Podcasts about pove

Australske zdravstvene vlasti su odobrile novi lijek koji bi mogao usporiti napredovanje Alzheimerove bolesti.

Končana je javna obravnava resolucije o splošnem dolgoročnem programu razvoja in opremljanja Slovenske vojske do leta 2040, ki med drugim predvideva zvišanje izdatkov za obrambo. Povečali bi tudi obseg vojske, skupaj z nekakšno prostorsko rezervo po vzoru Teritorialne obrambe celo do 30.000 pripadnikov. Na dokument pa lahko gledamo tudi kot na seznam želja. Katere so uresničljive in katere ne, v tokratnem Studiu ob 17.00. Gostje: Boštjan Pavlin, državni sekretar na obrambnem ministrstvu; Robert Glavaš, generalpodpolkovnik, načelnik generalštaba Slovenske vojske; dr. Erik Kopač, nekdanji veleposlanik pri Natu; dr. Klemen Grošelj, obramboslovni strokovnjak.

Če zaužijemo dovolj balastnih snovi, ki jih med drugim vsebujejo žita, stročnice, sadje, zelenjava, krompir in oreščki, poskrbimo za boljše počutje in zdravje. Dolgoročni ugodni vpliv živil, bogatih z vlakninami, na zdravje je znanstveno dokazan. Med temi učinki je tudi manjše tveganje za nastanek sladkorne bolezni tipa 2 in srčno-žilnih obolenj. Kakšen je priporočen dnevni vnos vlaknin, kako ga lahko povečamo in zakaj jih večina premalo poje? To so vprašanja, ki se jih z Zalo Horvat, magistrico inženirko prehrane, lotimo v četrtkovem Svetovalnem servisu o vlakninah!

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Slovenija bo izdatke za obrambo letos zvišala na dva odstotka bruto domačega proizvoda. V teh negotovih časih moramo poskrbeti za varnost, je zatrdil premier Robert Golob. Druge teme: - Orožje preglasilo diplomacijo. Novi napadi v Ukrajini in Gazi, obstreljevanje na indijsko-pakistanski meji. - Iskanje novega papeža: iz dimnika nad Sikstinsko kapelo tudi danes črn dim; novo glasovanje ta popoldan. - Visoka globa Bruslja: Slovenija je predolgo odlašala s sanacijo odlagališča nezakonitih odpadkov v Búkovžlaku.

Pravo na subvencionisani stambeni kredit imaju državljani Srbije starosti 20-35 godina. Do sada je odobreno oko 4.700 zahteva, od toga 65 odsto u Beogradu i Novom Sadu, od čega je 70 odsto zaposlenih. Za nezaposlene kredit glasi na jemca, koji to može biti do 70 godine starosti. Ako je to prva nekretnina, moguće je dobiti povraćaj PDV-a. Uslovi otplate su 1,5 odsto kamate prvih 6 godina, a nakon toga subvencija u margini banke, što je 50 evra mesečno manje u odnosu na komercijalni kredit, dakle do 30.000 evra uštede do kraja isplate. Trošak obrade kredita je oko 100 evra i učešće 1 posto. Na uzetih 100.000 evra banci vratite 180.000 na 40 godina. Subvencionisani stambeni krediti imaju ograničen budžet, pa je procena je da je limit do 9000 korisnika. Država garantuje bankama vraćanje kredita u potpunosti. Zbog ekonomske situacije u svetu i smanjenja potrošnje, novac će biti povoljniji, što će pojeftiniti kredite. Međutim, to ne znači i da će cene nekretnina pasti. U Srbiji se godišnje izgradi 30.000 stanova, populacija u Srbiji se smanjuje, a tražnja za nekretninama raste. Iako, naizgled nema logike, ko onda kupuje stanove, odgovor je dijaspora i kompanije. Gost: Vladimir Vasić, finansijski konsultant i bivši generalni sekretar Udruženja banaka Srbije.

Da kupiš ponudu od 97eur pošalji mejl na: jovana@jovanamiljanovic.comPopuni prijavu za Biznis bazu ovde:⁠⁠⁠⁠https://forms.gle/RQywvhn1c3E3GKK26⁠⁠⁠⁠Zaprati besplatni Substack blog i njuzleter: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://jovanamiljanovic.substack.com⁠

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Noul roman al Laviniei Braniște, „Camping” (Polirom), este o poveste despre migrație, scrisă la persoana a treia și la timpul prezent. Personajul principal este Sofia, o femeie care a plecat în urmă cu 20 de ani la muncă în străinătate. Sofia lucrează ca recepționeră într-un camping din Spania. Ea însăși locuiește într-o rulotă din camping. Urmează să se pensioneze și să se întoarcă în România. Băiatul ei, Robert, îi face o ultimă vizită, înainte ca ea să-și strîngă lucrurile și să revină în țară. Autoarea surprinde cu multă precizie și finețe drama locuirii precare, tensiunea relațiilor de familie, sentimentul de vină al mamei care și-a lăsat copilul în grija bunicului dar și complexitatea și diversitatea personajelor care se perindă prin camping de-a lungul timpului. Lavinia Braniște: „Aveam în minte imaginea acestui camping de foarte mult timp, mama mea a lucrat în Spania 20 de ani, s-a pensionat, s-a întors în România în 2022, acesta e și anul în care se întîmplă lucrurile din carte. A lucrat vreo 10 ani în acest camping, eu i-am făcut multe vizite, mergeam vara acolo, stăteam destul de mult timp și aveam în minte peisajul acela, toate personajele de acolo. Și mi-am dorit foarte mult să scriu ceva. Eu, ca scriitoare, cam așa văd lucrurile: că-mi oferă viața niște circumstanțe, niște cadre, niște personaje și mi se pare păcat de la Dumnezeu să le am și să nu le folosesc. (...) E un puzzle de povești și de trăiri. Ca de obicei, cînd scrii o carte, culegi din stînga și din dreapta tot felul de chestii și le pui la un loc. Este o poveste pe care mi-a adus-o mai degrabă cadrul acela și peisajul, mai puțin personajul mamei. E mai mult din mine decît din ea acolo. Eu am avut o tentativă de emigrare în Spania prin 2007-2008.”Între Sofia și fiul ei, Robert, e o relație tensionată, Sofia e apăsată de vină - cînd copilul avea 4 ani, l-a lăsat în grija tatălui ei și ea a plecat la muncă în străinătate. Prozatoarea surprinde cu precizie complexitatea acestei relații, reprezentativă probabil pentru foarte multe relații dintre părinții care au plecat la muncă și copiii pe care i-au lăsat în grija bunicilor sau a altor rude. E una dintre temele mari, dureroase și cu multiple consecințe ale fenomenului migrației economice. Lavinia Braniște: „Sînt situații pe care le cunosc și le urmăresc de mult timp pentru că e o temă care mă interesează și mă frămîntă și pe mine. Care mă emoționează de multă vreme. De cîte ori aud o poveste de migrație, cu familii împrăștiate, cu oameni care nu sînt nici aici, nici acolo, tot timpul sînt foarte atentă și absorb toate aceste experiențe.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Drugi poudarki: - Zapora vipavske hitre ceste povzroča gnečo proti Fernetičem; ob tovornjakih v zastoju namreč tudi osebna vozila. - Zaradi podnebnih sprememb tudi gorenjska turistična središča o zimi prisiljena razmišljati drugače - ključna bo razširitev ponudbe. - Tudi v Kozjem stavijo na turizem. Ob občinskem prazniku se pohvalijo še z naložbami v neprofitna stanovanja, dom starejših, športno igiršče in še kaj.

