Podcasts about acum

Președintele Nicușor Dan a făcut un apel către partidele politice pentru responsabilitate, după ce a constatat că acestea nu se pot pune de acord cu numirea lui Eugen Tomac. Președintele a părut nervos și a spus că mandatul său este să oprească o criză economică care să lovească românii. El a acuzat partidele că se gândesc doar la rezultatul alegerilor, și nu la guvernare. Acum, Eugen Tomac, candidatul său, este amenințat să nu găsească majoritatea pentru desemnare. PNL tocmai a votat împotriva desemnării lui Eugen Tomac. Cine credeți că are dreptate în această criză: partidele sau președintele? Are președintele dreptul să forțeze guvernul Tomac? Cum ieșim din blocaj?

Premierul desemnat, Eugen Tomac, a avut o primă prezență publică într-un interviu la Antena 3, după o zi de întâlniri cu liderii partidelor din fosta coaliție. Eugen Tomac a spus că vrea să continue reformele lui Bolojan. Tomac a făcut astăzi apel la partide să fie mai flexibile. Deocamdată, premierul desemnat nu are o majoritate, iar strângerea acesteia este foarte dificilă. PNL, USR și UDMR au dat semnale că nu vor vota propunerea. Cum vi se pare Eugen Tomac? Poate fi premierul de care are nevoie România? Cum ar trebui să fie un premier în această perioadă?

Actuala ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, care începe în 11 iunie, e una a superlativelor – 48 de echipe, 104 meciuri în 16 orașe din Mexic, Statele Unite și Canada – dar și una a contradicțiilor. FIFA a promis un turneu deschis și incluziv, însă politicile americane de imigrație îngreunează deja participarea a numeroși iubitori de fotbal. Ca să nu mai vorbim de prețul dinamic al biletelor, care transformă un sport popular într-un spectacol accesibil doar celor foarte bogați. În plus, așa cum se întîmplă adesea, Mondialul e și vitrină culturală, instrument de soft power, scenă politică, adică mult mai mult decît competiție sportivă. Despre toate acestea vorbim cu Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Statele Unite n-au avut cele mai cordiale relaţii în ultima vreme cu Mexic şi Canada, dacă ne gîndim doar la războiul tarifelor declanşat de Donald Trump. Se vor vedea tensiunile politice dintre cele trei state la acest Campionat Mondial de Fotbal?Mihail-Valentin Cernea: „Mă tem că da. Acum o să vedem ce se întîmplă la graniță pentru că, pînă la urmă, jucătorii vor sta în toate aceste trei țări și vor trebui să treacă de granițele foarte dure ale lui Donald Trump. Să nu uităm ce s-a întîmplat cu acel arbitru foarte talentat din Somalia care, din păcate pentru el, e din Somalia, care este în momentul de față scena unui scandal care ține de fraude în Statele Unite. Somalia a devenit pentru MAGA scena pentru o bătălie politică: democrații care aduc somalezi... Bănuiesc că acest arbitru i-a căzut victimă tocmai acestui scandal politic intern, adică e o problemă de politică internă americană care, iată, afectează și oameni nevinovați. Din cîte am înțeles, acel arbitru ar fi foarte, foarte bun, drept urmare, o pierdere și pentru Cupă, o pierdere și pentru fotbal. Dar politica internă americană domină pînă și politicile noastre externe și interne, în restul lumii, cum să nu domine și în fotbal?”Așa este, regimul vizelor s-a înăspit în Statele Unite ale Americii, controlele la granițe sînt mult mai severe, retorica naționalistă și anti-imigraționistă a președintelui Donald Trump e tot mai zgomotoasă. Cum poate o țară precum Statele Unite ale Americii în acest moment, cu aceste politici tot mai restrictive, să găzduiască un spectacol, o competiție care ar trebui să fie atît de deschisă?Mihail-Valentin Cernea: „Să nu reducem Statele Unite la MAGA și la Donald Trump. Statele Unite sînt mult mai mult decît MAGA și decît Donald Trump şi vor dăinui și după ce dispar MAGA și Donald Trump. Iar Statele Unite, în mod tradițional, sînt caracterizate de o cultură a deschiderii, de o cultură a imigrației, a acceptării diferențelor. Mai mult decît atît, tocmai în acest context de tensiuni între Mexic, Canada și Statele Unite, faptul că trebuie să organizeze împreună un turneu de o asemenea dimensiune, de o asemenea importanță, cu asemenea provocări de securitate, presupune cooperare la scară largă între toate aceste țări. Şi sper ca asta să fie o lecție pentru nord-americani pentru a găsi noi feluri de cooperare.”Chiar așa, se poate construi o cultură a cooperării pornind de la o experiență comună cum e acest turneu mondial?Mihail-Valentin Cernea: „Bănuiesc că da, măcar pentru că se formează legături. Niște oameni trebuie să vorbească cu niște oameni, trebuie să se organizeze, trebuie să se știe ce se întîmplă cu echipele, ce se întîmplă pe stadioane. E nevoie de cooperare politică, de asemenea, nu e vorba doar de cooperare economică, nu e vorba doar de cooperare sportivă. Sînt și niște decizii politice care trebuie luate de canadieni, de americani și de mexicani, ca lucrurile să funcționeze cum trebuie. Şi bineînțeles că toate cele trei țări au un stimulent în această cooperare pentru că, pînă la urmă, nu e vorba doar de o afacere internă nord-americană, nu vorbim de acorduri de liber schimb și așa mai departe, ci vorbim de o situație în care toată planeta se uită la aceste trei țări și la modul în care vor organiza acest turneu final. Vorbim de cel mai important sport al planetei, vorbim de foarte multe echipe, foarte multe națiuni și chiar și națiunile care nu s-au calificat probabil că vor privi ce se întîmplă acolo. Așa că au toate stimulentele canadienii, americanii și mexicanii să nu se facă de rîs din cauza cine știe căror probleme de politică internă sau de relații inter-state pe care le au în momentul de față. Măcar temporar ar trebui să avem un armistițiu între diferitele rivalități.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mulți dintre noi am auzit despre nosocomiale după incendiul din Colectiv. Acum, subiectul revine rar în discuțiile publice. Când moare cineva, apare un nou caz - o nouă indignare de câteva zile. Dar între aceste momente, realitatea nu se schimbă prea mult. Cum ajunge un pacient să iasă din spital mai bolnav decât a intrat?

Acum 2 ani, Lorand Soares-Szász a renunțat la 65% din clienții firmei.  Nu pentru că nu plăteau. Pentru că nu mai erau pe misiunea companiei. Vânzările au căzut. Profitul, la fel. Și totuși zice că a fost cea  mai bună decizie de business pe care a luat-o. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro Un episod de o oră și 20 de minute cu unul dintre cei mai influenți  traineri de antreprenoriat din România. Despre ce vorbim: - De ce a tăiat 65% din clienți și ce s-a întâmplat după - Cum a încasat 1,3 mil € într-un singur an - De ce a stat 13 luni fără salariu într-un alt an - 80.000€ investiți într-un an doar în cursuri pentru el personal - Cea mai bună zi de vânzări: 150.000€ - O zi de training cu Lorand astăzi — 25.000€ - De ce refuză contractele cu firme mari - Cum a împărțit 290.000€ profit între 11 angajați - „Fii sceptic, dar nu ignorant" — fraza care separă învingătorii    de victime Lorand Soares-Szász construiește de 17 ani business în educație  antreprenorială și își propune să „crească națiuni întregi prin  creșterea antreprenorilor". Gazda podcastului: Cosmin Dărăban, CEO Gomag. Înregistrat în studio la Gomag.

Convins că a înțeles spaima românilor de aurism, pășunism și totalitarism pe care-a conținut-o votul mai degrabă negativ care l-a azvârlit peste gardul Cotrocenilor în urmă cu un an și-un pic, președintele Nicușor Dan ni-l propune premier pe Eugen Tomac. Și insistă, spunând că Tomac este un om care e ghidat prin viață de valorile corecte, respectiv cele pro-occidentale.Excelent, numai că nu pare să fie mai deloc așa. Ba chiar pare să fie invers, la o tură prin trecutul lui Eugen Tomac.Pe scurt, debutul său pe scena publică românească îl plasează, printr-o organizație de tineri, în vecinătatea unor personaje precum frații Roncea sau Mihai Gheorghiu, reprezentanți de vază ai luptei pentru afirmarea românismului, de multe ori frizând extremismul (primii), sau viitorul lider al damnatei Coaliții Pentru Familie, o entitate care s-a luptat din greu pentru împiedicarea minorităților sexuale să beneficieze de drepturi de bază ale omului în România.Iar amiciția premierului desemnat cu frații Roncea, de pildă, este însă de actualitate, nu e doar o chestiune de trecut.Pe larg ascultați în ediția de săptămâna asta a Judecății.Și, evident, ne auzim din nou joia viitoare.Sănătate și luciditate tuturor!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: ⁠www.patreon.com/judecatadeacum⁠. Mulțumim!

Subiectul energiei - adică al rezervelor energetice, al infrastructurii energetice naționale și al politicilor publice din domeniul energiei - este probabil cel mai important domeniu-cheie neînțeles din România. Neînțeles din pricina dificultăților tehnice - subiectul e greu de pătruns pentru nespecialiști! -, dar neînțeles și din cauza opacității statului și a actorilor din domeniu.Am chemat-o la Judecata de Acum pe Ana Otilia Nuțu, expertă în energie la Expert Forum, pentru a discuta despre controversatul proiect de la Doicești, dar și despre piața de energie în general (și reformele critice de care are nevoie).Ascultați și judecați!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Pe zi ce trece, reforma statului, aia care ne-a fost propusă de Nicușor Dan, pare să se îndepărteze de noi, cei care tânjim după ea în timp ce orbecăim prin realitatea românească.Autoritatea - de la mare la mic - se încăpățânează să ia decizii contrare bunului simț, fără a explica public ce anume câștigăm din ele. Este cazul unui misteriios contract de lobby pentru relația cu SUA, încheiat la nivel de CSAT, care nu știm, pur și simplu, la ce ne ajută. În ce context este el încheiat și cum arată azi relația României cu administrația lui Trump știm, și tocmai de-asta ne întrebăm care e rostul acestui contract. Tot cu americanii avem și „saga” proiectului energetic de la Doicești, unde vedem statul că se zbate să finanțeze ceva ce nu arată, cel puțin economic, deloc bine. De ce? Nu știm.Această falie care se cască între cetățeanul de bun simț și statul român se vede încă și mai bine aici, aproape. Recenta ieșire catastrofală a purtătorului de cuvânt al poliției, în replică la un nou material de presă al Recorder, ne-a arătat tuturor ce înseamnă tupeul și impunitatea și ce mare e costul pe care-l plătește o instituție condusă de acești oameni fără nimic în cap. Numai că, în loc să fie sancționat, acesta este mângâiat pe zisul cap de ministrul de Interne. Realități paralele, pur și simplu.Cam despre asta am vorbit la ediția de săptămâna asta a emisiunii.Vă așteptăm din nou joia viitoare, pentru un nou tur ghidat prin Țara Lor.Mulțumim tuturor! Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cum arată România după un an cu Nicușor Dan în fruntea ei? Ce ne așteptam și ce avem? Unde sintem noi, românii, astăzi, la un an de când cele două românii, cea onestă propusă de Nicușor Dan și cea extremistă, izolaționistă reprezentată atunci de G Simion, s-au confruntat electoral?Ce avem din ce speram să avem, ce-am câștigat și ce-am pierdut în acest an?Am întors toate astea pe toate fețele alături de Vlad Adamescu, politolog și co-realizator al proiectului „Politica la minut”.Nu avem pretenția că, la capătul acestui exercițiu, avem multe răspunsuri. Ci, mai degrabă, mai multe dileme, am spune. Ce-am reușit, totuși, a fost să punem puțină ordine în haosul acestor necunoscute, începând cu cea mai mare dintre ele, și-anume însuși președintele Dan.Ascultați dialogul nostru și, sperăm, veți înțelege și voi, dacă tot nu e mai nimic clar, de unde vine ceața.Mulțumim tuturor!P.S.: Săptămâna viitoare ne vedem (și auzim) miercuri, nu joi, ca de obicei, din motive personale (Ovidiu merge joi la concertul Iron Maiden).-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ioana Berciu este medic de medicină generală și funcțională, cu rezidențiat în medicină de laborator și în curs pe endocrinologie. A urmat două dintre cele mai serioase școli de medicină funcțională din lume - Institute for Functional Medicine și American Academy of Anti-Aging Medicine, ambele din Statele Unite. A fondat clinica Longevity Room din București și este director medical ProLon România. Medicina funcțională nu a fost o alegere de carieră, ci o ieșire dintr-un burnout sever prin care a trecut ea însăși.  Migrene zilnice, erupții care nu treceau, cortizol care la un moment dat nu mai făcea nimic. Atunci a început să pună întrebări pe care medicina clasică nu și le pune. Acum cercetează endocrinologia microbiană - legătura dintre flora intestinală și hormoni - și vorbește mult despre cortizol cronic, somn, ritm circadian și ce înseamnă cu adevărat sănătatea, dincolo de "analize în limite normale".  O găsești pe @dr_ioanaberciu. 

