Podcasts about spre

Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4) a fost revizuită de UE. Ea trebuie acum transpusă în legislațiile naționale, până în mai 2026. O discuție la emisiunea Planeta Verde despre eficiența energetică a clădirilor. Invitat la RFI este președintele Ordinului Auditorilor Energetici din România, Cătălin Lungu. Ce prevede Directiva Europeană privind Performanța Energetică a Clădirilor? Până când trebuie realizată transpunerea documentului? ”Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor este de fapt o revizuire a unei forme a Directivei mai vechi și include mult mai multe prevederi decât versiunea anterioară. Spre exemplu, obligativitatea întocmirii certificatelor de performanță energetică. De asemenea, este menționată importanța renovării clădirilor și mai mult decât atâta, este adusă pentru prima oară în vederea specialiștilor partea de evaluare a emisiilor de CO2, atât cele care se referă la funcționarea clădirii, adică de exemplu, emisiile de carbon alocate pentru energia consumată de clădiri, dar și emisiile înglobate în materialele de construcție și echipamentele de instalații”, explică expertul. Ce este Certificatul de Performanță Energetică, ce informații trebuie să conțină, cine îl cere, cine îl acordă și cum se obține? Ce presupune Auditul Energetic, de ce este important și cine îl face? Ce este certificatul nZEB? Care sunt obligațiile europene în materie de ”nearly zero energy building” (clădiri cu consum de energie aproape de zero)? Cum se obține certificatul nZEB? Ce este sărăcia energetică și cum pot combate certificatele de mai sus acest fenomen?

Notă: podcast realizat prin NotebookLM pe baza articolului de mai jos scris de Cristian China-Birta.   Viața este o campanie de marketing. Avem un brand. Și vrem să îl vindem. Dar nu știm cui. Așa că trebuie să aflăm cine este publicul nostru. Și încercăm. Și greșim. Și iar încercăm. Și la un moment dat, cei mai norocoși dintre noi reușesc să își dea seama. În acestă campanie de marketing numită viață, avem nevoie de buget. Care în viața noastră se împarte în trei: bani, timp și nervi. Facem mai multe tipuri de campanii, de fapt. Campanie pentru a ne găsi jumătatea. Campanie pentru a ne impresiona părinții. Campanie pentru a avansa în carieră. Campanie pentru a obține leaduri pentru businessul tău. După 30 de ani de marketing, pot să vă zic așa: jumătate din campanii merg nici prea, prea, nici foarte, foarte. Un sfert merg foarte bine. Și un sfert merg catastrofal. Așa e și în viață. Doar că, spre deosebire de companii și branduri, care nu uită niciodată că trebuie să vândă și, deci, să treacă peste o campanie proastă, noi, ca oameni, ne blocăm după o campanie nereușită. Și suferim. Și confundăm acel sfert de campanii nereușite cu întreaga noastră viață. În viața e ca în marketing: dacă nu te uiți și la ce ți-a ieșit, ci doar la ce ai dat de gard, posibil să te îndrepți spre eșec. Spre faliment. Uită-te la jumătatea plină a halbei. Că doar din jumătatea plină poți să bei, nu din cea goală. Cum poți ieși din blocajul ăsta cu un sfert de campanii nereușite care ne frânează viața? Eu știu doar trei posibile soluții. Pe care le-am experimentat pe mine. Și le-am văzut și la alți ”deblocați”. Soluție – să nu ai așteptări de la ceilalți, doar estimări Este una din lecțiile dure pe care mi le-a predat profesorul ăsta teribil numit viață. Când ai așteptări de la ceilalți, intră în acțiune emoționalul. Și emoționalul ne costă în draci. Ne suge de resurse cât nu face. Când ai estimări în ceea ce îi privește pe ceilalți, atunci raționalul intră în acțiune. Și costurile pentru noi sunt mult mai mici. Și beneficiile mult mai mari. Estimări, nu așteptări. O să îmi fac un tricou cu asta. Apropo, am dat drumul unui mic progrămel pe tema asta: trei sesiuni de câte 1 oră cu mine. În care să îți setezi frameworkul pe baza căruia să poți aplica această crucială mantră a vieților noastre, ca să îi zic așa.  Soluție – Să îți setezi corect sistemul de referință Din nou o zic: dacă ai un sistem de referință totalmente greșit, care aloca imens de mare greutate acelui sfert de nereușite, resetează sistemul. Și alocă muuuult mai mare greutate restului de 75% de campanii reușite sau neutre (adică nu nereușite). Soluție – Să ai acei 5 oameni care să te poate scoate din groapa blocajului cu sfertul ăla de nereușite Și când zic asta – ATENȚIE! – nu mă refer la 5 oameni care să ÎNCERCE să te scoată din blocajul ăla. Că în viața sunt mulți care încearcă să ne ajute. Mă refer la acei 5 oameni pe care ești dispus/ă să ÎI ASCULȚI și să ÎI CREZI când îți spun anumite lucruri. Că aici este una din problemele noastre imense: nu avem în jurul nostru oameni care să îi ascultăm cu adevărat și în care să avem încredere cu adevărat. Notă: acesta a fost (în mare, că io nu știu să vorbesc pe script!) speechul meu pe scena Teatrului Odeon, în cadrul evenimentului ARMNCP VIP EDITION, organizat de Romanian Bussiness Club. 