Zunanji ministri članic Evropske unije so sklenili povečati pritisk na Rusijo, da bi prisilili Vladimirja Putina k pogajanjem o trajnem in pravičnem miru v Ukrajini. Že ob prihodu na zasedanje v Luksemburgu so ostro obsodili včerajšnji ruski raketni napad na mesto Sumi v Ukrajini, v katerem je bilo ubitih več deset civilistov. Glede dogajanja na Zahodnem Balkanu so ministri največ pozornosti namenili ravnanjem predsednika Republike Srbske Milorada Dodika in se strinjali, da je vsakršen poskus razdelitve Bosne in Hercegovine nesprejemljiv. V oddaji tudi: - Integriteta premierja Goloba v povezavi s Subotičem ni ogrožena, zatrjujejo v koaliciji. - Bruselj tudi uradno preložil uvedbo povračilnih ukrepov zaradi ameriških carin. - Za graditev hidroelektrarne v Republiki Srbski večmilijonski dolg do slovenskega podjetja Viadukt; ni jasno, kdo ga bo poplačal.

Donald Trump uveo je nove carine Kini, te je najavio pauziranje nekih od svojih novih carina na 90 dana. Unatoč upozorenjima o mogućoj recesiji, američki predsjednik kazao je da mu ne smeta ako se situacija malo pogorša.

»Tuli ku en šakal«, poje doberdobska rock skupina Blek Panters, ki je s tremi razprodanimi koncerti v Kulturnem domu v Gorici praznovala 30 letnico. Zakaj so njihovi koncerti tako posebni? Na Tržaškem Krasu se pri pouku v naravi pridružimo učencem osnovne šole Trebče. Ustavimo se v Celovcu, kjer je potekalo prvo letošnje srečanje mreže MAJ, mreže, ki že 8 let tke vezi med mladimi zamejskimi rojaki. V Monoštru pa prelistamo najnovejšo knjigo v zbirki Med Rabo in Muro. Zbirka zgodb z naslovom »Težko je bilo, a smo zdržali - Žmetno je bilau, depa smo zdržali« Jelke Pšajd, je, tako kot vsa dela v zbirki, v slovenskem knjižnem jeziku in porabskem narečju.   Foto: ŠA ŠA ŠA - koncert skupine Blek Panters v Gorici

V tem pomladnem času rada pogledam skozi veliko okno na vrt, poln rumenih trobentic. Tudi druge rože so letos zelo zgodnje. Zvončki, tudi ta »gosposki« so že sklonili glave, toda kot bi spodbujali vetrnice, ki so ob jutranjem mrazu upočasnile svoje cvetenje. In tulipani hitro rastejo, vse je zeleno, le cveteti se jim še ne mudi. Vsak dan vzcveti kakšen nov šopek narcis. Kako pisano je. Lepo je to Božje stvarstvo. Prebudi hrepenenje. »Kakor jelen hrepeni po potokih voda, tako hrepeni moja duša po tebi, o Bog.« Čudovita so tvoja dela. Tiho, skrivnostno hrepenenje po Bogu, ganjenost, ki je pomešana z veseljem in hvaležnostjo. Gospodova smrt je darovana za odrešenje človeka. Za njegovo dostojanstvo. Vsako življenje je čudovita vrednota, je enkratno. Prav vsakega se je dotaknila Jezusova daritev. Tudi zame se je daroval, čeprav nisem nikomur podobna. Na svetu ni meni enakega. Nisem kot moj drugi. Vsak je drugačen. Kot cvetlice. A prav vsak je dragocen, saj ga je odkupil Gospod s svojo žrtvijo na križu. Veselje, ki ga čutim sredi cvetočega vrta, se je rodilo iz zavesti pisanega darovanja narave. Duša, ki se spusti v to lepoto, je odprta, je večna. Treba je samo upati, se odpreti, sprostiti. Rada imam v življenju papir in svinčnik. Kar mi leži na duši, dam na papir, kar mi govore oči sogovornika, se me dotakne in pridejo besede. Povežem se z besedami, prepoznavam jih po jasnini oči, resnici, ki se čuti v glasu, v povezanosti z ljubeznijo, ki je jezik duše. Ko uporabim dobro, sočutno besedo, prav taka spodbuja druge, jih obogati, potolaži, razveseli, pomiri – in se odprejo in prav tako izrazijo. Iščejo, kako bi očistili svoje srce. Gospod, v tem postnem času si želim blagodejnih in globokih pogovorov, ki odstranijo odvečne, grde, take, ki ranijo in zastirajo svetlobo, ki jo prinaša tvoja Luč.

