POPULARITY
Giuliano era venuto da Oristano a Nuoro per passare l'estate con i nonni, perchè era stato male e ora aveva bisogno di aria buona.La mamma le disse ''mio piccolo fiore, tua nonna avrà molto riguardo e farà in modo che tu mangi di più e tuo nonno, qualche volta , ti porterà al monte Ortobene e per giocare ci sono tanti bambini lì dove abitano a Santu Predu. […] Continue reading
Giuliano era venuto da Oristano a Nuoro per passare l'estate con i nonni, perchè era stato male e ora aveva bisogno di aria buona.La mamma le disse ''mio piccolo fiore, tua nonna avrà molto riguardo e farà in modo che tu mangi di più e tuo nonno, qualche volta , ti porterà al monte Ortobene e per giocare ci sono tanti bambini lì dove abitano a Santu Predu. […] Continue reading
Zulianu fit benniu dae Aristanis a Nugoro a colare s’istiu chin sos jajos: fit istau maladiu e aiat bisonzu de aghera bona. Sa mama l’aiat nau: “Froricheddu meu, jaja tua t'at a dare cara pro chi maniches de prus e jaju tuo t’at a juchere a su monte Ortobene carchi borta. E pro jocare ja bi nd’at de grustos de pizzinnos in Santu Predu, ube istan issos!”. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina Zulianu fit benniu dae Aristanis a Nugoro a colare s'istiu chin sos jajos: fit istau maladiu e aiat bisonzu de aghera bona. Sa mama l'aiat nau: “Froricheddu meu, jaja tua t'at a dare cara pro chi maniches de prus e jaju tuo t'at a juchere a su monte Ortobene carchi borta. E pro jocare ja bi nd'at de grustos de pizzinnos in Santu Predu, ube istan issos!”. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale il limba nuorese messa in voce da Tonino Mesina Giuliano era venuto da Oristano a Nuoro per passare l'estate con i nonni, perchè era stato male e ora aveva bisogno di aria buona.La mamma le disse ''mio piccolo fiore, tua nonna avrà molto riguardo e farà in modo che tu mangi di più e tuo nonno, qualche volta , ti porterà al monte Ortobene e per giocare ci sono tanti bambini lì dove abitano a Santu Predu. […]
Zulianu fit benniu dae Aristanis a Nugoro a colare s'istiu chin sos jajos: fit istau maladiu e aiat bisonzu de aghera bona. Sa mama l'aiat nau: “Froricheddu meu, jaja tua t'at a dare cara pro chi maniches de prus e jaju tuo t'at a juchere a su monte Ortobene carchi borta. E pro jocare ja bi nd'at de grustos de pizzinnos in Santu Predu, ube istan issos!”. [...] Continue reading
Giuliano era venuto da Oristano a Nuoro per passare l'estate con i nonni, perchè era stato male e ora aveva bisogno di aria buona.La mamma le disse ''mio piccolo fiore, tua nonna avrà molto riguardo e farà in modo che tu mangi di più e tuo nonno, qualche volta , ti porterà al monte Ortobene e per giocare ci sono tanti bambini lì dove abitano a Santu Predu. […] Continue reading
Chelledda era una bambina che le piaceva giocare con la farina per fare la pasta. Quando la mamma cuoceva il pane lei aiutava e dopo con la pasta rimasta faceva tante cose: piccole anfore,casseruole ,pulcini e cose di ogni genere. Un giorno che era sola in casa,aveva preso un po di farina aveva versato acqua, un goccio d'olio e un po di sale. […] Continue reading
Chelledda fit una pizzinna chi li piachiat a jocare chin sa farina, pro fachere sa pasta. Cando sa mama cochiat su pane issa l'azudabat e appustis chin-d unu cantu ‘e pasta fachiat milli cosas: brocchittas e cassaroleddas, puddichineddos e cosas de cada zenia. Una die fit sola in domo. Aiat picau sa farina, laiat ghettau abba, una guttia ‘e ozu, un'azicu ‘e sale… aiat impastau tottu e cariau bene sa pasta. Custa borta cheriat fachere unu fantuzzu! “Mi diat piachere a lu biere bibu custu fantuzzu! - pessabat - Commo li ponzo unu semene ‘e sindria in sas pettorras… comente unt coro!” [...] Continue reading
Chelledda era una bambina che le piaceva giocare con la farina per fare la pasta. Quando la mamma cuoceva il pane lei aiutava e dopo con la pasta rimasta faceva tante cose: piccole anfore,casseruole ,pulcini e cose di ogni genere. Un giorno che era sola in casa,aveva preso un po di farina aveva versato acqua, un goccio d'olio e un po di sale. […] Continue reading
Chelledda era una bambina che le piaceva giocare con la farina per fare la pasta. Quando la mamma cuoceva il pane lei aiutava e dopo con la pasta rimasta faceva tante cose: piccole anfore,casseruole ,pulcini e cose di ogni genere. Un giorno che era sola in casa,aveva preso un po di farina aveva versato acqua, un goccio d'olio e un po di sale. […] Continue reading
Chelledda fit una pizzinna chi li piachiat a jocare chin sa farina, pro fachere sa pasta. Cando sa mama cochiat su pane issa l’azudabat e appustis chin-d unu cantu ‘e pasta fachiat milli cosas: brocchittas e cassaroleddas, puddichineddos e cosas de cada zenia. Una die fit sola in domo. Aiat picau sa farina, laiat ghettau abba, una guttia ‘e ozu, un’azicu ‘e sale… aiat impastau tottu e cariau bene sa pasta. Custa borta cheriat fachere unu fantuzzu! “Mi diat piachere a lu biere bibu custu fantuzzu! - pessabat - Commo li ponzo unu semene ‘e sindria in sas pettorras… comente unt coro!” [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in Lingua Italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina Chelledda era una bambina che le piaceva giocare con la farina per fare la pasta. Quando la mamma cuoceva il pane lei aiutava e dopo con la pasta rimasta faceva tante cose: piccole anfore,casseruole ,pulcini e cose di ogni genere. Un giorno che era sola in casa,aveva preso un po di farina aveva versato acqua, un goccio d'olio