Față/Verso

De vorbă cu Carmen Mușat, fondatoare a revistei „Observator cultural” acum 25 de ani, și cu Matei Martin, redactor-șef de 2,5 ani, despre viața, patimile și resursele unei publicații culturale de cursă lungă.Intervin aniversar și câțiva dintre colaboratorii revistei: Alina Purcaru, Andreea Răsuceanu, Bogdan Alexandru Stănescu, Mihaela Dedeoglu, Bogdan Ghiu și Peter Demeny.Echipa de proiect pentru Sezonul 7:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

A fost odată ca-n povești… Dar cum mai este oare în povești? Poate o fi ușor de spus că basmele lui Andersen sunt valabile și azi, dar de ce și cum funcționează poveștile, de ce nu se pune praful pe ele, ca în cazul altor scrieri vechi de sute de ani? Invitatele episodului, Alina Tudor și Ana-Maria Sandu, ne dau câteva răspunsuri și idei, dar mai ales un dram de speranță în puterea binelui.Invitatele episodului:Alina Tudor, manager de programe la Academia de creativitateAna-Maria Sandu, scriitoare și jurnalistăRecomandări de lectură din episod:H.C. Andersen, „Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Germania, Italia, Grecia, Orient și țările dunărene. 1840-1841”, traducere de Grete Tartler și Ana‑Stanca Tabarasi‑Hoffmann, Humanitas, 2021Ilustrațiile audio din acest episod provin de pe platformele: freesound.org și zapsplat.com--Echipa de proiect pentru Sezonul 7:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Pentru că suntem ascultători (de podcasturi), am urmat îndemnul scriitoarei Gabriela Adameșteanu din episodul dedicat Târgului de Carte Gaudeamus și ne-am pus pe răsfoit Jurnalul lui Paul Cornea (Polirom, 2024). Cel mai nimerit pentru a-i pune microfonul dinainte am găsit că este editorul jurnalului, cercetătorul Petruș Costea. Așa am aflat despre ce înseamnă să te îngrijești de un text, cum descifrezi un manuscris, despre muzici, filme și alte delicii literare. Și nu în ultimul rând, despre Paul Cornea, un om generos, care ținea dialogul mereu viu, un om al ideilor și al simțirilor romantice. Recomandări din podcast:Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944, Editura Humanitas, 2016Filmul „Intermezzo”, în regia lui Gregory Ratoff (1939) C. Saint-Saëns, „Introducere și Rondo capriccioso” în trei interpretări ale violoniștilor:Isaac Stern - https://www.youtube.com/watch?v=T6riNY6az2MJanine Jansen - https://www.youtube.com/watch?v=rBoz4vfeDpM David Oistrah - https://www.youtube.com/watch?v=Ig1wIAzSJj0  --Efectele sonore provin de pe https://freesound.org/:FX_Page_Turn.wav by ForTheHorde68 -- https://freesound.org/s/407355/ -- License: Attribution NonCommercial 3.0writing - pencil 01.wav by Anthousai -- https://freesound.org/s/337089/ -- License: Creative Commons 0--Echipa de proiect:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Târguri de carte organizate tematic, transparență mai mare în practicile editoriale, solidaritate între edituri mici și mari, bucuria spațiului de dialog cu cititorii și colegii de breaslă sunt câteva din ideile editorilor cu care ne-am întâlnit la Târgul de Carte Gaudeamus (4-8 decembrie): Luana Schidu (Curtea Veche Publishing), Gheorghe Erizanu (Editura Cartier), Diana Iepure (Editura Paralela 45) și Ileana Achim (Editura Frontiera).În plus, episodul nostru cuprinde o bogată recoltă de recomandări de lectură pentru copii, adolescenți, cei preocupați de starea societății în ritm de povești de spionaj sau clasici.Le mulțumim pentru răspunsuri și ne alăturăm în urarea lor: cumpărați o carte de Crăciun!Recomandări de lectură:Luana SchiduTatiana Tolstaia, „Zâtul”, Curtea Veche PublishingDiana IepureCosmin Leucuța, „Big in Japan”, Editura Paralela 45Doina Gecse Borgovan, „Libelula”, Editura Paralela 45Gheorghe Erizanu Giuseppe Tomasi di Lampedusa, „Ghepardul”Peter Pomerantsev, „Aventuri în Rusia de azi”, „Asta nu e propagandă”, traducere de Adrian Ciubotaru,  „Cum să câștigi un război informațional”, traducere de Ioana Rotaru, Editura CartierIleana AchimSophie Blackall, „Stare de bine”, traducere de Ruxandra Câmpeanu, Editura FrontieraNarine Abgarian, „Bunicul de ciocolată”, traducere de Elena Richard, Editura Humanitas JuniorAceasta este a treia și ultima parte a incursiunii Față/Verso la Târgul de Carte Gaudeamus, care s-a lăsat cu trilogia discuțiilor cu traducători, scriitori și editori, disponibilă în lista noastră de episoade.Să ne auzim cu bine în anul care vine!--Echipa de proiect:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Iată-ne ajunși și la partea a doua a podcastului în care am luat pulsul Târgului de Carte Gaudeamus. Întâlnirile noastre cu traducători, scriitori și editori au fost întâmplătoare, însă noi le-am ordonat frumușel — că, deh, ne place ordinea —, iar acum e rândul scriitorilor să vorbească la microfonul Față/Verso.Homari homerici, tăvi spațiale, tehnici de lectură (cititul pe dinăuntru, de exemplu), jurnale, tineri curioși de tehnica scrisului, foame de realitate, fotografi scriitori, nunți, botezuri și covrigi „overprized” — un meniu bogat în noul episod dedicat vorbei din târg. Ne-au răspuns scriitorii Carmen Tiderle, Florin Bican, Gabriela Adameșteanu, Ciprian Măceșaru și Raluca Nagy, cărora le mulțumim călduros, ho-ho-ho!Recomandări de lectură:Carmen Tiderle: Carmen Tiderle, „Homarul Homer”, Editura Cartex & Roberto Bolaño, „Nocturnă în Chile”, traducere de Alina Cantacuzino, Editura TreiFlorin Bican: Lewis Carroll, „Aventurile Alisei în Țara Minunilor”, traducere de Florin Bican, Editura Arthur & Goran Mrakić, „Micile plăceri ale morții”, „Povestiri din garaj”, „Punk requiem”, Editura Nemira Gabriela Adameșteanu: Cristina Hermezium, „Nickel”, Editura Cartier & Paul Cornea, „Jurnal (1933-2017)”, Editura PoliromCiprian Măceșaru:„Ce pozne a mai făcut cățelul meu”, coordonator: Tatiana Niculescu, Editura HumanitasRaluca Nagy:Ruxandra Burcescu, „Instabil”, Editura Humanitas-Echipa de proiect:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.ro fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