Po uveljavitvi novih ameriških carin na uvoz je Evropa pripravljena na protiudarec. Prvi protiukrepi bodo na mizi že jutri, čeprav Unija še vedno upa na pogajanja. Odmevajo tudi ameriške zahteve evropskim članicam Nata po zvišanju izdatkov za obrambo. Bo Slovenija za to namenila tudi kohezijska sredstva? Pristojni minister Aleksander Jevšek poudarja, da ne za vojno industrijo. V oddaji tudi: - Nemški javni sektor po dogovoru o zvišanju plač končal opozorilne stavke - Papež Frančišek, ki okreva po pljučnici, pozdravil 20 tisoč vernikov na Trgu svetega Petra - Kolesarski as Tadej Pogačar lovi svojo drugo zmago na dirki po Flandriji

29-letno dekle Katji zaupa svojo izkušnjo družine. Rejniške. Pripoveduje zgodbe o tem, kako je pri štirih letih zbežala od doma, kako je bila zanemarjena s strani rejnice, kako je biti revna študentka, sama z ubogo državno štipendijo. Pove, kako jo je razočaral Center za socialno delo, kako jo je na cedilu pustila država. Ko ni časa za filozofiranje o eksistencialni krizi, ni prostora za sanjarjenje in spraševanje o zadovoljstvu. To je zgodba o moči posameznice. O dialogu s svojim notranjim otrokom. O tem, da ni kriva ona, niti ne noben drug otrok, ki je v podobni situaciji.

Mariborska občina še v začetku aprila deluje brez sprejetega proračuna, saj je župan Arsenovič čakal na spremembo zakonodaje, ki omgoča višje zadolževanje. Predloga proračunov za letos in prihodnje leto bodo svetniki v prvem od dveh branj potrjevali ta četrtek, prinašata pa rekordno - več desetmilijonsko predvideno povišanje porabe. Predlog proračunov smo z mestnimi svetniki in predstavniki občine pokomentirali v tokratni Radijski tribuni.

Lani je bilo v Sloveniji iz obtoka umaknjenih več kot 1100 ponarejenih evrskih bankovcev in 6600 ponarejenih evrskih kovancev. V tem obdobju so na Upravi kriminalistične policije v Ljubljani zaznali 800 primerov kaznivih dejanj ponarejanja denarja. Pristojni pozivajo državljane k previdnosti pri gotovinskem poslovanju, saj se pri vsakodnevnih transakcijah vnovič pojavlja povečano število unovčenih ponarejenih bankovcev apoenske vrednosti 50 evrov iz serije Evropa.

Am alături de mine în acest episod pe Diana Palotas, psiholog și terapeut cu competențe în biofeedback, neurofeedback și brain mapping, care susține oamenii în sfera sănătății psihice, emoționale și fiziologice de mai bine de două decenii.Nu te speria de aceste cuvinte care par complicate, la o primă vedere. O să vezi că invitata mea le explică pe înțelesul tuturor și o să îți placă discuția noastră despre modul în care tehnologia iMediSync și Inteligența Artificială te pot susține, cu mai puțin efort decât ai crede, în a-ți depăși provocările pe care le ai pe diverse paliere ale vieții tale.Nu îți promit că te degrevează de munca pe care e nevoie să o faci cu și pentru tine, nici de asumarea faptului că tu ai responsabilitatea propriei sănătăți și bunăstări, însă îți oferă opțiuni și căi de explorat pentru obținerea unor informații extrem de complexe despre modul în care funcționează creierul și lumea ta.Pe baza lor, mai apoi, poți lua decizii și porni procese care să te susțină în a trăi viața pe care ți-o dorești cu adevărat. Și în toate acestea, Diana îți poate fi alături cu expertiza și energia ei.Așa că te invit să asculți acest episod până la final, ca să afli mai multe despre:

Un proiect educativ atrage atenția asupra implicării femeilor în sectorul agricol. Câștigătoarele celor trei premii reprezintă domenii diferite din agribusiness. Invitate la Rural: Iulia Blagu, antreprenoare în sectorul vegetal, Ionela Vișan, antreprenoare în sectorul legumicol, Cristina Păunel, antreprenoare în sectorul legume-fructe.

Am discutat cu Cristina Schmidt, psihoterapeut specializat în terapia transgenerațională, despre cum putem înțelege mai bine legătura dintre noi și strămoșii noștri, pentru a trăi o viață mai plină de sens și în armonie cu cine suntem cu adevărat.Cu răbdare, blândețe și compasiune, Cristina explică felul în care istoria și traumele familiei noastre pot influența profund modul în care trăim astăzi.Și cum terapia transgenerațională este un instrument puternic care ne ajută să înțelegem că trecutul ne modelează prezentul, dar și cum putem adresa acele contracte de loialitate inconștiente, care ne leagă într-un fel sau altul de neamul nostru.Este o cale de autodescoperire profundă, care poate duce la o schimbare autentică și durabilă în viața noastră.Cristina este psihoterapeut cu o experiență de peste trei decenii și cu o mare pasiune pentru psihogenealogie. Ea ajută oamenii să descopere și să înțeleagă legăturile dintre ei și strămoșii lor, sprijinindu-le astfel procesul de vindecare și creștere personală. Te invit să asculti acest episod! Ai mai jos câteva idei care merită atenția și timpul tău.