e un po di sale. […]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Lingua Italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina Chelledda fit una pizzinna chi li piachiat a jocare chin sa farina, pro fachere sa pasta. Cando sa mama cochiat su pane issa l'azudabat e appustis chin-d unu cantu ‘e pasta fachiat milli cosas: brocchittas e cassaroleddas, puddichineddos e cosas de cada zenia. Una die fit sola in domo. Aiat picau sa farina, laiat ghettau abba, una guttia ‘e ozu, un'azicu ‘e sale… aiat impastau tottu e cariau bene sa pasta. Custa borta cheriat fachere unu fantuzzu! “Mi diat piachere a lu biere bibu custu fantuzzu! - pessabat - Commo li ponzo unu semene ‘e sindria in sas pettorras… comente unt coro!” [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana, tradotta e messa in voce da Tonino Mesina Jubanne fit unu pizzinnu chi li piachiat sa campagna. Cada duminica andabat chin su babbu a una tanca manna in Sa Serra, ube b'aiat arbores de suberju e de eliche e ube paschian sas berbeches de su grustu issoro. Jubanne iscurrillabat dae un'ala a s'attera de sa tanca chin su cabaddu de ferula chi l'aiat fattu su babbu e jocabat chin-d unu catteddu, ghettandeli innedda carchi bozza pro lu facher currere. Ma su cumpanzu suo prus caru fit un'eliche minore, chi aiat prantau issu matessi chin s'azudu de su babbu. L'aiat postu accurzu a una rocca manna pro l'amparare dae sos bentos malos e dae s'astragu de s'iberru. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in lingua italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina Giovanni era un ragazzino a cui piaceva la campagna. Ogni domenica andava col babbo ad un grande tancato in località ''Sa Serra'', dove c'erano querce da sughero e lecci e dove pascolavano le pecore del loro gregge. Giovanni girava in lungo e in largo nel tancato con un cavallo di ferula costruito dal babbo e giocava con un cane, lanciando lontano una palla per farlo correre. [...]
Giovanni era un ragazzino a cui piaceva la campagna. Ogni domenica andava col babbo ad un grande tancato in località ''Sa Serra'', dove c'erano querce da sughero e lecci e dove pascolavano le pecore del loro gregge. Giovanni girava in lungo e in largo nel tancato con un cavallo di ferula costruito dal babbo e giocava con un cane, lanciando lontano una palla per farlo correre. [...] Continue reading
Giovanni era un ragazzino a cui piaceva la campagna. Ogni domenica andava col babbo ad un grande tancato in località ''Sa Serra'', dove c'erano querce da sughero e lecci e dove pascolavano le pecore del loro gregge. Giovanni girava in lungo e in largo nel tancato con un cavallo di ferula costruito dal babbo e giocava con un cane, lanciando lontano una palla per farlo correre. [...] Continue reading
Jubanne fit unu pizzinnu chi li piachiat sa campagna. Cada duminica andabat chin su babbu a una tanca manna in Sa Serra, ube b'aiat arbores de suberju e de eliche e ube paschian sas berbeches de su grustu issoro. Jubanne iscurrillabat dae un'ala a s'attera de sa tanca chin su cabaddu de ferula chi l'aiat fattu su babbu e jocabat chin-d unu catteddu, ghettandeli innedda carchi bozza pro lu facher currere. Ma su cumpanzu suo prus caru fit un'eliche minore, chi aiat prantau issu matessi chin s'azudu de su babbu. L'aiat postu accurzu a una rocca manna pro l'amparare dae sos bentos malos e dae s'astragu de s'iberru. [...] Continue reading
Giovanni era un ragazzino a cui piaceva la campagna. Ogni domenica andava col babbo ad un grande tancato in località ''Sa Serra'', dove c'erano querce da sughero e lecci e dove pascolavano le pecore del loro gregge. Giovanni girava in lungo e in largo nel tancato con un cavallo di ferula costruito dal babbo e giocava con un cane, lanciando lontano una palla per farlo correre. [...] Continue reading
Jubanne fit unu pizzinnu chi li piachiat sa campagna. Cada duminica andabat chin su babbu a una tanca manna in Sa Serra, ube b’aiat arbores de suberju e de eliche e ube paschian sas berbeches de su grustu issoro. Jubanne iscurrillabat dae un'ala a s’attera de sa tanca chin su cabaddu de ferula chi l’aiat fattu su babbu e jocabat chin-d unu catteddu, ghettandeli innedda carchi bozza pro lu facher currere. Ma su cumpanzu suo prus caru fit un'eliche minore, chi aiat prantau issu matessi chin s'azudu de su babbu. L'aiat postu accurzu a una rocca manna pro l’amparare dae sos bentos malos e dae s’astragu de s’iberru. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in Lingua Italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina Seduta su quella sedia a rotelle,sempre ferma senza potersi muovere, Annesa guardava gli altri bambini che correvano, che saltellavano, saltavano, giocavano: col corpo libero si muovevano leggeri come le ali dell'uccello. Quanta allegria c'era nei loro corpi! Si vedeva nei loro occhi vispi, nella risata aperta, nei movimenti delle braccia e delle gambe, si sentiva nelle risate, negli sghignazzamenti e nelle canzoni. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Lingua Italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina Settia in cussa cadiredda chin sas rodas, semper firma chene si poder moghere, Annesa pompiabat sos atteros pizzinnos chi currian, chi brinchiaban, sartiaban, jocaban: chin su corpus liberu si moghian lepios che alas de puzone! Canta alligria b'aiat in su corpus issoro! Si bidiat in sos ocros ispipillos, in su risu apertu, in sas moghias de brazzos e ancas, s'intendiat in su risu, in sos ghirghillios, in sas cantones. [...]