La ediția din 2024 a Târgului de Carte Gaudeamus (4-8 decembrie), cum ne-am întâlnit cu cineva cunoscut, pac, i-am pus microfonul sub nas! Așa am cules o serie de interviuri, mărturii și vorbulițe de la traducători, scriitori și editori, bucuroși să se revadă cu ocazia Târgului.În acest prim episod am adunat în jurul unei mese-n târg pe traducătoarele literare Elena Richard, Iulia Gorzo, Anca-Maria Pănoiu și Elena Ciocoiu. Mereu în toiul acțiunii și cu tonus de invidiat, traducătoarele țin ateliere, vorbesc la lansări, dezbat mizele traducerii și îl fac pe Moș Crăciun să chicotească.Traducătoarele i-au făcut lui Moș Crăciun și câteva recomandări de lectură din producția proprie:Iulia Gorzo: „Basme”, roman grafic de Bill Willingham, Editura GraficAnca-Maria Pănoiu: „Scapă-ți pielea, devino narcisist” de Fabrice Midal, Curtea Veche PublishingElena Richard: „Bunicul de ciocolată” de Narine Abgarian, Humanitas JuniorElena Ciocoiu: saga „Vizitatoarea din oglindă” de Christelle Dabos și „Cum să fii englez” de George Mikes, ambele apărute la Editura Humanitas-Echipa de proiect:Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat - realizatori și gazdeAndrei Nechifor - editor de sunetEpisod realizat cu susținerea revistei „Observator cultural”.fata-verso.roobservatorcultural.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Echipa Față/Verso revine la microfon! Scuturăm praful, aerisim microfoanele și pregătim discuții și chicoteli noi într-un nou sezon, o colaborare cu revista Observator cultural.Apropiați-vă să vă gâdilăm urechile!fata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

În finalul sezonului „Adolescent în ficțiune”, e vremea concluziilor. Eticheta de „literatură pentru adolescenți” pe o carte este un reper și o unealtă pentru toți cei din jurul acesteia: cititori, educatori, scriitori și editori. După temele și cărțile discutate cu adolescenții, începând din luna iunie și până acum, încheiem cu un episod de podcast în care invitați sunt profesioniști ai pieței de carte și cu un articol în care echipa proiectului relatează impresii și gânduri despre literatura pentru adolescenți și experiența de lucru.În episodul de podcast Vremea concluziilor, am stat de vorbă cu:Cătălina Nicolau — director executiv la Editura NemiraRadu Băieșu — muzeograf și redactor la Muzeul Național al Literaturii Române din BucureștiCorina Anton — italienistă, scriitoare, traducătoareIulia Dromereschi — traducătoare literară și fondatoarea Asociației AIVIMăriuca Munteanu — librar CărtureștiDiana Petruț — PR la Librăriile CărtureștiRadu Pavel — achizitor la Librăriile CărtureștiDan Pavelescu — redactor-șef și traducător la Editura PaladinLoredana Voicilă — traducătoare literară din limba englezăAdina Popescu — scriitoare--Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.--fata-verso.rofata-verso.roGazdele și realizatorii podcastului Față/Verso sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Există un festival dedicat exclusiv literaturii pentru adolescenți: FestivalYA, organizat de librăriile Cărturești și Editura Trei, îi invită anual pe cei mai în vogă scriitori la discuții online cu cititorii, direct în limba engleză. FestivalYA este un spațiu de întâlnire foarte animat, unde fanii întreabă autorii de ce nu au fost mai blânzi cu personajele favorite sau le spun cum i-a ajutat povestea sau își fac declarații de dragoste în direct unii altora. Festivalul este o dovadă în plus a puterii de comunicare cu care ne încarcă literatura.Episodul de podcast Față/Verso, „Adolescent în FestivalYA”, zumzăie festiv de vocile unora dintre scriitorii invitați — Adam Silvera, Ruta Sepetys, Caroline O'Donoghue și Gayle Forman —, ale organizatorilor (am stat de vorbă, din partea lor, cu Măriuca Munteanu, Diana Petruț și traducătoarea Iulia Dromereschi) și ale publicului curios și energic.Imaginea de Festival este completată cu un interviu scris, preluat pe site-ul nostru de pe blogul Cărturești, cu Clara El Jisr, adolescenta care a câștigat concursul de afișe pentru ediția de anul acesta a Festivalului YA.--fata-verso.ro