Bucureştiul sau Micul Paris este presărat cu palate spectaculoase ce au aparţinut unor familii boiereşti. Pe lângă aceste palate spectaculoase, Bucureştiul mai ascunde un număr impresionant de case boiereşti, cu poveşti interesante şi oameni minunaţi ce le-au trecut pragul. Fundația Calea Victoriei ne propune un atelier având că tema povestea clădirilor de patrimoniu din București, atelier numit "Case boiereşti din Bucureşti". Discutăm astăzi cu lectorul Fundației Calea Victoriei, Anita Sterea. Invitata mea de astăzi a pornit prin primăvara lui 2012 un amplu proiect numit “Descoperă Bucurestiul cultural”, care constă în vizite la monumente și plimbări pentru elevii de liceu, în cadrul Școlii ALTFEL. Anita Sterea este licențiata Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, precum și a masterului de Relații internaționale – Facultatea de Istorie și a masterului de studii olimpice- Academia Internațională Olimpica – Grecia. În 2006 a urmat cursurile Centrului Național pentru Turism, având atestatul de ghid turistic eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Este omul cu care puteți porni liniștit oricând într-o plimbare prin București, în căutarea poveștilor despre clădirile din jurul nostru. "Casa Vernescu, Casa Melik, Casa Aman sunt clădiri ce se bucură de o mare mediatizare şi conservare mai ales din cauza instituţiilor pe care le găzduiesc. Însă, mai există în Bucureşti un număr impresionant de case spectaculoase, ascunse de ochiul publicului larg de cele mai multe ori, cum ar fi Casa Arion, Casa Librecht, Casa Mincu, Casa Chrissoveloni, case  foarte bine conservate însă poate prea puţin cunoscute uneori de publicul larg. Toate aceste case boiereşti au fost la timpul lor adevărate reşedinţe pline de fast şi somptuozitate, iar unele dintre ele păstrează atmosfera vremii până în zilele noastre.", secvenţă din prezentarea cursului pe site-ul Fundaţiei Calea Victoriei.Atelierul "Case boiereşti din Bucureşti" este programat să înceapă pe 20 martie, desfăsurandu-se într-o serie de serie de 3 conferinţe la sediul Fundației Calea Victoriei din București (Bd. Dacia, nr. 78, Casa General Henri Cihoski).

Gradimo Evropo obrambe, je dejal predsednik Evropskega sveta Antonio Costa ob včerajšnji soglasni podpori voditeljev držav Evropske unije občutnemu povečanju izdatkov za obrambo. Rusija Evropo obtožuje konfrontacijske retorike. Druge teme: - Policija Republike Srbske začela izvajati novo separatistično zakonodajo entitete - Invalidska podjetja v neposredni ali posredni državni lasti odslej upravljana kot strateške naložbe - Korošci se bojijo, da bodo zaradi državnih ukrepov morda ostali brez denarja za razvoj regij

Pogovor z infektologom dr. Tomažem Vovkom o papeževem zdravstvenem stanju in peti obletnici prvega primera okužbe s koronavirusom pri nas.Kaj je prinesel pogovor med Golobom in Zelenskim? Povečanja slovenskega proračuna za obrambo še ni na vidiku.Vlada le potrdila shemo za skrajšan delovni čas v primeru gospodarske krize.Prebivalci občin ob Savinji veseli podpisa pogodbe za zagotavljanje poplavne varnosti.Šport- Ema Klinec, Domen Prevc, Nika Prevc in Anže Lanišek v Trondheimu do srebrne medaljevreme: pred nami še nekaj sončnih dni, jutri se bo ogrelo do 20 stopinj.

V Evropski uniji se zaradi negotovih geopolitičnih razmer v svetu krepijo pozivi k povečanju obrambnih izdatkov tako zaradi kratkoročnih potreb in pomoči Ukrajini kot tudi dolgoročno, ker mora Unija prevzeti več odgovornosti za svojo varnost. Premier Robert Golob je pred jutrišnjim izrednim evropskim vrhom v Bruslju sklical pripravljalni sestanek, ki naj bi dal odgovor, ali bo Slovenija namenila več sredstev za obrambo. Druge teme: - Bruselj je danes predstavil načrt o tem, kako okrepiti evropsko avtomobilsko industrijo, jo narediti konkurenčno in omogočiti razcvet na področju inovacij. - Po razveljavitvi razpisa za prestrukturiranje regij bodo objavili dva nova. Prvega agencija Spirit, drugega pa agencija za znanstvenoraziskovalno in inovacijsko dejavnost. Vlada je sicer potrdila zakon o skrajševanju delovnega časa med krizo. Minister za delo Luka Mesec je pojasnil, da je zakon po eni strani namenjen preprečevanju stečajev podjetij, ki se spopadajo z upadom naročil, po drugi strani pa je namenjen ohranitvi polne zaposlenosti. - Na Poljani pri Prevaljah so danes začeli rušiti prvo od hiš s seznama za odstranitev po poplavah avgusta 2023. Končni seznam objektov za odstranitev bo po napovedih zajemal približno 350 objektov.

Ime tedna je postal Matjaž Knap, predsednik Pustnega društva Cerknica, organizacije, ki vsako leto v pustnem času prevzame oblast v Cerknici in kraj spremeni v Butale. Pust v Cerknici letos obeležuje 50 let organiziranega pustovanja in je iz lokalnega običaja zrasel v eno največjih pustnih prireditev v Sloveniji.Kandidata sta bila še: Nika Prevc, smučarska skakalka, ki je na svetovnem prvenstvu v Trondheimu na Norveškem po šestih zaporednih zmagah v svetovnem pokalu dosegla največji uspeh v karieri. S skokoma, dolgima 98 in 100 metrov, je bila najboljša v obeh serijah in tako prepričljivo osvojila zlato medaljo ter postala svetovna prvakinja. Matjaž Juhart, profesor defektologije, sekretar Zveze društev gluhih in naglušnih Slovenije ter pobudnik razglasitve Dneva inkluzije. Ta širi zavedanje, da imajo vsi ljudje pravico sodelovati v družbi, imajo enak dostop do šolanja, dela, zdravstva in drugih pomembnih storitev. Dan inkluzije smo prvič obeležili minulo soboto, 1. marca.

Marian Tudor, fost polițist cu 14 ani de experiență, ne povestește despre experiențele sale din „Beciul Domnesc”, arestul central din București. În acest episod, discutăm despre: Condițiile subumane din aresturile românești și impactul acestora asupra deținuților și polițiștilor. Diferențele (sau lipsa lor) dintre tratarea VIP-urilor și a deținuților obișnuiți. Corupția din sistemul de arest și reținere și ingeniozitatea deținuților în a introduce telefoane mobile. Cazuri șocante de violență și psihopați întâlniți în arest. Reflecții asupra sistemului de justiție și a rolului arestului preventiv. Un episod plin de povești incredibile, spuse cu curaj și autoironie, care te va face să te gândești la ce se întâmplă dincolo de porțile închisorii.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Pozno sinoči se je v Bruslju končalo neformalno srečanje voditeljev članic Evropske unije, ki so največ pozornosti namenili krepitvi evropske obrambe in odnosom z novo ameriško administracijo, ki jo spet vodi Donald Trump. Ločeno so se pogovarjali z generalnim sekretarjem zveze NATO Markom Ruttejem in z britanskim premierjem Kierom Starmerjem. Druge teme: - Trump začasno zamrznil višje carine za Mehiko in Kanado, tik preden bi danes začele veljati. - Kaj prinaša predlog prve celovite prenove medijskega zakona po več kot 20-ih letih? Dokument danes na poslanskih mizah. - Bloudkovo nagrado za življenjsko delo v športu dobila Janez Vodičar in Irena Rosa. Za vrhunski mednarodni dosežek nagrajenih več nosilcev olimpijskih medalj.