Seduta su quella sedia a rotelle,sempre ferma senza potersi muovere, Annesa guardava gli altri bambini che correvano, che saltellavano, saltavano, giocavano: col corpo libero si muovevano leggeri come le ali dell'uccello. Quanta allegria c'era nei loro corpi! Si vedeva nei loro occhi vispi, nella risata aperta, nei movimenti delle braccia e delle gambe, si sentiva nelle risate, negli sghignazzamenti e nelle canzoni. [...] Continue reading
Seduta su quella sedia a rotelle,sempre ferma senza potersi muovere, Annesa guardava gli altri bambini che correvano, che saltellavano, saltavano, giocavano: col corpo libero si muovevano leggeri come le ali dell'uccello. Quanta allegria c'era nei loro corpi! Si vedeva nei loro occhi vispi, nella risata aperta, nei movimenti delle braccia e delle gambe, si sentiva nelle risate, negli sghignazzamenti e nelle canzoni. [...] Continue reading
Settia in cussa cadiredda chin sas rodas, semper firma chene si poder moghere, Annesa pompiabat sos atteros pizzinnos chi currian, chi brinchiaban, sartiaban, jocaban: chin su corpus liberu si moghian lepios che alas de puzone! Canta alligria b'aiat in su corpus issoro! Si bidiat in sos ocros ispipillos, in su risu apertu, in sas moghias de brazzos e ancas, s'intendiat in su risu, in sos ghirghillios, in sas cantones. [...] Continue reading
Settia in cussa cadiredda chin sas rodas, semper firma chene si poder moghere, Annesa pompiabat sos atteros pizzinnos chi currian, chi brinchiaban, sartiaban, jocaban: chin su corpus liberu si moghian lepios che alas de puzone! Canta alligria b’aiat in su corpus issoro! Si bidiat in sos ocros ispipillos, in su risu apertu, in sas moghias de brazzos e ancas, s'intendiat in su risu, in sos ghirghillios, in sas cantones. [...] Continue reading
Seduta su quella sedia a rotelle,sempre ferma senza potersi muovere, Annesa guardava gli altri bambini che correvano, che saltellavano, saltavano, giocavano: col corpo libero si muovevano leggeri come le ali dell'uccello. Quanta allegria c'era nei loro corpi! Si vedeva nei loro occhi vispi, nella risata aperta, nei movimenti delle braccia e delle gambe, si sentiva nelle risate, negli sghignazzamenti e nelle canzoni. [...] Continue reading
C'era una volta una ghiandaia e una gatta che erano compagne di giochi, si facevano scherzi e qualche volta si bisticciavano…ma si volevano bene. Un giorno la ghiandaia,vedendo la gatta con un fiocco rosso nuovo nuovo, dice ''Boriosa!! adesso la faccio adirare'' si avvicina e le ruba il fiocco e scappa via lontano ridendo. La gatta, adirata,le corre dietro gridando ''restituiscimi il fiocco… restituiscimelo subito!''. [...] Continue reading
C'era una volta una ghiandaia e una gatta che erano compagne di giochi, si facevano scherzi e qualche volta si bisticciavano…ma si volevano bene. Un giorno la ghiandaia,vedendo la gatta con un fiocco rosso nuovo nuovo, dice ''Boriosa!! adesso la faccio adirare'' si avvicina e le ruba il fiocco e scappa via lontano ridendo. La gatta, adirata,le corre dietro gridando ''restituiscimi il fiocco… restituiscimelo subito!''. [...] Continue reading
B'aiat una borta una pica e una gattu chi fin cumpanzos de jocos; si fachian brullas e carchi borta si brigaban puru, ma si cherian bene. Una die sa pica, biende sa gattu chin-d unu froccu ruju nobu nobu, si narat: “Barrosa! Commo la faco nechidare!”. Nche l'istrazzat su froccu e si nche fughit innedda ridende. Sa gattu, arrennegada, li curret iffattu bochinande: “Torramilu su froccu…. torramilu derettu!”. Ma issa est prus lestra e in-d unu mamentu non si biet prus. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in lingua italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina C'era una volta una ghiandaia e una gatta che erano compagne di giochi, si facevano scherzi e qualche volta si bisticciavano…ma si volevano bene. Un giorno la ghiandaia,vedendo la gatta con un fiocco rosso nuovo nuovo, dice ''Boriosa!! adesso la faccio adirare'' si avvicina e le ruba il fiocco e scappa via lontano ridendo. La gatta, adirata,le corre dietro gridando ''restituiscimi il fiocco, restituiscimelo subito!''. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina B'aiat una borta una pica e una gattu chi fin cumpanzos de jocos; si fachian brullas e carchi borta si brigaban puru, ma si cherian bene. Una die sa pica, biende sa gattu chin-d unu froccu ruju nobu nobu, si narat: “Barrosa! Commo la faco nechidare!”. Nche l'istrazzat su froccu e si nche fughit innedda ridende. Sa gattu, arrennegada, li curret iffattu bochinande: “Torramilu su froccu…. torramilu derettu!”. Ma issa est prus lestra e in-d unu mamentu non si biet prus. [...]
