Podcasts about acest

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acesta nu este un discurs politic. Nu este o pledoarie pentru un partid sau pentru un politician. Acesta e manifestul celor care mai cred în oameni. În România care nu dă vina, ci dă mâna.Trăim vremuri în care e ușor să urli și urăști, dar tot mai greu să te conectezi și să iubești. Într-o lume plină de zgomot, Mihai Morar alege să spună ce crede. Cu onestitate. Despre România. Despre alegeri. Despre vot, dar nu ca un banal „gest de duminică”, ci ca un act de responsabilitate profundă.Ce alegem, de fapt, când votăm? Un om? Un ideal? Sau poate ceea ce vrem să devenim ca popor?Acest manifest nu e despre a ne răzbuna unii pe alții, ci despre a ne regăsi unii lângă alții. Despre a pune ceva la loc, nu a da ceva jos. Pentru că, după ziua de duminică, vom rămâne tot aici. Pe aceleași străzi. În aceeași țară. Împreună.Dă mai departe acest discurs-manifest dacă simți că România are nevoie de mai multă iubire și mai puțină frică. De mai multă conexiune și mai puțină dezbinare.Un manifest Fain și Simplu.Mulțumim că ești. Mulțumim că simți. 

Fotbalul din Franța se pregătește de o revoluție. Liga profesionistă de fotbal din această țară ar urma sa dispară și să fie înlocuită cu un model asemănător celui din Premier League, dar adaptat la specificul francez. Explică Tudor Furdui: Se pregătește o mică revoluție în fotbalul profesionist din Franța. Federația de fotbal din această țară a anunțat lunea trecută un nou proiect de organizare a fotbalului profesionist, o schimbare completă față de ceea ce a existat până acum. În timp ce cluburile franceze suferă foarte mult, ele aflându-se în umbra succesului european al lui PSG, Federația franceză vrea să conducă, în mare parte și competiția internă suprimându-i Ligii profesioniste de fotbal identitatea  juridică. La conducere ar urma să fie cluburile, fără intermediari, toate grupate în cadrul unei societăți care ar gestiona fotbalul profesionist.În urma anunțului său din 3 martie, prin care a cerut cluburilor să ia în considerare reforme în jurul a trei teme (conducere, strategie economică și control financiar), Philippe Diallo, președintele Federației în funcție din ianuarie 2023, a decis să ia măsuri. Deși vor mai fi câteva ajustări de făcut, Diallo vrea ca fotbalul profesionist din Franța să nu mai fie condus și organizat de câtre Liga Profesionistă de Fotbal. Cluburile din Ligue 1 și Ligue 2 vor deveni acționare la o societate ai cărei alți acționari vor fi : cu 13% CVC, organismul care finanțează deja campionatul francez și Federația franceză, care va avea o cotă preferențială cu drept de veto, în special pe problemele structurale adică formatele de competiție, numărul de promovări și retrogradări.Această nouă societate nu va mai fi doar o societate care gestionează probleme comerciale și economice, așa cum este în prezent, ci va avea în statut și ca obiect social organizarea campionatelor. Federația vrea să aibă sub control și inspecția financiară DNCG, dar și comisia de disciplină. Detaliile acestor aspecte nu au fost încă puse la punct, dar Federația dorește să pună la comun cât mai multe servicii pentru a reduce costurile de operare.Conducerea acestei societăți ar fi astfel comparabilă cu cea a oricărei societăți. Nu ar mai fi alegeri pentru  președinte. Un consiliu de administrație s-ar întruni pentru a numi directorii care ar putea fi concediați dacă obiectivele nu ar fi îndeplinite.  Antrenorii, jucătorii, arbitrii, și personalul administrativ ar putea fi reuniți în cadrul unui consiliu care ar  supraveghea bunul mers al lucrurilor. Acest model seamănă foarte mult cu ceea ce se face în Anglia în Premier League. De altfel, o sursă federală a destăinuit că va fi un model asrâemănător celui din Premier League, dar a la francaise, adică un model care ține cont de specificul francez.Noua organizare ar putea fi implementată pentru începutul sezonului 2026-2027Pentru a realiza acest nou model de organizare și conducere, legea trebuie schimbată. Acest lucru este posibil, deoarece senatorii Laurent Lafon și Michel Savin au elaborat recent un proiect de lege referitor la organizarea, managementul și finanțarea sportului profesionist. Acesta va fi examinat de senatori pe 10 iunie și ar putea fi adoptat de către Parlament în toamnă. Prin urmare, nu vor fi posibile modificări pentru sezonul viitor. Dar noua organizare ar putea fi implementată pentru începutul sezonului 2026-2027.Dincolo de această reformă majoră, Federația franceză vrea să impună noi reguli pentru a face ordine în finanțarea cluburilor, deorece unele dintre ele se află în pragul falimentului. Aceste reguli includ limitarea numărului de contracte de muncă și plafonarea masei salariale cu limite mult mai  restrictive față de cele existente. Plafonul de 70% din cifra de afaceri alocat salariilor totale ar putea fi mai mic. Organismul care conduce fotbalul francez dorește să se inspire din ceea ce UEFA a pus în aplicare ca parte a fair-play-ului financiar pentru cluburi. Federația vrea și o nouă distribuire a drepturilor TV pentru cluburi. Philippe Diallo își dorește să reechilibreze această distribuire în favoarea cluburilor cu cele mai mici bugete pentru a menține un minim de competitivitate și interes pentru competiție.În cele din urmă, Federația dorește să urmărească cu atenție situațiile când un proprietar posedă două sau mai multe cluburi. Aceste cazuri ar putea fi rezolvate eficient doar cu asistența celor de la FIFA sau UEFA.„Acesta este doar începutul procesului, dar cadrul este clar stabilit”, continuă această sursă federală, care precizează că lucrurile se vor face în etape. În primul rând, este esențial ca niciun club să nu intre în faliment în această vară, de aceea inspecția financiară DNCG trebuie să fie foarte strictă. După aceea,  trebuie semnat un acord privind drepturile TV cu un post de televiziune din piața TV, eventual Canal+, pentru a recâștiga fanii fotbalului. Și apoi transformarea statutelor și modificarea conducerii în sezonul următor, cu speranța că fotbalul francez își va îmbunătăți imaginea, atractivitatea și își va crește valoarea. 

Presa din Kazakstan reamintește Rusiei că nu a învins singură Germania nazistă. 15 republici sovietice și-au trimis fii în război, milioane de oameni au murit, dar totul se învârte numai și numai în jurul Rusiei, scriu cazacii. De fapt, soldatul care a înfipt steagul victoriei pe clădirea Reichstagului din Berlin a fost un locotenent cazac de 21 de ani. Eroismul lui nu a fost recunoscut în URSS deoarece tatăl locotenentului era considerat pe timpul lui Stalin, dușman al poporului. De ce nu-l cunosc germanii pe Koșkarbaev? Este o întrebare pe care și-o pune egemen.kz care îi aduce un omagiu lui Rakhimjan Koshkarbaev, primul soldat care a ridicat steagul sovietic pe clădirea  Reichstagului din Berlin.„Koșkarbaev a fost locotenent cazac care lupta în Armata Roșie. Pe 30 aprilie 1945, în mijlocul bătăliei și sub o ploaie de gloanțe, a fost primul care a ridicat steagul victoriei deasupra Reichstagului. Nu a fost o reprezentație pusă în scenă, ci un fapt istoric real. Pe atunci, Rakhymjan avea doar 21 de ani. Ca să arate că fascismul fusese învins și că războiul se terminase, și-a riscat viața,” scriu jurnaliștii care adaugă „că despre acest act eroic nu s-a vorbit aproape niciodată. În URSS, se prefera tăcerea, deoarece pe vremea lui Stalin, tatăl său fusese acuzat că este dușman al poporului. Nici în Germania acest nume nu este menționat, deoarece aici, memoria colectivă tinde să glorifice un singur eliberator: Rusia.”„În fiecare an, odată cu apropierea zilei de 9 mai – Ziua Victoriei în Europa – o dezbatere reapare la Berlin: Este corect să comemorăm această victorie alături de ruși? Aceasta este o perspectivă extrem de reductivă. Germania nazistă a fost învinsă nu doar de Rusia, ci de întreaga Uniune Sovietică, o armată colosală formată din zeci de națiuni: kazahi, ucraineni, georgieni, uzbeci, belaruși și mulți alții. Milioane de oameni au participat la război, milioane au murit. Dar numele lor au fost uitate, șterse din memoria colectivă, pentru că nu se încadrează nici în narațiunea eroică naționalistă rusă, nici în mitul occidental. Victoria din 1945 nu a fost doar a Rusiei. Peste cincisprezece republici sovietice și-au trimis fiii și fiicele pe front.”„Iar și iar, totul se învârte în jurul Rusiei. (...) Ca și cum Koșkarbaev nu ar fi ridicat niciodată steagul deasupra Reichstagului. Aceasta nu este pur și simplu orbire istorică. Este un eșec moral. Atribuind victoria în război exclusiv Rusiei, continuăm aceeași veche politică care, deja în 1945, îl uitase pe Koșkarbaev. Cum putem uita milioanele de soldați care au venit din Asia Centrală, Caucaz și Europa de Est? Nu trebuie să reducem o istorie cu multiple fațete la un singur mit etnonațional. O astfel de viziune nu este altceva decât rasism,” conchide publicația cazacă.„Mor încet în fiecare zi” – cartea unui jurnalist suedez despre Nagorno Karabah„Orașul este în ceață,Sunt pe muntele meu,În grădina mea neagră ”Așa începe melodia „Nagorno-Karabach” lansată de o trupă germană în 2007. Datorită acestui cântec, jurnalistul suedez Rasmus Canbäck a auzit pentru prima dată despre Artsakh (Nagorno-Karabah,) aflăm din hetq.am care scrie despre cartea „Mor încet în fiecare zi,” publicată de jurnalist în 2023. Rasmus Canbäck a mers de curând în Armenia pentru a-și prezenta cartea.Rasmus a studiat situația din Caucazul de Sud. În urma războiului din Nagorno-Karabah din 2020, a scris despre conflict, a investigat „diplomația caviarului” a Azerbaidjanului în Suedia și a publicat articole pe platformele media Blankspot, OCCRP, EU Observer și Insider.Cartea „Mor încet în fiecare zi”, dedicată perioadei postbelice din Artsakh, a fost scrisă după o călătorie în zonă în 2021. Prima ediție a fost publicată în suedeză, iar a doua în engleză în 2024, are capitole despre atacul azer din 2023 și strămutarea forțată a armenilor din Nagorno-Karabah.Filiala suedeză a Jurnaliști fără Frontiere i-a acordat Premiul pentru Libertatea Presei pentru publicațiile sale despre Caucazul de Sud și Artsakh.Din cauza publicațiilor sale despre Artsakh, Rasmus este acuzat de azeri că face lobby pentru Armenia. Ambasada Azerbaidjanului din Suedia l-a contactat și i-a oferit o călătorie în Azerbaidjan pentru a asculta ambele puncte de vedere.„Adevărul este că plănuiam să merg acolo, dar mi s-a cerut să semnez un document care recunoștea Artsakh ca parte a Azerbaidjanului. M-am simțit șantajat și am refuzat oferta. Exact despre asta am vorbit și înainte. Astăzi sunt pe lista neagră a Azerbaidjanului, nu pentru că am fost la Artsakh, ci pentru că am studiat metodele azere ale acestui conflict.”Rasmus Canbäck a fost prezentat de presa azeră ca făcând parte dintr-un grupare criminală.Summit UNESCO Turcia-Africa bizimsivas.com.tr scrie despre Summitul  UNESCO Turcia-Africa de la Sivas, oraș din centrul Turciei.  22 de țări au participat la evenimentul care „construiește punți de cooperare și moștenire culturală între Turcia și țările africane.”Organizarea evenimentului a coincis în mod semnificativ cu Ziua Patrimoniului African.„Acest summit care reunește tineri din Africa și Turcia, nu este doar o întâlnire; este, de asemenea, anunțul unei viziuni asupra viitorului construită pe conștientizarea unei moșteniri comune. Sunt convins că acest tip de cooperare sub auspiciile UNESCO va consolida înțelegerea interculturală și va contribui în mare măsură la pacea mondială,” a declarat prefectul regiunii, Yılmaz Șimşek.Au participat la Revista Presei Europa Plus: Dariga DANIYAR,  KazakhstanSatenik SAMVELYAN,    ArmeniaBetul YIGIT, Turcia

