Podcasts about pove

00:01:45– Ne facem încălzirea cu bancuri, povești de la Filit Chișinău, Târgu-Mureș și Cluj, câteva reflecții despre alegerile din Moldova și măsurile împotriva propagandei rusești, plus apariția noii traduceri Jonathan Coe, semnată de Radu Paraschivescu. Vorbim și despre isprăvile lui Trump – „is he a dictator or just a dick?” – și apoi îl întâmpinăm pe invitatul special al ediției 119. 00:42:27 – French Cannes-Cannes, cu Cristian Mungiu. 02:20:17 – Spuma filelor aduce: Tatiana Țîbuleac – Când ești fericit, lovește primul, Dorota Masłowska – Ceilalți, Giuliano da Empoli – Vremea prădătorilor, Cosmin Popa – Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu 02:43:09 – Chitară clasică cu Maxim Belciug. 03:07:20 – Vânătorile Dianei Popescu: recomandări culturale pentru perioada următoare. Încheiem cu Cartea bunătății. Povești din Moldova, de Cristina Andone – nu doar pentru copii, ci pentru oricine vrea să înțeleagă mai mult.

Voditelji Evropske unije v Koebenhavnu razpravljajo o sodelovanju na področju varnosti in obrambe. V ospredju sta krepitev obrambe pred brezpilotnimi letalniki in pomoč članicam Unije na vzhodu, ki so najbolj izpostavljene ruskim grožnjam. Premier Robert Golob je dejal, da je Slovenija v tem trenutku varna. Nekaj drugih poudarkov oddaje: - Pravna stroka opozarja, da izrekanje delavcev o izplačilu božičnice ne bi bilo v skladu z zakonodajo. - Dokler ne bo sprejet nov zakon o proračunski porabi, bo več sto tisoč zveznih uslužbencev v Združenih državah na začasnem neplačanem dopustu. - Začelo se je novo študijsko leto, za več kot 15 tisoč bruck in brucev pripravili posebno dobrodošlico v akademski svet.

Fie că sunt bărbați sau femei, cei care practică rugbyul au nenumărate povești de viață.  De exemplu, Iuliana Sava, în prezent antrenor secund al naționalei feminine de Rugby în 7, a jucat însărcinată până la 3 luni, iar Mihai Dico, campion național cu Baia Mare, a plecat de pe teren direct printre condamnați! Tudor Furdui spune poveștile celor doi rugbiști.

Potem ko je vlada prejšnji teden sprejela proračunske dokumente za prihodnji dve leti, je danes znan tudi predvideni razrez odhodkov po ministrstvih. Izdatki se bodo prihodnje leto povečali na 17,7 milijarde, v letu 2027 pa na 18 milijard evrov. Največ izdatkov se po pričakovanjih povečuje pri obrambi, največ sredstev pa tudi tokrat pripada sociali in šolstvu. Drugi poudarki oddaje: - Ameriški predsednik Trump pred današnjim srečanjem z izraelskim premierjem Netanjahujem napovedal nekaj velikega. - Ukrajinski predsednik Zelenski evropskim partnericam predlagal zgraditev skupnega ščita pred grožnjami Rusije. - Povprečno slovensko gospodinjstvo vsak teden zavrže nekaj več kot dva kilograma hrane, od tega skoraj kilogram še užitne.

Ob zaostrenih gospodarskih razmerah v svetu in ohlajanju domačega gospodarstva je vlada predlagala povečanje proračunskih izdatkov v prihodnjem letu na rekordnih 17,7 milijarde evrov in povišanje primanjkljaja na 2,1 milijarde. Potem ko so v zajeten sveženj proračunskih dokumentov vnesli še včeraj dogovorjene popravke, pripravljajo čistopis, zato vsebine še niso objavili. Prvi odzivi so posledično splošni, iz gospodarstva odmeva predvsem božičnica, občine pa utemeljujejo svoje zahteve glede povprečnine. Drugi poudarki oddaje: - Po napovedih premierja Goloba o regulaciji cen hrane stroka meni, da razmere ne potrebujejo interventnih ukrepov. - Palestinski predsednik Abas v videonagovoru Generalni skupščini Združenih narodov izrazil pripravljenost na sodelovanje z ameriškim kolegom Trumpom. - V finalu svetovnega prvenstva v športnem plezanju v kategoriji težavnosti poleg favoritinje Janje Garnbret tudi Lučka Rakovec in Rosa Rekar.

Ove nedelje u Njuz PODkastu analiziramo potpunu nevericu: od vojne parade koja je više ličila na generalnu probu s greškom (pogrešne boje na zastavi!), preko misteriozne pobune na TV Happy koja je razbesnela Vučićevića, do Stivena Sigala kao počasnog gosta. Pričamo i o najnovijem "poklonu" narodu – masovnoj legalizaciji divlje gradnje za samo 100 evra i pitamo se šta to znači za budućnost. Ne zaobilazimo ni sraman tretman studenta Bogdana Jovičića.

Predstavniki Družbe za avtoceste, avtoprevoznikov, policije, lokalne skupnosti ter služb za zaščito in reševanje so dopoldne v Vipavi dosegli dogovor o zagotovitvi boljše pretočnosti prometa zaradi obnovitvenih del in zaprtja hitre ceste čez Rebrnice. V skladu z dogovorom bodo v ponedeljek in torek izločali tovornjake iz prometa, potem pa bodo zanje na vipavski hitri cesti uredili en pas od Razdrtega proti Novi Gorici. V oddaji tudi: - Ljubljanski UKC bo zaradi preobremenjenosti urgence poklical na pomoč vse izvajalce v prestolnici in okolici. - Inflacija ta mesec najvišja po aprilu lani, cene višje za tri odstotke. - Močni nalivi v slovenski Istri, zaprt del železniške proge, poplavljenih več stavb, pod vodo nekatere ceste.

Drugi poudarki: - Nova avtobusna postaja v Postojni bo po protestih občanov vendarle dobila podobo, kakršno so zasnovali sprva. - Na Novomeškem in v občini Sodražica si prizadevajo mlade na podeželju zadržati tudi z boljšimi cestami. - V Športnem parku Slovenska Bistrica bodo obnovili tamkajšnje atletske steze in nogometno igrišče. - Kaj so se naučili mladi na Taboru preživetja v Renčah in na gasilskem taboru v Gérečji vasi. Telefone in zaslone so zamenjali z učenjem raznih koristnih veščin.