Toți cei trei medaliați din proba de 200 m mixt de la Naționalele de natație trec în aceste zile printr-o probă a maturității. Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la Campionatele Naționale, dau în aceste zile Bacalaureatul Olimpicilor, bacalaureatul tinerilor care fac sport de performanță Elevii care fac parte din loturile olimpice, dar și sportivii de performanță care participă la competiții internaționale susțin în această perioadă sesiunea specială a Bacalaureatului 2026. Pentru acești tineri, 127 la număr, examenul maturității a început mai devreme cu o lună, în data de 12 mai, și se va încheia pe 28 mai, odată cu afișarea rezultatelor finale. Bacalaureatul olimpicilor a fost organizat prima dată în anul 2008 și în acest an se desfășoară la Ploiești. Printre cei care dau bacul olimpic se află și Robert Badea, Matei State și Darius Coman, ocupanții podiumului la ultimele Campionate Naționale de natație. Cei 3 înotători sunt printre cei mai buni din România. Ei au lăsat ochelarii de înot pentru pixuri și manuale și s-au dus direct în sala de examen. Prima probă scrisă a fost ieri, 20 mai, iar „greii” bazinului recunosc că materia e mai grea decât apa. Este și părerea lui Mihai State, născut în comuna Mălini, județul Suceava și unul dintre cele mai promițătoare talente ale secției de înot ale clubului Dinamo. „Bac-ul mi se pare un pic mai dificil decât competițiile. Pentru că materia este foarte multă. Presiunea poate e un pic mai mare, pentru că e o singură dată Bac-ul. Competiții, dacă ratăm o probă acum, mai avem alte probe” - Matei State, înotător. Matei a plecat de acasă de la vârsta de 10 ani, s-a mutat la București pentru a face înot de performanță și la 13 ani era deja campion național, demonstrând că performanța nu ține de vârstă, ci de ambiție, muncă și pasiune. Înotul s-a transformat rapid într-o pasiune arzătoare, care i-a dictat ritmul vieții de zi cu zi. Acum este în fața probei maturității și face o comparație între stilurile de înot și disciplinele de examen. Pentru Matei, matematica e „brasul” succesului, iar româna... o cursă de viteză la craul. Pentru acești campioni, timpul nu stă pe loc Pentru colegul lui Matei, Darius Coman, născut la Câmpina, legitimat la Corona Brașov și cel care deține recordul României la 200 m bras, a găsit metoda perfectă pentru a învăța pentru Bac : a transformat vestiarul și pauzele dintre curse în sală de lectură. „Mi-am luat la mine cărțile de română, istorie, de logică. Într-o portiță mai liberă mai citesc un comentariu. Că nu durează mult, în 10 minute îl citesc. Și îmi recapitulez materia. La istorie este foarte multă materie. Dar acolo îmi place, e ca o poveste” – Darius Coman, înotător. Darius Coman spune că nu va avea emoții la bacalaureat, oricum mai puține ca la o competiție. „Care seamănă cu brasul? Logica. Da, e vorba de tehnică. Mă gândesc la foarte multe aspecte. Aveam emoții, mă simțeam ca și când urmează examenul vieții mele. Ca și cum depinde viața mea de acest examen. Până când mi-am dat seama că nu e chiar așa” – Darius Coman, înotător. Iar dacă proba de mixt are patru procedee, și Bac-ul are materiile lui. Sportivii au făcut deja paralele între materii. „Matematica aș asemui-o cu brasul, pentru că sunt cel mai bine pregătit, informatica cu spatele, pentru că e al doilea cel mai bun procedeu al meu și româna cu craul. Nu e chiar cea mai rea, dar e OK” - Matei State, înotător După Bac, imediat la antrenament În fine, Robert Badea un talent înnăscut în natație, legitimat la Steaua, specialist în proba de fluture și considerat de americanii de la World aquatics urmașul lui David Popovici, se prezintă și el în aceste zile la examene. Robert face și el comparația între stilurile de înot și materiile pentru Bac: „Brasul - română, nici nu se pune problema, geografia - spatele, pentru că e mai natural, și craulul - istoria. Până acum n-am fost stresat, dar știu că mai e atât de puțin încât începe puțin stresul, dar mă descurc” – Robert Badea, înotător. Dacă unii visează la vacanță după examen, pentru Robert Badea sărbătoarea înseamnă tot antrenament. Iar viitorul sună bine tot în înotul românesc.  „Cum vei sărbători după ce vei lua Bac-ul? - Cu antrenament, nici nu se pune problema. Și în ziua cu Bac-ul sunt în apă” – Robert Badea, înotător.

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Urmăriți un dialog interesant în care Jonathan Pageau adâncește puțin sensul suferinței și rolul acesteia așa cum este văzut în zilele noastre.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu Ovidiu Voicu, de la de la Centrul pentru Inovare Publică.Ovidiu Voicu: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale? Ovidiu Voicu: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...Ovidiu Voicu: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Un linșaj de presă e, din păcate, ceva devenit clasic în peisajul media românesc. Aproape la fel de normal e ca victimele lui să încerce să-și caute dreptatea în justiție împotriva calomniatorilor.O sentință într-un astfel de proces ne-a izbit însă pe toți acum ceva timp: fondatoarele Dăruiește Viață (și organizația caritabilă) au câștigat niște sume neobinșnuit de mari într-un proces intentat unor oameni și entități de presă care le-au calomniat. Deși anunțată, decizia nu a fost deocamdată motivată. Cu toate astea, am încercat să înțelegem ce s-a întâmplat în acel proces, cine și cum și-a susținut cauza și ce înseamnă hotărârea asta în contextul mai degrabă molcom - din perspectiva daunelor plătite - în acest gen de hotărâri.Din mai multe motive am considerat important să discutăm despre acest caz. Dintre toate cele importante, cel mai important rămâne, credem noi, faptul că acordarea unor astfel de despăgubiri are capacitatea de a reconfigura modul în care ar putea ajunge să arate presa în niște ani.Va fi o schimbare în bine sau una în rău? Nu știm, dar am încercat să judecăm.Ascultați și judecați și voi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cum s-au văzut ultimele săptămâni, care-au culminat cu moțiunea de cenzură PSD-AUR care a „trântit” Guvernul Bolojan din scaunul vicepremierului Oana Gheorghiu?Ce-a făcut Guvernul, dar mai ales ce-a făcut cea însărcinată cu două chestiuni cruciale pentru progresul României, respectiv reforma companiilor de stat și digitalizarea serviciilor publice? Și ce-ar fi putut face? Și de ce n-a făcut?Bonus: cum a evoluat relația cu vechiul ei amic Nicușor Dan?La toate aceste întrebări și la alte câteva a răspuns, uneori chiar la nivel de detaliu, vicepremierul Oana Gheorghiu.Ascultați mai jos un interviu luat acesteia de Ovidiu Vanghele în după-amiaza zilei de vineri, 8 mai 2026, la trei zile de la demiterea Cabinetului Bolojan.Mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți și pentru sprijinul vostru. Pe curând!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Corvinul Hunedoara revine în prima ligă după 34 de ani, o reușită istorică, la 5 ani după sărbătorirea centenarului clubului. Până anul acesta Corvinul nu a a avut drept de promovare, iar performanța de acum vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu, omul care a păstorit echipa la începutul anilor '80. Corvinul Hunedoara, clubul de fotbal scos din anonimat la sfârșitul anilor 70 de Mircea Lucescu, este în sărbătoare. Echipa a reușit să devină prima promovată în Superligă după ce a învins-o miercuri pe FC Voluntari cu 2-0, scor stabilit încă din prima repriză. Corvinul și-a asigurat matematic promovarea, cu două etape înainte de finalul play-off-ului Ligii a 2a. Revenirea pe prima scenă are loc după o absență de 34 de ani și vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu. Acesta a venit în 1977 de la Dinamo la Hunedoara și din postura de jucător-antrenor a contribuit enorm la afirmarea clubului în fotbalul românesc. Practic, Corvinul se identifică cu Lucescu și invers. Fostul selecționer a lăsat cu limbă de moarte primarului din Hunedoara, Dan Bobouțeanu, obiectivul promovării. Acest lucru le-a fost reamintit fotbaliștilor în vestiar imediat după victoria cu Voluntari. Noul stadion va purta numele lui Mircea Lucescu Primăria din Hunedoara  s-a mișcat eficent în ceea ce privește echipa de fotbal. Va contribui substanțial la construcția noului stadion care va avea o capacitate de 11.000 de locuri și care ar putea purta numele lui Mircea Lucescu. În plus, a găsit forma de organizare care să-i permită clubului să primească licența pentru Superligă. Echipa nu a avut acest privilegiu anul trecut deși ar fi putut obține din punct de vedere sportiv promovarea. Chiar și așa, Corvinul a câștigat în 2024 Cupa României învingând în finală pe Oțelul Galați și a participat chiar în preliminariile Europa League unde a reușit să elimine pe Pacs din Ungaria, însă a fost eliminată de Rijeka din Croația. Retrogradată în preliminariile Conference League , echipa din Hunedoara a pierdut ambele partide cu FC Astana, echipa din Kazakstan reușind un an mai târziu calificarea în grupa principală de Champions League. La nivelul lotului, arhitectul este impresarul Bogdan Apostu, care i-a pus la dispoziție antrenorului Florin Maxim o echipă bună. Maxim a venit la echipă în anul centenarului 2021 și este considerat artizanul succeselor hunedorenilor. Deși nu este un tip care se exteriorizează Florin Maxim era extrem de bucuros după victoria cu Voluntari sinonimă cu promovarea. Și mijlocașul Ronaldo Deaconu era în culmea fericirii după acest succes, el reușind și anul trecut o promovare cu Unirea Slobozia în Superligă. Acum a recidivat cu Corvinul.