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Statele Unite și China au convenit luni să reducă drastic tarifele reciproce pentru o perioadă inițială de 90 de zile. O dezescaladare notabilă într-un război comercial care a afectat piețele globale, notează presa internațională. Potrivit CNN, ”progresul, deși temporar, a fost neașteptat. Anunțul vine după un weekend de negocieri comerciale maraton la Geneva, în care ambele părți au lăudat progrese substanțiale”.The New York Post consideră că ”impactul complet asupra tarifelor și altor sancțiuni comerciale impuse de Washington și Beijing rămâne neclar.Citeste si„Noul” TrumpSecretarul Trezoreriei, Scott Bessent a declarat că SUA vor  continua reechilibrarea strategică în domenii precum medicamente, semiconductori și oțel, unde a identificat vulnerabilități în lanțul de aprovizionare”.”Se așteaptă ca cele două națiuni să își reducă temporar tarifele cu 115%, potrivit secretarului Trezoreriei SUA. Această pauză ar trebui să dureze 90 de zile și să înceapă pe 14 mai”, comentează ziarul francez cu profil economic Les Echos.Un pas majorNewsweek vede în acest anunț  ”un pas major către rezolvarea conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, unul care a tulburat profund piețele globale și a stârnit temeri de recesiune și inflație crescută.Acordul vine, de asemenea, pe fondul unui acord comercial dintre SUA și Regatul Unit, despre care Administrația Trump a spus că este primul dintre multele care vor urma. Este un alt semn că ce a fost mai rău s-ar putea să se fi terminat în ceea ce privește tarifele”.Experți consultați de publicația franceză de afaceri La Tribune subliniază că această decizie demonstrează că „strategia fermă a Chinei în fața tarifelor impuse de Donald Trump a funcționat”.Citeste siTaxele vamale anunțate de Trump, o provocare pentru industria textilă din ChinaMăsurile chineze adoptate în urma tarifelor americane de 145%,  „au avut un impact negativ asupra piețelor americane”. Semn că, ”în confruntare cu gigantul chinez, Statele Unite nu își pot susține strategia tarifară agresivă pentru foarte mult timp, deoarece cele două economii sunt de facto extrem de interdependente”.BBC observă la rândul său că atunci când ”președintele Trump a anunțat pentru prima dată tarifele, el a susținut că acestea vor stimula producția americană și vor proteja locurile de muncă.Însă mulți economiști au arătat că acestea vor afecta creșterea economiei globale și vor face multe produse mai scumpe pentru consumatorii americani”.Comentatorul consultat de ziarul South China Morning Post, care apare în Hong Kong  amintește că „Statele Unite sunt sub presiune politică pentru a-și etala victoriile”. Potrivit acestuia, ”Donald Trump salvează aparențele”  prin ceea ce prezintă drept o înțelegere:„Acestea sunt progrese fără angajamente concrete, permițând administrației sale să amâne noi escaladări tarifare, menținând în același timp o poziție fermă. Acest lucru duce problema comercială dintr-un impas într-un succes potențial, consolidându-i imaginea de negociator.”

În clasa a 11-a, o întâmplare aparent banală îi schimbă complet direcția: descoperă educația nonformală prin programul Liderii Mileniului Trei. Din acel moment, pasiunea lui pentru calculatoare și web design începe să fie egalată de fascinația pentru educație nonformală și dezvoltare personală. Ce a fost atât de special la aceste cursuri? Și cum a devenit unul dintre cei mai tineri traineri din program?Acest episod urmărește momentul decisiv în care educația formală se simte tot mai rigidă și sufocantă, iar alternativa nonformală îi oferă un spațiu în care se simte valorizat, inspirat și încurajat să contribuie. De la prima școală de vară, la primul său demo de training, experiențele din această perioadă îi modelează traseul viitor.Rămâi alături de noi în episod ca să vezi cum o întâlnire aparent accidentală și un mentor potrivit în momentul potrivit pot face toată diferența în alegerea traiectoriei vocaționale. Dar și cât de mult contează cercul social și comunitățile de care aparținem în cultivarea pasiunilor și în antrenarea punctelor forte.

O piesă avangardistă scrisă în 1959, în care dramaturgul franco-român Eugène Ionesco avertiza împotriva puterii subjugatoare a fascismului. Într-un articol de opinie, The Boston Globe lansează un avertisment relevant pentru America lui Donald Trump. Dar și pentru Europa. Și, evident, pentru România. Povestea este următoarea: într-o zi, într-un sat francez liniștit, oamenii încep brusc și fără explicații să se transforme în rinoceri. La început, locuitorii sunt șocați și scandalizați. Trebuie făcut ceva! Dar aproape imediat se răzgândesc și, după ce îi comndamnă pe rinoceri, ajung și ei să fie transformați.Bérenger, un funcționar public ciufulit căruia îi place să bea și să lenevească, este singurul care se opune. La sfârșitul piesei, el este literalmente ultimul om în picioare, înconjurat de rinocerii furioși care îi fuseseră odată prietenii, colegii, vecinii. „Vai de cel care vrea să-și păstreze originalitatea!” declară el publicului, stând în picioare pe scenă, singur și neajutorat.Piesa poate părea teribil de sumbră și deprimantă, dar este de fapt destul de amuzantă. Mai ales când săteanul care se opune cel mai deschis vânării rinocerilor explică de ce se răzgândește și se alătură turmei: „Trebuie să te miști odată cu vremurile!”Citeste siPiesele lui Eugen Ionescu se joacă neîntrerupt de 67 de ani la ParisIonesco, acest român năzdrăvan și cu o față tristă, care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Franța, a explicat că s-a bazat pe experiențele sale din România interbelică, în timpul ascensiunii Gărzii de Fier, mișcarea fascistă a țării. Dar el a insistat, de asemenea, că nu era vorba doar despre nazism.Rinocerii sunt naziștii, dar pot fi și comuniștii, staliniștii, totalitarii în general.Lecțiile? Să nu urmezi orbește pe nimeni sau ceva, mai ales o mulțime. Fii mereu sceptic. Pune întotdeauna întrebări. Gândește întotdeauna pentru tine.Avem adesea senzația că asistăm la o punere în scenă dementă și superlativă a piesei, în timp ce o mulțime de persoane și instituții, una după alta, se închină în fața lui Donald Trump și a mișcării sale autoritare MAGA.Acest sentiment s-a înzecit de când Trump a câștigat un al doilea mandat și, împreună cu acolitul său Elon Musk, a început să guverneze prin decrete, fără ca republicanii să scoată măcar un cuvânt de dezaprobare.Citeste siPoșta franceză îi aduce un omagiu lui Eugène Ionesco și publică un timbru în ediție limitatăEste tulburător să vezi cât de îndeaproape a urmat traiectoria Partidului Republican în ultimii zece ani pe cea a sătenilor rinocerizați. La fel ca ei, instituțiile, oficialii și aleșii republicani au reacționat inițial la sosirea lui Trump cu dezgust și repulsie. Și, la fel ca ei, au strigat că trebuie făcut ceva pentru a opri acest lucru. Apoi, brusc, ca și cum ar fi fost peste noapte, s-au răzgândit.La fel ca sătenilor din piesă, în acest moment le-au apărut umflături, primele semne ale coarnelor, iar pielea lor s-a îngroșat și s-a înverzit [în piesă, rinocerii sunt verzi, poate o aluzie la culoarea cămășilor membrilor Gărzii de Fier].Dar republicanii nu sunt singurii care au cedat rinocerizării.Conformismul a infectat, de asemenea, mari secțiuni ale Partidului Democrat, precum și o mare parte din mediul academic, industria editorială, Hollywood-ul, elitele jurnalistice, organizațiile de advocacy, organizațiile non-profit și ONG-urile, precum și intelectualii de stânga.Rinocerul ne arată unde ne aflăm și cum am ajuns aici. Ora poate părea întunecată, dar finalul piesei este o sursă de alinare și inspirație. În ultimul moment, Bérenger se smulge din disperare și jură să lupte: „Sunt ultimul om, voi rămâne așa până la sfârșit! Nu mă voi preda!”(Articol adaptat după Courrier International). Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Viitorul este continuu reconfigurat de tehnologie, dar în centrul lui se află tot omul, cu nevoile lui complexe. Nu trăim doar pentru a inventa lucruri noi, ci și pentru a ne bucura de ele. Din acest motiv, în viața omului au apărut artele. Ca să se simtă întreg, omul a simțit nevoia să cânte, să deseneze, să facă filme și să celebreze viața. Muzica face parte din viețile noastre trecute, prezente și viitoare. Sunt o grămadă de oameni care fac treaba asta: muzica din pasiune.Am ascultat recent, la o petrecere privată, o doamnă a cărei voce îți umple toate celulele din corp. E româncă din Alexandria și a studiat la bază limbile străine și psihopedagogia. Diana Udrea o cheamă și cântă împreună cu chitaristul Kenny Blesy, care vine tocmai din Delavan, o mică localitate din statul New York.Mai multe despre ei puteți descoperi de pe canalele de YouTube « dianaudrea » și « kennyblesy4847 ».Acest interviu va avea loc în română și în engleză. 

Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă. În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului la programul său nuclear. În 2018, în timpul primului său mandat, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord şi a reintrodus sancţiuni pentru Iran. Care au fost consecinţele retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul? Cu ce se prezintă acum la negocieri fiecare parte, la ce nu sînt dispuşi să renunţe pe de-o parte americanii, pe de altă parte iranienii? Cum priveşte Israelul apropierea diplomatică dintre SUA şi Iran? Care sînt şansele să vedem un acord între SUA şi Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).De ce a retras Donald Trump Statele Unite din acordul cu Iranul în 2018?Ioana Constantin-Bercean: „Cred că a fost o greşeală strategică a administraţiei Trump, pentru că acel acord controla programul nuclear al Iranului. Republica Islamică Iran, ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, la fel ca România şi toate cele peste 150 de state semnatare ale acestui NPT, au dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Singurele state care au legal voie să dezvolte program nuclear militar sînt acelea din grupul P5 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța). Iranul era limitat, prin acel JCPOA, să îmbogăţească uraniu pînă la 3,67%, spre deosebire de toate celelalte state semnatare ale Tratatului de Neproliferare, care pot îmbogăţi uraniu în scop civil pînă la 20%. Acest acord se întindea pe o perioadă de 15 ani. A fost cel mai complex şi mai strict acord de control al programului nuclear semnat vreodată. Dar Donald Trump, pe de-o parte a spus că doreşte să pună pe masă un acord mai bun şi a explicat atunci de ce, în viziunea domniei sale, acel acord – semnat în timpul administraţiei Obama – nu este bun. Şi putem privi şi din perspectiva aceasta, că dorea să facă lucrurile mai bine decît Barack Obama, care primise Premiul Nobel pentru viziunea lui de neproliferare nucleară şi de remodelare pacifistă a Orientului Mijlociu. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în urmă, în prima administraţie Trump erau foarte mulţi diplomaţi şi oameni politici foarte porniţi împotriva Iranului şi care îşi doreau foarte mult un război cu Iranul, din diverse motive. Influenţat probabil de ce se îtîmpla în jurul lui, influenţat de lobby-ul israelian, nu trebuie să ne ferim să spunem asta, Donald Trump a decis să retragă unilateral SUA din acord, în mai 2018, promiţînd că va pune pe masă un acord mai bun. Dar nu cîştigat un al doilea mandat şi nu a reuşit să facă acest lucru în termenul promis de domnia sa.”Cum se uită acum Israelul la aceste apropieri dintre SUA şi Iran?Ioana Constantin-Bercean: „Este una dintre cele mai bune şi necesare întrebări. Pentru că ştim că Israelul şi, în principal premierul Benjamin Netanyahu, s-a opus de la început semnării unui acord nuclear între SUA şi Iran. Dar să ne amintim de a doua vizită a premierului Netanyahu la Washington, acum două săptămîni şi de discuţia din Biroul Oval cu presa. Atunci a spus ceva foarte important, ceva ce nu a mai declarat niciodată public: a spus că în ceea ce priveşte Iranul este de acord cu o soluţie diplomatică, după modelul libian.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Dacă aceste episode îți sunt de folos mă poți susține aici - https://buymeacoffee.com/vulnerabil sau dacă dorești să devii membru și să mă susții printr-o contribuție lunară aici - https://buymeacoffee.com/vulnerabil/membershipEpisodul de azi, al treilea din Anatomia doliului, ne ajută să pătrundem în culisele unei profesii în care viața și moartea se întâlnesc în fiecare zi.Alături de invitatul meu, Valentin Stroe, medic chirurg cardiovascular, explorăm durerea dublă a celui care salvează vieți, care pierde uneori pacienți în viața profesională, dar care a pierdut crunt și rapid în viața personală. Să fii chirurg înseamnă să fii mereu pe muchia dintre speranță și tragedie. Înseamnă să porți pe umeri nu doar responsabilitatea actului medical, ci și povara veștilor carefrâng inimi — acel moment sfâșietor în care trebuie să le spui celor care așteaptă că persoana iubită nu a mai supraviețuit. E un dans fragil între  putere și neputință, între control șiacceptarea limitelor umane, dar mai ales a acceptarii suveranitatii planului lui Dumnezeu. Acest episod deschide un spațiu vulnerabil în care vorbim despre durere, curaj și vindecare – dincolode bisturiu, iar Valentin are un mod aparte de a descrie totul, asa ca te las saasculti. Pe Valentin îl găsești aici - ⁠  https://www.facebook.com/valentin.stroe.39_____________________________Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ https://buymeacoffee.com/vulnerabil⁠Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – ⁠https://www.instagram.com/ramylazar/Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠   https://www.facebook.com/ramy.scurtuWebsite – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠

Nepotul și bodyguardul președintelui parlamentului muntenegrean este acuzat că a încercat să omoare două persoane la Podgorica. În Serbia, studenții protestatari blochează sediul RTS, radiodifuzorul public, cerând un nou proces de selecție al membrilor Autorității de Reglementare în Audiovizual. „Zidul tăcerii în cazul Danilo Mandić” titrează Cafe del Montenegro care relatează despre nepotul președintelui parlamentului muntenegrean suspectat că a încercat să ucidă două persoane pe 19 aprilie, la Podgorica, capitala țării. Poliția i-a identificat pe cei doi „drept persoane de interes din motive de securitate.”Danilo Mandić, de 35 de ani, este nepotul și bodyguardul lui Andrije Mandić, președintele parlamentului muntenegrean. Presa scrie că în momentul atacului, Danilo Mandić ar fi folosit un vehicul oficial al parlamentului.Avocatul presupusului atacator a declarat că Danilo Mandić a mers la poliție după ce „a apărut o poveste destul de confuză conform căreia ar fi participat la un incident.” Acesta susține că Mandić a fost arestat pe baza declarațiilor date de părțile vătămate, fără alte probe.Blocada studențească la radiodifuzorul public din Serbiakossev.info comentează blocada făcută de o săptămână de studenții protestatari la televiziunea RTS, radiodifuzorul public din Serbia.Blocarea serviciului public a început luni, 14 aprilie, la ora 22.00.Principalele revendicări ale studenților sunt anularea apelului public anterior pentru numirea membrilor Consiliului de Reglementare al Mass Media și începerea unui proces nou, transparent. Ei cer, de asemenea, socoteală pentru felul în care RTS acoperă protestele începute în noiembrie, anul trecut, când prăbușirea unuia dintre acoperișurile de beton ale gării Novi Sad, a ucis 16 persoane.De partea sa, RTS condamnă publicarea pe rețele sociale a fotografiilor jurnaliștilor și redactorilor postului ca și cum ar fi dușmani ai poporului. Aceste acțiuni „provocă îngrijorare, insuflă frică și amintesc de metodele celor mai întunecate perioade ale secolului al XX-lea.”În apărarea personalului de la postul  lor au venit  mai multe asociații de jurnaliști.UE cere același lucru de la Serbia ca și studenții protestatariÎnaintea vizitei la Belgrad, programată pentru sfârșitul lunii aprilie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos a reiterat că revendicările studenților protestatari corespund aproape în totalitate așteptărilor Uniunii Europene față de Serbia, relatează danas.rs.Într-un interviu acordat European Newsroom și citat de publicația sârbească, Marta Kos a subliniat că Europa insistă pe principii cheie precum statul de drept, lupta împotriva corupției și transparența în achizițiile publice - principii apărate și de protestatari. Ea adaugă că Serbia trebuie să-și reînnoiască angajamentul european. Comisarul și-a exprimat dorința pentru un guvern „proeuropean și reformist”. Cu toate acestea, acest scenariu nu trezește același optimism în rândul opiniei publice sârbe.Noile numiri ministeriale reprezintă un guvern de continuitate, acuză opoziția.  Principalele ministere rămân în mâna membrilor fostului guvern,Antonio Costa laudă Albania pentru progresele în aderarea la UEAlbania marchează un nou punct de cotitură în negocierile de aderare la Uniunea Europeană odată cu desfășurarea celei de-a patra conferințe interguvernamentale de la Luxemburg. Înainte de masa rotundă pentru deschiderea capitolului „Piața internă”, premierul s-a aflat la Bruxelles unde a fost primit de președintele Consiliului European, Antonio Costa, citim în publicația shqiptarja.com, Albaneza.Edi Rama a spus că Albania este hotărâtă să îndeplinească toate condiţiile pentru aderarea la UE, în timp ce Antonio Costa a anunţat că va vizita toate ţările din Balcanii de Vest la mijlocul lunii mai.„Este încurajator să vedem progresele pe care le-a făcut Albania. Deschidem următorul capitol al grupului și ambiția noastră este să deschidem și altele în acest an. Acest lucru este important pentru UE și Albania, dar cred că este un semn pentru întreaga regiune: cel mai bun mod de a asigura prosperitatea și pacea în Balcanii de Vest este UE și apartenența sa,” a mai adăugat Antonio Costa. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Carieră. Bani. Putere. Ce lipsește din viața bărbaților care par ok?Acest episod de podcast nu e doar pentru bărbați sau despre bărbați. E și pentru mame, soții, mătuși sau surori. Trăim într-o perioadă în care masculinitatea este sub semnul întrebării în multe situații. Ce este un bărbat adevărat? Ce te face un bărbat puternic? De aceea i-am adus la masă pe Ionică Grigorescu (trainer, coach și autor) și pe Dina Nechita Todeasa (fondator fundația Pas cu Pas) pentru că am vrut să știu din perspectiva lor, ce este acela un bărbat ok și cum putem crește băieți cu principii sănătoase. Ce poți auzi în acest podcast0:00- Intro1:23 – Importanța prieteniilor autentice în viața unui bărbat5:32 – De ce s-a pierdut principiul relațiilor mentor- ucenic?9:27 – Confruntarea între prieteni: exemple personale și impactul lor20:51 – Este mai ușor pentru femei să ceară ajutor decât pentru bărbați?25:18 – Cum își poate da seama un bărbat când și cu cine să-și exprime emoțiile?35:20 – Cum poate un băiat să treacă peste orgoliu pentru a căuta ghidare de la un mentor?40:29 – Semnale de avertizare înaintea unui eșec: ce trebuie observat din timp49:47 – De ce mulți bărbați confundă valoarea personală cu performanța?55:28 – Sprijinirea unui copil orfan în descoperirea propriei identități57:22 – Cum se transformă viața unui bărbat implicat în susținerea unui orfan59:17 – Provocările izolării: poate un băiat reuși fără o comunitate de sprijin?1:09:00 – Cum să construiești o prietenie autentică între băieți1:16:57 – O lecție personală despre prietenie pe care au învățat-o invitațiiNu mai sta la mila algoritmilor, abonează-te la newsletterul meu săptămânal de marketing - https://katai.ro

