Podcasts about poate

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Pentru că este ultima zi din acest an și, bineînțeles, și ultima ediție din 2025, am ales o temă aparent mai lejeră, care are, însă, și o miză economică sau chiar la nivelul întregii societăți. Un subiect care a dat naștere deja unor controverse aprinse. Este vorba despre clipul publicitar realizat și difuzat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă de Intermarché, unul dintre cei mai mari retaileri francezi și europeni. Producția video a strâns în 10 zile mai mult de un miliard de vizualizări devenind, așadar, un clip cu răspândire mondială.   Sursa video: youtube.com / Intermarché Despre ce este vorba? Filmulețul de două minute și jumătate începe la o masă în familie de sărbători la care un băiețel primește cadou un lup din pluș. Pare a nu fi fost o idee prea bună, pentru că băiatul refuză cadoul, iar mama sa le explică invitaților că băiețelului îi este frică de lupi. Un oaspete vrea să îl liniștească pe copil și îi povestește că lupii trăiesc în pădure și nu are niciun motiv să se teamă de jucăria de pluș. De aici, clipul se mută în pădure. Un lup, altfel, simpatic desenat, se plimbă prin luminișuri, dar inspiră teamă și nimeni nu îl iubește. De înțeles, dacă vedem că prin pădure dă nas în nas cu căprioare, cerbi, iepurași sau veverițe, care, evident, dau bir cu fugiții atunci când îl văd. Până când un arici își face curaj și îi spune de ce este detestat de animale și anume pentru că le atacă sau le mănâncă. Animăluțul îi dă și o soluție lupului și anume să își schimbe meniul, adică să mănânce morcovi, ciuperci, în general, fructe și legume. Culmea este că lupul îi urmează sfatul, adică devine aproape vegetarian. Spunem aproape, pentru că la un moment dat lupul prinde la copcă un pește, ceea ce va da naștere unei controverse aprinse, nu în pădure, ci în societatea franceză. În fine, lupul prepară o mâncare vegetariană pe care o aduce la masa de sărbători din pădure, acolo unde animalele îl privesc inițial cu teamă, după care îl primesc la masa lor. Și astfel, lupul stă alături de veverițe, cerbi sau arici, teama dispare și reușește să se integreze în grup. Morala clipului publicitar este simplă și anume, spune Intermarché, „avem toți un motiv bun pentru a mânca mai bine”, iar imaginile de final îl arată pe băiețelul de la începutul filmului adormit pe o canapea și ținând strâns la piept lupul din pluș. Reacții surprinzătoare Dincolo de viralizarea campaniei și de numărul imens de accesări de la nivel internațional, producția realizată de un studio francez de creație publicitară a stârnit o mulțime de controverse. Astfel, o organizație neguvernamentală franceză acuză campania că folosește în mod incorect termenul de vegetarian. Argumentul în acest sens este chiar peștele pe care lupul îl prinde la copcă și pe care apoi îl gătește. ONG-ul arată că persoanele vegetariene nu mănâncă nici măcar carne de pește. Mai mult, organizația acuză Intermarché că încurajează consumul de pește pentru că retailerul deține o importantă flotă și practică un pescuit nesustenabil. De altfel, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, organizația neguvernamentală a depus o plângere la Comisia de etică a Autorității pentru standarde publicitare din Franța. În plus, fiecare consumator a înțeles reclama în felul lui. Vegetarienii au fost încântați, pentru că au văzut că simpaticul lup promovează trecerea la un meniu alimentar fără carne. Sau, mă rog, cu carne de pește. Cei care consumă carne au fost enervați de clipul publicitar considerând că promovează vegetarianismul sau chiar etichetându-l ca fiind „stângist” sau reprezentând așa-numita cultură „woke”. Au apărut și fake-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale în care lupul în loc să taie morcovi, taie capul unei veverițe sau în care lupul spune că o va mânca rapid pe Bambi, știți căprioara superbă din desene animate. Este greu de spus dacă Intermarché se aștepta la valul de reacții pe care l-a adus clipul publicitar. Poate că da, poate că nu, dar toate acestea ne arată încă o dată societatea în care trăim. Oricum ar fi economia și societatea, Constantin Rudnițchi, realizatorul rubricii „Economia reală” vă urează „La mulți ani” și vă dă întâlnire în 2026.

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

2025 a fost anul în care digitalizarea României s-a mișcat, dar nu s-a și văzut.Avem peste 1 milion de Cărți Electronice de Identitate, o infrastructură de interoperabilitate care începe, în sfârșit, să se așeze și o mulțime de servicii publice care se digitalizează discret, pas cu pas.Și totuși, în percepția oamenilor, nu pare să se schimbe mare lucru. Poate lipsa de comunicare sau lipsa de coordonare sau poate lipsa de încredere să fie câteva explicații la îndemână.În această ediție vă propunem un review al anului 2025 în digitalizare dar și răspunsuri pe care Marian Hurducaș și Radu Puchiu încearcă să le găsescă împreună: ce ar trebui să se întâmple ca să avem încredere că se poate?

Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, S-a născut din Fecioară și a adus în lume Adevărul. Nu o idee, ci pe Sine Însuși. Dar oamenii nu au putut suporta acest Adevăr, așa că L-au pus pe cruce. Iar sângele Lui a fost urmat de sângele celor care au ales să-L mărturisească chiar cu prețul vieții.Primul dintre acești mucenici a fost Sfântul Ștefan, tânărul arhidiacon, al cărui cuvânt a zguduit conștiințele conaționalilor săi.Despre martiriul lui Sfântului Ștefan, întâiul mucenic, discutăm împreună cu invitatul nostru, pr. asist. univ. Bogdan NEACȘIU.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) - Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) - De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Suspendarea lui Nicuşor Dan şi reforma Justiţiei (G4Media) Faptul că AUR discută în parlament o procedură de suspendare a Nicuşor Dan demonstrează că strategia de o jumătate de an a preşedintelui de a se aşeza la mijloc, echidistant, între bine şi rău, că vorba aia, toţi suntem popor şi trebuie să fim reprezentaţi, nu funcţionează.  Nu mi-e clar deloc cu cine se consultă preşedintele Nicuşor Dan când ia deciziile pe care le ia, însă cel puţin din ce vedem pe teme de stat de drept şi justiţie, nu-i a bună, comentează Sorin Ioniță, de la Expert Forum, pentru G4Media. Încăpăţânarea de a da cu capul în zid în privinţa legii de combatere a fascismului şi antisemitismului, pe care a contestat-o de la bun început mult mai consecvent decât s-a ocupat de numirile suspecte din justiţie, poate fi a lui 100%. Probabil că demersul AUR de suspendare a preşedintelui nu se va concretiza acum, deoarece nu au voturile în parlament. Dar ei au pornit tărăboiul ăsta cu alt scop: să scuture bine coaliţia de guvernare, să frăgezească poziţia preşedintelui şi să dea aparatului corupt al statului profund – bazat pe caracatiţa din justiţie – un semn de solidaritate şi încredere. Cum ar veni, dragi magistraţi şi generali din servicii, nu mai fiţi aşa îngrijoraţi, vă puteţi baza pe noi pentru continuitate. Iar data viitoare să nu mai faceţi cum aţi făcut cu Georgescu, că n-are rost, suntem de-ai voştri. EXCLUSIV O soluție pentru „referendumul” președintelui Nicușor Dan: cum poate fi securizată participarea la vot a magistraților (G4Media) Un judecător activ, care lucrează la o Curte de Apel din țară, a explicat pentru G4Media că există o soluție pentru ca magistrații care vor să participe la „refendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan să aibă asigurat secretul participării la consultare și să nu riște represalii din partea celor care actualmente controlează sistemul de Justiție: comunicarea directă între președinte și magistrați. Potrivit judecătorului, dacă scopul mecanismului de consultare propus de președinte este de a câștiga încrederea magistraților și de a le asigura secretul participării la „referendum”, sub nicio formă nu ar trebui utilizat sistemul informatic al CSM. Soluția este o cale de comunicare directă între magistrați și Adminsitrația Prezidențială, prin intermediul e-mailurilor de serviciu personalizate. Mesaj pentru Ilie Bolojan din Parlamentul European: „La conferințele de presă, premierul nu este gazda, ci musafirul într-un spațiu care aparține cetățenilor” (Libertatea) Europarlamentarul italian Sandro Ruotolo, cunoscut în Europa pentru implicarea în apărarea libertății presei și aflat sub protecția Poliției după ce a fost amenințat de Mafie pentru investigațiile din vremea când era jurnalist, a acordat un interviu pentru Libertatea, în Parlamentul European de la Strasbourg, despre situația din București. Mai exact, despre decizia premierului Ilie Bolojan de a interzice accesul jurnaliștilor la începutul ședințelor de guvern și de a limita conferințele de presă la o singură întrebare per jurnalist. Ruotolo consideră aceste măsuri un regres democratic și o atingere adusă principiilor transparenței, din care pierzători nu sunt jurnaliștii, ci cetățenii. De ce pleacă ministrul care a întors pe dos Educația? (DW) Se înțelege din surse bine informate că nici premierul nu era foarte mulțumit de ministrul Educației, Daniel David, și nici ministrul de complicațiile funcției, cărora nu a știut mereu să le răspundă adecvat. Daniel David susține că s-a retras din funcția de ministru al Educației fiindcă nu-și dorește o carieră politică, fiindcă acum un an sub guvernul Ciolacu a acceptat funcția doar temporar „pentru a ajuta țara” și sistemul de educație-cercetare „în situațiile de criză pe care le-au traversat”. În plus, se teme că dacă mai rămâne la minister ar putea să nu se mai poată „reconecta cu profesia”, pentru că se consideră „în primul rând un psiholog”. Anunțul demisiei, motivele plecării din funcție și un succint raport al rezultatelor sale în fruntea Educației au apărut pe blogul său personal. Poate și fiindcă s-a temut să vină în fața jurnaliștilor să-și explice poziția, mai ales că în ultimele șase luni nu a mai făcut nicio conferință de presă, iar așa zisele sale reforme au fost contestate nu doar de sindicate, ci și de specialiști.  Plecarea ministrului David a fost aplaudată de profesori pe rețelele sociale. Sindicatele de profil sunt la rândul lor ușurate, dar consideră că deocamdată e vorba doar despre „un eveniment politic” nu despre o „rezolvare a crizei”. Profesorul Daniel David a fost primul ministru al Educației care a propus de bună voie reducerea bugetului instituției pe care o conduce. Educația face parte din Strategia de Securitate a României, iar legea de bază a învățământului prevede o alocare anuală de 6% din PIB. În 2005, un alt profesor, tot de la Cluj, Mircea Miclea a renunțat la fotoliul Educației pentru că nu a primit pentru învățământ banii promiși prin lege. După 20 de ani, Daniel David pleacă din fruntea aceluiași minister după ce a încâlcit, birocratizat și sărăcit cel mai important și mai de viitor domeniu.  Integral, pe pagina DW.