Ce rămâne după dărâmarea Cabinetului Bolojan, cine câștigă și cine pierde? Asta am încercat să judecăm la ediția de săptămâna asta. Și a fost greu, căci este greu și să descrii, cu atât mai mult să înțelegi ceva ce pare, mai degrabă, o mișcare browniană.Totuși, am încercat să facem apel la calmul deja proverbial al președintelui Nicușor și, folosindu-ne judecata, l-am constatat cu spatele la perete. Pentru că realitatea politică a zilei, mai cu seamă după acordul semnat între PNL și USR, care exclud vreo alianță cu PSD, nu poate conține varianta sa de soluție ideală în fața crizei politice: să avem un guvern stabil, deci nu minoritar, și pro-occidental, deci excluzând formațiunile extremiste. Puneți lângă asta și anunțul că refuză alegerile parlamentare anticipate și vedeți cum președintele și-a închis cam toate ușile.Soluția pare să rămână la PNL, am mai constatat noi. Dacă „puciștii” din partid nu reușesc să-l înlăture pe Ilie Bolojan de la comanda formațiunii, pentru a se alinia din nou cu PSD în deja tradițională soluție contra naturii USL, blocajul pare perfect.Și, în acest joc nebun, a devenit esențial cine cade primul. Iar presiunile din toate părțile sunt în creștere.Ilie Bolojan rămâne la cârma unui guvern interimar, cu prerogative amputate, la orizont se vede linia de finish a PNRR, crucial pentru situația macroeconomică a României. Mandatul lui poate fi curmat doar de o decizie a președintelui, care trebuie să propună un nou premier, iar președintele este cunoscut pentru dificultatea cu care ia decizii.Ce urmează?Nu știm, dar vom fi aici să vedem și să judecăm.Mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți și pentru sprijinul vostru! Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Doi investitori străini vor să preia Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment. Dar, în zona politică există deja un accentuat curent de naționalism economic. Vor fi acceptate cele două companii care vor să investească în șantierul din Mangalia? Într-un climat politic anti-privatizare, la începutul acestei săptămâni, a apărut o ofertă surpriză. Un argument esențial al demiterii guvernului, inclus în moțiunea de cenzură votată în Parlament, a fost acela al vânzării unor companii strategice. Guvernul Bolojan a fost acuzat că dorește vânzarea unor pachete de acțiuni la o serie de companii de stat, inclusiv printr-o metodă numită de vânzare accelerată. De altfel, în ultima perioadă se manifestă un adevărat curent politic „patriotic”: politicieni de la PSD și AUR au criticat dur ideea de vânzare de participații la companiile de stat. Nu mai este vorba despre refuzul privatizării, ci chiar despre respingerea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni care ar permite totuși ca statul să păstreze controlul în companii. Dintr-odată există un curent transpartinic care refuză orice listare la Bursă a unei companii de stat sau suplimentarea pachetului de acțiuni în cazul unor firme deja cotate la Bursa de Valori București. Acest mod de gândire este întărit de faptul că un grup de parlamentari PSD, susținut la vot de AUR, a inițiat un proiect de lege care a fost votat în Senatul României și prin care se interzice vânzarea de acțiuni la companiile de stat care au profit. Legea urmează să meargă la Camera Deputaților pentru a fi votată. Viziunea anti-privatizare este însoțită de o altă marotă și anume aceea a companiilor strategice. Orice companie mică sau mare, cu pierderi sau cu datorii, indiferent de domeniu, este etichetată ca strategică. Astfel, se ajunge ca în moțiunea de cenzură Loteria Română, Poșta Română, CEC Bank sau Tarom să fie considerate fără niciun argument solid ca fiind strategice. De altfel, pe motiv că sunt strategice multe companii de stat pot primi subvenții nelimitate, pot înregistra pierderi sau pot acumula datorii imense fără să fie deranjate cu vreun proces de restructurare sau privatizare. În acest context, la începutul acestei săptămâni, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat printr-un comunicat că sunt interesate să preia Șantierul Naval Mangalia. Anunțul vine într-un moment în care Rheinmetall și compania din Mangalia sunt în centrul atenției publice, din motive diferite. Pe de o parte, compania germană Rheinmetall este acuzată ca fiind principala beneficiară a programului european SAFE derulat de România. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este deja în faliment. Povestea acestui șantier este veche: a schimbat mai mulți proprietari, iar acum se pune problema preluării companiei de către stat. De asemenea, aproape 2.000 de angajați ar trebui să fie concediați în această vară, conform documentelor înaintate de compania Damen, actualul proprietar, către instituțiile competente din județ. De fapt, dificultățile financiare au apărut la Șantierul Naval Mangalia de fiecare dată când compania a rămas fără obiectul muncii. Acum, există comenzi. Prin programul SAFE, România vrea să cumpere de la Rheinmetall patru nave, pe care compania germană își propune să le construiască la Mangalia. Drept urmare, Rheinmetall și-a făcut un calcul simplu și anume este eficient să cumpere și să investească în Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment, să găsească un partener, compania elvețiană MSC, și să construiască în România atât nave militare, cât și civile. Vom vedea, în curând, ce va face următorul guvern care va avea probabil o fibră dezvoltată de naționalism economic. Adică, va lăsa Șantierul Naval Mangalia să falimenteze și să concedieze angajații? Sau își va călca pe mândria națională și va accepta salvarea companiei prin preluarea ei de către doi investitori străini? Este un caz important în care realitatea economiei se lovește de discursul populist. Să vedem ce va alege viitorul guvern.

PSG - Arsenal este finala Ligii Campionilor în sezonul 2025-2026. Parizienii au remizat ieri seară la München 1-1 cu Bayern, și cu 6-5 la general elimină campioana Germaniei și merg la Budapesta să-și apere trofeul. S-a stabilit finala sezonului 2025-2026 din cea mai importantă competiție intercluburi a lumii. PSG-Arsenal  va avea loc pe 30 mai, la Budapesta. Parizienii au câștigat în premieră „trofeul cu urechi” anul trecut, după o victorie la pas cu Inter, în timp ce Arsenal nu a obținut-o niciodată, pierzând finala din 2006, contra Barcelonei. Pentru tunari este o performanță remarcabilă, după o evoluție fără greșeală în actualul sezon al Ligii. Arsenal e în tărâmul viselor”, au titrat jurnaliștii de la DailyMail, care au lăudat echipa londoneză, neînvinsă în acest sezon al Ligii Campionilor. Semifinala dintre Arsenal și Atletico, a semănat cu o partidă de șah Un duel câștigat de Arteta, urmașul lui Arsene Wenger, în fața lui Simeone, un tehnician interesat mai mult de apărare decât de atac. A rezultat un meci urât, tactic la fel ca cel din tur de la Madrid, în care niciuna dintre echipe nu a riscat prea mult. Au fost puține ocazii într-un meci decis de o greșeală mare în apărarea celor de la Atletico. Madrilenii au început să atace abia după ce au primit gol, dar parcă au făcut-o cu frâna trasă și se pot considera nedreptățiți în condițiile în care ar fi putut beneficia de un penalty la un fault asupra lui  Griezmann. Francezul este ghinionistul echipei. De când este la Atletico nu a câștigat niciun trofeu. De fapt a doua echipă a Madridului este lipsită de șansă, ea pierzând ambele finale ale Ligii campionilor, în 2014 și 2016, jucate până acum în fața rivalei Real. „Blestemata Ligă a Campionilor” Jurnaliștii de la Marca, au titrat „Blestemata Ligă a Campionilor” având în vedere ghinionul lui Atletico în cea mai importantă competiție inter-cluburi. Atletico se consolează cu faptul că a ajuns în semifinalele Ligii Campionilor, performanță reușită ultima dată în 2017 și că încasează 100 de milioane de euro din participarea în ligă în acest sezon Parcurs perfect pentru Arsenal Per ansamblu, Arsenal, o echipă extrem de pragmatică și specialistă în faze fixe, a meritat calificarea în ultimul act al competiției. În Premier League e în pole-position pentru a câștiga titlul, iar în Champions League, statisticile ”tunarilor” sunt formidabile în acest sezon: 14 meciuri, niciun eșec, 11 victorii, 9 partide fără gol primit și doar 6 goluri încasate per-total. Vom afla dacă-i va folosi statistica asta la Budapesta, pe 30 mai, când va avea în față un adversar obișnuit să dea goluri și nu puține. PSG a subordonat Bayern Este vorba de PSG care în returul cu Bayern nu a mai avut apetitul ofensiv de săptămâna trecută, dar care și-a asigurat ieri seară prezența în finală după 1-1 pe Alianz Arena.  Nu a mai fost nebunia de pe Parc des Princes, cu 9 goluri marcate ci un joc mult mai temperat, controlat însă fără probleme de parizieni. Aceștia au condus încă din debutul partidei după reușita lui Dembele și nu au tremurat decât în ultimul minut când Harry Kane, complet inexistent până atunci, a adus egalarea. Luis Enrique a creat la Paris o adevărată mașină de fotbal capabilă să se impună indiferent de stadionul pe care evoluează.  „PSG a făcut-o din nou”, a titrat L'Equipe, cu trimitere la a doua finală consecutivă de Liga Campionilor a parizienilor. Anul trecut, PSG o învingea pe Inter în ultimul act cu 5-0, acum savurează momentul și așteaptă un nou duel cu o echipă din Premier League în condițiile în care le-a subordonat pe toate cele cu care s-a întâlnit în acest sezon. Bayern a acuzat mai multe greșeli ale centralului portughez Acesta ce-i drept este lipsit de experiență el aflându-se abia la a 15-a apariție în Liga Campionilor și la prima semifinală. Publicația germană Bild chiar a titrat „Bayern, eliminată după un scandal de arbitraj!”. Faza care i-a scos din minți pe bavarezi s-a petrecut după o jumătate de oră de joc când mijlocașul lui PSG Vitinha, și el portughez,  a degajat mingea din propriul careu, iar João Neves, un alt portughez, aflat pe traiectorie, a blocat balonul cu mâna. Toată lumea a văzut penalty dar arbitrul Pinheiro și oficialii din camera VAR au lăsat jocul să continue. Expertul în arbitraj al publicației BILD, Manuel Gräfe, a declarat: «Aceasta este lovitură de pedeapsă și trebuia acordat penalty, deoarece este o mișcare deliberată către minge». Conform interpretării regulamentului organismului internațional care decide modificările legilor jocului, se arată că, dacă mingea vine de la un coechipier și nu se îndreaptă spre poartă, nu se acordă penalty. Cert este că PSG a deținut în permanență controlul în fața unui Bayern fără soluții. Acum, campioana Franței este la un pas să scrie istorie în Liga Campionilor, dacă va trece și de Arsenal în finală. Să fie Budapesta 2026, după München 2025?

Medierea președintelui în coaliția de guvernare a reușit, coaliția a murit. Și nu oricum, ci cu strigături: după ce și-a retras miniștrii din Cabinetul Bolojan, PSD s-a aliat cu extremiștii lui Simion și, împreună, au depus o moțiune de cenzură.„Omul serios” Grindeanu ot PSD îi pregătește eșafodul politic „omului serios” Bolojan, cu ajutorul „extremiștilor” AUR.Sperietoarea Simion intră din nou în rol și, trecând peste caracterizările făcute acestora până acum, se alătură PSD-iștilor pentru a ne „scăpa” de Bolojan.Este asta dorința „mediatorului” Nicușor Dan? Ce a greșit Bolojan?Despre toate astea am discutat, mai serios dar și mai puțin serios, la ediția de săptămâna asta.Poftiți de ascultați!Ne vedem și ne auzim joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Președintele Nicușor Dan a dat mai multe semnale în ultimele zile că nu se opune demiterii lui Ilie Bolojan, dar că-și dorește o alianță în continuare cu aceleași partide la guvernare. Președintele spune că sunt soluții la această criză, dar nu-l susține explicit pe Bolojan. Mai mult, el a luat apărarea PSD, despre care spune că sunt oameni serioşi şi că nu ar minţi pentru că reprezintă zeci de mii de oameni Cum evaluați performanța lui Nicușor Dan în această criză? Dar de-a lungul unui an de președinție?