În cadrul ediției de pe 27 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.Spre deosebire de diabetul de tip 2, asociat în principal cu obezitatea și supraconsumul alimentar, diabetul de tip 5 este legat de lipsa nutriției esențiale, afectând în special adolescenți și tineri slabi și subnutriți. Timp de decenii, această formă de diabet a rămas neînțeleasă, fiind adesea confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce a dus la tratamente ineficiente și rate alarmante de mortalitate.Recunoașterea diabetului de tip 5 este rezultatul muncii susținute a Dr. Meredith Hawkins, profesoară de medicină și directoare fondatoare a Institutului Global de Diabet de la Albert Einstein College of Medicine. Prin cercetări și colaborări internaționale, ea a reușit să atragă atenția comunității științifice asupra unei probleme majore de sănătate publică.Diabetul asociat malnutriției nu este o descoperire nouă. A fost documentat pentru prima dată în urmă cu mai bine de 70 de ani, iar în 1985, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) l-a recunoscut ca o formă separată de diabet. Totuși, din cauza lipsei cercetărilor de urmărire, OMS a retras această clasificare în 1999.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor▶ Diabetul de tip 5, recunoscut pentru prima dată la nivel mondial. Implicații pentru diagnostic și tratament▶ HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente▶ Biopsia lichidă bazată pe ctDNA depistează recurențele în cancerul colorectal cu aproape 7 luni înainte de metodele imagisticeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Sexolog Maria K. Ebbestad har besøk sexolog og parterapeut Tone Haldorsen som har vært i mediastorm etter at hun kritiserte Sanna Saaromaa sine uttalselser om at kvinner bør spre bena for å bevare ekteskapet. Tone forteller hvorfor hun mener dette er et farlig råd og hva man heller bør fokusere på. Husk at du alltid får 20% rabatt om du bruker rabattkoden «KLIMAKS» når du kjøper sexleketøy hos NytelseSee omnystudio.com/listener for privacy information.

"Spre beina, eller mist mannen?" - Denne artikkelen provoserer partolk Maria Mork. Og mest av alt – på vegne av mannfolka. For hva slags bilde tegnes egentlig av menn når sex reduseres til en plikt kvinner må "oppfylle" for å holde på dem? Og hvordan påvirker slike holdninger både kvinner og menn – og ikke minst parforholdet? I denne episoden tar Maria en ærlig og engasjert prat med Katja, Tom og Sandra om sex, lyst og intimitet – og de snur på forestillingen om at sex handler om å gi noe til den andre, framfor å møtes i det sammen.  

FCSB a învins fără probleme Dinamo în derby și a făcut un pas important către al doilea titlu consecutiv. Gloria Buzău a retrogradat matematic în Liga a 2-a. Tudor Furdui face analiza etapei din play out și play off.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Uniunea Europeană ia în considerare decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, a spus comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu la Praga pentru „Europa liberă”. Cele două ţări au mers în tandem pînă acum pe drumul spre aderare. Dar Ungaria blochează negocierile cu Ucraina.Comisara pentru extindere consideră că Moldova ar putea adera la UE pînă în 2029. Despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova vorbim cu expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog, Republica Moldova, şi cu jurnalistul Mihai Isac. Andrei Curăraru: „Cred că elefantul din camera europeană este Ungaria, care blochează ostentativ orice încercare de progres în cazul Ucrainei. Nu există o astfel de atitudine negativă faţă de Republica Moldova. Asta a fost, cred, motivaţia din partea doamnei Kos pentru a spune că există posibilitatea decuplării. Am şi văzut reacţii rapide din partea Kievului oficial care spune că nu este nevoie de o astfel de decuplare. Şi pentru noi, moldovenii, este important să spunem că nu sîntem noi în spatele acestei declaraţii sau intenţii. Mai degrabă am vrea ca ambele ţări să fie aproape de Uniunea Europeană şi să se integreze cît mai rapid. Dar realitatea este că acest parcurs vine cu propriile viteze şi decuplarea poate fi naturală, în sensul în care Republica Moldova îşi face temele de acasă şi nu are acele probleme pe care le are pe front Ucraina, are un conflict îngheţat, nu întîrzie în realizarea reformelor, finalizează screening-ul pe mai bine de trei capitole în scurt timp.”Ar putea decuplarea să fie percepută ca o concesie făcută Moscovei, în condiţile în care Rusia încearcă să saboteze parcursul european al ambelor ţări?Mihai Isac: „Desigur, în acest ton va fi interpretată de o parte din mass-media. Dar, în acelaşi timp există şi un precedent în acest sens: Albania şi Macedonia de Nord. În pofida faptului că la Chişinău partidele pro-europene susţin integrarea Ucrainei în UE şi sînt recunoscătoare Ucrainei că prin rezistenţa sa eroică a apărat şi Republica Moldova, în acelaşi timp foarte mulţi factori de decizie de la conducere, foarte multe persoane din societatea civilă din Republica Moldova, din alte medii pro-europene înţeleg faptul că este o oportunitate imensă pentru Republica Moldova. Şi, dacă Republica Moldova va primi oferta de a se decupla de Ucraina şi de a înainta mai rapid pe drumul de integrare europeană, cu siguranţă nu o va refuza.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

FCSB a învins după 11 ani în Giulești și s-a desprins spre titlu. Este la 6 puncte în fața Universității Craiova și la 7 de CFR. În subsolul clasamentului, Gloria Buzău și Unirea Slobozia sunt la retrogradare iar UTA și Sepși la baraj.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu) Goana după voturi - Antonescu, Dan și Ponta. Trăsnăile calculate (SpotMedia)Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.Integral pe pagina SpotMedia.La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României| ANALIZĂ (Adevărul)România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. Pe larg în Adevărul.Analiză: Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW)Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare)CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă)La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).Generația „experiment” 2012-2025: primii elevi care au făcut clasa pregătitoare, la gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.Continuarea, pe pagina EduPedu.

