Podcasts about Prin

I-am avut alături pe profesorul Armand Goșu, expertul nostru preferat în geopolitică, și pe Sergiu Toader, omul care a reinventat formatul știrilor din România; m-am bucurat nespus de această întâlnire, mai ales că Sergiu s-a întors recent dintr-o lungă și inspirațională ședere în Noua Zeelandă. Împreună, am disecat fără niciun fel de ocolișuri sau menamente realitățile extrem de dure cu care se confruntă societatea românească în prezent; am refuzat din start discursurile confortabile pentru a putea privi direct spre problemele de fond care ne macină țara. Am vorbit liber și direct despre jocurile de culise din politică, demascând strategiile ascunse prin care se împarte puterea în spatele ușilor închise; am vrut să înțelegem exact cine trage sforile și cum ne afectează aceste interese invizibile viața de zi cu zi. Nu am ocolit nici starea alarmantă a justiției, un subiect care ne doare pe toți și care a stârnit vii dezbateri în cadrul dialogului nostru; am analizat cum s-a degradat încrederea cetățenilor în dreptate și care sunt vulnerabilitățile care blochează funcționarea corectă a magisteriului. În urma acestei radiografii tăioase, am concluzionat că ne aflăm în fața unei nevoi urgente și vitale de schimbare profundă; am realizat, privind adevărul în față, că micile ajustări făcute de-a lungul anilor au fost doar niște paleative inutile. Sunt ferm convins, în acord cu invitații mei, că această țară nu mai poate fi salvată prin simple peticiri administrative, ci trebuie refondată de la zero; avem nevoie de o reconstrucție structurală pe piloni de meritocrație și integritate, nu doar de o reformă superficială și cosmetică. Prin acest dialog, am dorit să ofer mai mult decât o simplă analiză a realității, propunându-vă un semnal de alarmă și un manifest pentru viitor; sper ca această radiografie sinceră să reprezinte un prim pas spre conștientizarea radicală de care avem cu toții atâta nevoie. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În acest episod o avem alături pe Oana Onciu, HumanCapital Analyst la UrbanizeHub, pentru a vorbi despre new Urban Habits 2026, festivalul pe care Sustainable Living Podcast îl susține în această ediție.new Urban Habits nu este un simplu festival despre orașe —este o platformă despre comportamente, sisteme și transformare urbană. Ediția din 2026 reunește, pe parcursul a două zile, UrbanTalks, mese rotunde, workshopuri practice, expoziții, proiecții de film și intervenții artistice la Amfiteatrul Mihai Eminescu din București.Festivalul este inclus în ecosistemul de evenimente asociateEU Green Week 2026 și aduce la București speakeri internaționali precum Xavier Matilla Ayala (fost arhitect-șef al Barcelonei), Chris Bruntlett (Dutch Cycling Embassy) și Lotte Bech (Urban Cycle Planning, Copenhaga), alături de experți și practicieni din România.

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

ozhovor s Milanom Policianom, spolumajiteľom firmy TJ Legal - https://tj-legal.com/ ktorý na základe vlastných skúseností z Nemecka pomáha Slovákom zorientovať sa v komplikovaných zahraničných zákonoch. Vysvetľuje, ako môžu zamestnanci, živnostníci či kamionisti získať od cudzích úradov tisíce eur na vrátených daniach a prídavkoch, a na čo si dať pozor, aby nedostali likvidačné pokuty. O čom bolo video: Príbeh šéfa firmy: Milan Polician začal v Nemecku makať rukami od nuly. Nevedel dobre jazyk, no vypracoval sa na manažéra a po 12 rokoch sa vrátil domov. Ako vyrástla TJ Legal: Firmu založili dvaja kamoši zo strednej školy u seba v obývačke. Dnes majú 65 zamestnancov a pomáhajú ľuďom v rôznych krajinách. Slováci zbytočne prichádzajú o peniaze: Mnoho ľudí prerába na daniach a prídavkoch len preto, že nepoznajú zákony. Peniaze späť aj pre obyčajných robotníkov: V Nemecku či Rakúsku vám štát vráti peniaze za cestu do práce, ubytovanie, stravu alebo montérky. Netreba na to živnosť, no musíte o to sami požiadať. Prípad z praxe: Jeden klient kvôli chybám úradom doplácal. Keď mu v TJ Legal prerobili papiere, štát mu spätne vyplatil 27 000 €. Veľké riziko pre živnostníkov: Ak robíte na jednom mieste v zahraničí viac ako rok, zahraničný daňový úrad si na vás posvieti. Môžu vám spätne napariť obrovské dane a pokuty. Pasca na kamionistov: Vodiči kamiónov často dostávajú menšie diéty, než na aké majú právo. Rada na záver: Ak chcete úspešne podnikať a nezblázniť sa z toho, musíte mať poriadok v hlave. Milan Polician: Web: https://tj-legal.com/ Linkedin: https://www.linkedin.com/in/milan-pol... Stanislav Ličko: Linkedin: / stanislav-li%c4%8dko-95a806121 Instagram: / stanislavlicko Facebook: / stanislavlickopodcast Chcete byť hosťom v mojom podcaste a budovať svoju značku, autoritu a získavať povedomie a nových klientov? Pozrite si možnosti na: https://www.vzdymasnavyber.sk/podcast/ alebo napíšte na podcast@vzdymasnavyber.sk a spojíme sa ohľadne možností spolupráce. Najnovšia kniha Mapa k bohatstvu, ako vybudovať slobodný a bohatý život objednajte s poštovným zdarma tu: https://stanislavlicko.com/ Prinášam rozhovory so zaujímavými hosťami, ktorí majú cenné skúsenosti a viem, že vás to inšpiruje. Nezabudnite dať Odber a zapnúť Upozornenia.

A cincea predică din seria Prin necunoscut, din cadrul programului de duminică, 7 iunie 2026, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