Din rolul de intervievați, adolescenții preiau microfoanele, își aleg invitații și pun ei întrebări despre cărți și cititori binedispuși. Au acceptat provocarea noastră Ștefania Chertes din Târgu-Jiu, Rami Cristescu din Hunedoara, Maria Gavrilă, Mihai Drugă și Catinca Bărbulescu din București. Aflați ce se mai citește, de ce și — mai ales — de ce nu din discuțiile gândite, conduse și înregistrate chiar de adolescenți. Rolurile sunt inversate și în cazul articolului scris, pe care îl găsiți pe fata-verso.ro: Adina Popescu, scriitoare și coordonatoarea textelor scrise de adolescenți în cadrul proiectului, este cea invitată să descrie experiența colaborării cu participanții de la „Adolescent în ficțiune”.În ordinea apariției, vă invităm să îi ascultați pe:Rami Cristescu în rol de podcaster discută cu prietenul lui, Sam, despre cum se citește semi-hipsterește.Maria Gavrilă îl ia la întrebări pe fratele ei Matei despre cărțile preferate și foloasele lecturii.Mihai Drugă află de la Alina Preda, profesoară de română, ce titluri ar înlocui în bibliografia școlară și că socoteala profesorilor nu e tocmai și cea elevilor.Ștefania Chertes și prietena ei Natalia ne spun că stare contează în alegerea cărților și că mai există speranță și pentru lectura școlară obligatorie.Catinca Bărbulescu și-a convocat la un microfon de vorbă gașca veselă: Ilinca, Iulia, Tudor, Emma, Daria și Vlaicu. --fata-verso.ro

Scriitor și cititor se întâlnesc la jumătatea drumului, în tema nouă de la „Adolescent în ficțiune”: „Scriitor în lumea adolescenților”. Punctul de întâlnire este chiar cartea - scrisă anume pentru adolescenți sau nu, echilibrată între arta povestitorului și responsabilitatea față de cititori în formare. Alexandra Sarik, din Cluj-Napoca, o cititoare energică și optimistă, ne spune despre vacanțe, nemuritorul joc „elasticul” și profilul psihologic al personajului Adina, protagonista din volumul „Vine vacanța cu trenul din Franța” de Adina Popescu (Ed. Young Art). La rândul ei, Adina Popescu propune în discuție conceptul de „cărți de familie” și ancore pentru planeta îndepărtată pe care trăiesc generațiile anterioare. Contextualizăm statutul și intențiile scriitorilor de literatură pentru adolescenți cu situația din Grecia și Polonia, de unde aflăm detalii despre responsabilitatea cărților și a autorilor de literatură pentru adolescenți. Alexandra încheie sezonul de vacanță cu textul entuziast „O zi cu Adina Popescu, la Cluj”, de găsit pe site-ul nostru, fata-verso.ro.Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.--fata-verso.ro

Repovestirile sunt un gen de literatură de inițiere în lumea clasicilor, de la antichitate până aproape de secolul XX. Se adresează celor aflați la începutul carierei de cititor (8-10 ani), pentru a le îmboldi curiozitatea. L-am invitat pe Rami Cristescu să ne ajute cu un experiment literar: să citească în paralel originalul Divinei Comedii de Dante, la o vârstă la care îl poate parcurge ca atare, și repovestirea Corinei Anton într-o versiune pentru copii. Dezbatem importanța călăuzei în literatură, scara de valori a lui Dante și noile păcate ale generației noastre. Corina Anton completează cu provocarea de a citi și cărți grele, un antrenament pentru minte și o cale sigură pentru o medalie de cititor.Rami face un exercițiu de lectură și repovestire în scris, interpretând în cheie proprie poemul Plumb de George Bacovia - de citit pe fata-verso.ro.Ilustrația sonoră a acestui episod de podcast a fost realizată cu ajutorul băncii de sunete freesound.org.

Cărțile scrise pentru adolescenți, deși mult mai bine reprezentate azi, existau și erau apreciate și înainte. Curioși să aflăm care era oferta în alte vremuri, am coborât pe timp în jos și ne-am oprit la un bestseller al generației sale: "Cișmigiu & Comp." de Grigore Băjenaru. Dragoș Irimescu, din Iași, pune trecutul și prezentul alături și ne sesizează asemănări și deosebiri cu toată seriozitatea — mai puțin când vine vorba de năzbâtii de prin școală. Radu Băieșu, muzeograf al Muzeului Național al Literaturii din București, și Irina Borțoi, fostă lăzăristă, împărtășesc din reperele diferitor generații. Inspirat de lectură, Dragoș se hotărăște să discute direct cu lăzăriștii interbelici într-un text plin de suspans: "Douăzeci și patru de ore", pe care îl găsiți pe fata-verso.ro, alături de mai multe detalii despre invitații episodului. 