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop) - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă) Ciolacu: România merge cu Trump până la capăt (DW)România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. Integral pe pagina DW în limba română.Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. „România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews)Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).Citiți pe pagina Europei Libere  și despre: SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta;  Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu; AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman. IMAS, deținut de un fost deputat PSD; Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

2025 - Florin Iosub - [Filipeni] - Trăind spre maturitate: Lucrând ce lucrează Dumnezeu.[4] - |Epistola către Filipeni| - (Filipeni 2:12-18)

Apropierea dintre Statele Unite și Rusia ar putea pune în pericol răspunsul europenilor la adresa încercărilor de sabotaj rusesc. O știre Reuters informează că mai multe agenții de securitate națională din SUA și-au oprit eforturile coordonate pentru a contracara războiul hibrid, dezinformarea și atacurile cibernetice. Agenția citează unsprezece actuali și foști oficiali, care au cerut să le fie păstrat anonimatul, care susțin că, de când Donald Trump a preluat mandatul pe 20 ianuarie, o mare parte a lucrărilor a intrat într-un impas.Fostul președinte Joe Biden ordonase anul trecut echipei sale de securitate națională să înființeze grupuri de lucru pentru a monitoriza problema pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații americane că Rusia escaladează un război în umbră împotriva națiunilor occidentale.Planul a fost condus de Consiliul Național de Securitate (NSC) al președintelui și a implicat cel puțin șapte agenții de securitate națională care lucrează cu aliații europeni pentru a contracara comploturile care vizează Europa și Statele Unite, au declarat pentru Reuters șapte foști oficiali care au participat la grupurile de lucru.Unii oficiali implicați în grupurile de lucru s-au declarat îngrijorați de faptul că administrația Trump renunță la prioritizarea problemei, în ciuda avertismentelor serviciilor de informații.Reuters notează că luna trecută, FBI a pus capăt unui efort de a contracara interferența în alegerile din SUA a actorilor străini, inclusiv Rusia, și a pus în concediu personalul care lucrează pe această problemă la Departamentul de Securitate Internă.De asemenea, Departamentul de Justiție a desființat o echipă care a confiscat bunurile oligarhilor ruși.Unii analiști au declarat pentru Reuters că reducerea efortului pentru a contracara tacticile de război hibride ale Moscovei s-ar dovedi periculoasă pentru SUA.Spre deosebire de aliații săi occidentali, administrația Trump este în prezent în discuții cu Moscova pentru creșterea prezenței diplomatice a Rusiei la Washington, a declarat un oficial înalt al SUA. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor Reuters.Agenția amintește că serviciile americane au urmărit de ani de zile operațiunile de influență ale Rusiei și atacurile asupra infrastructurii critice din SUA.Sub Biden, oficiali de top din domeniul securității cibernetice au condus o echipă mixtă pentru a împărtăși cu țările europene încercările Rusiei de a influența alegerile și a găsi modalități  pentru a descuraja atacurile Moscovei asupra sistemelor naționale de securitate, a declarat un fost oficial superior american.În acest context, Reuters amintește că victoria candidatului de extremă dreapta, pro-Putin, Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a țării, după ce rapoartele desecretizate ale serviciilor secrete românești indicau o posibilă ingerință a RusieiDecizia a fost apoi criticată de vicepreședintele lui Trump, JD Vance. Georgescu și Moscova au negat orice amestec.Să mai spunem că luni, premierul polonez Donald Tusk, citând rapoarte ale procuraturii din Lituania, acuza Rusia că s-a aflat în spatele acțiunilor de incendiere a unui mare magazin de mobilă din Lituania și a unul mall din Varșovia.Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale oficialilor europeni legate de recrutarea de către Rusia, prin rețeaua Telegram, a unor potențiali autori de acte de diversiune sau teroriste în întreaga Europă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW) - Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă) - Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea / Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi (G4Media) - Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare) Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.Astfel că reporterul Adevărul a dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. A vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  „Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta belarusă care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei”. Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW)George Simion, 38 de ani, a fost convins să intre în cursă odată cu Anamaria Gavrilă, 41 de ani, pentru a avea o rezervă în cazul în care va fi respins de Biroul Electoral Central (BEC) sau de Curtea Constituțională (CCR) din cauza opiniilor sale radicale și a limbajului violent. Acest cuplu ar putea fi dezamăgitor, însă, pentru simpatizanții fostului prezidențiabil. Oamenii se așteptau să-l vadă pe Călin Georgescu într-un tandem cu George Simion sau cu un alt lider naționalist, în care să joace rolul unui potențial prim-ministru. În schimb, o văd pe Anamaria Gavrilă, care abia duce o frază până la capăt fără să se contrazică, și se uită la George Simion, care a promis de zeci de ori că nu va candida. Această pereche pare menită să-i deschidă drumul lui Victor Ponta, nou venit în spațiul naționalist-suveranist.Spre deosebire de Georgescu & Simion, care s-au bazat mult pe boți și troli incapabili să iasă în stradă la chemarea liderului maxim, fostul premier Victor Ponta pare să rămână deocamdată mai mult în spațiul real. Îl copiază pe Donald Trump, poartă șapcă roșie pe care scrie România pe primul loc, o adaptare a inscripției de pe șapca președintelui american Make America Great Again, asortată cu o cravată roșie.Sondajul Sociopol îl dă deocamdată pe locul al doilea, cu 22%, deci cu 6 procente sub George Simion, dar Sociopol îi aparține lui Mirel Palada, care i-a fost purtător de cuvânt pe vremea când era premier. Totuși, campania abia începe, iar Victor Ponta e uns cu toate alifiile, vorbește mai bine și e mai sigur pe el decât cuplul Simion-Gavrilă, cu care se află pe același culoar, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă)La 99 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au venit cu informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului. În schimb, date noi au fost publicate în rapoartele unor servicii de informații occidentale, dar și în investigații jurnalistice. De asemenea, anchetele deschise inițial „in rem” au acum acuzați „in personam”, scrie Europa Liberă.Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei (G4Media)Numele a trei foști europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money. E vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.Pe scurt, reacțiile obținute de G4Media:Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea. Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi.Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR și detaliate de CursDeGuvernare.