Cum influențează primii ani din viața noastră traiectoria profesională? În acest episod, facem o incursiune în copilăria mea pentru a descoperi cum mediul, familia și primele experiențe mi-au conturat talentele, motivațiile și primele pasiuni. De la interesul pentru calculatoare la nevoia de recunoaștere, explorăm cum fiecare interacțiune a contribuit la ce a devenit ulterior ADN-ul meu vocațional.Vom observa împreună cum atributele de personalitate se arată încă din copilărie, cum mediul și oamenii influențează pasiunile și cum punctele forte devin din ce în ce mai clare atunci când sunt alimentate de motivații puternice. Acest episod te va ajuta să privești propria copilărie printr-o lentilă nouă, identificând elementele care ți-au modelat parcursul profesional de azi.Fie că ești la început de drum sau vrei să înțelegi mai bine cum ai ajuns unde ești, acest episod îți oferă o perspectivă clară asupra legăturii dintre copilărie și ADN-ul vocațional.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

În cadrul ediției de pe 8 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În cadrul St. Jude Children's Research Hospital, a fost administrată pentru prima dată in utero terapia cu administrare orală risdiplam pentru atrofie musculară spinală. La peste 2 ani de la nașterea copilului, nu sunt detectabile semne de SMA, conform rezultatelor publicate într-o scrisoare către New England Journal of Medicine.Atrofia musculară spinală (SMA) este o afecțiune genetică neurodegenerativă. La pacienții cu SMA, apare un deficit al proteinei de supraviețuire a neuronilor motori. Tipul 1 de SMA, care este forma cea mai frecventă și severă, este caracterizat de slăbiciune musculară progresivă care determină în final decesul pacientului.Acest studiu de caz a fost efectuat pentru a estima fezabilitatea, siguranța și tolerabilitatea administrării intrauterine a acestei terapii, atât pentru copil, cât și pentru mamă. Noile rezultate care sugerează că această abordare terapeutica pentru SMA-1 ar putea fi sigură și eficace şi încurajează investigarea în continuare a acestei opţiuni.Terapiile disponibile în prezent pentru tipul 1 de SMA, atunci când sunt administrate la scurt timp după naștere, dar înainte de apariția simptomelor, prelungesc supraviețuirea și funcțiile motorii, însă nu conduc la vindecarea bolii.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Testarea a doar 3 gene ar putea preveni 75% dintre reacțiile adverse grave la medicamente▶ La baza unor servicii medicale digitale eficiente stă încrederea utilizatorilor▶ Atrofia musculară spinală, tratată pentru prima dată intrauterin cu risdiplam▶ Life's Essential 8: Adoptarea celor 8 recomandări AHA pentru sănătatea cardiovasculară reduce semnificativ și riscul de cancerAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Trăsăturile de personalitate, atât cele înnăscute, cât și cele dobândite, pot fi un aliat foarte puternic în modul în care ne trăim ADN-ul Vocațional. Poate că ți s-a întâmplat să fii perseverent și foarte organizat, dar să simți că-ți lipsesc spontaneitatea și creativitatea. Sau poate, din contră, ai observat că ești un om creativ și care creează relații rapid, dar ai dificultăți în a păstra un nivel crescut de energie când ești în grupuri cu mai mulți oameni. Află în acest episod care sunt trăsăturile tale de personalitate și explorează cum le poți folosi pentru a trăi o traiectorie profesională cât mai aliniată cu tine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.Masterclass-ul ADN Vocațional este disponibil în Online Academy la https://academy.mindarchitect.ro/adn-vocational/ Resurse: 1. https://www.healthcentral.com/mental-health/myers-briggs-personality-type 2. https://knowledge.wharton.upenn.edu/podcast/knowledge-at-wharton-podcast/does-the-myers-briggs-test-really-work3. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/descopera-ti-personalitatea-%E2%80%93-pcm 4. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/cum-arat%C4%83-profilele-de-personalitate-pcm-%C3%AEn-public-speaking-cu-ioana-jongsma

Începând de astazi, 7 aprilie, deschid o conversație despre unul dintre cele mai grele și transformatoare procese prin care trecem: doliul. Fiecare își poartă suferința diferit, fiecare lacrimă are povestea ei, iar fiecare inimă frântă bate în ritmul unic al pierderii. Și totuși, în mijlocul întunericului, Dumnezeu este acolo. Uneori Îl simțim aproape, alteori pare că tace. Dar chiar și atunci, El lucrează. Așa că, te aștept în fiecare dimineață de luni ca să învățăm împreună cu fiecare invitat cum se trece cu demnitate prin durere și pierdere. BOGDAN PREJBAN este consilier creștin (pastoral) și psihoterapeut, cu o vastă experiență în sprijinirea persoanelor care trec prin perioade dificile. Este coordonator al lucrării de consiliere în Biserica Baptistă Betel din Cluj-Napoca.Una dintre contribuțiile sale semnificative este ghidul intitulat „Nu te voi uita niciodată: Șapte pași pentru cicatrizarea rănilor cauzate de pierderea persoanei dragi”. Acest ghid oferă:​Încurajare: Conceput ca un asistent personal sub formă de cuvinte, ajută la procesarea durerii despărțirii.​Instrumente terapeutice: Include exerciții cu rol terapeutic pentru acceptarea și însușirea adevărurilor obiective și biblice necesare în procesul de doliu. Printre acestea se numără:Scrisoare de rămas bun​Harta relației​Necrolog​Plan de acțiune​ACHIZIȚIONEAZĂ GHIDUL DE AICI - https://www.regenerat.ro/carti/Facebook - https://www.facebook.com/bogdan.prejban.7_____________________________Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil⁠Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe.Urmărește-mă și pe rețelele sociale:Instagram – ⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Un atac rusesc cu rachete asupra orașului natal al președintelui ucrainean, Krivoi Rog, a ucis vineri cel puțin 19 persoane, inclusiv nouă copii. Presa internațională analizează evenimentul și se întreabă la ce au servit negocierile de pace declanșate de administrația Trump.  ”A fost una dintre cele mai mortale lovituri din acest an într-un conflict care nu dă semne că se va sfârșit rapid, în ciuda eforturilor de pace din partea administrației Trump”, transmite CNN.”Președintele american Donald Trump s-a angajat să pună capăt rapid conflictului, dar nu a reușit să negocieze un acord. Aliații Ucrainei cred că Rusia trage de timp în negocieri în timp ce încearcă să-și asigure un avantaj pe câmpul de luptă”.Politico citează ministerul rus al Apărării potrivit căruia atacul a fost o „lovitură de precizie cu o rachetă puternic explozivă asupra unui restaurant unde se întâlneau comandanții formațiunilor și instructorii occidentali”.Potrivit The Washington Post, acest atac i-a înfuriat pe oficialii ucraineni. ”Orașul era deja în doliu, fiind vizat cu două zile mai devreme. Iar racheta a fost trasă la câteva ore după ce miniștrii de externe francez și britanic îl criticaseră pe Vladimir Putin pentru că amână negocierile de pace”. The New York Times vorbește despre sentimentul larg răspândit în Ucraina potrivit căruia ”Kremlinul a început negocierile ca o falsă dovadă de bunăvoință pentru a obține favorurile Casei Albe, dar fără intenția de a pune capăt luptei”.  Le Monde  notează că, în încercarea de a pune capăt ostilităților,  ”Donald Trump a întrerupt izolarea diplomatică impusă lui Vladimir Putin de către Occident  de la începutul ofensivei. Administrația sa face eforturi pentru încheierea rapidă a războiului, ținând discuții indirecte cu oficiali ruși și ucraineni, care nu au produs nicio consecință. Sub presiunea americană, Kievul a acceptat o încetare necondiționată a luptei timp de treizeci de zile, care de atunci a fost respinsă de Moscova”. The Guardian observă că oficialii americani „par să-și piardă răbdarea din cauza lipsei de progres în negocieri”. Washingtonul înțelege treptat că „este puțin probabil ca Kremlinul să renunțe la cererile sale maximaliste care vor priva Ucraina independență și vor aduce țara înapoi în sfera de influență a Rusiei”. În acest context, Germania refuză să invite Rusia și Belarus la cea de-a 80-a aniversare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Le Figaro. Un comunicat de presă al Ministerului german de Externe prevede refuzul de a invita Rusia și Belarus la comemorarea victoriei împotriva Germaniei naziste, dezvăluie și Berliner Zeitung.Acest document le cere regiunilor și orașelor să nu invite diplomați din aceste două țări și chiar să-i trimită acasă, dacă ar apărea. Justificarea acestui lucru este clară: „trebuie să ne așteptăm ca Rusia (împreună cu Belarus) să exploateze comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial și să o lege în mod impropriu de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei”.

