Podcasts about poate

Lumea evoluează tot mai rapid, întreaga planetă se digitalizează accelerat și asigurările sunt la vârful acestui trend. Cum se adaptează industria de profil la nevoile clienților? În ce măsură inovația digitală îi ”atinge” pe toți cei interesați? Pot acestia, acum, găsi, mai ușor și mai rapid, cele mai bune forme de protecție pentru ei înșiși și cei dragi? Invitat: Mihai Dan APOSTOL, CEO & Co-Fondator, Insuretech

Înainte de a arunca haine sau perechea aia de adidași care ți-au plăcut mult, gândește-te dacă sunt, într-adevăr, un caz terminal. Poate au nevoie doar de un petic sau de o cusătură... Tot mai mulți români redescoperă croitoriile și atelierele de reparații, întrucât produsele reparate își pot dubla, practic, viața, iar ție îți pot proteja portofelul pe termen lung. În plus, dreptul la reparație este astăzi prevăzut de legislația UE și garantează consumatorilor posibilitatea de a-și repara bunurile mai accesibil și mai ieftin, inclusiv după expirarea garanției, reducând deșeurile și sprijinind economia circulară. Așa că dă o nouă șansă papucilor și hainelor și caută pe Maps croitoriile și cizmăriile din cartierul tău, înainte de a cumpăra ceva nou!

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

LEADERS cu Andrea Chiș. Ce se întâmplă cu justiția din România? Cine controlează sistemul și de ce contează pentru fiecare dintre noi? În acest episod Leaders, Cătălin Striblea o are față în față pe Andrea Chiș, fost judecător și fost membru al CSM, într-o conversație directă despre mecanismele din interiorul sistemului judiciar. Andrea Chiș vorbește deschis despre: ▶ Cum este controlat sistemul judiciar „din interior" ▶ Presiuni și dosare disciplinare folosite ca instrumente de intimidare ▶ Mesaje subtile transmise magistraților pentru a nu vorbi public ▶ Legătura directă dintre funcționarea justiției și nivelul de trai al cetățenilor ▶ De ce investigarea corupției influențează economia și încrederea publică ▶ Decizia de a se pensiona: „Nu am vrut să mai rămân într-un sistem pe care știam că nu îl mai pot schimba din interior." Un dialog despre putere, tăcere, responsabilitate și limitele reformei din interiorul instituțiilor. 00:02:50 Probleme în CSM mai mulți ani 00:04:35 Nivelul de corupție ne afectează pe toți 00:07:35 Cu cine te lupți? 00:12:10 Amenințări voalate 00:15:12 Raport la raportul CSM 00:20:16 Câtă putere are Consiliul Superior al Magistraturii? 00:28:40 Aparent, legea este ideală 00:32:00 Candidaturi pentru CSM 00:41:40 Marea majoritate tace 00:55:45 Verificări pe dosarele prescrise 01:03:00 Se poate vorbi despre intenție 01:22:00 Magia delegărilor și detașărilor 01:28:45 Bolojan și reforma legilor justiției 01:38:18 Demisia de la Facultatea de Drept 01:52:15 Drepturile magistraților la pensionare

„Ce nu poate fi rostit” de David Szalay a cîștigat Booker Prize în 2025. Romanul a apărut în limba română, în traducerea Ancăi Bărbulescu, la editura TREI. Este povestea lui István care, după ce iese de la școala de corecție, se înrolează voluntar pentru războiul din Irak și, după ce se întoarce de pe front, ajunge să trăiască în lux, în Anglia. Ceea ce surprinde de la primele rînduri este simplitatea propozițiilor, a dialogurilor realiste, minimalismul care spune de fapt foarte mult. István ar putea candida cu succes la titlul de cel mai tăcut personaj literar.David Szalay s-a născut în Canada în 1974, a crescut la Londra și în prezent trăiește la Viena. Este primul autor britanic de origine maghiară care a primit Booker Prize. Am a vorbit cu Magdalena Mărculescu, directoarea editorială a Grupului Editorial TREI, despre „Ce nu poate fi rostit”, despre alegerea acestui titlu pentru ediția în limba română (în original cartea se numește „Flesh”), despre cum a împărțit romanul lui Szalay cititorii în două tabere, despre puterea literaturii de a spune ce nu se poate spune în viața reală. Magdalena Mărculescu: „Provocarea acestui roman, provocarea literară, este aceasta: există lucruri care nu pot fi spuse prin cuvinte? Mi se pare cel mai dramatic lucru al vieții să nu poţi spune, de-a lungul acestei experiențe fascinante care este trăirea, să nu poți aduce la cuvînt ceea ce-ţi macină trupul, ceea ce-ţi macină sufletul, ceea ce, practic, le încarcerează într-o nespunere. (...) Este povestea unui personaj care nu poate să se exprime prin cuvinte sau care refuză să se exprime prin cuvinte, provocarea cititorului fiind aceea de a înțelege de ce. Și aici revin. Oare pentru că viața este inexprimabilă în cuvinte? Oare pentru că el este prins în traumă?”Ce nu se poate spune în cartea asta? Ce nu poate fi rostit?Magdalena Mărculescu: „Această carte m-a lăsat cu impresia că nu există ceva ce nu poate fi rostit, că literatura poate rosti orice. Ceea ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura. Îmi plac enorm de mult cărțile care îți lasă impresia că, dacă nu ar fi existat ele, ceva într-adevăr rămînea nerostit.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

După cum am arătat într-un articol anterior, Grădina Edenului era în Mesopotamia, adică în zona culturală a asirienilor. Din această zonă este păstrată până astăzi cea mai veche poveste cunoscută în scris, poveste care are legături cu ceea ce știm din Biblie că s-a întâmplat în Grădina Edenului. Este vorba despre epopeea lui Ghilgameș.Pentru că socotim că este bine pentru cultura noastră generală s-o cunoaștem vă prezentăm mai jos această poveste într-o formă mai accesibilă - în forma unui album video compus de Sebastian Androne Nakanishi.Poate că ar trebui să menționăm în contextul actual al exploziei producțiilor care folosesc Inteligența Artificială că doar imaginile sunt generate de către compozitor cu ajutorul AI pentru a ilustra muzica, în timp ce piesele sunt compuse din trăirea compozitorului care surprinde drama și nedesăvârșirea eroilor din epopee.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

În acest mesaj, pastorul Vasile Filat explică chemarea solemnă a apostolului Petru din 2 Petru 1:8–11: îndemnul de a ne întări chemarea și alegerea printr-o viață roditoare și plină de cunoașterea lui Isus Hristos. Ce înseamnă să ai aceste lucruri „din belșug”? Poate un creștin să fie leneș și totuși roditor sau harnic, dar neroditor? Care sunt semnele orbirii spirituale și ce se întâmplă cu cei care uită că au fost curățiți de vechile lor păcate?Conținut:00:00 Preview01:10 Recapitularea adevărurilor invățate anterior 10:40 Ce înseamnă să ai aceste lucruri din belșug? 19:08 Poți fi leneș și roditor? 22:44 Poți fi harnic și neroditor? 30:20 Ce este un creștin orb? 35:55 Ce înseamnă să fii cu ochii închiși? 40:25 Cum se poartă oamenii care au uitat că au fost curățiți de vechile lor păcate? 43:10 Povestea lui David Livingstone și Jacob Wainwright 46:35 Cum să-ți întărești chemarea și alegerea? 48:05 Ce presupune alunecarea în acest text biblic? 49:50 Ce este întrarea din belșug în Împărăția lui Hristos? 52:08 Concluzii 54:45 Îndemn la acțiune