Ana Maria Sandu a publicat recent volumul de proză scurtă „Salvatorii” (Editura Polirom). Relațiile dintre oameni sînt în centrul povestirilor: relații de cuplu, de prietenie, relații cu necunoscuți, relații pasagere dar cu importanță semnificativă. Autoarea își aduce personajele în situații surprinzătoare, pe care le rezolvă narativ punînd accentul pe detalii și pe replici. Poveștile sînt construite minuțios și-ți mențin curiozitatea pînă la final. Iar finalul, de cele mai multe ori, e deschis. Cititorul e liber să-și imagineze mai departe povestea. Am vorbit cu Ana Maria Sandu despre personajele din cartea ei, despre complexitatea relațiilor dintre oameni, despre raportul dintre viață și ficțiune, despre „aproape cea mai bună dintre lumile posibile”, aceea în care „stai acasă și-ți scrii cărțile și citești ce vrei”.Ana Maria Sandu: „Mi-am propus să scriu despre relații, nu neapărat de cuplu, dar niște povești de apropiere. Și mi-am dorit să fi surprins un aer al timpului, apropo de proiecții, de imposibilități, de așteptări, de neputințe. (...) Cartea asta e și despre să nu judeci, să nu arunci cu piatra, să nu pui etichete. Dacă e ceva spectaculos pe lume, aceea nu e natura cu munți, cu văi și mări, ci e natura umană. Și pentru ea trebuie să ți se ascută și ochiul, și urechea, în timp. (...) Ficțiunea are foarte multă legătură cu viața, dar n-o traduce, ci o multiplică.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

V času študija v Rimu sem se z vlakom vračal domov. Bil sem utrujen po izpitih in želel sem si miru. Zato sem na polico v kupeju postavil dve knjigi, kot da bom bral. Ena od njih je bila slovenska. V kupeju sem se znašel še z dvema nogometašema in orožnikoma. Tik preden vlak krene, vstopi v kupe mlado dekle. Pove, da je pravkar diplomirala na igralski akademiji in sede. Eden od nogometašev, ki je bil doma ob meji, je opazil slovensko knjigo. Ko je dekle izvedelo, da sem Slovenec in da kot duhovnik nadaljujem študij v Rimu, se je začela pogovarjati z menoj. Govorila je o svoji babici, Slovenki, ki se je iz čiste ljubezni poročila z Italijanom in se preselila k njemu. Dekle je zelo ganilo, kako je skrbela za bolnega in onemoglega dedka. Babica je bila zelo dobra, verna. Držala se je vseh cerkvenih predpisov. Dlje časa je dekle potem govorila, kako je cerkveno učenje o zakonu in družini popolnoma zastarelo in neživljenjsko. Nestrinjanje je kar bruhalo iz nje. Pravo babičino nasprotje pa je bila dekletova mama. Ta ni bila zvesta možu pa tudi svoji hčerki ni stala ob strani in je ni razumela, ko ji je bilo najhujše. Do solz jo je pripeljala ta pripoved. Babica ji je stala ob strani, mama pa nikakor ne! »In sedaj,« je sklenilo dekle svojo pripoved, »ne grem k mami, ampak k babici, ker me je vedno razumela.« Tiho sem poslušal njeno življenjsko izpoved, nato sem ji dejal: »Poglej, ti greš sedaj k babici. Zavetja ti ne bo ponudila mama, ampak babica, ki se je držala krščanskega učenja o zakonu in družini!« Dekle je samo tiho prikimala. Na vsak praznik sv. družine se spomnim na to dekletovo pripoved. Zavetje ji je ponudila družina, osnovana na krščanskem nauku in ne družina, osnovana na nekrščanski ali celo protikrščanski miselnosti. V življenju sem srečal veliko srečnih ljudi, ki so izšli iz srečnih in urejenih družin. Srečal pa sem tudi veliko nesrečnih ljudi, ki so rasli v neurejenih družinah. Po nekaterih raziskavah je med mladimi največja vrednota urejena družina. Ne dvomim. Ni lepšega, kakor rasti v urejeni in ljubeči družini. Pozabljamo pa, da je osnova taki družini trden in ljubeč zakon, sklenjen pred Bogom. Zanimivo, da hrepenimo po sreči v družini, ne izpolnimo pa osnove za srečo v njej. Morda danes, ko je veliko neurejenih družin, mnogi ljudje mislijo, da je urejena in ljubeča družina nemogoča. Toda ne, je mogoča! Bog stoji ob strani družini in jo varuje, če ga prosimo za to. Na današnji praznik, ko se ustavljamo ob zgledu lepe in urejene družine, pa ne pozabimo na družine, kjer vladata trpljenje in nerazumevanje. Tudi ljudje iz takih skupnosti so Bogu dragoceni, saj njegova ljubezen nikogar ne izključuje.

Decembrie 2024 este luna episoadelor speciale The Personal Brand Podcast. Cum ne pregătim să încheiem anul și să începem 365 de zile noi, în episodul 193 îți propun să asculți 7 povești inspiraționale de la profesioniste care îți construiesc brand personal în România, în condiții similare cu tine, și de la care poți învăța cu siguranță și aplica în 2025. Te invit așadar la un episod All Stars 2024, cu protagonistele Livia Căciuloiu, Raluca Culda, Alexandra Ciucanu, Beatrice Cioară, Adriana Dobre, Oana Vincze și Carmen Grigorescu. Să te inspire și să îți confirme că orice este posibil, cât timp crezi în visul tău! La mulți ani! 

Stručnjaci za internetsku prodaju upozoravaju potrošače da budu oprezni s prijevarama tijekom blagdanske kupovine ili dok pokušavaju iskoristiti sezonu popusta. S obzirom na to da prijevare postaju sve sofisticiranije i teže uočljive, stručnjaci nude korisne savjete o tome na što treba obratiti pažnju i kako se pripremiti za sezonu rasprodaja.

Na proslavi hrvatskog jezika učitelji, učenici i roditelji su obilježili uspješnu školsku godinu. Povećan je broj učenika, a i osigurana nova lokacija za više razrede.

Vlada je z novelo zakona omogočila podaljšanje delovanja ambulant za paciente brez zdravnika, ki bi se izteklo konec leta. Kot je sporočila zdravstvena ministrica Valentina Prevolnik Rupel, so jih preimenovali v dodatne ambulante. Ostali poudarki oddaje: - Sirska vojska prvič po izbruhu državljanske vojne leta 2011 izgubila nadzor nad strateškim mestom Hama. - Unior bo postopoma ukinil program strojegradnje in zaprl obrat v Zrečah, napovedane so odpovedi in prerazporeditve delavcev. - Povečanje spletnih goljufij tudi pri nas; policisti so jih letos obravnavali že več kot tisoč 800, škoda presega 28 milijonov evrov.

Zavod za zdravstveno zavarovanje z ministrstvom za zdravje pripravlja nove obračunske modele. Ti bodo izračunani na podlagi slovenskih stroškov, ki nastanejo pri opravljanju zdravstvenih storitev, ne več avstrijskih. Prvi model, ki naj bi bil uveljavljen že z novim letom, bo veljal za ambulante družinske medicine in pediatrije, pri zdravstvenih izvajalcih pa že sproža pomisleke. Kot pravijo, naj bi šli izračuni mimo njih, zato ne bodo prinesli pričakovanih učinkov, torej večje dostopnosti in razbremenitve zdravnikov. V oddaji tudi: - Za okrepitev gospodarske rasti v Sloveniji in Evropski uniji potrebnih več tujih vlaganj. - Med Libanonom in Hezbolahom številne kršitve premirja, vrstijo se tudi napadi na Gazo. - Policija: žrtev umora na Brdu v Ljubljani ni bila niti zaščitena priča niti varovana oseba.

Specialist urolog svetuje o težavah z žlezo prostato. Ta moška spolna žleza, ki leži pod sečnim mehurjem, ob rojstvu tehta samo nekaj gramov, zaradi vpliva hormonov začne rasti šele v puberteti. Ob kakšnih težavah naj gre moški k zdravniku? Kaj je PSA? Kdaj je treba prostato zdraviti, kdaj pa samo spremljati? Kakšne so možnosti zdravljenja? Na vprašanja v Svetovalnem servisu odgovarja prof. dr. Tomaž Smrkolj (UKC Ljubljana).

*Podporte podcast Dobré ráno v aplikácii Toldo na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/extradobrerano⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠. Lekári sa znovu vyhrážajú vláde, že odídu z nemocníc. Medzičasom skončila ministerka, prišiel nový minister zdravotníctva, no spor sa stále nevyriešil. Je teda otázkou, či nás od januára vôbec bude mať kto ošetrovať. Prečo tisíce lekárov hovoria o výpovediach, čo chcú dosiahnuť a či by sme im mali držať palce? Tomáš Prokopčák sa v podcaste Dobré ráno pýta Jána Krempaského. Zdroj zvukov: SME, Facebook/Úrad vlády SR, TASR, TA3 Odporúčanie: A so zdravím súvisí aj naše odporúčanie alebo teda skôr prosba: spustili sme projekt s podtitulom Zdravie Slovákov, ktorý sa pokúsi pomenovať problémy so zdravím v našej krajine, ale aj poskytnúť ľuďom návod na zmenu prostredníctvom rozhovorov s odborníkmi. Pomôžte nám a zapojte sa do prieskumu novín MY a Petit Pressu, viac informácií nájdete na www.zdravieslovakov.sk. – Všetky podcasty denníka SME nájdete na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Odoberajte aj audio verziu denného newslettra ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ SME.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ s najdôležitejšími správami na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/brifing⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Največja športno-rekreativna prireditev pri nas, letošnji že 28-i Ljubljanski maraton, je končana. Več kot 15 tisoč tekačev je na treh razdaljah preplavilo ljubljanske ulice, obiskovalci in navijači pa so v cilju pospremili dva rekorda. Druge teme: - Po ozraelskem napadu na Bejt Lahijo na severu Gaze ubitih ali pogrešanih skoraj 90 ljudi. - Povečan obrambni proračun v prihodnjih dveh letih namenja več sredstev Slovenski vojski. - Neeksplodirano bombo iz druge svetovne vojne v Novi Gorici uspešno dezaktivirali.

Nici nu am început bine și suntem pe contre, pentru că dezbaterea noastră a început cu mult înainte să începem înregistrarea. Ca să știți cum stăm, dar fiți siguri că nu ne certăm, în sensul rău, doar ținem la părerile noastre :) Progresismul lezează niște valori fundamentale ale Europei creștine? Este progresismul un pericol pentru bunăstarea societăților noastre? Sau pentru pacea socială? Avem păreri diferite și le argumentăm. Finalul episodului l-am rezervat întrebării dacă David Popovici ne reprezintă sau nu. Așteptăm și comentariile voastre. 07:50 Ce înseamnă progresul și surprizele de la Suceava 12:26 A fost sau nu o trimitere la tabloul Cina cea de taină? 19:40 Educația copiilor, încotro? 21:54 Cifrele Parisului 34:27 Vă amintiți de episodul cu icoanele din școli? 41:59 Povești de la Oscar 50:15 Avem o vorbă și despre dl Grindeanu 55:50 Ce are de făcut România 58:06 Ne reprezintă David Popovici?

Linkovi za moje prostorije: Biznis Klub:https://luciadzic.com/biznisklubNeka Nova Ti:https://luciadzic.thinkific.com/courses/nekanovati

Študentke in študenti so začeli novo študijsko leto. Katere novosti jih čakajo; kateri so najbolj priljubljeni študijski programi; kakšen je prehod iz prvega v drugi letnik dodiplomskega študija; kako bodo pristojni reševali občutno pomanjkanje študentskih namestitev; kaj prinaša nov zakon o visokem šolstvu? Odgovore na nanizana vprašanja iščemo v tokratnem Studiu ob 17-ih. Gostje: dr. Igor Papič, minister za visoko šolstvo, znanost in inovacije; dr. Gregor Majdič, rektor Univerze v Ljubljani; dr. Zdravko Kačič, rektor Univerze v Mariboru; dr. Klavdija Kutnar, rektorica Univerze na Primorskem; Luka Mihalič, predsednik Študentske organizacije Slovenije.

Tenu pronađi ovdje: https://linktr.ee/tena.duran?utm_source=linktree_profile_share

Pridružite se Catherine B. Roy u ovoj prosvetljujućoj epizodi dok intervjuiše Dr. Monu Maličević, stručnjaka za integrativnu i holističku medicinu. Otkrijte moć samosvesti, važnost uzemljenja i praktične savete za održavanje zdravog načina života. Uronite u inspirativno putovanje Dr. Mone od tradicionalne medicine do holističkog lečenja i saznajte kako možete transformisati svoje blagostanje. Ne propustite dodatne resurse podeljene u opisu epizode! Uključite se sada za uvide o postizanju harmonije tela i uma i življenja najboljeg života.Povežite se sa Dr. Monom ovde: https://www.drmona.rs/SARADNJA SA CATHERINETRENERI, KONSULTANTI, PREDUZETNICI I VLASNICI BIZNISA, ako ste spremni da preuzmete svoju moć, radite ono što volite i učinite da vaš biznis iz snova procveta◉ Zakazite besplatan razgovor sa mnom:☎ http://bit.ly/StrategySessionWithCatherinePosetite LHM Academia za više poslovnih resursa

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

Prieteni, la momentul filmării acestui episod, nu știam dacă vom ieși din grupele EURO. Nu doar că am ieșit, dar am făcut-o de pe primul loc. Oare câți dintre noi se așteptau? Momentele de sinceritate le așteptăm în comentarii :) Altfel, vă spunem că în curând vom lansa și site-ul Vorbitorincii. Sperăm să fiți la fel de nerăbdători și entuziasmați precum suntem noi. Și, la acel moment, vom publica un interviu extraordinar cu scriitorul Eric Emmanuel Schmitt. Povești cu Alain Delon, războiul din Ucraina, succesul populiștilor la aceste alegeri europene, cărți sunt doar câteva dintre subiectele pe care Cătălin le-a discutat cu reputatul scriitor.  Vă dăm întâlnire cu Dan Byron, distinsul nostru invitat, de la care am aflat o mulțime de povești. Aveți idee cam cât câștigă un cântăreț pe străzile Londrei? Nici prin cap nu ne-ar fi dat, dar ne-au venit tot felul de idei. O să le aflați din podcast. Completăm cu cărți bune de vacanța pe care o așteptați, EURO și încheiem cu tapas și alte bunătăți (sau nu) de la Madrid. Ca de fiecare dată, vă mulțumim pentru comentarii, sugestii, like-uri și distribuirea episoadelor Vorbitorincii. 00:00 Bancuri noi, cumpărături, cititoarele lui Radu de la farmacie, sertare cu pungi, bucurii cu mere, taxe clawback și întâmplări la poștă. Și chiar începem episodul. 21:41 Radu a început să traducă biografia lui Luka Modrić și a venit la podcast cu tolba plină de povești de la Madrid. Vești despre site-ul Vorbitorincii, Cătălin i-a luat un interviu lui Eric Emmanuel Schmitt și anunțăm venirea la București a celor 10 membri de la Academia Goncourt. În toamnă se va întâmpla asta și va fi un super eveniment. 44:35 Rock cu Byron Maiden 2:21:52 Neașteptări cu NxWorries și EMMA x Mario Fresh 2:30:25 Spuma filelor vă aduce următoarele recomandări: Eric Emmanuel Schmitt -  Viața mea cu Mozart, Eric-Emmanuel Schmitt - Soarele întunecat, Philip Roth - Scriitorul fantomă, James McBride - Diaconul King-Kong, Kai Strittmatter - Noua dictatură 3:08:40 Fotbal și fotbalamuc tot despre EURO 3:25:34 Oale, ulcele și tigăi ajunge la Museo del Jamón din Madrid și dă o raită prin farfuriile madrilenilor  

Ne-am plimbat cu mama (Violeta Balan) prin satul Negureni și am discutat despre anii copilăriei, relația ambivalentă cu părinții, cum aproape a devenit actriță, experiențele în muzică, școala de jurnalism, producțiile la radio ș.a. ▶LINKURI RELEVANTE: – Videoul original: https://youtu.be/UJ11fUUSXQc?si=gsh-4-6EJ5IJ_HWc ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: https://podcastmeditatii.com – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com ▶CRONOLOGIE: 0:00 – Copilăria la sat 11:25 – Anii 1940' și foametea 15:07 – Relația cu mama (bunica Elena); perfecționismul 17:16 – Muzica și Taraful satului 18:58 – Fotografii, conversație cu părinții 21:45 – Talentele artistice și visuri spulberate 37:19 – Conversație cu părinții - continuare 43:29 – Relația cu tata (bunelul Gheorghe) 47:50 – Dificultățile mamei ca profesoare 49:06 – Străbunica și bunica (mâca Pașa) 54:30 – "Încercarea mea permanentă de a fi perfectă" 58:52 – Primile amintiri când a devenit mamă 1:04:12 – Fratele Viorel 1:08:13 – Călătoria alături de Cernobîl 1:14:05 – “Ciocana din om n-o scoți” 1:15:32 – Tata povestitorul (bunelul Gheorghe) 1:17:54 – O istorie are mai multe versiuni 1:19:34 – Prima memorie a mamei 1:23:15 – Câinele-lup Caștan 1:29:50 – Strănutările bunelului 1:31:27 – Radio HIT FM, primele producții originale 1:38:22 – Conflictele cu părinții, șotiile din copilărie 1:49:22 – Negureni vs. Chițcani 1:50:05 – Jurnalism la Radioul Național; magnetofoane cu bobine 1:56:45 – Eternitatea s-a născut la sat 1:59:24 – Generația schimbărilor constante; Căderea URSS 2:01:12 – Studenție, jurnalism și persecuții politice 2:04:19 – Jurnale vs. Social media 2:07:11 – Cenzura sovietică 2:08:57 – Negureni, fost colhoz milionar 2:12:51 – Excursiile pionerești cu vaporul 2:15:17 – Ghiolul 2:21:49 – ASMR țărănesc 2:22:33 – Școala mare din Negureni 2:25:40 – Lectura din copilărie 2:30:19 – Fericirea și lipsa de opțiuni 2:32:07 – Cerul la sat 2:33:28 – „Dorul de cea care am fost” 2:35:03 – Peripețiile cu bostanii de Halloween 2:37:49 – Colecția de vinyluri a mamei 2:41:36 – Cum a învățat să cânte la chitară 2:43:31 – „Eu îți promit că o să mă strădui să trăiesc cât mai mult posibil” 2:47:48 – „Eu vreau să-i văd pe părinții mei tineri” 2:50:17 – „Unde-s eu?” 2:52:57 – Accentul moldovenesc și complexul de inferioritate 2:54:56 – Sacrificiile mamelor din Moldova 2:56:05 – Rolurile sociale rigide 2:59:42 – Jena moldovenilor de a fi ei înșiși 3:07:48 – E timpul...