La liceul francez „Anna de Noailles” din București a avut loc inaugurarea proiectului „Pedale Salvatoare 4.0” derulat de Asociația Pastel în colaborare cu Comitetul Național Paralimpic. Acest proiect contribuie și la achiziționarea de scaune cu rotile electrice persoanelor care se confruntă cu dizabilități locomotorii. Anul acesta, sportivii paralimpici vor primi 9 scaune rulante adaptate pentru baschet și atletism.

Încă din copilărie, suntem încurajați să ne gândim la ce ne dorim să devenim când vom fi mari și să visăm la ziua în care vom fi mari și vom face numai ce vrem noi, ce ne motivează pe noi. Adesea, însă, ajunși la vârste adulte, constatăm că nu știm nici ce ne dorim, iar că ceea ce ne motivează e de prea multe ori legat de ceva de care fugim. În acest episod explorăm mai multe teorii motivaționale, pentru ca tu să poți să înțelegi mai bine care sunt nevoile și dorințele care-ți dau cel mai mult combustibil pentru acțiune și cum le poți folosi pentru a-ți crea drumuri potrivite pentru tine, în loc să fugi din traiectorii în care nu ți-e bine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Te simți prins în capcana amânării și a „chiulitului”? Acest comportament nu doar că îți afectează munca, dar poate dăuna și relației tale cu Dumnezeu. În acest video, pastorul Vasile Filat îți arată cum să te ferești de chiulit și cum să îți întărești credința pentru a trăi o viață responsabilă și dedicată.

În cadrul ediției de pe 25 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Tehnologia CRISPR-Cas9 a fost folosită în premieră pentru a elimina cromozomul 21 suplimentar din celulele afectate de sindromul Down. Acest studiu de tip „proof-of-concept” oferă speranța că, odată perfecționată, tehnica ar putea fi folosită ca un posibil tratament pentru trisomia 21, afecțiunea genetică responsabilă de sindromul Down.Sindromul Down este o tulburare genetică cauzată de prezența unui cromozom 21 în plus, ceea ce duce la întârzieri în dezvoltare, dizabilități intelectuale și un risc crescut de anumite afecțiuni medicale. Este cea mai frecventă anomalie cromozomială, afectând aproximativ un nou-născut din 700. Deși poate fi diagnosticat cu ușurință prin testare prenatală, în prezent nu există tratamente care să corecteze direct această anomalie genetică.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sindromul Down ar putea fi tratat prin editare genică: cromozomul 21 suplimentar a fost eliminat din celulele afectate prin CRISPR-Cas9▶ A fost lansată Harta Interactivă a Studiilor Clinice din Uniunea Europeană care oferă informații în timp real pentru pacienți și medici▶ Proiectul Expozomului Uman: Factorii de mediu au un impact de 10 ori mai mare asupra longevității comparativ cu cei genetici▶ Pacienții cu AVC hemoragic ar putea fi rapid diferențiați de cei cu AVC ischemic printr-un test de sângeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Dacă ai trăit vreodată un conflict valoric, atunci știi cam cât de puternic se poate simți și cât de mare e dificultatea în care acesta te poate pune. Vestea bună e că, dacă facem lucruri aliniate cu valorile noastre, e posibil ca asta să cântărească pozitiv mult în cât de satisfăcuți suntem în activitățile noastre. Vestea mai puțin bună este că, atunci când, chiar fără să vrem, ajungem să le încălcăm, putem trăi momente de turnură, în care contemplăm chiar schimbări radicale în viața noastră profesională. Astăzi explorăm cum ne folosim de busola valorilor pentru a ne asigura că rămânem cât mai aproape de ADN-ul nostru vocațional și construim pentru noi înșine, nu pentru elemente externe nouă. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse:1. The Values Factor, John Demartini

Și totuși, s-au aflat într-adevăr rușii în spatele campaniei lui Călin Georgescu? A fost justificată anularea alegerilor? Întrebările au revenit în actualitate după ce o serie de politicieni și lideri de opinie au considerat că amânarea intrării României în programul Visa Waiver ar fi un răspuns la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Cyfluence Research Center a publicat o amplă analiză a campaniilor de influențare a alegerilor prezidențiale din România. Aceasta arată felul în care a fost susținut conținutul identic cu narațiunile promovate ulterior de Georgescu. Potrivit analizei, preluate de G4 Media, pe platformele de socializare a rulat o cantitate semnificativ mai mare de conținut despre Georgescu, în comparație cu principala sa concurentă, Elena Lasconi.Conținut pro-Georgescu a fost corelat în timp și repetitiv în secțiunea de comentarii a conținutului video pe YouTube și TikTok.Zeci de pagini Facebook au fost create cu mai mulți ani înainte de alegerile actuale. Aceste pagini împărtășeau conținut care promova narațiuni patriotice, naționaliste și religioase. Aceste narațiuni erau identice cu cele promovate ulterior de Georgescu.Aceste pagini sunt gestionate de conturi străine. În mai multe cazuri, se observă un model recurent de subtitrări chinezești în cadrul detaliilor paginii.Unele dintre aceste pagini și-au schimbat activitatea pentru a se concentra pe susținerea lui Georgescu. Un exemplu cheie este Daily Romania, o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri și care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu.Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), creșterea bruscă în popularitate a lui Georgescu a fost determinată în principal de peste 25.000 de conturi TikTok, înregistrate cu ani înainte, care au devenit active cu două săptămâni înainte de alegeri.Documentele serviciilor de informații identifică un cont TikTok care, potrivit acestora, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari în doar o lună, de la 24 octombrie – către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.Aceasta, deși candidatul susținea că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.Cercetările privind profilul electoratului lui Călin Georgescu indică faptul că sprijinul său cel mai substanțial a provenit din grupul demografic cel mai activ pe TikTok: 31% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu.Campania s-a extins dincolo de utilizarea de conturi neautentice, folosind hashtag-uri, repetate și modele emoji pentru a amplifica conținutul în sprijinul candidatului pro-rus.Acest efort a fost condus în continuare de așa-numiții „voluntari” care, potrivit investigațiilor procurorilor, ar fi primit plăți pentru a distribui materiale legate de Georgescu, precum și persoane influente care au fost remunerate pentru postările lor.După anularea alegerilor, mari influenceri și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți ca fiind pro-ruși, cum ar fi cel al lui Jackson Hinkle. În plus, Georgescu a primit sprijin de la rețele afiliate Rusiei – inclusiv site-uri web, canale media și conturi de utilizator – care i-au amplificat atât profilul, cât și relatările pe mai multe platforme, în special Telegram, Facebook și X.Acest sprijin a fost facilitat prin intermediul posturilor de de stat, precum Russia Today (RT) și Sputnik, și consolidat în continuare printr-o rețea largă de canale afiliate și spin-offs care operează în întreaga Europă, se spune în material. Un model care, cred analiștii, ar putea fi replicat și în alte părți ale Europei.

Acest mix este o editie speciala, de ascultat gratuit, la liber. Pentru mai multe mixuri te invit pe www.patreon.com/olixinthemix This mix is a special free edition. For more mixes check out www.patreon.com/olixinthemix