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Care sînt consecințele – pentru Statele Unite ale Americii dar și la nivel mondial – ale primelor măsuri luate de președintele american în 2026? În 3 ianuarie, forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În 7 ianuarie, Donald Trump a retras SUA din peste 60 de organizații internaționale. Şi tot la începutul anului, Donald Trump a reluat ideea că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Despre toate acestea vorbim cu politologii Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, fondatorii platformei „Politică la minut”.  Vlad Adamescu: „Preşedinţii americani au de obicei o fereastră de oportunitate: primii doi ani din mandat, adică pînă la midterms (alegerile de la jumătatea mandatului), alegerile pentru Congresul american – care vor avea loc în noiembrie anul acesta, în SUA. Aceea este perioada de putere maximă, în care de obicei au şi Camera Reprezentanţilor, şi Senatul şi pot să-şi îndeplinească agenda. Trump a fost un preşedinte cu un neobişnuit succes în a-şi îndeplini propria agendă. Vedem acel Project 2025, care se spunea că este agenda lui politică. S-a dovedit că era agenda lui politică şi a reuşit să îndeplinească o majoritate covîrşitoare a lucrurilor care erau scrise acolo. Vedem mici victorii ale opoziţiei, ale democraţilor, mai ales ale opoziţiei mai de stînga, acei democraţi socialişti din jurul lui Bernie Sanders, zona Mamdani – s-a tot discutat şi în România despre victoria sa la New York, dar acolo oricum cîştigau democraţii. Vedem însă o opoziţie slabă în general, care n-a putut să se organizeze. Democraţii, chiar dacă o să cîştige – pentru că de obicei partidul de opoziţie cîştigă midterms –, par în continuare paralizaţi şi nu prea ştiu unde să meargă, nu prea văd care sînt liderii potenţiali pentru a conduce partidul la victorie în alegerile din 2028. Poate guvernatorul Californiei, Gavin Newsome.” Pînă nu de mult trăiam într-o lume pe care mulți au numit-o „sfîrșitul istoriei”, în care liberalismul a cîștigat, într-o lume globalizată a organizațiilor, a cooperării internaționale. Ce s-a schimbat odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, odată cu acest fenomen MAGA? Care sunt punctele de divergență între viziunea lui asupra Americii și cele peste 60 de organizații și tratate internaționale pe care le-a abandonat acum?Răzvan Petri: „Asta e o dezbatere foarte interesantă pentru că într-adevăr, pînă nu de mult trăiam în „sfîrșitul istoriei” al lui Fukuyama, pe care l-a declarat în anii ʼ90. El spunea că am ajuns la apogeul evoluției acestui sistem și că liberalismul și ordinea bazată pe reguli au cîștigat și vor domina relațiile internaționale pentru un viitor previzibil. Ceea ce se întîmplă astăzi este, evident, decesul acestei ordini. Deces cumva anunțat odată cu alegerea lui Donald Trump, pentru că știam ce va face mișcarea MAGA odată ce va ajunge din nou la putere. Ceea ce este diferit este că nu știm care este noua ordine. Mulți spun că ne-am întors undeva pe la 1700-1800, la ordinea în care domină realismul în relațiile internaționale, balansul și contrabalansul de putere. Might is right, cum se spune, dreptatea e a celui puternic. Eu sînt de acord mai degrabă cu o abordare care vine dinspre doi profesori americani, Goddard și Newman, care spun că ne aflăm într-o ordine neoregalistă. Pentru că Donald Trump nu urmărește neapărat interesul național american, ci mai degrabă interesul clicii sale. Ei ne explică acțiunile administrației Trump printr-o logică de clică care relaționează cu alte clici, cu alți oameni pe care ei îi văd puternici, care ignoră statele și suverenitatea națională, și care vor nu numai să domine politic, dar vor și să cîștige material de pe urma tranzacțiilor internaționale.  Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Dumnezeu nu respinge niciodată cererea celui care dorește o schimbare profundă a inimii sale. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Pentru că este ultima zi din acest an și, bineînțeles, și ultima ediție din 2025, am ales o temă aparent mai lejeră, care are, însă, și o miză economică sau chiar la nivelul întregii societăți. Un subiect care a dat naștere deja unor controverse aprinse. Este vorba despre clipul publicitar realizat și difuzat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă de Intermarché, unul dintre cei mai mari retaileri francezi și europeni. Producția video a strâns în 10 zile mai mult de un miliard de vizualizări devenind, așadar, un clip cu răspândire mondială.   Sursa video: youtube.com / Intermarché Despre ce este vorba? Filmulețul de două minute și jumătate începe la o masă în familie de sărbători la care un băiețel primește cadou un lup din pluș. Pare a nu fi fost o idee prea bună, pentru că băiatul refuză cadoul, iar mama sa le explică invitaților că băiețelului îi este frică de lupi. Un oaspete vrea să îl liniștească pe copil și îi povestește că lupii trăiesc în pădure și nu are niciun motiv să se teamă de jucăria de pluș. De aici, clipul se mută în pădure. Un lup, altfel, simpatic desenat, se plimbă prin luminișuri, dar inspiră teamă și nimeni nu îl iubește. De înțeles, dacă vedem că prin pădure dă nas în nas cu căprioare, cerbi, iepurași sau veverițe, care, evident, dau bir cu fugiții atunci când îl văd. Până când un arici își face curaj și îi spune de ce este detestat de animale și anume pentru că le atacă sau le mănâncă. Animăluțul îi dă și o soluție lupului și anume să își schimbe meniul, adică să mănânce morcovi, ciuperci, în general, fructe și legume. Culmea este că lupul îi urmează sfatul, adică devine aproape vegetarian. Spunem aproape, pentru că la un moment dat lupul prinde la copcă un pește, ceea ce va da naștere unei controverse aprinse, nu în pădure, ci în societatea franceză. În fine, lupul prepară o mâncare vegetariană pe care o aduce la masa de sărbători din pădure, acolo unde animalele îl privesc inițial cu teamă, după care îl primesc la masa lor. Și astfel, lupul stă alături de veverițe, cerbi sau arici, teama dispare și reușește să se integreze în grup. Morala clipului publicitar este simplă și anume, spune Intermarché, „avem toți un motiv bun pentru a mânca mai bine”, iar imaginile de final îl arată pe băiețelul de la începutul filmului adormit pe o canapea și ținând strâns la piept lupul din pluș. Reacții surprinzătoare Dincolo de viralizarea campaniei și de numărul imens de accesări de la nivel internațional, producția realizată de un studio francez de creație publicitară a stârnit o mulțime de controverse. Astfel, o organizație neguvernamentală franceză acuză campania că folosește în mod incorect termenul de vegetarian. Argumentul în acest sens este chiar peștele pe care lupul îl prinde la copcă și pe care apoi îl gătește. ONG-ul arată că persoanele vegetariene nu mănâncă nici măcar carne de pește. Mai mult, organizația acuză Intermarché că încurajează consumul de pește pentru că retailerul deține o importantă flotă și practică un pescuit nesustenabil. De altfel, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, organizația neguvernamentală a depus o plângere la Comisia de etică a Autorității pentru standarde publicitare din Franța. În plus, fiecare consumator a înțeles reclama în felul lui. Vegetarienii au fost încântați, pentru că au văzut că simpaticul lup promovează trecerea la un meniu alimentar fără carne. Sau, mă rog, cu carne de pește. Cei care consumă carne au fost enervați de clipul publicitar considerând că promovează vegetarianismul sau chiar etichetându-l ca fiind „stângist” sau reprezentând așa-numita cultură „woke”. Au apărut și fake-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale în care lupul în loc să taie morcovi, taie capul unei veverițe sau în care lupul spune că o va mânca rapid pe Bambi, știți căprioara superbă din desene animate. Este greu de spus dacă Intermarché se aștepta la valul de reacții pe care l-a adus clipul publicitar. Poate că da, poate că nu, dar toate acestea ne arată încă o dată societatea în care trăim. Oricum ar fi economia și societatea, Constantin Rudnițchi, realizatorul rubricii „Economia reală” vă urează „La mulți ani” și vă dă întâlnire în 2026.