C'era una volta una ghiandaia e una gatta che erano compagne di giochi, si facevano scherzi e qualche volta si bisticciavano…ma si volevano bene. Un giorno la ghiandaia,vedendo la gatta con un fiocco rosso nuovo nuovo, dice ''Boriosa!! adesso la faccio adirare'' si avvicina e le ruba il fiocco e scappa via lontano ridendo. La gatta, adirata,le corre dietro gridando ''restituiscimi il fiocco… restituiscimelo subito!''. [...] Continue reading
B'aiat una borta una pica e una gattu chi fin cumpanzos de jocos; si fachian brullas e carchi borta si brigaban puru, ma si cherian bene. Una die sa pica, biende sa gattu chin-d unu froccu ruju nobu nobu, si narat: “Barrosa! Commo la faco nechidare!”. Nche l’istrazzat su froccu e si nche fughit innedda ridende. Sa gattu, arrennegada, li curret iffattu bochinande: “Torramilu su froccu…. torramilu derettu!”. Ma issa est prus lestra e in-d unu mamentu non si biet prus. [...] Continue reading
Nel paese di Olai c’e una topolina molto vispa e girellona. Le piace viaggiare e conoscere gente nuova e vedere il mondo. Un giorno mentre era intenta a rosicchiare formaggio nel magazzino, sente zio Ignazio, il padrone, che diceva: - Questa cassa di formaggio la mandiamo a roma a signora Cesarina - A roma? - ripete la topolina - a roma ci voglia andare anche io col formaggio. Così si nasconde dentro la cassa, pronta per viaggiare. [...] Continue reading
In sa bidda ‘e Olai b’est una sorichitta ispipilla e zirella: li piachet a biazare, a connoschere zente noba e a biere su mundu. Una die, in su mentres chi s’est rosicande casu in su magasinu, intendet a Ziu Innassiu, su mere, nande: “Custa cassia de casu la mandamus a Roma, a Sennora Zesarina”. “A Roma? - si narat sa sorichitta - A Roma b’ando derettu deo puru chin su casu!” E si nche zaccat in sa cassia, pronta a bizzarre. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in lingua italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina Nel paese di Olai c'e una topolina molto vispa e girellona. Le piace viaggiare e conoscere gente nuova e vedere il mondo. Un giorno mentre era intenta a rosicchiare formaggio nel magazzino, sente zio Ignazio, il padrone, che diceva: Questa cassa di formaggio la mandiamo a roma a signora CesarinaA roma? - ripete la topolina - a roma ci voglia andare anche io col formaggio. Così si nasconde dentro la cassa, pronta per viaggiare. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina In sa bidda ‘e Olai b'est una sorichitta ispipilla e zirella: li piachet a biazare, a connoschere zente noba e a biere su mundu. Una die, in su mentres chi s'est rosicande casu in su magasinu, intendet a Ziu Innassiu, su mere, nande: “Custa cassia de casu la mandamus a Roma, a Sennora Zesarina”. “A Roma? - si narat sa sorichitta - A Roma b'ando derettu deo puru chin su casu!” E si nche zaccat in sa cassia, pronta a bizzarre. [...]
Nel paese di Olai c’e una topolina molto vispa e girellona. Le piace viaggiare e conoscere gente nuova e vedere il mondo. Un giorno mentre era intenta a rosicchiare formaggio nel magazzino, sente zio Ignazio, il padrone, che diceva: - Questa cassa di formaggio la mandiamo a roma a signora Cesarina - A roma? - ripete la topolina - a roma ci voglia andare anche io col formaggio. Così si nasconde dentro la cassa, pronta per viaggiare. [...] Continue reading
In sa bidda ‘e Olai b'est una sorichitta ispipilla e zirella: li piachet a biazare, a connoschere zente noba e a biere su mundu. Una die, in su mentres chi s'est rosicande casu in su magasinu, intendet a Ziu Innassiu, su mere, nande: “Custa cassia de casu la mandamus a Roma, a Sennora Zesarina”. “A Roma? - si narat sa sorichitta - A Roma b'ando derettu deo puru chin su casu!” E si nche zaccat in sa cassia, pronta a bizzarre. [...] Continue reading
Nel paese di Olai c'e una topolina molto vispa e girellona. Le piace viaggiare e conoscere gente nuova e vedere il mondo. Un giorno mentre era intenta a rosicchiare formaggio nel magazzino, sente zio Ignazio, il padrone, che diceva: - Questa cassa di formaggio la mandiamo a roma a signora Cesarina - A roma? - ripete la topolina - a roma ci voglia andare anche io col formaggio. Così si nasconde dentro la cassa, pronta per viaggiare. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Pina Ghisu Ascolta la versione in lingua italiana tradotta, adattata e messa in voce da Pina Ghisu Sa contascia de Bassoleddhu, de Mariuccia Gattu Soddu Boche de Pina Ghisu - Orune Lmba Custu est unu contu po pizzinnor de atteros tempos, chi, po irvallagana, in dier longar de maju, o po collassora, in dies curzar de iberru, aian bissonzu de duos soddhor de istentu, po los acher istare chietos e incantados a su puntu de… credere abberu chi essistiat non solus unu poleddhu cacainare ma senna unu pizzinnu mannu cantu unu bassolu pithudu, chi, appuntu po cussu, si nariat Bassoleddhu! Inutile narrere chi, chie contabat cale si siat contascia, debiat istrocchere s'aeddhu de pessones e animaler de su contu e si debiat achere a drengheles, a ghenesces e a simìles, chin ghettos, amiadas e zinnos, a secunda de su bissonzu, po rennere, cantu prus possibile, tottu beritabile! [...]
