu. Rodičům doporučuje, aby nad tím měli pevnou kontrolu. Dnešní rodiče své děti podle Bartákové vychovávají lépe než předchozí generace: „Velká část lidí to pořád dělá postaru, často dost hovadsky, ale roste skupina rodičů, kteří se snaží nejen slušně vychovávat, ale zároveň si s dětmi nepokazit vztah.“ Podle ní se výchova neobejde bez emocí, ale klíčem je je zvládat. „Nefackujte své děti – všechny výzkumy ukazují, že čím víc násilí, tím víc násilí. Chápu, že někdy uletí nervy, ale podstatné je nemít pocit, že to je efektivní cesta.“ Pomáhá i drobnost: „Někdy stačí jen odfrknout. Dítě se pak cítí vyslyšené. Když je mozek v nepohodě, slyší totiž jen samo sebe. Nechat ho ventilovat je způsob, jak s ním zůstat napojený. Celé díly Studia N najdete na platformě Herohero, na webu Deníku N jsou přístupné předplatitelům a předplatitelkám Klubu N. Bezplatné části zveřejňujeme v podcastových aplikacích Spotify, Apple Podcasts, Podbean či na YouTube. Sledovat nás můžete také na Instagramu.