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

2025 a fost anul în care digitalizarea României s-a mișcat, dar nu s-a și văzut.Avem peste 1 milion de Cărți Electronice de Identitate, o infrastructură de interoperabilitate care începe, în sfârșit, să se așeze și o mulțime de servicii publice care se digitalizează discret, pas cu pas.Și totuși, în percepția oamenilor, nu pare să se schimbe mare lucru. Poate lipsa de comunicare sau lipsa de coordonare sau poate lipsa de încredere să fie câteva explicații la îndemână.În această ediție vă propunem un review al anului 2025 în digitalizare dar și răspunsuri pe care Marian Hurducaș și Radu Puchiu încearcă să le găsescă împreună: ce ar trebui să se întâmple ca să avem încredere că se poate?

Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, S-a născut din Fecioară și a adus în lume Adevărul. Nu o idee, ci pe Sine Însuși. Dar oamenii nu au putut suporta acest Adevăr, așa că L-au pus pe cruce. Iar sângele Lui a fost urmat de sângele celor care au ales să-L mărturisească chiar cu prețul vieții.Primul dintre acești mucenici a fost Sfântul Ștefan, tânărul arhidiacon, al cărui cuvânt a zguduit conștiințele conaționalilor săi.Despre martiriul lui Sfântului Ștefan, întâiul mucenic, discutăm împreună cu invitatul nostru, pr. asist. univ. Bogdan NEACȘIU.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Suspendarea lui Nicuşor Dan şi reforma Justiţiei (G4Media) Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează.  Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%. Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri. EXCLUSIV O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați. Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate. Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii. De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat. Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”. Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști.  Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”. Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu.  Integral, pe pagina DW.

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) - Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) - Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business (CursDeGuvernare) - Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Opinie: Ce fel de ministru al Apărării e potrivit în România (DW) România ar putea avea cel mai tânăr ministru al Apărării din ultimii 35 de ani într-o perioadă în care pacea e pe muchie de cuțit, Europa se înarmează și România pare să nu înțeleagă momentul grav în care se află. Fotoliul Apărării a rămas vacant după demisia forțată a lui Ionuț Moșteanu, care s-a încurcat când a trebuit să dea explicații despre studiile lui finalizate la o universitate controversată, dar și despre imposibilitatea lui de a spune cum de nu a făcut armata, într-o perioadă în care stagiul militar era obligatoriu. USR l-a nominalizat pe Radu Miruță, 40 de ani, pentru fotoliul Apărării. Miruță este deocamdată ministrul Economiei și a asigurat interimatul de la MApN, fără să producă niciun fel de valuri și fără să se pună pe el în evidență. A făcut în paralel o facultate de drept privată din Târgu Jiu și Facultate de electronică, telecomunicații și IT de la Politehnica din București, unde a rămas asistent universitar. România are nevoie de un ministru al Apărării care să încurajeze analizele militarilor și soluțiile lor, într-o lume în care Moscova ar vrea să-și extindă influența cu orice preț.  Războiul are multe fețe, România a exersat deja atacurile cibernetice, creșterea curentului extremist-naționalist deopotrivă în mediul real și în cel virtual, dar și dronele rusești care traversează spațiul aerian al țării și care în mandatul precedent al ministrului Apărării nu au fost doborâte. România a părut nepregătită în fața inamicului său lăsând aceste aparate fără pilot să se plimbe, să monitorizeze, să pună la încercare apărarea țării. Poate că Bucureștiul are nevoie de un ministru al Apărării care să-și asume rapid decizii ferme, care să fie respectat de militari, dar care la rândul lui să știe cum să folosească expertiza ofițerilor, e de părere jurnalista DW Sabina Fati. EXCLUSIV Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) La recentele alegeri locale parțiale, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și-a finanțat campania electorală exclusiv din împrumuturi acordate de persoane fizice, în timp ce candidatul PNL la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, a avut din aceleași surse 83,5% din venituri. Datele au fost făcute publice de către partide, zilele trecute, în Monitorul Oficial. Până la ora editării acestui material, nici unul dintre cei doi candidați nu a răspuns la o cerere G4Media.ro în care li s-a solicitat numele persoanelor fizice care i-au împrumutat. Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) Primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu – cel mai de succes liberal al momentului – a fost însărcinat oficial să găsească soluții adecvate momentului, care pot fi, în teorie, și menținerea pe loc a împricinaților Monica Anisie, Ionuț Stroe, Andrei Baciu și, respectiv, Dan Meran. Pentru a calma situația în vederea unor Sărbători fericite, termenul până la care Ciucu poate veni cu propuneri – posibile și de la Forța Dreptei – este finalul lunii ianuarie, citim în Libertatea. Ilie Bolojan dorește performanță cu orice preț, nefiind dispus să accepte tot felul de scuze sau de explicații. Între aceste propuneri de schimbări au existat plângeri venite dinspre primari, care au pus pe tapet problemele pe care le au cu colectarea taxelor și impozitelor. Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii (CursDeGuvernare) Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică. Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, scrie CursDeGuvernare. Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera: Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40% Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă „Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc s-au revăzut în instanță. Fostul premier moldovean, condamnat în perioada în care Vladimir Plahotniuc deținea puterea din Republica Moldova, a venit la ședința de judecată în dosarul furtul miliardului în care figurează oligarhul.  Continuarea, în Adevărul.

Baricade 44 Radu Naum și Cătălin Striblea intră într-o discuție fără menajamente despre tema care aprinde toate taberele: „Mai poate fi salvată România?" Discuția pornește de la investigații recente și momente-cheie din spațiul public și ajunge rapid la miezul problemelor structurale: justiția și relația ei cu politicul, frica magistraților de a ieși în față, dosare tergiversate, diferențe de tratament, reforme începute și abandonate. Sunt analizate momente-cheie din ultimii 20 de ani, de la pierderea controlului politic asupra justiției până la încercările de reformă și reculurile evidente ale sistemului. O conversație tensionată, fără lozinci și fără ocolișuri, despre un stat care pare prins între reformă și regres. Împărțim lumea în două, ca de obicei Justiția servește politicul Plecăm de la investigația Recorder și discursul lui Nicușor Dan de 1 decembrie Teama magistraților de a ieși în față Conferința de presă CAB, un proces de anii 50 Probleme și în curțile altora 2004, anul în care statul român a cedat controlul politic asupra justiției Doamnele în justiție, domnii în politică Justiție cu diferențe Mărturiile oamenilor din investigația Recoder Finalizarea dosarelor Schimbările din timpul dnei Macovei și a lui Traian Băsescu Sportul s-a întors, parțial în comunism Reorganizare în rău Sunt probleme grave, sistemice România este o țară coruptă... de sute de ani Ne întoarcem la bază, educația! Ne reîntâlnim la anul. La mulți ani!