(WATCH THIS EPISODE ON YOUTUBE) Today, 98% of all federal criminal cases are resolved with a guilty plea. Why? "Half a loaf is better than none. . . . When we have a weak case for any reason, we'll reduce to almost anything rather than lose." In modern America, "beyond a reasonable doubt" as determined by a jury has largely been replaced by the discretion of prosecutors to punish defendants for exercising their constitutional right to a trial by jury. So much so, defendants in pretrial detention are agreeing to plea "bargains" at a rate so high, it's difficult to deny the obvious: Innocence is irrelevant. Reb is joined by Hannah Bogen, a Federal Public Defender in the Office of the FPD for the Central District of California, the largest public defense office in the federal system. Hannah shares her firsthand experience with indigent defense, pretrial detention, plea bargaining, and sentencing policy—a rare glimpse into the real lives of her clients in the federal criminal system, and public defenders' enduring fight for dignity and mercy for the people whom society often forgets...Until it happens to you. **DISCLAIMER: The views and opinions discussed in this episode are personal to Hannah and Reb and do not reflect the views or opinions of the Office of the Federal Public Defender.** A huge thank you to Hannah Bogen for her time and unforgettable insight for this episode, and a gracious nod to the Offices of the Federal Public Defender in Los Angeles and around the country. Their attorneys, staff, and investigators are selfless bright sparks in a system shrouded by darkness. See: L.A. public defenders are on a win streak as Trump's Justice Department charges activists , L.A. Times (Feb. 6, 2026) --> Access without a subscription here See also: More than 10,000 lawyers have left the Trump Administration leaving multiple agencies understaffed, report says, Independent (May 31, 2026) Helpful Resources, Information, Statistics: Mass Incarceration—The Whole Pie (Prison Policy Initiative 2026) Mass Incarceration Trends (The Sentencing Project 2026) 1 in 3 Americans has a criminal record (Center for American Progress 2022) The Hidden Law of Plea Bargaining (2018) ("It continues to be driven not by law but by power—the vast, unregulated power of prosecutors") The Unconstitutionality of Modern Plea Bargaining: Curbing Prosecutorial Vindictiveness, 3 Prin.L.J. 2 (2024) Fewer than 1% of federal criminal defendants were acquitted in 2022 (Pew Research 2023) An Offer You Can't Refuse: How US Federal Prosecutors Force Drug Defendants To Plead Guilty (2013) In The Shadows: A Review of the Research on Plea Bargaining (Vera Institute 2020) Detaining the Poor: How money bail perpetuates an endless cycle of poverty and jail time (Prison Policy Initiative 2016) Arrest, Release, Repeat: Who is jailed, how often, and why (Prison Policy Initiative 2024) Report: How Mandatory Minimums Perpetuate Mass Incarceration and What To Do About It (2024) Correcting the Record: Fentanyl Myths & Misinformation (2025) We Can't Go Cold Turkey: Why Suppressing Drug Markets Endangers Society (2018) Addicted to punishment: Jails and prisons punish drug use far more than they treat it (Prison Policy Initiative 2024) *** MERCH STORE IS LIVE! Shop Reb Masel and Rebuttal Pod merch: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://rebmasel.shop/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠CLICK HERE⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ to PREORDER Reb's book: The Book They Throw At You—A Sarcastic Lawyer's Guide* To The Unholy Chaos of Our Legal System, *God No, Not Actual Legal Advice *** Follow @RebuttalPod on ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Instagram⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ and ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Twitter⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠! Follow @Rebmasel on ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠TikTok⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠, ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Instagram⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠, and ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Twitter⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠! *** 00:00 - How America convicts the innocent 04:14 - WELCOME! Hannah Bogen, Federal Public Defender 05:26 - A mantra for public defenders 06:06 - **DISCLAIMER** 06:22 - Typical crimes Hannah sees in federal court 07:40 - WHAT DO FEDERAL PUBLIC DEFENDERS DO? 10:35 - "We're not gonna get there in time..." 12:46 - Favorite thing a client has said to you 16:05 - REPRESENTING VICTIMS IN THE SYSTEM 19:25 - "Prosecutor won't even make eye contact" 20:42 - ARRESTED IN PAJAMAS: Now what? 26:22 - Poverty and prison 29:30 - Trump's new prosecution policies 34:25 - "THE PURPOSE IS CRUELTY" 36:13 - Drugs and Mandatory Minimums 41:15 - THE PROBLEM WITH PLEA "BARGAINS" 45:38 - Plead or Suffer (Trial Penalty) 49:30 - 10,000 attorneys leave Trump's DOJ since 2025 53:25 - Former FPD Justice Ketanji Brown Jackson! 55:44 - BEST DAYS ON THE JOB 1:00:53 - Final thoughts for Rebuttal listeners Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Zakladateľ Finax Juraj Hrbatý hovorí o investovaní často ako o nástroji pokoja. Nie náhodou firma používa slogan „Invest and Relax“. V rozhovore pre podcast „Prečo práve oni?“ však nehovoril len o financiách, ale aj o rakovine, hodnotách, rodine či potrebe meniť podnikateľské prostredie na Slovensku. Finax vznikol s cieľom sprístupniť investovanie aj ľuďom, ktorí sa vo financiách neorientujú. Podľa Hrbatého nemusí byť investovanie komplikované ani určené len pre bohatých klientov.„Chceme ľuďom ukázať, že investovanie môže byť bežnou súčasťou života,“ hovorí. Klienti podľa neho prejdú jednoduchým dotazníkom, na základe ktorého firma nastaví vhodnú investičnú stratégiu a následne sa o portfólio stará automaticky.Dnes Finax spravuje približne 1,6 miliardy eur a má viac ako 100-tisíc klientov. Pôsobí nielen na Slovensku, ale aj v Poľsku, Chorvátsku či Nemecku.Finax sa dlhodobo venuje aj finančnému vzdelávaniu. Hrbatý s kolegami napísal knihu „Koľko stojí vaše šťastie?“, ktorá sa snaží meniť pohľad ľudí na peniaze.Podľa neho totiž peniaze samy o sebe šťastie neprinášajú, no dokážu výrazne znížiť stres a priniesť väčší pokoj do života. „Peniaze sú podľa štatistík jeden z najväčších stresorov v živote ľudí,“ hovorí.Za dôležitejšie než luxus považuje možnosť mať čas na rodinu a pokoj. Jednou z tém, ktorú Hrbatý dlhodobo otvára, je slabá finančná gramotnosť na Slovensku. Finax preto pripravuje aj učebnice finančnej gramotnosti pre školy, hoci priznáva, že projekt napreduje pomalšie, než očakával.Zároveň upozorňuje, že Slovensku chýba rozvinutý kapitálový trh a domáce firmy, do ktorých by mohli Slováci investovať.„Naši klienti by chceli investovať aj do slovenských firiem. To potom vytvára pracovné miesta a kvalitnú budúcnosť pre ich deti,“ hovorí.Podcast Prečo práve oni? a tento článok vám prináša  ⁠⁠spoločnosť EY⁠⁠. Pravidlá spolupráce medzi inzerentmi a redakciou si môžete pozrieť v  ⁠⁠tomto odkaze⁠⁠. 

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

Închidem luna mai cu un episod ca o gură de aer proaspăt și cu un subiect care nu cred că se va demoda vreodată. Partenera mea de conversație e Sorina Ilie, stilist personal, un om efervescent și cald pe care am avut bucuria să îl însoțesc la începutul călătoriei sale antreprenoriale pe zona de styling și de care sunt foarte mândră.Prin munca ei, Sorina ajută femeile să își construiască un stil autentic și ușor de purtat și o vei auzi des vorbind despre garderoba capsula si smart styling.Episodul de azi e relaxat și plin de întrebări și sfaturi foarte bune, unele chiar out of the box, așa că îți propun să îl asculți o dată cap-coadă pentru plăcerea ta și apoi să îl reiei pregătită să notezi ideile și sfaturile pe care Sorina le-a împărtășit. O găsești pe Sorina pe site și Instagram.Aici găsești detalii despre atelierul ei din 6 iunie.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel⁠

De ce votează oamenii cu politicieni extremiști? Este întrebarea la care își propun să răspundă trei sociologi, autorii volumului „Suveranismul în România”, apărut la Humanitas: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Ei au cercetat rădăcinile sociale ale votului suveranist, au mers pe teren, au vorbit cu oamenii și au descoperit probleme sociale profunde, nemulțumiri și frustrări ale unei părți considerabile a societății, care au făcut posibilă ascensiunea liderilor suveraniști. Despre cercetarea lor și concluziile la care au ajuns vorbim cu Alina Pop și Filip Alexandrescu. Spuneți în carte că manipularea, analfabetismul funcțional și nostalgia după perioada comunistă - propuse ca explicații în spațiul public - nu sînt rădăcina socială a votului suveranist, ci au la rîndul lor cauze mai profunde. De ce nu v-ați mulțumit cu aceste explicații și ați căutat și mai adînc?Alina Pop: „A căuta rădăcinile înseamnă a căuta exact cauzele care acționează din profunzime asupra unor fenomene și au anumite efecte, printre care și cele trei pe care le-ați amintit. Deci ele sînt mai degrabă consecințe decît cauze care, la rîndul lor, se înlănțuiesc într-un lanț cauzal mai lung și care, la final, au produs acest tip de comportament electoral. (...) Propaganda nu e un fenomen nou. Manipularea prin propagandă nu s-a inventat acum. E adevărat că sîntem foarte interesați să vedem cum se manifestă și care sînt efectele noilor mijloace de comunicare în masă, ținînd cont de dezvoltările tehnologice. Însă baza, nucleul propagandei și manipulării nu cred că s-au schimbat foarte mult. Problema pe care ne-am pus-o noi nu a fost să ne uităm atît la conținut, la modul în care și-au construit mesajele diverși actori care au influențat într-un fel sau altul percepția publicului în 2024 și o fac în continuare. (...) Sîntem convinși că forța manipulării nu ține doar de puterea emițătorului de a o transmite într-o formă sau alta, ci ține și de receptivitatea publicului. Și atunci noi ne-am uitat mai degrabă la terenul fertil pe care s-a implantat această manipulare și credem în continuare că-i foarte necesar ca oamenii, mai ales decidenții politici, care vor într-adevăr să acționeze asupra consecințelor negative ale propagandei și manipulării, să aibă în vedere și publicul care receptează aceste mesaje.  Strategia unei combateri a propagandei cu o contrapropagandă - am citit recent parte din acel raport -, cu un vaccin informațional, ca să fie oamenii pregătiți, poate fi eficientă, dar noi credem că e un vaccin care poate să acționeze superficial. Or, tratamentul, dacă tot vorbim în termeni medicali, cred că trebuie să fie mai profund. Cauzele pentru care oamenii sînt dornici să voteze politicieni nou apăruți, care propun un discurs radical, importînd temele extremei drepte din Europa - nu sîntem nici aici originali -, aceste cauze trebuie rezolvate. Și noi ne-am străduit în carte să arătăm că problemele sînt aparent destul de simplu de identificat. Am descoperit niște lucruri care, din păcate, sînt poate cunoscute, dar care au fost mult prea mult timp ignorate. Și aici vorbim despre modul în care s-a dezvoltat societatea românească în ultimii 35 de ani și, mai precis, în ultimii 25 de ani. E o dezvoltare pe care nu o putem nega, România de acum nu mai este cea care a fost în 1990, însă această dezvoltare s-a produs inegal.”Legați votul pentru suveraniști de inegalitatea socială. Care sînt explicațiile acestei legături?Filip Alexandrescu: „Dezvoltarea României a fost indubitabilă în ultimii ani, PIB-ul a crescut. (...) Această creștere nu a fost percepută în mod egal în toate straturile societății. Dezvoltarea s-a concentrat aproape exclusiv, sau în cea mai mare măsură, pe poli de creștere, așa cum îi numește și Banca Mondială. Există și un raport al Băncii Mondiale pe orașele care acționează ca poli de creștere în România - evident, orașele mari, capitala, Bucureștiul are un PIB deja comparabil cu PIB-ul unor zone metropolitane de lungă durată din Europa de Vest, și orașele principale, Timișoara, Iași și uneori, parțial, pe culoarele de dezvoltare între acestea. (...) E clar că bogăția s-a concentrat foarte mult. Prin politici publice, în mare măsură, care au dus la concentrare. Și aceste politici au avut, să zicem, noima lor. Adică ai vrut să ridici cît mai repede, să dezvolți economia. Problema e că dacă o dezvolți prea inegal, ai aceste efecte de recul. E interesant că în România ele s-au manifestat destul de tîrziu.”Alina Pop: „Ce ne-au arătat aceste experiențe de teren și multele conversații și interviuri pe care le-am avut cu oamenii este că există un fond de nemulțumire răspîndit în teritoriu pe care oamenii îl simt și pentru care, evident, caută noi soluții. Așa cum am scris și în carte, n-am întîlnit fanatici, n-am întîlnit oameni care să nu știe să scrie, n-am întîlnit oameni iraționali. De fapt, cred că asta ar merita să spunem, că oamenii au niște motive pentru care votează iar a-i judeca, a-i blama, a-i critica și a folosi diverse invective pentru ei, ratează adevărata miză. Iar miza e să înțelegem care sînt motivele, condițiile sociale și economice care îi fac pe oameni receptivi la propagandă și cum putem acționa, nu noi ca autori, noi ne-am făcut treaba și o să continuăm cercetarea pe direcția asta, probabil, dar decidenții politici mai ales, care, iată, acum nu mai pot să spună n-am știut. Dacă vor citi o parte dintre capitolele pe care le-am scris, ar trebui să fie mai cunoscători.”Ce explicații ați găsit pentru votul suveranist?Filip Alexandrescu: „Sînt oamenii care s-au văzut ca pierzători, cum se numeau înainte pierzătorii tranziției, situație care s-a tot accentuat. Cîștigătorii tranziției au apărut și ei, într-un mod mult mai clar. Bifurcarea între cele două grupuri s-a tot mărit și, în același timp, ei au devenit mult mai vizibili unii pentru ceilalți. Așa că această bifurcare a dus la căutarea unor soluții de revanșă. De multe ori mi s-a părut că e o căutare disperată de alternative. Societatea e un sistem care funcționează prin alocarea anumitor resurse indivizilor. Ei bine, unii indivizi, văzîndu-se privați sistematic de aceste resurse, spun: ceva nu e regulă, ceva a mers din ce în ce mai prost pentru noi și din ce în ce mai bine pentru ceilalți. Și, da, paradoxal, Uniunea Europeană a susținut acest proces. Și atunci, ne ducem la cei care pare că simplifică lumea foarte mult. Pentru că discursul suveranist e foarte simplu și acest fenomen seamănă foarte mult cu ce se întîmplă și în alte țări. Suveraniștii spun un lucru foarte simplu: vă vedem și vă înțelegem. Auzi asta: cineva mă vede, cel puțin! Ceilalți vorbesc despre diverse lucruri tehnice, despre cum ar trebui să funcționeze România, dar practic, în viața lor, oamenii nu văd nimic bun. Și atunci a fost un vot de revanșă. Care poate fi răsturnat, în fond, dacă dai o imagine credibilă de dezvoltare. Da, vă vedem și noi, ar putea să spună partidele mainstream. Da, uite, începem să luăm măsuri, înțelegem problemele, înțelegem adîncirea inegalităților. Putem să începem să luăm niște măsuri care să le reducă. Și atunci, tentația suveranistă în România, dar și în restul Europei, ar scădea. Asta e concluzia noastră.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