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu. Temele ediției: -        Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. -        Corespondenții noștri în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Denis Chirtoca, explică că sărbătorirea Crăciunului la date diferite nu vine dintr-o diferență de credință, ci una de calendar. România a trecut oficial la calendarul gregorian în anul 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în 1924. În Basarabia, istoria a urmat un alt drum, iar cele două date continuă să coexiste până astăzi. Un reportaj despre Crăciunul la Drepcăuți, sat din nordul Republicii Moldova, la frontieră cu România -        Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în spațiul Schengen, după un raport favorabil al Comisiei Europene. -        Ambasada SUA la Chișinău confirmă sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. -        Chișinăul numește noi ambasadori la București, Paris și Kiev. -        Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Știrile zilei: Cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în continuare fără viză în statele spațiului Schengen, după ce Comisia Europeană a constatat că autoritățile de la Chișinău au respectat recomandările formulate anterior privind regimul de liberalizare a vizelor. Concluzia se regăsește în cel mai recent raport al Uniunii Europene privind Mecanismul de suspendare a regimului fără vize. Potrivit raportului, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a menține regimul fără vize, în pofida contextului regional complicat și a presiunilor crescute asupra sistemelor de migrație și securitate din Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în UE din 2014. În această perioadă, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de posibilitatea de a călători fără viză, fiind înregistrate mai mult de 18,2 milioane de deplasări în spațiul comunitar. *** Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz, a confirmat sprijinul autorităților americane pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui interviu oferit publicației Zona de Securitate, citat de TVR Moldova. Oficialul american a subliniat importanța menținerii păcii și stabilității în regiune și a comunicat disponibilitatea SUA de a sprijini eforturile sincere de soluționare a conflictului transnistrean. „Prezența militară rusă, după cum a declarat și Kremlinul, trebuie retrasă. Ei și-au asumat acest angajament în trecut (1999 - n.r.) și ne așteptăm ca ei să respecte acest angajament. În ce privește un anumit progres politic în problema Transnistriei, Washingtonul se bazează în totalitate pe Republica Moldova", a declarat reprezentantul diplomatic american. „Washingtonul va ajuta Chișinăul, dacă se va cere, și este gata să ofere asistență în funcție de natura cererii, dar președintele Trump a dat instrucțiuni corpului său diplomatic din întreaga lume să identifice domeniile în care America poate contribui la pace. ... Poate că există o oportunitate în Transnistria, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău”, a subliniat diplomatul. „Am văzut semnale de deschidere din partea Chișinăului și a unor reprezentanți de la Tiraspol. Și dacă există o oportunitate pentru Statele Unite de a contribui, am dori să purtăm această discuție", a mai spus Însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. *** Municipiul Bălți a fost desemnat Capitala Tineretului pentru următorii doi ani. Localitatea va beneficia de un buget de peste 4 milioane de lei pentru activități și inițiative de tineret. *** Finalul de an vine cu noi numiri în corpul diplomatic din Republica Moldova. Ambasadorul la București, Victor Chirilă, își încheie mandatul și va merge pentru un nou post la Kiev, capitala Ucrainei. Noul ambasador la București va fi diplomatul Mihai Mîțu. Cunoscuta scriitoare și om de cultură Lorina Bălteanu ar urma să fie numită ambasadoare în Franța. 

Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) - Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) - Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business (CursDeGuvernare) - Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Opinie: Ce fel de ministru al Apărării e potrivit în România (DW) România ar putea avea cel mai tânăr ministru al Apărării din ultimii 35 de ani într-o perioadă în care pacea e pe muchie de cuțit, Europa se înarmează și România pare să nu înțeleagă momentul grav în care se află. Fotoliul Apărării a rămas vacant după demisia forțată a lui Ionuț Moșteanu, care s-a încurcat când a trebuit să dea explicații despre studiile lui finalizate la o universitate controversată, dar și despre imposibilitatea lui de a spune cum de nu a făcut armata, într-o perioadă în care stagiul militar era obligatoriu. USR l-a nominalizat pe Radu Miruță, 40 de ani, pentru fotoliul Apărării. Miruță este deocamdată ministrul Economiei și a asigurat interimatul de la MApN, fără să producă niciun fel de valuri și fără să se pună pe el în evidență. A făcut în paralel o facultate de drept privată din Târgu Jiu și Facultate de electronică, telecomunicații și IT de la Politehnica din București, unde a rămas asistent universitar. România are nevoie de un ministru al Apărării care să încurajeze analizele militarilor și soluțiile lor, într-o lume în care Moscova ar vrea să-și extindă influența cu orice preț.  Războiul are multe fețe, România a exersat deja atacurile cibernetice, creșterea curentului extremist-naționalist deopotrivă în mediul real și în cel virtual, dar și dronele rusești care traversează spațiul aerian al țării și care în mandatul precedent al ministrului Apărării nu au fost doborâte. România a părut nepregătită în fața inamicului său lăsând aceste aparate fără pilot să se plimbe, să monitorizeze, să pună la încercare apărarea țării. Poate că Bucureștiul are nevoie de un ministru al Apărării care să-și asume rapid decizii ferme, care să fie respectat de militari, dar care la rândul lui să știe cum să folosească expertiza ofițerilor, e de părere jurnalista DW Sabina Fati. EXCLUSIV Marcel Ciolacu și Ciprian Ciucu, marii câștigători ai recentelor alegeri locale parțiale, și-au finanțat campaniile din împrumuturi de 1,47 milioane de lei de la persoane fizice. Ciucu a adăugat 133.000 de lei din venituri proprii (G4Media) La recentele alegeri locale parțiale, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și-a finanțat campania electorală exclusiv din împrumuturi acordate de persoane fizice, în timp ce candidatul PNL la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, a avut din aceleași surse 83,5% din venituri. Datele au fost făcute publice de către partide, zilele trecute, în Monitorul Oficial. Până la ora editării acestui material, nici unul dintre cei doi candidați nu a răspuns la o cerere G4Media.ro în care li s-a solicitat numele persoanelor fizice care i-au împrumutat. Joia cuțitelor lungi la PNL. Ilie Bolojan a decapitat organizațiile din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Ciprian Ciucu e însărcinat cu găsirea de soluții (Libertatea) Primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu – cel mai de succes liberal al momentului – a fost însărcinat oficial să găsească soluții adecvate momentului, care pot fi, în teorie, și menținerea pe loc a împricinaților Monica Anisie, Ionuț Stroe, Andrei Baciu și, respectiv, Dan Meran. Pentru a calma situația în vederea unor Sărbători fericite, termenul până la care Ciucu poate veni cu propuneri – posibile și de la Forța Dreptei – este finalul lunii ianuarie, citim în Libertatea. Ilie Bolojan dorește performanță cu orice preț, nefiind dispus să accepte tot felul de scuze sau de explicații. Între aceste propuneri de schimbări au existat plângeri venite dinspre primari, care au pus pe tapet problemele pe care le au cu colectarea taxelor și impozitelor. Cele 20 de măsuri concrete de relansare economică, puse pe masă de mediul de business: Ar debloca investiții de 10 mld. lei – ar creștere gradul de conformare cu 2 mld. euro – ar reduce povara administrativă cu 30-40% pentru companii (CursDeGuvernare) Confederația Patronală Concordia, care reprezintă companii din cele mai importante 20 de sectoare economice, având o contribuție de 30% la PIB, propune un pachet de 20 de măsuri de relansare și creștere economică. Este vorba despre politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, scrie CursDeGuvernare. Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera: Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40% Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă „Mediul de afaceri este pregătit să continue să susțină creșterea economică, dar are nevoie de semnale puternice și concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces,” susține Mihai Matei, Vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia. Revedere dintre Plahotniuc și Filat. Ex-premierul moldovean a fost condamnat în perioada în care oligarhul controla totul peste Prut (Adevărul) Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc s-au revăzut în instanță. Fostul premier moldovean, condamnat în perioada în care Vladimir Plahotniuc deținea puterea din Republica Moldova, a venit la ședința de judecată în dosarul furtul miliardului în care figurează oligarhul.  Continuarea, în Adevărul.

Baricade 44 Radu Naum și Cătălin Striblea intră într-o discuție fără menajamente despre tema care aprinde toate taberele: „Mai poate fi salvată România?" Discuția pornește de la investigații recente și momente-cheie din spațiul public și ajunge rapid la miezul problemelor structurale: justiția și relația ei cu politicul, frica magistraților de a ieși în față, dosare tergiversate, diferențe de tratament, reforme începute și abandonate. Sunt analizate momente-cheie din ultimii 20 de ani, de la pierderea controlului politic asupra justiției până la încercările de reformă și reculurile evidente ale sistemului. O conversație tensionată, fără lozinci și fără ocolișuri, despre un stat care pare prins între reformă și regres. Împărțim lumea în două, ca de obicei Justiția servește politicul Plecăm de la investigația Recorder și discursul lui Nicușor Dan de 1 decembrie Teama magistraților de a ieși în față Conferința de presă CAB, un proces de anii 50 Probleme și în curțile altora 2004, anul în care statul român a cedat controlul politic asupra justiției Doamnele în justiție, domnii în politică Justiție cu diferențe Mărturiile oamenilor din investigația Recoder Finalizarea dosarelor Schimbările din timpul dnei Macovei și a lui Traian Băsescu Sportul s-a întors, parțial în comunism Reorganizare în rău Sunt probleme grave, sistemice România este o țară coruptă... de sute de ani Ne întoarcem la bază, educația! Ne reîntâlnim la anul. La mulți ani!

„N-am chef să mor” se numește noul roman al Laurei T. Ilea, apărut la Editura Cartier. Am stat de vorbă cu autoarea în direct, în studioul Radio România Cultural de la Tîrgul Gaudeamus. Laura T. Ilea este prozatoare și eseistă, scrie în română și în franceză, a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde și-a susținut și prima teză de doctorat, al doilea doctorat fiind în literatură comparată la Universitatea din Montréal, Canada. „N-am chef să mor” o are în centru pe Anne Legendre, o jurnalistă de 42 de ani care ne pune de la primele rînduri față-n față cu preocupările ei vizînd stereotipurile și etichetele aplicate unei femei care nu mai e foarte tînără. Vocea personajului narator are o dimensiune eseistică pregnantă, e vocea unei femei care a umblat mult prin lume, care a citit și a gîndit mult. E o voce care sintetizează experiențe, lecturi, teme actuale și este mereu de partea celor vulnerabili, a marginalilor, a năpăstuiților, a pierzătorilor. Laura T. Ilea: „Mi-am asumat aproximativ la 30 de ani scrisul, literatura. Era ceva care rămînea în umbră, sufocat și care nu se putea exprima neapărat prin eseul pur filosofic. Deși acolo hibridizez destul de mult, în sensul că aduc foarte multă literatură, poezie, poate, dar nu eram neapărat conștientă de asta. Reacțiile celor care mi-au citit cartea acum sînt acestea, că sînt într-un continuu tête-à-tête cu lumea, cu celelalte voci și că problematizez personajul. Anne Legendre este numele ei, dar, o spune din start, e un nume de împrumut ca să fie un nume de bonton în lumea nouă. E clar că e nevoie de asta ca să te transferi într-o altă piele.”La 42 de ani, personajul tău, Anne Legendre, caută să se reinventeze, să retrăiască iubirea. N-are chef nu doar să moară, dar nici măcar să îmbătrânească.Și cu siguranță n-are chef să joace după regulile stabilite de alții, să depună armele, să se retragă, ne spune asta de la început.Laura T. Ilea: „Sînt sigură de un lucru, și anume că romanul creează un model de femeie, de personaj feminin, care pentru foarte multe dintre femeile mai tinere cu care discut e foarte inspirant. Sînt foarte multe fete tinere care se simt rușinate dacă nu reușesc să trăiască în cuplu, dacă aleg să aibă sau nu copii, dacă sînt catalogate ca neadaptate, ca nomade, dacă ies din modelele prestabilite. Li se pare că nu reușesc să facă ceva ce-i de la sine înțeles. Și poate că ăsta e un act de rebeliune care le poate influența și le spune că se poate trăi și în alte feluri. Nu spun că eu personal am reușit să o fac. Asta e interesant, că în anumite alegeri pe care le-am făcut n-am reușit să fac asta pînă la capăt, dar se poate trăi într-un anume fel care să nu cadreze neapărat cu ceea ce se așteaptă de la noi ca femei.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Un interviu cum rar vezi în România. Greu, direct, fără ocolișuri. Invitata este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel" — o voce curajoasă care vorbește deschis despre: • extrema dreaptă din România • cine sunt fasciștii de astăzi • ce înseamnă nazismul • neolegionari și atitudinile lor Un episod care va stârni multe reacții. Poate și furie — mai ales acolo unde adevărul deranjează. 00:00:00 Promo 00:01:43 Cine este Adina Marincea 00:04:25 Avem mișcare legionară în România? 00:06:40 "Eveniment" la Catedrala Națională a României 00:08:30 Maica Mina și "cetățuile" 00:12:30 Mitul sfinților închisorilor 00:15:50 Radu Gyr - ideolog important al mișcării legionare 00:19:50 Mesajele mișcării legionare 00:24:00 Atitudine antisemită 00:29:00 Mitul iudeo-bolșevismului 00:29:50 Ce este fascismul 00:36:00 Eseul lui Umberto Eco 00:43:58 "În AUR există mai multe filoane ideologice" 00:48:12 Remigrare 00:50:00 Ce este nazismul 00:56:20 Există un cult Corneliu Zelea Codreanu 01:04:00 Pădurea Tâncăbești 01:13:08 Șoșoacă și elogiile pentru Zelea Codreanu 01:17:30 Este Călin Georgescu periculos? 01:24:16 Călin Georgescu și taberele de muncă voluntară 01:30:42 Activități cu elevii în școli bucureștene 01:33:30 Nicușor Dan și legea Vexler 01:39:09 Ce înseamnă organizație legionară? 01:43:03 Nicușor Dan și poziția sa față de mișcarea legionară 01:50:54 Riscurile meseriei de cercetător 01:55:15 Cine este extrema dreaptă în România 02:04:30 Se repetă istoria?