Il bambino che si era perso. Una fiaba di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
Annicu fit andande a su cunzau chin su babbu. Ma cada pacos passos si firmabat a annotare carchi cosa: una chicala, una croca, una tilicherta, un'ape… “Ajò! - nabat su babbu - Si non mi sichis ti podes perdere!”. Su pizzinnu li curriat iffattu, ma… b'aiat tantas cosas de biere! Custa borta fit una filera de furmicas carrande granos de tridicu. Annicu las cheriat sichire, pro biere comente intraban in sa cala issoro. Sichi sichi e annota annota, est colau su tempus. Cando su pizzinnu at finiu de sichire sa caminera de sas furmicas at arziau sa conca, ma… su babbu non bi fit plus! [...] Continue reading
Il bambino che non voleva crescere. Una fiaba in lingua italiana di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
Cosomeddu aiat belle chimb'annos, ma non cheriat caminare, nen currere, nen brinchiare… e non cheriat nemmancu andare a iscola, ca nabat chi issu fit minoreddu. Li piachiat a istare in brazzos a sa mama o in sa chillia de sa sorrichedda naschia dae pacu. Sa mama lu carinnabat e lu teniat in sa coda a li fachere “duru-duru”, ma non lu podiat picare prus in brazzos a lu ninniare, ca fit pesante. Fit mannittu commo e fit tempus de jocare chin atteros pizzinnos! Unu sero chi Cosomeddu pranghiat ca si cheriat ninniau a su postu de sa sorrichedda si l'est accurziau unu soriche birde chi l'at nau: “Ite lastima chi no ischis caminare! Appo accattau un'iscusorju… chin-d una preda mazica chi ti dat tottu su chi ti bisonzat… ma b'at de caminare pro arribare a cussu locu!”. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina
Il bambino che si era perso. Una fiaba di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
Annicu fit andande a su cunzau chin su babbu. Ma cada pacos passos si firmabat a annotare carchi cosa: una chicala, una croca, una tilicherta, un’ape… “Ajò! - nabat su babbu - Si non mi sichis ti podes perdere!”. Su pizzinnu li curriat iffattu, ma… b'aiat tantas cosas de biere! Custa borta fit una filera de furmicas carrande granos de tridicu. Annicu las cheriat sichire, pro biere comente intraban in sa cala issoro. Sichi sichi e annota annota, est colau su tempus. Cando su pizzinnu at finiu de sichire sa caminera de sas furmicas at arziau sa conca, ma… su babbu non bi fit plus! [...] Continue reading
Il bambino che non voleva crescere. Una fiaba in lingua italiana di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
Cosomeddu aiat belle chimb’annos, ma non cheriat caminare, nen currere, nen brinchiare… e non cheriat nemmancu andare a iscola, ca nabat chi issu fit minoreddu. Li piachiat a istare in brazzos a sa mama o in sa chillia de sa sorrichedda naschia dae pacu. Sa mama lu carinnabat e lu teniat in sa coda a li fachere “duru-duru”, ma non lu podiat picare prus in brazzos a lu ninniare, ca fit pesante. Fit mannittu commo e fit tempus de jocare chin atteros pizzinnos! Unu sero chi Cosomeddu pranghiat ca si cheriat ninniau a su postu de sa sorrichedda si l’est accurziau unu soriche birde chi l’at nau: “Ite lastima chi no ischis caminare! Appo accattau un'iscusorju… chin-d una preda mazica chi ti dat tottu su chi ti bisonzat… ma b’at de caminare pro arribare a cussu locu!”. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana tradotta e messa in voce da Tonino Mesina Annicu fit andande a su cunzau chin su babbu. Ma cada pacos passos si firmabat a annotare carchi cosa: una chicala, una croca, una tilicherta, un'ape… “Ajò! - nabat su babbu - Si non mi sichis ti podes perdere!”. Su pizzinnu li curriat iffattu, ma… b'aiat tantas cosas de biere! Custa borta fit una filera de furmicas carrande granos de tridicu. Annicu las cheriat sichire, pro biere comente intraban in sa cala issoro. Sichi sichi e annota annota, est colau su tempus. Cando su pizzinnu at finiu de sichire sa caminera de sas furmicas at arziau sa conca, ma… su babbu non bi fit plus! [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua italiana messa in voce da Tonino Mesina Cosomeddu aiat belle chimb'annos, ma non cheriat caminare, nen currere, nen brinchiare… e non cheriat nemmancu andare a iscola, ca nabat chi issu fit minoreddu. Li piachiat a istare in brazzos a sa mama o in sa chillia de sa sorrichedda naschia dae pacu. Sa mama lu carinnabat e lu teniat in sa coda a li fachere “duru-duru”, ma non lu podiat picare prus in brazzos a lu ninniare, ca fit pesante. Fit mannittu commo e fit tempus de jocare chin atteros pizzinnos! Unu sero chi Cosomeddu pranghiat ca si cheriat ninniau a su postu de sa sorrichedda si l'est accurziau unu soriche birde chi l'at nau: “Ite lastima chi no ischis caminare! Appo accattau un'iscusorju… chin-d una preda mazica chi ti dat tottu su chi ti bisonzat… ma b'at de caminare pro arribare a cussu locu!”. [...]