„N-am chef să mor” se numește noul roman al Laurei T. Ilea, apărut la Editura Cartier. Am stat de vorbă cu autoarea în direct, în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul Gaudeamus. Laura T. Ilea este prozatoare și eseistă, scrie în română și în franceză, a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde și-a susținut și prima teză de doctorat, al doilea doctorat fiind în literatură comparată la Universitatea din Montréal, Canada. „N-am chef să mor” o are în centru pe Anne Legendre, o jurnalistă de 42 de ani care ne pune de la primele rînduri față-n față cu preocupările ei vizînd stereotipurile și etichetele aplicate unei femei care nu mai e foarte tînără. Vocea personajului narator are o dimensiune eseistică pregnantă, e vocea unei femei care a umblat mult prin lume, care a citit și a gîndit mult. E o voce care sintetizează experiențe, lecturi, teme actuale și este mereu de partea celor vulnerabili, a marginalilor, a năpăstuiților, a pierzătorilor. Laura T. Ilea: „Mi-am asumat aproximativ la 30 de ani scrisul, literatura. Era ceva care rămînea în umbră, sufocat și care nu se putea exprima neapărat prin eseul pur filosofic. Deși acolo hibridizez destul de mult, în sensul că aduc foarte multă literatură, poezie, poate, dar nu eram neapărat conștientă de asta. Reacțiile celor care mi-au citit cartea acum sînt acestea, că sînt într-un continuu tête-à-tête cu lumea, cu celelalte voci și că problematizez personajul. Anne Legendre este numele ei, dar, o spune din start, e un nume de împrumut ca să fie un nume de bonton în lumea nouă. E clar că e nevoie de asta ca să te transferi într-o altă piele.”La 42 de ani, personajul tău, Anne Legendre, caută să se reinventeze, să retrăiască iubirea. N-are chef nu doar să moară, dar nici măcar să îmbătrânească.Și cu siguranță n-are chef să joace după regulile stabilite de alții, să depună armele, să se retragă, ne spune asta de la început.Laura T. Ilea: „Sînt sigură de un lucru, și anume că romanul creează un model de femeie, de personaj feminin, care pentru foarte multe dintre femeile mai tinere cu care discut e foarte inspirant. Sînt foarte multe fete tinere care se simt rușinate dacă nu reușesc să trăiască în cuplu, dacă aleg să aibă sau nu copii, dacă sînt catalogate ca neadaptate, ca nomade, dacă ies din modelele prestabilite. Li se pare că nu reușesc să facă ceva ce-i de la sine înțeles. Și poate că ăsta e un act de rebeliune care le poate influența și le spune că se poate trăi și în alte feluri. Nu spun că eu personal am reușit să o fac. Asta e interesant, că în anumite alegeri pe care le-am făcut n-am reușit să fac asta pînă la capăt, dar se poate trăi într-un anume fel care să nu cadreze neapărat cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Un interviu cum rar vezi în România. Greu, direct, fără ocolișuri. Invitata este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel" — o voce curajoasă care vorbește deschis despre: • extrema dreaptă din România • cine sunt fasciștii de astăzi • ce înseamnă nazismul • neolegionari și atitudinile lor Un episod care va stârni multe reacții. Poate și furie — mai ales acolo unde adevărul deranjează. 00:00:00 Promo 00:01:43 Cine este Adina Marincea 00:04:25 Avem mișcare legionară în România? 00:06:40 "Eveniment" la Catedrala Națională a României 00:08:30 Maica Mina și "cetățuile" 00:12:30 Mitul sfinților închisorilor 00:15:50 Radu Gyr - ideolog important al mișcării legionare 00:19:50 Mesajele mișcării legionare 00:24:00 Atitudine antisemită 00:29:00 Mitul iudeo-bolșevismului 00:29:50 Ce este fascismul 00:36:00 Eseul lui Umberto Eco 00:43:58 "În AUR există mai multe filoane ideologice" 00:48:12 Remigrare 00:50:00 Ce este nazismul 00:56:20 Există un cult Corneliu Zelea Codreanu 01:04:00 Pădurea Tâncăbești 01:13:08 Șoșoacă și elogiile pentru Zelea Codreanu 01:17:30 Este Călin Georgescu periculos? 01:24:16 Călin Georgescu și taberele de muncă voluntară 01:30:42 Activități cu elevii în școli bucureștene 01:33:30 Nicușor Dan și legea Vexler 01:39:09 Ce înseamnă organizație legionară? 01:43:03 Nicușor Dan și poziția sa față de mișcarea legionară 01:50:54 Riscurile meseriei de cercetător 01:55:15 Cine este extrema dreaptă în România 02:04:30 Se repetă istoria?

Antreprenoriatul social arată diferit atunci când intri în culisele lui, pentru că acolo se vede cum se împletesc impactul, cifrele, presiunea deciziilor și responsabilitatea față de oamenii din echipă. În Episodul 162, Lucian Butnaru vorbește deschis despre felul în care a construit Cofeels și despre etapele în care un proiect cu misiune socială cere structură, rigoare și o atenție reală la sustenabilitate. Mulți antreprenori simt atracție spre zona aceasta, însă realitatea ei zilnică are un ritm care pune accent pe bugete, pe organizare și pe capacitatea de a menține direcția în momentele în care contextul pare imprevizibil.Conversația deschide un spațiu în care se vorbește transparent despre lecții din primii ani de antreprenoriat, despre apropierea de faliment, despre decizii care au schimbat cursul proiectului și despre modul în care se formează identitatea unei afaceri sociale. În același timp, oferă repere clare pentru oricine se află într-o perioadă de reorganizare, caută sens în felul în care construiește sau simte nevoia unui cadru realist care explică ce înseamnă să porți responsabilitatea unui proiect cu impact real în comunitate.Pentru cei care se gândesc să înceapă un astfel de drum sau sunt deja în interiorul lui, episodul aduce claritate, structură și exemple concrete care pot ajuta în etapele în care direcția pare greu de fixat. Intro (00:00)Cine este Lucian (02:05)Ce este Cofeels? (02:30)Partea socială din Cofeels (03:13)Frici în a-şi deschide propria cafenea (07:23)Ar fi trebuit să dea 100.000 euro înapoi (08:47)Cofeels după 5 ani (11:16)Aspectul social al afacerii (12:22)Ce este diferit la angajaţii mai speciali (13:34)Persoanele cu Sindrom Down şi feedback-ul pozitiv (17:40)Conversaţia care apare atunci când se fac greşeli (22:15)Cum să tratezi o persoană cu deficienţe (25:00)Dorinţa de a crea impact social şi partea economică a afacerii (29:21)Trei lucruri pe care le-ar face la fel (30:27)Cea mai mare greşeală legată de business (32:38)Un mesaj (34:11)Recapitularea celor trei lucruri (35:47)Viziunea pentru Cofeels (37:41)Unde simte Lucian că se află, pe o scară de la 1 la 100 (41:20)Lucrează la profitabilitatea afacerii (43:42)Cum poţi contribui la viziunea lui Lucian ca SRL (46:13)40 cafenele Cofeels, 120 de angajaţi cu deficienţe (48:44)Se poate şi impact social şi profit? (49:37)Mesaj pentru persoana care ar vrea să-şi deschidă o astfel de afacere (51:08)Outro (53:39)Este un episod în care realitatea antreprenoriatului se vede așa cum este: complexă, solicitantă, plină de învățare și, în același timp, profund ancorată în oameni.