Antreprenoriatul social arată diferit atunci când intri în culisele lui, pentru că acolo se vede cum se împletesc impactul, cifrele, presiunea deciziilor și responsabilitatea față de oamenii din echipă. În Episodul 162, Lucian Butnaru vorbește deschis despre felul în care a construit Cofeels și despre etapele în care un proiect cu misiune socială cere structură, rigoare și o atenție reală la sustenabilitate. Mulți antreprenori simt atracție spre zona aceasta, însă realitatea ei zilnică are un ritm care pune accent pe bugete, pe organizare și pe capacitatea de a menține direcția în momentele în care contextul pare imprevizibil.Conversația deschide un spațiu în care se vorbește transparent despre lecții din primii ani de antreprenoriat, despre apropierea de faliment, despre decizii care au schimbat cursul proiectului și despre modul în care se formează identitatea unei afaceri sociale. În același timp, oferă repere clare pentru oricine se află într-o perioadă de reorganizare, caută sens în felul în care construiește sau simte nevoia unui cadru realist care explică ce înseamnă să porți responsabilitatea unui proiect cu impact real în comunitate.Pentru cei care se gândesc să înceapă un astfel de drum sau sunt deja în interiorul lui, episodul aduce claritate, structură și exemple concrete care pot ajuta în etapele în care direcția pare greu de fixat. Intro (00:00)Cine este Lucian (02:05)Ce este Cofeels? (02:30)Partea socială din Cofeels (03:13)Frici în a-şi deschide propria cafenea (07:23)Ar fi trebuit să dea 100.000 euro înapoi (08:47)Cofeels după 5 ani (11:16)Aspectul social al afacerii (12:22)Ce este diferit la angajaţii mai speciali (13:34)Persoanele cu Sindrom Down şi feedback-ul pozitiv (17:40)Conversaţia care apare atunci când se fac greşeli (22:15)Cum să tratezi o persoană cu deficienţe (25:00)Dorinţa de a crea impact social şi partea economică a afacerii (29:21)Trei lucruri pe care le-ar face la fel (30:27)Cea mai mare greşeală legată de business (32:38)Un mesaj (34:11)Recapitularea celor trei lucruri (35:47)Viziunea pentru Cofeels (37:41)Unde simte Lucian că se află, pe o scară de la 1 la 100 (41:20)Lucrează la profitabilitatea afacerii (43:42)Cum poţi contribui la viziunea lui Lucian ca SRL (46:13)40 cafenele Cofeels, 120 de angajaţi cu deficienţe (48:44)Se poate şi impact social şi profit? (49:37)Mesaj pentru persoana care ar vrea să-şi deschidă o astfel de afacere (51:08)Outro (53:39)Este un episod în care realitatea antreprenoriatului se vede așa cum este: complexă, solicitantă, plină de învățare și, în același timp, profund ancorată în oameni.

De ani de zile, Satana dobândește controlul asupra minților umane prin tertipuri subtile, pe care le-a întocmit în așa fel încât să ia locul adevărului. În aceste vremuri de pericol, neprihăniții, în temere de Dumnezeu, vor glorifica Numele Lui, repetând cuvintele lui David: „Este vremea ca Domnul să lucreze, căci ei calcă Legea Ta".Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) - Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) - Eșecul SRI în cazul traficului de identitate în favoarea rușilor. De zeci de ani, se vinde cetățenia română VIDEO (SpotMedia) - Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Guvernul n-a izbutit în 1.500 de zile să-și reformeze toate companiile, deși știa că poate pierde sute de milioane de euro (Europa Liberă) România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit. Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit. La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților. Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR. Continuarea, pe pagina Europei Libere. Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro.  Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie.  Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.   Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) Cum se pune în practică Strategia Națională de Apărare? Cine îi poate determina pe profesioniștii din instituțiile de forță să lucreze mai mult în interesul țării decât în propriul interes? Dar pe politicieni? Strategiile Naționale de Apărare adoptate de Parlament din cinci în cinci ani nu au schimbat fundamental riscurile și amenințările care vin din interior.  În actualul context, serviciile secrete ar trebui într-adevăr să fie mai implicate fiindcă războiul de la graniță aduce noi riscuri și amenințări. Dar pot aceste servicii să salveze țara?  Jurnalista DW Sabina Fati reamintește că niciunul dintre cele șase servicii secrete nu a sesizat anul trecut riscul în cazul lui Călin Georgescu, omul Moscovei care a fost pe cale să ajungă la Cotroceni. Niciunul nu a blocat primirea ilegală, pe baza unor acte false a cetățeniei române pentru 300 de ruși, dintre care unii lucrează pentru oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Un pașaport românesc poate fi cumpărat cu maxim 40.000 de euro. Apoi, serviciile i-au lăsat și pe alți oligarhi ruși să-și continue afacerile în România după începerea războiului inclusiv în sectoare strategice, cum e energia. Cum pot serviciile secrete românești să ajute la depistarea corupției când ele și-au pierdut credibilitatea, inclusiv pe plan extern? Un fost adjunct SRI e anchetat pentru corupție, în vreme ce șeful serviciului de spionaj e acuzat de plagiat cu probe elocvente, iar el vrea să-și scape pielea la Curtea Constituțională, unde contestă două articole din Legea învățământului superior.  Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Ministrul apărării Ionuț Moșteanu a reacționat pe Facebook după ce Libertatea a scris despre neclaritățile din CV-urile sale oficiale. Politicianul a publicat pe pagina lui din rețeaua de socializare o fotografie a unei diplome pe care afirmă că a obținut-o de la Universitatea Bioterra. Mai mult, ministrul habar nu are când a început facultatea, în toate CV-urile sale punând anul 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor a fost 1995 conform documentelor obținute de Libertatea. Durata studiilor a fost de 5 ani, că diploma a fost obținută după sesiunea septembrie 2015 și că a fost eliberată în august 2018. Și nu a absolvit Management, ci Management Agroturistic, adică a studiat pentru a deveni șef de pensiune sau de hotel.

– De ce unele stele sunt aşa de mari şi altele aşa de mici? întreabă Vulpea. – Poate că stelele cresc, îi răspunde Căţelul. Dacă te uiţi la o stea şi te gândeşti la ceva frumos, steaua creşte. O poveste emoţionantă despre cum să faci şi să primeşti complimente, dar şi despre puterea magică a gândurilor frumoase.

Într-o campanie de măsurare a calității aerului coordonată de organizaţiile 2 Celsius, Deutsche Umwelthilfe şi Ecopolis în centrul Capitalei s-au înregistrat concentraţii de particule ultrafine de până la 10-20 de ori mai mari decât limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Acestea nu sunt însă reglementate sau monitorizate sistematic în România. Până vom ajunge acolo, urmăriți în timp real calitatea aerului, prin platforme precum Aerlive sau uRADMonitor și evitați expunerea prelungită în zone intens traficabile.  Dacă tranzitarea este inevitabilă în momente de poluare mare, puteți folosi măşti și nu uitați că puteți cere autorităţilor locale informaţii clare despre senzorii instalaţi şi valorile reale.

Ai simțit vreodată că vrei să îți închizi contul de Instagram pentru că de câte ori intri acolo în căutarea unei idei bune de business, ajungi să îți compari brandul personal, activitatea și produsele cu ale altora? Poate chiar ai făcut-o: ți-ai șters aplicația câteva zile ca să te liniștești, apoi ai revenit și ai reinstalat-o? Iar în ceea ce privește competiția, obișnuiești să spui că este „toată lumea”? Niciuna dintre aceste abordări nu te ajută să îți crești brandul personal și afacerea. 

Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat. Însă un model bazat exclusiv pe merite, aplicat la toate nivelurile, poate genera și multe nedreptăți.În noul episod al podcastului „Politică la minut by Recorder", Răzvan Petri și Vlad Adamescu discută despre originile ideii de meritocrație, despre frustrările pe care le poate provoca un astfel de sistem, despre cum a apărut mitul „asistaților social” și despre felul în care politicienii populiști folosesc discursul meritocratic pentru a justifica opoziția față de politicile menite să aducă mai multă echitate în societate.