Asociația Română a Traducătorilor Literari, ArtLit, s-a alăturat asociațiilor europene similare care solicită reglementarea rapidă și eficientă a dezvoltării și folosirii inteligenței artificiale în traducerile literare. Pentru că, se arată într-un comunicat al asociației, folosirea inteligenței artificiale în traducerile literare în lipsa unor reglementări clare poate duce la încălcarea legislației drepturilor de autor, „cu serioase implicații etice, socio-profesionale ṣi culturale”. ArtLit pledează pentru transparenţă şi solicită, printre altele, introducerea în contractele semnate de traducătorii literari „a unor clauze care să specifice dacă traducerea a fost făcută cu ajutorul programelor de inteligență artificială și textul generat automat a fost ulterior prelucrat de un traducător uman.” Dar cum îţi dai seama dacă un text a fost tradus cu ajutorul AI? Le-am întrebat pe traducătoarele Justina Bandol şi Simina Popa, membre ale asociaţiei ArtLit.Justina Bandol: „Foarte marele avantaj este că traducerile (prin AI) sînt făcute în decurs de cîteva minute, o oră, două – nu-mi dau seama exact cît durează să traducă o carte întreagă un asemenea program – şi nu cîteva luni, cît îi ia unui traducător. Ideea este că aceste traduceri brute sînt apoi prelucrate uman. Fie de traducători angajaţi cu contract, fie de oamenii din editură, redactori, în esenţă, care prelucrează textul. Cîtă vreme textul acela este în continuare lucrat de cineva care mai mult sau mai puţin reuşeşte să-i dea o voce, presupunînd că înţelege vocea originalului şi încearcă să o respecte, dacă textul AI-ului este prelucrat, cred că poate deveni extrem de greu să stabileşti. Poate asta ar fi o problemă pentru legiuitori: care sînt criteriile după care poate cineva să-i verifice sau să-i constrîngă pe traducători, pe editori.”Dar în ce măsură cititorii sînt interesaţi de lucrurile astea?Simina Popa: „Nu este un proces cu efecte imediate. Dar cu siguranţă – aici mi-aş paria toţi banii – este un proces cu efecte pe termen foarte lung, care se vor vedea în timp în primul rînd în ce se creează, în nivelul de creaţie şi apoi în această lenevire a creierului. În traducere nu transpui un limbaj, ci trebuie să înţelegi un mod de gîndire. Şi în momentul în care nu mai faci asta şi doar iei de-a gata un text făcut, care ţi se pune sub nas, nu mai vezi exact originalul, de unde s-a pornit şi unde trebuie să se ajungă, după puterile tale omeneşti. Am văzut într-o dezbatere tot pe tema asta, că o editură din Italia propunea trei iconiţe pentru fiecare tip de carte: una cu un om, cînd cartea a fost scrisă sau tradusă exclusiv de un om, o iconiţă cu robotul şi o iconiţă cu amîndoi. Era o ofertă de transparenţă. Modele şi idei încep să apară în sesnsul ăsta, trebuie văzut cum le putem adapta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Clarifică scopul vieții tale . Ai simțit vreodată că viața ta are nevoie de mai multă claritate? Că rătăcești printre dorințe, planuri și provocări, dar nu ești sigur(ă) care este scopul real pentru care trăiești?Aplicare la lecție:1. Ce lucruri din trecutul tău consideri o pierdere în comparație cu prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos?2. Cum se manifestă practic în viața ta dorința de a-L cunoaște pe Hristos și puterea învierii Lui? Poți da câteva exemple?3. Care sunt lucrurile din trecut pe care trebuie să le uiți? Acestea s-ar putea întoarce și deveni un scop al vieții tale. De ce ar trebui să le lași în urmă?4. Spre ce lucruri trebuie să te îndrepți? Cum vei face acest lucru?5. Cum îți poți păstra chemarea cerească înaltă în mijlocul provocărilor zilnice?Acțiune:Scrie în jurnal, timp de o săptămână, cum L-ai cunoscut pe Hristos prin experiențele fiecărei zile – atât cele pozitive, cât și cele dificile.Lecția 12 din cursul de studiu biblic „Filipeni” este predată de Vasile Filat, pastor al Bisericii „Buna Vestire” din Chișinău.

O prezenţă record s-a înregistrat duminică la alegerile din Germania. 83,5% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Pe primul loc s-a clasat alianţa lui Friedrich Merz, CDU/CSU, cu 28,5%, pe locul al doilea s-a clasat, cu 20,8%, AfD, partidul considerat de extremă dreapta, condus de Alice Weidel, pe locul al treilea SPD-ul lui Olaf Scholz, cu 16,4% şi pe locul al patrulea s-au clasat Verzii, cu 11,6%. A intrat în Parlament şi partidul de stînga Die Linke, votat de 8,8% dintre alegători. Despre rezultatele alegerilor din Germania şi perspectivele pentru formarea coaliţiei de guvernare vorbim cu Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Luciana Ghica: „Succesul extremei drepte este foarte mult legat de social media, într-adevăr, dar într-un fel este legat şi de politica clasică. Ajunge mai aproape de alegător, în sensul că partidul, chiar dacă prin promovarea de mesaje false, de ură, ajunge mult mai aproape de ce-l frămîntă pe alegător, chiar dacă unele dintre aceste probleme sînt complet inventate. Multe dintre partidele tradiţionale, nu doar în Germania, dar peste tot în Europa, din păcate, au pierdut frecvent baza din care s-au format, au pierdut legătura cu alegătorii. Şi asta şi spun alegătorii la urne: cu ce mă reprezintă pe mine?”Spre deosebire de Olaf Scholz, Friedrich Merz (probabil viitorul cancelar al Germaniei) a declarat că nu se va opune livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. De asemenea, este deschis pentru discuţii despre un proiect european de apărare. Aici se întîlneşte în opinii cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Cît contează poziţionarea Germaniei faţă de un asemenea proiect de apărare europeană?Luciana Ghica: „Contează foarte mult pentru că există o capacitate de producere a armamentului semnificativă în Germania – este unul dintre cei mai mari producători din lume, nu doar din Europa. Şi, teoretic, forţele armate germane sînt printre cele mai importante din Europa. (...) E important să existe acest semnal. Nu ştiu să vă spun ce se va întîmpla, sîntem într-o perioadă extrem de volatilă. Multă vreme am depins pentru chestiuni de securitate de aliatul nostru principal, SUA, care în acest moment nu mai este un aliat pe care ne putem baza, este impredictibil şi, în unele chestiuni, ameninţă să ne fie chiar inamic. Astfel de comportamente vor readuce în prim-plan discuţii despre o armată europeană, despre armament.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Prijava za februarsku ponudu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bit.ly/42DSPEB⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Mejl za prijavu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠jovana@jovanamiljanovic.com⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Prijava za Biznis bazu:⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.jovanamiljanovic.com/biznis-baza