De ani de zile, Satana dobândește controlul asupra minților umane prin tertipuri subtile, pe care le-a întocmit în așa fel încât să ia locul adevărului. În aceste vremuri de pericol, neprihăniții, în temere de Dumnezeu, vor glorifica Numele Lui, repetând cuvintele lui David: „Este vremea ca Domnul să lucreze, căci ei calcă Legea Ta".Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) - Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) - Eșecul SRI în cazul traficului de identitate în favoarea rușilor. De zeci de ani, se vinde cetățenia română VIDEO (SpotMedia) - Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Guvernul n-a izbutit în 1.500 de zile să-și reformeze toate companiile, deși știa că poate pierde sute de milioane de euro (Europa Liberă) România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit. Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit. La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților. Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR. Continuarea, pe pagina Europei Libere. Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro.  Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie.  Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.   Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) Cum se pune în practică Strategia Națională de Apărare? Cine îi poate determina pe profesioniștii din instituțiile de forță să lucreze mai mult în interesul țării decât în propriul interes? Dar pe politicieni? Strategiile Naționale de Apărare adoptate de Parlament din cinci în cinci ani nu au schimbat fundamental riscurile și amenințările care vin din interior.  În actualul context, serviciile secrete ar trebui într-adevăr să fie mai implicate fiindcă războiul de la graniță aduce noi riscuri și amenințări. Dar pot aceste servicii să salveze țara?  Jurnalista DW Sabina Fati reamintește că niciunul dintre cele șase servicii secrete nu a sesizat anul trecut riscul în cazul lui Călin Georgescu, omul Moscovei care a fost pe cale să ajungă la Cotroceni. Niciunul nu a blocat primirea ilegală, pe baza unor acte false a cetățeniei române pentru 300 de ruși, dintre care unii lucrează pentru oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Un pașaport românesc poate fi cumpărat cu maxim 40.000 de euro. Apoi, serviciile i-au lăsat și pe alți oligarhi ruși să-și continue afacerile în România după începerea războiului inclusiv în sectoare strategice, cum e energia. Cum pot serviciile secrete românești să ajute la depistarea corupției când ele și-au pierdut credibilitatea, inclusiv pe plan extern? Un fost adjunct SRI e anchetat pentru corupție, în vreme ce șeful serviciului de spionaj e acuzat de plagiat cu probe elocvente, iar el vrea să-și scape pielea la Curtea Constituțională, unde contestă două articole din Legea învățământului superior.  Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Ministrul apărării Ionuț Moșteanu a reacționat pe Facebook după ce Libertatea a scris despre neclaritățile din CV-urile sale oficiale. Politicianul a publicat pe pagina lui din rețeaua de socializare o fotografie a unei diplome pe care afirmă că a obținut-o de la Universitatea Bioterra. Mai mult, ministrul habar nu are când a început facultatea, în toate CV-urile sale punând anul 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor a fost 1995 conform documentelor obținute de Libertatea. Durata studiilor a fost de 5 ani, că diploma a fost obținută după sesiunea septembrie 2015 și că a fost eliberată în august 2018. Și nu a absolvit Management, ci Management Agroturistic, adică a studiat pentru a deveni șef de pensiune sau de hotel.

– De ce unele stele sunt aşa de mari şi altele aşa de mici? întreabă Vulpea. – Poate că stelele cresc, îi răspunde Căţelul. Dacă te uiţi la o stea şi te gândeşti la ceva frumos, steaua creşte. O poveste emoţionantă despre cum să faci şi să primeşti complimente, dar şi despre puterea magică a gândurilor frumoase.

Într-o campanie de măsurare a calității aerului coordonată de organizaţiile 2 Celsius, Deutsche Umwelthilfe şi Ecopolis în centrul Capitalei s-au înregistrat concentraţii de particule ultrafine de până la 10-20 de ori mai mari decât limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Acestea nu sunt însă reglementate sau monitorizate sistematic în România. Până vom ajunge acolo, urmăriți în timp real calitatea aerului, prin platforme precum Aerlive sau uRADMonitor și evitați expunerea prelungită în zone intens traficabile.  Dacă tranzitarea este inevitabilă în momente de poluare mare, puteți folosi măşti și nu uitați că puteți cere autorităţilor locale informaţii clare despre senzorii instalaţi şi valorile reale.

Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat. Însă un model bazat exclusiv pe merite, aplicat la toate nivelurile, poate genera și multe nedreptăți.În noul episod al podcastului „Politică la minut by Recorder", Răzvan Petri și Vlad Adamescu discută despre originile ideii de meritocrație, despre frustrările pe care le poate provoca un astfel de sistem, despre cum a apărut mitul „asistaților social” și despre felul în care politicienii populiști folosesc discursul meritocratic pentru a justifica opoziția față de politicile menite să aducă mai multă echitate în societate.

Campionii din lotul paralimpic al României au povești de viață incredibile. Deși s-a născut fără tibii, Gabriela Bantaș, este campioană națională la paracanoe iar Răzvan Nedu, nevăzător în proporție de 99 la sută, este cel mai medaliat sportiv român la para escaladă. Tudor Furdui ne spune povestea celor doi sportivi cu dizabilități care au arătat că voința poate învinge orice obstacol.  Campioană pe apă, profesoară pe uscat... Are 29 de ani și s-a născut fără tibii, dar nu a lăsat nici o limitare să o oprească în drumul ei spre performanță. Campioană națională la paracanoe, de profesie meditator de română și engleză, Gabi demonstrează zi de zi că voința poate învinge orice obstacol. Pentru ea nu există „nu pot”. La prima ediție a Campionatelor Naționale, sportiva a urcat de două ori pe prima treaptă a podiumului. „Foarte emoționată, mi-au dat și lacrimile, după competiție, mă emoționez foarte ușor. E ceva excepțional” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Când e în caiac, Gabi este cea mai fericită. Acolo se simte cel mai bine de când a încercat pentru prima dată acest sport. Video: Comitetul National Paralimpic, Romania, via Facebook „Este locul meu preferat, sincer, glumesc foarte des că aș dormi acolo, în caiac, îmi place foarte mult și s-a prins virusul ca să zic așa de la bun început. Mi-a plăcut foarte mult în caiac , m-am adaptat foarte rapid și e locul unde aș sta zi lumină” Mereu cu zâmbetul pe buze, tânăra este cea care are tot timpul o vorbă bună pentru fiecare dintre colegii ei. Ea a spus și ce handicap major are și cum a trecut peste:   „Vine natural cred să rămâi cu zâmbetul pe buze când faci ceva ce îți place! M-am născut fără tibie la ambele picioare, există practic  - cum văd eu - două opțiuni: ori să rămânem blocați în aceste limitări, ori mergem mai departe și vedem ce putem face” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Gabi și-a dorit tot timpul să își depășească limitele. Și face niște lucruri care până și pentru un om normal sunt dificile: „Îmi place și să merg pe role. Am mers pe role chiar și cu ortezele, port aceste dispozitive medicale să mă ajute să merg” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Atunci când nu e la antrenamente și la concursuri, ea nu are timp să se plictisească: „Predau limba română străinilor, dar și engleză românilor care vor să învețe. Mai și consiliez elevi care vor să aplice în străinătate”   Vede doar 1% și e campion mondial la paraescaladă! Un alt sportiv paralimpic care are o poveste de viață uluitoare este Răzvan Nedu, cel mai medaliat român la para escaladă sportul în care este și căpitanul echipei naționale. Răzvan și-a mai trecut în palmares o medalie strălucitoare: aurul la Campionatul Mondial de la Seul, acolo unde România s-a clasat pe locul 5 din 29 de țări. „Titlu de campion mondial este doar o încununare a muncii de aproape 9 ani jumate de când m-am apucat de cățărat și de antrenamente, de multe ore de antrenament”, spune el. Răzvan Nedu practică de aproape 20 de ani paraescalada și când s-a apucat de acest sport și-a făcut o promisiune! Să i se cânte Imnul României! „Când l-am ascultat, am simțit efectiv o relaxare în tot corpul și o bucurie și acel fior, acea emoție, care nu poate fi descrisă, dar care apare atunci când ascult imnul țării mele”  La Campionatul Mondial de la Seul, România a terminat pe locul 5 din 29 de țări! „A fost ceva ce nici măcar nu ne-am propus sau nu visam! Incredibil că am fost în fața unor țări ca Marea Britanie, Spania, Italia, care au o infrastructură mult mai dezvoltată. Secretul e să muncești pentru că degeaba ai condiții dacă nu ai sportiv”   Răzvan va fi și el prezent la Los Angeles în 2028 la Jocurile Paralimpice. Acum el are 29 de ani și nu știe cum arată lumea pentru că s-a născut cu o deficiență majoră de vedere. „Medicii spun că văd undeva aproximativ 1%. Este din naștere. Folosesc bastonul alb atunci când merg” Răzvan nu doar concurează, ci și antrenează! „Mă antrenez de la 9 la 13, iar apoi de la 13 la 9 lucrez. Deci e o zi full, eu lucrez ca și antrenor de escaladă, învăț copii tineri să se cațăre și să-și depășească limitele. Rămân mereu în sala de cățărat”