Campionii din lotul paralimpic al României au povești de viață incredibile. Deși s-a născut fără tibii, Gabriela Bantaș, este campioană națională la paracanoe iar Răzvan Nedu, nevăzător în proporție de 99 la sută, este cel mai medaliat sportiv român la para escaladă. Tudor Furdui ne spune povestea celor doi sportivi cu dizabilități care au arătat că voința poate învinge orice obstacol.  Campioană pe apă, profesoară pe uscat... Are 29 de ani și s-a născut fără tibii, dar nu a lăsat nici o limitare să o oprească în drumul ei spre performanță. Campioană națională la paracanoe, de profesie meditator de română și engleză, Gabi demonstrează zi de zi că voința poate învinge orice obstacol. Pentru ea nu există „nu pot”. La prima ediție a Campionatelor Naționale, sportiva a urcat de două ori pe prima treaptă a podiumului. „Foarte emoționată, mi-au dat și lacrimile, după competiție, mă emoționez foarte ușor. E ceva excepțional” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Când e în caiac, Gabi este cea mai fericită. Acolo se simte cel mai bine de când a încercat pentru prima dată acest sport. Video: Comitetul National Paralimpic, Romania, via Facebook „Este locul meu preferat, sincer, glumesc foarte des că aș dormi acolo, în caiac, îmi place foarte mult și s-a prins virusul ca să zic așa de la bun început. Mi-a plăcut foarte mult în caiac , m-am adaptat foarte rapid și e locul unde aș sta zi lumină” Mereu cu zâmbetul pe buze, tânăra este cea care are tot timpul o vorbă bună pentru fiecare dintre colegii ei. Ea a spus și ce handicap major are și cum a trecut peste:   „Vine natural cred să rămâi cu zâmbetul pe buze când faci ceva ce îți place! M-am născut fără tibie la ambele picioare, există practic  - cum văd eu - două opțiuni: ori să rămânem blocați în aceste limitări, ori mergem mai departe și vedem ce putem face” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Gabi și-a dorit tot timpul să își depășească limitele. Și face niște lucruri care până și pentru un om normal sunt dificile: „Îmi place și să merg pe role. Am mers pe role chiar și cu ortezele, port aceste dispozitive medicale să mă ajute să merg” - Gabriela Bantaș, componentă a lotului național. Atunci când nu e la antrenamente și la concursuri, ea nu are timp să se plictisească: „Predau limba română străinilor, dar și engleză românilor care vor să învețe. Mai și consiliez elevi care vor să aplice în străinătate”   Vede doar 1% și e campion mondial la paraescaladă! Un alt sportiv paralimpic care are o poveste de viață uluitoare este Răzvan Nedu, cel mai medaliat român la para escaladă sportul în care este și căpitanul echipei naționale. Răzvan și-a mai trecut în palmares o medalie strălucitoare: aurul la Campionatul Mondial de la Seul, acolo unde România s-a clasat pe locul 5 din 29 de țări. „Titlu de campion mondial este doar o încununare a muncii de aproape 9 ani jumate de când m-am apucat de cățărat și de antrenamente, de multe ore de antrenament”, spune el. Răzvan Nedu practică de aproape 20 de ani paraescalada și când s-a apucat de acest sport și-a făcut o promisiune! Să i se cânte Imnul României! „Când l-am ascultat, am simțit efectiv o relaxare în tot corpul și o bucurie și acel fior, acea emoție, care nu poate fi descrisă, dar care apare atunci când ascult imnul țării mele”  La Campionatul Mondial de la Seul, România a terminat pe locul 5 din 29 de țări! „A fost ceva ce nici măcar nu ne-am propus sau nu visam! Incredibil că am fost în fața unor țări ca Marea Britanie, Spania, Italia, care au o infrastructură mult mai dezvoltată. Secretul e să muncești pentru că degeaba ai condiții dacă nu ai sportiv”   Răzvan va fi și el prezent la Los Angeles în 2028 la Jocurile Paralimpice. Acum el are 29 de ani și nu știe cum arată lumea pentru că s-a născut cu o deficiență majoră de vedere. „Medicii spun că văd undeva aproximativ 1%. Este din naștere. Folosesc bastonul alb atunci când merg” Răzvan nu doar concurează, ci și antrenează! „Mă antrenez de la 9 la 13, iar apoi de la 13 la 9 lucrez. Deci e o zi full, eu lucrez ca și antrenor de escaladă, învăț copii tineri să se cațăre și să-și depășească limitele. Rămân mereu în sala de cățărat”

Poate că înțelegi și crezi că ziua a șaptea este Sabatul, că Domnul Se întoarce curând, dar la ce-i folosește aceasta semenului tău, dacă nu îți manifești credința în viața ta zilnică? Un exemplu curat va face mai mult în direcția luminării lumii decât toate declarațiile tale.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Săptămâna care-a trecut a adus două rezolvări pentru două probleme spinoase care ne-au stat pe creier și nouă, la Judecată, și societății românești în general: chestiunea pensiilor magistraților și alegerile pentru primăria Bucureștiului.Poate ar fi fost mai corect să le numim așa-și-așa rezolvări, cum ar spune Regele Hagi, căci problema pensiilor magistraților mai degrabă s-a complicat, iar alegerile în București se fac, până la urmă, însă tot după o încălcare a termenelor stabilite prin lege.Le-am luat la judecat pe toate părțile, am mai pus lângă ele și-o discuție despre România în contextul exploziei teribile din Rahova, și-a ieșit o ediție de care noi suntem, în principiu, mulțumiți.Dați și voi o ureche și ziceți-ne cum vi se pare.Mulțumim! Pe joia viitoare!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

România continuă cu producția de energie electrică obținută din cărbuni. Motivul este clar: nu a putut să înlocuiască producătorii pe cărbuni cu alții care să folosească gazele naturale sau sursele regenerabile. Dar, cărbunii nu vor putea fi o soluție pe termen lung. România a reușit să obțină o derogare de la Comisia Europeană și va menține în funcțiune pentru încă o perioadă termocentralele care folosesc cărbuni, respectiv lignit. Prin PNRR, România s-a angajat să retragă din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, aproximativ 1.750 MW, respectiv Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, CET Govora și UAT Iași. Administrația de la București a tatonat încă de anul trecut Comisia Europeană pentru a amâna aplicarea deciziilor de închidere a unor unități de producție de energie electrică pe bază de cărbuni. Hotărârea a fost luată în urmă cu câteva zile o dată cu schimbarea unor jaloane din PNRR, astfel că România va mai putea să utilizeze centralele pe cărbuni până la sfârșitul anului 2029. Argumentul important pe care l-a adus România în fața Comisiei Europene a fost acela că are în continuare nevoie de producție de energie electrică în bandă și că deocamdată sursa cea mai sigură este producția bazată pe cărbuni. Adevărul este că s-a spus de multe ori că România este obligată să închidă o serie de capacități de producție bazate pe cărbuni. Este o abordare mai degrabă politică, pentru că, pe de o parte, România nu a fost obligată, ci și-a asumat deciziile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar, pe de altă parte, se omite de fiecare dată să se spună că procesul de închidere trebuia să fie compensat de unul de construcție. Mai exact, România a avut la dispoziție patru ani pentru a pregăti oprirea centralelor pe cărbuni. Planul era să se construiască o serie de capacități de producție de energie electrică pe bază de gaze naturale sau din surse regenerabile. De exemplu, planul era să se construiască două centrale pe gaze la Ișalnița și Turceni. Numai că în ultimii ani nu s-a făcut aproape nimic. Turceni și Ișalnița sunt proiecte mult întârziate, centrala Romgaz de la Iernut este și ea blocată de constructor, iar colaborările pe care ar fi trebuit să le dezvolte Complexul Energetic Oltenia sunt în fază incipientă. În aceste condiții, este evident că România nu are la această oră o alternativă viabilă la producția de energie pe bază de cărbuni. Nu s-a făcut nimic pentru a produce energie electrică în bandă nu din cărbuni, ci din gaze naturale. Mai mult, România are la dispoziție bani europeni, cum ar fi, de exemplu, Fondul de Modernizare cu care poate dezvolta capacități de producție și de stocare. Doar că proiectele pe bani europeni sau cu fonduri naționale au avut aceeași soartă, adică sunt în stadii incipiente de realizare. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia are o serie de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre construcția a patru parcuri fotovoltaice, cu puteri instalate diferite, în colaborare cu OMV Petrom. În proiect este și un al cincilea parc fotovoltaic ce ar trebui realizat în parteneriat cu o companie de specialitate din sectorul privat. La care se adaugă două blocuri energetice ce ar fi trebuit construite la Turceni și Ișalnița în colaborare cu Alro Slatina și compania Tinmar. Este greu de spus în ce stadiu sunt aceste proiecte, dar cu siguranță sunt departe de a fi finalizate. Termenele de punere în funcțiune sunt anii 2026 sau 2027, însă, este clar că sunt mari întârzieri în dezvoltarea acestor capacități de producție. Deocamdată, Comisia Europeană a fost convinsă de păstrarea în funcțiune a termocentralelor pe cărbuni, pentru că a înțeles nevoia României de a avea energie în bandă. Întrebarea este: dacă situația va fi la fel în 2029 se va mai obține o nouă derogare? România nu ar trebui să mizeze pe amânări, ci să construiască noi capacități de producție. Dacă se va întâmpla acest lucru, oprirea unor termocentrale pe cărbuni nu va mai părea un dezastru economic, ci o binecuvântare ecologică.

Va fi viitorul primar „aplicația” care unește experiențele bucureștenilor?Bucureștiul are șase sectoare și o primărie generală. Șapte bugete, șapte site-uri, zeci de aplicații – și niciuna care să le conecteze.Fiecare are propriul său sistem, propriul limbaj, propriile priorități.Iar împreună, toate spun aceeași poveste: cea a unei capitale care funcționează greu, ca un telefon plin de aplicații instalate, dar fără memorie, fără sincronizare și fără update.Tehnologia trebuia să ajute.Să unească, să simplifice, să creeze o experiență comună pentru cetățeni.Dar dacă pleci din haos, tehnologia nu aduce ordine – îl amplifică.Dacă pleci cu o viziune, tehnologia o face vizibilă și poate accelera implementarea. De aceea, întrebarea de azi nu e doar despre digitalizare.E despre leadership.Poate fi viitorul primar al Bucureștiului „aplicația” care unește experiențele utilizatorilor?Poate orașul deveni, în sfârșit, un sistem coerent – nu o colecție de patch-uri?Invitatul lui Radu Puchiu, expert e-guvernare și moderator Digitalination:Cătălin Teniță - activist civic, antreprenor în IT, specialist în comunicare și comunități digitale. Fost parlamentar, Cătălin este unul dintre cei 20 de Eisenhower Fellows din România, a creat business de succes în TreeWorks și Zelist Monitor dar și un ONG foarte cunoscut în zona de civic tech - Geeks for Democracy.Marian Hurducaș a fost co-moderator.

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Ana-Maria Barnoschi e un fel… altfel. Poate nu are exact felul meu de a mǎ expune lumii (are patru cǎței pretențioşi), dar are farmecul ei de etapă: fără mâncare necontrolată, fără chefuri nebune, dar cu un șarm altfel. Poate e și greu să fii entertaining când îți cântărești porția, nu? Orice porție. Are iar visuri și asta mă face fericită; ne-am gândit amândouă să ne plângem… râzând!