Prieteni, bine ați venit la episodul 84. Suntem bucuroși și onorați de întâlnirea cu Matei Vișniec, unul dintre cei mai importanți dramaturgi români. A plecat din țară în 1987, are cetățenie franceză, dar nu a renunțat la cetăţenia română. Este unul dintre autorii cei mai jucaţi la Festivalul de Teatru de la Avignon și a sosit în studioul nostru cu toba plină de povești. O întâlnire de suflet pentru noi.. Altfel, să știți că venim la Cluj, pe 8 iunie la ora 11:00, la Cinema Arta, cu același format ”Neînvinșii”. O să avem invitații de dat, vom reveni pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Youtube cu toate datele. În aceste zile de final de mai și început de iunie au loc o mulțime de evenimente în București: Salonul Internaţional de Carte Bookfest, MoBU, cel mai mare târg de artă contemporană din Europa Centrală și de Est și Romanian Design Week. Poate ne și întâlnim.  Nu încheiem episodul fără Spuma filelor, fotbal și rubrica de mâncare. Vă mulțumim pentru fiecare like, subscribe și share. 00:00 Povești cu deja celebra trupă de doctori, bancuri bune de tot, nuntă la Vaslui, diete și unii dintre noi cântăresc totul. Dar și slăbesc!  00:19:49 A început Bookfest și vă așteptăm sâmbătă, pe 1 iunie, la lansarea cărții lui Radu, ”Libertatea de depresie”. Vă anunțăm totodată și reeditarea cărții ”Noi vorbim, nu gândim”, semnată tot de Radu, care are subtitlul Nouă colecție de perle românești. Și citim câteva dintre ele. Avem o surpriză pentru comunitatea noastră de plătitori.  00:52:33 Poftiți la teatru: Livada cu Vișniec 02:23:00 Neașteptări cu surprize pentru Radu Paraschivescu 02:34:16 Spuma filelor vine cu recomandări minunate: Jan Cornelius - Conspirația cearşafurilor, Richard Ford - Canada, Colm Toibin - Brooklyn, Radu Paraschivescu - Libertatea de depresie 03:00:18 Fotbal și fotbalamuc este cu ochii pe meciul final al Ligii Campionilor UEFA 2023–24 și pe meciul retragerii ”Generației de Aur” 03:18:40 Aperitive de nuntă la Oale, ulcele și tigăi  

Welcome back to "LIFE OF A BOSS The Podcast," where Jason Hardin dives into his life's journey, reflecting on personal growth, overcoming obstacles, and the relentless pursuit of defining and achieving one's own success. In this long-awaited return, after a brief hiatus, Jason shares candidly about his recent challenges and victories, both personal and professional. From navigating the complexities of adulthood with a past steeped in poverty to celebrating personal milestones and business growth, this episode is packed with raw insights and the unfiltered truth of a man who refuses to give up.Episode Highlights:Jason's reflections on personal growth and overcoming historical povertyInsights into the responsibilities and rewards of entrepreneurship and mentorshipCandid discussions on self-care, managing a full-time job alongside growing business venturesJason's journey from having basic legal driving documents for the first time in his 20s to creating a successful life on his own termsConnect with Jason & LIFE OF A BOSS:Learn more about Jason and the show: Life of a BossBecome a premium subscriber for exclusive content: Subscribe HereAccess all episodes: The PodcastJoin our official Facebook group for community discussions: Facebook GroupFollow Jason Hardin on Facebook for updates: Jason's FacebookConnect with Jason on Instagram for behind-the-scenes content: InstagramVisit our shop for exclusive LIFE OF A BOSS merch: Boss ShopCall to Action:Join the conversation and share your journey with the LIFE OF A BOSS community. Use the hashtag #LifeOfABoss to support the show and connect with fellow listeners.Credits:Hosted by: Jason HardinProduced by: Hardway EnterpriseMusic by: S Claz Productions and Mike Towns SoundsSponsored by: MADE IN DENAExecutive Produced by: Jason HardinCo-Executive Produced by: Suzu HardinCreated by: Jason HardinDiscover More:Hardway Enterprise: Hardway EnterpriseMADE IN DENA: MADE IN DENASupport LIFE OF A BOSS:Your support helps us keep bringing you the insights and motivation to live your best life. If you found value in this episode, consider leaving a like, comment, and sharing it with your network. Connect, subscribe, and join Jason as he continues to explore what it means to live the life of a boss. Support the Show.

Vuk Vukašinović je osnivač elitne teretane "Prvi Tim", serijski preduzetnik, diplomirani ekonomista i čovek koji svakodnevno pomera granice. _______________________________________________________________________________________________

Pove to Yourself that Time Does Not Exist Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices