Podcasts about ceau

Air Date: 8/29/2026 Today we examine what happens when the state wants to decide whether a person reproduces. A century ago, American courts sanctioned the forced sterilization of women deemed unfit to reproduce. 60 years ago, a communist dictator ran a pronatalist experiment with disastrous results. Now, abortion access is collapsing and a new pronatalist movement is rising to wreak havoc. Full Show Notes Transcript Be part of the show! Leave a voice message, message us on Signal at the handle bestoftheleft.01, or email Jay@BestOfTheLeft.com BestOfTheLeft.com/Support (Members Get Bonus Shows + No Ads!) Use our links to shop Bookshop.org and Libro.fm for a non-evil book and audiobook purchasing experience! Join our Discord community! TOP TAKES KP 1: Buck V. Bell Part 1 - 5-4 - Air Date 5-26-20 KP 2: Fannie Lou Hamer - Who Did What Now - Air Date 3-5-26 KP 3: Erika Cohn - Belly of the Beast Part 1 - Bitch Talk Podcast - Air Date 1-27-21 KP 4: Explaining This Moment of Pronatalism Part 1 - rePROS Fight Back - Air Date 6-16-26 KP 5: If Roe Was Never Enough, Why Was It Everything (And a Word to My Boom! Lawyered Fam) Part 1 - Boom! Lawyered - Air Date 6-11-26 KP 6: Explaining This Moment of Pronatalism Part 2 - rePROS Fight Back - Air Date 6-16-26 (00:50:53) NOTE FROM THE EDITOR Update on Recovery From Work Burnout My commentaries on YouTube - Share them! DEEPER DIVES (00:55:30) SECTION A: EUGENIC LEGAL FOUNDATION A1: Buck V. Bell Part 1 - Stuff You Missed in History Class - Air Date 8-20-25 A2: Buck V. Bell Part 2 - 5-4 - Air Date 5-26-20 A3: Buck V. Bell Part 2 - Stuff You Missed in History Class - Air Date 8-20-25 (01:19:19) SECTION B: COERCED STERILIZATION TODAY B1: The Dark History of Forced Sterilization - Breakthrough News - Air Date 10-21-20 B2: We're Still Here with Simon and Julie - The John Fugelsang Podcast - Air Date 6-21-25 B3: Erika Cohn - Belly of the Beast Part 2 - Bitch Talk Podcast - Air Date 1-27-21 (01:40:32) SECTION C: POST-DOBBS LEGAL BATTLEFIELD C1: The Voters Have Spoken Protecting Reproductive Freedom Through Ballot Initiatives Part 1 - rePROs Fight Back - Air Date 3-31-26 C2: Return of the Abortion Pill Wars - Amicus With Dahlia Lithwick - Air Date 5-16-26 C3: Uncertainty Is a Given Litigation Post-Roe Part 1 - rePROs Fight Back - Air Date 7-28-26 C4: The Voters Have Spoken Protecting Reproductive Freedom Through Ballot Initiatives Part 2 - rePROs Fight Back - Air Date 3-31-26 C5: If Roe Was Never Enough, Why Was It Everything (And a Word to My Boom! Lawyered Fam) Part 2 - Boom! Lawyered - Air Date 6-11-26 C6: Uncertainty Is a Given Litigation Post-Roe Part 2 - rePROs Fight Back - Air Date 7-28-26 (02:33:29) SECTION D: PRONATALISM, STATE-DIRECTED REPRODUCTION IN REVERSE D1: Pronatalism Make America Procreate Again Part 1 - The Global Story - Air Date 3-27-25 D2: Why Do Musk and Vance Want More US Babies - BBC News - Air Date 10-8-25 D3: The Lost Children of Romania's Ceaușescu Dictatorship Part 1 - FRANCE 24 English - Air Date 2-14-25 D4: Findings From the Bucharest Early Intervention Project Early Life Deprivation Charles A. Nelson - UCTV - Air Date 12-14-19 D5: Pronatalism Make America Procreate Again Part 2 - The Global Story - Air Date 3-27-25   Produced by Jay! Tomlinson Visit us at BestOfTheLeft.com Listen Anywhere! BestOfTheLeft.com/Listen Follow BotL: Bluesky | Mastodon | Threads | X Like at Facebook.com/BestOfTheLeft Contact me directly at Jay@BestOfTheLeft.com

"When I walked inside that office, so disappointed, face to face with a man who was joyful in a joyless land — and I heard Jesus say, I am the truth. You've been looking in the wrong places." — Virginia Prodan What would you do if a man came to your office, waited for your assistant to leave, drew a gun, and told you he was there to kill you? Virginia Prodan's answer — share the gospel — is either the most audacious act of faith you have ever heard of, or the most inexplicable. Probably both. Virginia grew up in socialist Romania under Ceaușescu, watching her parents comply in public and whisper dissent at home. She chose a different path: law school, then a legal practice that put her in front of judges defending persecuted Christians, armed with human rights laws she found in a library that the regime never expected anyone to use. Western government representatives sat behind her in those courtrooms, unknown to her, sending her name and her arguments back to their countries. Voice of America broadcast her story across the Berlin Wall. When the dictator had enough, he sent a member of his secret police to finish it. Virginia shared the gospel. The man put the gun down and accepted Christ. President Ronald Reagan called Ceaușescu personally and negotiated her release from Romania. She arrived in America as a single mother, barely speaking English, with three young children. She earned a law degree from SMU, opened her own firm, and wrote the memoir Saving My Assassin — including a chapter written by the man who came to her office with a gun, who twenty years later tracked her down in Dallas to tell her he had become a pastor. Virginia Prodan's story is a reminder that the people working hardest against you may be one conversation away from becoming your greatest allies — and that sometimes, the most powerful person in the world is on your side without your knowledge. Learn more & connect: Virginia Prodan — https://virginiaprodanbooks.com Resources mentioned: Saving My Assassin by Virginia Prodan — https://virginiaprodanbooks.com Voice of America — https://www.voanews.com Congressman Christopher Smith — https://chrissmith.house.gov Frank Wolf (former Congressman, human rights advocate) — https://en.wikipedia.org/wiki/Frank_Wolf_(politician) Visit https://www.eCircleAcademy.com and book a success call with Nicky to take your practice to the next level.

În noul episod Vorbitorincii, l-am invitat pe jurnalistul Vitalie Cojocari pentru o discuție directă și la obiect despre tot ce se întâmplă acum în Republica Moldova și Rusia. Pornim de la dilema pe care am avut-o și noi și parcă nu au trecut atât de mulți ani încât s-o uităm: știa Ceaușescu despre adevărata viață a românilor? Împreună cu Vitalie, ne întrebăm de această dată cât știe cu adevărat liderul de la Kremlin despre problemele reale ale cetățenilor săi. Discutăm despre criza carburanților din Rusia, despre modul în care se strânge șurubul politic prin interzicerea oricăror critici la adresa războiului și despre tentația Moscovei de a migra spre un capitalism de stat de inspirație chineză. Nu ocolim nici tema sensibilă a relațiilor dintre România și Republica Moldova; vorbim deschis despre absența unui plan concret pe hârtie între București și Chișinău, dar și despre de ce Moldova rămâne, în esență, o Românie în miniatură, cu toate frumusețile și provocările ei comune. Apoi, schimbăm registrul și trecem la povești de calitate depănate la o gură de bere în compania lui Constantin Bratu, Director General Berarii României. Completăm atmosfera relaxată cu rubrica noastră obișnuită de recomandări culturale și cărți care merită citite. 00:00:00 Promo 00:03:05 Vă povestim ce am mai făcut în ultimele două săptămâni: am infruntat căldura din Paris cu câteva bunătăți la îndemână, am trecut scurt prin München, am descoperit că Sfântul Radu chiar există în calendarul ortodox și am venit cu impresii calde de la Bienala de Artă de la Veneția, dar și cu ideea unui viitor roman. Iar la final, vă lăsăm cu o dilemă culinară fără ocolișuri: ce alegeți între parizer cu pâine și baghetă cu unt sărat? Așteptăm răspunsurile voastre în comentarii! 00:44:15 Viața în RoMoldova. Cu Vitalie Cojocari 02:06:08 Spuma filelor sosește cu următoarele recomandări: Vulcan - Elena Alexieva, Noul ghid al nesimțitului - Radu Paraschivescu, Lumea noastră orwelliană - Thierry Wolton 02:32:36 (P) Povești la un pahar cu bere, în compania lui Constantin Bratu, Director General Berarii României 03:21:08 Recomandări culturale marca Diana Popescu 03:41:45 Oale, ulcele și tigăi

Mike spends the cold open dodging one simple question: why, exactly, are he and Chris watching a 1979 Romanian comedy called Nea Mărin miliardar? He won't say. The answer arrives thirty minutes and seventeen seconds in, when a stranger billed as Detective Columbo shuffles into frame and asks for one more thing.Director Sergiu Nicolaescu's mistaken-identity farce casts Amza Pellea in a double role as a bumpkin uncle and the American billionaire he's confused with, with Puiu Călinescu doing his best Peter Falk impression as the country's most inexplicable cameo cop. Two sets of gangsters, a kidnapped heiress, a doubled briefcase, and a laundry chute all get involved. Mike and Chris trace the Columbo Connected Universe to Ceaușescu's Romania, debate whether Falk owns the character even secondhand, and confirm that Columbo was universal.Become a supporter of this podcast: https://www.spreaker.com/podcast/the-shabby-detective-yet-another-columbo-podcast--5084441/support.

A Romanian Ransom uncovers one of the Cold War's strangest secrets - a covert trade in which Jewish lives were bought and sold for livestock and cash. In 1958, MI5 agents watch pigs being loaded onto a plane in Hertfordshire, bound for Communist Romania. The man behind it, Henry Jakober, was a London livestock trader with hidden ties to Romanian intelligence.The documentary follows Andrea Bernard and Radu Horaud, two children raised in communist Romania, where Jews faced decades of persecution, from the wartime Holocaust through Ceaușescu's secret police. Both hid their Jewish identity growing up, and both were separated from their parents, who defected to the West. Their reunions, in Tel Aviv and Paris, hinged on a name neither had heard before - Jakober.Historians and the families reveal how Jakober brokered exit visas for desperate Romanian Jews, paid for with pigs, cattle, and farm equipment, later escalating to cash running into millions. Mossad, alarmed at first, ultimately co-opted the scheme, and Ceaușescu expanded it into an industrial operation, selling around 100,000 Jewish lives for tens of millions of dollars, while his secret police profited from the proceeds.The documentary wrestles with Jakober's legacy - a Schindler-like rescuer, or a profiteer trading in human freedom? Through testimony and declassified files, we trace the moral complexity of a scheme that reunited families while treating them as commodities.A Message Heard Media production for BBC Radio 4

Romania in the 1980s was a country of empty shops, power cuts, rationing and fear—but for one little girl it was also home. In this episode, author Oana Aristide shares the remarkable childhood experiences that inspired her novel Astronaut. From writing an anti-Ceaușescu protest demanding more cartoons to surviving freezing winters, queuing for food and learning not to trust the wrong people, her memories bring Cold War Romania vividly to life. Oana explains how children experienced dictatorship differently from adults, revealing a world where imagination flourished despite repression. Rich with humour, warmth and poignant reflection, this conversation offers a unique perspective on life behind the Iron Curtain. Enter the book giveaway here ⁠⁠ https://coldwarconversations.com/giveaway/⁠⁠ Buy Oana's book here ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://amzn.to/45lXo6E Curated episode extras ⁠⁠⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/episode466/⁠ Help me preserve Cold War history via a simple monthly donation, You'll become part of our community, get ad-free episodes, receive a sought-after CWC coaster as a thank-you, and bask in the warm glow of knowing you are helping to preserve Cold War history. Just go to ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/donate/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ If a monthly contribution is not your cup of tea, we also welcome one-off tips via the same link. Find the ideal gift for the Cold War enthusiast in your life! Just go to ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/store/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ CONTINUE  THE COLD WAR CONVERSATION o BlueSky ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bsky.app/profile/coldwarpod.bsky.social⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ o Threads ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.threads.net/@coldwarconversations⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ o Twitter/X ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://twitter.com/ColdWarPod⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ o Facebook ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/groups/coldwarpod/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ o Instagram ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/coldwarconversations/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ o Youtube ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://youtube.com/@ColdWarConversations⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

As a way to wrap up our Cold as ICE series about the creation of an American paramilitary force answering only to Trump, we wanted to find some solid historical examples where secret police forces were dismantled. The idea was to give some reasons to hope that things could be better. The problem was that we couldn't find any examples at all! You could say this is an episode about trying to write that episode. In every case, once a secret police force was created, it remained. Very much like every expansion of state power or infringement on human rights, once they happen, it takes an enormous effort to put things back to something like they once were. When a secret police force or some brand of Brown Shirts was finally disbanded, it was always due to a constellation of internal and external pressures that ultimately took down the entire regime. The paramilitary arm of it just went down with it.  No one ever seems to get rid of a secret police force without dismantling the whole government. Along the way, we also talk about how IKEA helped support Romania's Securitate secret police under Ceaușescu. Later on this episode, we get into a Vanity Fair profile of a Sloperator VC fund called Harpoon and a little about Pete Hegseth's tailor. Bathroom reading: https://www.foxnews.com/media/homan-blasts-dem-hypocrisy-deportations-recalls-past-obama-gave-award-enforcing-border https://www.theguardian.com/world/2014/jul/04/ikea-funds-romania-secret-police-communist-era https://www.vanityfair.com/story/vc-defense-tech-harpoon

Dr. Fazekas István költő, drámaíró, műfordító és református lelkipásztor, akivel ezúttal bővebben is beszélgetek arról a sokféle kulturális és lelki hídépítésről, amely az életét és munkásságát meghatározza. Találkozásunk egyik apropója az Ámokfutó idők című történelmi dráma, amelyet április 15-én mutattak be a József Attila Színházban. A hortobágyi internálások világát megidéző darab személyes családi emlékből is táplálkozik, hiszen István dédanyját annak idején Hortobágyra internálták. A színpadon azonban ez a történet már jóval több egy családi emléknél, mert benne van egy egész korszak fájdalma, egy falu ellenállása, a tyukodi múlt, az erőszakos téeszesítés és mindaz, amit a magyar emlékezet sokáig csak töredékesen tudott kimondani. A darabban Ujréti László Herczeg Ferenc szerepében, Nagy Enikő pedig Piroskaként áll a középpontban, a rendező Molnár Kristóf, aki fiatal alkotóként nyúlt ehhez a súlyos történelmi anyaghoz. István számára különösen fontos, hogy az előadásban sok fiatal is játszik, és a nézőtéren ülő középiskolások is erősen kapcsolódtak a történethez. Ez számára talán az egyik legfontosabb visszajelzés, hiszen meggyőződése, hogy a fiatalok nyitottak az értékekre, ha van, aki eléjük tárja őket. Beszélgetünk arról is, milyen érzés egy drámaírónak látni, amikor a papíron megszületett történet a színpadon önálló életre kel. Szóba kerül a nyilvános főpróba különös légköre, a premier izgalma, a rendezővel való közös munka, a szerzői felelősség, és az is, hogyan kell egy ponton túl elengedni egy művet, hogy a színészek, a rendező és a közönség között már a saját útját járja. István közben újabb munkákon is dolgozik. Szabó Dezső Az elsodort falu című művének színpadi változatára készül, és egy Béres Józsefhez kapcsolódó személyes történetéből rádiójáték is születhet. Nála az alkotás mindig belső érlelődés eredménye, amelyhez kutatás, fegyelem és az a bizonyos belső parancs is kell, amely nem hagyja nyugodni az embert, amíg egy történet formát nem talál. Az este másik fontos témája az Erdélyi Gyülekezet és a Reménység Szigete közössége a X. kerületben, az Örs vezér tere közelében. Ez a gyülekezet a Ceaușescu-diktatúra végvonaglása idején Magyarországra érkező erdélyi és partiumi menekültek lelki közösségéből született, Németh Géza református lelkipásztor vezetésével. A kezdetektől ökumenikus szellem jellemezte, hiszen reformátusok, római katolikusok, unitáriusok és evangélikusok is otthonra találtak benne. Április 26-án, vasárnap ismét megrendezik a Magyarországon élő erdélyiek találkozóját, amely több mint másfél évtizedes hagyomány. A nap ünnepi istentisztelettel kezdődik, ahol Csűry István püspök hirdet igét, majd kulturális programok következnek. Lesz beszélgetés Csender Levente íróval, fellép a Szivárvány együttes és a Labdarózsa együttes, bemutatják Tövissi Mihály nótáskönyvét is, amelyben több mint 900 magyar nóta szövegét gyűjtötte össze hetven év munkájával. István számára ez a sok lábon állás ugyanannak az életnek az egymást erősítő részei. Akár drámát ír, akár gyülekezetet vezet, akár fiatalokkal beszélget, ugyanaz a szándék mozgatja: értéket őrizni, történeteket továbbadni, és embereket közelebb vinni egymáshoz. A Sláger FM-en minden este 22 órakor a kultúráé a főszerep S. Miller András az egyik oldalon, a másikon pedig a térség kiemelkedő színházi kulturális, zenei szcena résztvevői Egy óra Budapest és Pest megye aktuális kult történeteivel. Sláger KULT – A természetes emberi hangok műsora

A hatalom és a hatalomnak alárendeltek viszonyáról, felszabadulási lehetőségekről és az emberi test csodálatos mivoltáról is szól Tompa Andrea pár hete megjelent, hatodik regénye, a Kiváló testek. A Ceaușescu-korszak Kolozsvárján, az erdélyi magyar értelmiségi közegben játszódó regényben egyéni és közösségi útkeresések, besúgók és besúgások, vágyak és megalkuvások között bolyonghatunk, így adta magát, hogy mindezekről a kérdésekről beszélgessünk Tompa Andreával a Nem rossz könyvek évadzáró epizódjában. A tartalomból: 00:00 Vendégünk Tompa Andrea, akinek pár hete jelent meg legújabb regénye. Milyen érzés útjára engedni egy könyvet? És hogyan születik meg egyáltalán egy regény? Az elején mindig egy fojtogató fekete lyuk van. És a vágy az olyan irodalom iránt, amiben nincsenek emberek. A drámák, 07:30 Kézzel írt nagyregények, és amikor zaklatottá válik a kézzel írt szöveg. Test és szellem kapcsolata. 15:00 Erdélyi magyar értelmiségiek a rendszerváltás előtt, és a besúgók köztük. A gyanakvások és az állandó meglepetés, ami kíséri az ügynökkérdést. 22:30 Hogyan lehet megalkotni úgy egy történetet, amiben mi, sokan vagyunk, és mi csinálunk valamit egymással? Ahhoz, hogy láthatóvá váljanak az elnyomás vagy a szolidaritás alakzatai, sok ember kell. 30:15 Testek ellenőrzése és a testek felszabadulása. Amikor nem az a kérdés, hogy ki vagy, hanem hogy mit csinálsz. 39:11 Ügynökakták megnyitása, bármit is jelentsen a megnyitás. És lehetnek-e az akták művészet tárgyai? Hogyan lehet kifordulni a megfigyelők nyelvéből és perspektívájából? 43:30 Jelen és múlt viszonya az írásban. És a közelmúltból a fotó a gyűrött ágyról és a tánc a választás után. 48:35 Hogyan kapnak nyelvet a testek? A tánc, ami táncol bennünk. És ki kéne hirdetni, hogy kevesebb pszichológiát, és több filozófiát és szociológiát az irodalomba. 58:10 Három könyv Tompa Andrea ajánlásában: David Graeber - Bullshit munkák, Hannah Arendt - The Human Condition, Rüdiger Safranski - Idő. See omnystudio.com/listener for privacy information.

Ionel Boeru vine la o poveste alături de mine. Povestim despre cum s-a simțit Revoluția din decembrie 1989 ca și militar în termen, cum a primit vestea că va face parte din plutonul de execuție a soților Ceaușescu, cum a decurs procesul cuplului dictatorial, ce a urmat imediat după, ce s-a întâmplat cu adevărat în decembrie '89 și multe, multe altele.

Diese Quellen dokumentieren das Leben und das vielschichtige Werk der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, die als prägende Stimme gegen das Vergessen von Diktaturerfahrungen gilt. Im Zentrum steht ihre Auseinandersetzung mit der rumänischen Ceaușescu-Diktatur, wobei insbesondere die innovative Verbindung von politischer Repression und poetischer Sprache hervorgehoben wird. Ein wesentlicher Teil der Texte widmet sich ihrer einzigartigen Collage-Technik, bei der sie durch das Ausschneiden und Neuarrangieren von Wörtern eine subversive Form der Lyrik erschafft. Zudem wird die Bedeutung ihres Romans Atemschaukel beleuchtet, der die Traumata der Deportation rumäniendeutscher Minderheiten künstlerisch aufarbeitet. Die Sammlung unterstreicht Müllers Rolle als Chronistin der Entwurzelten, deren Literatur die deutsche Sprache als Werkzeug des Widerstands und der existenziellen Wahrheit nutzt. Kritische Reflexionen über ihre Biografie, die Überwachung durch die Securitate und ihre akademische Wirkung runden das Porträt ab.

Diese Quellen bieten eine umfassende Werkschau der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, wobei ihre Erfahrungen mit Unterdrückung und Verfolgung in der rumänischen Ceaușescu-Diktatur im Zentrum stehen. Die Texte analysieren ihre einzigartige literarische Sprache, die durch sprachliche Präzision und die Verbindung von poetischer Dichte mit prosaischer Direktheit das Trauma der Entwurzelung greifbar macht. Ein besonderer Fokus liegt auf ihren innovativen Wortcollagen, bei denen sie aus Zeitungsausschnitten neue, subversive Sinnzusammenhänge montiert. Zudem wird die politische Bedeutung ihrer Werke wie „Atemschaukel“ oder „Herztier“ beleuchtet, die individuelle Vulnerabilität und kollektives Leid thematisieren. Die Quellen unterstreichen Müllers Rolle als Chronistin der Diktatur, deren Literatur als ethisches Werkzeug gegen das Vergessen und für die menschliche Würde fungiert. Abschließend wird die Relevanz ihres Schaffens für die deutsche Sprachkultur und die internationale Literaturwissenschaft hervorgehoben.

Diese Quellen bieten eine umfassende Werkschau der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, wobei ihre Erfahrungen mit Unterdrückung und Verfolgung in der rumänischen Ceaușescu-Diktatur im Zentrum stehen. Die Texte analysieren ihre einzigartige literarische Sprache, die durch sprachliche Präzision und die Verbindung von poetischer Dichte mit prosaischer Direktheit das Trauma der Entwurzelung greifbar macht. Ein besonderer Fokus liegt auf ihren innovativen Wortcollagen, bei denen sie aus Zeitungsausschnitten neue, subversive Sinnzusammenhänge montiert. Zudem wird die politische Bedeutung ihrer Werke wie „Atemschaukel“ oder „Herztier“ beleuchtet, die individuelle Vulnerabilität und kollektives Leid thematisieren. Die Quellen unterstreichen Müllers Rolle als Chronistin der Diktatur, deren Literatur als ethisches Werkzeug gegen das Vergessen und für die menschliche Würde fungiert. Abschließend wird die Relevanz ihres Schaffens für die deutsche Sprachkultur und die internationale Literaturwissenschaft hervorgehoben.

Diese Quellen dokumentieren das Leben und das vielschichtige Werk der Literaturnobelpreisträgerin Herta Müller, die als prägende Stimme gegen das Vergessen von Diktaturerfahrungen gilt. Im Zentrum steht ihre Auseinandersetzung mit der rumänischen Ceaușescu-Diktatur, wobei insbesondere die innovative Verbindung von politischer Repression und poetischer Sprache hervorgehoben wird. Ein wesentlicher Teil der Texte widmet sich ihrer einzigartigen Collage-Technik, bei der sie durch das Ausschneiden und Neuarrangieren von Wörtern eine subversive Form der Lyrik erschafft. Zudem wird die Bedeutung ihres Romans Atemschaukel beleuchtet, der die Traumata der Deportation rumäniendeutscher Minderheiten künstlerisch aufarbeitet. Die Sammlung unterstreicht Müllers Rolle als Chronistin der Entwurzelten, deren Literatur die deutsche Sprache als Werkzeug des Widerstands und der existenziellen Wahrheit nutzt. Kritische Reflexionen über ihre Biografie, die Überwachung durch die Securitate und ihre akademische Wirkung runden das Porträt ab.

En théorie, accéder à l'IVG en Roumanie est un droit, mais la réalité est aujourd'hui tout autre. Notre correspondant en Roumanie a pris le pouls d'un pays traversé par la crainte du recul. Nous parlerons des conditions de travail des annotateurs à Madagascar, main-d'œuvre à bas coût au service de nos IA. Pour finir, nous suivrons des Polonais qui se préparent à la guerre, ou aux crises. Avorter en Roumanie, oui mais pour combien de temps encore ? Depuis 1990, l'accès à l'IVG est un droit en Roumanie. Mais les signaux d'alerte se multiplient : poids croissant de l'Église orthodoxe dans la société, manque de moyens, progression des mouvements anti-IVG. Dans l'air, flotte le souvenir de la politique nataliste et anti-avortement du dictateur Ceaușescu, il y a tout juste soixante ans. Interrompre sa grossesse à risque et non désirée a été un parcours du combattant pour la jeune Roumaine rencontrée par Guilhem Bernes à Bucarest.   « Internet n'est pas un endroit pour les femmes » C'est le titre volontairement accrocheur du dernier livre de la sociologue italienne Silvia Semenzin, publié aux éditions Einaudi. Dans cet essai, la spécialiste des violences numériques et violences de genre entremêle expérience personnelle et histoire d'Internet, des débuts à nos jours. En émerge un constat amer sur la place des femmes en ligne, même si elle ne perd pas espoir que le monde virtuel devienne ou redevienne un espace d'émancipation. Notre correspondante Cécile Debarge l'a rencontrée.   À lire aussiCyberharcèlement: les femmes africaines ne sont pas épargnées par la violence en ligne Derrière les performances des géants de l'IA française, les traumatismes de ses petites mains Madagascar a longtemps accueilli des centres d'appels délocalisés, l'île est désormais la destination privilégiée des entreprises françaises d'annotation de données pour IA. Clément Pouré a enquêté pour la Revue Dessinée sur un système carnassier qui exploite des milliers d'annotateurs et annotatrices, indispensables au fonctionnement des IA. Une enquête illustrée par Lorène Gaydon à retrouver dans le numéro 52 de la Revue Dessinée à paraître le 3 juin. On en parle avec son rédacteur en chef Baptiste Bouthier.  À écouter aussiMadagascar: l'Office malagasy des droits d'auteur monte au créneau contre l'IA Face à la menace russe, la population polonaise sur le qui-vive Déjà en première place du classement européen sur les dépenses militaires en part du PIB (5%), la Pologne se tourne vers sa population. Alors que des drones russes survolent l'UE, voire s'y écrasent, les risques liés à la guerre en Ukraine sont dans tous les esprits. Le contexte pousse ainsi des civils à prendre part à des journées d'entraînement par des militaires, baptisées « Toujours Prêts ». Notre correspondant Adrien Sarlat s'est glissé parmi les participants, en banlieue de Varsovie. À lire aussiSafe: la Pologne est la première bénéficiaire du programme militaire européen

En théorie, accéder à l'IVG en Roumanie est un droit, mais la réalité est aujourd'hui tout autre. Notre correspondant en Roumanie a pris le pouls d'un pays traversé par la crainte du recul. Nous parlerons des conditions de travail des annotateurs à Madagascar, main-d'œuvre à bas coût au service de nos IA. Pour finir, nous suivrons des Polonais qui se préparent à la guerre, ou aux crises. Avorter en Roumanie, oui mais pour combien de temps encore ? Depuis 1990, l'accès à l'IVG est un droit en Roumanie. Mais les signaux d'alerte se multiplient : poids croissant de l'Église orthodoxe dans la société, manque de moyens, progression des mouvements anti-IVG. Dans l'air, flotte le souvenir de la politique nataliste et anti-avortement du dictateur Ceaușescu, il y a tout juste soixante ans. Interrompre sa grossesse à risque et non désirée a été un parcours du combattant pour la jeune Roumaine rencontrée par Guilhem Bernes à Bucarest.   « Internet n'est pas un endroit pour les femmes » C'est le titre volontairement accrocheur du dernier livre de la sociologue italienne Silvia Semenzin, publié aux éditions Einaudi. Dans cet essai, la spécialiste des violences numériques et violences de genre entremêle expérience personnelle et histoire d'Internet, des débuts à nos jours. En émerge un constat amer sur la place des femmes en ligne, même si elle ne perd pas espoir que le monde virtuel devienne ou redevienne un espace d'émancipation. Notre correspondante Cécile Debarge l'a rencontrée.   À lire aussiCyberharcèlement: les femmes africaines ne sont pas épargnées par la violence en ligne Derrière les performances des géants de l'IA française, les traumatismes de ses petites mains Madagascar a longtemps accueilli des centres d'appels délocalisés, l'île est désormais la destination privilégiée des entreprises françaises d'annotation de données pour IA. Clément Pouré a enquêté pour la Revue Dessinée sur un système carnassier qui exploite des milliers d'annotateurs et annotatrices, indispensables au fonctionnement des IA. Une enquête illustrée par Lorène Gaydon à retrouver dans le numéro 52 de la Revue Dessinée à paraître le 3 juin. On en parle avec son rédacteur en chef Baptiste Bouthier.  À écouter aussiMadagascar: l'Office malagasy des droits d'auteur monte au créneau contre l'IA Face à la menace russe, la population polonaise sur le qui-vive Déjà en première place du classement européen sur les dépenses militaires en part du PIB (5%), la Pologne se tourne vers sa population. Alors que des drones russes survolent l'UE, voire s'y écrasent, les risques liés à la guerre en Ukraine sont dans tous les esprits. Le contexte pousse ainsi des civils à prendre part à des journées d'entraînement par des militaires, baptisées « Toujours Prêts ». Notre correspondant Adrien Sarlat s'est glissé parmi les participants, en banlieue de Varsovie. À lire aussiSafe: la Pologne est la première bénéficiaire du programme militaire européen