România înregistrează cele mai multe cazuri noi dar și decese prin cancerul de col uterin, potrivit unei analize a Institutului Național de Sănătate Publică publicată în 2024. Cu toate că vaccinarea împotriva virusului HPV oferă un grad ridicat de protecție împotriva apariției cancerului de col uterin, în România există un interes scăzut dar și teamă față de vaccinare. Este concluzia unui studiu realizat, anul trecut, de Organizația Salvați Copiii România. Am discutat subiectul cu dr. Elena Gheorghe, medic specialist Obstetrică-Ginecologie, invitata emisiunii Sănătatea FM. Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător.Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe tot globul. La nivel european, incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut foarte mult. România continuă însă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.Datele furnizate de Planul Național de prevenire și combatere a cancerului în România plasează cancerul de col uterin ca a treia localizare ca frecvență a cancerului la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 3 localizări ale neoplaziilor la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, și cancerul bronhopulmonar.În anul 2023, în România s-au înregistrat 2.888 de cazuri noi de cancer de col uterin și 1.177 de femei și-au pierdut viața ca urmare a acestei boli (INSP)Peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. În acest context, vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât faţă de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România. Și asta, în pofida includerea acestei vaccinări într-un program național de vaccinare în anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani la nivel național, program ce s-a confruntat cu o mare reticență față de vaccinare. În 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste. Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani și reluat în 2019, adresat fetelor 11-14 ani şi ulterior 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise prealabile din partea părinților, potrivit INSP.În prezent, au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuită a fetelor şi băieţilor cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani, şi compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani. "Foarte multe persoane iau contact cu virusul HPV, de-a lungul vieții, mai precis peste 80%. Dar, mai mult de 90% din persoanele care au luat contact cu el vor avea un clearance, adică vor scăpa în mod natural de acest virus. Și trebuie să ne gândim la HPV ca la o caracatiță care are mai multe tentacule, acestea fiind tulpinile virusului...Doar  câteva dintre acestea sunt cu risc înalt. Însă, risc înalt nu înseamnă că persoana va dezvolta, automat, cancer", explică dr. Elena Gheorghe, medic specialist Obstetrică-Ginecologie. Potrivit acesteia, chiar și infecția cu 4 tulpini cu risc înalt nu înseamnă cancer. Înseamnă doar o infecție cu aceste tulpini și practic poate chiar să nu însemne absolut nicio leziune, nici măcar leziunea de risc scăzut. Dar trebuie monitorizată... Dacă noi știm că pacienta are aceste tulpini, atunci monitorizarea se schimbă puțin față de o pacientă care nu le are. Și trebuie adăugat faptul că genotiparea, adică căutarea virusului HPV, trebuie să înceapă obligatoriu de la vârsta de 30 de ani. Studiile și protocoalele pe care trebuie să le aplicăm ne spun că de la 30 de ani, toate femeile trebuie testate și pentru acest virus, alături de testul Babeș-Papanicolau. Acest test din urmă, singur, nu este suficient, pentru că, practic, până la 30 de ani, pacienta are șansa să elimine natural virusul.", explică medicul. Genotiparea HPV nu este o analiză accesibilă ca preț. " Aici e un semnal de alarmă pe care trebuie să îl tragem și noi acum și să ne audă cei care ar putea, poate, să schimbe un pic lucrurile, pentru că în vestul Europei această genotipare este decontată de stat. Și cumva ar trebui să ajungem și noi aici, pentru că este clar că după o anumită vârstă e un test care ar trebui să se facă obligatoriu. Și da, nu e tocmai ieftină, dar mereu încerc să le explic pacientelor mele că e ceva de care avem nevoie, știm ce avem de făcut. E un diagnostic pe care îl dăm cu acuratețe și știm exact conduita terapeutică ulterioară", explică dr. Elena Gheorghe. 

Presa internațională a reacționat imediat după aflarea primelor detalii despre convorbirea dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Comentatorii văd rezultatele ca fiind sub așteptările ridicate inițial de președintele american. ”Apelul a făcut parte dintr-o miză mare a lui Trump, expusă la începutul mandatului său, de a negocia un acord de pace”, amintește The Washington Post.Un ”semi-armistițiu”, este de părere ziarul francez Les Echos.”Rezultatul este departe de a opri toate operațiunile militare, navale, aeriene și terestre după trei ani de război, așa cum au convenit marțea trecută în Arabia Saudită înalții oficiali ai Casei Albe cu omologii lor ucraineni”.”Liderii europeni avertizează că discursul lui Putin despre pace este un miraj”, titrează Politico.”Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene cu privire la cât de departe poate ajunge Trump, care se prezintă drept cel mai bun negociator, în încheierea unui acord de pace viabil cu Putin”.După schimbul de aproape trei ore, Kremlinul a descris conversația ca fiind „detaliată și sinceră”, în timp ce Washingtonul a apreciat „beneficiul imens” al unei relații „mai bune” cu Rusia, transmite Le Figaro.”Nu există un acord privind încetarea generală a focului”, observă și Der Spiegel. ”Dar președintele Rusiei este aparent pregătit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice pentru moment.Potrivit Kremlinului, Putin i-a pus lui Trump condiții pentru o încetare a focului cuprinzătoare. De exemplu, livrările de arme către forțele armate ucrainene și schimbul de informații ar trebui să înceteze”.The Times notează că ucrainenii au reacționat cu scepticism:”Un ofițer superior al serviciilor secrete ucrainene, care sperase că alegerea lui Trump ar putea forța încetarea războiului, s-a întrebat de ce președintele american nu a făcut eforturi mai mari pentru a obține acordul complet de încetare a focului și nu a luat măsuri, având în vedere că Putin a refuzat să înceteze lupta la sol”.Reuters nu uită să precizeze că schimbarea de abordare din Statele Unite îi îngrijorează pe aliații europeni.”Ucraina și aliații săi occidentali au descris de mult timp invadarea Ucrainei de către Rusia drept un atac imperialist, iar Zelenski l-a acuzat pe Putin că a prelungit în mod deliberat războiul.Zelenski, care a sosit marți în Finlanda, spune că suveranitatea Ucrainei nu este negociabilă și că Rusia trebuie să predea teritoriul pe care l-a ocupat. El spune că ambițiile Moscovei nu se vor opri la Ucraina dacă i se permite să păstreze teritoriul pe care l-a acaparat”.Potrivit BBC, armistițiul asupra infrastructurii energetice ”va veni ca o ușurare pentru civilii ucraineni obosiți de război. Din punct de vedere militar, s-ar putea însă să nu fie neapărat în interesul Ucrainei.În timp ce forțele sale terestre s-au retras, atât în ​​Kursk, cât și în părți din prima linie din Ucraina, atacurile sale cu drone cu rază lungă de acțiune au reușit o mulțime de lovituri directe asupra instalațiilor petroliere rusești. Acest lucru a avut, la rândul său, un impact asupra logisticii militare ruse, dar acum va trebui să se întrerupă”.

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane. Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum va răspunde Kremlinul propunerii de armistițiu înaintate de Statele Unite și acceptate de Ucraina? Presa internațională analizează situația, după ce Vladimir Putin a spus că inițiativa trebuie analizată mai mult timp. Pentru unii comentatori, Rusia se află acum într-o situație mai favorabilă. După cum comentează The Wall Street Journal, Kremlinul îl pune pe chiriașul Casei Albe, „care s-a autoproclamat un as al negocierilor”, într-un „impas al propriei creații”.După ce a insistat că Vladimir Putin dorește pacea și a făcut presiuni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să susțină armistițiul de 30 de zile, Trump se află acum în situația de a „trebui să decidă dacă va impune noi sancțiuni Moscovei, așa cum s-a angajat”.Dar „pedepsirea Moscovei ar putea adăuga un alt obstacol în calea deja anevoioasă către un acord de încetare a focului” și ar putea pune în pericol „obiectivul mai larg al Casei Albe de a îmbunătăți relațiile cu Rusia”.Le Figaro vorbește despre jocul de poker diplomatic dintre Trump și Putin:”Președintele american, convins că omologul său rus este dispus să facă pace, se trezește acum în fața unei dileme. Unii parlamentari republicani îl încurajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei pentru a exercita asupra acesteia o presiune comparabilă cu cea pe care a folosit-o împotriva Ucrainei după întâlnirea dezastruoasă cu Volodimir Zelenski”.Deutsche Welle citează experții aliniați Kremlinului, care cred că condițiile lui Putin ar putea fi acceptabile pentru Trump. „S-ar putea ca SUA să fie de acord cu cererea de embargo asupra armelor, înaintată de Moscova, pentru că Trump nu vrea să mai cheltuiască bani americani pe Ucraina”, a scris politologul de la Moscova Serghei Markov pe canalul său Telegram.El a continuat speculând că mobilizarea continuă în Ucraina este atât de nepopulară încât oprirea acesteia ar putea întări de fapt guvernul ucrainean.”Dar SUA furnizează din nou arme Ucrainei, după o scurtă pauză. Și mobilizarea este încă singura modalitate prin care Ucraina își poate menține apărarea. Prin urmare, pare puțin probabil ca Ucraina să fie de acord cu acești termeni”, consideră  publicația germană.The Conversation consideră la rândul său că Rusia se află acum într-o poziție mai favorabilă:”Dacă Putin ar respinge propunerea actuală, el nu ar risca doar resetarea mai amplă a relațiilor dintre SUA și Rusia, dar ar putea pierde și avantajul actual pe câmpul de luptă. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a capacităților militare ucrainene ar schimba probabil echilibrul de putere, cel puțin în unele părți ale frontului.Scenariul cel mai probabil este o abordare rusă în două direcții. Este posibil ca Kremlinul să se angajeze cu privire la propunerea americană de încetare a focului, care a fost acum acceptată de Ucraina, în timp ce va face eforturi intense pentru noi câștiguri teritoriale înainte de încheierea discuțiilor cu SUA.Configurația particulară a negocierilor joacă și aici în mâinile Kremlinului. În lipsa unor discuții directe între Kiev și Moscova, Washingtonul trebuie să balanseze între cele două părți, încercând să reducă decalajele printr-un amestec de diplomație și presiune. Acest lucru a funcționat destul de bine cu Ucraina până acum dar este mult mai puțin sigur că această abordare va da roade similare cu Rusia”.Marea întrebare privind Ucraina: este Trump gata să-l împingă pe Putin în pace?, se întreabă The Guardian.Întrebarea decisivă va fi dacă Trump este sau nu pregătit să împingă cu adevărat Moscova atunci când amploarea „nuanțelor” lui Putin devine clară. Putin și-a prezentat poziția negociatorului lui Trump, Steve Witkoff, în discuții cu ușile închise, joi, la Moscova. Într-o tactică veche, el a subliniat dinamica de putere a întâlnirii, ținându-l pe Witkoff să aștepte timp de opt ore înainte de a-l primi pentru discuții. Într-o postare de ieri pe social media, Trump a insistat că „nu a fost deloc așteptat”, acuzându-i pe cei care au sugerat altfel că sunt „degenerați bolnavi”.Dacă, împotriva șanselor, Trump îl poate convinge pe Putin să fie de acord cu încetarea focului de 30 de zile, discuțiile vor trece apoi la întrebarea mai dificilă cum să transforme asta într-o pace durabilă. Chiar și înainte de asta, ar exista problema cum este monitorizată o astfel de încetare a focului, de-a lungul liniei de front, lungă și instabilă.

Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW) - Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă) - Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea / Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi (G4Media) - Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare) Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.Astfel că reporterul Adevărul a dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. A vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  „Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta belarusă care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei”. Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW)George Simion, 38 de ani, a fost convins să intre în cursă odată cu Anamaria Gavrilă, 41 de ani, pentru a avea o rezervă în cazul în care va fi respins de Biroul Electoral Central (BEC) sau de Curtea Constituțională (CCR) din cauza opiniilor sale radicale și a limbajului violent. Acest cuplu ar putea fi dezamăgitor, însă, pentru simpatizanții fostului prezidențiabil. Oamenii se așteptau să-l vadă pe Călin Georgescu într-un tandem cu George Simion sau cu un alt lider naționalist, în care să joace rolul unui potențial prim-ministru. În schimb, o văd pe Anamaria Gavrilă, care abia duce o frază până la capăt fără să se contrazică, și se uită la George Simion, care a promis de zeci de ori că nu va candida. Această pereche pare menită să-i deschidă drumul lui Victor Ponta, nou venit în spațiul naționalist-suveranist.Spre deosebire de Georgescu & Simion, care s-au bazat mult pe boți și troli incapabili să iasă în stradă la chemarea liderului maxim, fostul premier Victor Ponta pare să rămână deocamdată mai mult în spațiul real. Îl copiază pe Donald Trump, poartă șapcă roșie pe care scrie România pe primul loc, o adaptare a inscripției de pe șapca președintelui american Make America Great Again, asortată cu o cravată roșie.Sondajul Sociopol îl dă deocamdată pe locul al doilea, cu 22%, deci cu 6 procente sub George Simion, dar Sociopol îi aparține lui Mirel Palada, care i-a fost purtător de cuvânt pe vremea când era premier. Totuși, campania abia începe, iar Victor Ponta e uns cu toate alifiile, vorbește mai bine și e mai sigur pe el decât cuplul Simion-Gavrilă, cu care se află pe același culoar, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă)La 99 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au venit cu informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului. În schimb, date noi au fost publicate în rapoartele unor servicii de informații occidentale, dar și în investigații jurnalistice. De asemenea, anchetele deschise inițial „in rem” au acum acuzați „in personam”, scrie Europa Liberă.Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei (G4Media)Numele a trei foști europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money. E vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.Pe scurt, reacțiile obținute de G4Media:Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea. Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi.Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR și detaliate de CursDeGuvernare.

Când eram mici, eram întrebați ce vrem să ne facem când vom fi mari. Iar când ne-am făcut mari, ne-am așteptat să fim fericiți cu ce ne-am făcut. De câte ori te-ai întrebat, însă, în căutarea vocației sau pe parcursul carierei deja existente, cum arată drumul potrivit pentru tine? Câte răspunsuri ai găsit și de câte ori ai ajuns să concretizezi vreunul dintre ele? Câte dintre răspunsuri ți-au fost, de fapt, potrivite?În primul episod din acest sezon vorbim despre cum ne găsim ADN-ul Vocațional la intersecția între descoperirea trăsăturilor de personalitate, a punctelor forte, dar și a pasiunilor, valorilor și motivațiilor noastre.Acest episod este produs și distribuit cu susținere E.ON Energie România.Resurse:1. Sir Ken Robinson, Do Schools Kill Creativity - https://www.ted.com/talks/sir_ken_robinson_do_schools_kill_creativity?subtitle=en 2. One Third of Your Life Is Spent At Work - https://www.gettysburg.edu/news/stories?id=79db7b34-630c-4f49-ad32-4ab9ea48e72b 3. Vocație, Sever Voinescu, Dilema Veche - https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/vocatie-2246226.html

Ne bucurăm foarte mult să revenim alături de voi cu un nou sezon de podcast, un sezon pe care l-am creat cu entuziasm și dorința de a contribui la procese de creare și trăire a unor traiectorii profesionale mai potrivite pentru fiecare dintre noi, cu mai multă satisfacție și mai puțin din nevoie și pentru supraviețuire. Rămâi alături de noi, în episodul de astăzi îți povestim despre ce subiecte urmează să discutăm în acest sezon, dar și despre cum poți accesa cursul ADN Vocațional și ce alte beneficii poți avea ca membru al comunității Mind Architect.

După cum știm, Donald Trump a discutat direct cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și este pregătit pentru concesii majore. Dar cum se vede situația dinspre Ucraina și Rusia? Iată opiniile unor experți în securitate din regiune. Ei cred că în condițiile actualului armistițiu, un nou război este inevitabil. Și ridică un semn de întrebare cu privire la disponibilitatea lui Putin de a accepta, în cele din urmă, un acord. Maria Zolkina, expert ucrainean în Securitate regională, îndeamnă să fie luat în considerare cel mai rău scenariu posibil și să întreabă cine și cum va proteja Ucraina de următorul atac rusesc.Ea crede nu numai că "armistițiul" nu va funcționa, dar și că un război mai mare în Europa devine inevitabil.Experta vede aici un semnal clar pentru toate țările europene care trăiesc în ”subiectivism infam” în acest moment – din cauza propriei lor timidități, sau a lipsei dorinței de a evalua faptele trăind în iluzia că Putin "nu va ataca". Mykhailo Samus, un alt expert ucrainean în securitate, consideră  că această înghețare sub presiunea lui Trump constituie de fapt perioada dinaintea Marelui Război ruso-ucrainean cu numărul doi.”Acest război va fi foarte probabil odată ce factorul Trump va dispărea (și totodată, factorul putinist, nu). Planul nostru este să ne pregătim pentru următorul război”.Potrivit analistului, în paralel cu propria pregătire de război, sarcina Ucrainei este de a trezi în sfârșit Europa.”Statele Unite nu îi vor mai proteja pe europeni de Moscova. Acesta este parametrul care ar trebui să devină central în formarea sistemului de securitate și apărare al Europei. Europenii trebuie să accepte în sfârșit Ucraina ca parte integrantă a Europei, nu ca zonă tampon, zonă gri sau subiect al tranzacției cu Moscova”.Tatiana Stanovaya, expertă în politici ruse, spune de partea ei pe propriul cont de socializare, că  răbdarea lui Putin a dat roade.”Multe personalități de nivel înalt din cercurile diplomatice și de securitate ale Rusiei au fost din ce în ce mai frustrate de declarațiile și abordările inițiale ale lui Trump și ale echipei sale cu privire la Ucraina.Planurile lui Trump nu păreau doar inacceptabile, ci de-a dreptul ostile. Ideea de „a trata cu Rusia dintr-o poziție de forță” a fost deosebit de iritantă. Cu toate acestea, Putin a ales răbdarea, lucrând constant pentru a se acomoda cu Trump - fiind adaptabil, dând dovadă de flexibilitate și proiectând dorința de a face compromisuri. Acum, el și-a asigurat primul pas: lansarea unor negocieri substanțiale”.Experta în politici ruse se declară însă foarte sceptică asupra perspectivelor acestor discuții.”Trump vrea o încetare a focului și un fel de aranjament care să suspende problema Ucrainei pentru o vreme. Dar viziunea lui diferă radical de cea a lui Putin.Pentru Putin, o soluție reală înseamnă o Ucraină „prietenoasă” cu Rusia - lipsită de capacitate militară, cu o constituție rescrisă și care garantează neaderarea la NATO”.Potrivit expertei, Putin este pe deplin pregătit pentru ca aceste discuții să eșueze.Din perspectiva Kremlinului, Occidentul nu poate face nimic care să inverseze câștigurile teritoriale ale Rusiei și să împiedice colapsul Ucrainei pe termen lung.Cu ajutorul lui Trump, acest proces s-ar putea accelera; fără ajutorul lui Trump, tot se va întâmpla mai devreme sau mai târziu.Între timp, Putin va continua să-l lingușească și să-l liniștească pe Trump, oferind concesii pe care Trump le va prezenta drept un ”succes uriaș” și o”ofertă minunată”. Dar aceste concesii, cum ar fi încetarea focului, nu vor descuraja Rusia de la obiectivul său final: asigurarea unei Ucraine „prietenoase” în condițiile ei”.