Președintele Nicușor Dan a dat mai multe semnale în ultimele zile că nu se opune demiterii lui Ilie Bolojan, dar că-și dorește o alianță în continuare cu aceleași partide la guvernare. Președintele spune că sunt soluții la această criză, dar nu-l susține explicit pe Bolojan. Mai mult, el a luat apărarea PSD, despre care spune că sunt oameni serioşi şi că nu ar minţi pentru că reprezintă zeci de mii de oameni Cum evaluați performanța lui Nicușor Dan în această criză? Dar de-a lungul unui an de președinție?

Acum la doar 50 de lei Timestamps: 0:00 Intro 6:00 Paul s-a jucat Metal Gear Solid 3: Snake Eater 30:52 Edgar s-a jucat Castlevania: Curse of Darkness 38:47 Se ieftinește* Xbox Game Pass; DRM nou pe playstation; UN REMAKE BLACK FLAG? 49:52 Fortnite dă banii înapoi pentru skinuri cu criminalul și violatorul D4VD; American McGee dă din casă despre EA; Steam dă jos jocul unui dezvoltator care nu a făcut nimic rău; Se poate da skip cutscene în FarCry YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 YouTube Stream Highlights: https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: https://www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Urmărește podcastul numărul 275 de la Acasă la Măruță, unde Cătălin Măruță o are ca invitată pe Sore.#catalinmaruta #podcast #sore

Cu mai bine de-o săptămână în urmă, Vlad Stoicescu l-a avut invitat, pentru o „ediție specială” a Judecății, pe profesorul Armand Goșu.Istoricul a povestit despre Ucraina văzută de la firul ierbii, despre Ungaria fără Viktor Orban, noua ordine mondială - și ce înțelege statul român din tot ceea ce se întâmplă în lume.Spoiler: Goșu nu crede că pariul României - „totul pentru parteneriatul strategic cu SUA!” - este unul câștigător dacă ne raportăm realist la condițiile geopolitice actuale."România dovedește că nu înțelege nimic!". Cam asta a fost concluzia celui mai bun specialist român în spațiul ex-sovietic.Vă invităm să și ascultați (cu întârziere, scuze...) un interviu în care, ca de obicei, profesorul Armand Goșu ne ajută să judecăm și să înțelegem lucrurile mai clar. -----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am dedicat ediția de săptămâna asta crizei politice generate de PSD. Dar, culmea, despre PSD și PSD-iști am vorbit foarte puțin, căci am clasat rapid cazul.Am vorbit mult mai mult despre Nicușor Dan, președintele care a ales siguranța chiar și în locul lucidității, și despre premierul Bolojan, care vorbește rar, dar prost.Măsurile, atitudinile și jocul lor sunt adevăratele cauze care ne-au adus, politic vorbind, aici. Căci nu, PSD n-a făcut nimic altceva dincolo de a fi PSD.Pe ce ne bazăm când spunem toate astea?Ascultați și judecați!Vă mulțumim tuturor. Săptămâna viitoare, întrucât joi e un fel de vineri, vă dăm întâlnire miercuri seara, de la același opt seara.Gânduri bune tuturor!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB) sărbătorește 35 de ani de la înființare. Care este istoria inventării unei discipline noi – pentru România anilor ʼ90? Cum a fost ales modelul francez? L-am întrebat pe profesorul Cristian Preda, fost decan al FSPUB.Cristian Preda: „Fondatorul școlii este profesorul Radu Toma, care era profesor la departamentul de franceză. Un om care, dincolo de literatură, de istorie, de critică literară, a avut întotdeauna o curiozitate pentru științele umane, a fost întotdeauna la curent cu ce se publică în filozofie, în istorie, în sociologie. Și el a fost ales să facă macheta acestui curs. (...) S-a dus la Biblioteca Franceză. Nu se chema încă Institut sau abia căpătase numele de Institut. Și acolo a luat planurile de studiu de la diverse Instituts dʼÉtudes Politiques. Și, în particular, a dat peste unul de la Rennes. Ele au o machetă generală, care se repetă în diverse locuri. Și, de altfel, și profesorii de la Rennes și ulterior de la Paris, din universități belgiene, au venit să predea într-un plan de studii care era luat, copiat, după felul în care se făceau aceste studii în lumea francofonă. Dimensiunea studiilor a fost întotdeauna interdisciplinară. Inițial s-a avut în vedere crearea unei licențe în drept european. Și, la această facultate, înainte de Facultatea de Drept, s-a predat ceea ce se numea atunci drept comunitar. S-a avut în vedere o împrospătare a felului în care sînt studiate istoria sau filozofia. Și de asta aici au venit profesori care erau deja foarte bine, din punctul de vedere la conectării la lumea occidentală, doamna Zoe Petre, de pildă, sau Neagu Djuvara, sau Alexandru Duțu. Și de asemenea s-a căutat inventarea unui cîmp nou, acest cîmp al științelor politice, pentru că așa ceva nu existase în România. Și Franța era, în acel moment, modelul.”În contextul actual, cu ascensiunea populismului, cu neîncrederea în instituții, cu fake news, cu polarizare, mai poate știința politică să explice fenomenul politic? Sau e nevoie să-și reinventeze instrumentele?Cristian Preda: „Instrumentele acestei discipline au tot fost reinventate. Eu însumi am scris o teză de doctorat despre felul în care un fenomen politic nou, în secolul XX, totalitarismul, a fost înțeles. Am scris o teză de doctorat la Paris despre critica totalitarismului. Cum s-a construit critica acestui tip de regim, care era cu totul inedit în secolul XX, era o altă formă politică. Acum, de mai mulți ani, de la Fareed Zakaria încoace, de prin 1995, se vorbește despre iliberalism. Un prim-ministru care tocmai a plecat de la putere din Ungaria și-a asumat el însuși asta, deși iliberalismul era descris de Fareed Zakaria ca un lucru rău. Orban a încercat să facă din el un lucru bun. Și sigur că trebuie să explici care sînt rădăcinile intelectuale ale unor asemenea constructe. Trebuie, într-adevăr, să deosebești ce e iliberalismul și ce e autoritarismul. Ce este o monarhie absolută și ce este o guvernare totalitară. Ce înseamnă China comunistă și ce înseamnă Chile sub guvernarea autoritară. Deci, sînt enorm de multe distincții, pentru că lumea politică, în întregul ei, și democrațiile, în particular, sînt de o mare diversitate. Una dintre temele pe care noi le tratăm cu foarte mult discernămînt și cu mult bagaj bibliografic este tocmai diversitatea democrațiilor. (...) Cîmpul politic este extrem de dens și de ramificat și, în momentul în care îmbrățișezi această perspectivă comparativă, în primul rînd cred că înțelegi mult mai profund resorturile acestui regim care e democrația și, în al doilea rînd, cred că devii cu adevărat moderat și poți să fii capabil să iei o distanță față de pasiunile dintr-un loc sau altul.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a venit la Judecata de Acum pentru un interviu în ziua de marți, 21 aprilie, în prima zi din criza politică declanșată de PSD.Ce a făcut până acum, ce n-a făcut, ce a blocat-o, pe cine a deranjat și ce planuri îi rămân în picioare în timp ce guvernul scârțâie din toate încheieturile?Despre toate am vorbit timp de aproape o oră și jumătate.Da, am vorbit și despre dezamăgirile produsede USR cetățenilor cu așteptări. -----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Nadejda Afanasieva este directoarea executivă a Ukrainian Institute for International Politics (Institutul Ucrainean pentru Politici Internaţionale) și trăiește la Kiev. Am vorbit cu ea, pe Zoom, despre cum arată viața în capitala Ucrainei în vreme de război, ce faci cînd auzi alarmele aeriene sunînd, cum contribuie cetățenii, prin diverse acțiuni de voluntariat, la efortul de apărare a țării, despre femeile ucrainene ironizate de directorul Rheinmetall (unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa), care a spus că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. Precum și despre cum crede că se va sfîrși acest război și despre perspectivele Ucrainei de aderare la UE. Am mai avut o tentativă de a înregistra o discuție cu Nadejda Afanasieva, acum cîteva zile, numai că atunci au sunat alarmele aeriene la Kiev și a trebuit să meargă în adăpost. Nadejda Afanasieva: „Trebuie să înțelegeți că alarma nu înseamnă numaidecît un atac. Noi monitorizăm canalele armatei, ale forțelor aeriene, care ne spun dacă într-adevăr va fi un atac, dacă trebuie să mergem în adăpost, dacă trebuie să fim atenți, sau dacă este doar o previziune că ar putea fi lansată o rachetă. Auzim alarmele în fiecare zi, sînt foarte rare zilele cînd nu le auzim deloc. Nu vorbesc de nopți, că noaptea sînt foarte dese, majoritatea atacurilor sînt fie noaptea, fie dimineața. Foarte rar atacurile sînt ziua sau seara. 2109 alarme au sunat la Kiev de la startul invaziei, adică din februarie 2022.”Ce faceţi cînd auziţi alarmele, cum e să lași totul și să fugi în cel mai apropiat adăpost?Nadejda Afanasieva: „Nu este posibil să trăiești așa în Kiev, să lași totul cînd auzi alarmele. Noi monitorizăm, ceea ce este foarte important. Dacă, de exemplu, vine cineva la Kiev, noi de obicei îi dăm diferite canale de monitorizare, unde foarte des se spune dacă vine ceva spre Kiev, dacă vine spre altă regiune, spre alt oraș. Deja, din 2023 cred, nu mai este o problemă să înțelegi unde va fi un atac, în ce regiune, în ce oraș trebuie să fii atent, să mergi în adăpost.”Acum cîteva săptămîni, directorul Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa, a spus cu ironie că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. În replică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus: „Dacă orice gospodină ucraineană ar putea într-adevăr să producă drone, atunci orice gospodină ucraineană ar putea fi și director general al Rheinmetall”. Cum arată viaţa unei femei din Ucraina astăzi?Nadejda Afanasieva: „(declarația) a fost percepută de noi ca o subestimare. Noi nu sîntem numai gospodine în viața de-acum și nici înainte de război nu eram doar asta. Acum avem ingineri, voluntari, lideri, avem foarte multe femei în armată, dintre care unele produc drone. Pentru noi, viața la Kiev și în Ucraina, în general, este un echilibru între normalitate și război. Acum (cînd înregistrăm), eu vorbesc cu dumneavoastră, e totul bine, e soare afară, e foarte cald, primăvara a venit la noi încă o dată. Acum, dacă ieșiți în oraș, oamenii merg la muncă, la grădiniță, la universitate, veți vedea foarte mulți tineri în oraș, adică viața normală. Dacă nimeriți în acest moment la Kiev, nu o să vă dați seama că este un război în țară. Dacă este un atac, sigur că se schimbă foarte multe, trebuie să ne schimbăm planurile - cum s-a întîmplat la prima noastră încercare de interviu, pe care l-am planificat dar nu l-am putut face. Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate și trebuie să fim foarte atenți la ce se întîmplă. Eu cred că noi am dat deja un PhD în logistică.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Situația combinatului Liberty din Galați, fostul Sidex, ne aduce aminte de privatizările din anii 2000. Romeo Borza, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, a declarat pentru „Ziarul Financiar” că se va face o nouă încercare de vânzare la un preț de 465 milioane de euro, după ce în urmă cu câteva săptămâni licitația internațională care a plecat de la 690 milioane de euro nu a avut niciun cumpărător. Liberty Galați se află de un an de zile în concordat preventiv, o procedură asemănătoare cu insolvența, și noii administratori caută soluții pentru a salva afacerea. Compania are 1.000 de creditori neplătiți, dintre care cei mai mari sunt statul, prin ANAF, care are de recuperat 150 milioane de euro și Eximbank, o societate bancară cu capital de stat, care are de încasat 300 milioane de euro. Prima dată Sidexul, actualul Liberty, a fost privatizat în anul 2001. A fost o vânzare cu scandal către Mittal, pentru că prețul de 77 milioane de dolari, din care statul a încasat 25 de milioane, a fost considerat ridicol de mic. Sidex Galați era un simbol al economiei socialiste care nu a reușit să să se adapteze la noile rigori. Întins pe o suprafață de 1.600 de hectare, un combinat de mărimea unui mic oraș, cu o importantă miză socială în zonă, Sidex era „căpușat la greu” în anii 90. S-a spus că suma încasată pentru privatizarea Sidex a fost atât de mică încât ar fi echivalat cu vânzarea pe un dolar. Criticii privatizării uitau că aprovizionarea cu materie primă și vânzarea produselor fabricate depindeau de companii care reușeau să facă business în timp ce combinatul pierdea bani. De exemplu, mi-a rămas în minte că, înainte de privatizare, Sidex avea pierderi de un milion de dolari pe zi, adică 365 milioane de dolari pe an. La care se adăugau datoriile istorice. Situația Sidex din anul 2001 și cea a Liberty peste mai bine de două decenii are destule asemănări, dar și destul deosebiri. Sidex 2001 și Liberty 2026 au în comun dificultățile economice: datorii neachitate, furnizori neplătiți, pierderi financiare. Trebuie remarcat că datoriile către stat rămân un punct comun, iar actuala companie nu și-a achitat împrumutul bancar pe care l-a contractat, în timp ce Sidexul avea datorii mari către o firmă considerată căpușă. De asemenea, marea problemă rămâne cea a piețelor de desfacere. Sidex și Liberty suferă din același motiv și anume din lipsă de competitivitate pe piețele de vânzare. Iar prețul energiei electrice, un cost esențial pentru industria siderurgică, a fost și este un punct sensibil pentru combinat. Nici România, nici Uniunea Europeană nu au reușit să găsească o soluție pentru ca sectoarele industriale mari consumatoare de energie electrică să poată intra în competiție pe piață cu producătorii din China, de exemplu. Desigur, sunt și diferențe între Sidexul din anul 1999 și Liberty din 2026. În primul rând, numărul angajaților este mult mai mic, în 26 de ani a avut loc o restructurare naturală a personalului. În al doilea rând, investitorii au adaptat capacitatea de producție a combinatului sau mai exact a fost redusă atât producția, cât și activele fizice. În fine, în al treilea rând, clienții de astăzi au nevoie de produse siderurgice de o calitate mai înaltă decât în urmă cu două decenii. Acum, combinatului Liberty i-a venit, din nou, sorocul. Adică, este scos la vânzare într-un moment poate mai dificil decât în urmă cu două decenii. La prima strigare a licitației nu a venit niciun investitor. Vom vedea ce va fi în pasul doi, dar semnalele nu sunt deloc încurajatoare și s-ar putea să revină discuția referitoare la cumpărarea combinatului pentru „un euro”. Bineînțeles, ar fi o variantă simbolică, pentru că nu știm dacă un potențial nou investitor va fi obligat să plătească datoriile vechi, care în cazul Liberty ajung la cel puțin 450 milioane de euro. În concluzie, combinatul din Galați se învârte de ani de zile într-un cerc vicios din care nici privatizarea, nici vânzarea nu l-au putut scoate.