Spre finalul anului trecut am povestit alături de Valentin Filip, managing partner al Fortech Investments, unul dintre fondurile de investiții active la nivel local, specializat pe zona de early-stage, despre evoluția ecosistemului de startup-uri din România în 2024, precum și despre provocările pe care consideră că le va aduce acest an în dezvoltarea startup-urilor de la noi.

Cătălin Striblea și invitatul său, consultantul financiar Cristi Tudorescu, analizează măsurile economice populiste și impactul acestora. Se îndreaptă România spre incapacitate de plată?

Vladimir Pustan - Cu ochii pironiți spre cer

Ca și copacul din versetul de azi, suntem chemați să ne întindem rădăcinile în adâncul încrederii în Dumnezeu, să ne bazăm pe El, să depindem de El pentru a ne hrăni și a ne susține în toate încercările vieții. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Exod 14.15-31 15. Domnul a zis lui Moise: „Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte.16. Tu ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna spre mare şi despică-o; şi copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.17. Eu voi împietri inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi faraon […]

Darko Mirković je gost Vladimira Stankovića u 164. epizodi podcasta Biznis Priče. Kako okolina gleda kada se vratiš iz inostranstva a ne uspeš u onome što si planirao? Zašto većina ljudi izbegava preduzetništvo? Koje su razlike između prodaje i manipulacije? Da li možemo živeti bez stresa ili nam je on neophodan? Ovo su samo neka od pitanja o kojima smo pričali sa našim današnjim gostom, Darkom Mirkovićem, osnivačem i vlasnikom kompanije Alterna International. ⭐️ Partneri podcasta:

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea) Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com)Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică. Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul)România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă. Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia)Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Analiză: Lasconi, un fel de Reagan mioritic? (DW)Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Procurorii europeni au anunțat joi că sunt pe urmele unei  fraude de peste o jumătate de miliard de euro, care implică „mai multe” grupuri mafiote. Este una dintre cele mai complexe acțiuni desfășurate de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. În același timp, arată și amploarea fenomenului de fraudare a TVA prin operațiuni transfrontaliere. Mai bine de 160 de percheziții au fost efectuate joi în mai multe țări, printre care Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovacia,  Spania, precum și în țări din afara UE, a anunțat Parchetul European (EPPO), totul, în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Moby Dick”.Potrivit unor surse apropiate anchetei, aceasta a vizat unele dintre cele mai brutale grupuri mafiote, Camorra și Cosa Nostra din Italia, potrivit unei persoane familiarizate cu ancheta, citate de Politico.Este vorba despre o așa-numită operațiune de tip carusel.Suspecții au înființat companii în Italia și în alte state membre ale UE, precum și în țări din afara UE, pentru a comercializa mărfurile printr-un lanț fraudulos de comercianți care mai apoi dispar fără a-și îndeplini obligațiile fiscale. Alte companii din lanțul fraudulos solicită ulterior rambursări de TVA de la autoritățile fiscale naționale.Frauda tip carusel de TVA profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere dintre statele sale membre, deoarece acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.Simplificând, totul pleacă de la o companie care acționează aparent în regulă într-un stat membru.Aceasta transmite bunuri către o companie din alt stat membru fără să plătească TVA. La un moment dat, în această schemă va interveni o firmă fantomă, care dispare. Și, în final, vom avea o companie care va solicita rambursarea TVA-ului ce nu a fost plătit niciodată.Însă grupările nu se mulțumesc doar să încaseze TVA-ul fraudat. Ele obțin și un profit suplimentar din plasarea bunurilor pe piață.Potrivit șefei EPPO, Laura Codruța Kövesi, „Moby Dick este o investigație definitorie pentru instituția europeană, întrucât demonstrează implicarea puternică a grupurilor criminale organizate în fraudarea bugetului UE.„Moby Dick” arată că nu există două lumi criminale separate, a adăugat Kövesi. „Lumea criminalilor cu adevărat răi și periculoși care fac contrabandă cu droguri, fac trafic de oameni pe de o parte; și lumea criminalilor cu guler alb, „doar” corupând și spălând bani, pe de altă parte.” Dincolo de pagubele colosale, aceste practci constituie amenințări la adresa securității interne a Uniunii Europene.Potrivit EPPO, Europa pierde în jur de 50 de miliarde de euro pe an din cauza acestui tip de criminalitate financiară, al operațiunilor de tip carusel. Sumele astfel câștigate ajung să finanțeze alte tipuri de activități criminale.Spre comparație, comerțul ilegal de droguri al blocului este evaluat la aproximativ 30 de miliarde de euro anual, potrivit Agenției UE pentru Droguri. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ustavni sud BiH ocenio da je neustavna zakonska odredba koja izvršnoj vlasti u Republici Srpskoj daje imunitet od krivične odgovornosti. Srbija i Mađarska potpisale zajedničku političku deklaraciju i šest sporazuma. SAD traži istragu napada na novinarku u Podgorici, napadačima pritvor do 30 dana.

Biserica Bethel Detroit - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Onisim Botezatu, în data de 26 octombrie 2024.