Când echipa mi-a spus că ar fi potrivit ca primul episod după o pauză de 5 luni să fie despre... pauză, am strâmbat din nas. Mi s-a părut prea simplu. De ce i-ar păsa cuiva? a fost primul gând.Apoi mi-am dat seama că Thinking Made Visible a fost mereu despre gândire făcută vizibilă. Despre oameni care creează, greșesc și învață pe parcurs. Despre procesele din spatele ideilor pe care oamenii le scot în lume. Mi s-a părut firesc ca primul episod de după tăcerea asta să fie despre ce s-a întâmplat în tot acest timp: decizii și contexte, oboseală, claritate și schimbări. Uneori nu e greșită strategia, ci momentul în care o aplici. Iar pauza poate fi o parte din procesul de creștere.Am ales să nu public episoade o perioadă pentru că, la final de 2024, lumea era plină de zgomot și neliniște. Am simțit că nu e momentul potrivit să adaug încă o voce și am preferat să aștept momentul în care conversațiile noastre pot fi din nou auzite, nu doar consumate. Mi-am dat voie să observ, să analizez sistemul pe care l-am folosit, să văd ce funcționează și ce nu. A fost o perioadă de așezare şi reconfigurare a proceselor și a modului în care vreau să merg mai departe.A fost nevoie să accept greșelile făcute în ultimii ani, să decid ce păstrez și la ce renunț, să aduc oameni noi în echipă și să am curajul să reorganizez sistemul pe care nu-l mai revizuisem din 2021. Procesul a fost intens, dar necesar, pentru că orice proiect care vrea să crească are nevoie, din când în când, de o pauză conștientă.Dacă ai un business, un proiect personal sau un vis la care lucrezi de ceva timp, cred că te vei regăsi în conversația asta. Poate chiar o să vezi altfel ideea de pauză - nu ca pe o oprire, ci ca pe un moment de claritate. Vei înțelege de ce e important să-ți placă din nou procesul și cum oboseala poate fi un semn că e timpul să rearanjezi lucrurile, nu să renunți la ele.Ce înseamnă să îți reconstruiești direcția fără să pierzi esența?Cum poți transforma o etapă plină de oboseală într-o oportunitate de creștere?Cât de important e să-ți amintești, din când în când, că bucuria e cea care dă sens oricărui proiect?Mi-a fost dor de conversațiile care te fac să te gândești la tine, nu doar la ce ai de făcut.Dacă alegi să asculți Episodul 156 până la final, cred că o să-ți prindă bine. Intro (00:00)Despre conceptul Thinking Made Visible (00:25)Pauza a început, de fapt, în Decembrie 2024 (03:05)Primul sfat pentru tine (05:17)Războaie, conflicte, AI, negocieri geopolitice - toate au contribuit (06:47)Al doilea sfat pentru tine (09:13)Mă bucuram de rezultate, dar nu de proces (10:00)Al treilea sfat pentru tine (12:37)Nu am mai publicat episoade noi, dar am avut altă strategie (14:48)Cum s-au modificat cifrele din Social Media (15:24)Al patrulea sfat pentru tine (20:55)Un concept pornit din mine, creat pentru tine (22:38)

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media) Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică. Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media. Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate. În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii. Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui. Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local. În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.   Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF. S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul. Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei. Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România. Integral pe pagina SpotMedia. „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) „Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării.  Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Presa din afara Franței analizează situația de după căderea guvernului lui François Bayrou. Accentele critice nu lipsesc. Iar comentatorii se întreabă cine își mai poate asuma acum reducerea necesară a cheltuielilor publice. Financial Times consideră că prăbușirea guvernului Bayrou „declanșează o nouă criză care riscă să se extindă pe străzi și pe piețele financiare, cu demonstrații și o posibilă retrogradare a ratingului datoriei franceze”. Pentru cotidianul spaniol El Mundo, „situația din Franța este o preocupare pentru Europa”, deoarece „căderea lui Bayrou evidențiază slăbiciunea politică a lui Emmanuel Macron”, într-un moment „deosebit de complex” . Președintele francez „exercită un leadership important alături de cancelarul german Friedrich Merz (...). Revenirea axei franco-germane, după sosirea lui Merz, părea o gură de aer”. Cu toate acestea, „dacă Macron trebuie să se concentreze pe propria supraviețuire”, acest avânt „riscă să se estompeze considerabil”, scrie ziarul spaniol. „Cine poate salva Franța acum?” – întreabă The Wall Street Journal. „Acest fiasco nu este vina lui Bayrou - adevărata problemă este că „reducerile reale de cheltuieli sunt politic excluse” din cauza „partidelor cheltuitoare de stânga și de dreapta (...). Bayrou spera să-i convingă pe parlamentari să cadă de acord asupra unei încetiniri (oricât de modeste) creșterii cheltuielilor publice viitoare. Nu a reușit”. Dar, după cum remarcă ziarul american, alegătorii sunt cei care „refuză să recompenseze politicienii care spun adevărul despre dezastrul bugetar și problemele economice ale Franței”. Iar The Washington Post crede că, „dacă francezii nu sunt dispuși să renunțe nici măcar la două zile de vacanță, cu siguranță nu sunt pregătiți să intre pe picior de război”. Acestea sunt vești proaste pentru Ucraina și Statele Unite, „deoarece ilustrează cât de dificil va fi pentru Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar într-un viitor nu prea îndepărtat”. The Times l-a văzut pe Bayrou ca pe ”un aristocrat ciufulit târât într-o căruță spre Place de la Concorde, care cu greu s-ar fi putut îndoi de soarta care îl aștepta”. Acum, Emmanuel Macron „caută un alt politician dispus să-și piardă capul pentru cauza austerității”. Cât despre ziua de acțiune planificată pentru miercuri, 10 septembrie, ziarul britanic consideră că „sindicatele franceze, minunat de nereformate, se pregătesc să organizeze o grevă generală pentru a protesta împotriva austerității. Strigătul lor de mobilizare, minunat și nihilist: Să blocăm totul!” După cum comentează Der Spiegel, ”mandatul lui Macron se încheie în mai 2027. Cu toate acestea, în practică, președintele s-a autodistrus deja în iunie [2024], când a decis de unul singur să dizolve Adunarea Națională, provocând astfel instabilitatea care subminează în prezent Franța Carisma poate ajuta la inspirarea alegătorilor să apere democrația. Willy Brandt a dovedit acest lucru în Germania, la fel ca și Barack Obama în Statele Unite. Dar poate, de asemenea, să-i conducă pe politicieni la intoxicarea propriilor egouri. O lecție deosebit de dureroasă, una pe care Franța abia o învață”.

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

Bine te-am regăsit după vacanța de 10 săptămâni!Pe lângă life updates de peste vară, pentru că s-au întâmplat multe, vreau să îți las în episodul de azi 5 întrebări care te ajută să ai o tranziție mai lină vară-toamnă și claritate despre cum să iei decizii conștiente pentru restul lunilor rămase din an.Septembrie poate fi un amplificator pentru visurile și obiective tale pentru că vine cu un boost de energie și entuziasm similar cu cel din ianuarie, dar nu cu aceeași presiune că you need to figure everything out pentru un an întreg. Poate fi o oportunitate să te uiți la obiectivele și intențiile de pe vision board, să reevaluezi priorități și să îți canalizezi energia spre ceea ce e cu adevărat important pentru tine.Listele de așteptare pentru programul de Life Design și pentru workshop-ul New Year, REAL You:- https://www.cristinaotel.ro/life-design/- https://www.cristinaotel.ro/new-year-real-you/Descoperă cum putem să lucrăm împreună 1 la 1: https://www.cristinaotel.ro/procese-de-transformare-1-la-1/Iar dacă vrei să ni te alături în cea de-a 10-a ediție a mastermind-ului Joyful Business Accelerator, o poți face completând formularul de aici:➡️ https://bit.ly/JBAmastermind10

Vrei să înveți cum să faci marketing sănătos? Abonează-te la newsletterul săptămânal: https://katai.ro/Cum îți dai seama că ești pregătit să îți francizezi afacerea? Ce rol are marketingul în tot acest proces și ce capcane ar trebui evitate? În acest interviu, povestesc cu Raluca despre provocările și oportunitățile francizării, dar și despre succesul unor branduri românești care au ales acest drum.Subiecte discutate:0:00 – A ales ea franciza sau franciza a ales-o pe ea? 3:12 – Poate fi un creator de conținut francizat? 5:35 – Switch-ul de la Raluca executantă la Raluca imaginea Franchwise 10:59 – De ce antreprenorii se identifică atât de mult cu business-ul lor? 14:14 – Cum îți dai seama că ești pregătit să-ți francizezi business-ul 20:02 – Exemple de strategii proaste de francizare 23:14 – Rolul marketingului în procesul de francizare 27:19 – Semnele că un brand e pregătit pentru francizare 30:16 – Un brand românesc francizat cu succes Cumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

Primăria Capitalei a anulat, în ultimă instanță, avizarea mitingului organizației extremiste Noua Dreaptă – o acțiune cu vizibile accente rasiste. Dar acesta este doar vârful aisbergului pentru că evenimente din ultimele zile aruncă o perspectivă sumbră asupra societății noastre. Când un livrator din Bangladesh a fost bătut de un tânăr român în plină stradă în București, la scurt timp după apelul xenofob al deputatului AUR Dan Tanasă, am fi putut crede - sau spera - că a fost doar un incident izolat. Se pare că nu. Cel puțin două evenimente îngrijorătoare s-au produs în ultimele zile,  cu conotații xenofobe și extremiste. Să le luăm pe rând. Mai întâi, un cetățean al municipiului Cluj-Napoca a fost agresat într-un magazin pentru simplul motiv că vorbea în limba maghiară cu soția sa. Victima susține că agresorul i-ar fi zis că ”nu are ce căuta în țară”, după cum relatează presa clujeană. Apoi, un cetățean pasager al unui zbor care venea de la Bruxelles a fost imobilizat de poliție la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, după ce a făcut un scandal monstru la bordul avionului. Potrivit imaginilor publicate de Hotnews, bărbatul, din Suceava, a început să țipe „I want cash, no card” („Vreau cash, nu card”) sau „De ce nu sunt buni banii mei” și a avut un limbaj violent la adresa echipajului. El a strigat către pasageri „vaccinaților” și a avut alte mesaje împotriva LGBT sau a Uniunii Europene. De asemenea, a mai strigat numele Dianei Șoșoacă și a lui Nicolae Ceaușescu, relatează Hotnews. Potrivit poliției de frontieră, individul era băut. Dar consumul excesiv de alcool nu este în nicio împrejurare o circumstanță atenuantă. Ar mai putea fi vorba de încă un eveniment, petrecut tot la Cluj-Napoca, în care un imigrant a fost bătut până la comă – dar motivațiile agresiunii rămân neclare. Poate că este mult spus că avem de-a face cu un fenomen, dar tendința este îngrijorătoare și nu putem să ne facem că nu vedem radicalizarea din zona extremei drepte. Ea este evidentă în mesajele publicate pe rețelele sociale, din ce în ce mai agresive. Tot mai multe persoane se plâng că au primit amenințări online, unele, dintre cele mai înfiorătoare. Și aceasta, pe măsură ce se înmulțesc apelurile online la revoltă generalizată și violență publică. Și oricât de revoltător a fost mesajul deputatului AUR Dan Tanasă, de iresponsabil și la limita legii, acest gest nu putea genera, de unul singur, un asemenea șir de evenimente. Cauzele acestei revărsări de violență în spațiul public trebuie să fie mai profunde și ele necesită o analiză atentă. Acum două săptămâni, mai multe organizații ale societății civile au atras atenția asupra gravității problemei.  Iată ce se arăta în petiția comunității Declic adresată președintelui Nicușor Dan: ”Noi, alegătorii dumneavoastră, suntem lăsați singuri în fața propagandei ruse! (...) Suntem amenințați atunci când deconspirăm minciuni. (...) Vedem violență, amenințări și minciuni  - împotriva cărora instituțiile statului scriu, uneori, o postare pe social media și cam atât. Iar cei care le-au propagat își văd de treabă liniștiți”.  Poate că, în sfârșit, a venit momentul unei acțiuni coordonate. Pentru că pericolul este real și este aici. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pachetul II de reforme va fi împărțit pe mai multe direcții, pentru o siguranță mai mare, spune la RFI vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă. Guvernul își va asuma luni răspunderea în Parlament. Liberalul vorbește în interviu și despre problema pensiilor speciale pentru magistrați. Gheorghe Falcă, despre pachetul II de reforme: ”Important este ca ceea ce a început domnul Bolojan să continue, plecând de la nevoia de a reduce risipa, nevoia de a responsabiliza administrația publică locală și centrală și acest parcurs a primit avizul coaliției, unde lucrurile au funcționat în aceste trei-patru zile foarte bine și ne așteptăm la un succes a ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor publice, lucru care este așteptat de toți cetățenii”. Despre pensiile speciale ale magistraților: ”Ne așteptăm ca cineva să atace unul din pachete, indiferent că noi credem că lucrurile sunt făcute bine și de aceea nu trebuie să riscăm acest lucru (...). Poate cel mai așteptat atac o să vină pe reducerea pensiilor speciale pentru magistrați”. Despre numele vehiculate pentru șefia SRI și SIE, Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca: ”Eu apreciez faptul că vin din societatea civilă cei doi. Vorbim de un avocat de prestigiu și este foarte important ca un avocat să fie în zona controlului civil al SRI, domnul Lazurca, din diplomație, ceea ce este foarte ușor să conduci SIE. Președintele României are două opțiuni foarte bune (...), sunt doi oameni respectați, cu educația nu doar la zi, cu o educație importantă, cu o activitate în societatea civilă, cu o apreciere pentru modul în care și-au gestionat carierele”.

Poate că nici nu ținem minte fiecare act de bunătate pe care îl facem, s-ar putea să ne și scape din memorie, dar veșnicia va scoate la lumină, în totala lui strălucire, fiecare act făcut pentru salvarea sufletelor, fiecare cuvânt spus pentru mângâierea copiilor lui Dumnezeu. Iar aceste fapte făcute de dragul lui Hristos vor constitui o parte a bucuriei de-a lungul întregii veșnicii.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Apusul secolului Iliescu: de la adulația maselor la o înmormântare amplificată de televiziuni, dar fără tracțiune publică (Libertatea) - Măsurile de austeritate ne-au distras atenția de la taxele locale. Cât va crește impozitul pe locuință (Adevărul) - SURSE Rusia, suspectată că a contaminat intenționat o cantitate mare de petrol azer destinată României și altor țări europene (G4Media) - Tineri români și basarabeni coordonați din Rusia hărțuiesc și produc conținut în care-i spală pe Stalin și Kim Jong-un. Atmosferă de sectă: „Nu ești om până nu ești în colectiv” (PressOne) Apusul secolului Iliescu: de la adulația maselor la o înmormântare amplificată de televiziuni, dar fără tracțiune publică (Libertatea) Înmormântarea lui Ion Iliescu (decedat la 95 de ani și patru luni), sursă de dispută politică și de controverse în societate, a trecut mai degrabă ca neobservată pentru masele care cândva îl adulau. La Cimitirul Ghencea III, unde a fost depus sicriul acestuia, au venit până în 150 de oameni. A fost liniște, căldură și mult praf ridicat pe o stradă cu gropi care arăta mai degrabă a drum comunal uitat de lume.   Ce ar trebui să știe generația care nu l-a cunoscut pe Ion Iliescu / Alina Mungiu-Pippidi, despre „păcatul care nu îi poate fi iertat” fostului președinte (HotNews) Funeraliile naționale pentru Ion Iliescu nu pot șterge ruptura lăsată în societate, spune profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. Într-un interviu pentru publicul HotNews, ea vorbește despre „tăcerea vinovată” a fostului președinte și despre cum violența anilor '90 a lăsat României o rană nevindecată: „Învrăjbirea societății rămâne păcatul care nu îi poate fi iertat.” Întrebată despre reacţiile politice care au însoţit decesul fostului preşedinte Ion Iliescu, profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi apreciază că poziționările actorilor sunt pragmatice. PSD are nevoie ca Iliescu să fie respectat, pentru că, fără el, ei nu existau. Partenerii de coaliție și primul ministru au nevoie de majoritate parlamentară, și nu de scandal, deci aduc și ei omagii. Iar USR face nițel scandal, că totuși există un mare electorat anti-PSD, care i-a ales pe ei. Nicușor Dan s-a poziționat bine.  Ion Iliescu a adus mai multe contribuții fundamentale, dar cele mai multe rele. Cea bună e că a făcut cu Stănculescu (generalul Victor Atansie Stănculescu – n.r.) o înțelegere ca armata să îl dea jos pe Ceaușescu. Am fost singura revoluție din Est care a plătit cu o mie de morți schimbarea care venea de la Gorbaciov oricum.  Îngroparea adevărului de la început a dus la acuze de revoluție furată și a minat tranziția democratică românească, începută de fapt în 1996.  Măsurile de austeritate ne-au distras atenția de la taxele locale. Cât va crește impozitul pe locuință (Adevărul) Tăvălugul măsurilor de austeritate abia intrat în vigoare ne-au distras atenția de la noile creșteri de taxe anunțate în urmă cu mai mult timp de Guvern, printre care și impozitul pe locuință. De la 1 ianuarie, impozitul pe proprietate va fi mai mare, pentru că va fi calculat în funcție de valoarea de piață a locuinței și nu de cea veche, înregistrată la primărie și neactualizată de ani de zile. La Guvern se lucrează în aceste zile la dezvoltarea aplicației E-Proprietatea, care va centraliza datele despre prețurile reale de tranzacționare ale proprietăților imobiliare. Informațiile vor ajunge într-un sistem controlat de Ministerul Finanțelor. Se va lucra cu hărți digitale, coordonate GPS, date cadastrale, imagini din satelit și detalii despre autorizațiile de construcție. Fiecare proprietate va avea un ID unic, asociat CNP-ului sau CIF-ului proprietarului. Experții spun că se poate ajunge la dublarea sau chiar triplarea lor. SURSE Rusia, suspectată că a contaminat intenționat o cantitate mare de petrol azer destinată României și altor țări europene (G4Media) Statul român ia în calcul scenariul ca Rusia să fi contaminat intenționat, printr-o operațiune de tip război hibrid, o cantitate mare de petrol azer livrat în România pentru rafinăria Petrobazi a OMV Petrom, au declarat pentru G4Media surse oficiale. Petrolul a fost livrat printr-o conductă pe traseul Azerbaidjan – Georgia – Turcia, de unde a plecat spre România cu un petrolier. Concentrația de clorină din petrolul contaminat era suficient de mare pentru a avaria serios rafinăria prin corodare, ceea ce ar fi provocat o criză de combustibil în România, potrivit informațiilor G4Media. O cantitate din petrolul contaminat a ajuns deja în Italia. Compania ENI a anunțat că a detectat țiței contaminat într-una din rafinăriile sale, potrivit Reuters. Și compania cehă Orlen Unipetrol ar fi urmat să utilizeze în rafinării petrolul contaminat, dar a oprit orice operațiune. Tineri români și basarabeni coordonați din Rusia hărțuiesc și produc conținut în care-i spală pe Stalin și Kim Jong-un. Atmosferă de sectă: „Nu ești om până nu ești în colectiv” (PressOne) Trei studenți din Iași coordonează, sub sigla „Comunism Științific”, mai multe canale social media prin care atacă stânga „mic-burgheză” din România (feministă, pro-LGBT, pro-Palestina) și prin care spală dictatori comuniști precum Stalin și Kim Jong-Un.  „Comunism Științific” face parte dintr-o rețea marxist-leninistă internațională cu origini rusești, „Paradigma Muncitorească”. Fondatorul acesteia, Șahban Mammaev, și ucenicul său din Republica Moldova, Pavel Buranov/Filipenco, au legături cu Partidul Comunist al Federației Ruse - formațiune care susține în termeni expliciți invazia rusă din Ucraina.  Filiala locală a „Paradigmei Muncitorești” recrutează în mod activ tineri studenți din România în vederea formării unui partid comunist care să pună mâna pe putere. Liderii ei actuali cultivă o atmosferă de sectă în grupurile interne de chat. Celor care preferă genuri muzicale occidentale li se cere să asculte muzică folclorică, clasică sau revoluționară. Cei care dorm sau se relaxează prea multe ore pe zi sunt puși la zid și numiți „leneși”. Femeile care pun prea multe întrebări sau le contestă modul de interpretare a marxismului sunt numite „târfulițe universitare” sau „prostituate politice”.

PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) - Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) - Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) Ultima „oprire” la Cotroceni a lui Ion Iliescu: scandal politic, reticență și nostalgie după primul președinte postcomunist (Libertatea) Ion Iliescu rămâne un fost președinte care continuă să dividă societatea și clasa politică și după moarte. Funeraliile sale au dus la un scandal politic monstru, în timp ce unele personalități publice au ales să-i cinstească memoria, în frunte cu Emil Constantinescu și Traian Băsescu, iar alții au absentat, fie din reticență politică, fie din alte motive. Totodată, pe la catafalcul fostului președinte au trecut nu doar numeroase grupuri de social-democrați, ci și oameni simpli. Primul mare fost demnitar care a venit să-și ia adio de la fostul șef de stat a fost Emil Constantinescu, ex-președinte în perioada 1996-2000. Fără a spune un cuvânt, Constantinescu a mers în sala Unirii, apoi a plecat cum a venit. În tăcere. Au urmat câțiva reprezentanți ai Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan (PNL) și Cătălin Predoiu (vicepremier), alături de Petre Florin Manole și Alexandru Rogobete, ultimii fiind miniștri PSD. De altfel, Bolojan și Predoiu au fost singurii liberali prezenți, pe lângă primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu. În perioada în care a fost deschis accesul pentru exprimarea condoleanțelor, printre cei care nu au venit au fost Klaus Iohannis (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Theodor Stolojan (fost premier), Adrian Năstase (fost premier) sau Călin Popescu Tăriceanu (fost premier). Poate cea mai importantă absență a fost cea a Ninei Iliescu, soția lui Ion Iliescu timp de 74 de ani. Nu în ultimul rând, nu a venit nici președintele în exercițiu Nicușor Dan. Spre deosebire de funeraliile pentru regele Mihai, în cazul lui Ion Iliescu, numărul celor care au vrut să treacă să-și ia „adio” de la primul președinte al României de după 1989 a fost infinit mai mic. Coada din fața Palatului Cotroceni, la intrarea Leu, nu depășea mai mult de 50 de metri, oamenii fiind grupați mai ales doi câte doi. PSD face apel la decență, dar cine s-a lepădat de fapt de Ion Iliescu? Cum l-au executat fără jenă „tovarășii de drum” din Kiseleff (HotNews) Ion Iliescu este purtat, după moartea sa, ca o icoană făcătoare de minuni de liderii PSD. În viață, le-a fost indiferent în ultimii 15-20 ani și au încercat, pe cât au putut, să se delimiteze de el. Lipsa de identitate, de valori și principii solide, prăbușirea noului PSD în sondaje, îi obligă pe Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu sau Victor Ponta să se lipească de imaginea unui fost președinte cu care nu au împărțit vreo idee, cu care nu au mai nimic în comun.  În Kiseleff, într-o adevărată procesiune de ipocrizie, liderii PSD lansează mesaje elogioase în care se feresc să vorbească despre crimele și victimele de la Revoluție, Mineriade sau vreo pată care ar putea să întineze imaginea lui Ion Iliescu. Pentru trei zile, fostul președinte de onoare redevine „Patriarhul” de la sediul central, așa cum era alintat când puterea sa era de necontestat. Mort sau retras cum a fost în ultimii ani nu mai reprezintă un pericol. Pe 27 noiembrie 2014, la câteva zile după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, cine îi declară război lui Ion Iliescu? Sebastian Ghiță. Nu uitați, la acel moment, Iliescu nu mai era parlamentar, nu avea funcții în partid, era doar un președinte de onoare.  „La 84 de ani, Iliescu nu mai poate să fie simbolul PSD. În patru ani, la fiecare moment important, Ion Iliescu a venit și s-a așezat lângă președintele PSD. Ce credeți că înțeleg oamenii de 25 de ani că stă lângă noi și decide lucruri?”, a intervenit Sebastian Ghiță, la Digi24. A fost primul gest. Au urmat și altele. EXCLUSIV Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, acuzând USR de ”lipsă de respect” față de Ion Iliescu (G4Media) Motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției, care ar fi trebuit să aibă loc ieri la ora 11, este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, au declarat pentru G4Media.ro multiple surse din coaliție. Potrivit acestora, la ședință ar fi trebuit tranșată împărțirea posturilor în administrația locală, precum și celelalte funcții din agenții. Moartea lui Ion Iliescu şi momentul de singurătate al României. De ce marile ţări nu au trimis niciun mesaj de condoleanţe, cu excepţia Ambasadei Federaţiei Ruse (Ziarul Financiar) La 24 de ore de la anunţul oficial al decesului fostului preşedinte, Ion Iliescu, o singură ambasadă, cea a Federaţiei Ruse, transmisese un mesaj de condoleanţe. Nicio delegaţie străină nu şi-a anunţat prezenţa la funeraliile fostului preşedinte. Ion Iliescu a fost o personalitate politică controversată şi în ochii celor din ţară şi în ochii celor de afară. Dar a fost preşedintele României, totuşi. Şi, formal, aceste mesaje ar fi trebuit să existe. Şi nu sunt. Tăcerea este de înţeles, dar doar într-un anumit fel. Ion Iliescu a murit la o vârstă înaintată (95 de ani) şi i-a îngropat pe mulţi, aşa că cei cu care s-a cunoscut nu au mai putut să reacţioneze. Primul şef de stat care a vizitat România după căderea lui Ceauşescu a fost preşedintele francez Francois Mitterand, în 1991. Acum Mitterand nu mai este. Nu mai este nici Gorbaciov (cu care Iliescu s-a întâlnit la Moscova în 1990) a cărui sfaturi le-a urmat. Papa Ioan Paul al II-lea, care a pus umărul serios la prăbuşirea comunismului, şi pe care Iliescu l-a întâlnit de cinci ori la Vatican a murit în 2005. Elisabeta a II-a pe care a întâlnit-o la Londra, în 2004, a murit în 2022. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, cu care s-a întâlnit în 2004, s-a stins şi el acum trei ani. Mai sunt în viaţă Vladimir Putin cu care s-a întâlnit la Moscova în 2003, dar care este acum ocupat cu războiul, fostul cancelar german Gerhard Schroeder (care a venit la Bucureşti în 2004), fostul prinţ Charles, actualul monarh al Marii Britanii, George al III-lea sau George W. Bush, preşedintele american pe care Iliescu la întâlnit atât la Washingron cât şi la Bucureşti (în 2002). De trei luni de la schimbarea puterii, nicio delegaţie străină nu a vizitat Bucureştiul. Nici la nivel de miniştri, cu atât mai puţin la nivel de prim-miniştri sau preşedinţi. Nu este, aparent, nicio legătură între cele două situaţii. Dar rămâne sentimentul unei singurătăţi: nu te caută nimeni nici când ţi-e bine nici când ţi-e rău.

Mihai Morar ne arată ce înseamnă pariul pe tinerețe: ideile prin care Florin Estefan face profit, azi, din cultură!La 33 de ani, baritonul Florin Estefan a avut curajul să își urmeze pasiunea pentru operă și să o ducă la nivelul următor, reușind o performanță improbabilă: să devină cel mai tânăr director al Operei din Cluj-Napoca! O sarcină monumentală, așa cum singur recunoaște. Însă și mai uimitor este cum a reușit să redreseze, în doar jumătate de an, finanțele și impactul public al unei instituții de mare anvergură, afectate însă serios de lipsa de interes, subfinanțată cronic și fără perspective. De la seri cu 40 de plătitori sau concerte anulate din cauza lipsei de public, tânărul director a transformat Opera într-o instituție obișnuită cu evenimente sold out, unde 70% din public... este tânăr! Cum?În podcastul de azi afli care este, nici mai mult, nici mai puțin, rețeta succesului. Care sunt ideile inovatoare care au întors soarta Operei din Cluj. Care a fost povestea numirii sale – demnă de o piesă de teatru – de pe scenă în fruntea unei instituții de tradiție. Află cum pasiunea și determinarea înving orice obstacol și cum nu există cauză pierdută în fața unei strategii inspirate.Aflat deja în fruntea Operei din Cluj de 10 ani, Florin Estefan ne dezvăluie astăzi care este marea sa țintă și ce șanse are.La Fain & Simplu, pariem pe cultură!Susținută de Mihai Morar.

România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) - Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul Financiar) - România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) -  Eroare de strategie. De ce era nevoie de Nicușor Dan sau Ilie Bolojan la Broșteni (SpotMedia) La Broșteni, Suceava, deși Guvernul României a reacționat rapid, a trimis forțe masive de intervenție în zonă, sprijin material, logistic, hrană, apă, absența președintelui sau a prim-ministrului a creat un vid de autoritate ocupat rapid de propaganda Rusiei. Toată promovarea politică, de un cinism înfiorător, făcută de George Simion și de Călin Georgescu, profitând de suferința celor afectați de tragedie, a fost posibilă pentru că președintele și prim-ministrul, cei care aveau autoritatea publică și morală să arate sprijin pentru cei aflați la necaz, nu au fost prezenți. Poate absența lor a fost justificată, poate au considerat că o astfel de deplasare ar putea fi interpretată ca fiind populistă, poate că s-au ferit să transforme o tragedie într-un eveniment politic. Toate acestea, în opinia jurnalistului SpotMedia, sunt raționamente valabile, de bun simț și decizii logice într-o situație normală. Dar dacă ne uităm în jur, România gâfâie și scârțâie din toate balamalele ca să păstreze aparența de normalitate. Rusia trage spre țara noastră cu toate armele războiului hibrid. Simion și Georgescu sunt folosiți la maximum pentru a crește neîncredere în democrație, instabilitatea economică și socială, pentru a provoca o serie de crize politice. România guvernată prin crize. E posibilă o reformă reală a clasei politice? ANALIZĂ (Adevărul) Cabinetul condus de Ilie Bolojan se înscrie într-un șir mai lung de guverne care au debutat cu scandaluri legate de membri săi încă din prima lună. În ultimele 3 echipe guvernamentale 9 miniștri au plecat ca urmare a unor presiuni publice. Astfel de scandaluri arată că România are nevoie și de politicieni, iar partidele trebuie să găsească mecanismele de promovare necesare pentru a aduce la vârf oamenii potriviți, spune profesorul Radu Carp. Citiți mai mult în ziarul Adevărul. Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria (Ziarul financiar) Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi. Guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român. De unde vine asta: 1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară. Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. 2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei. 3. Titlurile de stat. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Integral în ZF. Creșterea TVA la locuințe pune capac la șansa familiilor tinere de-a-și cumpăra o casă și presează în sus prețul chiriilor: de ce au explodat prețurile în ultimii 4 ani? Programul „Noua Casă”, tot mai inaccesibil (CursDeGuvernare) Majorarea cotei de TVA de la 9% la 21%, la achiziția unei locuințe noi, de la 1 august, va avea un impact puternic asupra pieței imobiliare, deja afectată de scumpirile generate de inflația ridicată la materialele de construcții din ultimii trei ani. Până acum, livrarea de locuințe noi cu o suprafață până la 120mp și o valoare de maxim 600.000 lei (exclusiv TVA) realizate către persoane fizice beneficia de cota redusă de TVA de 9%, dacă sunt îndeplinite condițiile și formalitățile prevăzute în Codul Fiscal. Această facilitate fiscală a fost esențială pentru sprijinirea accesului la o locuință, în special pentru tinerii care accesau programul „Prima Casă”. Trecerea la cota unică de TVA de 21%, reprezintă în practică o majorare cu 133% a cotei de TVA. Programul Noua Casă lansat în 2009 este unul dintre puținele programe guvernamentale care s-a bucurat de un real succes. Până la finele lunii decembrie 2024, au fost 334.048 de beneficiari, fiind acordate garanții în valoare de 31,6 miliarde lei, care au susținut credite totalizând peste 64 miliarde lei. Însă ca urmare a creșterilor de prețuri, numărul locuințelor finalizate a scăzut de la un vârf de 73.338 în 2022 la 60.787 în 2004, ceea ce reprezintă o reducere de 17,3% în doar doi ani. România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. Unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, au un sfert din locuințe părăsite (Europa Liberă) Un sfert din totalul locuințelor din România sunt nelocuite: mai exact 2,5 milioane de case. Iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt la țară. Satele părăsite nu sunt doar în zone greu accesibile din munți sau Delta Dunării. Sunt comune care sunt și la 50 de kilometri de București și care au 25% dintre case neocupate. Europa Liberă a vizitat trei dintre ele: Răsmirești, în județul Teleorman, la 70 de kilometri de București, comuna Ciocârlia, județul Ialomița, și satul Valea Unghiului, din județul Prahova, unde pe străzi, nu e nimeni. Nici nu prea mai are cine să fie. Dacă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici erau 320 de oameni, în 2022 mai locuiau 79. Statul român, eșec lamentabil în atragerea de bani europeni pentru cele mai poluate județe (PressOne) România are la dispoziție 2,13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Național Tranziție Justă (2021–2027), pentru înverzirea a șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, unde funcționează unii dintre cei mai mari poluatori industriali. Potrivit PressOne, la aproape trei ani de la aprobarea programului, România nu a accesat aceste fonduri. Programul este blocat, atrage atenția Eliza Barnea, expertă Bankwatch și membră în Comitetul de Monitorizare care supraveghează implementarea. Printre prioritățile Proiectului Tranziție Justă sunt crearea de locuri de muncă, reconversia profesională, atragerea de investiții verzi, reducerea amprentei de carbon, precum și reducerea impactului social și economic al tranziției către neutralitate climatică. „Statul nu face din sport o prioritate”. David Popovici a tras un nou semnal de alarmă la revenirea din Singapore (Golazo) „Sportul e cel mai bun ambasador al unei țări”. David Popovici (20 de ani) a revenit în România din Singapore, după Campionatele Mondiale de natație la care a reușit să câștige două medalii de aur, la 100m și 200m liber. A fost întâmpinat cu aplauze din partea celor prezenți și a primit și un buchet de flori. Golazo a consemnat declarațiile înotătorului. „Una dintre dorințele mele este să încerc să ajut să se realizeze ceva”.   „Bazinul din Complexul «Lia Manoliu» trebuie renovat. Am vorbit despre asta când? Acum un an, după Jocurile Olimpice de la Paris, când am avut multe camere în față și o s-o fac din nou”.

În mod oficial, prima serie de episoade care tratează în mod amplu o singură temă din mai multe perspective de la VULNERABIL - Anatomia Doliului - se incheie aici. Este o serie profundă, foarte dureroasă, dar și extrem de necesară. Așa că, închei seria în forță așa cum și încep lucrurile, cu un episod greu, despre o realitate foarte dureroasă, care a și-a scos capul tot mai tare de sub preș în ultima perioadă și începe să ne înspăimânte pe tot mai mulți. În episodul 12 vorbim despre abuz, in special despre abuzul domestic, abuzul emoțional, abuzul sexual. Am explorat împreună cu invitata mea – IOANA ISTRATOAIE, medic psihiatru, psihoterapeut rogersian si traumaterapeut cu supraspecializare in perioada pre- si perinatala - cum începe o relație toxică, cum se manifestă un narcisist, ce înseamnă controlul subtil și cum poate fi manipulată chiar și credința pentru a reduce la tăcere o victimă.Un episod greu, cu multe detalii si experiențe reale împărtășite de Ioana, motiv pentru care vă rog să ascultați aceste episod departe de copii sau cu căștile.Poate ți se pare că nu are sens acest episod în anatomia doliului, dar orice victimă a unui abuz experimentează la un moment dat pierderea, fie conștient sau nu, a ceva ce a avut și i s-a luat forțat, fără consimțământ.