Poate că înțelegi și crezi că ziua a șaptea este Sabatul, că Domnul Se întoarce curând, dar la ce-i folosește aceasta semenului tău, dacă nu îți manifești credința în viața ta zilnică? Un exemplu curat va face mai mult în direcția luminării lumii decât toate declarațiile tale.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

România continuă cu producția de energie electrică obținută din cărbuni. Motivul este clar: nu a putut să înlocuiască producătorii pe cărbuni cu alții care să folosească gazele naturale sau sursele regenerabile. Dar, cărbunii nu vor putea fi o soluție pe termen lung. România a reușit să obțină o derogare de la Comisia Europeană și va menține în funcțiune pentru încă o perioadă termocentralele care folosesc cărbuni, respectiv lignit. Prin PNRR, România s-a angajat să retragă din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, aproximativ 1.750 MW, respectiv Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, CET Govora și UAT Iași. Administrația de la București a tatonat încă de anul trecut Comisia Europeană pentru a amâna aplicarea deciziilor de închidere a unor unități de producție de energie electrică pe bază de cărbuni. Hotărârea a fost luată în urmă cu câteva zile o dată cu schimbarea unor jaloane din PNRR, astfel că România va mai putea să utilizeze centralele pe cărbuni până la sfârșitul anului 2029. Argumentul important pe care l-a adus România în fața Comisiei Europene a fost acela că are în continuare nevoie de producție de energie electrică în bandă și că deocamdată sursa cea mai sigură este producția bazată pe cărbuni. Adevărul este că s-a spus de multe ori că România este obligată să închidă o serie de capacități de producție bazate pe cărbuni. Este o abordare mai degrabă politică, pentru că, pe de o parte, România nu a fost obligată, ci și-a asumat deciziile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar, pe de altă parte, se omite de fiecare dată să se spună că procesul de închidere trebuia să fie compensat de unul de construcție. Mai exact, România a avut la dispoziție patru ani pentru a pregăti oprirea centralelor pe cărbuni. Planul era să se construiască o serie de capacități de producție de energie electrică pe bază de gaze naturale sau din surse regenerabile. De exemplu, planul era să se construiască două centrale pe gaze la Ișalnița și Turceni. Numai că în ultimii ani nu s-a făcut aproape nimic. Turceni și Ișalnița sunt proiecte mult întârziate, centrala Romgaz de la Iernut este și ea blocată de constructor, iar colaborările pe care ar fi trebuit să le dezvolte Complexul Energetic Oltenia sunt în fază incipientă. În aceste condiții, este evident că România nu are la această oră o alternativă viabilă la producția de energie pe bază de cărbuni. Nu s-a făcut nimic pentru a produce energie electrică în bandă nu din cărbuni, ci din gaze naturale. Mai mult, România are la dispoziție bani europeni, cum ar fi, de exemplu, Fondul de Modernizare cu care poate dezvolta capacități de producție și de stocare. Doar că proiectele pe bani europeni sau cu fonduri naționale au avut aceeași soartă, adică sunt în stadii incipiente de realizare. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia are o serie de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre construcția a patru parcuri fotovoltaice, cu puteri instalate diferite, în colaborare cu OMV Petrom. În proiect este și un al cincilea parc fotovoltaic ce ar trebui realizat în parteneriat cu o companie de specialitate din sectorul privat. La care se adaugă două blocuri energetice ce ar fi trebuit construite la Turceni și Ișalnița în colaborare cu Alro Slatina și compania Tinmar. Este greu de spus în ce stadiu sunt aceste proiecte, dar cu siguranță sunt departe de a fi finalizate. Termenele de punere în funcțiune sunt anii 2026 sau 2027, însă, este clar că sunt mari întârzieri în dezvoltarea acestor capacități de producție. Deocamdată, Comisia Europeană a fost convinsă de păstrarea în funcțiune a termocentralelor pe cărbuni, pentru că a înțeles nevoia României de a avea energie în bandă. Întrebarea este: dacă situația va fi la fel în 2029 se va mai obține o nouă derogare? România nu ar trebui să mizeze pe amânări, ci să construiască noi capacități de producție. Dacă se va întâmpla acest lucru, oprirea unor termocentrale pe cărbuni nu va mai părea un dezastru economic, ci o binecuvântare ecologică.

Va fi viitorul primar „aplicația” care unește experiențele bucureștenilor?Bucureștiul are șase sectoare și o primărie generală. Șapte bugete, șapte site-uri, zeci de aplicații – și niciuna care să le conecteze.Fiecare are propriul său sistem, propriul limbaj, propriile priorități.Iar împreună, toate spun aceeași poveste: cea a unei capitale care funcționează greu, ca un telefon plin de aplicații instalate, dar fără memorie, fără sincronizare și fără update.Tehnologia trebuia să ajute.Să unească, să simplifice, să creeze o experiență comună pentru cetățeni.Dar dacă pleci din haos, tehnologia nu aduce ordine – îl amplifică.Dacă pleci cu o viziune, tehnologia o face vizibilă și poate accelera implementarea. De aceea, întrebarea de azi nu e doar despre digitalizare.E despre leadership.Poate fi viitorul primar al Bucureștiului „aplicația” care unește experiențele utilizatorilor?Poate orașul deveni, în sfârșit, un sistem coerent – nu o colecție de patch-uri?Invitatul lui Radu Puchiu, expert e-guvernare și moderator Digitalination:Cătălin Teniță - activist civic, antreprenor în IT, specialist în comunicare și comunități digitale. Fost parlamentar, Cătălin este unul dintre cei 20 de Eisenhower Fellows din România, a creat business de succes în TreeWorks și Zelist Monitor dar și un ONG foarte cunoscut în zona de civic tech - Geeks for Democracy.Marian Hurducaș a fost co-moderator.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Când echipa mi-a spus că ar fi potrivit ca primul episod după o pauză de 5 luni să fie despre... pauză, am strâmbat din nas. Mi s-a părut prea simplu. De ce i-ar păsa cuiva? a fost primul gând.Apoi mi-am dat seama că Thinking Made Visible a fost mereu despre gândire făcută vizibilă. Despre oameni care creează, greșesc și învață pe parcurs. Despre procesele din spatele ideilor pe care oamenii le scot în lume. Mi s-a părut firesc ca primul episod de după tăcerea asta să fie despre ce s-a întâmplat în tot acest timp: decizii și contexte, oboseală, claritate și schimbări. Uneori nu e greșită strategia, ci momentul în care o aplici. Iar pauza poate fi o parte din procesul de creștere.Am ales să nu public episoade o perioadă pentru că, la final de 2024, lumea era plină de zgomot și neliniște. Am simțit că nu e momentul potrivit să adaug încă o voce și am preferat să aștept momentul în care conversațiile noastre pot fi din nou auzite, nu doar consumate. Mi-am dat voie să observ, să analizez sistemul pe care l-am folosit, să văd ce funcționează și ce nu. A fost o perioadă de așezare şi reconfigurare a proceselor și a modului în care vreau să merg mai departe.A fost nevoie să accept greșelile făcute în ultimii ani, să decid ce păstrez și la ce renunț, să aduc oameni noi în echipă și să am curajul să reorganizez sistemul pe care nu-l mai revizuisem din 2021. Procesul a fost intens, dar necesar, pentru că orice proiect care vrea să crească are nevoie, din când în când, de o pauză conștientă.Dacă ai un business, un proiect personal sau un vis la care lucrezi de ceva timp, cred că te vei regăsi în conversația asta. Poate chiar o să vezi altfel ideea de pauză - nu ca pe o oprire, ci ca pe un moment de claritate. Vei înțelege de ce e important să-ți placă din nou procesul și cum oboseala poate fi un semn că e timpul să rearanjezi lucrurile, nu să renunți la ele.Ce înseamnă să îți reconstruiești direcția fără să pierzi esența?Cum poți transforma o etapă plină de oboseală într-o oportunitate de creștere?Cât de important e să-ți amintești, din când în când, că bucuria e cea care dă sens oricărui proiect?Mi-a fost dor de conversațiile care te fac să te gândești la tine, nu doar la ce ai de făcut.Dacă alegi să asculți Episodul 156 până la final, cred că o să-ți prindă bine. Intro (00:00)Despre conceptul Thinking Made Visible (00:25)Pauza a început, de fapt, în Decembrie 2024 (03:05)Primul sfat pentru tine (05:17)Războaie, conflicte, AI, negocieri geopolitice - toate au contribuit (06:47)Al doilea sfat pentru tine (09:13)Mă bucuram de rezultate, dar nu de proces (10:00)Al treilea sfat pentru tine (12:37)Nu am mai publicat episoade noi, dar am avut altă strategie (14:48)Cum s-au modificat cifrele din Social Media (15:24)Al patrulea sfat pentru tine (20:55)Un concept pornit din mine, creat pentru tine (22:38)