Filosofia începe cu întrebările, cu mirarea, așa că nici nu avea cum să lipsească dintre temele discutate la sezonul „Adolescent în ficțiune”. Fie că e văzută ca un cheat code care te ajută să capeți abilități noi în viață, fie ca un digestiv pentru asaltul de informații căruia suntem nevoiți să-i facem față, filosofia poartă în ziua de azi multe nume și are multe fețe.Pornind de la cartea Socrate în blugi de Laurențiu Staicu (Editura Trei), mai puțin încruntați — și mai puțin bărboși — decât filosofii, disecăm chestii și chestiuțe cu Mihai Drugă, de la Liceul „Tudor Vladimirescu” din București, și cu Nona Rapotan, profesor și jurnalist cultural.Vă invităm să vă mirați la rândul vostru ascultând un episod de podcast cu schepsis și citind eseul scris de Mihai : Despre libertate și „Socrate în blugi” pe pagina noastră, fata-verso.ro .

Din cărțile fantasy, lumile în care magia e posibilă și muritorilor li se amintește mereu de puterea lor limitată, Ștefania a învățat că, dacă știi să te bucuri de viață, poți avea un trai liniștit și într-o lume grea. Romanul Vraja corbilor de Margaret Rogerson i-a dat emoții și i-a confirmat că trebuie să știi să supraviețuiești și să te descurci cu puținul pe care-l ai. Țineți mereu la îndemână un pic de magie și fantezie — ne îndeamnă și traducătoarea Iulia Dromereschi și scriitoarea irlandeză Caroline O'Donoghue —, ajută să facem o lume mai luminoasă._________Invitați la discuția despre literatura fantasy: Ștefania Chertes, elevă din Târgu-Jiu, Iulia Dromereschi, traducătoare, și Caroline OʼDonoghue, jurnalistă și scriitoare._______Cartea care a stat la baza discuției pe această temă a fost:Vraja corbilor de Margaret Rogerson, traducere din engleză de Simona Ștefana Stoica, Storia Books, 2020--fata-verso.ro

O joacă sau o treabă serioasă — și pentru tineri, și adulți —, jocurile video îl învață pe Horia empatie și istorie și îl fac să constate că generațiile vor avea mereu ceva de împărțit. Dar ce contează în final este să îți faci propria poveste, ne spune el. Filosoful Radu Uszkai se întreabă dacă nu cumva asistăm totuși la o nouă formă de artă în curs de afirmare, iar Alina Hora, consilier școlar, ne dă întâlnire la jumătatea drumului cu cei din generațiile mai tinere. Horia le lansează o provocare celor care încă nu au dat o șansă jocurilor video în eseul „Jocurile video și o scurtă chestie despre ele”: să iasă din zona de confort și să se bucure de evoluția tehnologiei.  --Horia Petrean este un adolescent de 16 ani din Bistrița cu multe păreri despre multe chestii. Este pasionat de muzică, filme, jocuri și cel mai mare fan "How I Met Your Mother". Piesa lui preferată, pentru oricine întreabă, este "White Dress" de la Kanye West.--Cartea de la care a pornit discuția este Leac pentru o lume banală de Christian McKay Heidicker, traducere din engleză de Teodora Constantinescu, Editura Trei, 2017.--fata-verso.ro

Unde putea Față/Verso să ia mai bine pulsul adolescenței decât într-o librărie? Zis și făcut: pe 24 iunie, am luat instrumentele de înregistrat cu noi (și pe managerul de proiect) și am descins în noua zonă magică dedicată adolescenților din Librăria Cărturești Băneasa: Cărturești Fandom. Ajunși acolo, ne-am pus microfoanele pe masă și i-am invitat pe adolescenți să-și deschidă sufletul. I-am ajutat, desigur, cu o întrebare. Apropo, tu ce superputere ți-ai dori să ai?--fata-verso.ro

Călătorim în timp cu ajutorul cărților, iar Maria Gavrilă și Ioana Apostol sunt ghizii noștri prin Jurnalul Annei Frank și Haiku siberian de Jurga Vilé. Am explorat împreună istoriile mici din Istoria mare, prin războaie de ieri și azi, și am constatat puterea literaturii de a salva de la uitare și de a crea punți. Ni s-au alăturat în episodul de podcast și Alina Hora, consilier școlar, și scriitoarea de origine lituaniană Ruta Sepetys. În urma lecturii, Maria și Ioana și-au luat la întrebări bunicile despre istoriile lor și ni le-au lăsat în scris (Maria a scris chiar o poezie!). Le puteți citi pe pagina noastră, unde găsiți mai multe informații despre invitați. --Maria Gavrilă are 14 ani și este din București, îi place să citească, să deseneze și să danseze, să participe la concursuri de dans și să joace în piese de teatru.Ioana Apostol are 17 ani și este tot din București, își dorește să studieze dreptul și/sau științe politice și este pasionată de dezbateri și de limba engleză.--Cărțile de la care a pornit discuția noastră sunt: Jurnalul Annei Frank, traducere din neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu, Humanitas, 2022 Haiku siberian de Jurge Vilé, cu ilustrații de Lina Itagaki, traducere de Alina Nucă, Editura Frontiera, 2021 --fata-verso.ro

Lansăm cel de-al șaselea sezon Față/Verso: faceți cunoștință cu "Adolescent în ficțiune"!Zece teme alese pe sprânceană, din cărți fel de fel, vor fi discutate în tot atâtea episoade de podcast difuzate bilunar și ilustrate de texte scrise de adolescenți pe site-ul fata-verso.ro. --Proiectul este cofinanțat de AFCN și este dezvoltat în parteneriat cu Librăriile Cărturești, Muzeul Național al Literaturii Române și Institutul Polonez din București.--Echipa sezonului „Adolescent în ficțiune”:Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat – gazdele și realizatorii emisiuniiTudorița Șoldănescu – manager de proiectPaula Varga – responsabil de promovare și comunicareAndrei Nechifor – editor de sunetWebsite: https://fata-verso.roFacebook: https://www.facebook.com/fatza.versoOrganizator: FAȚĂ/VERSO, prin ZETO PROJECT SRL