Venitul mediu pe lucrător agricol în Uniunea Europeană a ajuns la 35.800 de euro în 2022, cu 24% peste nivelul din 2021, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Între 2013 și 2022, venitul agricol pe lucrător a crescut cu 94%, depășind semnificativ rata inflației, de aproximativ 20%. Totuși, există diferențe mari între statele membre. În timp ce 10% dintre fermele cu cele mai mari venituri au înregistrat, în 2022, aproape 75.000 de euro pe muncitor, cele mai slab performante 10% abia au reușit să atingă pragul de rentabilitate, cu o medie de doar 1.000 de euro pe salariat. Venituri ridicate se înregistrează în Danemarca, Țările de Jos, nordul Germaniei și nordul Franței, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai profitabile. În schimb, în România și estul Poloniei veniturile sunt mult mai scăzute.Fermele conduse de fermieri cu vârste cuprinse între 41 și 50 de ani sunt mai eficiente, au o profitabilitate mai mare, mai ales în producția de culturi de câmp. Acestea sunt întâlnite mai frecvent în Polonia, România, Italia și Spania. Totuși, tinerii fermieri din România și din alte țări din estul Uniunii Europene au venituri sub media europeană, un aspect care reflectă și situația economică generală din statele respective, unde salariile sunt mai mici decât media UE.În ceea ce privește diferențele de gen, fermele conduse de femei obțin, în medie, venituri cu peste o treime mai mici decât cele gestionate de bărbați. Decalaje se observă în aproape toate statele membre, dar mai pronunțat în țări precum România și Polonia, unde predomină fermele mici, mai puțin profitabile și unde femeile sunt mai prezente. Deși diferențele se reduc în timp, îmbunătățirea condițiilor pentru femeile fermiere rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Poluarea apelor europene, un subiect aflat în dezbatere publică Apele de suprafață din spațiul european se află în stare critică și sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru remedierea situației, avertizează Comisia Europeană. Doar 40% din râuri și lacuri ating un nivel ecologic bun, iar poluarea chimică afectează aproximativ 73% dintre cursurile de apă. Acest lucru este cauzat în principal de contaminarea pe scară largă cu mercur și cu alți poluanți toxici, potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, cu ocazia lansării unui set de rapoarte privind starea apei în blocul comunitar.Documentele vor sta la baza conturării viitoarei strategii privind reziliența în domeniul apei, pe care Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, a promis că o va prezenta în al doilea trimestru al acestui an.„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări legate de aprovizionarea cu apă până la pregătirea insuficientă pentru inundații”, a declarat Jessika Roswall, citată în comunicatul Comisiei.Executivul european a lansat o consultare publică pe această temă, deschisă până în data de 4 martie 2025. Observațiile și propunerile primite de la publicul larg și părțile interesate vor contribui la elaborarea strategiei privind reziliența apei în UE, asigură Comisia. În data de 6 martie, la sediul Comisiei din Bruxelles, va avea loc un eveniment dedicat acestui subiect, la care au fost invitate să participe persoane interesate și reprezentanți ai societății civile.Într-un sondaj de opinie efectuat anul trecut, întrebați despre principalele amenințări legate de problemele privind apa în țara lor, cei mai mulți dintre europeni au menționat poluarea, urmată de supraconsum și de risipa apei. Organizațiile de mediu pun la îndoială eficacitatea subvențiilor pentru ecologizarea agriculturii Efortul Uniunii Europene de a ecologiza sectorul agricol riscă să se transforme într-un exercițiu de contabilitate creativă, mai degrabă decât într-un progres real în protejarea mediului înconjurător, potrivit unui raport publicat recent de organizațiile neguvernamentale BirdLife Europe și NABU, citat de publicația Politico.Reforma politicii agricole comune, care a început în 2023, menită să alinieze agricultura la obiectivele Pactului Verde European, alocă 48,5 miliarde de euro pentru eco-scheme, un sfert din valoarea totală a plăților directe, însă multe dintre acestea mențin practicile existente, fără să stimuleze schimbări semnificative în sector. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și afectează în mod semnificativ solurile, calitatea apelor și biodiversitatea, subliniază autorii raportului.State precum Polonia, Spania și Țările de Jos stabilesc măsuri facile, menite să maximizeze plățile, dar care nu reduc emisiile sau poluarea. Schema poloneză de conservare și sechestrare a carbonului a atras de trei ori mai mulți solicitanți decât se estima, iar subvențiile pentru fertilizanți lichizi au fost accesate de aproape 19 ori mai mult decât se anticipase inițial. BirdLife Europe și NABU susțin că guvernele naționale au ales în mod deliberat scheme ecologice slabe care maximizează plățile și evită reformele reale. Raportul critică și pachetul de simplificare PAC 2024, adoptat în urma protestelor fermierilor, pentru că a redus cerințele ecologice. Cu toate acestea, recunoaște că unele programe sunt promițătoare. De exemplu, fâșiile de protecție din Slovacia au ajutat la restabilirea biodiversităţii în regiunile cultivate intensiv, iar schema de reținere a apei din Polonia, deși este subfinanțată, utilizează monitorizarea prin satelit pentru a măsura impactul. Totodată, documentația complexă, plățile reduse și birocrația descurajează fermierii să se angajeze în inițiative mai ambițioase. De exemplu, în Germania, o schemă ecologică de 1,6 miliarde de euro a fost accesată în proporție de doar 16,5%, parțial din cauza birocrației excesive.Grupurile de mediu avertizează că UE riscă să rateze obiectivele privind biodiversitatea și clima, lăsând eco-schemele să funcționeze ca subvenții pentru menținerea practicilor existente, în loc să fie un motor al agriculturii durabile, scrie Politico.

Acest podcast se solidarizează cu pușcăriașii, aparent Prezentare industrie: https://www.matthewball.co/all/stateofvideogaming2025 Timestamps: 0:00 Intro 4:45 Paul s-a jucat Dungeon Keeper și War For The Overworld 30:52 Edgar s-a jucat Reus 2 39:20 Stingerea Consolei 45:35 Știri: Raport despre starea industriei 1:00:10 Apare Elder Scrolls IV: Oblivion; Rockstar oprește un mod; Cullen din Dragon Age a făcut boacăne 1:12:13 Fortune's Run amânat din motive inedite; Kingdom Come Deliverance 2 are reguli pe forumuri; Elon Musk vs Asmongold YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 YouTube Stream Highlights: https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: https://www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Cadoul lui Mihai Morar pentru sărbători? Un dialog cu Petra Pintelei, care ne încălzește sufletul dar mai ales, ne deschide ochii față de realitatea în care trăim.Câți dintre noi nu obișnuim să privim realitatea separat pentru diverse categorii de oameni? Să considerăm că știm mai bine ce au nevoie ceilalți și să judecăm prin prisma propriei noastre experiențe de viață? Experiență pe care o impunem celorlalți ca etalon de urmat, deși nu este nici pentru noi ceea ce dorim cu adevărat! Pe scena Filarmonicii din Pitești, Petra Pintelei ne oferă cea mai surprinzătoare lecție de viață. Ce își doresc, cu adevărat persoanele cu dizabilități? Vei fi, poate, surprins să afli cât de departe de adevăr ești în presupunerile făcute despre subiect. Dar mai ales, vei descoperi în dialogul de azi o lecție universal valabilă pentru noi, toți. Pentru că, până la urmă, suntem toți la fel și toți avem nevoie de aceleași repere majore. Află astăzi care sunt ele. La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Acest episod al podcastului îl are ca invitat pe Ovidiu Țifui, poate cel mai bun inginer de instalații din România. Într-o discuție amânată de prea mult timp, vorbim despre eficiența energetică și avantajele instalării pompelor de căldură față de centralele pe gaz. Ovidiu a explicat avantajele pompelor de căldură sol-apă și aer-apă și cum acestea pot asigura atât încălzirea, cât și răcirea eficientă a locuinței. Pentru mine, cel mai important a fost subiectul calității aerului interior și exterior, importanța ventilației corespunzătoare și folosirea filtrelor pentru a menține un mediu sănătos. Episodul oferă informații valoroase pentru cei interesați de eficiență energetică, sustenabilitate și soluții moderne de încălzire și răcire.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Într-o lume a productivității și a regulilor de urmat pentru a atinge succesul, persoanele cu ADHD ar putea fi copleșite de dificultățile în a găsi moduri optime de funcționare.  Cum arată motivația pentru cei diagnosticați cu ADHD? Ce se întâmplă când aceasta dispare și cum gestionăm momentele sau perioadele de procrastinare? Ce impact are nivelul de interes și cum ne putem folosi de el pentru a trăi vieți mai productive, dar și mai aliniate cu nevoile specifice pe care le are fiecare dintre noi?  Vorbim astăzi despre toate acestea cu Roxana Tașcu, psiholog în afaceri și coach în ADHD, așa că te invităm să ni te alături în a descoperi cum arată bunăstarea și productivitatea pentru persoanele cu ADHD. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România Resurse: Genetics of attention deficit hyperactivity disorder - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6477889/  Interest-Based Nervous System: Understanding ADHD and Motivation - https://neurodivergentinsights.com/blog/interest-based-nervous-system  Gender Differences in ADHD and Their Clinical Implications - https://www.psychiatrictimes.com/view/gender-differences-in-adhd-and-their-clinical-implications  Gender differences in attention-deficit/hyperactivity disorder - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20385342/  ADHD and Environmental Factors - https://www.adhdcentre.co.uk/exploring-the-links-between-adhd-and-environmental-factors/  ADHD Causes - https://add.org/is-adhd-genetic/  „Modelul iModel este preluat de la ADDCA (ADD Coach Academy), prima și cea mai mare academie de formare pentru coach-i ADHD, acreditată de ICF și PAAC.”

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate.  De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală. Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active. Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1. Carol Dweck, Mindset 2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q 3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții. Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră. Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf 2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf 3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

Într-o lume care idolatrizează munca excesivă, tot mai mulți dintre noi devenim captivi ai cultului productivității. Acest episod explorează cum dorința de a fi mereu productiv ne poate acapara viața, transformând munca într-o obsesie care ne lasă puțin spațiu pentru bucurie și relaxare. Eduard Ezeanu, psihoterapeut si coach, ne ajută să înțelegem cum convingerile distorsionate ne împing să muncim din ce în ce mai mult, în speranța că vom obține recunoaștere, succes și fericire. Descoperim cum societatea și influențele din jurul nostru contribuie la perpetuarea acestei mentalități dăunătoare. În acest episod, discutăm despre diferența dintre productivitatea sănătoasă și cea nesănătoasă, și despre strategiile pe care le putem adopta pentru a ne elibera de presiunea constantă de a performa. Aflăm cum putem redefini valorile personale și cum putem redescoperi bucuria în activități care nu sunt legate de muncă, de la socializare și creativitate, la pur și simplu a savura un moment de relaxare. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1. Devon Price, Laziness Does Not Exist (carte, 2021) 2. Celeste Headlee, Do Nothing: How to Break Away from 3. Overworking, Overdoing, and Underliving (carte, 2020) 4. Nassim Taleb, Fooled by Randomness: The Hidden Role of Chance in Life and in the Markets (carte, 2005) 5. Albert Ellis, A Guide to Rational Living (carte, 1975) 6. Alex Hern, Will Elon Musk's 120-hour week stop us worshipping workaholism? (articol, 2018) https://www.theguardian.com/technology/2018/aug/23/elon-musk-120-hour-working-week-tesla