A conversation created from an original review by Mary Munoz on the moviescramble.co.uk website. On the brink of revolution in 1989, Romania, six lives intersect amid protests and personal struggles, leading to the explosive fall of Ceaușescu and the communist regime. Liked it? let us know! Hated it? No need to share! Apple Podcasts   Spotify   Amazon   YouTube Facebook   x (Twitter)   Bluesky   Instagram  Moviescramble website We love you all! (yes, even you at the back)

Siamo in Romania, nel 1990. Il comunismo è appena crollato, Ceaușescu è stato fucilato il giorno di Natale e il paese è un enorme vuoto pneumatico: di idee, di leader, di punti di riferimento. In questo caos un uomo esce da un manicomio criminale, si presenta davanti a centinaia di persone e dice loro che lo yoga li renderà liberi. Ma non uno yoga qualsiasi: uno yoga in cui il sesso è la via per raggiungere Dio, le donne devono liberarsi di ogni inibizione per connettersi con la Dea Divina, e lui — e solo lui — è l'unico che ha il contatto Whatsapp dell'assoluto. Vieni a vederci dal vivo: nonapritequellapodcast.com/live Iscriviti al Patreon per ascoltare UN EPISODIO IN PIÙ a settimana: patreon.com/NAQP Seguici su Instagram per video esclusivi e molto altro: @nonapritequellapodcast Compra il nostro merch: merch.nonapritequellapodcast.com Per sponsor, collaborazioni o semplici mail: ave@nonapritequellapodcast.com Segui Matteo su Instagram: @matteo.lenardon Segui Pedar su Instagram: @iosonopedar Segui J-Ax su Instagram: @j.axofficial Grazie ai nostri flex producer: Andrea Salvadori, Angela, Baiocchi in brodo, Chiara Bortolotti, Dario Pultrone, Eleonora, Fran, Gennaro D'Angelo, Giacomo Bianchetto, Hell Joy, Marco Bozzoni, Mattia Visigalli, Mimmo, Nira, Paolo Persechino, Quell Uomo, Ric, Rocco Ferretti, Shedly The Mad Hatter, Svizzerotto Capitoli (00:00) Intro (04:03) Romania comunista e prime persecuzioni (09:08) Arresti, evasione e manicomio psichiatrico (13:09) Caduta Ceausescu e nascita del MISA (19:42) Miss Shakti e abusi pubblici (24:24) La villa e il rituale dell'integrazione (33:42) Reclutamento e viaggio segreto a Parigi (45:46) L'iniziazione sessuale con il guru (49:46) Praga, webcam girl e sfruttamento (55:48) Operazione Cristo e fuga in Svezia (1:02:04) Espansione internazionale e arresto finale (1:10:55) Situazione attuale, mail e saluti Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! Herta Müller es una novelista, poeta y ensayista alemana. Su obra trata fundamentalmente de las condiciones de vida en Rumanía durante la dictadura de Ceaușescu. Ha sido galardonada con numerosos premios, entre ellos el Premio Nobel de Literatura de 2009. Este relato pertenece a un libro llamado "En Tierras Bajas"Escucha este episodio completo y accede a todo el contenido exclusivo de Drama o Qué. Descubre antes que nadie los nuevos episodios, y participa en la comunidad exclusiva de oyentes en https://go.ivoox.com/sq/860808

No “Good Girls”, engem Musical iwwer Ofdreiwung, deen op villen anonymmen Temoignagë gefousst huet, ass der Larisa Faber hiren neie Projet vu muer un am Kapuzinertheater ze gesinn. “The Land We Shared” ass ee ganz perséinlecht Stéck iwwer Exil, d'Enn vun der kommunistescher Diktatur am Rumänie vum Ceaușescu an d'Fro, wéi mir mat der Memoire vun eise Verstuerwenen ëmginn, wa se sech mat engem autokratesche Regimm verflecht.

“Orbán rigged the electoral system to highly benefit the winner. He thought he would never face the realistic possibility of losing. When someone actually threatened his plan, he just couldn't imagine it. And that person got more than 55% — a two-thirds-plus majority. Orbán shot himself in the foot.” — Marc Loustau On April 12, Viktor Orbán — the populist who invented the illiberal playbook — got booted out of office by the Hungarian electorate. His defeat, says Marc Loustau, Harvard PhD and fellow at the Institute for Advanced Study at Central European University, represents a playbook for defeating illiberalism. Orbán had rigged the electoral system so dramatically — giving the winner 1.5 votes for every vote the loser got — that when Péter Magyar got more than 55 percent of the vote, Orbán's own system destroyed him. The gods must have their fun — Hungarian poetic justice. Orbán's cronies, Loustau reports, are fleeing to Dubai with their hot rod car collections and ill-gotten gains from sixteen years in power. But the mid- and upper-tier bureaucrats, Loustau warns, are still in office. Not having any other skills, they're going to be difficult to dislodge. Making Hungary a functional democracy again won't happen overnight. The goal of Péter Magyar's government, Loustau says, is to “make Hungary boring again.” That should be the lesson for the anti-Trumpists in his native America, Loustau says. Build the broadest possible coalition, never kick anyone out of it, and refuse to be drawn onto the deadly culture-war terrain. When Orbán banned the Budapest Pride parade to force Péter Magyar to take a stand on LGBTQ issues, Magyar flew to a Greek island. It was, Loustau says, the smartest move of the campaign. Make America boring again. The anti-Hollywood playbook for defeating illiberalism. Are you watching Gavin & Kamala? Five Takeaways •       Poetic Justice: Orbán's System Destroyed Him: Orbán rigged Hungary's electoral system to massively benefit the winner: if you get more than 55 percent of the vote, you get roughly 70 percent of parliamentary seats, and effectively 1.5 votes for every vote your opponent receives. He did this because he never imagined anyone could get above 50 percent against him. When Péter Magyar did — comfortably — Orbán's own system gave Magyar a supermajority. Loustau's verdict: it is rare that there is genuine poetic justice in life. This is one of those moments. •       The Cronies Are Heading for Dubai: Sixteen years of a two-thirds majority in parliament allowed Orbán to pack every institution in Hungary with loyalists — friends, family, friends of friends — from top to bottom. In the end, this became part of his undoing: when you bleed out talent and fill institutions with cronies, you end up with an inept government. The most visible Orbán figures are now heading to Dubai with their hot rod car collections. But the mid-level “authoritarian cadre circles” burrowed into every institution will be much harder to remove. It will take years to restore functional public services. •       Make Hungary Boring Again: The incoming government's agenda, in Loustau's formulation, is to make Hungary boring again. No more brinkmanship between Russia, Brussels, and Washington. No more geopolitical risk-taking. Hungary belongs in the EU, and if the EU likes anything, it is stultifying bureaucracy. That, paradoxically, may be the best thing for ordinary Hungarians. It does not signal the end of the far-right threat globally. So long as Putin is alive, Loustau argues, we must remain vigilant. •       Magyar Goes to Greece: The Culture War Lesson: One of Orbán's favourite tactics was to force opposition politicians to take a stand on LGBTQ issues. He banned the Budapest Pride parade specifically to create a trap for Magyar — either come out against the ban and look soft on “family values,” or attend the parade and look radical. Magyar's response: he went on holiday to Greece. He wasn't even in the country. Loustau calls it one of the slyest moves of the campaign. The lesson for Trump's opponents: never engage on the terrain your opponent has chosen. •       Can Disaffected Trumpians Defeat Trumpism? Magyar came from within Orbán's government and broke with him at a moment of genuine moral crisis — a scandal involving pardons for those who covered up sexual abuse at state-run orphanages. That moral authority gave him a platform. Loustau's honest assessment: disaffected Trumpians who had any dealings with Trump are radioactive, perhaps permanently. But the broader lesson holds: when government inaction harms the innocent and powerless, someone who stands up and says “enough is enough” can build a majority. Magyar didn't win on policy. He won on decency. About the Guest Marc Loustau is a Harvard PhD, Fellow at the Institute for Advanced Study at Central European University in Budapest, and author of the At the Edges Substack. He writes on Central and Eastern European politics, religion, and society. References: •       At the Edges by Marc Loustau — his Substack on Central and Eastern European politics. •       Episode 2880: Gal Beckerman on How to Be a Dissident — the companion episode on the theory of resistance that Magyar's campaign enacted. •       Episode 2881: Adrian Wooldridge on The Revolutionary Center — on the crisis of liberalism that Orbán exploited and Magyar may have reversed. About Keen On America Nobody asks more awkward questions than the Anglo-American writer and filmmaker Andrew Keen. In Keen On America, Andrew brings his pointed Transatlantic wit to making sense of the United States — hosting daily interviews about the history and future of this now venerable Republic. With nearly 2,900 episodes since the show launched on TechCrunch in 2010, Keen On America is the most prolific intellectual interview show in the history of podcasting. WebsiteSubstackYouTubeApple PodcastsSpotify Chapters: (00:31) - How significant was the Hungarian election in historical terms? (01:30) - Orbán's authoritarianism: model for the world, now defeated (02:56) - Was the left paranoid? How did Orbán actually lose? (03:50) - Poetic justice: Orbán rigged the system and it destroyed him (05:46) - Corruption uncovered: the regime unraveling (06:38) - Sixteen years of cronyism: what remains? (07:51) - Authoritarian cadre circles: how long to dislodge them? (08:24) - The cronies heading for Dubai with their hot rod collections (10:38) - Romania, Ceauşescu, and celebrat...

Consider the bright-eyed students who signed up for tantric yoga and sacred sexuality courses through their local yoga studios, only to eventually find they were sending the guru photos of themselves in bikinis to see if they qualified for a private initiation ceremony. What's unique about today's guru, Gregorian Bivolaru, is how his organization's in-depth courses reached into over 30 different countries, delivering a steady stream of young, starry-eyed women to be abused by him in Paris. A new documentary series, Twisted Yoga, tells the story of the women who've come forward to expose what they allege are the criminal actions of the guru and his cult. Julian cover the nuts and bolts, Matthew digs into Bivolaru's Soviet-era Romanian background, and then Derek interviews director Rowan Deacon, who reveals some info not covered in the series, such as the “meditations for Trump” going on at some of Bivolaru's yoga studios. Show Notes Gregorian Bivolaru official biography POV Magazine: How Twisted Yoga Centres Care Amid a Web of Lies Discourse Analysis of Public Communication Campaigns about Gregorian Bivolaru ACT Database: "Sucker Love is Heaven Sent" — A Romanian Yoga Cult Under Investigation NBC Bay Area: Romanian yoga leader Gregorian Bivolaru accused of sexual abuse CNN: French police arrest yoga guru in connection with alleged rape, human trafficking and kidnapping scheme Connexion France: 41 arrests over tantric yoga group accused of sex abuse in France Marxists Internet Archive: Alexandra Kollontai, Theses on Communist Morality in the Sphere of Marital Relations (1921) UPI (January 1990): Ceaușescu children lived it up while people suffered Dispărut, dar cu conturile pline. Guru Bivolaru face milioane de dolari anual  UPI (May 1990): Ceaușescu's playboy son on trial UNADFI: Abus de faiblesse Statute Law Review: Criminalizing Coercive Control — Cross-Jurisdictional Lessons Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Un jurnalist și o fotografă caută subiectul pentru reportajul care va descrie România la Centenar, în 2018. De aici pornește Augustin Cupșa în cel mai recent roman al său, „3300 de perechi de palme” (Editura TREI). Totodată, căutările protagoniștilor se concentrează pe planul personal și, în paralel cu sondările lor profesionale și personale, se derulează povestea unui locotenent român care s-a întors de la Stalingrad pe jos, în Al Doilea Război Mondial. Iar titlul cărții, „3300 de perechi de palme”, face referire la ultimul congres al Partidului Comunist Român, din noiembrie 1989, cînd Ceaușescu a fost aplaudat de 3300 de perechi de palme, la realegerea sa ca șef al partidului. Am vorbit cu Augustin Cupșa despre roman, despre personajele lui și perspectiva narativă.„3300 de perechi de palme” este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru proză.  Augustin Cupșa: „Ei au două perspective complet diferite. El e un bărbat în jurul vîrstei de 40 de ani, ajuns într-o criză profundă, profesională, existențială, identitară. Un tip marcat de cifre și de statistici și de încăpățînarea jurnalistică de a găsi un adevăr măsurabil sau de a caracteriza România prin date istorice, cifre, fapte. Pe cînd ea vine cu o perspectivă a iubirii sau pur și simplu a naturaleții și a apropierii sentimentale față de lucruri. Iar cei doi se află în antiteză, în opoziție tot timpul.”Cartea e plină de descrieri amănunțite, de detalii infinitezimale, ca și cum ochiul narativ vrea să absoarbă tot ce se poate absorbi, descrieri de natură, de peisaj urban, de interioare... Care e miza acestor scene prezentate în amănunt? Augustin Cupșa: „Înfățișarea realității. E ca un film făcut cu un buget restrîns, cel mai ieftin film cu putință, cel care se scrie pe hîrtie. (...) Mi se pare important să simți și să transpui experiența trecerii corpului prin lume ca singură istorie adevărată, ca istorie reală și politică. Experimentarea stărilor în realitate, de la cele banale, să zicem, de cald, frig..., e pînă la urmă o abordare fenomenologică și ăsta este adevărul cu care te alegi în viață: experiența corpului care, bineînțeles, la un moment dat devine idee, devine gînd, devine emoție. Baza întregii noastre gîndiri e corpul.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea deschid porțile unui dialog efervescent alături de un invitat special: diplomatul și scriitorul Emil Hurezeanu. O ediție care îmbină rigoarea istoriei cu farmecul amintirilor personale. Explorăm un traseu fascinant: de la efervescența revistei Echinox și plecarea în Germania, până la culisele „Europei Libere". Discutăm despre legături neașteptate între epoca Ceaușescu și conflictele actuale din Iran, despre datoriile României și „valuta forte", dar și despre povești neștiute cu heroină în Polonia anilor '80. Nu ratăm detaliile din spatele scenei diplomatice privind aderarea la Schengen și contrastul surprinzător dintre școlile iraniene și cele occidentale. 00:01:36 Analiza umorului actual, recomandări de filme (Agentul secret, Cazul Samca) și un moment special este dedicat expoziției "Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă": Radu și Cătălin aduc cuvinte de laudă pentru Edmond Niculușcă și colegii săi, cei care au dat viață acestui proiect. Așa cum bine definește Radu, expoziția este deopotrivă un mare act de cultură și un act de veghe civică ce merită întreaga noastră atenție. 00:30:44 Petrolul (iranian), Hurezeanu și ardelenii. O întâlnire excepțională cu Emil Hurezeanu 02:24:48 Spuma filelor aduce următoarele titluri și autori: Refugiul meu, furtuna mea de Arundhati Roy, Oameni care vor fi mereu cu mine de Narine Abgarian, Visul jaguarului de Miguel Bonnefoy. Adăugăm Anatomia lui Liverpool Jonathan Wilson si Scott Murray (în traducerea lui Radu Paraschivescu), care va pleca spre comunitatea de membri. 02:47:07 Scriitoarea Cecilia Ștefănescu ne introduce în universul debutului său regizoral cu filmul "Un loc sigur" 03:27:17 Încheiem în nota relaxată a rubricii noastre preferate, unde o cooptăm și pe Cecilia pentru o porție de povești savuroase

John Avlon stops by only to learn he's also in the Epstein files, why the Daily Beast should've sold dick pills, and why we need to rebuild guardrails on what some call “stolen land”* Where John is surprised to learn he's in the Epstein files and suddenly remembers he has plans not to be here* The Ceaușescu of Long Beach * Moynihan actually voted for this guy!* Georgia, the FBI, and the Trump 2.0 purity test industrial complex* Asking for a friend who keeps wondering, “are US elections legit?”* This is not a libertarian podcast * The original sin is hyperpolarization * Tucker at CPAC, the heretic hunters, and the sound of the crowd turning* Give the left/right base what it wants and watch your incentives rot* We should have sold dick pills at The Daily Beast and funded a small country* The hell with the guardrails, we want our conspiracies god dammit!* Oral culture wins, written culture loses, and the Washington Post dims the lights* How can we do this podcast “on stolen land?”* What happened to Rudy Giuliani?* The Traveling Wilburys of Government* Asymmetric polarization and why the crazies are not equally distributedGet John's latest book, Lincoln and the Fight For Peace (Bookshop | Amazon) Prefer to watch & chat live with other members of the Fifdom? This episode premieres over on our YouTube channel at 12PM EST.The Fifth Column (A Podcast) is a reader-supported publication. To receive new posts and support our work, consider becoming a free or paid subscriber.Follow The Fifth ColumnYouTube: @wethefifthInstagram: @we.the.fifthX: @wethefifthTikTok: @wethefifthFacebook: @thefifthcolumn This is a public episode. If you'd like to discuss this with other subscribers or get access to bonus episodes, visit www.wethefifth.com/subscribe

Acesta este versiunea audio - adaptată - a unui nou Newsletter UPDATE 1.1 -> cele mai importante știri din universul digital-tech din luna ianuarie 2026, din perspectiva României. Selecția știrilor e realizată de Paul Alexandru, editarea și coordonarea ambelor versiuni (text & audio) de Marian Hurducaș - tot lui îi aparține și vocea. Producția audio semnată de Oliver Simionescu. Poți da subscribe newsletterului Update 1.1 pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠upgrade100.com/subscribe⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠._________>>> ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Newsletter IQ Digital: ABONARE, AICI⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠  _________1. Preview pentru această ediție: _________Acum că ultima lună din 2025 s-a încheiat, trecem în revistă evoluția LLM-urilor, boom-ul prețurilor memoriei RAM, cum a ajuns Ceaușescu subiect viral pe Social Media, cum se finanțează startup-urile românilor, cât de bogat poate Elon Musk să ajungă, cum se adaptează retailerii asiatici la schimbările din 2026, ce au căutat românii pe net în 2025, cum delimităm accesul tinerilor la internet și finalul instabil de an al criptomonedelor.Și bineînțeles, pe ici, pe colo o să-ți mai spunem și ce alte chestii am mai făcut noi la Upgrade 100.