Acum un an, Marie Birot a decis să părăsească Insula Reunion pentru a se muta la Trondheim, în Norvegia. O schimbare radicală de viață pentru această autoare care organizează ateliere de scriere.

Acum 35 de ani, într-o Românie abia ieșită din cenușa tranziției, cineva a avut curajul să viseze o universitate care să lege Bucureștiul de campusurile americane și să aducă „stilul de viață” al educației occidentale aici, acasă. Din acest vis al profesorului Ion Smedescu s‑a născut Universitatea româno‑americană. E o școală aparte care a crescut generații întregi de economiști, juriști, specialiști în IT, turism și sport. E vorba de o comunitate care astăzi numără mii de absolvenți răspândiți prin companii și instituții din toată lumea. La 35 de ani de la înființare, îi avem alături pe Costel Negricea, rectorul universității. Este omul care a dus mai departe acest proiect și l‑a conectat la standardele internaționale. Il avem cu noi si pe Lucian Botea, prorector pentru parteneriate și digitalizare. Lucian este arhitectul conexiunilor dintre universitate, mediul de afaceri și noul val de antreprenori și inovatori. Împreună vom povesti cum arată culisele unei „perle rare” din peisajul universităților private. Vom explora ce înseamnă să construiești o comunitate și cum se pregătește universitatea pentru viitor într-o lume în care inteligența artificială rescrie definiția meseriei de profesor. Stați cu noi la „Noi venim din viitor” ca să descoperim de ce, pentru mii de tineri, această universitate nu este doar o clădire cu săli de curs ci locul unde și‑au descoperit vocația, prietenii, mentorii și curajul de a‑și imagina un viitor mai mare decât ei. Mai multe despre Universitatea Româno-Americana puteti afla la adresa : rau.ro.

Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului revin astăzi la masa de discuții pentru reglementarea transnistreană. Rusia se arată deranjată că a fost exclusă din negocieri. Întâlnirea are loc într-un moment în care agenda este dominată de un proiect sensibil al Guvernului: impozitarea treptată a companiilor din regiunea transnistreană și crearea unui Fond de convergență. În paralel, autoritățile moldovene sugerează o recalibrare a formatului de negocieri și insistă pe o implicare plenară a UE, una din idei fiind chiar o misiune de administrare temporară externă a regiunii. În acest context, Liliana Barbăroșie a discutat despre dinamica dosarului transnistrean cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe la German Marshall Fund of the United States. Temele ediției: - Republica Moldova va ieși anul viitor din CSI, structură dominată de Rusia, iar Moscova se întreabă dacă și cum va supraviețui economia de peste Prut fără piața rusească? Cifrele arată însă că Rusia aproape că nu mai contează în exporturile Republicii Moldova. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cum este drumul de la o afacere locală la un brand de țară de succes și cu exporturi în UE? Vorbim despre brutăria din satul Bardar și produsele de aici, în special plăcintele, care ajung în România, Franța, Germania, Austria și Irlanda. Cum rezistă afacerea și cât de afectată este de criza regională a carburanților? Antreprenorul Victor Nistorică, administratorul și coproprietarul brutăriei din Ialoveni, spune în interviul Moldova Zoom, realizat de Valeria Vițu, că turbulențele deja au început să se resimtă. - Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”. - Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat la Chișinău la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Acuzații similare sunt formulate la adresa lui și în România. - Interes crescut pentru studierea limbii române în Transnistria: peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”, menit să consolideze cooperarea bilaterală, precum şi „Serviciul diplomaţie cibernetică”, adaptat noilor provocări din domeniul digital. Totodată, Direcţia diplomaţie economică va fi reorganizată în conformitate cu bunele practici ale ministerelor de externe din statele membre ale UE. Măsura vine pentru a face față creșterii accelerate a activității diplomatice și obiectivelor de integrare europeană, notează Ziarul de Gardă. Ambasada României în Republica Moldova a salutat decizia Guvernului de la Chișinău, menționând că este „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”. „Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au declarat reprezentanții ambasadei. Totodată, aceștia notează că România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar „consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană”. *** Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat în lipsă la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Dosarul pe numele lui Balan a fost deschis acum două zile, iar ieri a avut loc prima ședință de judecată, ședință care s-a soldat cu pronunțarea sentinței. Inculpatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Alexandru Balan a participat la ședința de judecată online, aflându-se în arest la domiciliu în România, unde este cercetat, în calitate de cetățean român, pentru trădare de patrie, fiind suspectat că ar fi transmis informații clasificate unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia, transmite IPN. Alexandru Balan a fost deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Balan a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. *** O nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspolului are loc astăzi, context în care Rusia cere reluarea cât mai curând posibil a negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Este un format pe care Chișinăul îl evită după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina, care de peste trei decenii nu a adus progrese în reglementarea transnistreană și a dus de fapt la închițarea și perpetuarea conflictului. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul cu statut egal de părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au  doar un statut de observatori. Acum, Moscova spune că formatul 5+2 este „singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului transnistrean”. Citez declarația dată presei ruse de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin: „Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”. Chișinăul a declarat de mai multe ori că de fapt formatul 5+2, dominat de Moscova, este cel care nu a generat progrese timp de trei decenii și a consolidat de fapt regimul separatist de la Chișinău. În plus, vechea formulă nu mai poate fi considerată valabilă din moment ce unul dintre participanți, Rusia, a atacat un alt participant – Ucraina. Despre soluțiile pe care le propune acum Chișinăul vorbim în continuare în program. *** În Transnistria peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău, anunță portalul Zona de Securitate. Ministerul Educației a anunțat că interesul pentru studierea limbii române în regiunea transnistreană este în creștere, iar aproape 20 la sută din cereri la nivel național au venit de acolo. Cursurile se vor ține în școlile cu predare în limba română din Transnistria.

Presa internațională comentează victoria netă a lui Péter Magyar în alegerile din Ungaria. Jurnaliștii vorbesc despre consecințe la nivel regional, european și global. Le Monde notează că „odată cu victoria lui Péter Magyar, Budapesta își va pierde statutul de far al internaționalei reacționare, pe care Viktor Orbán îl construise cu răbdare prin intermediul unor grupuri de experți și al unor personalități din extrema dreaptă globală.” The Conversation consideră, la rândul său, că ”victoria lui Magyar este o mustrare severă la adresa forțelor întunecate, transnaționale ale nativismului, diviziunii și politicii resentimentelor, care au devenit parte a discursului politic mainstream”. Pentru ziarul francez Les Echos, „înfrângerea lui Viktor Orbán este o veste proastă pentru Rusia, care conta pe Budapesta pentru a bloca sau încetini sancțiunile împotriva Kremlinului” Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar Potrivit ziarului german Die Zeit, aceste alegeri marchează un punct de cotitură. „O nouă eră se deschide pentru maghiari, care oferă Europei un dar neprețuit. Acum este momentul să profităm din plin de ea. Cu toate acestea, o schimbare sistemică autentică va rămâne dificilă în țară”, crede ziarul german. Politico observă cum Ursula Von der Leyen folosește înfrângerea lui Orbán pentru a impune sfârșitul dreptului de veto în politica externă a UE: Președinta Comisiei Europene a declarat că guvernele ar trebui să poată impune politicile UE - pe teme care ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și fonduri pentru Ucraina - cu majoritate, mai degrabă decât să permită națiunilor individuale să exercite dreptul de veto. La Stampa avertizează că acum, ”cel mai mare risc pentru UE ar fi să creadă că pericolul a trecut și că valul reacționar s-a potolit.  Fără calul troian al Moscovei Bruxelles-ul, va putea, fără îndoială, să adopte mai ușor cel de-al douăzecilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și să se deblocheze împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina. Dar liderii europeni nu se mai pot ascunde acum în spatele vetoului maghiar pentru a-și scuza lipsa de acțiune.” (Sursa. Eurotopics) Citeste siPeter Magyar, discurs după victorie: Relația Budapestei cu Moscova se va schimba în viitorul apropiat Rezultatul alegerilor din Ungaria va fi o lovitură pentru camarazii lui Orbán din țările vecine, notează revista pragheză Respekt: „Toți cei care se opun tendințelor autoritare din Europa de Vest și Centrală au acum vânt proaspăt în pânze. Magyar nu este un salvator, iar poziția sa va diferi, fără îndoială, de cea a Europei de Vest în multe privințe. Dar a reușit performanța aparent imposibilă de a-l răsturna pe autoritarul Viktor Orbán. Există multă îngrijorare și încruntare în guvernul ceh. Iar în Slovacia vecină, panica va fi izbucnit în cercurile guvernamentale.” (Sursa: Eurotopics)