A patra predică din seria Prin necunoscut, din cadrul programului de duminică, 24 mai 2026, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

În acest episod din Vocea Nației #224 discutăm despre „terorismul prin litigii”, cazul Roșia Montană și modul în care mecanismele internaționale de arbitraj pot influența deciziile statelor în privința mediului și a resurselor naturale.

Urmăriți un dialog interesant în care Jonathan Pageau explică modul în care este folosită o stratagemă pentru a evita raționalitatea și a elimina transcendentul în discursul public.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

Nu prețul de la pompă reprezintă adevărata problemă cu care ne confruntăm astăzi. Adevărata vulnerabilitate a României este dependența masivă de exterior, în condițiile în care 80% din motorina necesară este importată. Situația este amplificată de declinul industriei interne, având în vedere că două din cele trei rafinării ale țării sunt în prezent închise. Mai mult, o parte uriașă din acest combustibil, mai exact 40%, parcurge un traseu lung și riscant tocmai din Golful Persic. În acest context instabil, golirea rezervelor strategice doar pentru a menține artificial prețurile scăzute este o strategie extrem de periculoasă. Dacă epuizăm aceste stocuri în mod iresponsabil, în doar câteva luni ne vom trezi într-un blocaj total și nu vom mai avea ce consuma. Prin urmare, miza discuției de astăzi este criza energetică globală și impactul ei direct, concret și dureros asupra României. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

A treia predică din seria Prin necunoscut, din cadrul programului de duminică, 17 mai 2026, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

A doua predică din seria Prin necunoscut, din cadrul programului de duminică, 10 mai 2026, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

Spravodajská televízia JOJ 24 aj tento rok prináša hokejovým fanúšikom špeciálnu športovú reláciu, ktorá rozširuje spravodajské pokrytie Majstrovstiev sveta v ľadovom hokeji vo Švajčiarsku. Relácia Milujeme presilovky bude tri piatky po sebe ponúkať pohľad bývalých slovenských reprezentantov Borisa Valábika a Mariána Gáboríka. Prinášame vám prvú časť relácie, v ktorej sa Boris Valábik a Marián Gáborík spolu s hosťami venovali úspechu Slovenska na MS U18, ale aj šanciam Slovenska na seniorských MS 2026.

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

În acest dialog, părintele Teologos și Danion Vasile vorbesc deschis despre spiritualitatea New Age, de la yoga, radiestezie, horoscop și reîncarnare până la noile dependențe de inteligența artificială și vrăjitorie. Prin exemple concrete, minuni și experiențe personale, ei arată cum lucrează înșelarea, de ce diavolul se ascunde sub mască religioasă și ce înseamnă, în practică, să ne protejăm prin viață ortodoxă, spovedanie, împărtășanie și discernământ. Este un ghid lucid pentru cei care vor să iasă din confuzie fără frică, dar cu nădejde în Hristos.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ján Kocúr je zakladateľ firmy K3D, konštruktér, podnikateľ a človek, ktorý spája firmy, ľudí a know-how v priemysle. Začínal doma za stolom ako konštruktér. Dnes stojí za firmou, ktorá pomáha firmám riešiť problém, ktorý dnes trápi takmer celý priemysel: nedostatok kvalitných ľudí a kapacít a prečo sa firmy v budúcnosti nevyhnú zdieľaniu svojich kapacít. V rozhovore sa dozviete: - Aké to je prejsť zo zamestnania do vlastného podnikania. - Prečo je tvrdohlavosť kľúčovou vlastnosťou podnikateľa. - Ako funguje "integrácia" v praxi. - Budú si firmy zdieľať a požičiavať zamestnancov? - Prečo je dnes najväčšou hodnotou kontakt a know-how, nie stroje. - Môže fungovať 4-dňový pracovný týždeň a prečo piatky bez operatívy menia biznis. - Inšpirácia Baťom a princíp finančnej nezávislosti. Ján Kocúr: Web: https://k3d.sk/ Web: https://www.incarbon.store/ Linkedin: https://www.linkedin.com/in/j%C3%A1n-koc%C3%BAr-14a26094/ Stanislav Ličko: Linkedin: https://www.linkedin.com/in/stanislav-li%C4%8Dko-95a806121/ Instagram: https://www.instagram.com/stanislavlicko/ Facebook: https://www.facebook.com/stanislavlickopodcast Chcete byť hosťom v mojom podcaste a budovať svoju značku, autoritu a získavať povedomie a nových klientov? Pozrite si možnosti na: https://www.vzdymasnavyber.sk/podcast/ alebo napíšte na podcast@vzdymasnavyber.sk a spojíme sa ohľadne možností spolupráce. Najnovšia kniha Mapa k bohatstvu, ako vybudovať slobodný a bohatý život objednajte s poštovným zdarma tu: https://stanislavlicko.com/ Komunikačno Predajný linkedin systém: https://www.vzdymasnavyber.sk/linkedin-sales-machine/ Prinášam rozhovory so zaujímavými hosťami, ktorí majú cenné skúsenosti a viem, že vás to inšpiruje.