La mulți ani, Poezie!De Ziua Internațională a Poeziei, livrare specială, tocmai din Polonia. Expeditor: Wisława Szymborska, în traducerea lui Constantin Geambașu și a Passionariei Stoicescu.Am ales după pofta inimilor noastre, cu gândul la inimile voastre, din volumul „Versiunea întâmplărilor”, publicat de Editura Tracus Arte: „Unora le place poezia”„Nelectur㔄Statuie greceasc㔄Divorț”„Muzeul”„Fotografia din 11 septembrie”„Epitaf”Lectura îi aparține actriței Victoriei Cociaș.Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.comVă invităm să dați o ascultare și episodului dedicat Wisławei Szymborska!

Schimbăm impresii cu Andrei Crăciun despre o poetă nobelistă cu harfă, care trăiește poezia și o sădește și în alții, despre clasicism, bine, adevăr și frumos. Eliberăm, la cerere, certificate de naștere a poeziei.–Wisława Szymborska (1923-2012), poetă și eseistă poloneză, distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1996. În motivația juriului se precizează că premiul este acordat „pentru poezia care, cu precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să iasă la iveală în fragmente de realitate umană”.Caracterizată drept o personalitate caldă, cu mult simț al umorului și discretă, Wisława Szymborska a reușit, prin opera ei, să atragă aprecierea și afecțiunea cititorilor polonezi generație după generație.În limba română, vă puteți bucura de poezia ei în traducerea lui Constantin Geambașu și Passionariei Stoicescu, antologată în volumul „Versiunea întâmplărilor” (Editura Tracus Arte).–Invitații episodului: Andrei Crăciun (1983) este un ziarist multipremiat și scriitor de poezie, roman și eseu. Are studii superioare în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și a mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București, Madrid și Tel Aviv.În prezent, este doctorand la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu o teză despre biografia politică a lui Panait Istrati. Cel mai recent volum publicat: „Viața de apoi a poetului” (Nemira, 2021). Vă invităm să aruncați o privire la prolifica operă crăciuniană.Ewa Rossi, absolventă de filologie română la Universitatea Jagiellona din Cracovia. Lucrează la Ambasada Poloniei din București și traduce poezii (de plăcere, în principiu).Dariusz Kasprzyk, absolvent de Filologie clasică la aceeași universitate, lector de limba polonă la Universitatea din Iași (UAIC).Aleksandra Alexiu, absolventă de Filologie română la Universitatea „A. Mickiewicz” din Poznan. Este din Bacău și face traduceri — mai ales de cărți pentru copii.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.fata-verso.ro 

Dacă aveți 8 minute la dispoziție, vă invităm să ascultați câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, tradus din limba polonă de Cristina Godun și publicat la Editura Polirom.Lectura îi aparține actriței Adina Cristescu.Efectele sonore sunt de pe platforma Zapsplat.comNu uitați să ascultați episodul dedicat romanului!

Împreună cu Cristina Godun, traducătoare din limba polonă, întoarcem pe toate părțile romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților” de Olga Tokarczuk, ca niște detectivi în parpalace. –Scriitoarea Olga Tokarczuk s-a născut în 1962, în Sulechów (Polonia). Este laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2018 și câștigătoarea Premiului Internațional Man Booker, în același an. Olga Tokarczuk este un fenomen de popularitate, respectată pentru bunul-gust, talentul literar, profunzimea filosofică și îndemânarea de povestitor. „Pentru mine, să scriu romane e ca și cum mi-aș spune basme, dar pentru o vârstă matură” (sursa: culture.pl).Cea mai recentă vizită a Olgăi Tokarczuk în România a fost în anul 2017, invitată în cadrul FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere), la Iași.Puteți răsfoi câteva pagini din romanul „Poartă-ți plugul peste oasele morților”, publicat la Editura Polirom și tradus din limba polonă de Cristina Godun sau puteți consulta seria de autor disponibilă în librării. Romanul a fost ecranizat în anul 2017 cu titlul „Tablou de vânătoare”, în regia Agneszkăi Holland. –Cristina Godun este traducătoare din limba polonă și conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Interesul pentru literatura polonă contemporană, reflectat de studii de literatură comparată, dramaturgie, reportaj literar, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și de numeroase traduceri literare (30 de volume) se împletește cu preocuparea pentru probleme de limbă, stilistică funcțională și teoria traducerii.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești, fiind găzduit de Muzeul Național al Literaturii Române.fata-verso.ro 

Dezbatem cu Carmen Tiderle viața și opera albinelor, inspirați de ilustrațiile lui Piotr Socha și textul lui Wojciech Grajkowski în cartea pentru copii „Albinele”. –Aici găsiți mai multe informații despre cartea „Albinele” de Piotr Socha și Wojciech Grajkowski, publicată la Editura Frontiera și tradusă din limba polonă de Ioana Diaconu-Mureșan. Cartea a fost distinsă cu numeroase premii, în mai multe țări: Cea mai frumoasă carte (Asociația Editorilor din Polonia, 2015); White Ravens (2016); Premiul German pentru Literatură de Tineret pentru cea mai bună carte de nonficțiune (2017); Leipziger Lesekompass (Germania, 2017); Marele premiul pentru scriere educativă oferit de Society of Authors (Marea Britanie, 2017)–Carmen Tiderle e poetă-șefă la Direcția de Rime Șmechere pentru Copii și nu Numai, copywriter-iță și mama lui Dor și a lui Ro. Îi plac maimuțele și râmele, culoarea albastru, lucrurile pe dos și ar vrea să trăiască la mare. Călătorește des în Bucurville și o dată a ajuns tocmai la Polul Vest.Câteva titluri dintre cărțile autoarei, ilustrate de Petridean: „Pe dos, poezii cu prostii pentru copii”, „În orașul Bucurville”, „Marele Acoperiș”. Aruncați o privire aici.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești.fata-verso.ro 