Drevesa vse svoje življenje rastejo in nekatera med njimi dosežejo izjemne velikosti. In če se rast v višino nekoč ustavi, pa se drevo leto za letom, milimeter za milimetrom debeli. Ta počasna, a vztrajna rast je izredno dinamičen proces, ki drevesom omogoča odzivanje na letne čase in spreminjajoče se podnebje. Vse, kar se dogaja v okolju, se tako zapiše tudi v notranjost drevesa - v kolobarje oziroma branike in drevesno skorjo. Ti kolobarji tako ne pripovedujejo zgolj o starosti samega drevesa, s podrobnim preučevanjem zgradbe in strukture lesa, lahko marsikaj izvemo o okolju in razmerah, v katerih je drevo raslo. Kaj vse med rastjo drevesa vpliva na drevo, da je les tak, kakršen je? In ali nam tudi struktura drevesne skorje, torej lubja, ličja lahko pove kaj o razmerah, v katerih je drevo raslo? S temi vprašanji se med drugim ukvarja tokratna gostja Podob znanja, dr. Jožica Gričar, raziskovalka z Oddelka za gozdno fiziologijo in genetiko Gozdarskega inštituta Slovenije.

Slovensko gospodarstvo se je na letni ravni v drugem letošnjem četrtletju okrepilo za 0,7 odstotka. Po presenetljivem 0,6-odstotnem skrčenju v prejšnjem četrtletju se je tako v prvi polovici leta okrepilo za desetino odstoka. Največ je k temu prispevala zasebna poraba. Zaposlenost pa se ob prebujeni gospodarski rasti že tretje četrtletje zapored zmanjšuje. Drugi poudarki oddaje: - Ob frontni črti med Rusijo in Ukrajino burni spopadi pred jutrišnjimi pogovori na Aljaski. - Srbski predsednik Vučić po izbruhu nasilja vabi protestnike na pogovore. - Reka Vipava po rezultatih najnovejših testiranj znova primerna za kopanje.

Danes začenjajo veljati nove ameriške carine. Proti Kanadi je ameriški predsednik Donald Trump uvedel od 25- do 35-odstotne carine, proti Braziliji 50-odstotne. Za uvoz iz Kitajske, Japonske, Izraela, Velike Britanije in Evropske unije naj bi bile 15-odstotne. Pogajalci povezave in Združenih držav sicer po navedbah Bruslja še usklajujejo skupno izjavo, ki bo nadgradila trgovinski dogovor. V oddaji tudi: - Povečevanje mednarodnega pritiska na Izrael; Slovenija kot prva v Evropi uvedla orožarski embargo - Ogorčenost zaradi racije na protifašističnem taboru včeraj izrazili na Dunaju, danes protest v Celovcu - Prometni zastoji pri nas tudi zunaj sezone povzročajo veliko gospodarsko škodo.

Kolesarska dirka po Franciji je danes postregla s kraljevsko etapo, ki jo je osvojil Avstralec Ben O'Connor. Slovenski as Tadej Pogačar je v zadnjem kilometru pospešil in najvišji cilj letošnjega Toura prečkal kot drugi. S tem je v skupnem seštevku prednost pred Dancem Jonasom Vingegaardom povečal še za enajst sekund. Kot je dejal Pogačar, si je želel etapne zmage, a je bila prednostna naloga obdržati rumeno majico. Čeprav se mu je današnja zmaga izmuznila, je izrazil veselje, da je vzdržal vzpon na prelaz Loze in ohranil položaj vodilnega v skupnem seštevku. Več v športnem delu oddaje, ki prinaša tudi: Nekaj drugih poudarkov oddaje: - Evropska unija za vnovično uravnoteženost trgovinskih odnosov s Kitajsko - Prašičerejci zahtevajo spremembo znova sprejetega zakona o zaščiti živali - Bodo potniške ladje tudi pri nas začele plačevati turistične takse za svoje potnike?

Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) - Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” (HotNews) - Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) - Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) - România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama)  Bine ați revenit în comunism! Cum a ajuns Ceaușescu personajul pozitiv al poveștii noastre? (Republica) Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară și numai 24% dintre ei cred că Ceaușescu a fost un lider rău.  E greu să citești informația asta și să mergi mai departe ca și cum nimic special nu s-ar fi întâmplat. E greu pentru că aceste două treimi din societatea românească înseamnă enorm. Ne-am trezit, la aproape patru decenii de la Revoluție, în situația în care ajungem să ne raportăm la un dictator care ne-a chinuit părinții și bunicii ca la un lider bun de țară. Deci, practic, cel care trimitea Securitatea să te bată dacă aveai câteva inele de aur în casă sau dacă spuneai ceva frumos despre Occident a fost, din punctul de vedere al foarte multor români, un lider bun de țară. E halucinant. Războiul informațional fix din etapa asta a început: cultivarea nostalgiei pentru trecutul comunist. Un Ceaușescu tolerabil sau chiar agreabil e un loc perfect pentru debutul unor manipulări mai complexe, mai sofisticate. Când un dictator devine suportabil pentru populație, atunci populația aceea începe să aibă propriile probleme morale. Integral, în Republica. Pista falsă a președintelui Dan și un mare semnal de alarmă (SpotMedia) Cu un PSD dispus să meargă pe calea naționalismului, așa cum a anunțat președintele partidului Sorin Grindeanu, un AUR ajuns la 40 de procente și multiple planuri de dezinformare și manipulare extremistă atât în online, cât și în offline, cu rețeta folosită și pentru a crea fenomenul Călin Georgescu, președintele a avut ca prioritate de început de mandat nuanțarea legionarismului și fascismului, pentru a nu ostiliza unul din cele două grupuri sociale pe care Nicușor Dan le consideră dominante. Unul dintre aceste grupuri a devenit masă de manevră pentru forțe distructive, toxice, de tipul celor care pun în scenă nu doar campanii de manipulare și isterie colectivă în social media, dar și acte de violență și anarhie în offline, cum a fost gestul de a bloca o autostradă, duminică. E un serios semnal de alarmă, pentru punerea în scenă a unui fals război civil, o strategie pe care Rusia o poate folosi la București, după cum a avertizat recent istoricul Cosmin Popa. Continuarea, pe pagina SpotMedia. INTERVIU VIDEO Omul care a făcut 800 de angajări în sistemul public face dezvăluiri din interior: „La stat nu e suficient să pui pe cineva care se pricepe” / Riscurile la schimbările anunțate de Bolojan (HotNews) „Joburile la stat sunt singura sursă de venit, de influență și putere a partidelor. Altceva nu au”, afirmă George Butunoiu, unul dintre cei mai vechi headhunteri din România, specializat și în recrutări pentru instituții publice, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews. El afirmă că schimbările anunțate de Bolojan nu pot fi făcute fără să fie modificate și „câteva legi sau câteva zeci de legi”. Oferă și exemple concrete, inclusiv de bonusuri de sute de mii de euro. „Singura rațiune a existenței partidelor politice sunt joburile de la stat”, mai spune el. George Butunoiu vorbește, la podcastul HotSpot, despre modalitățile în care partidele controlează numirile la companiile de stat: criterii scrise cu dedicație, selecții trucate, contracte favorabile exclusiv celui angajat.  ANALIZĂ Ce șanse sunt ca măsuri precum condiționarea restituirii permisului de plata taxelor să treacă de CCR (Adevărul) Pachetul de reformă al administrației publice locale, care va fi gata până la finalul lunii iulie, anunță și o măsură prin care cei care nu și-au plătit datoriile la stat să nu își poată recupera permisul de conducere. Mai mult, Executivul vrea să introducă măsura suspendării permisului auto în cazul neachitării amenzilor. Pe scurt, experții chestionați de Adevărul punctează că măsura nu ar avea șanse de trecere de Curtea Constituțională. Explicație e simplă, spun aceștia: dreptul de a conduce nu poate fi îngrădit dintr-un alt motiv față de cele prevăzute în legislație. Mută Executivul presiunea pe bănci pentru a reduce costurile în imobiliare? (Ziarul Financiar) Creşterea TVA de la 9% la 21% pentru apartamentele de sub 120.000 de euro şi de la 19 la 21% pentru restul scumpeşte imobilele, dar costul total ar putea fi ţinut în frâu de bănci. O analiză com­parativă realizată de un specialist în creditare arată că, pentru ca impactul noii cote de TVA să fie complet ab­sor­bit în condiţiile unui credit ipo­tecar standard, DAE (Dobânda Anuală Efectivă) ar trebui să scadă cu aproximativ un punct procentual, potrivit consultanţilor imobiliari, scrie Ziarul Financiar. România, țara unde meseria se fură, nu se învață. Poate învățământul dual să șteargă rușinea de a ne da copiii „la profesională”? (Panorama)  Panorama a stat de vorbă cu specialiști, antropologi și profesori pentru a găsi un răspuns iar singura soluție care mai poate salva Cenușăreasa sistemului educațional românesc pare să fie învățământul profesional dual, care începe timid să fie prezent în opțiunile elevilor de gimnaziu.  Conform calendarului admiterii la liceu 2025, mâine se publică lista liceelor la care au fost repartizați elevii. Cu un an în urmă, sub 15% dintre absolvenții de gimnaziu au mers în învățământul profesional. Pentru mulți dintre ei nu a fost o alegere, ci pur și simplu n-au avut de ales. Iar asta atrage – încă – multă stigmă în România.   În opinia antropologului Bogdan Iancu, lector universitar doctor la Departamentul de Sociologie al SNSPA, rușinea de a fi „la profesională” e dată de o combinație între prestigiul social scăzut, dublat de devalorizarea muncii în sectorul industrial și artizanal.

Referenduma o povečevanju obrambnih izdatkov ne bo, saj je državni zbor sklep o razpisu raferenduma včeraj razveljavil. A po razpravi je jasno, da se širša debata o obrambnih izdatkih šele začenja. Kot je opozoril poslanec SD-ja Soniboj Knežak, nimamo odgovorov na ključna vprašanja. V oddaji tudi o tem: - Izrael in Sirija naj bi se dogovorila o premirju, v Suvajdi se nadaljuje medetnično nasilje - V Cerknem ta konec tedna vrhunec dogodkov ob 30-ti obletnici najdbe neandertalčeve piščali - Kolesarje na Touru čaka najtežja prirenejska etapa. Pogačar po včerajšnji zmagi v skupnem seštevku s štirimi minutami prednosti

Românii sunt individualiști ca-n Texas, nu orientați spre comunitate ca în Suedia. Dar ce fel de societate ne dorim? De aici pornim prieteni și, desigur, ne situăm pe poziții diferite. Dar înainte Radu are ceva de spus despre cum se circulă prin București și ne aducem aminte de ”cât de bine” ne era înainte de 89. Facem haz de necaz, desigur, și dacă aveți astfel de amintiri, scrieți-le în comentarii. Mulțumim pentru răspunsurile la probleme, au venit o mulțime. Avem și în acest episod două provocări, așteptăm rezolvările lor în comentarii. Mulțumim. 03:10 Pornim de la căruțe 05:45 Traficul prin București 09:50 Radu Naum la Digi 24, propunerea lui Cătălin - Valea plângerii 15:56 România. ca-n Texas sau ca-n Suedia? 19:40 Ce-i doare pe români 22:30 Toată lumea vrea ceva de la stat 26:50 Banii publici sunt aruncați într-un hău 35:40 A fost creat un sistem de inegalitate 42:00 Momentul măririi pensiilor 50:00 Subvenții de 50 miliarde anual 59:00 Cine cotizează la Sănătate 1:08:23 Modelul suedez 1:09:31 Rezolvările problemelor din ediția trecută 1:14:45 Două noi provocări de la Radu Naum 1:18:10 Povești de la Turul Ciclist al Sibiului 2025

Vadba med menstruacijo je lahko zelo koristna, vendar je v prvi vrsti pomembno, da prisluhnemo svojemu telesu, bo zatrdila Kaja. In na drugi strani se bo oglasila Jasmina, ki ve, da je to obdobje naravnega detoksa, razlog, da ženske živijo dlje. Kaj bo prevagalo? Oglejte si posnetek in izvedeli boste vse o tem kaj početi in kaj ne početi v tem obdobju. Je pa to idealen čas za samonegovanje in globoko relaksacijo ... kako pa to dosežete in kaj izberete, pa prapuščamo vam. Kakšne pa so lahko koristi umirjene vadbe med menstruacijo? Zmanjšuje bolečine – Gibanje izboljša prekrvavitev in sprošča endorfine, kar lahko ublaži menstrualne krče. Zmanjšuje napetost in nihanja razpoloženja – Vadba pomaga uravnavati hormone in zmanjšati stres. Povečuje raven energije – Kljub utrujenosti lahko lahkotna vadba pomaga premagati občutek izčrpanosti.