Presa europeană comentează agravarea crizei alimentare din Gaza. Israelul a acceptat încetarea focului „umanitară”, cu scopul de a permite livrarea ajutoarelor prin coridoare sigure. Un convoi mare de camioane și provizii transportate aerian au ajuns deja la populația înfometată. Jurnaliștii internaționali nu văd însă progrese semnificative și sunt exasperați de neputința Uniunii Europene. Acum ar putea exista perspectiva unui sfârșit al războiului care să salveze imaginea Israelului, scrie ziarul polonez Polityka: „Israelul are acum șansa de a-și restabili, cel puțin parțial, reputația. Pentru aceasta va fi nevoie de un sistem coordonat și echitabil de distribuire a ajutorului humanitar. Dar asta nu este suficient. Poate că aceasta este o ocazie unică pentru Israel de a pune capăt războiului, de a asigura eliberarea ostaticilor și de a-și recâștiga într-o oarecare măsură reputația internațională. Locuitorii din Gaza încă plătesc cu sângele lor pentru crimele comise de Hamas în Israel pe 7 octombrie.” „Un armistițiu este încă departe”, notează Süddeutsche Zeitung: „Și asta pentru că noile coridoare de ajutor au stârnit deja critici masive în cadrul guvernului israelian. Președintele american Donald Trump, a cărui voce este deosebit de importantă în acest conflict, a făcut și el mai puțin probabilă încetarea focului prin declarațiile sale furioase împotriva Hamas din ultima săptămână. Aprovizionarea populației civile din Gaza cu alimente ar trebui să fie o chestiune de la sine înțeleasă – a nu face acest lucru ar fi o crimă. Și asta nu va ușura suferința lor, deoarece majoritatea caselor, spitalelor și infrastructurii din Gaza au fost distruse, iar Israelul va continua să le bombardeze.” Ziarul german mai spune că este încă prea devreme să sperăm la sfârșitul războiului. Der Standard nu vede niciun semn că cercul vicios al foametei și blocadelor se va încheia: „În situația actuală, ajutorul acordat este, desigur, mult prea mic pentru a alina suferința enormă din Gaza. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ajutorul ar trebui să fie disponibil prin toate canalele posibile. Dar acest lucru este puțin probabil, având în vedere că Israelul nu dă semne că ar ceda. Guvernul continuă să nege existența unei crize alimentare în Gaza. De asemenea, susține că Hamas interceptează ajutoarele pentru a le vinde și a le folosi pentru a-și finanța activitățile teroriste. ... Există motive să ne temem că ajutorul va fi suspendat la prima ocazie, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori de la invadarea Fâșiei Gaza de către Israel. Și atunci foametea în masă din Gaza va începe din nou.” În plus, mai multe agenții umanitare descriu aruncarea de ajutoare umanitare din avion ca fiind „o reacție inadecvată [din partea Israelului] și o încercare de a masca politica sa deliberată de înfometare”, scrie The Washington Post.   Grupaj realizat de Cezar Ionuț Ionescu

În ultimele săptămâni, politicienii și experții au o nouă preocupare: reproșează că abordarea temelor referitoare la pachetele de ajustare bugetară este mult prea dură. Sau, mai exact, membrii guvernului care au explicat măsurile fiscale sunt criticați pentru că au indus panică sau chiar frică în societate ori în mediul de afaceri. Au fost date și câteva exemple: România a fost comparată cu Grecia, afirmându-se că economia autohtonă este la un pas de o criză asemănătoare celei grecești din anul 2009. De asemenea, au existat declarații referitoare la evoluția cursului de schimb leu-euro, respectiv că euro ar putea ajunge la șase lei. Ca să nu mai vorbim că în fiecare zi auzim despre posibilitatea retrogradării României în categoria „junk” de către agențiile de rating. Poate că unele formulări au fost prea directe, dar situația bugetului este dificilă. Este o realitate că, în acest an, deficitul bugetar trebuie să scadă de la 9,3% (metodologie ESA), respectiv 8,65% din PIB (cash) la 7,2% din PIB (ESA). De asemenea, anul viitor va trebui să continue scăderea deficitului. Dacă ne uităm la planul fiscal-bugetar transmis Comisiei Europene, vom vedea că România și-a asumat ca, în 2026, deficitul să ajungă la 6,4% din PIB. După cum se poate observa, aceste scăderi nu vor fi ușor de realizat. Cifrele nu sunt deloc încurajatoare, ba chiar dimpotrivă. Adică, reducerea deficitului este obligatorie pentru România, pachetele de ajustare, indiferent de compoziția lor mai mult sau mai puțin contestată, sunt necesare. Efectele neadoptării lor ar fi dramatice, iar termenul nu este o exagerare și nici o încercare de a induce teamă. Dimpotrivă, dacă o veste rea reflectă adevărul ea este, de fapt, o veste bună. Suntem exact în această situație, în care veștile în aparență rele (adoptarea primului pachet de ajustare bugetară, prezentările zilnice ale măsurilor incluse în pachetul al doilea) sunt în realitate știri bune. De altfel, investitorii au reacționat pozitiv la deciziile guvernului. O dovadă în acest sens este că România s-a împrumutat la dobânzi mai mici de pe piața internațională imediat după instalarea guvernului și după prezentarea intențiilor de reforme ale statului. În același timp, indicii Bursei de Valori București (BVB) au atins maxime istorice. Cineva ar putea spune că evoluția BVB este decuplată de evoluția economiei. Este posibil, dar totodată nu putem omite creșterea indicilor bursieri. Aceste evoluții ne arată că veștile rele pot produce efecte bune. Adevărul, oricât de abrupt ar fi spus, este mai bun decât o minciună bine „ambalată”. Pot fi multe situații de acest tip în economie. Să luăm un exemplu ipotetic din economia americană. Experții se așteaptă ca rata inflației să fie 4%, dar instituția de profil anunță o inflație în creștere, de 3,8%. În esență, vestea este negativă, pentru că inflația a crescut, dar indicii bursieri urcă, pentru că așteptările erau ca inflația să fie chiar mai mare decât cea raportată. Percepțiile sunt, fără îndoială, importante. Dar adevărul spus, chiar și brutal, face mai mult bine decât rău. Este un moment în care investitorii pe piețele financiare au nevoie de adevăr chiar dacă el este dureros. În ultimă instanță, un adevăr care conține obiective de reformare a statului este mai valoros pentru investitori decât orice încercare de manipulare. În fond, ce am putea să punem în loc? Ne-am întoarce la fostul premier Marcel Ciolacu, un veșnic optimist inconștient care repeta de fiecare dată când era întrebat că deficitul se datorează volumului mare de investiții realizate din fonduri de la buget. În locul cifrelor întotdeauna optimiste ale lui Marcel Ciolacu, investitorii preferă cifrele reale, fie ele și negative, ale lui Ilie Bolojan. Chiar și când induce frica, adevărul este mai bun decât minciuna propagandistică.

Unul dintre cei mai importanți medici cardiologi – Gheorghe Cerin – îi prezintă lui Mihai Morar abordarea neașteptată prin care vindecă oamenii.Gheorghe Cerin este medic primar în Cardiologie, doctor în științe medicale, membru al Societății Europene de Cardiologie. Și totuși, sfera sa de interes pentru tratarea bolilor de inima este ... nutriția. Poate părea surprinzător, însă studiile și practica de clinică l-au convins că bolile inimii sunt generate de felul complet greșit în care mâncăm, astăzi. Motiv pentru care, acolo unde este posibil, primul pas în tratarea problemelor cardiace făcut de doctorul Cerin este schimbarea felului în care pacienții săi se raportează la mâncare.În podcastul de astăzi, ai ocazia să descoperi cât de eronate sunt atât părerile, cât și obiceiurile noastre culinare. Cât de mult ne-am îndepărtat de la hrana reală de care organismul are nevoie și cum stresul, viața haotică de azi și alimentele nocive au cel mai dur efect asupra noastră: afecțiuni cardiovasculare grave și cancer. Adică principalele cauze de deces prematur astăzi.Însă soluția este una surprinzătoare și la îndemână: conștientizarea problemei și schimbarea felului în care ne hrănim. Explicată științific, expusă pe înțelesul tuturor și susținută cu o pasiune rar întâlnită de doctorul Cerin atât în podcatul de azi, cât și în cartea sa ‚Revoluția alimentară și sănătatea inimii'. O lucrare crucială în combaterea principalelor afecțiuni ale prezentului, susținută de un medic ale cărui acțiuni surprind plăcut prin fervoarea și pasiunea cu care încearcă să combată acest flagel, într-o perioada în care tot mai puțini medici pun pacientul pe primul loc. Ascultă sfaturile unui specialist, descoperă diete ușor de aplicat și înțelege mecanismul poftelor și cum poate fi el controlat! Și împreună cu doctorul Gheorghe Cerin poate reușim să schimbăm statistica privind speranța de viață! La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Trăsăturile de personalitate, atât cele înnăscute, cât și cele dobândite, pot fi un aliat foarte puternic în modul în care ne trăim ADN-ul Vocațional. Poate că ți s-a întâmplat să fii perseverent și foarte organizat, dar să simți că-ți lipsesc spontaneitatea și creativitatea. Sau poate, din contră, ai observat că ești un om creativ și care creează relații rapid, dar ai dificultăți în a păstra un nivel crescut de energie când ești în grupuri cu mai mulți oameni. Află în acest episod care sunt trăsăturile tale de personalitate și explorează cum le poți folosi pentru a trăi o traiectorie profesională cât mai aliniată cu tine.Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.Masterclass-ul ADN Vocațional este disponibil în Online Academy la https://academy.mindarchitect.ro/adn-vocational/ Resurse: 1. https://www.healthcentral.com/mental-health/myers-briggs-personality-type 2. https://knowledge.wharton.upenn.edu/podcast/knowledge-at-wharton-podcast/does-the-myers-briggs-test-really-work3. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/descopera-ti-personalitatea-%E2%80%93-pcm 4. https://premium.mindarchitect.ro/brain-food/cum-arat%C4%83-profilele-de-personalitate-pcm-%C3%AEn-public-speaking-cu-ioana-jongsma

Ți se spunea încă din copilărie că ești bun la ceva anume? Poate că organizai jucăriile pentru că ți le doreai în ordine sau poate veneai cu cele mai creative idei. Poate te jucai de-a doctorul și-aveai grijă de animalele de companie sau erai imaginativ și inventai câte o nouă poveste în fiecare zi. Oricare ar fi fost lucrurile pe care le făceai fără efort, natural, cele care au rămas cu tine până astăzi reprezintă puncte forte pentru tine. În acest episod în căutarea ADN-ului Vocațional explorăm cum ne descoperim punctele forte și, odată găsite, cum le putem pune în slujba noastră pentru a ne alege o direcție profesională cât mai potrivită pentru noi.