În an centenar Stanisław Lem – unul dintre cei mai respectați gânditori și autori de literatură SF ai secolului XX –, discutăm câte-n știință și în ficțiune despre „Ciberiada” și „Solaris” cu Ioana Diaconu-Mureșan, traducătoare de literatură polonă, și Ilinca Stihi, regizoare. –Răsfoiți câteva pagini traduse iscusit de Ioana Diaconu-Mureșan în „Ciberiada” aici: https://www.curteaveche.ro/index.php?route=product/pdf&file=pdf/Ciberiada_rasfoieste_2.pdf Piesa radiofonică „Solaris”, pentru care Ilinca semnează scenariul și regia, se poate asculta la acest link: https://www.eteatru.ro/#art/solaris/3308351, unde găsiți disponibilă și instalația AR realizată de Ilinca Stihi și Vlad Ioachimescu.Vă așteptăm pe fata-verso.ro să vedeți cum arată Electrobardul și pentru mai multe povești.–Acest episod a fost realizat cu sprijinul Institutului Polonez din București și în parteneriat cu Librăriile Cărturești. 

Un episod-portret dedicat Elenei Lazăr, o editoare și traducătoare foarte ocupată să promoveze cultura Greciei în România, chitită să hrănească cercetătorii și studenții cu poezie, istorie, proză, antologii și albume. Călătoriile ei prin lumea traducerii și cea editorială se lasă cu valize pline de cuvinte, la propriu.Absolventă (1972) a Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale (Secţia „Limbi clasice”) a Universităţii Bucureşti, Elena Lazăr (n. 1949) a lucrat ca redactor în diverse edituri  (1972-1999). Este director al Editurii Omonia (fondată în 1991 la Bucureşti), specializată în publicarea de traduceri din literatura neogreacă sau de cărţi dedicate elenismului din România, și membră a Uniunii Scriitorilor din România. În 2005, a fost numită Ambasador al elenismului, iar în 2011 a primit Crucea de Aur a Ordinului Binefacerii. A tradus 62 de cărţi (nouă în colaborare) din literatura neoelenă. A publicat nouă lucrări originale (Panorama literaturii neoelene, 1987; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2001; Panorama literaturii cipriote, 1999; Capodopere ale literaturii neoelene, 2003; Literatura neoelenă în România, 2005; Cărturari greci în Țările Române, 2009 ş.a.)._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Evanthia și Giorgos, doi greci care vorbesc româna ca Ozana cea frumos curgătoare, își amintesc de serbările cu personaje revoluționare de la școală, orele de istorie, ne recomandă muzică și scriitori greci, după ce încearcă să ne convingă — pe unii dintre noi — că în Grecia există două Zile Naționale și jumătate.✎ Giorgos Alexandros Papadopoulos (George Alexandru Papadopol) este interpret de conferință, traducător autorizat, revizor și formator. Din anul 2014, este membru fondator și președinte al Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor – APIT România. Din 2006 și până în prezent deține societatea  de traduceri EKFRASIS. După studii de medicină la „Carol Davila”, urmează Masterul în traductologie la Universitatea din București. În 2018 i se acordă Premiul „Demostene Russo” pentru cea mai bună lucrare de masterat a Secției de limbă și literatură neogreacă pentru lucrarea „Refugiații Războiului Civil din Grecia 1946-1949 în România”.

Doina Ruști, autoarea romanului Manuscrisul fanariot, îl cântă pe Rigas Feraios, încât ne face să fim invidioși pe această personalitate șarmantă, neobosită, „fermentul” Revoluției din Grecia, de pe vremea lui Pazvante Chioru', căci erau prieteni. În plus, ne oferă viziunea unei literaturi în care autorul nu va mai conta, ci doar povestea va merge mai departe.DOINA RUȘTI este scriitoare,  autoarea a douăsprezece romane și a peste cincizeci de povestiri. A scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), precedată de alte două romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004)  ș.a_______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Ce mod mai bun de a face clară o revoluție decât prin felul în care ne îmbrăcăm? Ne ghidează prin declarațiile fățișe ale modei balcanice de pe la 1800 până la stilurile care ne ascund azi Cătălin D. Constantin, antropologul care le dă temă studenților să răscolească șifonierele părinților și care ne povestește despre identități, culori și timp pierdut. CĂTĂLIN D. CONSTANTIN este editor de carte și antropolog. Predă cursuri de antropologie la Facultatea de Litere a Universității din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. În 2018, a primit diploma de onoare din partea Asociației Culturale Macedoromâne și Medalia de Onoare din partea KulturForum Europa. A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia, Irlanda, Italia.  _______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Am dus anul revoluționar 1821 la doctor — la doctorul în istorie Ștefan Petrescu — pentru a stabili cine era bolnavul și cu ce idei se trata, iar în plus, am aflat unde le plăcea intelectualilor să umble, pentru ca, la finalul consultației, un alt istoric să ne sufle pe unde se mai găsesc azi panduri.Ștefan Petrescu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a trăit zece ani în Grecia și a scris cărți și numeroase articole privind relațiile româno-grecești în secolele XIX-XX. A publicat împreună cu sora lui, profesoară pentru învățământul primar, și cărți de istorie pentru copii.  Bogdan Popa este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti. Este autorul, printre altele, al volumului Educaţie fizică, sport şi societate în România interbelică, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat._______________Melodiile genericelor sunt preluate de pe site-urile freemusicarchive.org și freesound.org.

Muzica dă tonul discuției cu Simion Bogdan-Mihai, cu care discutăm despre cum călătoresc influențele muzicale începând din vremurile Greciei revoluționare, despre versuri pe post de buletin de știri, instrumente cu burtică și cine a scris „Moș Crăciun cu plete dalbe”.Simion Bogdan-Mihai este solist vocal, cobzar, doctor în Litere, pasionat de folclor şi, ocazional, scriitor. A cules muzică de la sute de lăutari bătrâni, a cutreierat prin sate şi a învăţat muzici ţărănești chiar în locurile în care oamenii le-au născut. Bogdan Mihai Simion este unul dintre ultimii cobzari din România. El este și realizatorul emisiunii „Muzică despre cine suntem” de la Radio Guerrilla._______________Acest episod face parte din sezonul „Grecia: revoluție și revoluții”, dedicat aniversării a 200 de ani de la Revoluția de Independență din Grecia, din 1821.Sezonul este realizat de către Fundația Culturală Greacă și Față/Verso, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Gazdele și realizatorii podcastului sunt Simina Popa și Claudiu Sfirschi-Lăudat.

Abia așteptăm să vă aducem la urechi noul sezon! Foarte, foarte curând. Salutări de la Claudiu și Simina!

Scurtă recapitulare a anului 2020 — Simina și Claudiu ies la tablă cu lecțiile făcute mai temeinic sau mai pe genunchi. Tema pentru acasă: buna dispoziție de peste an, rezumat. La mulți ani vouă, cei cu urechi de auzit!

Sezonul B-Critic se încheie cu un colaj îmbietor preparat din răspunsuri asortate, decupate din cele opt episoade ai căror protagoniști sunt: Elise Wilk, Alexandra Pâzgu, Csaba Szekely, Ioana Predescu, Vlad Nemeș, Rareș-Florin Stoica, Radu Popescu, Gabriel Sandu, Carmen Lidia Vidu și Alexa Băcanu. Le mulțumim!

De vorbă cu Alexa Băcanu, dramaturg și parte din echipa Reactor din Cluj, căreia îi place cotidianul în versuri, chimia poveștilor, umorul negru și cafeaua cu miere.Fragmentele din podcast fac parte din spectacolul:Glorie de Alexa Băcanu, în regia Oliviei Grecea, cu Alexandra Caras Radu Dogaru Oana Mardare Paul SocolMulțumiri Alexei Băcanu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din spectacol.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Gabriel Sandu este un dramaturg care lucrează la scenă, un regizor fidel lumii din mintea sa și un actor care pune prea multe întrebări — căprioarele și înghețata veți afla singuri unde se încadrează.Fragmentele din podcast fac parte din spectacolul:Dușmănie. E ceva vindecător în a le da oamenilor un obiect al urii lor – text și regie de Gabriel Sandu, Teatrelli, București.Mulțumiri lui Gabriel Sandu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din piesă.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Aflăm de la Radu Popescu despre cele 40 de dosare de idei pe care le-a adunat, exuberanțele tinereții, pălării profesionale și o statuie pentru o doamnă.Fragmentul audio folosit în podcast face parte din:Aix nebunul de Radu PopescuAdaptarea radiofonică și regia artistică de Mihai LungeanuProducție a Teatrului Radiofonic***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani. Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Un dialog cu Csaba Székely despre curajul publicului de a vedea spectacole, un tutorial de pronunție a numelor ungurești și istoria din manualele din România și Ungaria.Fragmentele audio folosite în podcast fac parte din:Apă de mină de Csaba SzékelyTraducerea: Sándor LászlóMuzica: Bobo BurlăcianuTeatrul Act, BucureștișiNu chiar 1918 de Csaba SzékelyRegia: Cristian BanTeatrul Andrei Mureșan, Târgu MureșMulțumiri lui Csaba Székely și lui Bobo Burlăcianu pentru că ne-au pus la dispoziție materialele audio din piese.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Discutăm spectacolul (D)efectul Placebo, o creație colectivă, despre care chicotim și descoasem cu trei dintre cei cinci actori-autori: Ioana Predescu, Vlad Nemeș și Rareș Florin Stoica.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Cu Alexandra Pâzgu, despre diferența dintre dramaturgi și autori dramatici, tărâmul magic al creației dintre teorie și practică și răspunsuri neașteptate.Fragmentele audio folosite în podcast fac parte din:Supernove de Alexandra Pâzguregia: Radu Nicacompozitor: Vlaicu GolceaCompania „Liviu Rebreanu“ a Teatrului Naţional Târgu-MureşșiProteine fluorescente de Alexandra PâzguRegia: Leta Popescusound: Mihai MoșReactor de creație și experiment, Cluj-NapocaMulțumiri Alexandrei Pâzgu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din piese.Podcastul a fost realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac București.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

Carmen Lidia Vidu, autoare de spectacole multimedia documentare, ne povestește despre o vânzătoare de purpură, cum să mânuiești subiecte sensibile, punctul de cotitură după Colectiv și un final cu iz italienesc.Fragmentele folosite în podcast fac parte din spectacolul:Jurnal de România: 1989. Jurnalul unei revoluții, spectacol de teatru multimedia documentarRegie și scenariu: Carmen Lidia ViduMulțumim lui Carmen Lidia Vidu pentru că ne-a pus la dispoziție materialul audio din piesă.***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

O discuție București-Brașov cu Elise Wilk, despre importanța punctelor de vedere ale celorlalți, vizibilitate profesională și păcate capitale.Fragmentele audio folosite în podcast fac parte din:Pisica verde de Elise Wilk, adaptare radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru, disponibil pe platforma eTeatru.Sursa: aicișitrailerul spectacolului Feminin de Elise Wilk, regia Eugen Jebeleanu, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.Sursa: aici***Sezonul B-critic este dedicat dramaturgilor români contemporani și este realizat în colaborare cu platforma culturală b-critic.ro, cu sprijinul Librăriilor Cărturești.Vă invităm pe pagina b-critic.ro pentru a citi dosarul complet dedicat fiecărui dramaturg în parte.

De vorbă cu Mihai Iacob, profesor de limba și literatura spaniolă la Universitatea din București, despre studenții din Simeria, contribuția pisicilor la cursuri, meciul analogic-digital și cele zece rânduri necitite dintr-o carte.Mihai citește, recitește și recomandă:Proyecto Nocilla, Augustín Fernández MalloDemonii, F. M. Dostoievski, traducere de Nicolae Gane, PoliromFragmente de apocalipsă, de Gonzalo Torrente Ballester, traducere de Mihai Iacob, Ed. Curtea VecheMoartea unui tată, Karl Ove Knausgard, traducere de Ioana-Andreea Mureșan, Ed. Litera

Am vizitat-o pe Ștefania Oprina, gazdă și librar la Seneca Anticafe, care ne spune câte ceva despre pașii mici spre lecturi mari, provocarea „măslinistică”, pușculița timpului și muncitori vorbăreți.Ștefania a citit:Open. O Autobiografie, de Andre Agassi, traducere de Paul Slayer Grigoriu, Ed. PublicaJurnal. 1935-1944 de Mihai Sebastian, Ed. HumanitasÎn mișcare. O viață de Oliver Sacks, traducere de Miruna Fulgeanu, Ed. HumanitasÎncă o tură de carusel și Sfârșitul mi-e început de Tiziano Terzani, traducere de Elena Marina Loghin, Ed. SenecaLe recomandă antreprenorilor un întăritor: Stoicismul azi de Patrick Ussher, traducere de George Tudorie, Ed. Seneca, iar constructorilor din vecini: Regele dimineții de Alexandru Mușina, Ed. Tracus Arte.

Vorbim cu Anca Maco, strateg de comunicare digitală, despre solidaritate în cultură, miresmele cartierelor, distanțare socială învățată de la o super-pisi, precum și despre legătura dintre Brâncuși și yoga.Anca Maco citește Un lup atârna cu capul în jos de Mo Yan, (traducere de Luminița Bălan, Humanitas fiction), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare de Moni Stănilă (Polirom) și recitește, când se termină internetul, ultima pagină din Vremurile bune de altă dată de Bohumil Hrabal (traducere de Jean Grosu, Art).

De vorbă cu Ana Niculescu, PR la Librăriile Cărturești, despre cum balconul e locul pe unde strada îți intră în casă și cum cititul cu voce tare poate fi un act de tandrețe.Ana citește acum Mașinării ca mine, de Ian McEwan (trad. de Dan Croitoru, Ed. Polirom), City: A Guidebook for the Urban Age, de P.D. Smith și poezii din volumul Anastasiei Gavrilovici, Industria liniștirii adulților (Ed. Max Blecher).

Pornim în „Vizite la domiciliu”, un sezon nou, din casă, despre cum ne zboară gândurile și cum le prindem. Cărțile sunt scut sau tunel de evadare? Aflăm cum stă treaba împreună cu câțiva dintre prietenii primului sezon: scriitorii Tudor Ganea, T.O. Bobe, Adina Popescu, călătoarea Diana Iașciurjinschi și actrița Crenguța Hariton.

Actrița Silva Negruțiu citește din cartea Adinei Popescu, „Povestiri de pe Calea Moșilor” (Editura Young Art, 2019) - un fragment despre săpuneală, „cea mai barbară invenție de la Revoluție încoace”.

Cu Diana Iașciurjinschi, în ultimul episod, despre emoții, mere în halat, călătorii spre buricul pământului și uituci, pornind de la cartea lui José Eduardo Agualusa, „Teoria generală a uitării” (traducere de Simina Popa, Polirom, 2018).

Despre instalatori pricepuți, povești horror, șopârlițe și „pastéis de nata” din Portugalia, cu Ada Solomon, apropo de romanul portughezului Rui Zink, „Instalarea fricii” (traducerea Micaela Ghițescu, Editura Humanitas fiction).

În Grecia, actorul Andrei Aradits merge de obicei în vacanță, să uite de probleme. Dar după ce a citit cartea „Martor mi-e Dumnezeu” a grecului Makis Tsitas (traducere de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Editura ART, 2019), a dat de altele și mai și: profesii pe cale de dispariție, credite bancare și libidinoși. Am stat de vorbă, mai oftând, mai râzând.