Socialni partnerji so prvič razpravljali o napovedanem zvišanju sredstev za obrambo v prihodnjih 15-ih letih. V gospodarstvu poudarjajo, da morajo ob vlaganjih Evropske unije za ta namen dobiti priložnost tudi naša podjetja, sredstev pa ne bi smeli pridobivati z zviševanjem davkov. Druge teme: - Slovenija se zavzema za izničenje ameriških sankcij proti sodnicam Mednarodnega kazenskega sodišča na evropskih tleh. - Avstrija napovedala uvedbo obveznega vrtca, koroški Slovenci zahtevajo dvojezičen sistem tudi v predšolski vzgoji. - Ob dnevu Primoža Trubarja se v Velikih Laščah obeta kulturno raznolik konec tedna.

Australske zdravstvene vlasti su odobrile novi lijek koji bi mogao usporiti napredovanje Alzheimerove bolesti.

Končana je javna obravnava resolucije o splošnem dolgoročnem programu razvoja in opremljanja Slovenske vojske do leta 2040, ki med drugim predvideva zvišanje izdatkov za obrambo. Povečali bi tudi obseg vojske, skupaj z nekakšno prostorsko rezervo po vzoru Teritorialne obrambe celo do 30.000 pripadnikov. Na dokument pa lahko gledamo tudi kot na seznam želja. Katere so uresničljive in katere ne, v tokratnem Studiu ob 17.00. Gostje: Boštjan Pavlin, državni sekretar na obrambnem ministrstvu; Robert Glavaš, generalpodpolkovnik, načelnik generalštaba Slovenske vojske; dr. Erik Kopač, nekdanji veleposlanik pri Natu; dr. Klemen Grošelj, obramboslovni strokovnjak.

Če zaužijemo dovolj balastnih snovi, ki jih med drugim vsebujejo žita, stročnice, sadje, zelenjava, krompir in oreščki, poskrbimo za boljše počutje in zdravje. Dolgoročni ugodni vpliv živil, bogatih z vlakninami, na zdravje je znanstveno dokazan. Med temi učinki je tudi manjše tveganje za nastanek sladkorne bolezni tipa 2 in srčno-žilnih obolenj. Kakšen je priporočen dnevni vnos vlaknin, kako ga lahko povečamo in zakaj jih večina premalo poje? To so vprašanja, ki se jih z Zalo Horvat, magistrico inženirko prehrane, lotimo v četrtkovem Svetovalnem servisu o vlakninah!

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Slovenija bo izdatke za obrambo letos zvišala na dva odstotka bruto domačega proizvoda. V teh negotovih časih moramo poskrbeti za varnost, je zatrdil premier Robert Golob. Druge teme: - Orožje preglasilo diplomacijo. Novi napadi v Ukrajini in Gazi, obstreljevanje na indijsko-pakistanski meji. - Iskanje novega papeža: iz dimnika nad Sikstinsko kapelo tudi danes črn dim; novo glasovanje ta popoldan. - Visoka globa Bruslja: Slovenija je predolgo odlašala s sanacijo odlagališča nezakonitih odpadkov v Búkovžlaku.

Pravo na subvencionisani stambeni kredit imaju državljani Srbije starosti 20-35 godina. Do sada je odobreno oko 4.700 zahteva, od toga 65 odsto u Beogradu i Novom Sadu, od čega je 70 odsto zaposlenih. Za nezaposlene kredit glasi na jemca, koji to može biti do 70 godine starosti. Ako je to prva nekretnina, moguće je dobiti povraćaj PDV-a. Uslovi otplate su 1,5 odsto kamate prvih 6 godina, a nakon toga subvencija u margini banke, što je 50 evra mesečno manje u odnosu na komercijalni kredit, dakle do 30.000 evra uštede do kraja isplate. Trošak obrade kredita je oko 100 evra i učešće 1 posto. Na uzetih 100.000 evra banci vratite 180.000 na 40 godina. Subvencionisani stambeni krediti imaju ograničen budžet, pa je procena je da je limit do 9000 korisnika. Država garantuje bankama vraćanje kredita u potpunosti. Zbog ekonomske situacije u svetu i smanjenja potrošnje, novac će biti povoljniji, što će pojeftiniti kredite. Međutim, to ne znači i da će cene nekretnina pasti. U Srbiji se godišnje izgradi 30.000 stanova, populacija u Srbiji se smanjuje, a tražnja za nekretninama raste. Iako, naizgled nema logike, ko onda kupuje stanove, odgovor je dijaspora i kompanije. Gost: Vladimir Vasić, finansijski konsultant i bivši generalni sekretar Udruženja banaka Srbije.

Da kupiš ponudu od 97eur pošalji mejl na: jovana@jovanamiljanovic.comPopuni prijavu za Biznis bazu ovde:⁠⁠⁠⁠https://forms.gle/RQywvhn1c3E3GKK26⁠⁠⁠⁠Zaprati besplatni Substack blog i njuzleter: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://jovanamiljanovic.substack.com⁠

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Donald Trump uveo je nove carine Kini, te je najavio pauziranje nekih od svojih novih carina na 90 dana. Unatoč upozorenjima o mogućoj recesiji, američki predsjednik kazao je da mu ne smeta ako se situacija malo pogorša.

Po uveljavitvi novih ameriških carin na uvoz je Evropa pripravljena na protiudarec. Prvi protiukrepi bodo na mizi že jutri, čeprav Unija še vedno upa na pogajanja. Odmevajo tudi ameriške zahteve evropskim članicam Nata po zvišanju izdatkov za obrambo. Bo Slovenija za to namenila tudi kohezijska sredstva? Pristojni minister Aleksander Jevšek poudarja, da ne za vojno industrijo. V oddaji tudi: - Nemški javni sektor po dogovoru o zvišanju plač končal opozorilne stavke - Papež Frančišek, ki okreva po pljučnici, pozdravil 20 tisoč vernikov na Trgu svetega Petra - Kolesarski as Tadej Pogačar lovi svojo drugo zmago na dirki po Flandriji

Am alături de mine în acest episod pe Diana Palotas, psiholog și terapeut cu competențe în biofeedback, neurofeedback și brain mapping, care susține oamenii în sfera sănătății psihice, emoționale și fiziologice de mai bine de două decenii.Nu te speria de aceste cuvinte care par complicate, la o primă vedere. O să vezi că invitata mea le explică pe înțelesul tuturor și o să îți placă discuția noastră despre modul în care tehnologia iMediSync și Inteligența Artificială te pot susține, cu mai puțin efort decât ai crede, în a-ți depăși provocările pe care le ai pe diverse paliere ale vieții tale.Nu îți promit că te degrevează de munca pe care e nevoie să o faci cu și pentru tine, nici de asumarea faptului că tu ai responsabilitatea propriei sănătăți și bunăstări, însă îți oferă opțiuni și căi de explorat pentru obținerea unor informații extrem de complexe despre modul în care funcționează creierul și lumea ta.Pe baza lor, mai apoi, poți lua decizii și porni procese care să te susțină în a trăi viața pe care ți-o dorești cu adevărat. Și în toate acestea, Diana îți poate fi alături cu expertiza și energia ei.Așa că te invit să asculți acest episod până la final, ca să afli mai multe despre:

Un proiect educativ atrage atenția asupra implicării femeilor în sectorul agricol. Câștigătoarele celor trei premii reprezintă domenii diferite din agribusiness. Invitate la Rural: Iulia Blagu, antreprenoare în sectorul vegetal, Ionela Vișan, antreprenoare în sectorul legumicol, Cristina Păunel, antreprenoare în sectorul legume-fructe.

Am discutat cu Cristina Schmidt, psihoterapeut specializat în terapia transgenerațională, despre cum putem înțelege mai bine legătura dintre noi și strămoșii noștri, pentru a trăi o viață mai plină de sens și în armonie cu cine suntem cu adevărat.Cu răbdare, blândețe și compasiune, Cristina explică felul în care istoria și traumele familiei noastre pot influența profund modul în care trăim astăzi.Și cum terapia transgenerațională este un instrument puternic care ne ajută să înțelegem că trecutul ne modelează prezentul, dar și cum putem adresa acele contracte de loialitate inconștiente, care ne leagă într-un fel sau altul de neamul nostru.Este o cale de autodescoperire profundă, care poate duce la o schimbare autentică și durabilă în viața noastră.Cristina este psihoterapeut cu o experiență de peste trei decenii și cu o mare pasiune pentru psihogenealogie. Ea ajută oamenii să descopere și să înțeleagă legăturile dintre ei și strămoșii lor, sprijinindu-le astfel procesul de vindecare și creștere personală. Te invit să asculti acest episod! Ai mai jos câteva idei care merită atenția și timpul tău.

Bucureştiul sau Micul Paris este presărat cu palate spectaculoase ce au aparţinut unor familii boiereşti. Pe lângă aceste palate spectaculoase, Bucureştiul mai ascunde un număr impresionant de case boiereşti, cu poveşti interesante şi oameni minunaţi ce le-au trecut pragul. Fundația Calea Victoriei ne propune un atelier având că tema povestea clădirilor de patrimoniu din București, atelier numit "Case boiereşti din Bucureşti". Discutăm astăzi cu lectorul Fundației Calea Victoriei, Anita Sterea. Invitata mea de astăzi a pornit prin primăvara lui 2012 un amplu proiect numit “Descoperă Bucurestiul cultural”, care constă în vizite la monumente și plimbări pentru elevii de liceu, în cadrul Școlii ALTFEL. Anita Sterea este licențiata Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, precum și a masterului de Relații internaționale – Facultatea de Istorie și a masterului de studii olimpice- Academia Internațională Olimpica – Grecia. În 2006 a urmat cursurile Centrului Național pentru Turism, având atestatul de ghid turistic eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Este omul cu care puteți porni liniștit oricând într-o plimbare prin București, în căutarea poveștilor despre clădirile din jurul nostru. "Casa Vernescu, Casa Melik, Casa Aman sunt clădiri ce se bucură de o mare mediatizare şi conservare mai ales din cauza instituţiilor pe care le găzduiesc. Însă, mai există în Bucureşti un număr impresionant de case spectaculoase, ascunse de ochiul publicului larg de cele mai multe ori, cum ar fi Casa Arion, Casa Librecht, Casa Mincu, Casa Chrissoveloni, case  foarte bine conservate însă poate prea puţin cunoscute uneori de publicul larg. Toate aceste case boiereşti au fost la timpul lor adevărate reşedinţe pline de fast şi somptuozitate, iar unele dintre ele păstrează atmosfera vremii până în zilele noastre.", secvenţă din prezentarea cursului pe site-ul Fundaţiei Calea Victoriei.Atelierul "Case boiereşti din Bucureşti" este programat să înceapă pe 20 martie, desfăsurandu-se într-o serie de serie de 3 conferinţe la sediul Fundației Calea Victoriei din București (Bd. Dacia, nr. 78, Casa General Henri Cihoski).

V Evropski uniji se zaradi negotovih geopolitičnih razmer v svetu krepijo pozivi k povečanju obrambnih izdatkov tako zaradi kratkoročnih potreb in pomoči Ukrajini kot tudi dolgoročno, ker mora Unija prevzeti več odgovornosti za svojo varnost. Premier Robert Golob je pred jutrišnjim izrednim evropskim vrhom v Bruslju sklical pripravljalni sestanek, ki naj bi dal odgovor, ali bo Slovenija namenila več sredstev za obrambo. Druge teme: - Bruselj je danes predstavil načrt o tem, kako okrepiti evropsko avtomobilsko industrijo, jo narediti konkurenčno in omogočiti razcvet na področju inovacij. - Po razveljavitvi razpisa za prestrukturiranje regij bodo objavili dva nova. Prvega agencija Spirit, drugega pa agencija za znanstvenoraziskovalno in inovacijsko dejavnost. Vlada je sicer potrdila zakon o skrajševanju delovnega časa med krizo. Minister za delo Luka Mesec je pojasnil, da je zakon po eni strani namenjen preprečevanju stečajev podjetij, ki se spopadajo z upadom naročil, po drugi strani pa je namenjen ohranitvi polne zaposlenosti. - Na Poljani pri Prevaljah so danes začeli rušiti prvo od hiš s seznama za odstranitev po poplavah avgusta 2023. Končni seznam objektov za odstranitev bo po napovedih zajemal približno 350 objektov.

Marian Tudor, fost polițist cu 14 ani de experiență, ne povestește despre experiențele sale din „Beciul Domnesc”, arestul central din București. În acest episod, discutăm despre: Condițiile subumane din aresturile românești și impactul acestora asupra deținuților și polițiștilor. Diferențele (sau lipsa lor) dintre tratarea VIP-urilor și a deținuților obișnuiți. Corupția din sistemul de arest și reținere și ingeniozitatea deținuților în a introduce telefoane mobile. Cazuri șocante de violență și psihopați întâlniți în arest. Reflecții asupra sistemului de justiție și a rolului arestului preventiv. Un episod plin de povești incredibile, spuse cu curaj și autoironie, care te va face să te gândești la ce se întâmplă dincolo de porțile închisorii.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Pozno sinoči se je v Bruslju končalo neformalno srečanje voditeljev članic Evropske unije, ki so največ pozornosti namenili krepitvi evropske obrambe in odnosom z novo ameriško administracijo, ki jo spet vodi Donald Trump. Ločeno so se pogovarjali z generalnim sekretarjem zveze NATO Markom Ruttejem in z britanskim premierjem Kierom Starmerjem. Druge teme: - Trump začasno zamrznil višje carine za Mehiko in Kanado, tik preden bi danes začele veljati. - Kaj prinaša predlog prve celovite prenove medijskega zakona po več kot 20-ih letih? Dokument danes na poslanskih mizah. - Bloudkovo nagrado za življenjsko delo v športu dobila Janez Vodičar in Irena Rosa. Za vrhunski mednarodni dosežek nagrajenih več nosilcev olimpijskih medalj.

Stručnjaci za internetsku prodaju upozoravaju potrošače da budu oprezni s prijevarama tijekom blagdanske kupovine ili dok pokušavaju iskoristiti sezonu popusta. S obzirom na to da prijevare postaju sve sofisticiranije i teže uočljive, stručnjaci nude korisne savjete o tome na što treba obratiti pažnju i kako se pripremiti za sezonu rasprodaja.

Na proslavi hrvatskog jezika učitelji, učenici i roditelji su obilježili uspješnu školsku godinu. Povećan je broj učenika, a i osigurana nova lokacija za više razrede.

Vlada je z novelo zakona omogočila podaljšanje delovanja ambulant za paciente brez zdravnika, ki bi se izteklo konec leta. Kot je sporočila zdravstvena ministrica Valentina Prevolnik Rupel, so jih preimenovali v dodatne ambulante. Ostali poudarki oddaje: - Sirska vojska prvič po izbruhu državljanske vojne leta 2011 izgubila nadzor nad strateškim mestom Hama. - Unior bo postopoma ukinil program strojegradnje in zaprl obrat v Zrečah, napovedane so odpovedi in prerazporeditve delavcev. - Povečanje spletnih goljufij tudi pri nas; policisti so jih letos obravnavali že več kot tisoč 800, škoda presega 28 milijonov evrov.

Zavod za zdravstveno zavarovanje z ministrstvom za zdravje pripravlja nove obračunske modele. Ti bodo izračunani na podlagi slovenskih stroškov, ki nastanejo pri opravljanju zdravstvenih storitev, ne več avstrijskih. Prvi model, ki naj bi bil uveljavljen že z novim letom, bo veljal za ambulante družinske medicine in pediatrije, pri zdravstvenih izvajalcih pa že sproža pomisleke. Kot pravijo, naj bi šli izračuni mimo njih, zato ne bodo prinesli pričakovanih učinkov, torej večje dostopnosti in razbremenitve zdravnikov. V oddaji tudi: - Za okrepitev gospodarske rasti v Sloveniji in Evropski uniji potrebnih več tujih vlaganj. - Med Libanonom in Hezbolahom številne kršitve premirja, vrstijo se tudi napadi na Gazo. - Policija: žrtev umora na Brdu v Ljubljani ni bila niti zaščitena priča niti varovana oseba.

Specialist urolog svetuje o težavah z žlezo prostato. Ta moška spolna žleza, ki leži pod sečnim mehurjem, ob rojstvu tehta samo nekaj gramov, zaradi vpliva hormonov začne rasti šele v puberteti. Ob kakšnih težavah naj gre moški k zdravniku? Kaj je PSA? Kdaj je treba prostato zdraviti, kdaj pa samo spremljati? Kakšne so možnosti zdravljenja? Na vprašanja v Svetovalnem servisu odgovarja prof. dr. Tomaž Smrkolj (UKC Ljubljana).

*Podporte podcast Dobré ráno v aplikácii Toldo na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/extradobrerano⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠. Lekári sa znovu vyhrážajú vláde, že odídu z nemocníc. Medzičasom skončila ministerka, prišiel nový minister zdravotníctva, no spor sa stále nevyriešil. Je teda otázkou, či nás od januára vôbec bude mať kto ošetrovať. Prečo tisíce lekárov hovoria o výpovediach, čo chcú dosiahnuť a či by sme im mali držať palce? Tomáš Prokopčák sa v podcaste Dobré ráno pýta Jána Krempaského. Zdroj zvukov: SME, Facebook/Úrad vlády SR, TASR, TA3 Odporúčanie: A so zdravím súvisí aj naše odporúčanie alebo teda skôr prosba: spustili sme projekt s podtitulom Zdravie Slovákov, ktorý sa pokúsi pomenovať problémy so zdravím v našej krajine, ale aj poskytnúť ľuďom návod na zmenu prostredníctvom rozhovorov s odborníkmi. Pomôžte nám a zapojte sa do prieskumu novín MY a Petit Pressu, viac informácií nájdete na www.zdravieslovakov.sk. – Všetky podcasty denníka SME nájdete na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Odoberajte aj audio verziu denného newslettra ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ SME.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ s najdôležitejšími správami na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/brifing⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Največja športno-rekreativna prireditev pri nas, letošnji že 28-i Ljubljanski maraton, je končana. Več kot 15 tisoč tekačev je na treh razdaljah preplavilo ljubljanske ulice, obiskovalci in navijači pa so v cilju pospremili dva rekorda. Druge teme: - Po ozraelskem napadu na Bejt Lahijo na severu Gaze ubitih ali pogrešanih skoraj 90 ljudi. - Povečan obrambni proračun v prihodnjih dveh letih namenja več sredstev Slovenski vojski. - Neeksplodirano bombo iz druge svetovne vojne v Novi Gorici uspešno dezaktivirali.

Nici nu am început bine și suntem pe contre, pentru că dezbaterea noastră a început cu mult înainte să începem înregistrarea. Ca să știți cum stăm, dar fiți siguri că nu ne certăm, în sensul rău, doar ținem la părerile noastre :) Progresismul lezează niște valori fundamentale ale Europei creștine? Este progresismul un pericol pentru bunăstarea societăților noastre? Sau pentru pacea socială? Avem păreri diferite și le argumentăm. Finalul episodului l-am rezervat întrebării dacă David Popovici ne reprezintă sau nu. Așteptăm și comentariile voastre. 07:50 Ce înseamnă progresul și surprizele de la Suceava 12:26 A fost sau nu o trimitere la tabloul Cina cea de taină? 19:40 Educația copiilor, încotro? 21:54 Cifrele Parisului 34:27 Vă amintiți de episodul cu icoanele din școli? 41:59 Povești de la Oscar 50:15 Avem o vorbă și despre dl Grindeanu 55:50 Ce are de făcut România 58:06 Ne reprezintă David Popovici?

Linkovi za moje prostorije: Biznis Klub:https://luciadzic.com/biznisklubNeka Nova Ti:https://luciadzic.thinkific.com/courses/nekanovati

Študentke in študenti so začeli novo študijsko leto. Katere novosti jih čakajo; kateri so najbolj priljubljeni študijski programi; kakšen je prehod iz prvega v drugi letnik dodiplomskega študija; kako bodo pristojni reševali občutno pomanjkanje študentskih namestitev; kaj prinaša nov zakon o visokem šolstvu? Odgovore na nanizana vprašanja iščemo v tokratnem Studiu ob 17-ih. Gostje: dr. Igor Papič, minister za visoko šolstvo, znanost in inovacije; dr. Gregor Majdič, rektor Univerze v Ljubljani; dr. Zdravko Kačič, rektor Univerze v Mariboru; dr. Klavdija Kutnar, rektorica Univerze na Primorskem; Luka Mihalič, predsednik Študentske organizacije Slovenije.

Tenu pronađi ovdje: https://linktr.ee/tena.duran?utm_source=linktree_profile_share

Pridružite se Catherine B. Roy u ovoj prosvetljujućoj epizodi dok intervjuiše Dr. Monu Maličević, stručnjaka za integrativnu i holističku medicinu. Otkrijte moć samosvesti, važnost uzemljenja i praktične savete za održavanje zdravog načina života. Uronite u inspirativno putovanje Dr. Mone od tradicionalne medicine do holističkog lečenja i saznajte kako možete transformisati svoje blagostanje. Ne propustite dodatne resurse podeljene u opisu epizode! Uključite se sada za uvide o postizanju harmonije tela i uma i življenja najboljeg života.Povežite se sa Dr. Monom ovde: https://www.drmona.rs/SARADNJA SA CATHERINETRENERI, KONSULTANTI, PREDUZETNICI I VLASNICI BIZNISA, ako ste spremni da preuzmete svoju moć, radite ono što volite i učinite da vaš biznis iz snova procveta◉ Zakazite besplatan razgovor sa mnom:☎ http://bit.ly/StrategySessionWithCatherinePosetite LHM Academia za više poslovnih resursa

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

Prieteni, la momentul filmării acestui episod, nu știam dacă vom ieși din grupele EURO. Nu doar că am ieșit, dar am făcut-o de pe primul loc. Oare câți dintre noi se așteptau? Momentele de sinceritate le așteptăm în comentarii :) Altfel, vă spunem că în curând vom lansa și site-ul Vorbitorincii. Sperăm să fiți la fel de nerăbdători și entuziasmați precum suntem noi. Și, la acel moment, vom publica un interviu extraordinar cu scriitorul Eric Emmanuel Schmitt. Povești cu Alain Delon, războiul din Ucraina, succesul populiștilor la aceste alegeri europene, cărți sunt doar câteva dintre subiectele pe care Cătălin le-a discutat cu reputatul scriitor.  Vă dăm întâlnire cu Dan Byron, distinsul nostru invitat, de la care am aflat o mulțime de povești. Aveți idee cam cât câștigă un cântăreț pe străzile Londrei? Nici prin cap nu ne-ar fi dat, dar ne-au venit tot felul de idei. O să le aflați din podcast. Completăm cu cărți bune de vacanța pe care o așteptați, EURO și încheiem cu tapas și alte bunătăți (sau nu) de la Madrid. Ca de fiecare dată, vă mulțumim pentru comentarii, sugestii, like-uri și distribuirea episoadelor Vorbitorincii. 00:00 Bancuri noi, cumpărături, cititoarele lui Radu de la farmacie, sertare cu pungi, bucurii cu mere, taxe clawback și întâmplări la poștă. Și chiar începem episodul. 21:41 Radu a început să traducă biografia lui Luka Modrić și a venit la podcast cu tolba plină de povești de la Madrid. Vești despre site-ul Vorbitorincii, Cătălin i-a luat un interviu lui Eric Emmanuel Schmitt și anunțăm venirea la București a celor 10 membri de la Academia Goncourt. În toamnă se va întâmpla asta și va fi un super eveniment. 44:35 Rock cu Byron Maiden 2:21:52 Neașteptări cu NxWorries și EMMA x Mario Fresh 2:30:25 Spuma filelor vă aduce următoarele recomandări: Eric Emmanuel Schmitt -  Viața mea cu Mozart, Eric-Emmanuel Schmitt - Soarele întunecat, Philip Roth - Scriitorul fantomă, James McBride - Diaconul King-Kong, Kai Strittmatter - Noua dictatură 3:08:40 Fotbal și fotbalamuc tot despre EURO 3:25:34 Oale, ulcele și tigăi ajunge la Museo del Jamón din Madrid și dă o raită prin farfuriile madrilenilor  