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media) Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică. Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media. Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate. În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii. Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui. Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local. În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.   Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF. S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul. Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei. Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România. Integral pe pagina SpotMedia. „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) „Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării.  Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Presa din afara Franței analizează situația de după căderea guvernului lui François Bayrou. Accentele critice nu lipsesc. Iar comentatorii se întreabă cine își mai poate asuma acum reducerea necesară a cheltuielilor publice. Financial Times consideră că prăbușirea guvernului Bayrou „declanșează o nouă criză care riscă să se extindă pe străzi și pe piețele financiare, cu demonstrații și o posibilă retrogradare a ratingului datoriei franceze”. Pentru cotidianul spaniol El Mundo, „situația din Franța este o preocupare pentru Europa”, deoarece „căderea lui Bayrou evidențiază slăbiciunea politică a lui Emmanuel Macron”, într-un moment „deosebit de complex” . Președintele francez „exercită un leadership important alături de cancelarul german Friedrich Merz (...). Revenirea axei franco-germane, după sosirea lui Merz, părea o gură de aer”. Cu toate acestea, „dacă Macron trebuie să se concentreze pe propria supraviețuire”, acest avânt „riscă să se estompeze considerabil”, scrie ziarul spaniol. „Cine poate salva Franța acum?” – întreabă The Wall Street Journal. „Acest fiasco nu este vina lui Bayrou - adevărata problemă este că „reducerile reale de cheltuieli sunt politic excluse” din cauza „partidelor cheltuitoare de stânga și de dreapta (...). Bayrou spera să-i convingă pe parlamentari să cadă de acord asupra unei încetiniri (oricât de modeste) creșterii cheltuielilor publice viitoare. Nu a reușit”. Dar, după cum remarcă ziarul american, alegătorii sunt cei care „refuză să recompenseze politicienii care spun adevărul despre dezastrul bugetar și problemele economice ale Franței”. Iar The Washington Post crede că, „dacă francezii nu sunt dispuși să renunțe nici măcar la două zile de vacanță, cu siguranță nu sunt pregătiți să intre pe picior de război”. Acestea sunt vești proaste pentru Ucraina și Statele Unite, „deoarece ilustrează cât de dificil va fi pentru Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar într-un viitor nu prea îndepărtat”. The Times l-a văzut pe Bayrou ca pe ”un aristocrat ciufulit târât într-o căruță spre Place de la Concorde, care cu greu s-ar fi putut îndoi de soarta care îl aștepta”. Acum, Emmanuel Macron „caută un alt politician dispus să-și piardă capul pentru cauza austerității”. Cât despre ziua de acțiune planificată pentru miercuri, 10 septembrie, ziarul britanic consideră că „sindicatele franceze, minunat de nereformate, se pregătesc să organizeze o grevă generală pentru a protesta împotriva austerității. Strigătul lor de mobilizare, minunat și nihilist: Să blocăm totul!” După cum comentează Der Spiegel, ”mandatul lui Macron se încheie în mai 2027. Cu toate acestea, în practică, președintele s-a autodistrus deja în iunie [2024], când a decis de unul singur să dizolve Adunarea Națională, provocând astfel instabilitatea care subminează în prezent Franța Carisma poate ajuta la inspirarea alegătorilor să apere democrația. Willy Brandt a dovedit acest lucru în Germania, la fel ca și Barack Obama în Statele Unite. Dar poate, de asemenea, să-i conducă pe politicieni la intoxicarea propriilor egouri. O lecție deosebit de dureroasă, una pe care Franța abia o învață”.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

Bine te-am regăsit după vacanța de 10 săptămâni!Pe lângă life updates de peste vară, pentru că s-au întâmplat multe, vreau să îți las în episodul de azi 5 întrebări care te ajută să ai o tranziție mai lină vară-toamnă și claritate despre cum să iei decizii conștiente pentru restul lunilor rămase din an.Septembrie poate fi un amplificator pentru visurile și obiective tale pentru că vine cu un boost de energie și entuziasm similar cu cel din ianuarie, dar nu cu aceeași presiune că you need to figure everything out pentru un an întreg. Poate fi o oportunitate să te uiți la obiectivele și intențiile de pe vision board, să reevaluezi priorități și să îți canalizezi energia spre ceea ce e cu adevărat important pentru tine.Listele de așteptare pentru programul de Life Design și pentru workshop-ul New Year, REAL You:- https://www.cristinaotel.ro/life-design/- https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/Descoperă cum putem să lucrăm împreună 1 la 1: https://www.cristinaotel.ro/procese-de-transformare-1-la-1/Iar dacă vrei să ni te alături în cea de-a 10-a ediție a mastermind-ului Joyful Business Accelerator, o poți face completând formularul de aici:➡️ https://bit.ly/JBAmastermind10

Vrei să înveți cum să faci marketing sănătos? Abonează-te la newsletterul săptămânal: https://katai.ro/Cum îți dai seama că ești pregătit să îți francizezi afacerea? Ce rol are marketingul în tot acest proces și ce capcane ar trebui evitate? În acest interviu, povestesc cu Raluca despre provocările și oportunitățile francizării, dar și despre succesul unor branduri românești care au ales acest drum.Subiecte discutate:0:00 – A ales ea franciza sau franciza a ales-o pe ea? 3:12 – Poate fi un creator de conținut francizat? 5:35 – Switch-ul de la Raluca executantă la Raluca imaginea Franchwise 10:59 – De ce antreprenorii se identifică atât de mult cu business-ul lor? 14:14 – Cum îți dai seama că ești pregătit să-ți francizezi business-ul 20:02 – Exemple de strategii proaste de francizare 23:14 – Rolul marketingului în procesul de francizare 27:19 – Semnele că un brand e pregătit pentru francizare 30:16 – Un brand românesc francizat cu succes Cumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pachetul II de reforme va fi împărțit pe mai multe direcții, pentru o siguranță mai mare, spune la RFI vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă. Guvernul își va asuma luni răspunderea în Parlament. Liberalul vorbește în interviu și despre problema pensiilor speciale pentru magistrați. Gheorghe Falcă, despre pachetul II de reforme: ”Important este ca ceea ce a început domnul Bolojan să continue, plecând de la nevoia de a reduce risipa, nevoia de a responsabiliza administrația publică locală și centrală și acest parcurs a primit avizul coaliției, unde lucrurile au funcționat în aceste trei-patru zile foarte bine și ne așteptăm la un succes a ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor publice, lucru care este așteptat de toți cetățenii”. Despre pensiile speciale ale magistraților: ”Ne așteptăm ca cineva să atace unul din pachete, indiferent că noi credem că lucrurile sunt făcute bine și de aceea nu trebuie să riscăm acest lucru (...). Poate cel mai așteptat atac o să vină pe reducerea pensiilor speciale pentru magistrați”. Despre numele vehiculate pentru șefia SRI și SIE, Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca: ”Eu apreciez faptul că vin din societatea civilă cei doi. Vorbim de un avocat de prestigiu și este foarte important ca un avocat să fie în zona controlului civil al SRI, domnul Lazurca, din diplomație, ceea ce este foarte ușor să conduci SIE. Președintele României are două opțiuni foarte bune (...), sunt doi oameni respectați, cu educația nu doar la zi, cu o educație importantă, cu o activitate în societatea civilă, cu o apreciere pentru modul în care și-au gestionat carierele”.