El fútbol es probablemente el fenómeno más transparente de la Tierra. La popularidad de este deporte y la ubicuidad de las redes permiten que los resultados se actualicen a golpe de click y los perfiles de los futbolistas circulen en scroll infinito.Y es así en todo el planeta. Salvo en un lugar. En Corea del Norte, la nación más hermética del mundo, hasta los goles constituyen secretos de Estado. Si hay un país habituado al regate, ese es la República Popular Democrática de Corea. Si hay un régimen que ha hecho del offside su modus vivendi esa es el de la dinastía que gobierna allí desde 1948. Os proponemos un recorrido por los vericuetos del fútbol norcoreano: un laberinto donde propaganda, disciplina y misterio conviven en el mismo once titular. Eso sí, para movernos entre tantas sombras vamos a necesitar un guía. ¿El mejor? Roger Mateos, autor del fabuloso ‘El verano de los inocentes' (Anagrama), repite en Brazalete. Tras acercarnos la temporada pasada los ‘Delirios futboleros en la Rumania de Ceau?escu' ahora llega el turno del fútbol hermético de Corea del Norte. Si este capítulo te interesa, en nuestra newsletter encontrarás contenido adicional: www.brazaletenegro.com Youtube: https://www.youtube.com/@brazaletenegro Twitter: https://twitter.com/brazaletenegro Instagram: https://instagram.com/brazaletenegropodcast Brazalete Negro, el true crime del fútbol. Y, recuerda, Bill Shankly no tenía razón.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Acesta este versiunea audio - adaptată - a unui nou Newsletter UPDATE 1.1 -> cele mai importante știri din universul digital-tech din luna noiembrie 2025, din perspectiva României. Selecția știrilor e realizată de Paul Alexandru, editarea și coordonarea ambelor versiuni (text & audio) de Marian Hurducaș - tot lui îi aparține și vocea. Producția audio semnată de Oliver Simionescu. Poți da subscribe newsletterului Update 1.1 pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠upgrade100.com/subscribe⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠._________>>> ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Newsletter IQ Digital: ABONARE, AICI⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠  _________1. Preview pentru această ediție: _________Acum că ultima lună din 2025 s-a încheiat, trecem în revistă evoluția LLM-urilor, boom-ul prețurilor memoriei RAM, cum a ajuns Ceaușescu subiect viral pe Social Media, cum se finanțează startup-urile românilor, cât de bogat poate Elon Musk să ajungă, cum se adaptează retailerii asiatici la schimbările din 2026, ce au căutat românii pe net în 2025, cum delimităm accesul tinerilor la internet și finalul instabil de an al criptomonedelor.Și bineînțeles, pe ici, pe colo o să-ți mai spunem și ce alte chestii am mai făcut noi la Upgrade 100.

Professor Matthew Longo. Longo details the geopolitical backdrop of 1989, focusing on Hungarian Prime Minister Miklós Németh. He explains Németh's clash with Romania's Ceaușescu and a pivotal, secret meeting with Gorbachev, where Németh received tacit approval to dismantle the Iron Curtain's physical border defenses. 1960S

Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) - Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) - Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) 7 probleme ale Justiției de (ne)rezolvat pentru Nicușor Dan (DW) Doar 11 magistrați au avut curajul să meargă la Cotroceni și să-și spună public nemulțumirile. Întâlnirea lor cu președintele a fost transmisă direct de Președinție prin rețelele sociale. Dar, în vreme ce Nicușor Dan asculta mărturisirile procurorilor și magistraților despre cum a fost depusă justiția în mâinile unei grupări cu legături politice, Inspecția Judiciară a dat publicității un raport din care rezultă că derapajele care apar în investigația Recorder au fost deja verificate și n-ar mai fi mare lucru de făcut.  Iată câteva dintre problemele prezentate de procurori şi judecători la Cotroceni: Președinții de instanțe au prea multă putere; Modalitatea de promovare în posturi nu este obiectivă și poate afecta independența și imparțialitatea, iar meritocrația contează prea puțin; Inspecția Judiciară ar trebui desființată și ar merita regândit întreg sistemul disciplinar prin crearea unui corp național al inspectorilor pentru că „Există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare”; Justiția nu se mai poate autoregla, cum a sugerat președintele Nicușor Dan: fiindcă cele mai importante instituții din sistemul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București,  „sunt controlate” de oameni care „au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme”, „toate pârghiile sunt deținute în puncte cheie din sistem”; E nevoie de schimbarea legilor justiției prin intervenția parlamentului, „dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului?  Sunt greu de găsit soluții concrete câtă vreme în parlament există grupuri de interese strâns legate de magistrații aflați în fruntea instanțelor și parchetelor. Un pact politic pentru Justiție al partidelor din arcul de guvernământ ar fi un prim pas. Totuși destul de (im)posibil de pus în practică, consideră jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București. Serviciile secrete nu i-au trimis președintelui Nicușor Dan informații despre probleme de corupție din justiție. Cum vrea el să organizeze „referendumul” (HotNews) Președintele Nicușor Dan vrea vot prin corespondență pentru consultarea magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat surse din Administrația Prezidențială pentru HotNews, care au vorbit și despre rolul serviciilor secrete. Discuțiile de luni cu magistrații veniți la Cotroceni au avut loc nu doar cu tabăra „anti CSM”, ci și cu cea „pro CSM”, au explicat doi oameni din adminstrația prezidențială, pentru HotNews. Datorită sensibilității subiectului, aceștia au vorbit sub condiția confidențialității.  În privința „referendumului”, cum l-a numit șeful statului, se evaluează un vot prin corespondență, au precizat cele două surse din Administrația Prezidențială. Mai exact, întrebarea ar putea să fie trimisă printr-un buletin care ajunge la instanța din care fac parte magistrații, iar apoi la aceștia. Ei ar returna buletinul prin corespondență. Se discută despre un vot nenominal, neidentificabil. În această variantă, Administrația Prezidențială va trimite direct prin instanțe această consultare și nu prin Consiliul Superior al Magistraturii. Daniel David, ministrul care a livrat austeritate și a aruncat școala și profesorii în cea mai mare criză de încredere (Edupedu) După un an de ministeriat, Daniel David și-a prezentat demisia premierului Bolojan. A fost numit în guvernul Ciolacu 2 pe 23 decembrie 2024 – a ieșit din guvernul Bolojan pe 22 decembrie 2025. Un an în funcția de ministru al Educației și Cercetării, două mandate în două guverne. De 150 de zile nu mai făcuse o conferință de presă la ministerul pe care-l conducea. În primul mandat, în Guvernul Ciolacu, Daniel David a fost prezentat și s-a prezentat drept ministrul reformei bazate pe dovezi.  Profilul său academic – profesor universitar de psihologie, cercetător recunoscut internațional, fost rector al Universității Babeș-Bolyai, expert evaluator pentru instituții academice de prestigiu din SUA și Europa – i-a oferit un capital de credibilitate fără precedent pentru un ministru al Educației. Tocmai acest profil a creat așteptări uriașe în sistem. Primele fisuri au apărut prin lipsa de onestitate, scrie jurnalistul Mihai Peticilă de la Edupedu. Consiliul Fiscal a arătat că economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii, este de 0,6% din bugetul MEC sau 0,02% din PIB. Reacția ministrului David la analiza făcută de Consiliul Fiscal, analiză obligatorie prin lege pentru Guvern: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit.” În ședința în care au fost propuse măsurile, în Coaliția de Guvernare și cu reprezentanții ministerelor, conform surselor Edupedu.ro, ministrul Daniel David a fost singurul care a ridicat mâna și și-a asumat că va lua măsurile propuse, fără să comenteze. Tot ce a decis politicul, David a aplicat fără reacție. Motivul său declarat celor din minister și din cabinet: „dacă noi aplicăm în educație primii, atunci toți vor vedea exemplul nostru și ne vor urma”. Era în iunie 2025. Până în final de noiembrie 2025, niciunul dintre colegii săi miniștri nu aplicaseră și în domeniilor lor măsuri de austeritate. Legăturile lui Ion Iliescu cu generalii din rețeaua „Corbii” racolați de Moscova. Cum a reușit URSS să-și mențină influența în Armata Română (Libertatea) După numirea în fruntea Armatei de către Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru a reactivat o serie de militari care fuseseră marginalizați de Ceaușescu pentru apartenența lor la serviciile secrete sovietice. Iar noua putere coagulată în jurul lui Ion Iliescu era organizată încă din anii ‘80 cu sprijinul serviciilor secrete sovietice. Aceste legături cu Moscova au încetinit apropierea noastră de Occident și ne bântuie chiar și acum. Continuarea, în Libertatea.

Seful statului spune ca va continua seria intalnirilor cu judecatorii si procurorii.  Ieri, presedintele a anuntat pentru luna ianuarie un referendum printre magistrati care trebuie sa raspunda daca Consiliul Superior al Magistraturii actioneaza sau nu in interes public. CSM a reacționat spunând că „nu va tolera” ingerințele în cadrul activității puterii judecătorești.                Istoric: Nici până în ultimul moment Ceaușescu nu a crezut că regimul său ar putea să cadă In urma cu 36 de ani, pe 22 decembrie 1989,  Ion Iliescu anunța lansarea noii formațiuni de conducere a statului, Frontul Salvării Naționale. Istoricul Florin Maghiar ne va explica semnificația acestei zile în contextul politic actual, marcat de avansul extremismului și al nostagiei după fostul regim.  Franţa rămân fermă în ceea ce priveşte respectarea măsurilor pe care le-a cerut în tratatul cu Mercosur Dacă aceste solicitari, care în general sunt măsuri de reciprocitate, de respectarea a normelor sanitare şi controalelor de securitate, nu vor fi respectate, atunci Franţa nu va semna tratatul nici pe 12 ianuarie anul viitor, chiar daca intelegerea comerciala cu blocul sud-american este negociata de peste 25 de ani. Este poziţia anunţată de ministrul delegat pentru comerț exterior și atractivitate de la Paris.

Entz Géza művészettörténész és Nyáry Krisztián irodalomtörténész, kommunikációs szakember egyaránt részt vett a Ceauşescu-diktatúra idején a romániai magyarságot segítő akciókban. Az egykor az MDF-kormány idején a Határontúli Magyarok Hivatalát vezető Entz és a Demszky Gábor SZDSZ-es budapesti főpolgármesternek dolgozó Nyáry Nemzet a hátizsákban – Titkos erdélyi segítőakciók a Kádár-korszakban című új Válasz Offline kiadványunkban páros interjúban idézték fel a rendszerváltás előtt történteket, ezért voltak a lap bemutatójának vendégei.