Degradarea valorilor morale fundamentale alimentează creșterea violenței în societate; instabilitatea familială afectează profund echilibrul psihic al minorilor. Consumul de substanțe psihoactive declanșează instincte agresive necontrolate; aceste comportamente cauzează adesea vătămări corporale grave sau decese. Obsesia pentru resurse financiare facile devine motorul principal al infracțiunilor; tinerii aleg delincvența pentru a obține satisfacții materiale imediate. Mediul digital promovează modele de îmbogățire rapidă cu un impact nociv; influența rețelelor sociale alterează discernământul utilizatorilor vulnerabili. Educația reprezintă singura metodă eficientă pentru restabilirea normalității în conduită; familia și școala trebuie să colaboreze pentru interiorizarea normelor etice. Justiția oferă o formă de reparație morală prin aplicarea unor pedepse riguroase; legea este necesară pentru a descuraja actele de răzbunare personală. Recuperarea persoanelor care au comis fapte antisociale necesită tehnici de remodelare a comportamentului; dialogul constructiv ajută la înțelegerea cauzelor profunde ale criminalității. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Urmărește podcastul numărul 270 de la Acasă la Măruță, unde Cătălin Măruță o are ca invitată pe Dr. Emel Nuraltay. Medic specialist Obstetrică-ginecologieȘef Secție Obstetrică-ginecologie Spital Clinic SANADORDr. Emel Nuraltay: „Am terminat Facultatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" in anul 1995, si, desi am vazut in perioada facultatii ca putine femei ajungeau sa faca o cariera in sala de operatii, mi-a fost clar ca eu voi alege o specialitate chirurgicala. Totusi, obstetrica nu a fost prima mea optiune.Acum, dupa 25 de ani ca medic specialist obstetrician, nu regret deloc decizia alegerii. De fiecare data cand aud tipatul de copil nou-nascut, care vine sa infrunte lumea, am certitudinea ca am ales cea mai frumoasa meserie din lume.Sunt seful Sectiei de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Clinic SANADOR inca de la infiintarea acestuia, in 2011, iar principala mea responsabilitate zilnica este sa ma asigur ca pacientele internate in maternitatea SANADOR beneficiaza de cele mai bune conditii si conduite medicale.Am adus pe lume cateva mii de copii, insa la fiecare nastere exista mereu aceeasi emotie, aceeasi pasiune. Este ceea ce ma face sa merg mai departe, sa pot.”

Azi avem episod aniversar!

Omul care a făcut din Baia Mare capitala eCommerce-ului românesc – Cosmin Dărăban – îi spune lui Mihai Morar secretul succesului său.Este incredibil care a fost motorul unui business care azi atinge 5 milioane de euro, cifră de afaceri. Acum 20 de ani, tânărul computerist Cosmin, zis Bursuc, fără calculator la școală sau acasă, și-a dorit mai mult de la viață. Ca mulți alții. Dar, spre deosebire de alții, a refuzat să plece de acasă. Așa că a ajuns să aducă bunăstarea căutată la el acasă, în loc să o caute prin lume. Azi,  Cosmin este CEO și cofondator al agenției de eCommerce SilkWEB și al platformei Gomag, cea care gestionează comenzi zilnice în valoare de peste 1 milion de euro! Mihai Morar îți aduce, pe scena Teatrului Municipal din Baia Mare, o afacere 100% băimareană în rol principal.  Urmează Fain & Simplu.

Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. În condițiile în care de mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Maia Sandu a condamnat atacurile care au dus la deconectarea lliniei Isaccea-Vulcănești, principala legătură a Republica Moldova cu rețeaua europeană de energie. Iată temele ediției: - La Chișinău a avut loc o ședință a Consiliului Național de Securitate unde s-a discutat despre combaterea criminalității transfrontaliere. Fenomenul se amplifică pe fundalul războiului din Ucraina: traficul de arme, droguri și ființe umane, precum și criminalitatea economică. Factorii care contribuie la creșterea riscurilor includ poziția geografică a R. Moldova, perturbările logistice ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vulnerabilitățile existente pe segmentul transnistrean. Valeria Vițu, de la Chișinău. - Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Vinurile moldovenești au fost vedetele Festivalului Internațional de Vin RoWine, ediția de primăvară, care a avut loc la Cluj-Napoca. Producătorii moldoveni spun că piața din România este o gură de oxigen pentru industrie, pentru că vinurile moldovenești sunt placul românilor de pe ambele maluri ale Prutului. O corespondență semnată de Bianca Pădurean. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este experta comunității WatchDod de la Chișinău, Tatiana Cojocari, cu care discutăm despre mecanismul de aderare folosit pentru prima dată de UE pentru Republica Moldova – avansarea negocierilor tehnice în condițiile în care cele politice nu sunt posibile din cauza opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova. - Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă, la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. - Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Știrile zilei: După ce mai bine de două săptămâni Republica Moldova luptă pentru a curăța râu Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, acum sudul țării a rămas și fără curent electric, tot din cauza agresiunii rusești în țara vecină. Republica Moldova a evitat un blackout total doar datorită interconexiunilor pe linii secundare, de tensiune joasă, cu România, care au menținut sistemul. Dronele rusești au bombardat seara trecută sistemul energetic din sudul Ucrainei, în consecință a fost scoasă din funcțiune linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, singura care asigură importurile de curent din România pentru sudul Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a anunțat că pentru a menține alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de tensiune joasă de pe Prut dintre România și Moldova. Moldelectrica face apel la consum rațional în special în orele de vârf. Este pentru a doua oară în acest an când Republica Moldova este la un pas de o deconectare totală a curentului. Pe 31 ianuarie o pană masivă de curent electric tot pe linia Isaccea Vulcănești, afectată de bombardamente, a lăsat făcă curent aproximativ 70 la sută din țară. În dimineața zilei de astăzi, Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile rusești, spunând că acestea subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. „Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se spune în comunicatul Externelor. Iar premierul moldovean Alexandru Munteanu a scris pe rețeaua X că atacurile lansate de Rusia au pus din nou în pericol stabilitatea energetică a Moldovei. „Au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a preveni întreruperile de curent, însă situația rămâne fragilă”, notează premierul de la Chișinău. *** De două săptămâni R.Moldova luptă pentru a elimina o altă consecință a agresiunii Rusiei - poluarea râului Nistru cu produse petroliere în urma bombardamentelor din țara vecină. Nistrul este principala sursă de apă pentru 80 la sută din populația țării. Noi pete de produse petroliere au fost observate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, iar autoritățile mențin intervențiile în teren pentru a limita extinderea poluării. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că reziduurile continuă să vină din amonte, în pofida faptului că partea ucraineană a anunțat stoparea sursei de poluare. Сel mai probabil, petele provin dintr-un lac de liniștire unde s-ar fi acumulat cantități de petrol în urma scurgerilor anterioare. În paralel, intervențiile tehnice continuă. Echipe din Republica Moldova și România au instalat baraje absorbante pe mai multe sectoare ale Nistrului pentru a limita răspândirea poluanților. Autoritățile române au trimis echipamente specializate și experți, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de sprijin, inclusiv imagini satelitare pentru monitorizarea scurgerilor de petrol. Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat și a înregistrat un proces penal în acest caz, pentru a investiga circumstanțele poluării, *** Delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale participă la Chișinău, la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Evenimentul este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării ale R.Moldova și Ucrainei, cu sprijinul Uniunii Europene. *** Procurorii anticorupţie cer pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc, Plahotniuc este acuzat de cinci infracţiuni care țin de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, în dosarul „Frauda Bancară”, Acum mai bine de 10 ani, amintim, din bugetul Republicii Moldova s-a furat un miliard de dolari, echivalentul aproximativ 15 la sută din PIB-ul țării de la acea vreme. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi prejudiciat statul cu 39 de milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro. Fostul lider PDM a lipsit de la proces, iar avocaţii săi au declarat că probele procurorilor sunt nefondate.

Una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie, conform raportului anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Anca Sinea, coordonatoare a Observatorului, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce impact are conflictul din Orientul Mijlociu asupra sărăciei energetice din România? Anca Sinea: ”Această situație în care ne aflăm ne trimite înapoi la factorii care determină sărăcia energetică. Costul energiei fiind un factor important, creșterea costurilor pe piața internațională de energie se poate reflecta în facturi. Acum, noi vorbim despre sărăcia energetică atât în ce privește acoperirea nevoilor în interiorul gospodăriilor și aici mă refer la încălzire, răcire, mai nou, pentru că vine peste noi anotimpul călduros și dăm drumul la aerul condiționat, gătit, dar pe de altă parte tot mai mult vorbim despre energia de care avem nevoie pentru a ne deplasa, benzină, motorină, să mergem la serviciu, să ducem copiii la școală (...). Și da, acestea fiind impactate și vedem la pompă că sunt impactate de creșterea de prețuri, acestea se vor reflecta în bugetele de familie, în mod evident”. Cum îți eficientizezi consumul de energie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a produs un șoc pe piețele mondiale? Anca Sinea: ”Sunt măsuri de comportament pe care le putem adopta, atunci când sesizăm elemente de ineficiență (...). Să nu mai deschidem geamul în timp ce merge căldura sau în timp ce merge aerul condiționat, să mergem pe jos, uneori, că face bine. Dar avem și situații de sărăcie extremă energetică, unde nu putem să mergem doar pe soluții de comportament, iar acolo eu recomand gospodăriilor să ia legătura cu administrațiile publice locale (...). Există administrații publice extrem de inventive și susțin, au rezerve de lemn, au rezerve de resurse, au capacitatea de a genera ajutoare pentru gospodării”. Ce arată raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice? Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată că una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Documentul vorbește de asemenea despre locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice mai subliniază că multe gospodării practică ”subconsumul energetic”. În plus, există diferențe mari între regiunile țării. Cea mai mare sărăcie energetică este în nord-est, unde o treime dintre gospodării se află sub pragul de sărăcie materială, după plata energiei. În schimb, în zona București-Ilfov sunt cele mai mici valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată de asemenea că sunt diferențe foarte mari între urban și rural. Aproximativ trei sferturi dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află la sate. Pe de altă parte, potrivit documentului, buteliile de gaz, folosite în aproape jumătate dintre gospodăriile din România, cresc presiunea asupra bugetelor.

A fost o etapă formidabilă în Six Nations la rugby, una în care echipele cu șanse minime au reușit să dea lovitura și să câștige in fața unor coloși, care parcă nu s-au regăsit. Tudor Furdui face analiza etapei a 4-a din Six Nations și vorbește și despre înfrângerea României din Georgia, în Cupa Europeană a Națiunilor. Turneul celor 6 națiuni, această operă de artă creată să încânte ochii iubitorilor de rugby din lumea întreagă, și-a desemnat în week-end-ul trecut câștigătoarele rundei cu numărul patru. A fost un spectacol de gală ce cu greu va fi uitat, o simfonie a culorilor, parcă realizată de un pictor celebru pe o pânză fermecată, un concert în care 6 trupe de rock au făcut publicul să tremure și să suspine. Runda cu numărul 4, a fost fără niciun dubiu runda surprizelor, în care spectacolul sportiv a excelat, iar lumea întreagă a fost la picioarele acestui uriaș, care este rugby-ul. Italia a scris istorie Italia a scris istorie reușind prima victorie în fața singurei campioane mondiale din emisfera de Nord, Scoția a reușit imposibilul, reușind să neutralizeze o echipă a Franței, care deja se vedea campioană, iar Irlanda s-a impus, așa cum era normal, în fața Tării Galilor și păstrează șanse la titlu. La Roma ,,Azurii" au reușit să realizeze prima victorie din toate timpurile împotriva ,Trandafirilor", într-un meci în care și-au dorit și au reușit ceea ce nimeni nu se aștepta. A fost o biruință a dorinței, dar și a tenacității, în fața unui adversar care mereu pleca victorios din întâlnirile directe. Rezultat final: 23-18 pentru Italia, în uralele spectatorilor de pe Stadio Olimpico, cea de-a doua victorie din acest sezon de Six Nations, după cea din prima etapă realizată  împotriva Scoției, tot pe Olimpico. Încet, dar sigur, așa a crescut rugbyul italian, care sâmbătă a câștigat împotriva Angliei, un rezultat greu de imaginat acum câțiva ani. Oare cum au fost motivați la vestiare înainte de partidă cei 15 coloși italieni pentru a obține o asemenea performanță? Uitându-ne însă la figurile lor în timpul intonării imnului “Fratelli d'Italia”, puteam intui că vor face meciul vieții lor. Italienii nu s-au speriat nici măcar în minutul 55 când Anglia conducea cu 18-10. Au făcut ceea ce au învățat nou în ultima vreme și mai ales au profitat din plin de indisciplina în joc a englezilor, care la un moment dat au avut doi jucători eliminaţi temporar de pe teren. Au  revenit senzaţional în a doua repriză, s-au impus prin două eseuri, ambele transformate, şi concretizarea a trei lovituri de pedeapsă. Alături de Noua Zeelandă, Anglia era singura echipă neînvinsă până acum de Naţionala azzurra care a trecut acum peste ea în clasament. Scoția speră la trofeu La Edinburgh, pe stadionul Murrayfielld, ,,Ciulinii" au făcut recital la scenă deschisă în fața ,,Cocoșilor", într-o partidă în care plecau cu șansa a doua, dar în care s-au autodepășit și au obținut victoria în stil de mare campioană. Franța pare că nu s-a regăsit în acest meci, unul în care Scoția a pus presiune din primul minut și în final a câștigat un meci care parcă a fost o simfonie a rugby-ului. Scoția a avut o viteză în plus față de francezi în ceea ce privește viteza execuțiilor și după victoria 50-40 visează cu ochii deschiși la trofeu, după foarte mult timp. Probabil a venit vremea ca și ,,Ciulinii" să fie fericiți deși punctul bonus ofensiv reușit de francezi după cele patru eseuri marcate s-ar putea să cântărească greu săptămîna viitoare când se va decide campioana. Irlanda nu se dezminte, vrea să fie din nou campioană Irlanda, după începutul de turneu ezitant în fața Franței, pare că acum a pornit motoarele la turație maximă și pregătește asaltul final pentru titlul de campioană. Victoria din fața Angliei, obținută în deplasare la un scor care a uimit ,,lumea ovaliei” pare că a injectat moralul ”Trifoilor" cu adrenalina necesară pentru a reuși din nou victoria în turneu. Acum a obținut o victorie scontată, 27-17, împotriva Țării Galilor la Dublin pe Aviva Stadium, cu bonus ofensiv, deși galezii au avut probabil cea mai bună evoluție din acest campionat. România înfrântă în Georgia În toată această feerie a rugbyului a încercat să-și facă loc și România în semifinalele Cupei Europeană a națiunilor unde a pierdut la un scor mai puțin sever decât ne așteptam în Georgia. A fost 53-30 pentru georgieni pe stadionul Avceala din Tbilisi într-un meci în care stejarii au avut patru debutanți, dintre care trei în primul XV. Să marchezi 30 de puncte unei echipe net superioare nu este de colo și în cazul în care “Stejarii” vor continua pe această linie ar putea obține locul 3 în competiție după meciul decisiv contra Spaniei.

Flori la frontieră și mesaje de felicitare din partea conducerii pe de o parte, Marș Feminist și un nou caz de posibil femicid, pe de altă parte. Ziua internațională a femeii marcată în Republica Moldova. Cazul de femicid a fost semnalat public chiar de Ziua Internațională a Femeii, pe 8 martie. În centrul scandalului se află Dumitru Vartic, vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești și membru al formațiunii aflate la putere în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Soția demnitarului, Ludmila Vartic, s-a sinucis pe 3 martie, iar organizațiile pentru drepturile femeilor au semnalat că femeia ar fi fost supusă abuzului domestic. Astfel, PAS, se confruntă în aceste zile cu o gravă lovitură de imagine. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a cerut demisia lui Dumitru Vartic din toate funcțiile publice. Liliana Barbăroșie are detalii despre caz. Temele ediției: - Declarații importante despre viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost făcute recent de președintele României, Nicușor Dan. În timpul vizitei sale oficiale la Varșovia, Nicușor Dan a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru rolul cooperării moldo-române în securitatea energetică din regiune. În ceea ce privește subiectul Unirii Republicii Moldova cu România, liderul de la București a subliniat că o astfel de decizie depinde exclusiv de voința cetățenilor Republicii Moldova. Mai multe detalii are colega noastră, Ecaterina Tanasiiciuc. - Alegerile din Ungaria încep să semene cu alegerile din Republica Moldova, susține opoziția maghiară. Liderul partidului Tisza spune că mai mulți agenți ruși au ajuns la Budapesta cu aceeași misiune ca în perioada electorală de la Chișinău. Despre ce este vorba, ne spune Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu a fost nominalizată, de rând cu alți 14 scriitori europeni, la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru acest an, cu volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”. Un interviu despre această carte și despre istoriile trăite în Republica Moldova, într-o discuție în studioul RFI cu Ovidiu Nahoi. - Autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic în urma războiului din Orientul Mijlociu. - Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne în continuare închis. Știrile zilei: Pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, măsurile vor fi aplicate pe perioada stării de alertă în energetică, instituită pentru următoarele două luni. Centrul dă asigurări că în prezent există suficiente stocuri de carburanți, transmite IPN. Pe termen scurt, exportul și reexportul de benzină și motorină din Portul moldovenesc Giurgiulești de pe Dunăre vor fi interzise, dacă stocurile scad sub (8 mii de tone de benzină și 25 de mii de tone de motorină. Pe segmentul de curent electric, sunt gata de activare așa-numite „insule de consum” pe liniile de tensiune joasă cu România, iar în situații de criză pot fi activate contracte de avarie. Pe termen mediu, dacă apar perturbări pe piața regională, Guvernul ar putea prioritiza aprovizionarea cu combustibil pentru agricultură, transport strategic și instituții medicale și ar putea introduce programe obligatorii de economisire a consumului în instituțiile publice. Pe termen lung, Guvernul își propune să consolideze securitatea energetică, prin crearea unui sistem de stocuri minime de produse petroliere, conform directivelor europene. Totodată, sunt analizate proiecte pentru noi unități de producere a energiei electrice, investiții în modernizarea rețelelor pentru stocarea energiei regenerabile și extinderea interconexiunilor energetice. *** Biletele de avion s-ar putea scumpi în Republica Moldova. Prețul la  combustibilul pentru avioane a crescut cu 30%. Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. *** De Ziua internațională a femeii, oficialii de la Chișinău au transmis mesaje de felicitare, subliniind contribuția esențială a femeilor la dezvoltarea societății. Autoritățile și-au reafirmat angajamentul de a consolida drepturile femeilor și de a asigura un mediu echitabil și bazat pe meritocrație. Iar societatea civilă a marcat evenimentul printr-un Marș Feminist cu sloganul „Statul la nevoie se cunoaște: Femei în siguranță. Dreptate în instanță”. Participanții la marș au declarat că au ieșit în stradă „pentru a aminti că viața femeilor nu se negociază”, în contextul mai multor cazuri de violență îndreptată asupra femeilor și copiilor, ajunse în atenția publică. Despre cel mai recent caz, cu impact inclusiv în zona politică, v aducem detalii imediat în program. *** În timp ce în plan politic Republica Moldova are un indicator bun privind implicarea femeilor, cu 40 la sută din mandatele de parlamentar deținute de femei în actualul Legislativ, la nivel de societate cel mai recent Index al Egalității de Gen, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, atestă „o consolidare alarmantă a percepțiilor tradiționaliste”: peste 60% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria”, cu 10 la sută mai mult ca acum 5 ani. „Indexul Egalității de Gen din acest an ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste,” a declarat Alexandra Ermolenco de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.  *** Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne închis, iar administrația pro-rusă de la Tiraspol nu dă curs invitațiilor la negocieri ale autorităților constituționale de la Chișinău. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei parlamentare care monitorizează realizarea politicii de reintegrare, anunță TVR Moldova. La finalul lunii februarie a avut loc o primă întâlnire la nivel de negociatori politici între Tiraspol și Chișinău după o pauză de peste un an. Întâlnirea a readus pe agendă subiecte sensibile: de la școlile cu predare în limba română și problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor, până la libera circulație a jurnaliștilor și respectarea drepturilor omului. *** După aproape două luni de suspendare a fost reluată activitatea bacului peste răul Nistru în zona satului Molovata. Administrația feribotului avertizează însă că din cauza gheții de pe râu pot apărea devieri sau întârzieri în programul de circulație până la topirea completă a gheții, scrie ZDG. Circulația feribotului a fost suspendată la mijlocul lunii ianuarie din cauza gerului puternic și a stratul de gheață format pe Nistru. Feribotul este unica cale liberă de acces pentru localnicii din saltele Molovata-Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova. Sunt sate moldovenești amplasate pe malul stâng al Nistrului, care este în rest controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Atunci când circulația este oprită, locuitorii sunt nevoiți să traverseze posturile ilegale ale regimului din Transnistria, iar aprovizionarea magazinelor, farmaciilor și a instituțiilor sociale devine dificilă, notează portalul media Zona de Securitate. *** Teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul ar putea avea, până la sfârșitul acestui an, un sediu propriu, după aproape patru decenii de activitate fără o clădire dedicată. Proiectul de construcție a noului sediu al teatrului a început în 2012, când a fost pusă piatra de temelie, însă lucrările au fost întrerupte de mai multe ori. De-a lungul anilor au fost realizate mai multe lucrări cu sprijinul României. Acum, autoritățile estimează că lucrările ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului. De-a lungul anilor, trupa Teatrului din Cahul, fondat în 1987, a activat în clădirea fostei case de cultură din oraș.

În acest episod din Banii Vorbesc, discut cu Claudiu Ioniță, expert în fiscalitate, despre toate modificările importante care afectează investitorii în 2026 și despre cum trebuie gestionate corect pentru a evita problemele cu ANAF. Claudiu Ioniță este Tax director la BDO România, ce are ca specializare impozitarea, taxare și fiscalitatea investitorilor de retail. Cred ca […] Articolul Taxele pentru Investitori s-au schimbat in 2026! Ce trebuie sa stii acum? Claudiu Ionita S10E04 apare prima dată în Laurentiu Mihai.