Doi investitori străini vor să preia Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment. Dar, în zona politică există deja un accentuat curent de naționalism economic. Vor fi acceptate cele două companii care vor să investească în șantierul din Mangalia? Într-un climat politic anti-privatizare, la începutul acestei săptămâni, a apărut o ofertă surpriză. Un argument esențial al demiterii guvernului, inclus în moțiunea de cenzură votată în Parlament, a fost acela al vânzării unor companii strategice. Guvernul Bolojan a fost acuzat că dorește vânzarea unor pachete de acțiuni la o serie de companii de stat, inclusiv printr-o metodă numită de vânzare accelerată. De altfel, în ultima perioadă se manifestă un adevărat curent politic „patriotic”: politicieni de la PSD și AUR au criticat dur ideea de vânzare de participații la companiile de stat. Nu mai este vorba despre refuzul privatizării, ci chiar despre respingerea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni care ar permite totuși ca statul să păstreze controlul în companii. Dintr-odată există un curent transpartinic care refuză orice listare la Bursă a unei companii de stat sau suplimentarea pachetului de acțiuni în cazul unor firme deja cotate la Bursa de Valori București. Acest mod de gândire este întărit de faptul că un grup de parlamentari PSD, susținut la vot de AUR, a inițiat un proiect de lege care a fost votat în Senatul României și prin care se interzice vânzarea de acțiuni la companiile de stat care au profit. Legea urmează să meargă la Camera Deputaților pentru a fi votată. Viziunea anti-privatizare este însoțită de o altă marotă și anume aceea a companiilor strategice. Orice companie mică sau mare, cu pierderi sau cu datorii, indiferent de domeniu, este etichetată ca strategică. Astfel, se ajunge ca în moțiunea de cenzură Loteria Română, Poșta Română, CEC Bank sau Tarom să fie considerate fără niciun argument solid ca fiind strategice. De altfel, pe motiv că sunt strategice multe companii de stat pot primi subvenții nelimitate, pot înregistra pierderi sau pot acumula datorii imense fără să fie deranjate cu vreun proces de restructurare sau privatizare. În acest context, la începutul acestei săptămâni, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat printr-un comunicat că sunt interesate să preia Șantierul Naval Mangalia. Anunțul vine într-un moment în care Rheinmetall și compania din Mangalia sunt în centrul atenției publice, din motive diferite. Pe de o parte, compania germană Rheinmetall este acuzată ca fiind principala beneficiară a programului european SAFE derulat de România. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este deja în faliment. Povestea acestui șantier este veche: a schimbat mai mulți proprietari, iar acum se pune problema preluării companiei de către stat. De asemenea, aproape 2.000 de angajați ar trebui să fie concediați în această vară, conform documentelor înaintate de compania Damen, actualul proprietar, către instituțiile competente din județ. De fapt, dificultățile financiare au apărut la Șantierul Naval Mangalia de fiecare dată când compania a rămas fără obiectul muncii. Acum, există comenzi. Prin programul SAFE, România vrea să cumpere de la Rheinmetall patru nave, pe care compania germană își propune să le construiască la Mangalia. Drept urmare, Rheinmetall și-a făcut un calcul simplu și anume este eficient să cumpere și să investească în Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment, să găsească un partener, compania elvețiană MSC, și să construiască în România atât nave militare, cât și civile. Vom vedea, în curând, ce va face următorul guvern care va avea probabil o fibră dezvoltată de naționalism economic. Adică, va lăsa Șantierul Naval Mangalia să falimenteze și să concedieze angajații? Sau își va călca pe mândria națională și va accepta salvarea companiei prin preluarea ei de către doi investitori străini? Este un caz important în care realitatea economiei se lovește de discursul populist. Să vedem ce va alege viitorul guvern.

2026 - Samy Tuțac - Isus cel Înviat se revelează prin Cuvânt și frângerea pâinii.|DrumulSpreEmaus| - (Luca 24:13-35)

Prima predică din seria Prin necunoscut, din cadrul programului de duminică, 3 mai 2026, a pastorului Cristi Sonea.Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră.Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

Máte niekedy pocit, že čím viac vaša firma rastie, tým menej máte pod kontrolou svoje vlastné čísla a voľný čas? Andrea Benková z firmy Argania v rozhovore otvorene hovorí o tom, kedy je čas prestať vo firme „lepiť bločky“ a začať riešiť poriadny systém, aby vám podnikanie neprerástlo cez hlavu. Ukazuje, že účtovníctvo nemusí byť len nuda a stres z daní, ale ak ho zdigitalizujete, konečne získate jasný prehľad o tom, kde vám utekajú peniaze. Je to v podstate návod, ako vyhodiť z firmy chaos, nebáť sa umelej inteligencie a začať sa namiesto mikromanažmentu konečne venovať tomu, čo vás na podnikaní naozaj baví. O čom bol rozhovor: Prečo firmy narážajú na chaos práve v momente rastu. Cesta od zamestnanca k vlastnej firme: Otázka, ktorá Andrei zmenila život. „Freestyle“ režim v malých firmách: Kedy sa nadšenie mení na problém. Signály, že vaša firma nutne potrebuje upratať procesy a automatizovať. Prečo majitelia firiem často nerozumejú vlastným číslam a dátam. Najväčšie manažérske chyby: Chýbajúce kompetencie a mikromanažment. Čo sú ERP systémy a prečo sú základom pre moderné plánovanie. Obavy účtovníkov zo zmien a ako ich efektívne prekonať. Príklad z praxe: Prechod z čisto papierového účtovníctva na digitálne za 2 mesiace. Budúcnosť účtovníctva: Nahradí nás umelá inteligencia (AI)? Tip na záver: Čo by mal každý majiteľ urobiť práve teraz. Andrea Benková Argania: Web: https://www.arg.sk/ Linkedin: https://www.linkedin.com/in/abenkova/ Linkedin Argania: https://www.linkedin.com/company/arganiasro/ Instagram: https://www.instagram.com/argania_ucto Facebook: https://www.facebook.com/ArganiaPoprad Stanislav Ličko: Linkedin: https://www.linkedin.com/in/stanislav-li%C4%8Dko-95a806121/ Instagram: https://www.instagram.com/stanislavlicko/ Facebook: https://www.facebook.com/stanislavlickopodcast Najnovšia kniha Mapa k bohatstvu, ako vybudovať slobodný a bohatý život objednajte s poštovným zdarma tu: https://stanislavlicko.com/ Linkedin Sales Machine - Systém na získavanie klientov a predajov: https://www.vzdymasnavyber.sk/linkedin-sales-machine/ Prinášam rozhovory so zaujímavými hosťami, ktorí majú cenné skúsenosti a viem, že vás to inšpiruje. Nezabudnite dať Odber a zapnúť Upozornenia. Témy: #podnikanie #uctovnictvo #procesy #digitalizacia #ERPsystm #manažment #rastfirmy #cashflow #automatizacia #Argania #biznis #podnikatel #casida #itriesenia #efektivita

Chimamanda Ngozi Adichie este o scriitoare și o voce publică foarte cunoscută și apreciată, o adevărată vedetă a literaturii de azi, o prezență strălucitoare, care și-a cucerit publicul prin inteligența sclipitoare, profunzimea temelor abordate și, nu în ultimul rînd, prin umor. S-a născut în Nigeria, a studiat în Statele Unite ale Americii și-și împarte timpul între cele două țări. Romanele ei au fost traduse în peste 30 de limbi iar cele două discursuri TED ale sale, „The Danger of a Single Story” („Pericolul unei singure povești”) și „We Should All Be Feminists” („Cu toții ar trebui să fim feminiști”) au milioane de vizualizări. În 2025 a publicat un nou roman, „Numărătoare de visuri”, la mai bine de zece ani de la precedentul. Romanul a apărut și în limba română în traducerea Iuliei Gorzo, și deschide seria de autor Chimamanda Ngozi Adichie, la imprintul ANANSI al Editurii TREI. „Numărătoare de visuri” are în prim plan patru personaje feminine: Chiamaka, scriitoare de literatură de călătorie, Zikora, avocată de succes, Omelogor, bancheră, și Kadiatou, menajera lui Chiamaka. Prin poveștile lor de viață sînt surprinse multe teme, între care imigrația, raportarea la imigranți în America de azi, rasismul, abuzul sexual, trauma, dar și dragostea, relațiile de cuplu, familia, prietenia, relația mamă-fiică. Teme multe și grele pe care scriitoarea le împletește cu mare măiestrie narativă într-o scriitură realistă, ușor de parcurs dar care te lasă cu multe întrebări.Am vorbit cu traducătoarea Iulia Gorzo despre Chimamanda Ngozi Adichie și despre personajele și temele din „Numărătoare de visuri”.Iulia Gorzo: „Mi s-a părut o revenire extrem de ambițioasă a ei. E o carte de doliu – o spune chiar autoarea într-o intervenție la finalul cărții –, deși nu pare. Nu e o carte tristă, ca ton, e o carte foarte complexă, are un firesc în povestire, de aia e și atît de ușor de citit, deși este atît de mare ca teme. Are o multitudine de teme și o multitudine de voci care se împletesc. Dar pornește de la faptul că autoarea și-a pierdut ambii părinți într-un interval foarte scurt. Ea a fost foarte apropiată de familie, cu niște părinți care i-au dat tot ce s-a putut, i-au înlesnit viața și ea spune că e ca și cum acoperămîntul pe care toată viața l-a avut deasupra capului s-a năruit dintr-o dată. Întîi a murit tatăl ei, în pandemie, și, la foarte scurt timp, chiar de ziua tatălui ei, a murit și mama ei. Ea nu s-a putut împăca cu această pierdere și a simțit nevoia să scrie. Ăsta este un roman în mare măsură despre suroritate, despre femei și relațiile dintre ele, dar și despre mame și fiice. Cînd am început să traduc și pe mine m-a uimit exact lejeritatea pe care ea pare să o aibă cînd construiește acest edificiu impunător.”Cum ai citit relațiile mamă-fiică din „Numărătoare de visuri”?Iulia Gorzo: „Cele mai emoționante momente cred că sînt scenele cu Kadiatou și fiica ei. Cu siguranță ăsta e motorul cărții. Autoarea spune că între mame și fiice sînt niște relații foarte misterioase, de multe ori nedrepte – poate că fiicele au tendința să fie uneori mai indulgente cu tații și mai necruțătoare cu mamele. Dinamica e complicată, dar relațiile în această carte sînt foarte frumoase. Avem o scenă în care Chiamaka, scriitoarea de călătorii, își descoperă mama prin ochii altora, descoperă ce mamă frumoasă și mîndră are și își dă seama atunci, pentru prima dată, că mama ei e și o femeie, e și altceva decît acea sursă de căldură și de grijă. E un șoc pentru ea și o descoperire. Mamele și fiicele, în această carte, sînt într-adevăr motorul și coloana vertebrală.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

În episodul 80 am avut una dintre cele mai personale și prețioase conversații de până acum: o discuție liberă cu bunica mea, la vârsta de 85 de ani.A fost căsătorită timp de 58 de ani cu bunicul meu, Tata Gim, domnul Anchidim ROȘ, iar împreună au construit o familie impresionantă: opt copii - cinci fete și trei băieți, 38 de nepoți și 55 de strănepoți. Deși mulți dintre ei locuiesc la distanță, bunica îi cunoaște aproape pe toți, se roagă pentru fiecare și continuă să fie prezentă în viețile lor cu aceeași dragoste și dedicare.Pentru mine, bunica este imaginea unei femei care și-a construit viața în jurul lui Dumnezeu. Rugăciunea nu a fost doar un obicei pentru ea, ci locul din care și-a luat puterea, pacea și chiar energia pentru fiecare zi. Credința ei se vede în felul în care a iubit oamenii, și-a crescut familia și și-a deschis casa pentru oricine îi trecea pragul.Dacă ai fost vreodată în casa ei, știi deja: nimeni nu pleacă fără să fie primit cu căldură, fără o farfurie cu mâncare sau fără o vorbă bună. Cartofii ei prăjiți, plăcintele, sarmalele și tocănițele au devenit aproape legendare în familie. Dar dincolo de mâncare, oamenii au simțit mereu ceva mai profund — dragoste, grijă si rugăciune. Mereu spune o binecuvântare când ajungi și una inainte să pleci. Episodul acesta este despre familie, credință, perseverență și moștenirea pe care o lasă un om atunci când trăiește cu Dumnezeu în fiecare zi. O conversație simplă, sinceră și plină de viață cu o femeie care a influențat generații întregi fără să caute vreodată atenția lumii._______________Dacă VULNERABIL te-a ajutat în viața ta de credință — sau pur și simplu te-a atins într-un mod personal — ti-aș fi recunoscătoare dacă m-ai susține:

Prinášame prehľad najnovších článkov vo vybraných katolíckych periodikách na tento týždeň

The Sanctuary of the Leatherback is the continuing stories, following the first documentary, The Story of the Leatherback. This documentary will raise an important issue, relating to the recent death of mother Tai Meaung, a mother leatherback turtle along with her 136 unhatched babies in her belly. The incident is heartbreaking. Losing her has been a major blow for the conservation efforts for this turtle specie, one of the critically endangered animals in Thailand. The documentary further addressed an important study report that has been purposed by The Committee on Land, Natural Resources and Environment, House of Representatives. The report proposed an expansion of the jurisdiction of the Khao Lampi-Hat tai meung National Park to include the Coral Line, which is an important habitat for the Leatherback and other sea turtles during nesting season. Combining the coral line to be a part of the national park will be an essential step towards protecting these beautiful endangered species and its pristine habitats both on land and sea. If the effort can be realized, it will ensure the place to be the true “Sanctuary of the Leatherback” and to preserve biodiversity and bring back balance to the world for future generations. ——- Subscribe to the podcast: https://twitter.com/wildsoundpod https://www.instagram.com/wildsoundpod https://www.facebook.com/wildsoundpod

Bazele consumului de alcool se pun în cămin. Prin alimentegrele, nesănătoase, organele digestive se slăbesc și se creează dorință pentru hrană ațâțătoare. Apetitul râvnește ceva mai puternic. Precursori: condimente (iritante pentru stomac), ceai, cafea (stimulente care biciuiesc organismul),produse cu puțin alcool. Soluția sigură: „Fugi de aceste lucruri!”Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Imunodeficiența comună variabilă: nivel redus de anticorpi,capacitate scăzută de a combate microorganisme, infecții frecvente. Tratament: antibiotice, substituție de imunoglobulină. Prin căderea în păcat, sistemul imunitar spiritual e compromis - nu mai avem capacitate să luptăm cu păcatul. Prin sângele lui Isus avem anticorpii necesari. Vino zilnic pentru doza Ta!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Slovenské národné divadlo uviedlo novú inscenáciu Bertolda Brechta „Život Galileiho“. Je spor rozumu a moci, ktorý prežíval Galilei v 17. storočí, paralelný k aktuálnemu dianiu na Slovensku? V dnešnom kultúrnom podcaste denníka N diskutujeme so Soňou Jánošovou a Patrikom Garajom o tom, prečo je tento takmer 100-ročný text stále dôležitý, o výkone Ľuboša Kostelného a o tom, či v čase krízy potrebuje hrdinov.

Instalația, în premieră în România după prezența la Bright Festival Florența 2023 și Bright Festival Bruxelles 2025, propune o experiență imersivă inspirată de universul fascinant al găurilor negre și de felul în care acestea influențează lumina și spațiul. Pentru a dezvolta acest subiect și a descoperii mai multe despre ce face H3, invitatul zilei în emisiunea RFI360 este artistul Razvan Pascu. Există un spațiu, un veritabil laborator de arhitectură și tehnologie, capabil să cuprindă experiențe new media, design industrial și robotică, totul pentru o perspectivă largă, dezvoltată de la nivel de percepție până la spațiu. Vorbesc aici despre H3, un studio multidisciplinar, orientat spre explorarea modului în care forma poate influența și transforma substanța, atât în sens material cât și conceptual. Recent H3 a propus o instalație imersiva despre misterul gaurilor negre, o prima colaborare cu Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. Construită din două ecrane holografice și animată de proiecții sincronizate, lucrarea creează senzația de adâncime și iluzia unui obiect plutitor, privitorii având experiența unui efect care ar putea fi numit imagine 2.5D. Instalația atrage vizitatorii într-un spațiu vizual în continuă schimbare, într-un loc în care ceea ce vezi nu rămâne niciodată la fel și unde percepția este mereu provocată. La baza instalației stau fenomene reale din fizică, precum forța gravitațională extremă a găurilor negre sau efectul de „spaghettification” – procesul prin care materia este întinsă și distorsionată.  Vizualurile pornesc de la felul în care oamenii de știință și artiștii au încercat să ilustreze găurile negre de-a lungul timpului și merg mai departe, într-o zonă deschisă interpretării. Chiar dacă prima imagine reală a unei găuri negre a fost obținută abia în 2019, multe dintre reprezentările cunoscute sunt bazate pe calcule și teorii. „Event Horizon” duce această idee mai departe și invită publicul să exploreze ceea ce încă nu știm. În același timp, instalația deschide și o zonă de reflecție. Ea vorbește despre limitele cunoașterii noastre și despre cât de multe lucruri rămân încă necunoscute în univers. Distorsiunile vizuale devin o metaforă pentru aceste întrebări fără răspuns, invitând publicul să privească dincolo de ceea ce este evident. Prin integrarea unei astfel de lucrări în contextul redeschiderii, muzeul își reconfirmă rolul de spațiu viu, deschis către idei noi și dialog între generații. „Event Horizon” nu este doar o instalație de artă, ci și o experiență care aduce împreună știința și imaginația, într-un mod accesibil și memorabil.

Bine v-am regăsit la prima emisiune de după sărbătorile de Paște. În ediția de astăzi v-am pregătit o discuție cu colegul nostru, Dan Pârvu, realizatorul emisiunii Art Cultura de la RFI, căruia i-am cerut recomandări muzicale pentru perioada pascală și cu care am discutat despre muzica în perioadele de criză și de război și despre creație și libertate în vremurile turbulențelor geopolitice și a inteligenței artificiale. Pentru început, câteva subiecte de actualitate. - Reacții la Chișinău după alegerile din Ungaria. Ce înseamnă victoria opoziției și a lui Peter Magyar pentru viitorul parcursului european al Republicii Moldova și poate oare spera Chișinăul să înceapă în sfârșit negocierile politice cu Uniunea Europeană?  Liliana Barbăroșie a discutat cu mai mulți lideri de opinie de la Chișinău. - Moment istoric în Republica Moldova. Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în furci de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat cu o participare record și o schimbare majoră pe scena politică. Dupa 16 ani la putere, Viktor Orban a fost infrant. Maghiarii cu dubla cetatenie de la noi nu l-au votat insa pe Peter Magyar. Partidul TISZA  a acuzat actuala conducere a Ungariei ca i-a tradat pe maghiarii din Transilvania. Magyar promite transparență în finanțarea din Ardeal și susține o politică de bună vecinătate, concentrată pe cooperare.    Hezbollah refuză dialogul cu Israelul Miscarea Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Diplomati din cele doua tari negociaza la Washington. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor si a continuat atacurile in sudul Libanului.  Cine e fundația care a plătit panourile anticezariană din Capitală? Panouri uriase aparute in Bucuresti in ultimele zile le sfatuiesc pe viitoarele mame sa refuze operatiile de cezariana. Prin operatie, lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică, este unul din mesaje. O abordare cel putin scandaloasa si fara suport stiintific, care a determinat- o pe o deputata USR sa anunțe depunerea unui proiect de lege care să prevadă ca orice panou public trebuie să aibă avizul Colegiului Medicilor. Intrer timp, jurnalistii de la Snoop.ro au descoperit ca fundatia care a platit panourile promoveaza diverse teorii ale conspiratiei. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.

Story of the Week (DR):Elon Musk's SpaceX set to go public in $1 trillion share listingElon Musk's rocket and satellite company SpaceX has confidentially filed for an initial public offering with the Securities and Exchange CommissionThe firm could seek a valuation of $1.75 trillion with a public listing around June.A confidential filing means that SpaceX will submit its financials to the SEC before revealing them to the public, which must occur at least 15 days before the IPO roadshow.Musk owns 42% of the SpaceX now, according to Pitchbook, though that figure will change with the IPO when new owners are issued shares.Among current SpaceX owners is Donald Trump Jr, the president's oldest son. He owns a shares through 1789 Capital. That venture capital firm made him a partner shortly after his father won the presidency for a second time and has been buying up federal contractors seeking to win taxpayer money ever since.The White House and Trump himself have repeatedly denied there are any conflicts of interest between his role as president and his family's businesses.Public investors may get low-vote shares, while insiders could hold super-voting stock with roughly 10 to 20 votes per share, if the reported structure is adopted.Reports suggest SpaceX has been adding board members as it prepares for the IPO process.The company's board has historically included Elon Musk, Gwynne Shotwell, Antonio Gracias, Luke Nosek, Steve Jurvetson, and Donald Harrison in reporting about its governance.Gwynne Shotwell is widely reported as president and COO, and Bret Johnsen as CFOBig Banks Seeking a Piece of SpaceX's I.P.O. Must Subscribe to Elon Musk'sMusk is requiring Wall Street firms to purchase subscriptions to his A.I. chatbot if they want to advise on one of the largest initial public offerings in history.Air Canada CEO will retire this year after his English-only crash message was criticizedMichael Rousseau is stepping down following a massive public outcry after he delivered a condolence video almost entirely in English regarding a fatal plane crash that killed a French-speaking pilot.Critics and politicians, including Quebec's Premier, were outraged that Rousseau failed to fulfill a high-profile 2021 promise to learn French, viewing his English-only response to a tragedy as a sign of deep cultural disrespect.Air Canada's board has launched a global search for a successor and explicitly stated that fluency in both English and French is now a non-negotiable requirement for the next CEO.The company clarified that while a "comprehensive internal development program" has been in place for two years, the recent controversy accelerated the timeline for his departure.Rousseau will officially retire at the end of the third quarter (September 30, 2026), staying on until then to ensure a "seamless transition" and assist the board during the handover.Air Canada CEO Michael Rousseau initially stated he did not intend to step down following backlash over an English-only video regarding a runway incidentElon Musk called the decision “crazy” and suggested “it is not reciprocal.”“There are many one-sided laws in Canada that mandate French at the expense of English,” he posted to X, along with a Grok answering his request to provide a list of Canada's French language laws and explain “how this is hypocritical compared to no English mandate laws.”“Extremely hypocritical and unfair!”Oracle fired up to 30,000 workers via email after a 95% profit surge. Tech companies are cutting almost 1,000 jobs/day DROracle Corp.'s mass layoffs on Tuesday were part of the company's cost-cutting measures as it continues to build out expensive data centers for powering artificial intelligence.But one aspect of the mass layoffs — which were estimated to be as many as 30,000 people — was alerting workers over email at 6 a.m. Eastern that Tuesday would be their last day.The terse message, sent to workers in multiple regions and time zones, carried no executive name and was instead signed off simply as 'Oracle Leadership.'“We are sharing some difficult news regarding your position.After careful consideration of Oracle's current business needs, we have made the decision to eliminate your role as part of a broader organizational change. As a result, today is your last working day.We are grateful for your dedication, hard work, and the impact you have made during your time with us.After signing your termination paperwork, you will be eligible to receive a severance package subject to the terms and conditions of the severance plan. You will receive an email from DocuSign to your Oracle email address with details on your severance and termination date.Immediate Action RequiredTo receive important follow-up information, including FAQs and separation documents to help you through this transition, you must provide a personal email address.Please click here to submit a personal email address immediately. If you make a submission error, please re-submit a new form. Please Note: The personal email address will only be used for correspondence regarding separation-related information and severance agreements.Access to your computer, email, voicemail, and files will be deactivated soon, and you will be unable to log into your computer. As a reminder, you are prohibited from downloading, copying or retaining (including emailing yourself) any Oracle confidential information.Thank you for your contributions to our organization. If you have additional questions, please reach out to the HR team via the Ask HR page or at (888) 404-2494.Oracle Leadership”“After careful consideration of Oracle's current business needs, we have made the decision to eliminate your role,” an email to one affected employee, obtained by MarketWatch, read.Survivors of the cuts were allegedly told by senior management that they would need to 'ramp up efficiency' and 'stretch' to cover the workload left by departed colleagues, a suggestion that many are resisting.Allegations that automated tools influenced redundancy decisions have become a central issue in the fallout.Iran Claims Oracle Strike in UAE as Dubai Attack Fears EscalateAnti-DEI crusade:Trump ousts Pam Bondi as attorney generalTrump Tells Karoline Leavitt She's 'Doing a Terrible Job,' Asks 'Should We Keep Her?'Is Kash Patel Getting Fired? FBI Director Might Be Next After Pam Bondi OustingHegseth ousts top Army generalArmy Chief of State Gen. Randy George.Defense Secretary Pete Hegseth and the Army's chief of staff had recently clashed over promotions, leading to his eventual ouster.Hegseth reportedly told Gen. Randy George to pull the names of four Army officers from a list of promotions to the rank of one-star general. The list consisted of about three dozen officers, most of whom were white men. However, two of them were Black and two were women, and those were the names Hegseth wanted removed.According to The New York Times, George refused, citing the officers' history of exemplary service. George reportedly asked Hegseth to meet two weeks ago to discuss the matter, but Hegseth declined. The defense secretary then struck the officers' names from the promotion list, even though it's not clear he has the authority to do so, per The Times.Hegseth has repeatedly taken steps to block or delay the promotions of Black and female senior officers in all four branches of the military.Secretary of the ArmyLabor Secretary Lori Chavez-DeRemerArmy Secretary Daniel Driscoll (26th Secretary of the Army)2004–2007 Student (B.S. Business Administration)2007–2011 Military service: Officer2011 Investment Banking Associate2011–2014 JDCandidateYale Law School2014–2015 Judicial Clerk2016–2019 Venture Capital Executive Winston-Salem, NC2020Congressional Candidate (NC-11)US House of Representatives (Campaign)2021–2023 Chief Operating Officer (COO) Flex Capital Management LLC2023–2024 Chief Strategy Officer On Call Physician StaffingJ.D. Vance / Senior Advisor 2024 Senior Advisor Donald Trump Presidential Campaign2025–26th Secretary of the ArmyChristine Wormuth (25th Secretary of the Army)1995–1996 Presidential Management Intern Department of Defense1996–2002 Policy Officer / French Desk Officer Office of the Secretary of Defense2002–2006 Principal (Consulting) DFI Government Services2007–2008 Staff Director (Jones Commission) Independent Commission on Iraq Security Forces2008–2009 Senior Fellow Center for Strategic & International Studies (CSIS)2009–2010 Prin. Dep. Asst. Secretary (Homeland Defense) US Department of Defense2010–2012 Special Asst. to the President / Senior Director National Security Council (White House)2012–2014 Dep. Under Secretary (Strategy, Plans, Forces) US Department of Defense2014–2016 Under Secretary of Defense for Policy US Department of Defense2017–2021 Director, International Defense & Security Center RAND Corporation2021–2025 25th Secretary of the Army Goodliest of the Week (MM/DR):DR: Judge rules Trump order eliminating NPR, PBS funding is unconstitutionalDR: United Airlines and flight attendants reached a tentative deal with $740 million in bonusesMM: Amazon to add 3.5% fuel and logistics surcharge for sellers as Iran war drives up energy pricesGO TO A LOCAL STORE!Assholiest of the Week (MM):Lying-iestChevron and Microsoft Team Up for Giant Texas Gas Power PlantTeam includes Chevron, Microsoft, and ENGINE NO 1Microsoft pledged to be carbon NEGATIVE by 2050Since they keep doing things like building gas plants, they're relying on carbon credits through reforestation to hit their targetSo they went out to buy the credits and picked a company called Mombak, a startup that has signed massive reforestation deals for Amazon reforestation but has yet to actually produce a carbon credit yet, has only started in theory, and the company admits there's still little information on how to quantify the carbon absorption in restoration projects.Despite that, Microsoft and Google both made massive investments to look green as they build out data farms for AI no one asked forEngine No 1, meanwhile, after its climate-darling turn at Exxon 5 years ago, has taken its all white male executive team AND board with climate investment banking and VC/PE expertise to partner with Chevron, who celebrated the Big Bullshit BIll that rolled back renewables and decided to happily take Venezuelan oil at the behest of TrumpInvestor-iestFirst, the results from investors at Starbucks:Average 95.7% approve of the boardMarissa Mayer, the new and highly interlocked director, got a team high 99% approvalResults were more correlated with drink disclosures by directors than performance metricsDespite campaigns by New York State, NYC, Mercyside, Trillium, and others to target Beth Ford and Jorgen Knudstorp, as well as advice from ISS to target just Beth Ford (absurd), given labor issues, Andy Campion instead had the lowest vote total at 87% for reasons that are unclearAnd of course…Then, the reason why there was a campaign to vote out directors in the first place:Starbucks to offer baristas up to $1,200 a year in bonusesWith this nugget:Baristas at unionized locations are unlikely to see the bonus program right away. At approximately five percent of its U.S. locations where employees have union representation, Starbucks acknowledged that federal labor law requires the bonus program to go through the collective bargaining process before it can take effect. According to CNBC, the two sides have not made meaningful progress at the bargaining table in over a yearAI-iestJack Dorsey says he wants 6,000 Block employees reporting straight to himThey already do asshat, you have dual class controlSam Altman says he 'miscalibrated' the mood of distrust toward AI and the government in the Pentagon dealNvidia CEO Jensen Huang's advice to workers scared of AI: You're just confusing your job with the tools you use to do itLarry Ellison Says AI Now Does Oracle's Coding Amid Mass Layoffs—3 Strategic Moves for Tech Workers (Oracle Fires 30,000 With a Cold 6 a.m. Email: Here's What It Said That Devastated Teams)Marc Andreessen says AI layoffs are a farce: Companies are 75% overstaffed, and AI is the ‘silver bullet excuse' to clean house DR“Essentially, every large company is overstaffed,” he said. “It's at least overstaffed by 25%. I think most large companies are overstaffed by 50%. I think a lot of them are overstaffed by 75%.” He added, “Now they all have the silver bullet excuse: Ah, it's AI.”So despite record profits every single year, increasing CEO pay, companies are OVERSTAFFED? They get paid less than inflation, and they have TOO MANY people? Some populist math:Assume “every large company” is companies with market cap > $20bn (~415 companies)Total employment as of last year: 27,795,346Total estimated employed people in US: 162,900,000 (62% labor participation)“Every large company” is 17% of all US employmentCurrently, 7,239,000 unemployed in USAndreessens mid point - “most large companies are overstaffed by 50%” - means he thinks they'll blame AI but that they “overemployed” by 13,897,717He is suggesting they are ALL FIREABLE because they are OVERSTAFFEDEmployment goes from 162,900,000 to 149,002,283, unemployment goes to 21,136,717, and the unemployment rate goes to 12% overnight - a 3x increase on the 4% it's at nowBecause Marc Andreessen thinks we're overstaffed… I wonder why…Studies historically have shown that the few days after layoffs stocks are down - but it depends on the reason for the layoff. Proactive layoffs (not a result of down financials, for instance) are rewardedRecent studies show that layoffs actually push stocks UP as time goes one - up to 22% cumulative return over normal 30 days out, and 5% 10 days out. Let's assume a 5% bump for all the proactive AI job cut assholes - the Block and Oracles of the world Other studies show that CEO pay goes up after layoffs if performance improves - so cutting staff for AI pushes stock up, stock up is better performance, CEO pay goes up Using the CEO pay ratio, the “cost savings” of cutting 14m employees is ~$1.4 TRILLION dollars (that's $1.4tn no longer in the hands of people who would be buying stuff like food and houses and gas and rubber chickens and inflatable pool floats)The cuts would add $3tn to market cap of all companies, save $1.4tn in employee costs - the average CEO pay ratio would go from 306 to 319, and the average CEO would make $22m moreThis isn't about overstaffing or AI - this is about CEOs getting paidHeadliniest of the WeekDR: CEO of Epic Games apologizes after laying off employee with terminal brain cancerDR: BlackRock CEO admits 'woke' era went too farDR: Raising Cane's CEO says he doesn't care for this one menu item, but had to sell it anyway: he always substitutes coleslaw for an extra piece of toastMM: New lawsuit alleges DraftKings and FanDuel are digital heroinMM: Scientists Say Half the World Could Be Nearsighted by 2050, and It's Not Just Screens. This Indoor Habit May Be WhySITTING IN THE DARK. This is where we're at as a society.Jamie Dimon Says…Jamie Dimon's warning: More geopolitical risk for America than since WWIIJamie Dimon blasts remote work as JPMorgan staff revolts over office mandateJamie Dimon says JPMorgan could do prediction markets — with big guardrailsJamie Dimon says the American Dream is ‘slipping out of reach'—and JPMorgan is spending billions to fix itJPMorgan's Jamie Dimon predicts AI will cut the working week to 3.5 days, cure cancers, and free up time for hobbiesWho Won the Week?DR: Angry French people in QuebecMM: Headhunting firms who suddenly can expect as much as 75% of large company employees to be calling them to find them workPredictionsDR: Air Canada hires a woman who speaks 845 languages who continually apologies for something she never didMM: Jamie Dimon says speaking French is stupid

stupeň – O poslušnosti Rebrík božského výstupu bol napísaný predovšetkým pre mníchov. No slová svätého Jána Klimaka na začiatku prvej kapitoly naznačujú, že jeho úmyslom je osloviť každého človeka túžiaceho po spáse. Hovorí: „Dvere večného života sú otvorené pre každého. Cieľ nášho života je nasledovať Krista a podobať sa mu v jeho božskej láske.“ Ponúkané reflexie sú prípravou na farské formačné stretnutia. Venujú sa učeniu svätého Jána Klimaka o stupňoch duchovného výstupu, ktoré nachádzame v jeho slávnom diele Rebrík.   Sv. Ján Klimak – Rebrík: https://www.filokalia.sk/sv--jan-klimak-rebrik/  

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

„The Division” este cea mai agresivă și alertă piesă din repertoriul trupei. Inspirată de climatul sociopolitic actual profund polarizat, piesa transformă frustrarea într-o declarație intensă despre istoria care continuă să se repete, construită pe energie pură și ritmuri care îndeamnă la pogo. Stabilind paralele între rănile încă nevindecate ale Războiului Civil Spaniol și reapariția retoricii extremiste în politica occidentală contemporană, „The Division” explorează modul în care vechile răni sunt redeschise și exploatate, surprinzând haosul unei lumi în care indignarea a devenit monedă de schimb. Prin referințe la strategii machiavelice, trupa analizează cea mai veche metodă de menținere a puterii: dezbinarea oamenilor. Un mesaj clar că nimic din ceea ce vedem astăzi nu este de fapt ceva nou. Odată cu lansarea „The Division”, Claro Que No explorează teritorii sonore mai heavy ca niciodată..Mixul de chitări tăioase și percuție energică este completat de basul distorsionat al lui Șerban Mateescu, aflat la prima sa apariție oficială în formula de studio a formației. Toate sunt completate de cea mai agresivă interpretare vocală a lui Dany de până acum. În mai puțin de trei minute, piesa accelerează, se fracturează și revine într-un final dominat de sintetizatoare și riff-uri agresive. „The Division” este disponibilă acum pe toate platformele majore de streaming. Piesa a fost lansată pe 19 martie la Encore Club.  Claro Que No (Facebook/Instagram) înseamnă Dany Serrano (voce, chitară),  Andrey Baydin (chitară lead), Șerban Mateescu (bass) și Andrei Ilie (tobe).

Criza ecologică de pe râul Nistru declanșată de bombardamentele Rusiei în Ucraina se ameliorează – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă au fost reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult. Nistrul alimentează cu apă peste 80 la sută din populația țării. Incidentul a scos la iveală dependența critică a țării de acest râu transfrontalier și a pus sub lupă capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență ecologică. În mediul experților, există o așteptare puternică față de autorități ca această criză să fie transformată într-un punct de plecare pentru reforme structurale. Liliana Barbăroșie aduce detalii. Temele ediției: - La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate pe subiectul combaterii criminalității transfrontaliere. - Încearcă să manipuleze opinia publică. Vitalie Cojocari ne spune cum anume și ce legătură are cu Chișinăul. Urmează ”Cronica lui Vitalie”. - În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Internațională a Sindromului Down. În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare și servicii de intervenție timpurie, dar și de asistență socială. Există și câteva întreprinderi sociale care angajează persoane cu Sindromul Down. Una dintre acestea este cantina socială Floare de Cireș din satul Răzeni, care lucrează și în regim de catering. Veronica Gherbovețchi a fost la Floare de Cireș la sfârșitul săptămânii trecute și a stat de vorbă cu câțiva angajați și beneficiari. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Doina Munteanu, angajată a direcției educație a Primăriei Paris, originară din Republica Moldova, care a semnat, împreună cu alți sute de moldoveni din Diaspora, o petiție pentru transparență în cazul investigațiilor legate suicidul Ludmilei Vartic, femeia care a fost abuzată ani de zile în familie și nu a beneficiat de protecția instituțiilor pentru că soțul era o persoană influentă politic. - Eforturile de curățare a râului Nistru continua, cu suportul României și a UE. După două săptămâni de eforturi situația s-a îmbunătățit, iar alimentarea cu apă a populației nu mai este în pericol. - Republica Moldova continuă procesul pentru retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente, structură dominată de Rusia. - Stare de urgență în economie în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, dependentă de gazele din Rusia. Știrile zilei: La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate care va discuta măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. După încheierea ședinței, președinta Maia Sandu va ține și o conferință de presă. *** Republica Moldova continuă procesul pentru retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente. Deputaţii de la Chișinău au votat, în prima lectură, denunțarea unor acorduri importante cu această organizaţie aflată sub controlul Moscovei. Opoziția comunistă și socialistă și alți câțiva deputați pro-ruși s-a pronunțat împotriva ieșirii din CSI. Prin această decizie, Republica Moldova se aliniază clar direcției europene, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi. „Timp de trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanţ invizibil care ne ţinea legat de un trecut care nu ne mai aparţine. CSI este născută din cenuşa unui imperiu prăbuşit, transformat într-un instrument de menţinere a influenţei Moscovei în ţările vecine”, a spus Mihai Păpșoi. *** Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, spun autorităile moldovene. De două săptămâni eforturile de curățare a râului continuă, după ce tone de produse petroliere au ajuns în Nistru în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În weekend Republica Moldova a primit noi ajutoare și materiale absorbante din România și Polonia, cu ajutorul Uniunii Europene. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat într-un comunicat că își exprimă profunda recunoștință față de colegii din România, Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore. *** În Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova a fost reintrodusă starea de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Motivul invocat pentru instituirea măsurii este insuficiența aprovizionării cu gaze naturale și criza economică generată de aceasta, notează portalul Zona de Securitate. În ultimele luni în regiunea transnistreană a fost în vigoare starea de urgență în energie. Aceasta a fost introdusă pe fondul insuficienței aprovizionării cu gaze. Spre deosebire de Republica Moldova, care cumpără gaze exclusiv de pe piața europeană, Transnistria este alimentată cu gaze de Rusia, prin scheme netransparente de finanțare și livrare prin companii din Dubai  și din Ungaria. După declanșarea războiului din OM, livrările de gaze către Transnistria au fost perturbate, iar regiunea a trecut la regim de economisire, inclusiv a fost oprită căldura în blocuri și apa caldă.

Print Ahmed falls in love with a powerful fairy who helps him prove his courage and win happiness beyond the human world

Invitata mea este Adina Petre - terapeut specializat în traumă, coach de înaltă performanță și fondatoarea Insights, o companie dedicată lucrului cu antreprenori și profesioniști ambițioși care vor să își reconstruiască relația cu succesul, identitatea și propria viață după perioade de burnout sau experiențe dificile.Prin munca ei, Adina explorează legătura dintre traumă, sistemul nervos și performanța sustenabilă, ajutând oamenii să își regăsească autonomia, claritatea și direcția autentică în viață și în carieră.Vorbim azi despre:Întoarcerea la sinele autentic după traumăCum ne modelează trauma identitatea și cum facem diferența între cine suntem cu adevărat și cine am avut nevoie să devenim ca să supraviețuimCum știm dacă în procesul nostru de life design mai e nevoie să mai ”săpăm” în trecut sau e timpul să începem să construim viitorulCum arată autonomia din perspectiva sistemului nervos și cum ne dăm seama dacă facem alegeri din aliniere sau din survival modeCe se întâmplă dacă ne încăpățânăm să construim the dream life fără să adresăm trecutulCare sunt elementele absolut esențiale în procesul de a construi viața pe care ne-o dorimPe Adina o găsești pe site, Instagram și LinkedIn.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠- Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

À 37 ans, Carole Prin était une femme follement heureuse, elle allait être maman. Un soir de printemps, elle a pris la route de la maternité de Strasbourg quand elle a disparu. Les enquêteurs vont tout de suite se poser des questions sur cette soudaine absence. Éliminer un départ volontaire tant la jeune femme se faisait une joie d'accoucher. Hésiter entre l'hypothèse d'un l'accident, puis celle bien plus sombre d'un geste criminel. Le compagnon, Roland Moog, projectionniste dans un cinéma, va entrer en scène et éveiller les soupçons. Trop empressé à se présenter comme étranger à l'affaire. Trop dissimulateur sur ses multiples vies amoureuses.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Azi îți propun o conversație care s-ar putea să nu îți fie foarte confortabilă și pe care tocmai de aia îți recomand musai să oasculți până la final.Vorbim despre feluri în care îți sabotezi creșterea.Ce îmidoresc pt tine este  să te poziționezi diferit față de procesul tău de dezvoltare sau transformare interioară. Să-ți redefinești relația cu el în așa fel încât să te simți mai:

SEGMENT 4: MAGA EMBRACES BIG GOVERNMENT LIKE NEW DEALERS Guest: Veronique de Rugy De Rugy argues MAGA policies mirror New Deal-era big government activism through state industrial policy and massive spending programs. Traditional Republican principles of limited government appear obsolete or abandoned, with the RINO label now applied to anyone advocating fiscal restraint or free market economics.1846 BRUSSELS

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Máme za sebou už štvrté Vianoce, ktoré obyvatelia Ukrajiny prežili v atmosfére agresívnych útokov ruskej armády. Tieto útoky, ako sme si už, žiaľ, možno stihli zvyknúť, systematicky mieria na civilné ciele. O mesiac nás čaká štvrté výročie začiatku ruskej invázie na Ukrajinu: 24. februára 2022 v skorých ranných hodinách prekročila ruská armáda ukrajinské hranice a začala najrozsiahlejšiu vojenskú agresiu proti suverénnemu štátu od konca druhej svetovej vojny. V tom istom čase sa Slovensko stalo prechodným či stálym útočiskom pre takmer 300-tisíc ľudí, ktorí boli nútení opustiť svoje domovy. Celkovo ich od začiatku ruskej agresie Ukrajinu opustilo viac ako šesť miliónov. Toto sú čísla - čísla, ktoré neraz rozpúšťajú ľudské osudy, v hoci hrozivej, ale zároveň neosobnej štatistike. Prinášame vám reprízu podcastu v ktorom sa pokúsime dať priestor príbehom ľudí z Ukrajiny, ktorí prišli na Slovensko. Historička Agáta Šústová Drelová sa rozprávala s dokumentárnou fotografkou Janou Rajcovou, ktorá sa rozhodla zachytávať príbehy a tváre ľudí z Ukrajiny, ktorí prišli na naše územie. Výstavy jej fotografii ste mohli v uplynulom roku vidieť naprieč Slovenskom. Tieto výstavy však predstavujú len zlomok portrétov a príbehov, ktoré Jana Rajcová vytvorila a ktoré môžete nájsť na webstránke www.exodus.report Portréty ľudí, o ktorých budeme dnes hovoriť, budete mať možnosť vidieť aj vo videoverzii tohto podcastu. – Ak máte pre nás spätnú väzbu, odkaz alebo nápad, napíšte nám na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠jaroslav.valent@petitpress.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Všetky podcasty denníka SME nájdete na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠See omnystudio.com/listener for privacy information.