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții. Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră. Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf 2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf 3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

În acest episod explorăm sursele motivației și felul în care creierul nostru gestionează echilibrul dintre evitarea durerii și căutarea plăcerii. Vom descoperi cum condiționările din copilărie și influențele sociale modelează alegerile pe care le facem și cum acestea ne pot împinge spre decizii defensive în viața personală și profesională. Cu ajutorul unor exemple din viața reală și a unor perspective inovatoare din neuroștiință, înțelegem cum frica de eșec sau respingere ne poate epuiza energia vitală, împiedicându-ne să ne bucurăm de aspectele esențiale ale vieții.  În același timp, discutăm despre cum putem transforma motivația de tip "away from" într-un catalizator pentru creștere personală și realizare. Discutăm cum să îți redirecționezi atenția și să îți folosești motivația pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a trăi o viață cu adevărat împlinită. Descoperă metode practice pentru a schimba focusul dinspre frică și apărare către curaj și explorare, și cum să cultivi o mentalitate orientată spre dezvoltare și împlinire.

Când Germania strănută, economia europeană se îmbolnăvește de gripă. Iar în acest moment economia germană chiar strănută, adică este în pericol să intre în recesiune. Scăderea celei mai mari economii europene ar afecta întreaga Uniunea Europeană, inclusiv România. Economia germană continuă să îngrijoreze. Săptămâna trecută, principalele institute de cercetare germane și-au revizuit în scădere prognozele privind creșterea produsului intern brut (PIB).Cea mai mare economie europeană, cu un PIB de 4.100 de miliarde de euro, poate tracta sau, dimpotrivă, poate încetini creșterea multor economii ale statelor membre. Germania este atât o mare exportatoare, cât și o importantă importatoare și, de aceea, evoluția economiei germane este esențială pentru majoritatea statelor europene.Ifo, DIW, IFW, IWH și RWI. Vă spun ceva aceste acronime? Probabil că nu, dar ele reprezintă cele mai importante institute de cercetare economice germane, care toate anticipează o contracție a economiei germane. Estimările institutelor germane de cercetare spun că este posibil ca economia să aibă, anul acesta, o scădere cu 0,1%, ceea ce ar însemna al doilea an consecutiv de scădere, după ce 2023 a fost încheiat cu un minus 0,3%.Cifrele economiei germane nu au darul să liniștească. Primul trimestru a început bine, cu un plus 0,2%, după care a urmat o scădere cu 0,1%. Deocamdată, prognoza guvernamentală pentru anul acesta rămâne la o creștere cu 0,3%, dar cifra va fi revizuită în luna octombrie a.c.Se impune o precizare. Spre deosebire de România, unde creșterea sau scăderea economică sunt măsurate în cifre mari, în Germania, evoluția indicatorului de creștere economică se raportează la zecimale, pentru că dimensiunea economiei este cu totul alta.Marea problemă a economiei germane este industria, tradițional un motor de creștere, care înregistrează anul acesta scăderi serioase, minus 5,5% în iulie a.c. față de anul trecut, dar nu doar atât. Consumul este la un nivel moderat, investițiile încetinesc și singura veste bună este că inflația scade.În funcție de indicatorii folosiți, producția industrială a Germaniei a scăzut în luna iulie a.c. cu 5,5%, în timp, ce conform datelor ajustate sezonier (aceasta este statistica), scăderea a fost de numai 2,4%. Oricum ar fi, însă, tot scădere se numește.Germania are încă un motiv de îngrijorare și anume balanța comercială. Nu este vorba, cum v-ați putea gândi, despre deficit, ci despre scăderea excedentului comercial. În luna iulie a.c., exporturile au crescut în termeni anuali cu doar cu 1,7%, în timp ce importurile au urcat cu 5,4%, din care importurile din zona euro au crescut cu 9,3%, ceea ce nu este deloc o veste rea, totuși, pentru economiile europene. Numai că excedentul comercial german a ajuns la doar 16,8 miliarde de euro, în iulie a.c, față de 20 miliarde de euro, cu o lună în urmă.În particular, România are relații comerciale substanțiale cu Germania, o cincime din exporturile românești având ca destinație cea mai mare economie europeană. Dar, încetinirea sau chiar intrarea în recesiune a economiei germane ar avea efecte nefavorabile și asupra exporturilor românești, în sensul scăderii lor.În ceea ce privește nivelul șomajului, datele publicate la sfârșitul săptămânii trecute, arată o stabilizare la o rată de 6%. Doar că, în ultimul an, numărul șomerilor a crescut cu aproximativ cu 179.000, iar ofertele de muncă au atins nivelul de 696.000 de joburi, cu 9% mai puțin. De exemplu, una dintre companiile-fanion ale Germaniei, Volkswagen, a anunțat că va disponibiliza personal. Experții germani vorbesc despre o schimbare radicală a pieței muncii, în sensul că presiunea este asupra profesiilor intelectuale și asupra angajaților din industrie care trebuie să își adapteze abilitățile.În fine, institutul german IFO, arată că nivelul de încredere al antreprenorilor germani scade în continuare în septembrie, pentru a patra lună consecutivă. Iar dacă vorbim de economie, dacă încredere nu e, nimic nu e.