Il bambino che non voleva crescere. Una fiaba in lingua italiana di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
Il bambino che si era perso. Una fiaba di Maria Teresa Pinna Catte Continue reading
C'era una volta un frate questuante che uscito dal convento per la cerca arriva in una casa e qui gli hanno dato metà fava. Il frate buttò la metà fava dentro la bisaccia e si mise nuovamente in viaggio. Cammina cammina, arriva a un'altra casa e bussa alla porta. Venne ad aprire una vecchietta, bassa e con la gobba. Come se la vide davanti, il frate chiese: "Me la conservate questa metà fava?" " Certo che ve la conservo” rispose la vecchietta. "Lasciatela là, nella pietra della scala”. Il frate lasciò la metà fava e partì. C'era però nella pietra della scala una gallina, l'unica che avesse la vecchietta, che si mangiò la metà fava. E così quando il frate ritornò, la vecchietta glielo disse. "Ah, così è? E allora o la metà fava o la gallina, o la metà fava o la gallina”. E così il frate si ebbe la gallina. Si rimise in viaggio e cammina cammina arrivò a un'altra casa. [...] Continue reading
Una via b'aiat unu prate chirca chi essitu dae cumbentu in d'una domo l'ana datu una perredda ‘e ava. Su prate nche la ghettat a intro de sa bertula e si ponet torra in viaggiu. Camina camina, arrivat a un'atera domo e tocchedat a sa janna. L'at abertu una ziedda vezza, tottu torta e chin sa gobba. "A mi la tentates custa perredda ‘e ava?" dimannat su prate. "Lassatela in cue, in sa preta ‘e s'iscala, chi poi da esso a la remonire". Su prate lassat sa perredda ‘e s'ava e zucat. Capitat però chi sa pudda ‘e sa ziedda, s'unica chi baiat, si mannicat sa perredda ‘e s'ava. Torrat su torrat su prate e cheret sa perredda ‘e s'ava. “Si l'at mannicata sa pudda.” "Ah, gai este? E tanno sa perredda ‘e s'ava o sa pudda. o sa perredda ‘e s'ava o sa pudda”. E gai su prate si n'at apitu sa pudda. Sichit in sa chirca e camina camina arrivat a un'atera domo. Toc-toc. "A mi la tentates sa puddla?" [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Scritta e messa in voce da Natalino Piras - Limba Bitti (NU) Ascolta la versione in Lingua Italiana scritta e messa in voce da Natalino Piras Una via b'aiat unu prate chirca chi essitu dae cumbentu in d'una domo l'ana datu una perredda ‘e ava. Su prate nche la ghettat a intro de sa bertula e si ponet torra in viaggiu. Camina camina, arrivat a un'atera domo e tocchedat a sa janna. L'at abertu una ziedda vezza, tottu torta e chin sa gobba. "A mi la tentates custa perredda ‘e ava?" dimannat su prate. "Lassatela in cue, in sa preta ‘e s'iscala, chi poi da esso a la remonire". Su prate lassat sa perredda ‘e s'ava e zucat. Capitat però chi sa pudda ‘e sa ziedda, s'unica chi baiat, si mannicat sa perredda ‘e s'ava. Torrat su torrat su prate e cheret sa perredda ‘e s'ava. “Si l'at mannicata sa pudda.” "Ah, gai este? E tanno sa perredda ‘e s'ava o sa pudda. o sa perredda ‘e s'ava o sa pudda”. E gai su prate si n'at apitu sa pudda. Sichit in sa chirca e camina camina arrivat a un'atera domo. Toc-toc. "A mi la tentates sa puddla?" [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Scritta e messa in voce da Natalino Piras Ascolta la versione in Limba Bittese scritta e messa in voce da Natalino Piras C'era una volta un frate questuante che uscito dal convento per la cerca arriva in una casa e qui gli hanno dato metà fava. Il frate buttò la metà fava dentro la bisaccia e si mise nuovamente in viaggio. Cammina cammina, arriva a un'altra casa e bussa alla porta. Venne ad aprire una vecchietta, bassa e con la gobba. Come se la vide davanti, il frate chiese: "Me la conservate questa metà fava?" " Certo che ve la conservo” rispose la vecchietta. "Lasciatela là, nella pietra della scala”. Il frate lasciò la metà fava e partì. C'era però nella pietra della scala una gallina, l'unica che avesse la vecchietta, che si mangiò la metà fava. E così quando il frate ritornò, la vecchietta glielo disse. "Ah, così è? E allora o la metà fava o la gallina, o la metà fava o la gallina”. E così il frate si ebbe la gallina. Si rimise in viaggio e cammina cammina arrivò a un'altra casa. [...]
C'era una volta un frate questuante che uscito dal convento per la cerca arriva in una casa e qui gli hanno dato metà fava. Il frate buttò la metà fava dentro la bisaccia e si mise nuovamente in viaggio. Cammina cammina, arriva a un'altra casa e bussa alla porta. Venne ad aprire una vecchietta, bassa e con la gobba. Come se la vide davanti, il frate chiese: "Me la conservate questa metà fava?" " Certo che ve la conservo” rispose la vecchietta. "Lasciatela là, nella pietra della scala”. Il frate lasciò la metà fava e partì. C’era però nella pietra della scala una gallina, l’unica che avesse la vecchietta, che si mangiò la metà fava. E così quando il frate ritornò, la vecchietta glielo disse. "Ah, così è? E allora o la metà fava o la gallina, o la metà fava o la gallina”. E così il frate si ebbe la gallina. Si rimise in viaggio e cammina cammina arrivò a un'altra casa. [...] Continue reading
C'era una volta un frate questuante che uscito dal convento per la cerca arriva in una casa e qui gli hanno dato metà fava. Il frate buttò la metà fava dentro la bisaccia e si mise nuovamente in viaggio. Cammina cammina, arriva a un'altra casa e bussa alla porta. Venne ad aprire una vecchietta, bassa e con la gobba. Come se la vide davanti, il frate chiese: "Me la conservate questa metà fava?" " Certo che ve la conservo” rispose la vecchietta. "Lasciatela là, nella pietra della scala”. Il frate lasciò la metà fava e partì. C’era però nella pietra della scala una gallina, l’unica che avesse la vecchietta, che si mangiò la metà fava. E così quando il frate ritornò, la vecchietta glielo disse. "Ah, così è? E allora o la metà fava o la gallina, o la metà fava o la gallina”. E così il frate si ebbe la gallina. Si rimise in viaggio e cammina cammina arrivò a un'altra casa. [...] Continue reading
C'era una volta una bella farfalla bianca, che si chiamava Lalia. Le piaceva volare in alto nell'aria, sempre più in alto, mentre le altre compagne farfalle si accontentavano di volare sui fiori del giardino. Un giorno dopo una tempesta, Lalia guarda il cielo e lo vede nuovamente senza nuvole, ma c'è una nuova meraviglia nel cielo, una cosa che lei non aveva mai visto: in alto, sospeso nell'aria, c'è un arco grande grande, con molti colori. […] Continue reading
C’era una volta una bella farfalla bianca, che si chiamava Lalia. Le piaceva volare in alto nell’aria, sempre più in alto, mentre le altre compagne farfalle si accontentavano di volare sui fiori del giardino. Un giorno dopo una tempesta, Lalia guarda il cielo e lo vede nuovamente senza nuvole, ma c’è una nuova meraviglia nel cielo, una cosa che lei non aveva mai visto: in alto, sospeso nell’aria, c’è un arco grande grande, con molti colori. […] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Lingua Italiana a cura di Tonino Mesina B'aiat una borta una bella mariposa bianca chi si nabat Lalia. Li piachiat a bolare in artu in s'aghera, semper prus in artu, cando imbezzes sas cumpanzas si cuntentaban de bolare supra sos frores de su zardinu. Una die, appustis de una temporada, Lalia annotat su chelu e lu biet torra chene nues, ma… b'at una cosa noba e ispantosa commo… una cosa chi issa no at bidu mai: in artu in s'aghera bat un'arcu mannu mannu, de medas colores! […]
B'aiat una borta una bella mariposa bianca chi si nabat Lalia. Li piachiat a bolare in artu in s'aghera, semper prus in artu, cando imbezzes sas cumpanzas si cuntentaban de bolare supra sos frores de su zardinu. Una die, appustis de una temporada, Lalia annotat su chelu e lu biet torra chene nues, ma… b'at una cosa noba e ispantosa commo… una cosa chi issa no at bidu mai: in artu in s'aghera bat un'arcu mannu mannu, de medas colores! […] Continue reading
B'aiat una borta una bella mariposa bianca chi si nabat Lalia. Li piachiat a bolare in artu in s'aghera, semper prus in artu, cando imbezzes sas cumpanzas si cuntentaban de bolare supra sos frores de su zardinu. Una die, appustis de una temporada, Lalia annotat su chelu e lu biet torra chene nues, ma… b'at una cosa noba e ispantosa commo… una cosa chi issa no at bidu mai: in artu in s'aghera bat un'arcu mannu mannu, de medas colores! […] Continue reading
C'era una volta una bella farfalla bianca, che si chiamava Lalia. Le piaceva volare in alto nell'aria, sempre più in alto, mentre le altre compagne farfalle si accontentavano di volare sui fiori del giardino. Un giorno dopo una tempesta, Lalia guarda il cielo e lo vede nuovamente senza nuvole, ma c'è una nuova meraviglia nel cielo, una cosa che lei non aveva mai visto: in alto, sospeso nell'aria, c'è un arco grande grande, con molti colori. […] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione dalla Limba nuorese in Lingua italiana e messa in voce da Tonino Mesina Ascolta la versione in lingua nuorese messa in voce da Tonino Mesina C'era una volta una bella farfalla bianca, che si chiamava Lalia. Le piaceva volare in alto nell'aria, sempre più in alto, mentre le altre compagne farfalle si accontentavano di volare sui fiori del giardino. Un giorno dopo una tempesta, Lalia guarda il cielo e lo vede nuovamente senza nuvole, ma c'è una nuova meraviglia nel cielo, una cosa che lei non aveva mai visto: in alto, sospeso nell'aria, c'è un arco grande grande, con molti colori. […]
C'era una volta una donna che si chiamava Nanghela. Non era vecchia, ma era sempre triste, perchè era sola al mondo. Teneva sempre la porta di casa chiusa, perché non voleva vedere né parlare con nessuno. Passava il tempo davanti al caminetto in inverno, e d'estate stava vicino alla finestra. Anche il cortile era triste, con alberi secchi, senza fiori e niente uccelli. Un giorno di primavera s'avvicina alla porta di casa un grande uccello, con le ali tutte piene di stelle e dice a Nanghela: - apri la porta, fammi entrare, io sono l'uccello della buona sorte. […] Continue reading
B'aiat una borta una femina chi si nabat Nanghela. Non fit bezza; ma fit semper trista, ca fit sola in custu mundu. Manteniat sa domo semper serrada e no aperiat mai sa janna, ca non cheriat biere a nemmos nen faveddare chin nemmos. Colabat su tempus indainnantis de sa ziminera in iberru e in s'oru ‘e sa bentana in istiu. Peri sa corte fit trista, chin arbores siccos chene frores nen puzones. [...] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione in lingua italiana e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Limba Nuorese messa in voce da Tonino Mesina C'era una volta una donna che si chiamava Nanghela. Non era vecchia, ma era sempre triste, perchè era sola al mondo. Teneva sempre la porta di casa chiusa, perché non voleva vedere né parlare con nessuno. Passava il tempo davanti al caminetto in inverno, e d'estate stava vicino alla finestra. Anche il cortile era triste, con alberi secchi, senza fiori e niente uccelli. Un giorno di primavera s'avvicina alla porta di casa un grande uccello, con le ali tutte piene di stelle e dice a Nanghela: apri la porta, fammi entrare, io sono l'uccello della buona sorte. […]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce in Limba Nuorese di Tonino Mesina. Ascolta la versione in Lingua Italiana a cura di Tonino Mesina. B'aiat una borta una femina chi si nabat Nanghela. Non fit bezza; ma fit semper trista, ca fit sola in custu mundu. Manteniat sa domo semper serrada e no aperiat mai sa janna, ca non cheriat biere a nemmos nen faveddare chin nemmos. Colabat su tempus indainnantis de sa ziminera in iberru e in s'oru ‘e sa bentana in istiu. Peri sa corte fit trista, chin arbores siccos chene frores nen puzones. Una die de beranu si l'accurziat a sa bentana unu puzone mannu, chin alas tottu isteddadas e li narat a Nanghela: Aperimi sa janna, aperi unu mamentu.E chie ses? - dimandat issa - Non l'appo bidu mai unu puzone bellu che a tibe!.So' su puzone de sa bona sorte - li narat - si mi faches intrare t'appo a dare unu pacu de fortuna a tibe puru! […]
B'aiat una borta una femina chi si nabat Nanghela. Non fit bezza; ma fit semper trista, ca fit sola in custu mundu. Manteniat sa domo semper serrada e no aperiat mai sa janna, ca non cheriat biere a nemmos nen faveddare chin nemmos. Colabat su tempus indainnantis de sa ziminera in iberru e in s'oru ‘e sa bentana in istiu. Peri sa corte fit trista, chin arbores siccos chene frores nen puzones. [...] Continue reading
C'era una volta una donna che si chiamava Nanghela. Non era vecchia, ma era sempre triste, perchè era sola al mondo. Teneva sempre la porta di casa chiusa, perché non voleva vedere né parlare con nessuno. Passava il tempo davanti al caminetto in inverno, e d'estate stava vicino alla finestra. Anche il cortile era triste, con alberi secchi, senza fiori e niente uccelli. Un giorno di primavera s'avvicina alla porta di casa un grande uccello, con le ali tutte piene di stelle e dice a Nanghela: - apri la porta, fammi entrare, io sono l'uccello della buona sorte. […] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione in Lingua Italiana Elias no aiat mancu ses annos, ma non fit alligru che-i sos atteros pizzinnos; fit semper tristu, ca sa sorrichedda sua fit meda maladia e su duttore non resissiat a la sanare. Elias aiat intesu chi in su monte accurzu a bidda b'aiat un'erba chi podiat sanare calesisiat maladia: fit s'erba ‘e su sole e creschiat in sas roccas de su cuccuru prus artu de su monte. Una die Elias si fachet corazu e si ponet in caminu: bi cheret arribare a calesisiat costu a nche collire cuss'erba! [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Traduzione e messa in voce di Tonino Mesina Ascolta la versione originale in Limba Nuorese Elias aveva quasi sei anni, ma non era allegro come gli altri bambini, era sempre triste, la sua sorellina era molto malata, e il dottore non riusciva guarirla. Elias aveva sentito dire che nel monte vicino al paese cresceva un'erba che poteva guarire tutte le malattie: si chiamava Erba del Sole e cresceva nelle rocce della punta più alta del monte. [...]