Poate că nici nu ținem minte fiecare act de bunătate pe care îl facem, s-ar putea să ne și scape din memorie, dar veșnicia va scoate la lumină, în totala lui strălucire, fiecare act făcut pentru salvarea sufletelor, fiecare cuvânt spus pentru mângâierea copiilor lui Dumnezeu. Iar aceste fapte făcute de dragul lui Hristos vor constitui o parte a bucuriei de-a lungul întregii veșnicii.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Mihai Morar ne arată ce înseamnă pariul pe tinerețe: ideile prin care Florin Estefan face profit, azi, din cultură!La 33 de ani, baritonul Florin Estefan a avut curajul să își urmeze pasiunea pentru operă și să o ducă la nivelul următor, reușind o performanță improbabilă: să devină cel mai tânăr director al Operei din Cluj-Napoca! O sarcină monumentală, așa cum singur recunoaște. Însă și mai uimitor este cum a reușit să redreseze, în doar jumătate de an, finanțele și impactul public al unei instituții de mare anvergură, afectate însă serios de lipsa de interes, subfinanțată cronic și fără perspective. De la seri cu 40 de plătitori sau concerte anulate din cauza lipsei de public, tânărul director a transformat Opera într-o instituție obișnuită cu evenimente sold out, unde 70% din public... este tânăr! Cum?În podcastul de azi afli care este, nici mai mult, nici mai puțin, rețeta succesului. Care sunt ideile inovatoare care au întors soarta Operei din Cluj. Care a fost povestea numirii sale – demnă de o piesă de teatru – de pe scenă în fruntea unei instituții de tradiție. Află cum pasiunea și determinarea înving orice obstacol și cum nu există cauză pierdută în fața unei strategii inspirate.Aflat deja în fruntea Operei din Cluj de 10 ani, Florin Estefan ne dezvăluie astăzi care este marea sa țintă și ce șanse are.La Fain & Simplu, pariem pe cultură!Susținută de Mihai Morar.

În mod oficial, prima serie de episoade care tratează în mod amplu o singură temă din mai multe perspective de la VULNERABIL - Anatomia Doliului - se incheie aici. Este o serie profundă, foarte dureroasă, dar și extrem de necesară. Așa că, închei seria în forță așa cum și încep lucrurile, cu un episod greu, despre o realitate foarte dureroasă, care a și-a scos capul tot mai tare de sub preș în ultima perioadă și începe să ne înspăimânte pe tot mai mulți. În episodul 12 vorbim despre abuz, in special despre abuzul domestic, abuzul emoțional, abuzul sexual. Am explorat împreună cu invitata mea – IOANA ISTRATOAIE, medic psihiatru, psihoterapeut rogersian si traumaterapeut cu supraspecializare in perioada pre- si perinatala - cum începe o relație toxică, cum se manifestă un narcisist, ce înseamnă controlul subtil și cum poate fi manipulată chiar și credința pentru a reduce la tăcere o victimă.Un episod greu, cu multe detalii si experiențe reale împărtășite de Ioana, motiv pentru care vă rog să ascultați aceste episod departe de copii sau cu căștile.Poate ți se pare că nu are sens acest episod în anatomia doliului, dar orice victimă a unui abuz experimentează la un moment dat pierderea, fie conștient sau nu, a ceva ce a avut și i s-a luat forțat, fără consimțământ.

Unul dintre cei mai importanți medici cardiologi – Gheorghe Cerin – îi prezintă lui Mihai Morar abordarea neașteptată prin care vindecă oamenii.Gheorghe Cerin este medic primar în Cardiologie, doctor în științe medicale, membru al Societății Europene de Cardiologie. Și totuși, sfera sa de interes pentru tratarea bolilor de inima este ... nutriția. Poate părea surprinzător, însă studiile și practica de clinică l-au convins că bolile inimii sunt generate de felul complet greșit în care mâncăm, astăzi. Motiv pentru care, acolo unde este posibil, primul pas în tratarea problemelor cardiace făcut de doctorul Cerin este schimbarea felului în care pacienții săi se raportează la mâncare.În podcastul de astăzi, ai ocazia să descoperi cât de eronate sunt atât părerile, cât și obiceiurile noastre culinare. Cât de mult ne-am îndepărtat de la hrana reală de care organismul are nevoie și cum stresul, viața haotică de azi și alimentele nocive au cel mai dur efect asupra noastră: afecțiuni cardiovasculare grave și cancer. Adică principalele cauze de deces prematur astăzi.Însă soluția este una surprinzătoare și la îndemână: conștientizarea problemei și schimbarea felului în care ne hrănim. Explicată științific, expusă pe înțelesul tuturor și susținută cu o pasiune rar întâlnită de doctorul Cerin atât în podcatul de azi, cât și în cartea sa ‚Revoluția alimentară și sănătatea inimii'. O lucrare crucială în combaterea principalelor afecțiuni ale prezentului, susținută de un medic ale cărui acțiuni surprind plăcut prin fervoarea și pasiunea cu care încearcă să combată acest flagel, într-o perioada în care tot mai puțini medici pun pacientul pe primul loc. Ascultă sfaturile unui specialist, descoperă diete ușor de aplicat și înțelege mecanismul poftelor și cum poate fi el controlat! Și împreună cu doctorul Gheorghe Cerin poate reușim să schimbăm statistica privind speranța de viață! La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Trăsăturile de personalitate, atât cele înnăscute, cât și cele dobândite, pot fi un aliat foarte puternic în modul în care ne trăim ADN-ul Vocațional. Poate că ți s-a întâmplat să fii perseverent și foarte organizat, dar să simți că-ți lipsesc spontaneitatea și creativitatea. Sau poate, din contră, ai observat că ești un om creativ și care creează relații rapid, dar ai dificultăți în a păstra un nivel crescut de energie când ești în grupuri cu mai mulți oameni. Află în acest episod care sunt trăsăturile tale de personalitate și explorează cum le poți folosi pentru a trăi o traiectorie profesională cât mai aliniată cu tine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.Masterclass-ul ADN Vocațional este disponibil în Online Academy la https://academy.mindarchitect.ro/adn-vocational/ Resurse: 1. https://www.healthcentral.com/mental-health/myers-briggs-personality-type 2. https://knowledge.wharton.upenn.edu/podcast/knowledge-at-wharton-podcast/does-the-myers-briggs-test-really-work3. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/descopera-ti-personalitatea-%E2%80%93-pcm 4. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/cum-arat%C4%83-profilele-de-personalitate-pcm-%C3%AEn-public-speaking-cu-ioana-jongsma