Sunt tot mai multe voci care avertizeaza că Libanul şi Israelul sunt în pragul unui „război în toată regula”, dupa loviturile israeliene asupra sudului tarii vecine.  Subiectul este pe masa Adunarii Generale a ONU care se deschide astazi la New York.  Spre deosebire de Hamas, cu care Israel se afla in confruntare directa, Hezbollah care capacitati militare mai mari, insa pentru folosirea lor ar avea nevoie de acordul Iranului. Deocamdata Teheranul nu a ordonat gruparilor pe care le finanteaza sa riposteze puternic la adresa Israelului. Dezvoltam imediat ultimele evolutii pe subiect.    Centrul pentru Combaterea și Monitorizarea Antisemitismului cere reanalizarea urgentă a decorării lui Aurelian BădulescuContinua sa starneasca revolta decizia presedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Badulescu, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Centrul pentru Combaterea și Monitorizarea Antisemitismului cere reanalizarea urgentă a actului de decernare „unui antisemit notoriu, sancționat pentru pozitia sa. Argumentele directorului Centrului, intr-un interviu in aceasta seara. Viitura de pe Dunăre este așteptată în weekend în RomâniaAutoritatile se pregatesc pentru momentul in care viitura care vine pe Dunăre va ajunge in Romania. Comparativ cu ce s-a întâmplat la Galaţi, aici ştim la ce sa ne asteptam, spune seful DSU, Raed Arafat asa incat cuvântul de ordine trebuie să fie anticipare, nu reacţie. El le-a cerut autorităţilor locale să pregătească populaţia dacă e nevoie de evacuare, să îşi ia actele, banii si medicamentele, daca se afla sub tratament.Blvd Magheru va avea bandă unică pentru STB. Cat de eficientă e măsuraInca o decizie luata de Primaria Capitalei incearca sa puna ordine in traficul bucurestean. Primaria va amenaja, de saptamana viitoare, o banda unica pentru transportul in comun pe ambele sensuri ale bulevardului Magheru din centrul orasului. Tronsonul va lega Piata Universitatii de Piata Romana. Irina Zamfirecsu de la Active Watch o sa ne explice ca benzile unice pentru STB sunt eficiente atat timp cat sunt interconectate. 

Otkrij šta je nešto što te može sprečavati da naučiš engleski i kako da prevaziđeš ove prepreke. Preslušaj ovu epizodu i saznaj. Ukoliko želiš da učiš engleski u English Lane školi sa Zoranom, pogledaj kako da se prijaviš ovde: https://englishlane.net/onlineskola/ Link ka ovoj epizodi podkasta na blogu: https://englishlane.net/onlineskola/163-sta-te-sprecava-da-naucis-engleski/

Biserica Betania Cluj - mesaj de încurajare și zidire sprituală, rostit de pastorul Caleb Nechifor, în data de 8 septembrie 2024.

Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea) - De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul) - Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar) - De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama) Analiză | Nicolae Ciucă încearcă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale sub flamura anti-PSD. Succes sau eroare? (Europa Liberă)Liberalii au decis în unanimitate în Biroul Politic Național să-l susțină pe Nicolae Ciucă drept candidat la alegerile prezidențiale. Decizia finală va fi luată de Consiliul Național, cel mai probabil la mijlocul lunii septembrie.Aflat abia pe locul patru în unele sondaje de opinie (INCSOP și Verifield) și pe locul doi, dar cu 10% sub Marcel Ciolacu, în altele (CURS), liderul liberal Nicolae Ciucă este între ciocan și nicovală.Pe de o parte, pentru a-și crește scorul electoral Nicolae Ciucă trebuie să atragă cât mai mult din electoratul de drepta, iar pentru asta trebuie să joace cartea anti-PSD.Există și o serioasă presiune în partid pentru o campanie dură la adresa colegilor de guvernare de la PSD, mai ales după valul de atacuri de la congresul PSD.Din informațiile Europei Libere, strategii de campanie ai partidului au recomandat o astfel de abordare, care pleacă de la ideea că dihotomia pro și anti-PSD de la celelalte rânduri de alegeri postdecembriste va funcționa și în 2024. Geografia politică a PSD. Cum împacă Ciolacu liderii din teritoriu prin împărțirea funcțiilor în noua conducere. Marea miză: mobilizarea pentru alegeri (Libertatea)Premierul Marcel Ciolacu, recent uns drept prezidențiabil al PSD, a avut grijă să-și contureze echipa din conducerea partidului cu lideri grei din teritoriu astfel încât să împace atât distribuția geografică, cât și rezultate din alegerile locale, mai ales că toamna electorală bate la ușă.Din start, Marcel Ciolacu i-a pus vicepreședinți pe Claudiu Manda (Sud-Vest) și Lia Olguța Vasilescu (Muncă și Protecție Socială), oamenii care controlează filiala din Dolj – care a luat cele mai multe voturi la precedentele alegeri, un bazin electoral important.PSD a mers pe simbolistica oamenilor cu priză la public și pentru alte funcții. Daniel Băluță (sectorul 4), primarul social-democrat cu cel mai mare număr de voturi, a fost preferat de Marcel Ciolacu pentru funcția de prim-vicepreședinte, în timp ce alți cinci vicepreședinți, pentru Dezvoltare Regională, Administrație și Infrastructură, Sud-Est, Vest și Nord-Vest, au fost preferați Gheorghe Șoldan (care l-a învins pe Gheorghe Flutur în cursa pentru șefia CJ Suceava), Gabriel Zetea (care a revenit la șefia CJ Maramureș, după o pauză de patru ani), Ionuț Pucheanu (primar al Galațiului, dintr-unul din județele performante ale PSD din Moldova), Laurențiu Nistor (CJ Hunedoara) și Radu Moldovan (Bistrița-Năsăud, una dintre cele mai importante organizații din Ardeal), scrie Libertatea. De ce este USR divizat. Elena Lasconi, singurul candidat la prezidențiale nepromovat de liderii influenți ai partidului (Adevărul)În timp politicienii cu greutate din marile partide din România se aliniază în spatele liderilor pentru a obține scoruri cât mai bune la alegerile parlamentare și prezidențiale, USR, una dintre principalele voci ale opoziției, pare mai degrabă divizat, Elena Lasconi fiind singurul candidat la prezidențiale care nu este susținut în procent majoritar de către liderii partidului.Spre exemplu, vicepreședinții Dominic Fritz și Allen Coliban nu au avut nici măcar o postare pe Facebook pentru promovarea candidatului USR la prezidențiale, situația fiind similară și în cazul foștilor șefi din partid, încă influenți, Cătălin Drulă, Dan Barna sau Vlad Voiculescu. Analistul politic George Jiglău consideră că o cauză a situației din USR ar putea fi abordarea conservatoare a Elenei Lasconi.Integral în Adevărul. Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria (Ziarul Financiar)De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. Iată însă că deficitele uriaşe postpandemie (9,3% din PIB în 2020, 7,2% din PIB în 2021, 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023 şi între 7 şi 8% din PIB în acest an) a săltat datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 52,6% din PIB în primele cinci luni din 2024, o fandare de peste 17 puncte din PIB, în nici cinci ani de zile.Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească, scrie jurnalistul Iulian Anghel în ZF. Revoluția scumpă care n-a mai fost. De ce se schimbă iar regulile pentru bagajele de mână pe aeroporturile din Europa (Panorama)Comisia Europeană a decis ca, de la 1 septembrie 2024, aeroporturile europene care au eliminat de la controlul de securitate limita de lichide din bagajul de mână să o reintroducă. De vină sunt probleme tehnice temporare, spune executivul european, identificate la nivelul celui mai recent și mai performant model de scaner cu raze X care se află în dotarea mai multor aeroporturi din Uniunea Europeană.Aceste aparate, care în vocabularul de specialitate se regăsesc sub denumirea de „sisteme de detecție a explozibililor în bagajele de mână (EDSCB) de standard C3”,  au fost introduse și de patru aeroporturi din România: Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu.Continuarea, pe pagina Panorama.