Ionel Bucur este la 61 de ani unul dintre membrii lotului național de sărituri peste obstacole, demonstrând că pasiunea nu are vârstă. Bucur este și sportiv și antrenor, arată impecabil, se antrenează zilnic și concurează cot la cot cu sportivi de trei ori mai tineri, cum ar fi fiul său, care concurează și el pentru România. Sexagenarul mai are o activitate lăudabilă : hipoterapia! Vârsta nu este decât o cifră. Asta o demonstrează la 61 de ani și Ionel Bucur, titular în echipa națională la sărituri peste obstacole. Bucur este un ardelean blând, răbdător și devotat cailor săi pe care îi iubește până la lacrimi. Dragostea sa pentru aceste animale a luat naștere încă din copilărie, pe când avea doar 10 ani, când a simțit că există o diferenţă între animalele din curte pe care tatăl său le folosea la diverse sarcini şi caii antrenaţi doar pentru sport. Acum se ocupă de baza hipică din Sibiu, unde există în jur de 60 de cai și, pe lângă  activitatea sportivă intensă pe care o duce, uimește și lumea medicală prin practicarea hipoterapiei cu copii care au probleme medicale din naștere. Această terapie, care este de fapt o kinetoterapie pe care o poți aplica atunci când călărești un cal, are rezultate remarcabile  asupra persoanelor cu dizabilități dar și asupra persoanelor normale. Echitația te educă, te ordonă și îți dă un plus de a învinge în viață și te face mai puternic. Așa l-a făcut și pe Ionel Bucur, unul din cei mai galonați practicanți de călărie din România, care de-a lungul carierei sportive a adunat peste 80 de trofee naționale, alături de cele internaționale. Bucur concurează și acum, la 61 de ani, după 5 decenii de activitate „M-am apucat la vârsta de 10 ani, deci au trecut 51 de ani de când m-am urcat prima dată pe primul cal” -Ionel Bucur, component al lotului național. În familia Bucur, echitația și caii ocupă un loc aparte și asta datorită lui Ionel Bucur, unul dintre cei mai buni călăreți din România în probele de sărituri peste obstacole. La 61 de ani el arată impecabil, antrenează și concurează. „Majoritatea colegilor îmi spun de ce nu mă las de încălecat, că e timpul și să stau doar să antrenez, dar este lucrul care îmi place, acolo mă simt împlinit și nu vreau să renunț la sport atâta timp cât mă simt în stare bună de sănătate” -Ionel Bucur, component al lotului național. Echitația a contribuit în formarea lui Ionel Bucur ca om. Practic, când este în șa, simte că trăiește. Pasiunea a fost insuflată atât fiicei Adelina, cât și fiului Ionuț,cu care este coleg în echipa națională la sărituri peste obstacole Concurează de la 14 ani... Ionel Bucur ar povesti ore întregi despre relația cal–călăreț, o legătura afectivă care se crează în timp și muncind foarte mult unul cu celălalt. Apropierea de cal este foarte importantă, la fel și dresajul, care nu trebuie să devină o presiune pentru animal. Acesta are nevoie de dragoste, asemeni unui partener de viață. Iar iubirea domnului Bucur pentru cai este dusă la extrem. „Pe lângă familia mea, caii sunt viața mea. Pot să spun doar că am avut un accident și când am intrat în sala de operație, ultimul lucru, i-am spus soției și fiicei mele, să aibă grijă de cai”, spune el. De mulți ani, Ionel Bucur este component de bază al echipei naționale de sărituri peste obstacole. „Sunt foarte mândru că de la vârsta de 14 ani, când am intrat în lotul de juniori, și până în prezent am fost în permanență un membru al lotului național care este format din cinci sportivi”, spune Ionel Bucur. Înainte să ajungă să practice probele de sărituri peste obstacole, Ionel Bucur a participat la toate disciplinele din echitație, iar în 1992 s-a calificat la Jocurile Olimpice! „Am făcut și proba completă, în 1992 am fost calificat pentru Jocurile Olimpice de la Barcelona, dar din păcate, din lipsa fondurilor, nu am putut participa” - Ionel Bucur, component al lotului național.

Acum, când s-au încheiat Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, ies la suprafață mai multe povești cutremurătoare care stau în spatele multor succese ale sportivilor de la Olimpiada albă. La Pastila de sport aflați despre campioana americană de la monobob care are doi copii surzi, despre medaliatul cu bronz la sărituri cu schiurile din Norvegia care și-a pierdut tatăl, despre patinatorul japonez de pe primul loc în programul liber care nu se mai putea opri din plâns și despre schioara italiană care a terminat pe locul 3 în concursul de big air deși avea ligamentul încrucișat rupt. Aproape fiecare medalie obținută de sportivi la Jocurile de la Milano Cortina are câte o poveste. Unele dintre ele sunt de-a dreptul cutremurătoare. După ce le auzi te întrebi câtă voință au avut acești sportivi pentru a trece peste problemele de viață cu care s-au confruntat și a ajunge campioni. Elana Meyers Taylor a născut doi copii surzi Este cazul americancei Elana Meyers Taylor care a devenit la 41 de ani cea mai în vârstă medaliată cu aur  într-o probă individuală la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în proba de monobob la competiția din Italia. Monobobul este sportul exclusiv feminin în care sportiva este și împingătoare și pilot, iar americanca le face bine pe amândouă coborând la o viteză amețitoare pe un traseu în care orice mică eroare o poate costa chiar viața. Iar Taylor nu este un om ca toți ceilalți. De fapt nu este o mamă ca toate celelate. Ea a născut 2 copii surzi, unul dintre ei suferind de sindromul Down. Cu toate acestea, înaintea Jocurilor de la Milano-Cortina, sportiva  avea deja cinci medalii olimpice, trei de argint şi două de bronz, dar acum şi-a completat colecţia cu medalia din cel mai strălucitor metal, astfel că a izbucnit în lacrimi şi a sărbătorit performanţa alături de copiii ei. Forfang a rămas fără tată înainte de J.O Un alt exemplu al unui sportiv care are o poveste de viață deosebită este norvegianul Johann Andre Forfang. Săritorul cu schiurile a cucerit în întrecerea de super-team o medalie olimpică, a treia din carieră, la puțin timp după ce a trecut prin cumpăna vieții. În spatele succesului său se ascunde o dramă imensă deoarece medalia sa de bronz vine la două săptămâni după ce tatăl său a decedat. Săritorul cu schiurile în vârstă de 30 de ani a vorbit cu multă emoție despre cel care i-a fost model și erou, spunând că tatăl său a reprezentat busola sa morală. Ultima dorință a părintelui, care era bolnav de o boală incurabilă, a fost ca fiul său să concureze la săriturile cu schiurile și să meargă la Jocurile Olimpice. Așa că Forfang i-a ascultat sfatul, a concurat terminând pe locul 3 și a ridicat ochii spre cer în momentul în care s-a văzut cu medalia de bronz la gât Japonezul Hihara plângea în timpul antrenamentului Ce mai e de spus în cazul Riku Miura și Ryuichi Kihara, japonezii care au cucerit medalia de aur în proba de perechi de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina, după un program liber excepțional, în care au doborât recordul mondial pe acest palier? Niponii rataseră complet programul scurt, iar Kihara considerându-se vinovat a fost în pragul disperării, partenera sa dezvăluind că acesta a plâns în continuu între cele două evoluții. Kihara a vârsat lacrimi la fel ca în cântecul “Și băieții plâng câteodată”, varianta asiatică, dar acest plânset nervos l-a ajutat. Japonezii au recuperat fabulos la programul liber și la final s-au situat pe primul loc , cei doi devenind prima pereche din „Țara Soarelui Răsare” care ia aur olimpic. La sfârșitul competiției, Kihara a fost din nou foarte emoționat, a plâns din nou, de data asta de bucurie, și le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să treacă peste acel moment stânjenitor pentru un bărbat. Flora Tabanelli a reușit ceea ce nu a reușit Lindsey Vonn Italianca Tobanelli este și ea un caz aparte. Sportiva de la schi acrobatic și-a rupt  ligamentul încrucișat la genunchi înaintea Jocurilor,  la fel ca legendara coborâtoare Lindsey Vonn. Dacă americanca în vărstă de 41 de ani a suferit o căzătură oribilă, în urma căreia s-a ales cu mai multe fracturi, italianca de 18 ani a reușit 3 sărituri foarte bune în concursul de big air și a obținut medalia de bronz, prima pentru Italia în schi acrobatic. Tânăra a explicat că i-a fost foarte greu să concureze cu o placă de titan care să-i protejeze genunchiul accidentat, dar satisfacția de a fi pe podium la Jocurile Olimpice nu se poate compara cu nimic. Nu va mai concura deloc în 2026, urmând să se opereze pentru refacerea ligamentelor. Flora Tobanelli este încă un exemplu care demonstrează că pentru a fi printre protagoniști la competiția supremă din sport, mulți sportivi au ambiții ieșite din comun și își asumă riscuri enorme pentru a-și îndeplini un vis. Podiumul olimpic!

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Episodul 166 din Thinking Made Visible este o conversație despre Instagram, storytelling și felul în care comunicarea rămâne coerentă într-un context care se schimbă constant.Invitata acestui episod este Alexandra Ciucanu, un om pe care îl recomand cu încredere și cu care mă consult inclusiv în contexte reale de lucru. În această conversație vorbim despre Instagram pornind de la comportamentele oamenilor, mai puţin de la mituri despre algoritm. Ştim cu toţii că platforma se modifică odată cu felul în care oamenii își folosesc timpul, atenția și interesul. Iar aceste schimbări ajung să se traducă în update-uri concrete, care influențează vizibilitatea și distribuția conținutului.Dincolo de partea de platformă, episodul intră într-o zonă de fundamente, şi discutăm despre Storytelling ca structură de claritate și relație, astfel încât să nu ajungă folosit ca tehnică de ambalare emoțională.Intro (00:00)Cine este Alexandra? (1:59)Ce a atras-o la Instagram? (5:51)Facebook vs Instagram vs TikTok (7:09)Trei noutăţi la Instagram care merită luate în calcul (8:54)Ne setăm propriul algoritm (15:57)Cum ar trebui un specialist să se raporteze la atâtea opţiuni? (19:17)Etapele conectării în online (23:48)Principalul lucru despre vizibilitate (30:45)Crearea de conexiune (43:01)Ce este Play for transformation? (46:19)Acum că ştim etapele, cât durează? (50:00)Unde intervine partea de storytelling? (57:18)Ce fel de content ar pune în caruseluri? (1:06:02)Pentru e-commerce cum funcţionează storytelling-ul? (1:10:29)Content simplu, dar cu rezultate (1:12:50)Storytelling = vindecare? (1:16:19)Oricine poate să înveţe (1:19:40)Outro (1:21:43)

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

De-a lungul acestui sezon am explorat transformările profunde prin care trece lumea muncii: de la redefinirea motivației și căutarea sensului în ceea ce facem, până la rolul crucial al educației și provocările cu care se confruntă tinerii la intrarea pe piața muncii. Am vorbit despre antreprenoriatul românesc, despre curajul tranzițiilor profesionale și despre artele subtile ale interviului și brandingului personal.Acum e momentul să punem cap la cap toate elementele acestui sezon: ce ne-au învățat invitații noștri, ce lecții am distilat și, mai important, ce înseamnă toate astea pentru traiectoriile voastre profesionale. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.