SEASON 2 - EPISODE 170 - Cristian Mungiu - Director In this extended episode of the Team Deakins Podcast, we speak with director Cristian Mungiu (R.M.N., GRADUATION, BEYOND THE HILLS). Cristian's films—which we deeply admire—largely focus on social issues in his native country of Romania, and though they are told in his own unique voice, his films explore problems many in the world face today. We learn how the fall of communism and Ceaușescu's regime in Cristian's youth enabled him to become a filmmaker, and he reflects on the lingering effects of the country's cinematic culture before and after the Romanian Revolution. We spend much of our conversation discovering how Cristian approaches filmmaking and cinematic storytelling, and he shares how he works on any given day in production. Cristian also reveals how his films are received by Romanian audiences, and we discuss our commitment as filmmakers to presenting the truth as we see it. Plus, Cristian lets us know what to expect in his upcoming feature, FJORD. - Recommended Viewing: R.M.N., GRADUATION, BEYOND THE HILLS - This episode is sponsored by Aputure

The imposition of Communist ideology was a misfortune for millions in Eastern Europe, but never for Dennis Deletant. Instead, it drew him to Romania. The renowned historian's association with the country and its people dates back to 1965, when he first visited. Since then, Romania has made Dennis appreciate the value of shrewd dissimulation, in the face of the state's gross intrusion in the life of the individual. This vivid memoir charts his first-hand experience of the Communist era, coloured by the early 1970s surveillance of his future wife Andrea; his contacts with dissidents; and his articles and BBC World Service broadcasts, which led to his being declared persona non grata in 1988.  In Search of Romania (Hurst, 2022) also considers how life went on under dictatorship, even if it was largely mapped out by the regime. How did individual citizens negotiate the challenges placed in their path? How important was the political police, the Securitate, in maintaining compliance? How did dissent towards the regime manifest? How did all this affect the moral compass of the individual? Why did utopia descend into dystopia under Ceaușescu? And how has his legacy influenced the difficult transition to democracy since the collapse of Communism? Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

The imposition of Communist ideology was a misfortune for millions in Eastern Europe, but never for Dennis Deletant. Instead, it drew him to Romania. The renowned historian's association with the country and its people dates back to 1965, when he first visited. Since then, Romania has made Dennis appreciate the value of shrewd dissimulation, in the face of the state's gross intrusion in the life of the individual. This vivid memoir charts his first-hand experience of the Communist era, coloured by the early 1970s surveillance of his future wife Andrea; his contacts with dissidents; and his articles and BBC World Service broadcasts, which led to his being declared persona non grata in 1988.  In Search of Romania (Hurst, 2022) also considers how life went on under dictatorship, even if it was largely mapped out by the regime. How did individual citizens negotiate the challenges placed in their path? How important was the political police, the Securitate, in maintaining compliance? How did dissent towards the regime manifest? How did all this affect the moral compass of the individual? Why did utopia descend into dystopia under Ceaușescu? And how has his legacy influenced the difficult transition to democracy since the collapse of Communism? Roland Clark is a Senior Lecturer in Modern European History at the University of Liverpool, a Senior Fellow with the Centre for Analysis of the Radical Right, and the Principal Investigator of an AHRC-funded project on European Fascist Movements. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/biography

The Fall of Communism: Top-Down Collapse and the Legacy of Violence in Modern Russia Professor Sean McMeekin The final segment discusses the collapse of communist regimes in 1989, contending that these regimes generally did not fall because of a rising from the bottom. Instead, the collapse was largely top-down, driven by the disappearance of Soviet coercion or inside palace coups, such as the one that overthrew the Ceaușescus in Romania or the mutiny that lined the armed forces up behind Yeltsin in Russia. In modern Russia, there is a hybrid system that includes statism, control of media, and nostalgia for the Soviet period and Stalin's legacy as a "builder" and "conqueror," but it has jettisoned Lenin and full communism. The core thesis reaffirmed is that extreme violence is the predicate for the communist vision.

Få författare har skildrat livet i en diktatur så poetiskt och konkret som litteraturpristagaren Herta Müller. Hennes romaner om förtrycket och förföljelsen i Ceaușescus Rumänien är mörka, men rymmer också en språklig lekfullhet och en djup humanism. Poeten och författaren Cecilia Hansson berättar om sina möten med Müller. Och tipsar om hur man kan ta sig an hennes författarskap. . Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Alex Buciu's story reads like something from another era. From endodontics in Romania to amalgams in Northern Ireland, his path through dentistry mirrors a deeper journey through loss, resilience and reinvention. When your mum dies at 14 and you're watching it happen, something shifts inside. When you arrive in a new country with £3,100 in your pocket—half of it borrowed—you learn what matters. Alex talks about communication trumping clinical skill every time, about choosing kindness when you're capable of violence, and why he'd rather be a brilliant generalist than a mediocre anything-else. There's philosophy here, hard-won wisdom, and the kind of honesty that only comes from someone who's genuinely fought for everything they have.In This Episode00:02:15 - Qualifying in Romania and building an endodontics practice 00:03:10 - The shock of NHS dentistry 00:08:40 - Why leave Romania 00:18:45 - Finding mentor Kieran 00:20:05 - Arriving with £3,100 00:26:00 - How to choose courses wisely 00:26:45 - The occlusion eureka moment 00:32:05 - Why not endodontics in the UK 00:37:35 - Moving to Peterborough 00:42:45 - Building from zero patients 00:44:00 - Favourite courses and lecturers 00:52:40 - Communication beats clinical skill 00:58:15 - Growing up under Ceaușescu 01:08:25 - Losing his mother at 14 01:14:20 - Volunteering in trauma 01:17:10 - Near-death experiences 01:24:50 - Blackbox thinking 01:35:40 - Fantasy dinner party 01:41:55 - Last days and legacyAbout Alex BuciuAlex qualified in Romania in 2004 and built a successful endodontics-focused practice before moving to Northern Ireland in 2018, later settling in Peterborough. He works as a private associate, focusing on restorative dentistry, occlusion and TMD, with a particular passion for continuous education and patient communication. Despite significant personal challenges, including arriving in the UK with minimal resources, he's built a reputation as an excellence-driven clinician who believes communication matters more than clinical perfection.

This week, Ellen and Mark read between the lines, and find out what can get lost in translation. Mark speaks to the film critic, Manuela Lazic, who discusses the impossibility of translation, and her experiences of watching films and television across languages. Next, the translator and film critic, Irina Margareta Nistor details her role in overdubbing bootlegged VHS tapes during the Ceaușescu dictatorship in Romania. During the 1980s, her work allowed local audiences an escape from the regime through the medium of foreign cinema. Meanwhile, Ellen discusses the poetry of translation with Darcy Paquet. The translator has produced subtitles with collaborators including the South Korean film director, Bong Joon Ho, on the Oscar award winning film, Parasite. Darcy shares the challenges found in a set character count, and some of the cultural specificities he's noted along the way.Producer: Mae-Li Evans A Prospect Street production for BBC Radio 4

Cel mai inedit podcast al anului? Dan Voiculescu vine la Mihai Morar!Ce știi, cu adevărat, despre Dan Voiculescu? Ce doar repeți din ce ai auzit în presă? În podcastul de azi se vorbește fără perdea despre moguli, Securitate, închisoare, banii lui Ceaușescu, despre culisele Antenelor, presiunilor politice și, desigur, despre războiul cu Traian Băsescu. Printre foarte multe alte subiecte. Tocmai ca să poți vedea dincolo de reperele prin care unii îl percep pe invitatul de azi și să îl cunoști, cu adevărat. Repere de care, cum singur recunoaște acesta, ar avea nevoie de 20 de ani ca să se desprindă. Asta deși timpul și justiția i-au dat dreptate.Însă viața lui Dan Voiculescu nu se rezumă nici la aceste repere, așa cum depășește sfera lumii politice unde a fost activ, sau a trustului de presă pe care l-a creat. Primul post decembrist și, în prezent, singurul mare trust 100% românesc din piața media locală. Așa că, fie că ești un împătimit al secretelor media sau al dezvăluirilor politice, că vrei să descoperi cum gândește un om care este printre cei mai bogați români, sau că vrei să afli mai multe despre felul în care Fundația Dan Voiculescu își desfășoară acțiunile umanitare departe de lumina reflectoarelor, nu rata podcastul de azi! Un podcast în care invitatul își prezintă și ultima sa carte – Un baiat de nicăieri – de asemenea, o reală comoară pentru vânătorii de secrete! Una dintre persoanele care a influențat profund societatea românească prin acțiunile sale ample și variate, Dan Voiculescu își dezvăluie povestea la Fain & Simplu! 

