Podcasts about fabule

Moldavijska književnica Tatiana Ţîbuleac je obiskala Ljubljano kot gostja Festivala literature sveta – Fabule. Njen roman Stekleni vrt (izšel je pri Beletrini v prevodu Aleša Mustarja in Saše Špelec (prevedla je odlomke v ruščini) povsem ustreza naslovu festivala (re)konstrukcije spomina – med drugim namreč pripoveduje o zadnjih letih socializma v Moldaviji in njenem glavnem mestu Kišinjevu. Več o romanu, tudi o romaneskni junakinji Lastočki, pove avtorica v intervjuju z Markom Goljo, na začetku pa lahko slišite nekaj taktov iz komada Primavara (Pomlad) priljubljene moldavijske skupine Norok, skupine, ki jo je v osemdesetih letih dvajsetega stoletja poslušala tudi Tatiana Ţîbuleac.

Hai să încheiem sezonul 3 în forță! În acest episod îți voi vorbi despre o carte de fabule pentru copii scrisă de un geniu. O carte pe care adulții ar trebui mai degrabă să o citească și recitească. Să reflecteze la învățături. Și doar apoi să aibă pretenția de la copii. Lev Tolstoi - Furnica și porumbița Îți mai spun și despre cea mai ciudată carte pe care, din întâmplare am pus mâna, am citit-o și de care m-am îndrăgostit. John Lloyd & John Mitchison - Cartea Ignoranței Dar și, conform promisiunii, despre TOP3 serii de benzi desenate. Una este din Universul Marvel, una din Universul DC, iar a treia este independentă, dar scrisă de unul dintre scriitorii mei preferați, Neil Gaiman. Până la următorul sezon (pentru care am deja doi idei tari), eu îți mulțumesc, te îndemn să citești cât mai mult și, foarte important, să inspiri pe cineva să înceapă să citească. -------------------------------------------------------------------- Probabil că te-ai plictisit de acest text. Eu sper că l-ai împărtășit și cu alții. Eurostat a publicat statisticile anuale, iar România ocupă primul loc în topul țărilor europene ai căror locuitori nu au citit nici măcar o carte într-un an. Mai exact, 70% dintre români nu au citit în 2020 nici măcar o carte (!!!). Pe locul 2, dar la distanță, este Bulgaria, cu 52%. Pe cine găsim pe 'ultimele' locuri? Găsim țările nordice, iar Suedia are doar 17% dintre locuitori care să nu fi citit nici măcar o carte într-un an. Poate este un alt motiv pentru care nu ar trebui să ne mai mire că au printre cele mai bune nivele de trai și sisteme educaționale. De mult timp îmi doream să fac ceva prin care să încurajez oamenii să citească, iar acest procent de 70% a fost catalizatorul. Acest sezon este manifestul meu pentru educație. Episoadele lui vor fi scurte (10-15 minute). Vor fi fără invitați, iar în ele voi recomanda câte două cărți care pe mine m-au influențat și ajutat. Ele vor fi din domenii diferite: de la parenting la dezvoltare personală, trecând prin business, marketing digital, beletristică (mai ales SF & Fantasy), personal branding, copywriting sau psihologie. Ma voi folosi de notițele luate în timp ce citeam cartea respectivă și le voi prezenta pe cele mai importante 3. Vreau și sper ca așa să te influențez pe tine, care asculți, să citești și mai mult. La fel de important, sper ca TU să influențezi pe cineva care știi că nu citește, să pună mâna pe o carte. Să o citească și să ia din ea ce are nevoie pentru a deveni mai bun sau mai bună. Hai să ieșim împreuna din acest top! Hai ca, împreună, să ducem procentul la 49% în următorii 3 ani. Spor! Andrei V. P.S.: între timp, te poți inspira și din lista de 35 de cărți pe care să le citești pentru tine, cei dragi și cariera ta. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/parentprenor/message

Tokrat obeležujemo skozi teden podeljeni nagradi, 25. Veronikino za poezijo je prejela Tina Kozin, s katero smo pripravili pogovor, pripravljenega pa imamo tudi z Robertom Kuretom, prejemnikom letošnje Stritarjeve nagrade za obetavne mlajše literarne kritike. Bili smo tudi na letos že 30. festivalu Mittelfest v furlanskem Čedadu, in na te dni zaključenem 101. festivalu Slavnostne igre v Salzburgu. V izogib pozabi povzemamo tudi do nedelje trajajoči Festival Živa književnost pred ljubljanskim ŠKUCEM, napovedno pa vam bomo predstavili vsebino letošnje Vilenice in nekaj podrobnosti "Fabule 2021 v teoriji" z dvema okroglima mizama na aktualne teme, to soboto in v torek.