Her kommer en episode om Stiftelsen Amathea som er en gratis landsdekkende helsetjeneste for alle som trenger å snakke med noen om en abort eller graviditet. Janicke og Jenny intervjuer Andrea som kan fortelle at det er mange forskjellige måter å takle en abort på og at det er viktig at vi møter følelsene først. Det er ingen forbudte følelser når det gjelder dette temaet som vi vet at det kan være vanskelig og skamfult å snakke om. Men med 11.000 spontanaborter i Norge hvert år, så vet vi at det er et stort behov for en sånn tjeneste. En oppfølgingstime etter en abort burde vært et rutinemessig tilbud kan gjengen i studio konkludere med! Spre det gode budskap om Amathea og lytt inn her for å høre hvorfor.

Fermierii moldoveni solicită instituirea stării de urgență în agricultură în contextul secetei din acest an. Asociația ”Forța Fermierilor” a adresat o scrisoare autorităților menționând că, din cauza temperaturilor record, ”activitatea agricolă a înregistrat consecințe catastrofale”. Spre exemplu, în sudul țării, culturile de floarea-soarelui și porumb au fost afectate în proporție de aproape 80-100%. Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că o eventuală stare de urgență nu este luată în calcul de Guvern întrucât agricultorii au deja posibilitatea să obțină certificate de forță majoră.

Pentru că azi e zi de Sabat, zi de închinare în care te rogi mai mult decât în alte zile, nu uita să te rogi pentru cei care au nevoie de ajutor. În același timp, fii recunoscător pentru mijlocirea celor din jur și mai ales pentru mijlocirea divină! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Ridică-ți și astăzi privirea spre cer! Crede din toată inima ta că în curând vei ajunge acasă! Nu lăsa niciodată ca acest gând să te părăsească, nici măcar pentru o singură clipă! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Circulaţia trenurilor pe relaţia Bucureşti Nord – Aeroport Henri Coandă şi retur este perturbată marţi dimineaţă din cauza unui macaz defect între Mogoşoaia şi Baloteşti.

E greu să-ți dai seama când locul în care te afli este un punct de maxim al societății în care trăiești. Spre deosebire de istoria citită, istoria trăită n-are viitor, și oamenii care trăiau sub Alexandru Severus nu aveau cum să-și dea seama că trăiesc la apogeu, pe marginea prăpastiei. Pentru ei totul pare ca de obicei - după un împărat neconvingător vine unul care să pună lucrurile la loc în ordine; nimic neobișnuit, s-a mai întâmplat.

Tricolorii joacă, în această seară, cu Belgia, de la ora 22:00, al doilea meci la turneul final EURO 2024.

Biserica Emanuel Greer, South Carolina - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Beni Cibu, în data de 6 iunie 2024.

Biserica Betel Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Iuliu Centea, în data de 16 iunie 2024.

Biserica Sfânta Treime, Beiuș - mesaj de încurjare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 13 iunie 2024.

În episodul doi, Cătălin Striblea și Radu Naum ”îl fac și îl desfac” pe președintele Iohannis. A fost sau nu un președinte bun? Și ce înseamnă, de fapt, un președinte bun pentru o țară? Dar oare Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu cum au fost? Spre finalul ediției, avem o vorbă și despre Simona Halep și ne-am întrebat dacă a ieșit bine sau nu după decizia de la Lausanne.  08:09 Președinții României după 1989 26:11 Iohannis s-a adaptat la popor 42:16 Războiul din Ucraina și absența președintelui 1:06:47 Avem și concluzii 1:08:36 Simona Halep după decizia de la Lausanne

Profesor Momčilo Matić je lekar, pisac i istraživač koji u svom radu povezuje prirodu, savremeni život i modernu medicinu. _______________________________________________________________________________________________

Spre deosebire de 1984, romanul lui Orwell, în Brave New World (Huxley) oamenii sunt controlați nu prin frică și pedeapsă, ci prin excesul de plăcere și confort, sau mai precis, prin drogarea cu o substanță numită „soma”, care îți ia necazurile și te face “fericit“. Deci, în loc să încerce să construiască o distopie sofisticată cu „dublă gândire”, „nouavorbă” și alte instrumente de manipulare a limbajului, Huxley a simplificat-o cu un simplu medicament. ▶LINKURI RELEVANTE: – Videoul original: https://www.instagram.com/reel/C5i5j8uKPFl/ ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: https://podcastmeditatii.com – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com