Irina Nistor worked as a translator of TV programs in Romania under the Communist regime, and is known for secretly voicing over thousands of banned movie titles on VHS tapes smuggled in from the West in the four years between 1985 and the revolution. She was reckeoned to be the 2nd most famous voice in Romania after the Communist leader Nicolae Ceaușescu. In a basement with two TVs, a VCR, and a microphone, she voiced four to six films a night, from Doctor Zhivago to cartoons her children watched. Though distribution was handled by her recruiter, Teodor Zamfir, her Romanian-language voice overs spread across the country, reaching crowded living rooms where families gathered around rare VHS players. These films offered Romanians a forbidden glimpse of life beyond the Iron Curtain—stories free of ideology, filled with possibility and freedom. While her precise role in communism's fall is immeasurable, Nistor's voice became one of defiance, opening a window to the wider world and inspiring hope under Ceaușescu's repressive regime. Related episodes: Childhood Memories of the 1989 Romanian Revolution https://pod.fo/e/2d696e Cold War, Warm Hearts – Hitchhiking behind the 1960s Iron Curtain https://pod.fo/e/2098ae A Childhood under the eye of the Secret Police https://pod.fo/e/a4730 My life laid bare through secret police files https://pod.fo/e/12e45f A Hungarian childhood in Cold War Romania https://pod.fo/e/1190aa Escaping from Cold War Romania https://pod.fo/e/11ad63 Emanuela – a Cold War Romanian Childhood https://pod.fo/e/f0376 Reporting the 1989 Romanian Revolution https://pod.fo/e/1ea8c Episode extras ⁠ ⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/episode419/⁠ The fight to preserve Cold War history continues and via a simple monthly donation, you will give me the ammunition to continue to preserve Cold War history. You'll become part of our community, get ad-free episodes, and get a sought-after CWC coaster as a thank you and you'll bask in the warm glow of knowing you are helping to preserve Cold War history. Just go to ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/donate/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ If a monthly contribution is not your cup of tea, we welcome one-off donations via the same link. Find the ideal gift for the Cold War enthusiast in your life! Just go to ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://coldwarconversations.com/store/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Follow us on BlueSky ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bsky.app/profile/coldwarpod.bsky.social⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Follow us on Threads ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.threads.net/@coldwarconversations⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Follow us on Twitter ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://twitter.com/ColdWarPod⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Facebook ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/groups/coldwarpod/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Instagram ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/coldwarconversations/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Youtube ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://youtube.com/@ColdWarConversations⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Love history? Join Intohistory ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://intohistory.com/coldwarpod⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Prieteni, l-am adus pe jurnalistul de investigații Victor Ilie în studioul Leaders. Îi știți, cu siguranță, reportajele despre cazuri de corupție, abuzuri de putere și spălare de bani. Sau despre frații Tate. L-am adus pentru o discuție despre războiul hibrid al Rusiei în România, despre tehnici de manipulare, despre rețele care aduc publicitate mascată în România, despre cum mii de români sunt păcăliți să acceseze zilnic site-uri false și sunt anunțați de intrarea României în război. În septembrie 2025, nu mai târziu. O mulțime de știri false, cum le contracarăm? Vă mulțumim pentru fiecare apreciere a materialul video și, dacă v-a plăcut, dați-l mai departe, să ajungă la cât mai multă lume. Vizionare plăcută și vă așteptăm impresiile și părerile în comentarii. Știți, algoritmul :) 04:00 DNA și filajul jurnaliștilor 15:15 Fake news: 3 septembrie - România pleacă la război 21:00 Influența rusească 30:18 Recomandare documentar Netflix - Familia: Fundamentalismul și politica americană 39:50 Amenințarea Rusiei 50:30 Telefonul mobil - Bătălia pentru suflete și pentru minți 01:01:50 Publicitate mascată 01:14:17 Știri false și societățile de conspiraționiști 01:47:40 Cineva a plătit ca să ne arate că Ceaușescu a fost mai bun

Când vorbim despre cuplul Ceaușescu, nu vorbim doar despre o relație personală, ci despre un fenomen politic, social și ideologic complex.  Relația dintre Elena și Nicolae Ceaușescu reflecta în miniatură regimul comunist: închisă, autoritară, paranoică și construită pe un control reciproc. În acest episod din Historincul aflăm cum era viața în familia Ceaușescu, cum Elena Ceaușescu l-a readus pe Nicolae Ceaușescu la o viață heterosexuală după episoadele homosexuale de la Doftana sau despre cum au influențat viața copiilor lor. Între Elena și Nicolae Ceaușescu a existat o legătură extrem de puternică până ce moartea îi va fi despărțit. Cu toții știm cum. 02.18 Iubire de partid și de stat 09.20 Dictatura și dictatorii 19.30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e 24.13 Protecție și control  27.15 Don't cry for me, Argentina 29:50 De-a mama și de-a tata 35:43 Soacra mare 39:45 La Famiglia 45.00 Gelozie 50:36 Înapoi pe calea cea dreaptă 54:33 Ceaușescu și complexul Stockholm 1.02.00 Moștenirea familiei Ceaușescu

Ceaușescu înapoi? Așa începe Baricada din această seară, cu un studiu care spune că românii ar vrea un lider autoritar. Radu Naum zice că nu e chiar o idee rea, ba chiar că noi l-am creat pe Ceaușescu. Cătălin Striblea sare imediat în baricadă și spune că e o mare capcană. Până la dezbaterea grea, ne lovim, la propriu, de gropile din București, de semnele de circulație care lipsesc, dar și de amenzile pe care le poți lua dacă nu ești atent.

După venirea la conducere în 1965, Nicolae Ceaușescu a formulat și promovat o politică externă aparent independentă față de Uniunea Sovietică, dar profund marcată de naționalism, propagandă și interese de consolidare a puterii personale. În acest episod dedicat politicii externe, aflăm cum îi alegea Nicolae Ceaușescu pe oamenii din anturajul său și cum a profitat de dezastrul cutremurului din 1977, dar și ce a însemnat de fapt detașarea de politica sovietică. Aflăm cum și de ce a încercat Gorbaciov să se apropie mai mult de Ceaușescu și cum voia Moscova să îl pună pe Ion Iliescu la conducerea statului român. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa. 02:59 Unde ne-a prins comunismul în 1947 06:21 Comunismul românesc 100% 14.50 Norocul celui mai mic 21:18 Înscăunare cu martori influenți 25:18 Primăvara de la Praga și liniștea de la București 35:33 Comandantul suprem și șeful șefilor 41:00 Toți oamenii președintelui 48:00 1977, anul care cutremură România 56:00 Nixon, my friend! 59:50 Transparența lui Gorbaciov 1:05:50 Planurile pentru Iliescu

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației

Cei născuți înainte de 1989 ne aducem aminte de portretul lui Nicolae Ceaușescu prezent în toate instituțiile, de Cântarea României și de omagiile aduse conducătorului iubit.  Toate făceau parte dintr-un amplu cult al personalității, element central al propagandei regimului. Un cult al personalității bicefal, care era un instrument-cheie în menținerea puterii absolute și în eliminarea oricărei forme de opoziție. Începe Historincul, cu Iuliana Panache și Cosmin Popa. 01:42 Cum apare cultul personalității 03:20 Anii 65-67, măsuri democratice 10:14 Cultul personalității e scris în ADN 13:59 Schimbare de putere 22:24 1968 - un nou salt în popularitatea lui Ceaușescu 29:03 Comunismul și mistificarea istoriei 33:50 Modelul nord-coreean 37:30 1973, apariția cenaclului Flacăra condus de Adrian Păunescu 42:12 ”Frigiderele erau goale, iar oamenii aveau inimile pline de mândrie națională” 56.20 Noiembrie, ultimul bal 1:02:01 Moștenitorul coroanei 1:09:25 Începuturile tracomaniei 1:15:12 În loc de concluzie

Prieteni, Răzvan Lucescu este invitatul acestei ediții cu numărul 110. Interviul nu este doar despre fotbal, cum poate ați putea crede. Urmărindu-l, veți descoperi un om foarte echilibrat, cu o viziune foarte bună asupra vieții, un om fericit și îndrăgostit, un om pasionat de profesia lui. Am intrat și în dedesubturi sportive, dar și în ale societății și am ascultat povești ale familiei Lucescu. Prețioase momente.  00:01:35 - Ne încălzim cu pui ardelenesc, bancuri scurte și infantile (cum ar zice Radu) și câteva perle din noua carte semnată de Radu Paraschivescu, În virtutea inepției - avem și două exemplare, prin tragere la sorți, pentru comunitatea de membri plătitori, facem anunțul cât de curând. Altfel, mai împărtășim gânduri despre președintele ales și vă anunțăm că pe 21 iunie vom fi la Alba Iulia pentru Întâlnirile Vorbitorincii. O să punem biletele în vânzare cât de curând. 00:50:17 - Salonic - OK - PAOK. Cu Răzvan Lucescu 02:13:06 - Spuma filelor vă aduce următoarele titluri: Daniel Pennac - Cazul Malaussene I. M-au mințit, Anne Applebaum - Axa autocraților, Sorj Chalandon - Înverșunat, Cătălin Ceaușoglu - Dezrădăcinații. 02:39:18 - Fotbal și fotbalamuc într-o formă restrânsă, doar cât să vă dovedim că și noi ne pricepem la fotbal, nu doar invitatul nostru - Poli Timișoara, Cristi Chivu și salvarea Parmei, Luka Modrić și Real Madrid  02:53:43 - Oale, ulcele și tigăi cu minciunele, lapte de pasăre cu caramel sărat și altele. Dar pe cele mai importante le-am numit

Traian grew up in Romania during the tumultuous 1980s under the shadow of the communist regime of Nicolae Ceaușescu. We learn about the harsh realities of life under communism, where shortages of basic goods were commonplace. He shares the clever tactics he and his family employed to navigate these challenges, including trading items with tourists and listening to forbidden radio stations like Radio Free Europe for music and news. These experiences shaped his understanding of the world outside Romania, igniting a desire for freedom and change. The narrative takes a dramatic turn as the Romanian revolution unfolds in December 1989. Traian recounts the fear and uncertainty that gripped the nation as protests erupted, leading to the eventual overthrow of Ceaușescu. He vividly describes his school trip during this pivotal moment and the surreal experience of returning home to a city forever changed by the events of those days. Further info and videos⁠ https://coldwarconversations.com/episode403/⁠ The fight to preserve Cold War history continues and via a simple monthly donation, you will give me the ammunition to continue to preserve Cold War history. You'll become part of our community, get ad-free episodes, and get a sought-after CWC coaster as a thank you and you'll bask in the warm glow of knowing you are helping to preserve Cold War history. Just go to ⁠⁠https://coldwarconversations.com/donate/⁠⁠ If a monthly contribution is not your cup of tea, we welcome one-off donations via the same link. Find the ideal gift for the Cold War enthusiast in your life! Just go to ⁠⁠https://coldwarconversations.com/store/⁠⁠ Follow us on BlueSky ⁠⁠https://bsky.app/profile/coldwarpod.bsky.social⁠⁠ Follow us on Threads ⁠⁠https://www.threads.net/@coldwarconversations⁠⁠ Follow us on Twitter ⁠⁠https://twitter.com/ColdWarPod⁠⁠ Facebook ⁠⁠https://www.facebook.com/groups/coldwarpod/⁠⁠ Instagram ⁠⁠https://www.instagram.com/coldwarconversations/⁠⁠ Youtube ⁠⁠https://youtube.com/@ColdWarConversations⁠⁠ Love history? Join Intohistory ⁠⁠https://intohistory.com/coldwarpod Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices