Podcasts about spre

Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu Ovidiu Voicu, de la de la Centrul pentru Inovare Publică.Ovidiu Voicu: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale? Ovidiu Voicu: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...Ovidiu Voicu: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ce ne descoperă Înălțarea Domnului despre destinul omului, despre rai și iad, despre univers și despre libertatea noastră? În acest material pornim de la bunătatea creației și de la libertatea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o, trecem prin pilda bogatului nechibzuit, prin legăturile de har dintre oameni, prin starea cerească a întrepătrunderii sufletelor și ajungem la piedicile patimilor care ne opresc urcușul. Astfel, vom descoperi cum să ne înălțăm spre Împărăția Cerurilor, de ce aceasta este și stare, și loc, de ce smerenia este cheia înălțării și ce înseamnă concret pregătirea noastră zilnică pentru veșnicie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) - Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) - Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare) Poza zilei: Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD au de ales între guvernare cu AUR pe față și guvernare cu AUR pe ascuns (G4Media) La o zi după debarcarea premierului Ilie Bolojan, realitatea dură cu care se confruntă președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD este că au de ales între două opțiuni mari și late: guvernare cu AUR pe față sau guvernare cu AUR pe ascuns. A treia nu există. Orice altceva este o poveste frumoasă, spusă doar pentru a ascunde lipsa de opțiuni, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Cum s-a ajuns aici? Nicușor Dan, Grindeanu, familia Vasilescu-Manda și alți artiști ai demolării Guvernului Bolojan au mizat totul pe următorul scenariu: Guvernul cade, liberalii îl părăsesc în secunda doi pe Bolojan și se întorc cu coada între picioare într-un guvern condus de Predoiu sau de Nazare. Filmul s-a rupt pentru că liberalii au făcut zid în jurul fostului premier și au votat pentru a patra oară o rezoluție care stabilește că intră în opoziție și nu mai fac guvern cu PSD. USR s-a aliniat și el în spatele fostului premier. Spre surpriza tuturor, unii „trădători” din PNL i-au trădat pe trădători. De ce s-a strâns partidul în jurul lui Bolojan? Pentru că au descoperit, în sfârșit, un lider, o direcție și o perspectivă după ani de băltire în umbra PSD. Dar cei care au făcut din Bolojan un super-erou sunt chiar Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, PSD și, ultimii pe listă, extremiștii de la AUR. Fără ei, fără disperarea lor de a scăpa de acest ghimpe în coasta afacerilor de partid și de stat, Bolojan nu ar fi ajuns un „super-erou” ovaționat frenetic în tribunele electoratului de dreapta. Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) După ce Guvernul Bolojan a fost demis marți prin moțiunea de cenzură a PSD+AUR, pe scena politică începe sarabanda discuțiilor, negocierilor secrete și a consultărilor publice pe tema viitorului guvern. Fie că se gândesc la o formulă minoritară sau majoritară, partidele care își vor asuma formarea guvernului vor trebui să treacă prin câteva mari hopuri: să-l convingă pe președintele Nicușor Dan cu o variantă de premier, iar după asta, să strângă numărul suficient de voturi măcar pentru învestitură.  Oficial, social-democrații exclud o guvernare cu AUR, iar scenariul e respins și de președintele Nicușor Dan.  Fără PNL și USR, social-democrații mai au ca singură variantă teoretică o alianță cu UDMR, cu grupul minorităților naționale din Parlament și cu parlamentarii neafiliați și cu restul celorlalte partide mici parlamentare, unele considerate extremiste, gen POT, PACE sau SOS România.   Aceste formațiuni au 241 de parlamentari. Iar dacă ar vota cu toții „pentru”; noul Guvern ar fi învestit cu 8 voturi mai mult decât cele 233 necesare.  Totuși, potrivit informațiilor HotNews, PSD nu își dorește un guvern care să depindă de aceste „grupulețe”. Victoria Stoiciu, senatoarea care și-a dat demisia din PSD: „Cu sau fără social-democrați, prezența AUR la guvernare va reprezenta o catastrofă pentru România” (PressOne) Victoria Stoiciu, senatoare devenită recent independentă după demisia din PSD, vorbește într-un interviu pentru Pressone despre limitele compromisului în politică, riscul ascensiunii extremismului și parcursul personal care i-a definit convingerile de stânga.  Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) „Simion nu mai controlează foarte bine partidul” – este diagnosticul pus de sociologul Barbu Mateescu într-o analiză despre viitorul AUR. Pe măsură ce partidul încearcă să devină „respectabil” pentru a fi acceptat la masa puterii, influența unor noi lideri crește, pregătind terenul pentru o confruntare internă ce ar putea culmina cu înlăturarea de la vârf a unuia dintre grei. În același timp, Ludovic Orban avertizează că jocul de imagine cu premierul Călin Georgescu este doar o iluzie electorală, într-un moment în care criza politică și ignorarea AUR de către președintele Nicușor Dan împing formațiunea spre o izolare tot mai mare. Integral în Adevărul. Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare) Miercuri, 6 mai, moneda euro a crescut brusc, precum în zilele ultimei săptămâni, la nivelul istoric de 5.2688 lei. Criza politică declanșată de PSD s-a transformat prin demiterea guvernului Bolojan într-o criză guvernamentală, care mai departe pare să se transforme într-o criză a încrederii în leu. Fenomenul vine pe fondul ”euroizării” economiei și a finanțelor personale din ultimul an, ca urmare a avantajului de până acum a creditelor în euro. Acest avantaj tocmai se topește. Deprecierea rapidă din ultimele zile indică o panică în piața valutară, în special în rândul gospodăriilor populației și companiilor, având în vedere faptul că: 1. dobânzile suverane la obligațiunile în lei au fost stabile marți și chiar au scăzut miercuri (ceea ce indică o oprire a ieșirilor de capital); 2. dobânzile de piață monetară, atât cele ROBOR, cât și cele pe termen scurt (pentru finanțările pe 1 zi – T/N – și cele overnight – O/N) au rămas stabile. Mișcarea actuală, susținută, de depreciere a leului este mai negativă ca cea din mai 2025, când BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, reamintește CursDeGuvernare.

 În Duminica Mironositelor Biserica Ortodoxă celebrează mironositele ca icoană vie a devotamentului și iubirii jertfitoare față de Hristos. Spre deosebire de ziua de 8 martie, această sărbătoare ne cheamă la o privire duhovnicească profundă asupra rolului femeii în familie, Biserică și societate. Materialul explorează cum harul lui Hristos este singura sursă reală de iubire, importanța complementarității dintre bărbat şi femeie, semnificația curajului mironosițelor și paşii practici pentru o viață de familie plină de atenție, ascultare și virtute. Descoperă cum să trăim aceste adevăruri în cotidian pentru a ne mântui împreună.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Fumatul e principala cauză a cancerului bronhopulmonar șicontribuie la BPOC, astm, fibroză pulmonară, boli cardiace, vasculare. Fumul conține mii de substanțe toxice. Voința joacă rol important în renunțare, transformând intenția în acțiune. Dumnezeu nu-l salvează pe om împotriva voinței lui. Omul trebuie să învingă cu puterea divină!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Filipov Instagram: https://www.instagram.com/filipphysiotherapist/Spomenute knjige:1. https://shorturl.at/u81yO2. https://shorturl.at/uWI5T

Echipa de robotică "Robo-Sapiens" din București s-a calificat în premieră la competiția internațională Canada Cup of Robotics Niagara, din luna iunie. O reușită ce deschide calea spre un vis mai mare, spun membrii echipei. În același timp, o reușită venită după multă muncă și determinare. Cum se împacă școala cu robotica și cât de acerbă este concurența? Răspund Ana Drocan, Nathalia Tașcău, Ileana Tănase, membre ale echipei de robotică "Robo-Sapiens" din București.

Ce înseamnă cu adevărat Învierea lui Hristos şi de ce este ea evenimentul cel mai important din istoria omenirii? În învăţătura ortodoxă, starea de înviere reprezintă culminația unirii omului cu Dumnezeu prin Hristos, oferind biruință asupra morţii şi sens profund suferinței. Acest cuvânt lămureşte pas cu pas drumul de la căderea lui Adam şi aşteptarea Mântuitorului, prin Cruce și suferință, până la biruința deplină asupra morţii și la chemarea fiecăruia dintre noi la starea de înviere. Vom vedea cum pocăinţa, spovedania și iubirea jertfelnică ne pregătesc pentru fericirea veşnică, de ce fără Hristos nu există altă cale de salvare și cum Învierea transformă totul - și durerea, şi bucuria - în nădejde.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Saznaj kako da govoriš o sebi i svom znanju tako da motivišeš sebe kada je u pitanju engleski. Preslušaj ovu epizodu. Ukoliko želiš da učiš engleski u English Lane školi sa Zoranom, pogledaj kako da se prijaviš ovde: https://englishlane.net/onlineskola/ Link ka ovoj epizodi podkasta na blogu: https://englishlane.net/onlineskola/205-recenica-koja-ce-te-spreciti-da-naucis-engleski/

Criza ecologică de pe râul Nistru declanșată de bombardamentele Rusiei în Ucraina se ameliorează – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă au fost reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult. Nistrul alimentează cu apă peste 80 la sută din populația țării. Incidentul a scos la iveală dependența critică a țării de acest râu transfrontalier și a pus sub lupă capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență ecologică. În mediul experților, există o așteptare puternică față de autorități ca această criză să fie transformată într-un punct de plecare pentru reforme structurale. Liliana Barbăroșie aduce detalii. Temele ediției: - La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate pe subiectul combaterii criminalității transfrontaliere. - Încearcă să manipuleze opinia publică. Vitalie Cojocari ne spune cum anume și ce legătură are cu Chișinăul. Urmează ”Cronica lui Vitalie”. - În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Internațională a Sindromului Down. În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare și servicii de intervenție timpurie, dar și de asistență socială. Există și câteva întreprinderi sociale care angajează persoane cu Sindromul Down. Una dintre acestea este cantina socială Floare de Cireș din satul Răzeni, care lucrează și în regim de catering. Veronica Gherbovețchi a fost la Floare de Cireș la sfârșitul săptămânii trecute și a stat de vorbă cu câțiva angajați și beneficiari. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Doina Munteanu, angajată a direcției educație a Primăriei Paris, originară din Republica Moldova, care a semnat, împreună cu alți sute de moldoveni din Diaspora, o petiție pentru transparență în cazul investigațiilor legate suicidul Ludmilei Vartic, femeia care a fost abuzată ani de zile în familie și nu a beneficiat de protecția instituțiilor pentru că soțul era o persoană influentă politic. - Eforturile de curățare a râului Nistru continua, cu suportul României și a UE. După două săptămâni de eforturi situația s-a îmbunătățit, iar alimentarea cu apă a populației nu mai este în pericol. - Republica Moldova continuă procesul pentru retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente, structură dominată de Rusia. - Stare de urgență în economie în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, dependentă de gazele din Rusia. Știrile zilei: La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate care va discuta măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. După încheierea ședinței, președinta Maia Sandu va ține și o conferință de presă. *** Republica Moldova continuă procesul pentru retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente. Deputaţii de la Chișinău au votat, în prima lectură, denunțarea unor acorduri importante cu această organizaţie aflată sub controlul Moscovei. Opoziția comunistă și socialistă și alți câțiva deputați pro-ruși s-a pronunțat împotriva ieșirii din CSI. Prin această decizie, Republica Moldova se aliniază clar direcției europene, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi. „Timp de trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanţ invizibil care ne ţinea legat de un trecut care nu ne mai aparţine. CSI este născută din cenuşa unui imperiu prăbuşit, transformat într-un instrument de menţinere a influenţei Moscovei în ţările vecine”, a spus Mihai Păpșoi. *** Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, spun autorităile moldovene. De două săptămâni eforturile de curățare a râului continuă, după ce tone de produse petroliere au ajuns în Nistru în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În weekend Republica Moldova a primit noi ajutoare și materiale absorbante din România și Polonia, cu ajutorul Uniunii Europene. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat într-un comunicat că își exprimă profunda recunoștință față de colegii din România, Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore. *** În Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova a fost reintrodusă starea de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Motivul invocat pentru instituirea măsurii este insuficiența aprovizionării cu gaze naturale și criza economică generată de aceasta, notează portalul Zona de Securitate. În ultimele luni în regiunea transnistreană a fost în vigoare starea de urgență în energie. Aceasta a fost introdusă pe fondul insuficienței aprovizionării cu gaze. Spre deosebire de Republica Moldova, care cumpără gaze exclusiv de pe piața europeană, Transnistria este alimentată cu gaze de Rusia, prin scheme netransparente de finanțare și livrare prin companii din Dubai  și din Ungaria. După declanșarea războiului din OM, livrările de gaze către Transnistria au fost perturbate, iar regiunea a trecut la regim de economisire, inclusiv a fost oprită căldura în blocuri și apa caldă.

Profesoară de teorie politică la London School of Economics și scriitoare tradusă în peste 30 de limbi, Lea Ypi este considerată una dintre cele mai importante voci ale gîndirii politice de azi. Născută în 1979 în Albania, a studiat literatura și filosofia la Universitatea Sapienza din Roma și are un doctorat în filosofie la Institutul Universitar European din Florența. Scrie o literatură în care se uită la istorie din propria viață și se uită la propria viață din perspectiva evenimentelor istorice dramatice prin care au trecut Albania și Europa de Est. A publicat pînă acum volumele „Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei” și „Dezonoare. O viață reconstituită”. Ambele au apărut în limba română în imprintul ANANSI al editurii TREI, în traducerea Berthei Savu. Lea Ypi a fost la București pentru a-și lansa cea mai recentă carte și pentru a participa la conferințele „The Power of Storytelling”. Cu această ocazie, am înregistrat un interviu cu Lea Ypi, în care am vorbit despre cea mai recentă carte a sa, despre împletirea în literatura ei a celor două dimensiuni ale istoriei - cea din manuale, documente și arhive și cea personală -, despre trecutul recent al Europei de Est și tradiția literaturii care spune poveștile acestui spațiu. Interviul a fost tradus de Iulia Negru.„Dezonoare. O viață reconstituită” pornește de la descoperirea de către autoarea-naratoare a unei fotografii cu bunicii săi, Leman și Asllan Ypi, în luna de miere, în Alpii Italieni, în 1941, cînd Europa era în plin Război Mondial. Fotografia apare pe contul unui necunoscut pe rețelele sociale. Publicarea ei și comentariile agresive - despre bunica Leman dar și despre ea însăși, Lea Ypi - declanșează un demers de reconstituire a unei povești de familie, precum și a istoriei Albaniei, a Europei din secolele trecute. Cum să citim această carte, ca pe un volum de memorii, ca pe un eseu împletit cu o poveste de familie?Lea Ypi: „Ca pe un hibrid. Este parțial un roman bazat pe o poveste de familie, parțial o investigație filosofică despre semnificația morală și politică a demnității și parțial o istorie politică a Europei de la căderea Imperiului Otoman până la ascensiunea comunismului. (...) Intenția mea inițială fost să reflectez asupra problemei nedreptății istorice de după comunism și asupra moștenirii traumelor deschise de perioada comunistă în țările postcomuniste, pornind de la istoria bunicii mele. După ce am descoperit fotografia pe contul de social media al unui necunoscut, am fost curioasă să încep o anchetă, am săpat în arhivele fostei Securități a Albaniei comuniste. În Albania, ca și, probabil, în multe alte țări foste comuniste, există această credință că, dacă revenim la sursa acestor documente, la locul unde sînt arhivate și aflăm adevărul cu privire la ce s-a întîmplat cu membrii familiei, asta ne va ajuta să ne împăcăm cu nedreptățile trecutului și să ajungem la un fel de închidere a rănilor și traumelor trecutului. Dar călătoria mea în arhive s-a dovedit a fi mult mai complicată. Cartea a devenit și o meta-investigație despre care e cel mai bun mod de a te gîndi la adevărul trecutului și ce ajutor îți poate oferi literatura pentru a reconstitui asta.”Unde se înscrie această carte în tradiția est-europeană, postcomunistă a literaturii de investigație despre trecutul recent – Peter Esterhazy, Herta Muller etc.?Lea Ypi: „Cartea mea cred că vine, în multe privințe, în continuitatea acestei tradiții, dar există și o perspectivă generațională. Eu sînt mai tânără decât autorii aceștia. Eram un copil cînd a căzut comunismul și simt că viața mea a fost mult mai mult modelată de experiența tranziției și de brutalitatea acestei tranziții spre lumea postcomunistă.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Te-ai surprins vreodată simțind o strângere de inimă sau o ușoară tristețe atunci când cineva apropiat a primit o veste bună? Invidia este adesea numită „păcatul ascuns”, pentru că este greu de mărturisit, dar extrem de distructiv pentru cel care îl poartă în suflet. Spre deosebire de alte vicii, invidia nu oferă nicio satisfacție, ci doar o măcinare continuă. În acest mesaj, pastorul Alexei Tentiuc arată cum să identificăm și să smulgem din rădăcină acest sentiment care ne orbește în fața propriilor binecuvântări.

Z Alenko Rebula smo se ob prebujanju narave pogovarjali tudi o prebujanju našega telesa?. Telesna govorica ni samo neverbalna komunikacija, ampak globok pokazatelj naše notranje resnice. Alenka je že v več radijskih oddajah opozorila na pomen celostnega pogleda na človeka – na telo, čustva, dušo in odnose. Tudi naša telesna govorica odslikava naš notranji mir ali nemir.

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Dok planeti preti Treći svetski rat, mi smo apsolutno bezbedni. Zašto? Zato što primenjujemo taktiku "aktivne neutralnosti" - sedimo ispod kamena i čekamo da prođe, dok se analitičari u "Hit Tvitu" takmiče ko će više da zahvali predsedniku Vučiću što smo živi. U 227. epizodi Njuz podkasta bavili smo se i neverovatnim ekonomskim otkrićima: konačno smo saznali da je puter u Srbiji skuplji nego u regionu zato što se mnogo krade! Pored cena u marketima, bavili smo se i "uštedama" na tenderima, pa smo prokomentarisali kako je za EXPO 2027 odbijena ponuda od 50 miliona dinara jer je valjda bila previše jeftina. Osvrnuli smo se i na poziv Bake Praseta da gostujemo u njegovom lajvu, objasnili zašto se to neće desiti, a analizirali smo i najnovije uspehe naših ljudi u svetu - konkretno, ambasade Srbije u Lisabonu koja je navodno poslužila kao štek za koks. Za kraj, vodimo vas u Kulu gde na lokalnim izborima penzioneri glume studente na fantomskim listama.

Marți au avut loc în Elveția noi negocieri între Statele Unite ale Americii și Iran pe tema programului nuclear al Teheranului, fără încheierea unui acord. În ce măsură au contat presiunile Statelor Unite, consolidarea prezenței navale americane în largul coastelor iraniene pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor? În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări bilaterale? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Există niște principii directoare sau linii roșii. Vicepreședintele J.D. Vance a spus că sînt anumite linii roșii dincolo de care administrația americană nu va trece în aceste negocieri cu Iranul. Acele cerințe pe care Statele Unite le-au făcut deja publice, nu doar de acum, ci din momentul în care președintele Trump a spus că își dorește încheierea unui acord mai bun, după ce tot domnia sa a retras unilateral Statele Unite din celebrul acord JCPOA - acordul nuclear dintre Iran și marile puteri, semnat în timpul administrației Obama, în iulie 2015. În 2018, Donald Trump a decis că acel acord nu este suficient, nu îndeplinește dorințele administrației americane sau ale unui grup din respectiva administrație din 2018. Aceste linii directoare putem să considerăm că sînt următoarele: limită zero de îmbogățire a uraniului. Aici este o discuție în sine pentru că apar și surse care spun că totuși Statele Unite ar accepta un anume nivel de îmbogățire, cum era, de altfel, prevăzut și în anteriorul acord - limita de 3,47% de îmbogățire a uraniului în scop civil și pentru întrebuințare medicală. Apoi o altă linie directoare sau linie roșie este faimosul program de rachete balistice al Iranului, pe care iranienii l-au perfecționat, l-au îmbunătățit, inclusiv cu ajutorul tehnologic și științific al Federației Ruse și al Chinei, mai degrabă. Aceste rachete balistice și-au mărit raza de acțiune. Dacă acum 20 de ani nu ajungeau nici măcar la granița cu România, acum ele ar ajunge, se presupune, pînă undeva prin Polonia. Cu siguranță ajung în Israel, pentru că de fapt aceasta este linia roșie cea mai groasă din toată discuția. Și apoi o altă linie directoare ar fi aceea ca Iranul să înceteze să mai finanțeze așa numitele grupări proxy sau grupări prin procură, prin intermediari.”În timpul acestor negocieri, și Iranul a organizat exerciții militare, a transmis semnale legate de libera trece prin Strîmtoarea Ormuz. Se poate face diplomație sub amenințări reciproce?Ioana Constantin-Bercean: „Strîmtoarea Ormuz a fost parțial închisă, dar nu sub pretextul de a împiedica în mod special negocierile, ci a fost închisă pentru că Iranul a efectuat un set de exerciții militare și nu pentru protecția navelor care treceau pe acolo, astfel și-au explicat ei blocarea temporară a unei părți din Strîmtoarea Ormuz. Care, de altfel, este foarte importantă pentru că zilnic trece pe acolo 20% din transportul global de petrol și aproape un sfert din comerțul regional. Nu cred că va fi în totalitate închisă pentru că ar afecta în primul rînd sau în mod special China, iar China este un aliat sau cel puțin un susținător, un aliat de conveniență al Iranului. Nu putem vorbi aici despre o alianță naturală, nu de tipul comunității europene sau alianței nord-atlantice, dar este o alianță de conveniență. China este statul cu care Iranul a semnat acum trei ani un acord strategic, un acord de cooperare, pe o perioadă de 25 de ani.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Natura umană e fragilă și ușor de indus în eroare. Cunoaștemprea puțin influența faptelor noastre asupra altora. Ceea ce facem sau spunem poate părea neînsemnat, dar poate avea rezultate importante - fie spre bine, fie spre rău. O viață în care faptele se potrivesc cu vorbele e putere în lume. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Președintele Donald Trump avertizează Teheranul că o flotă americană, mai mare decît cea trimisă în Venezuela, o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran. „Sperăm că Iranul va veni rapid la masă și va negocia un acord corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE – unul care să fie bun pentru toate părțile” a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare. În 2025, negocierile nu au dus la un nou acord și Statele Unite s-au alăturat Israelului în bombardarea facilităților nucleare ale Republicii Islamice. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene? Sînt posibile noi negocieri SUA-Iran pentru un nou acord privind programul nuclear? Cum privesc statele din regiune amenințările și presiunile președintelui american? Am întrebat-o pe jurnalista Carmen Gavrilă, de la Radio România Actualități, specializată în Orientul Mijlociu.Presiunile președintelui Trump pentru a aduce Teheranul la masa negocierilor pentru un nou acord vin într-un context dramatic pentru Iran, după o serie de proteste reprimate cu violență extremă de regim. Cum se văd aceste presiuni în rîndul populației iraniene?Carmen Gavrilă: „De-a lungul timpului, mai mulți analiști iranieni pro-regim au avertizat că Republica Islamică nu poate supraviețui, cel puțin nu în forma actuală, dacă eventuale atacuri din exterior – nu doar militare, ci și politice și economice, prin sancțiuni – dacă astfel de atacuri ar avea loc simultan cu o instabilitate internă, cu revolte interne. Și tocmai am văzut acest scenariu realizîndu-se. Presiunea internațională nu a început odată cu protestele. În acest moment, Republica Islamică este la un nivel maxim de fragilitate. Și asta este și percepția în interior, în Iran. Iranienii cu care am reușit să vorbesc spun că temerea cea mai mare a lor sînt atacurile americane. Discuția în Iran în acest moment este nu despre cînd ar putea fi loviţi, ci sub ce formă și cum va arăta strategia americană. Cei mai mulți analiști și activiști iranieni se așteaptă la lovituri limitate și de scurtă durată, după modelul venezuelean. Senzația în Iran este că președintele Trump nu este un intervenționist în sensul în care au fost percepute Statele Unite pînă acum. Nu favorizează războaie lungi, cum au fost cele din Irak sau Afganistan, ci lovituri scurte, numai că discuția este ce impact ar putea să aibă o intervenție scurtă și ţintită.”Dar în același timp președintele Trump a încurajat protestele sau măcar le-a dat senzația protestatarilor că sînt apărați, că va veni să-i apere...Carmen Gavrilă: „Da, asta este o sursă de i-aş spune chiar durere, din reacțiile pe care le-am adunat pînă acum. Senzația și impresia iranienilor este că din nou au fost păcăliți, din nou au fost părăsiți. Sau se consideră înșelați, cel puțin cei care, din disperare, l-au invocat pe președintele Trump. O astfel de atitudine nu este firească, nu este naturală, nu este specifică iranienilor. Iranienii, încă de la nașterea Iranului modern, în epoca Qajară, au o neîncredere viscerală față de tot ce înseamnă implicarea puterilor străine. Și este justificat totul din punct de vedere istoric. Începutul implicărilor externe ale marilor puteri, în frunte cu Rusia și mai ales Rusia, în Iran, s-au soldat de la bun început, încă de la nașterea Iranului modern, cu pierderi masive de teritorii, cu războaie în urma cărora Iranul a ieșit cu pierderi masive nu doar de teritorii, dar și în ce privește mentalul colectiv. Mentalul colectiv iranian este profund marcat de interacțiunile cu puteri străine. (...) Acum, mulți iranieni se simt cumva prinși între un regim pe care nu îl mai doresc și o comunitate internațională pe care o percep ca neprietenoasă cu ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Rabbiner Shaul Wilhelm er Norges eneste Chabad-rabbiner, han er opprinnelig fra England og har bodd i Norge siden 2004.Chabad er en hasidisk jødisk bevegelse grunnlagt på 1700-tallet i Hviterussland (Belarus), av Rabbi Schneur Zalman av Liadi i 1772. Deres hovedoppgave er å fremme jødisk læring, praksis og identitet blant jøder i hele verden, uavhengig av religiøst nivå, gjennom utdanning, helligdager, feiringer og humanitært arbeid.Vi snakker om Gud, om jødedom, og hvorfor Hashem valgte seg dette hardnakkede folket, som Han selv kalte oss. Videre snakker vi om jødenes plikt til å spre lys, og til å reparere verden, Tikkun Olam, som det heter. Og hvordan alle jøder er ansvarlige for hverandre, Kol Yisrael arevim zeh lazeh; Talmud (Shevuot 39a).Hva er dette folket som ikke har samme språk, ikke bor i samme land, ikke har samme bakgrunn, men allikevel er en stor familie? Hva er dette folket som kun utgjør 0.2 prosent av verdens befolkning, men som kan hates så sterkt, og forfølges over så lang tid, men som allikevel skaper så mye vakkert og gjør så mye bra for verden?Vi snakker om hvordan vonde ting kan skje med gode mennesker, og ondskapens problem. Og hva er egentlig antisemittisme på det dypeste nivået, eksisterer det i en sfære der mening ikke engang er nødvendig?Hvordan kan vi transcendere, og heve oss over hat, og spre lys på tross av all motgang, ondskap og harde tider. Og hvordan er det mulig at jødene har overlevd til tross for alle som har forsøkt å utrydde oss, frem til den dag i dag?Vi snakker om kulturen for diskusjon, debatt og samtale, og hvordan Talmuds diskusjoner faktisk varer frem til den dag i dag. Dette er debatter som har pågått i tusener av år. Hvor kommer dette her fra? Det er som et møterom med pågående diskusjoner, der møtedeltakerne har kommet og gått, men hvor samtalen og temaene fortsatt er i gang.Sett av god tid til denne her, da episoden varer i 3 timer og 20 minutter. Men det er jo ingenting, i historisk perspektiv.God fornøyelse.► NY BOK UTE NÅ: Frykt og Stillhet - jødiske stemmer i Norge etter 7. oktober. Bestill her:  https://bok.norli.no/frykt-og-stillhet► STØTT ARBEIDET PÅ VIPPSOm du ønsker å støtte arbeidet med denne podcasten, kan du bidra med et stort eller lite beløp, etter eget ønske. All støtte settes pris på, og du bidrar til arbeidet med å lage flere episoder. Bruk Vippsnummer: #823278►  ⁠BLI ⁠⁠⁠⁠MEDLEM⁠⁠⁠⁠⁠ Fremover vil de som er støttemedlemmer få tilgang til episodene først. Da støtter du podcasten med det samme som prisen av en kaffe hver måned. Setter stor pris på om du blir støttemedlem. Tusen takk.► Annonsere på Henrik Beckheim Podcast?Send en mail til post@henrikbeckheim.no ► MERCH: Kjøp klær, kopper, capser og mer: https://henrikbeckheim.com/store► Linker:⁠⁠Youtube⁠⁠ | ⁠⁠Nettside⁠⁠ | ⁠⁠TikTok⁠⁠ | ⁠⁠Instagram⁠⁠ | Podimo | ⁠⁠Facebook⁠⁠ | ⁠⁠Apple

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța.  Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026. De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează:  ”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil. Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA. Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare. Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică. O Apărare comună europeană La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică. Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping. Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”. UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto. Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european. În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general. ”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale. Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical. Am intrat în UE și NATO, economia a crescut, iar instituțiile democrației s-au consolidat. În același timp, exodul masiv, regiunile subdezvoltate și sărăcia rămân o realitate îngrijorătoare pentru țara noastră. Inegalitățile economice și neajunsurile i-au făcut pe unii români să spună că în comunism România o ducea mai bine.În acest episod din Politica la minut by Recorder, Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează efectele tranziției de la comunism la democrație și modul în care acestea se reflectă în opțiunile de vot din prezent.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.

Vestea că instituția care supraveghează regulile de respectare a concurenței în România va face un studiu despre piața cărnii de porc a atras atenția. Consiliul Concurenței și-a consolidat imaginea unei instituții în care există expertiză și de multe ori reprezentanții unor companii, antreprenori sau experți au făcut apel la intervenția Consiliului pentru a regla unele distorsiuni dintr-un sector economic. Desigur, un studiu realizat pe filiera de produs a cărnii de porc nu are ce să strice, mai ales că instituția a anunțat că vrea să analizeze întregul lanț, de la fermă, la abator, la procesatori și până la retail. Sunt foarte curios, însă, dacă analiza Consiliului Concurenței va aduce mai mult decât știm în acest moment. Vom vedea. Deocamdată, câteva lucruri sunt clare. Prima constatare este că, dintre produsele alimentare, carnea de porc contribuie cel mai mult la deficitul balanței comerciale, respectiv cu aproape un miliard de euro. Sunt estimări care arată că din totalul consumului de carne de porc doar o treime mai provine din România. Recent, unul dintre acționarii unui mare procesator român, Cris Tim, declara că importă carne de porc în valoare de 100 milioane de euro anual, pentru că din țară nu poate cumpăra. Situația este logică dacă ne gândim că de la identificarea primului focar de pestă porcină africană (PPA) în România, în anul 2017, și până anul acesta, estimările arată că au fost sacrificați aproximativ 1,8 milioane de porci. Practic, cifrele ne spun că România nu a putut opri niciodată în ultimii opt ani răspândirea pestei porcine africane. Nu s-a putut reduce sau eradica acest virus din două motive: situația atipică față de alte state europene a creșterii porcinelor în România și populismul politicienilor. În România, se cresc mai mulți porci în gospodăriile individuale decât în exploatațiile industriale. Ceea ce este o tradiție și un motiv de mândrie pentru unii români, duce, în condițiile existenței pestei porcine africane, la mari riscuri de răspândire. Mai mult, sunt situații în care gospodăriile populației se transformă în adevărate mini-ferme în care sunt crescuți zeci de porci. Nerespectarea normelor de biosecuritate și sanitare, foarte sensibile în cazul pestei porcine africane, și transportul animalelor pentru vânzarea lor au fost principalele cauze pentru care virusul nu a putut fi stopat, ba, dimpotrivă, chiar s-a răspândit. În același timp, decidenții politici nu au avut curajul să ia măsuri care să împiedice extinderea focarelor de pestă porcină africană. Motivul este simplu: ar fi trebuit să le impună fie respectarea unor reguli de biosecuritate stricte, fie chiar în anumite zone să interzică creșterea porcilor. Au fost câteva încercări legislative care ar fi trebuit să reglementeze situația gospodăriilor individuale, dar niciun politician și niciun partid nu le-a dus până la capăt și astfel regulile stricte nu s-au aplicat. În aceste condiții, cu 1,8 milioane de porci sacrificați în opt ani, nu este de mirare că România importă multă carne de porc. Creșterea porcilor în gospodăriile populației este un subiect atât de sensibil electoral încât niciun ministru al agriculturii și niciun șef al ANSVSA nu au îndrăznit să ia măsuri eficiente. Este adevărat că s-au derulat mai multe programe de reproducție în sectorul suin, dar rezultatele sunt încă eclipsate de prezența virusului PPA. Spre deosebire de România, Spania, cel mai mare producător de carne de porc din Uniunea Europeană, a luat măsuri rapide și hotărâte atunci când în Catalonia a apărut virusul PPA la câțiva porci mistreți. Au fost mobilizați oameni pentru a vâna mistreții, iar efectivul acestora se va reduce la jumătate, au fost închise unele drumuri critice și instituțiile sau companiile au trecut la repararea împrejmuirilor care au rolul de a bloca apropierea porcilor mistreți de zonele locuite. Este o mobilizare pe care în România nu am văzut-o niciodată. De aceea, studiul Consiliului Concurenței nu strică, dar analizele industriei cărnii de porc ar trebui făcute de alte instituții, care apoi să ia și decizii.

Nici administratia americana si nici Kremlinul nu confirma informatiile aparute in presa potrivit carora presedintele american a elaborat in secret, doar cu consultarea partii ruse, un plan de pace pentru Ucraina. Spre stupoarea Kievului, Washington preia practic toate condiţiile Moscovei. Planul prevede ca Ucraina să cedeze teritoriile ocupate parţial sau total de armata rusă şi să-şi reducă drastic forţele armate. Limba rusa ar deveni oficiala in Ucraina. Discutam in aceasta seara inclusiv despre ce inseamna acest aranjament pentru Europa de Est.    CCR amână judecarea sesizării AUR. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie „Măsurile de redresare” pe care le-au luat până acum autoritățile „funcţionează”, veniturile bugetare cresc și cheltuielile scad, astfel că „România e pe calea cea bună”. Este aprecierea premierului Ilie Bolojan intr-o postare pe Facebook. Seful guvernului sustine că deficitul bugetar ar urma sa scadă la 6,2% anul viitor. Intre timp insa, guvernul primeste o veste proasta de la Curtea Constitutionala. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra in vigoare de la 1 ianuarie. Curtea Constitutionala a amanat judecarea contestatiei facute de AUR pana in februarie anul viitor. Scandal în jurul producătorilor peliculei „Cravata galbenă” care prezintă viaţa şi activitatea dirijorală a lui Sergiu Celibidache Liceeni ieseni au mers la film si după vizionare au redactat o cronica in revista Alecart. Imediat realizatorii peliculei le-au cerut sa elimine textul deranjaţi de faptul că a fost dezvăluit deznodământul filmului. Pentru ca presiunile au devenit tot mai mari, tinerii au ales sa mentina cronica, dar i-au reformulat finalul. Intreaga situatie a starnit ample dezbateri pe retelele sociale. Abordam si noi subiectul.    

Dumnezeu a stabilit ca lucrarea Sa să fie prezentată lumii în linii clare și sfinte. El dorește ca poporul Său să dovedească prin viața lui avantajul creștinismului în comparație cu lumea. Prin harul Său au fost luate toate măsurile ca noi, în toate activitățile noastre, să demonstrăm superioritatea principiilor cerului față de principiile lumii.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Nici rugăciunea și nici milosteniile nu au vreo virtute în ele însele ca să îl recomande pe păcătos lui Dumnezeu; harul lui Hristos, prin jertfa Sa ispășitoare, este singurul care înnoiește inima și face slujirea noastră acceptabilă înaintea lui Dumnezeu.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro) Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul. ”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”. Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală. Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.  INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul) Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social. Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție).  Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri. PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august.  Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț. Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ. VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) „Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.   „Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei.  Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău. Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.

Dr. Shreepad Khedekar je priznati stručnjak u oblasti klasične homeopatije. Po struci lekar, dr Khedekar je studirao medicinu i homeopatiju u Indiji. Njegovo iskustvo i znanje čine ga autoritetom u ovoj oblasti, među njegovim pacijentima su i brojne poznate ličnosti poput Novaka Đokovića, Miloša Teodosića, Marka Pantelića i drugih._______________________________________________________________________________________________

Jeg skal til Stavanger denne uken på torsdag og har tatt en prat med den herlige Yummy Mummy, eller Veronika Simone Fjeld som hun egentlig heter. En journalist som plutselig var blitt en influencer som også er komiker. Hun har fylt DnB Arena med 5000 i salen. Hun har bombet på samme show som Hans Morten Hansen. Hun var med på forræder og hun har hatt en lang og fin reise etter at hun i alle år jobbet som reporter i norges beste nærtv-kanal Tv Vest (Mine ord - ikke hennes)Og så prater vi mye standup og ring-på-spring og hvorfor hun løp etter barn naken i morgenkåpe og mye, mye mer!Spre det til alle siddiser og omegnere du kjenner - både podcasten men også at jeg kommer til Stavangeren torsdag 2. oktober (Etter Brannkampen). Kom deg bort, alle bergensere i S-byen!"Kommer til Stavanger 2. oktober: https://www.ticketmaster.no/artist/christoffer-schjelderuptenker-tanker-stavangeren-billetter/1355074Se min special "Tro, Hat & Ærlighet" her https://youtu.be/bXPbyBUK3HAMitt nye show “Tenker Tanker” fikk en 5'er i Bergens Tidende og er ute for salg. Billetter til Bergen og Oslo her! https://www.ticketmaster.no/artist/christoffer-schjelderup-billetter/983426Bli endel av min Patreon her: https://www.patreon.com/skamfrelstFølg meg på facebook: https://www.facebook.com/standupchristofferTwitter: https://twitter.com/CSchjelderupInstagram: https://www.instagram.com/christofferschjelderupTikTok: https://www.tiktok.com/@christofferschjelderup Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

El ne-a arătat drumul și l-a marcat cu urmele pașilor Săi. Pentru a reuși în lupta împotriva păcatului, trebuie să rămânem aproape de Isus. Nu vorbi cu necredință, nu ai nicio scuză pentru aceasta!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Azi reluăm dialogurile cu oameni faini care ne inspiră.Invitata mea azi este Sorina Manu - Executive & Authentic Leadership Coach. Misiunea ei este să ghideze femeile să-și construiască branduri personale puternice pornind din interior.Printre altele, am vorbit despre:ce se întâmplă când urmăm orbește sfaturi de branding personal și care e prețul pe care îl vom plăti pe termen lungcare e fundația fără de care nu poți avea un brand personal autenticcum îți descoperi esențadespre obiceiul cel mai important pentru menținerea brandului personal aliniat cu această esență.Pe Sorina o găsești pe site, Instagram și LinkedIn.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

(Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) - Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Pasul mare al lui Nicușor Dan spre ”suveraniști” / Ce ascunde mutarea cu șefii SRI și SIE (G4Media) Cu propunerile de șefi la SRI și SIE, președintele Nicușor Dan a bulversat opinia publică, și-a surprins susținătorii și a stârnit un val de nedumerire. Ce se întâmplă cu șeful statului? Nimeni n-a înțeles cum a ajuns Gabriel Zbârcea, un avocat cu viziuni politice naționaliste și suveraniste exprimate public, să fie propus de șeful statului pentru șefia SRI. Marius-Gabriel Lazurca, propus la șefia SIE, are un CV admirabil ca diplomat, dar vine tot din zona ideologică ultraconservatoare. Cele două propuneri sunt unite de un fir roșu, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Primii care au salutat propunerile lui Nicușor Dan au fost liderii AUR. În schimb, liderii coaliției, Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD), ar fi întâmpinat cu răceală propunerile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE. USR a ironizat propunerile, iar susținătorii lui Nicușor Dan caută în continuare explicații pe care, evident, nu le găsesc. Totuși, explicații există și a devenit destul de clar în ultima lună, cel puțin, că Nicușor Dan curtează intens publicul așa-zis suveranist/georgist/aurist/neolegionar. Vom vedea dacă propunerile sale trec de votul Parlamentului. A avut Nicușor Dan și acceptul partenerului strategic atunci când le-a pus pe masa coaliției? Greu de crezut că nu i-a consultat și pe americani pe tema acestor propuneri pentru cele două funcții-cheie din domeniul securității naționale, altfel nume care n-au cum să nu fie pe gustul trumpiștilor. În orice caz, opțiunile lui Nicușor Dan la șefia SRI și SIE spun multe despre direcția pe care dorește să o imprime României. Șefii de servicii secrete nu sunt funcții oarecare în statul român, ci reprezintă principalele instituții de forță. Ele dispun de o putere enormă, inclusiv aceea de a remodela ideologic o societate, chiar dacă, în teorie, nu fac politică. (Contra)Bilanțul lui Nicușor Dan la 100 de zile de mandat: relație rece între Palate, lipsa unei echipe și multă indecizie politică (Libertatea) Nicușor Dan a bifat 100 de zile de când a depus jurământul de președinte al României. Bilanțul noului șef al statului e mai degrabă sărac în realizari, dar foarte bogat în aspecte care ar fi trebuit puse la punct, iar pe zi ce trece relația cu unul dintre cei mai importanți parteneri, premierul Ilie Bolojan, e tot mai rece. Promisiunea lui Nicușor Dan că până la 30 iunie va veni cu echipa de consilieri a fost călcată în picioare cu brio. Au trecut mai bine de trei luni și cu mâna sa Nicușor Dan a semnat doar numirea lui Radu Burnete, consilier pe zona economică. În rest, majoritatea sunt moșteniți de la Klaus Iohannis și Ilie Bolojan. Iar temele pe plan intern și internațional se tot adună, România urmând să dea piept cu dosare grele, cu implicații financiare majore. Însă la Palatul Cotroceni nu e panică. Nicușor Dan și-a ales să iasă din turnul de fildeș de la Palatul Cotroceni și să încalce neutralitatea politică prin susținerea lui Cătălin Drulă pentru Primăria Municipiului București. Jurnalistul Radu Eremia mai scrie în Libertatea despre baletul european al lui Nicușor Dan. La Bruxelles ai nevoie de o familie puternică, ai nevoie de influență pentru a promova interesele țării tale. Iar Nicușor Dan în continuare pare indecis dacă să aleagă PPE (din care fac parte PNL și UDMR) sau Renew (din care face parte USR). Mesaj clar de la Chișinău: Franța și Germania susțin Moldova. România, mare absentă. Profesorul decorat de Franța: „Situația e cumva dificilă” (Adevărul) Liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, au fost prezenți miercuri, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Profesorul Sergiu Mișcoiu decriptează, pentru „Adevărul”, mesajul transmis de Macron și Mertz, dar și pe cel al absenței României de la acest eveniment. În opinia sa, vizita are ca principal rol o mobilizare a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, dar și un mesaj de susținere pentru președintele Maia Sandu și pentru forțele democratice ale țării. În acest moment, mai spune Sergiu Mișcoiu, Republica Moldova este unul dintre teritoriile în care are loc o încleștare între două lumi, cea occidentală și cea rusă. Rezultatul este departe de a fi previzibil, chiar dacă aparent forțele pro-occidentale par capabile de o mobilizare, așa cum s-a văzut anul trecut la alegerile prezidențiale câștigate la limită de Maia Sandu. Din urmă vin însă puternic forțele politice fidele Moscovei. Nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost prezenți la Chișinău, iar percepția generală este că nici nu au fost invitați la acest eveniment. Asta arată încă o dată cât de departe este România de a conta cu adevărat, în condițiile în care printre cei invitați s-a aflat premierul polonez, deși Polonia nu are legăturile speciale cu Republica Moldova pe care le are Bucureștiul. Profesorul Sergiu Mișcoiu are o explicație pentru această absență, cumva surprinzătoare și neplăcută, în egală măsură. „Sigur că ar fi fost bine ca România să fie cooptată în acest triunghi și să aibă o prezență mai susținută la Chișinău, dar probabil că se dorește ca lucrurile să se întâmple în mai multe valuri, adică să existe vizite care să se succeadă, nu toate deodată, tocmai pentru a păstra ritmul acest al actelor care demonstrează susținerea pentru guvernul pro-european de la Chișinău”, adaugă profesorul.

Journalist Gunnar Sohlberg Hagen vil vite mer om mannen i hytta. Han forsøker å komme i kontakt med familien, men de avviser henvendelsen kontant. Gunnar begynner å forstå at noe dramatisk må ha skjedd i den lille familien.Resten av denne serien er eksklusiv for Svarttrost-medlemmer. Du kan bli medlem via Spotify: https://creators.spotify.com/pod/show/svarttrost/subscribe , i Apples podkastspiller eller på vår YouTube-kanal. «Mannen i hytta» er laget av Kristin Vestreim og Linn Bjørnsen i Fenomen. Lyddesign ved Viljar Losnegård. Ansvarlig redaktør i Svarttrost er Kari Hesthamar. Serien er fra 2025.

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4) a fost revizuită de UE. Ea trebuie acum transpusă în legislațiile naționale, până în mai 2026. O discuție la emisiunea Planeta Verde despre eficiența energetică a clădirilor. Invitat la RFI este președintele Ordinului Auditorilor Energetici din România, Cătălin Lungu. Ce prevede Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor? Până când trebuie realizată transpunerea documentului? ”Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor este de fapt o revizuire a unei forme a Directivei mai vechi și include mult mai multe prevederi decât versiunea anterioară. Spre exemplu, obligativitatea întocmirii certificatelor de performanță energetică. De asemenea, este menționată importanța renovării clădirilor și mai mult decât atâta, este adusă pentru prima oară în vederea specialiștilor partea de evaluare a emisiilor de CO2, atât cele care se referă la funcționarea clădirii, adică de exemplu, emisiile de carbon alocate pentru energia consumată de clădiri, dar și emisiile înglobate în materialele de construcție și echipamentele de instalații”, explică expertul. Ce este Certificatul de Performanță Energetică, ce informații trebuie să conțină, cine îl cere, cine îl acordă și cum se obține? Ce presupune Auditul Energetic, de ce este important și cine îl face? Ce este certificatul nZEB? Care sunt obligațiile europene în materie de ”nearly zero energy building” (clădiri cu consum de energie aproape de zero)? Cum se obține certificatul nZEB? Ce este sărăcia energetică și cum pot combate certificatele de mai sus acest fenomen?

Notă: podcast realizat prin NotebookLM pe baza articolului de mai jos scris de Cristian China-Birta.   Viața este o campanie de marketing. Avem un brand. Și vrem să îl vindem. Dar nu știm cui. Așa că trebuie să aflăm cine este publicul nostru. Și încercăm. Și greșim. Și iar încercăm. Și la un moment dat, cei mai norocoși dintre noi reușesc să își dea seama. În acestă campanie de marketing numită viață, avem nevoie de buget. Care în viața noastră se împarte în trei: bani, timp și nervi. Facem mai multe tipuri de campanii, de fapt. Campanie pentru a ne găsi jumătatea. Campanie pentru a ne impresiona părinții. Campanie pentru a avansa în carieră. Campanie pentru a obține leaduri pentru businessul tău. După 30 de ani de marketing, pot să vă zic așa: jumătate din campanii merg nici prea, prea, nici foarte, foarte. Un sfert merg foarte bine. Și un sfert merg catastrofal. Așa e și în viață. Doar că, spre deosebire de companii și branduri, care nu uită niciodată că trebuie să vândă și, deci, să treacă peste o campanie proastă, noi, ca oameni, ne blocăm după o campanie nereușită. Și suferim. Și confundăm acel sfert de campanii nereușite cu întreaga noastră viață. În viața e ca în marketing: dacă nu te uiți și la ce ți-a ieșit, ci doar la ce ai dat de gard, posibil să te îndrepți spre eșec. Spre faliment. Uită-te la jumătatea plină a halbei. Că doar din jumătatea plină poți să bei, nu din cea goală. Cum poți ieși din blocajul ăsta cu un sfert de campanii nereușite care ne frânează viața? Eu știu doar trei posibile soluții. Pe care le-am experimentat pe mine. Și le-am văzut și la alți ”deblocați”. Soluție – să nu ai așteptări de la ceilalți, doar estimări Este una din lecțiile dure pe care mi le-a predat profesorul ăsta teribil numit viață. Când ai așteptări de la ceilalți, intră în acțiune emoționalul. Și emoționalul ne costă în draci. Ne suge de resurse cât nu face. Când ai estimări în ceea ce îi privește pe ceilalți, atunci raționalul intră în acțiune. Și costurile pentru noi sunt mult mai mici. Și beneficiile mult mai mari. Estimări, nu așteptări. O să îmi fac un tricou cu asta. Apropo, am dat drumul unui mic progrămel pe tema asta: trei sesiuni de câte 1 oră cu mine. În care să îți setezi frameworkul pe baza căruia să poți aplica această crucială mantră a vieților noastre, ca să îi zic așa.  Soluție – Să îți setezi corect sistemul de referință Din nou o zic: dacă ai un sistem de referință totalmente greșit, care aloca imens de mare greutate acelui sfert de nereușite, resetează sistemul. Și alocă muuuult mai mare greutate restului de 75% de campanii reușite sau neutre (adică nu nereușite). Soluție – Să ai acei 5 oameni care să te poate scoate din groapa blocajului cu sfertul ăla de nereușite Și când zic asta – ATENȚIE! – nu mă refer la 5 oameni care să ÎNCERCE să te scoată din blocajul ăla. Că în viața sunt mulți care încearcă să ne ajute. Mă refer la acei 5 oameni pe care ești dispus/ă să ÎI ASCULȚI și să ÎI CREZI când îți spun anumite lucruri. Că aici este una din problemele noastre imense: nu avem în jurul nostru oameni care să îi ascultăm cu adevărat și în care să avem încredere cu adevărat. Notă: acesta a fost (în mare, că io nu știu să vorbesc pe script!) speechul meu pe scena Teatrului Odeon, în cadrul evenimentului ARMNCP VIP EDITION, organizat de Romanian Bussiness Club. 

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Prijava za februarsku ponudu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bit.ly/42DSPEB⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Mejl za prijavu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠jovana@jovanamiljanovic.com⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Prijava za Biznis bazu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.jovanamiljanovic.com/biznis-baza

Cătălin Striblea și invitatul său, consultantul financiar Cristi Tudorescu, analizează măsurile economice populiste și impactul acestora. Se îndreaptă România spre incapacitate de plată?

Vladimir Pustan - Cu ochii pironiți spre cer

Exod 14.15-31 15. Domnul a zis lui Moise: „Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte.16. Tu ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna spre mare şi despică-o; şi copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.17. Eu voi împietri inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi faraon […]

Darko Mirković je gost Vladimira Stankovića u 164. epizodi podcasta Biznis Priče. Kako okolina gleda kada se vratiš iz inostranstva a ne uspeš u onome što si planirao? Zašto većina ljudi izbegava preduzetništvo? Koje su razlike između prodaje i manipulacije? Da li možemo živeti bez stresa ili nam je on neophodan? Ovo su samo neka od pitanja o kojima smo pričali sa našim današnjim gostom, Darkom Mirkovićem, osnivačem i vlasnikom kompanije Alterna International. ⭐️ Partneri podcasta:

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții. Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră. Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf 2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf 3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

În acest episod explorăm sursele motivației și felul în care creierul nostru gestionează echilibrul dintre evitarea durerii și căutarea plăcerii. Vom descoperi cum condiționările din copilărie și influențele sociale modelează alegerile pe care le facem și cum acestea ne pot împinge spre decizii defensive în viața personală și profesională. Cu ajutorul unor exemple din viața reală și a unor perspective inovatoare din neuroștiință, înțelegem cum frica de eșec sau respingere ne poate epuiza energia vitală, împiedicându-ne să ne bucurăm de aspectele esențiale ale vieții.  În același timp, discutăm despre cum putem transforma motivația de tip "away from" într-un catalizator pentru creștere personală și realizare. Discutăm cum să îți redirecționezi atenția și să îți folosești motivația pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a trăi o viață cu adevărat împlinită. Descoperă metode practice pentru a schimba focusul dinspre frică și apărare către curaj și explorare, și cum să cultivi o mentalitate orientată spre dezvoltare și împlinire.