Ne întoarcem în miezul verii cu gândul la minunile Franței. Și ne întrebăm de ce nu reușim să păstrăm măcar curățenia la noi în țară. Am pus și un aluat la dospit, din care ne-au ieșit merdenele. Căutăm civilizația pe stadioane, dar găsim o schimbare mare în sportul modern Ne-a luat ceva vremea ca să pornim acest podcast 11.28 - Podcastul nostru debutează în timp ce ne uităm la merdenele 15.07- Explorăm Franța prin ochii lui Radu. Cu vederi și mâncăruri 40.16 - Suntem îngrijorați sănătos că nu putem face curat la noi 1.00.39 - Neașteptările îi aduc pe Lee Fields și Britney Spears. Dar îi și salutăm pe ascultătorii noștri din toată lumea 1.18. 29 - Fotbalamucul caută civilizația stadioanelor. Și nu o găsește.  1.36.11 - Spuma filelor aduce următoarele cărți: Sălbaticii copii dingo, de Vasile Ernu, Creatorii de hituri, de Derek Thompson, Fabule și vorbe cu tâlc, Antologie și Legile fundamentale ale imbecilității umane, de Carlo M.Cipolla. 2.03.20 - Oalele și ulcelele se umplu cu aluat. De ce iubim merdenelele, pateurile și covrigii? 2.16.00 - Podiumul este ocupat de Simone Biles. Dar este musai să vorbim despre cum ea și Naomi Osaka schimbă sportul.  

Fri, 15 Jan 2021 11:10:00 GMThttps://www.rcf.fr/ecologie-et-solidarite/solicitvous-rcf-coeur-de-champagne?episode=39027RCF Cœur de ChampagneRCF Cœur de Champagnenonofull03:52

Tatiana Țîbuleac s-a născut la Chișinău, unde a studiat jurnalism și a lucrat în presa scrisă și pentru Pro TV Chișinău. După ce s-a mutat la Paris a început să scrie ficțiune, iar în 2014 a publicat prima carte, „Fabule moderne”, despre care acum spune că, deși o bucură reacțiile pe care le-a trezit în oameni, nu este o carte în care a simțit că este ea. Abia în cea de-a doua și primul roman, „Vara în care mama a avut ochi verzi” a simțit că se regăsește, iar în „Grădina de sticlă” este cel mai prezentă, pentru că a fost inspirată de copilărie, așa cum a trăit-o ea la Chișinău. În prezent, Tatiana spune că nu știe dacă va mai scrie încă o carte, dacă nu cumva cele două romane publicate au fost doar niște întâmplări, pentru că nu poate scrie programatic, trebuie să simtă că are o poveste de spus. Iar singura poveste pe care o poartă cu ea de mulți ani, despre Siberia, locul în care bunicii ei au fost deportați și unde mama ei a petrecut primii ani din copilărie, este o poveste pe care încă nu o poate spune. Pentru că singurul moment în care am prins-o pe Tatiana în țară a fost în timpul The Power of Storytelling, unde a fost speaker, acest interviu a fost înregistrat într-o cameră din hotelul în care s-a ținut conferința. Din acest motiv, calitatea sunetului s-ar putea să fie diferită de cea cu care v-am obișnuit, dar sper ca discuția să vă bucure la fel de mult. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent de producție: Alina Șincu. Muzică adițională: Blue Dot Sessions – Kid Kodi; Blue Dot Sessions – Greylock.

De la București la Paris, o discuție de vară despre fructe și limbi străine, parenting și serialul Cernobîl, pornind de la romanul Tatianei Țîbuleac, „Grădina de Sticlă” (Editura Cartier).TATIANA ȚÎBULEAC s-a născut în 1978, la Chișinău, Republica Moldova. Este licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Devine cunoscută publicului larg în 1995, când inițiază rubrica „Povești adevărate” în cotidianul Flux. A făcut parte din echipa PRO TV Chișinău în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri. Debutează editorial în 2014, cu „Fabule moderne”, la Editura Urma Ta, Chișinău. În 2016 publică, la Editura Cartier, romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul revistei „Observator cultural”, categoria „Proză”. „Grădina de sticlă”este al doilea roman al său. În prezent, autoarea locuiește la Paris (spre invidia lui Claudiu), unde lucrează în domeniul audiovizualului.

Sodobna ruska pisateljica Tatjana Tolstoj je slovensko bralsko občinstvo očarala pred slabimi tremi leti, ko smo zahvaljujoč Urši Zabukovec dobili mojstrski – in tudi nagrajeni – prevod futurističnega, distopičnega, postapokaliptičnega romana Mjausk. Bržčas je prav uspeh tega izjemnega dela botroval odločitvi umetniškega vodstva Fabule, da rusko umetnico v kontekstu že tradicionalnega festivala literatur sveta letos tudi povabijo v Ljubljano. No, ob tej priložnosti pa so pri Beletrini izdali še novo knjigo Tatjane Tolstoj. Gre za zbirko esejev Tuja lepota, ki dokazuje, da je pisateljica resnično umetnica zelo širokega razpona; ne o temah ne o slogu, ki smo jih že spoznali ob Mjausku, v Tuji lepoti namreč ni ne duha ne sluha. So pa zato pred nami nenadoma druga vprašanja, drugi problemi, drugačen pisateljski stil. O čem torej govorijo eseji, zbrani v Tuji lepoti? – To smo v pogovoru z našo prevajalko Tatjane Tolstoj, Uršo Zabukovec, preverjali v tokratnem Sobotnem branju. Oddajo je pripravil Goran Dekleva. foto: Goran Dekleva