Ne-am plimbat cu mama (Violeta Balan) prin satul Negureni și am discutat despre anii copilăriei, relația ambivalentă cu părinții, cum aproape a devenit actriță, experiențele în muzică, școala de jurnalism, producțiile la radio ș.a. ▶LINKURI RELEVANTE: – Videoul original: https://youtu.be/UJ11fUUSXQc?si=gsh-4-6EJ5IJ_HWc ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: https://podcastmeditatii.com – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com ▶CRONOLOGIE: 0:00 – Copilăria la sat 11:25 – Anii 1940' și foametea 15:07 – Relația cu mama (bunica Elena); perfecționismul 17:16 – Muzica și Taraful satului 18:58 – Fotografii, conversație cu părinții 21:45 – Talentele artistice și visuri spulberate 37:19 – Conversație cu părinții - continuare 43:29 – Relația cu tata (bunelul Gheorghe) 47:50 – Dificultățile mamei ca profesoare 49:06 – Străbunica și bunica (mâca Pașa) 54:30 – "Încercarea mea permanentă de a fi perfectă" 58:52 – Primile amintiri când a devenit mamă 1:04:12 – Fratele Viorel 1:08:13 – Călătoria alături de Cernobîl 1:14:05 – “Ciocana din om n-o scoți” 1:15:32 – Tata povestitorul (bunelul Gheorghe) 1:17:54 – O istorie are mai multe versiuni 1:19:34 – Prima memorie a mamei 1:23:15 – Câinele-lup Caștan 1:29:50 – Strănutările bunelului 1:31:27 – Radio HIT FM, primele producții originale 1:38:22 – Conflictele cu părinții, șotiile din copilărie 1:49:22 – Negureni vs. Chițcani 1:50:05 – Jurnalism la Radioul Național; magnetofoane cu bobine 1:56:45 – Eternitatea s-a născut la sat 1:59:24 – Generația schimbărilor constante; Căderea URSS 2:01:12 – Studenție, jurnalism și persecuții politice 2:04:19 – Jurnale vs. Social media 2:07:11 – Cenzura sovietică 2:08:57 – Negureni, fost colhoz milionar 2:12:51 – Excursiile pionerești cu vaporul 2:15:17 – Ghiolul 2:21:49 – ASMR țărănesc 2:22:33 – Școala mare din Negureni 2:25:40 – Lectura din copilărie 2:30:19 – Fericirea și lipsa de opțiuni 2:32:07 – Cerul la sat 2:33:28 – „Dorul de cea care am fost” 2:35:03 – Peripețiile cu bostanii de Halloween 2:37:49 – Colecția de vinyluri a mamei 2:41:36 – Cum a învățat să cânte la chitară 2:43:31 – „Eu îți promit că o să mă strădui să trăiesc cât mai mult posibil” 2:47:48 – „Eu vreau să-i văd pe părinții mei tineri” 2:50:17 – „Unde-s eu?” 2:52:57 – Accentul moldovenesc și complexul de inferioritate 2:54:56 – Sacrificiile mamelor din Moldova 2:56:05 – Rolurile sociale rigide 2:59:42 – Jena moldovenilor de a fi ei înșiși 3:07:48 – E timpul...

Welcome back to "LIFE OF A BOSS The Podcast," where Jason Hardin dives into his life's journey, reflecting on personal growth, overcoming obstacles, and the relentless pursuit of defining and achieving one's own success. In this long-awaited return, after a brief hiatus, Jason shares candidly about his recent challenges and victories, both personal and professional. From navigating the complexities of adulthood with a past steeped in poverty to celebrating personal milestones and business growth, this episode is packed with raw insights and the unfiltered truth of a man who refuses to give up.Episode Highlights:Jason's reflections on personal growth and overcoming historical povertyInsights into the responsibilities and rewards of entrepreneurship and mentorshipCandid discussions on self-care, managing a full-time job alongside growing business venturesJason's journey from having basic legal driving documents for the first time in his 20s to creating a successful life on his own termsConnect with Jason & LIFE OF A BOSS:Learn more about Jason and the show: Life of a BossBecome a premium subscriber for exclusive content: Subscribe HereAccess all episodes: The PodcastJoin our official Facebook group for community discussions: Facebook GroupFollow Jason Hardin on Facebook for updates: Jason's FacebookConnect with Jason on Instagram for behind-the-scenes content: InstagramVisit our shop for exclusive LIFE OF A BOSS merch: Boss ShopCall to Action:Join the conversation and share your journey with the LIFE OF A BOSS community. Use the hashtag #LifeOfABoss to support the show and connect with fellow listeners.Credits:Hosted by: Jason HardinProduced by: Hardway EnterpriseMusic by: S Claz Productions and Mike Towns SoundsSponsored by: MADE IN DENAExecutive Produced by: Jason HardinCo-Executive Produced by: Suzu HardinCreated by: Jason HardinDiscover More:Hardway Enterprise: Hardway EnterpriseMADE IN DENA: MADE IN DENASupport LIFE OF A BOSS:Your support helps us keep bringing you the insights and motivation to live your best life. If you found value in this episode, consider leaving a like, comment, and sharing it with your network. Connect, subscribe, and join Jason as he continues to explore what it means to live the life of a boss. Support the Show.