Unu pastore poveru, morinde aiat nau a su fizu: “Ti lasso tottu su chi appo: una crapa. Ma tue non ti cuntentes de su pacu latte chi issa ti podet dare; pica sa crapa e bae, zira su mundu e chirca fortuna. Mortu su babbu, su pizzinnu lassat su pinnettu e si ponet in caminu chin sa crapa; a sero si firmat in s'oru ‘e su buscu de su monte e s'imbarat a una rocca pro si pasare. No est bene settiu chi intendet una bochichedda chi pranghet: “Ohi! Ohi! Non poto issire!”. Su pastoreddu, tottu ispantau, non cumprendet dae ube essit cussa boche. [...] Continue reading
Un pastore povero, in punto di morte disse al figlio: “Ti lascio tutto quello che ho: una capra. Ma tu non ti devi contentare del poco latte che ti può dare, prendi la capra e vai, gira il mondo e cerca fortuna”. Morto il babbo il ragazzino lasciò la capanna, e si mise in viaggio con la capra. Alla sera si ferma vicino al bosco del monte e si appoggia ad una roccia per riposarsi. Non si è nemmeno seduto che sente una vocina che piange: “Ohi, ohi, non posso uscire”. Il pastorello tutto meravigliato non capisce da dove esca quella vocina. […] Continue reading
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Una fiaba scritta da Maria Teresa Pinna Catte. Messa in voce di Tonino Mesina * Ascolta la versione in Lingua Italiana Unu pastore poveru, morinde aiat nau a su fizu: “Ti lasso tottu su chi appo: una crapa. Ma tue non ti cuntentes de su pacu latte chi issa ti podet dare; pica sa crapa e bae, zira su mundu e chirca fortuna. Mortu su babbu, su pizzinnu lassat su pinnettu e si ponet in caminu chin sa crapa; a sero si firmat in s'oru ‘e su buscu de su monte e s'imbarat a una rocca pro si pasare. No est bene settiu chi intendet una bochichedda chi pranghet: “Ohi! Ohi! Non poto issire!”. Su pastoreddu, tottu ispantau, non cumprendet dae ube essit cussa boche. [...]
Parole di storie - Fiabe classiche d'altri suoni di Sardegna
Una fiaba di Maria Teresa Pinna Catte. Traduzione e messa in voce di Tonino Mesina * Ascolta la versione in Limba Nuorese Un pastore povero, in punto di morte disse al figlio: “Ti lascio tutto quello che ho: una capra. Ma tu non ti devi contentare del poco latte che ti può dare, prendi la capra e vai, gira il mondo e cerca fortuna”. Morto il babbo il ragazzino lasciò la capanna, e si mise in viaggio con la capra. Alla sera si ferma vicino al bosco del monte e si appoggia ad una roccia per riposarsi. Non si è nemmeno seduto che sente una vocina che piange: “Ohi, ohi, non posso uscire”. Il pastorello tutto meravigliato non capisce da dove esca quella vocina. […]
Un pastore povero, in punto di morte disse al figlio: “Ti lascio tutto quello che ho: una capra. Ma tu non ti devi contentare del poco latte che ti può dare, prendi la capra e vai, gira il mondo e cerca fortuna”. Morto il babbo il ragazzino lasciò la capanna, e si mise in viaggio con la capra. Alla sera si ferma vicino al bosco del monte e si appoggia ad una roccia per riposarsi. Non si è nemmeno seduto che sente una vocina che piange: “Ohi, ohi, non posso uscire”. Il pastorello tutto meravigliato non capisce da dove esca quella vocina. […] Continue reading
Unu pastore poveru, morinde aiat nau a su fizu: “Ti lasso tottu su chi appo: una crapa. Ma tue non ti cuntentes de su pacu latte chi issa ti podet dare; pica sa crapa e bae, zira su mundu e chirca fortuna. Mortu su babbu, su pizzinnu lassat su pinnettu e si ponet in caminu chin sa crapa; a sero si firmat in s'oru ‘e su buscu de su monte e s'imbarat a una rocca pro si pasare. No est bene settiu chi intendet una bochichedda chi pranghet: “Ohi! Ohi! Non poto issire!”. Su pastoreddu, tottu ispantau, non cumprendet dae ube essit cussa boche. [...] Continue reading