Podcasts about trebuie

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut. Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută. De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare. În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale. De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA. Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%. Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China. De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană. Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni. În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele. Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia. O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

În episodul 357 al podcastului „Un român în Londra” am vorbit despre 2026, ce sfaturi practice am mai descoperit și ce planuri am pentru anul în curs.   Show notes: manuelcheta.com

Când spui Dani Oțil, multă lume are deja o părere. Unii îl văd prea sigur pe el, chiar arogant. Eu nu cred că e aroganță. E anduranță. Să stai 18 ani într-un matinal nu înseamnă doar glume și energie la 7 dimineața. Înseamnă disciplină, constanță și o doză sănătoasă de nebunie. Înseamnă să fii acolo, zi de zi, indiferent ce se întâmplă în viața ta. Faptul că nu își pune inima pe masă, în direct, nu înseamnă că nu o are. Din contră. În schimb, nu minte bine. Acolo mai are de lucrat. Când îi spune soției că merge la dentist și el, de fapt, trage de fiare… O reîntâlnire de drag, mâine, la „Gând la gând cu Teo”.

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu. Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”. Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV. Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta? Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo? Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?

Lipsa locuințelor accesibile și creșterea costurilor au devenit o preocupare socială majoră pentru cetățenii europeni. Un plan al Comisiei și al Parlamentului European vizează construirea a 10 milioane de locuințe, pentru a răspunde acestei crize. Dar pentru aceasta, autoritățile locale trebuie să se mobilizeze foarte repede. Din 2013, prețurile locuințelor în UE au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au crescut cu aproximativ 20%, în zonele urbane chiar și mai mult, arată un raport al Comisiei Europene. Doar 6-7% din fondul locativ din UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce 20% dintre locuințe rămân neocupate. În schimb, închirierile pe termen scurt – îndeosebi pentru scopuri turistice -  au crescut cu 93% între 2018 și 2024. Uniunea Europeană își dorește acum construirea a aproximativ 10 milioane de locuințe suplimentare în Europa pentru a răspunde cererii crescânde. Și este gata să plătească pentru asta. În sesiunea din această săptămână, Comisia pentru Locuințe din parlamentul European a adoptat recomandările sale finale privind criza locuințelor, solicitând executivului UE o legislație pentru construirea de noi locuințe. Însă primăriile nu au motive să aștepte și trebuie să se mobilizeze imediat pentru studiile tehnice. Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul PPE, membru al Comisiei pentru Locuințe, explică urgența momentului.  Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Locuințe a Parlamentului European, atrage atenția autorităților locale că trebuie să acționeze repede pentru a putea accesa banii europeni.   ”Am dat votul în cadrul acestei comisii speciale și fac apel, prin intermediul dumneavoastră, la toți actorii economici, pe de o parte, dar și primării și autorități publice locale, să identifice terenuri, să identifice mecanisme prin care pot să dezvolte construcția de locuințe. Va fi o pâine bună de mâncat pentru noi pe fonduri europene. Primăriile însă trebuie să-și identifice terenurile unde să vină, cu aceste parteneriate public-private, pentru aceste locuințe. În același timp, avem bani europeni pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rețelelor de infrastructură apă, canal, lumină și așa mai departe și, în același timp, vom avea bani inclusiv pentru edificarea acestor construcții. Dar este important să înțelegem că nu vor putea fi ridicate aceste construcții dacă primăriile sau autoritățile publice locale nu-și fac treaba din perspectiva a ceea ce înseamnă cadastrarea terenurilor, planurile tehnice, planurilor de urbanism. Trebuie să le pună la punct pentru a putea să absoarbă banii europeni. Dacă nu își vor fi făcut de pe acum proiectele tehnice,  evident că vom pierde și aceste oportunități, așa cum de altfel, din păcate, am mai pierdut și altădată oportunități din partea Comisiei Europene sau din partea structurilor europene. Dar pentru România este o bună oportunitate de a-și dezvolta această rețea de infrastructură de locuințe, pentru că în momentul de față avem probleme cu ceea ce înseamnă accesibilitatea la locuințe”. Peste 28,5%, din tinerii de astăzi de până în 30 de ani stau mai departe împreună cu părinții, de aici probleme cu natalitatea. Toate acestea sunt de fapt înlănțuite și de aceea Comisia Europeană, pe bună dreptate, și Parlamentul European, vin cu această abordare pentru a pune la îndemână instrumentele necesare pentru acest fond locativ”.        Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Capitalismul nu este o destinație finală, ci mai degrabă un instrument care are nevoie urgentă de o „însănătoșire” etică pentru a trece de la simpla goană după profitul imediat la un model bazat pe virtuți și responsabilitate față de comunitate. Un lider adevărat în piață trebuie să fie o persoană virtuoasă, ghidată de prudență, care să înțeleagă că scopul unei companii este mult mai profund decât generarea de cifre seci pentru acționari. În acest context, România are un potențial uriaș și un viitor extrem de strălucit, mai ales dacă reușim să integrăm digitalizarea și să profităm de succesul sectorului nostru IT. Trebuie să învățăm că bogăția nu este o resursă finită, ci ceva ce poate fi creat prin inovație și muncă, depășind mentalitatea limitată a perioadei comuniste care viza doar subzistența. Tehnologia și inteligența artificială sunt motoare fantastice de creștere, însă avansul lor galopant ne obligă să fim extrem de vigilenți pentru a le menține în rolul de servitori utili. Avem nevoie de reglementări stricte și de o intervenție guvernamentală inteligentă, deoarece piața nu se poate autoregla singură atunci când miza este însăși esența umanității noastre. În final, lecția este simplă: dacă reușim să construim ecosisteme de afaceri bazate pe loialitate și etică, succesul financiar va veni natural, iar beneficiile vor fi resimțite de întreaga societate IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Mai bine ne bazăm pe știință, nu pe modă. Aceasta este concluzia după o oră de discuții cu Dr. Andrei Popa, medic dermatolog și estetician, un profesionist care aduce claritate într-un domeniu în continuă evoluție. Vorbește despre trendurile actuale din medicina estetică, separând miturile de realitatea medicală. Abordează subiecte esențiale precum acneea, cicatricile postacneice și greșelile frecvente din skincare. Explică rolul real al procedurilor moderne, de la laser CO₂, Morpheus și Sculptra, la radiofrecvență și injectabile și ridică o întrebare importantă: au pacienții așteptări corecte?

Ascultați un foarte bun cuvânt duhovnicesc al părintelui Spiridon Bailey care ne transmite învățătura Sfinților Părinți despre cum să ne pregătim pentru strategiile vrăjmașului.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Trebuie să ne antrenăm auzul spiritual pentru adistinge vocea lui Dumnezeu în zgomotul lumii. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Lupta pentru independență energetică a devenit o necesitate critică în România, unde prosumatorii se lovesc constant de bariere birocratice absurde și de o infrastructură care pare proiectată să împartă mai degrabă sărăcia decât progresul. Este revoltător să vezi cum ANRE impune costuri inutile, precum cutiile goale pentru contoare inexistente, în timp ce conducerea instituției încasează salarii de mii de euro fără să rezolve blocajele din sistem. În loc să aruncăm miliarde de euro pe subvenții care doar amână șocul facturilor, am putea finanța un milion de gospodării să-și producă singure energia, transformând radical piața. Dan Pîrșan explică foarte clar că viitorul este unul al producției descentralizate, unde nu mai suntem dependenți de o rețea mamut care ne taxează pentru transportul energiei pe care o consumăm chiar lângă casă. Un pas esențial ar fi implementarea conceptului de „prosumator de condominiu”, care ar permite și celor de la bloc să folosească acoperișurile pentru a-și reduce costurile cu întreținerea. Trebuie să învățăm din pragmatismul occidental că o problemă se rezolvă prin acțiune, nu prin constatări, exact cum au făcut spaniolii când au ieșit în stradă împotriva taxelor nedrepte pe soare. Până la urmă, energia înseamnă civilizație și libertate, iar datoria noastră este să punem presiune pe sistem până când dreptul de a ne produce propria electricitate devine o normalitate fără piedici. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Cum transformi o idee simpla, nascuta dintr-o nevoie, intr-un business care vinde peste 10 milioane de lei anual? Hai sa ne vedem la Gomag Summit https://summit.gomag.ro/ Afla povestea lui Sorin Iftene, fondatorul Echipam.ro, magazin online de echipamente de lucru si protectia muncii, care a pornit dintr-un garaj si a ajuns lider in piata cu ajutorul platformei Gomag. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro Povestea lui Sorin Iftene si evolutia echipam.ro cu ajutorul platformei Gomag Sorin Iftene este fondatorul Echipam.ro, un magazin online specializat in echipamente de lucru si protectia muncii. Ideea de business a aparut dintr-o nevoie concreta. In perioada in care Sorin facea vanzari offline, intr-o vizita la un client, acesta a preferat sa cumpere online un produs similar, la un pret mai mic.  A fost momentul care i-a aprins beculetul: „Trebuie sa intru si eu in online!". Asa a inceput povestea echipam.ro, un proiect pornit dintr-un garaj in 2017, care a evoluat spectaculos in doar cativa ani. Dupa o analiza atenta a pietei, in 2018 Sorin a ales platforma Gomag pentru a-si construi magazinul online. Designul, interfata intuitiva si stabilitatea platformei l-au convins ca este solutia potrivita. „Cu Gomag am rezonat cel mai mult – mi s-a parut simplu de folosit si foarte stabila fata de alte platforme open source", povesteste el. Intrebat de ce recomanda platforma Gomag, Sorin spune simplu: „Pentru ca e stabila, intuitiva si se dezvolta constant. Echipa Gomag este implicata, transparenta si creeaza o comunitate extraordinara de antreprenori. Cu Gomag poti lansa un magazin online intr-o zi, chiar si fara cunostinte tehnice." Misiunea Echipam.ro merge dincolo de cifre. „Noi ajutam firmele sa aiba grija de viata si sanatatea angajatilor lor. Nu e doar un business, e un 'fashion industrial'. Spunem mereu: un colet intarziat poate insemna un deget taiat. De aceea tratam fiecare comanda cu maxima seriozitate." Povestea lui Sorin este o dovada clara ca succesul in eCommerce vine din actiune, perseverenta si dorinta sincera de a ajuta. „Informatia ajuta, dar actiunea face diferenta. Nu e suficient sa stii ce trebuie sa faci, trebuie sa si faci."

Will Evans este fondatorul uneia dintre cele mai importante edituri americane care se concentrează pe traduceri. În Statele Unite ale Americii, se publică în măsură covîrșitoare autori de limba engleză. Piața editorială americană este dominată de cîteva edituri cu sediul la New York, în Manhattan. Will Evans a înființat Deep Vellum în 2013, la Dallas, Texas, tocmai pentru a-i publica pe cei subestimați de editurile din capitala culturală a Americii. Așa au apărut în SUA cărți de Andrei Kurkov, Mihail Șișkin, Mircea Cărtărescu, Tatiana Țîbuleac, Magda Cârneci. Will Evans a venit la București pentru cîteva întîlniri precum și pentru lansarea ediției în limba engleză a romanului „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, apărută la Deep Vellum, în traducerea Monicăi Cure.Adela Greceanu  a stat de vorbă cu Will Evans despre piața editorială americană și editura Deep Vellum, fondată ca răspuns la monopolul reprezentat de cele cinci mari edituri newyorkeze, despre scriitorii români pe care îi are în portofoliu, despre puterea traducerilor literare de a crea punți. Will Evans: „Credem că fiecare persoană este un cititor și merită să facă parte din viața literară, intelectuală. Dar, prea des, modul în care sînt organizate interesele corporatiste în țara noastră a făcut ca majoritatea oamenilor să fie excluși. Sînt făcuți să creadă asta: cărțile sînt doar pentru oamenii bogați sau pentru cei care merg la universitate, dar chiar nu este cazul. Trebuie să ne asigurăm că aceste cărți sînt o parte activă a implicării tuturor în societatea noastră. (...) Nu ar trebui să fie așa, dar în Statele Unite este considerat un act politic să faci cărți traduse. Vorbim despre literatura română. Ce știu americanii despre România? Ce știu americanii despre Rusia, Ucraina, Israel, Palestina sau Mexic? Nu știm nimic despre vecinii noștri, darămite despre restul lumii, iar traducerea este o parte importantă a acestui lucru. Cultura americană are o istorie și o tendință de a nu interacționa cu restul lumii, unde exportăm cultură. Noi nu importăm multă cultură la scară largă. Și acest dialog dintre America și restul lumii și dintre american și cetățeanul lumii, este ceva de care avem multă nevoie. Așa că a traduce cărți în engleză este un act politic: de a aduce americanii în dialog cu restul lumii, astfel încît să nu se mai uite la lume ca la un străin, să nu-i dezumanizeze pe străini, ci să se poată vedea reflectați în străin și să realizeze că internaționalul ne include, diversitatea ne include și că nu putem face nimic singuri.” Despre Tatiana Țîbuleac spune că este o autoare care se potrivește foarte bine cu profilul editurii Deep Vellum. Will Evans: „Peste jumătate din lista noastră de traduceri, peste jumătate din lista noastră în general, sînt cărți scrise de femei. Asta a fost întotdeauna o piatră de temelie pentru ceea ce face Deep Vellum, pentru că, atunci cînd am început, doar un sfert dintre cărțile care apăreau în baza de date a traducerilor (din SUA), erau scrise de femei. Noi ne dorim să fie cel puțin jumătate - un obiectiv ușor de atins. Așa că Tatiana se potrivește foarte bine. Noi spunem despre «Vara în care mama a avut ochii verzi» că este un fel de «De veghe în lanul de secară» european. E un incredibil roman de voce despre maturizare și are ceva unic.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Ce sărbătorim de Ziua Culturii Naționale într-un an de austeritate bugetară și după creșterea TVA pentru carte? Ce rol poate avea cultura în societatea de azi, marcată de falii profunde și tensiuni alimentate și prin dezinformarea și manipularea care circulă nestingherite pe rețelele de socializare? Mai poate cultura să spună azi o poveste coerentă și onestă despre o națiune, poveste în care să se regăsească o largă majoritate? Ce are de spus cultura română pe plan internațional? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii.Corina Șuteu: „Eu cred că ce ar trebui să încurajăm ar fi ca miniştrii culturii și ai educației să facă un lobby la nivelul guvernului ca prim-ministrul să considere cu adevărat că zona educației și a culturii este o zonă prioritară pentru securitate. Că noi vorbim foarte mult despre înarmare, în materie de securitate, dar nu vorbim despre faptul că tu degeaba te înarmezi, dacă conștiința cetățeanului tău nu este înarmată. Înarmată spiritual. El trebuie să se înarmeze el însuși cu capacitatea de a analiza lucrurile și de a ști cum să răspundă. Or asta se produce doar prin educație și cultură. (...) Cred că în momentul de față problema este că noi n-am creat alternative și am mers, într-un fel, automat pe ideea că cultura există, cu toții o iubim și, vai de mine, ce bună e ea și cum ne va salva ea de la sine. Or, ca şi democrația, cultura trebuie apărată. Trebuie să fii conștient că acestea sînt spaţii fragile. Nu sînt date de la sine. Nu cresc în pom.”Sigur că această perspectivă a culturii ca scut sau ca armă le poate oferi culturii și oamenilor din cultură anumite avantaje, dar nu există și un risc aici în sensul de instrumentalizare a creației?Corina Șuteu: „Riscul ăsta există întotdeauna. Dar atunci nu mai vorbim despre cultură, ci despre propagandă. Frontiera dintre propagandă și artă este întotdeauna una extrem de delicată. Doar că, dacă ești atent, îți dai seama că artele îți stimulează spiritul critic, pe cînd propaganda îți adoarme spiritul critic. Adică, un tip de artă complet instrumentalizat este ca un soi de mantră, ca un soi de intoxicare cu idei care nu sînt neapărat ale tale și pe care nu le supui nici unui fel de chestionare. Pe cînd întîlnirea cu arta, intersecţia cu diversitatea propunerii artistice sau a dialogului intelectual îţi aduce tocmai dezvoltarea capacității de a privi lucrurile critic. Și de a le privi critic nu în sens negativ, ci de a le privi prin dezbatere. Adică de a te poziționa față de lucruri și a face alegeri conștiente.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Protestele din Iran, care au început în 28 decembrie 2025, ca reacție la situația economică și prăbușirea monedei naționale, s-au transformat în manifestații contra regimului de la Teheran. Autoritățile au blocat accesul la internet. Forțele de securitate au tras asupra protestatarilor și organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre sute de morți. Președintele american Donald Trump ia în considerare o intervenție a Statelor Unite în Iran pentru a pune capăt violențelor autorităților iraniene. Prin ce se remarcă protestele de acum față de altele din ultima vreme? Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah al Iranului, a încurajat protestele și a îndemnat la grevă națională. Dar ce reprezintă Reza Pahlavi pentru iranienii de azi? La ce să ne așteptăm din partea președintelui Statelor Unite? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Dacă va fi o transformare sau o schimbare a Republicii Islamice sau a conducerii, aceasta rămîne de văzut. Pentru că au mai avut loc astfel de proteste. Cel din 2009 a fost unul de mare amploare și, totuși, guvernul a rămas în picioare sau fundamentele politico-religioase-militare au rămas în picioare. Însă devine deja o chestiune de cînd și nu dacă: fie conducerea Republicii va aborda o nouă orientare privind, în primul rînd, politicile interne dar și cele externe, fie se va produce o tranziție sau, de ce nu, se vorbește inclusiv despre o schimbare de regim. Dar avem date concrete referitoare la sensibilitățile populației interne iraniene privind o schimbare de regim din exterior. (...) Trebuie să acordăm iranienilor creditul de a protesta pentru ce-și doresc ei și de a-și impune o conducere în termenii și condițiile lor. Pentru că, pe cît de mult și-ar detesta sau ar dori schimbarea propriului guvern, pe atît de mult iranienii sînt împotriva oricărui fel de ingerință externă.”În vară Israelul a atacat Iranul în ceea ce s-a numit războiul de 12 zile. În ce măsură acest conflict a slăbit încrederea iranienilor în regimul de la Teheran? Ioana Constantin-Bercean: „Încrederea populației iraniene în propria conducere este slăbită de foarte mulți ani, poate chiar de două, trei decenii. Dar în momentul în care o forță externă a atacat Iranul - sigur că iranienii spun fără motiv, aceasta este o discuție în sine - și am avut inclusiv victime civile, populația s-a strîns în jurul steagului, cum se spune - este celebra expresie americană, rally around the flag. Deci, în momentul în care iranienii s-au simțit amenințați de un alt element decît propria conducere, s-au reunit în jurul propriului guvern. Sigur, nu 100% din populație, dar mare parte a populației. Încrederea în guvern nu aș spune neapărat că a crescut atunci, dar totuși Iranul, după ce s-a repliat, după primele 24-48 de ore de șoc, a răspuns, a urmat acea perioadă de aproape două săptămîni, cu un schimb de lansări de rachete și de atacuri reciproce între Israel și Iran și totuși iranienii consideră că din acel război au ieșit bine. Sigur că propaganda de stat a alimentat această narațiune, iar acela a fost un moment în care guvernul, actuala conducere iraniană ar fi putut să se reconcilieze cu propria populație.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Urmăriți un material care expune un fapt greu de crezut și îngrijorător: influența Israelului asupra SUA a ajuns atât de mare încât la o mare televiziune se cere public ca libertatea de exprimare a americanilor să fie îngrădită.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța.  Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026. De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează:  ”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil. Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA. Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare. Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică. O Apărare comună europeană La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică. Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping. Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”. UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto. Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european. În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general. ”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale. Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

Dacă vrem să-L vedem pe Împărat în frumusețea Lui, trebuie să ne comportăm în mod corespunzător. Trebuie să depășim stadiul în care eram copilăroși. Când suntem provocați, să rămânem tăcuți! Sunt vremuri în care tăcerea este elocventă.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că ”Ordonanța trenuleț” pe care o are în vedere Guvernul pregătește terenul pentru legea bugetului pe 2026. Demnitarul declară pe de altă parte că unii directori de companii de stat, mai ales în domeniul feroviar, nu-și merită banii. Tanczos Barna crede de asemenea că protocolul coaliției nu poate fi renegociat acum. Tanczos Barna, despre reforme: ”Sunt în continuare, din păcate, câteva companii unde nu-și merită banii directorii, mai ales companiile din domeniul feroviar, unde sunt foarte mari pierderile, pe de o parte, iar pe partea cealaltă, sunt în continuare mari salariile directorilor (...). Au contracte care nu pot fi desfăcute”. Despre o renegociere a protocolului coaliției: ”Eu nu cred că este posibil acum. Partidele au un comportament neadecvat, nu vreau să folosesc alt termen, în Parlament, am văzut și ieri, când USR a scos cartelele de vot în momentul în care ar fi trebuit coaliția să-l apere practic pe domnul ministru Predoiu. Din punctul meu de vedere, acest comportament este de neacceptat, la fel cum a fost de neacceptat comportamentul PSD când a fost vorba de o moțiune simplă la adresa doamnei Buzoianu (...). Nu cred astăzi că se poate renegocia protocolul, nu există intenție din partea partidelor”. Despre eventuale demersuri de suspendare a președintelui Nicușor Dan, pe fondul problemelor din Justiție: ”Aberante, n-au nici o șansă. Nu se va întâmpla. Trebuie să ne uităm la cine spune, nu la ce spune și o să ne dăm seama că este doar o flacără de paie. Este imposibil, nu există nici o intenție serioasă din partea nimănui de suspendare a președintelui Nicușor Dan”.

Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe care a avut loc la Chișinău și la care a participat și invitata de astăzi a Moldova Zoom, Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Am discutat și despre ce se știe despre noul plan de reglementare despre care se vorbește foarte puțin la Chișinău, dar și despre viitoarea decizie a Consiliului European privind formatul de continuare a negocierilor de aderae a Republicii Moldova la UE. Iată temele ediției: - Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova din cauza atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei au devenit subiect de știri false în Romania. Cui servește aceasta dezinformare? Explică Ecaterina Tanasiiciuc. - Ce se va întâmpla cu aderarea Republicii Moldova la UE dacă Rusia nu va fi de acord cu asta? Îngrijorarea este în creștere în contextul discuției despre planul de pace între Rusia și Ucraina. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene. - O alarmă falsă cu bombă a vizat în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev. - Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă că autoritățile ruse ar putea cere să semneze un contract de serviciu militar străinilor care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă. - Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. „Trebuie să pregătim țara ca să fie eligibilă pentru aderare, indiferent de cum progresează negocierile”, a declarat Marcel Spătari într-un interviu la RFI. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului European, ultima în acest an, în cadrul căreia vom afla în ce format vor continua negocierile de aderare cu Republica Moldova, în pofida opoziției pe care o are Ungaria față de avansarea discuțiilor cu Ucraina. Marcel Spătari spune însă că, deși deschiderea negocierilor de aderare este o decizie politică ce urmează să fie luată de statele membre ale UE, responsabilitatea autorităților de la Chișinău este să mențină ritmul reformelor interne, pe linia deciziei ambițioase de a avea finalizate toate reformele necesare aderării către 2028. *** O alarmă falsă cu bombă a vizat  în acest weekend trenul de pe ruta București – Kiev, care a fost oprit pentru verificări la ieșire din Republica Moldova în direcția Ucrainei. Un apel anonim la linia verde a căilor ferate ucrainene a anunțat că trenul din patru vagoane ar fi minat. Verificările au arătat că alarma a fost una falsă. *** Tot în weekend Rusia a bombardat din nou sistemul energetic al Ucrainei, iar  regiunea Odesa a rămas fără electricitate, apă și încălzire, după cel mai masiv atac de la începutul agresiunii ruse. Peste un milion de consumatori din Ucraina au rămas fără energie electrică. În urma acestor atacuri, are de suferit și Republica Moldova, care fără suportul infrastructurii ucrainene resimte o presiune crescândă asupra rețelelor liniilor electric din care importă curent electric din România. *** Ministerul de Externe de la Chișinău avertizează cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă asupra unor schimbări importante în legislația rusă care impun străinii care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă să semneze un contract de serviciu militar. Ministerul de Externe subliniază că există riscul ca solicitanții să fie presați să accepte obligații militare și recomandă cetățenilor moldoveni să manifeste maximă prudență și să nu semneze niciun document cu caracter militar fără consultare juridică. În cazul presiunilor sau al situațiilor abuzive, aceștia sunt sfătuiți să solicite imediat asistență consulară. *** Încep plățile compensatorii pentru consumul de energie oferite populației vulnerabile de Guvernul de la Chișinău. Peste 600 de mii de gospodării în care locuiesc peste 1,2 milioane de persoane, vor beneficia de compensații la energie, valaorea cărora este între 25 și 50 de euro. Compensațiile vor fi acordate pe durata întregului sezon de încălzire. Programul „Ajutor la contor” oferă, pentru al patrulea an consecutiv, compensații la energie gospodăriilor vulnerabile.

Urmăriți un foarte bun dialog care arată în ce fel jertfirea este o structură a realității în toate situațiile din viața noastră, îndeosebi în ce privește relația cu copiii noștri.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Discuții aprinse în Parlamentul de la Chișinău pe marginea incidentului cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone rusești. Cele mai multe discuții au vizat drona de tip Gerbera, care a aterizat aproape intactă pe acoperișul unei case din nordul țării, fără să provoace pagube. Veronica Gherbovețchi a discutat cu mai mulți parlamentari de la Chișinău. Temele ediției: - Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale. Liliana Barbăroșie are detalii. - Informația despre descoperirea unui arsenal militar într-un camion la vama dintre Republica Moldova și România este folosită deja la Moscova. Purtătoarea de cuvât a minsterului Rus de externe acuză Republica Moldova de trafic de arme. Ce spune Maria Zaharova, aflați de la Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în ”Cronica lui Vitalie”  - Invitata specială a emisiunii de azi este jurnalista și scriitoarea Paula Eruzanu. Ea este autoarea unei cărți recent apărute la Editura Cartier din Chișinău sub titlul, „Aicea-i și raiul, și iadul”. Cartea surprinde un veac de istorie trăită și povestită de o întreagă galerie de personaje care au traversat istoria recentă a acestui ținut – de la Basarabia parte a Rusiei Țariste la Basarabia românească, de la Uniunea Sovietică la Republica Moldova, de la al doilea război mondial la Afganistan și războiul din Ucraina. Este o colecție de mărturii care, puse una lângă alta, ca un puzzle, alcătuiesc o istorie a locului. Un interviu realizat de Ovidiu Nahoi. - Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă. Trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova, spune ministra de Externe Oana Țoiu. - Estonia va deschide anul viitor o ambasadă la Chișinău. - Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. - Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) continuă să susțină Chișinăul în reformele și în agenda de integrare europeană Știrile zilei: Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă în timp, a declarat ministra de Externe a României, Oana Țoiu, subliniind că trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova. „Poziția României, așa cum a fost foarte clar exprimată și de președintele Nicușor Dan, este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace care să fie și durabilă în timp. Trebuie să fim atenți și la interesele de securitate ale Republicii Moldova, pentru că acest punct pentru România este extrem de important și stabilitatea regiunii noastre depinde de asta”, a afirmat Oana Țoiu, în Parlament, transmite Agerpres. *** Estonia va deschide o ambasadă în Republica Moldova anul viitor. „Moldova se află deja pe calea aderării la Uniunea Europeană, dar putem face și mai mult pentru a o sprijini”, a afirmat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, citat de un comunicat de presă al Externelor de la Chișinău. „O veste foarte bună pentru țara noastră!”, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi. „Estonia este un partener important al Republicii Moldova, oferind sprijin în diverse domenii, în special integrarea europeană, e-guvernare, securitate cibernetică și educație”. *** Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, scrie TV8. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că următoarea etapă este semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât acordul nu poate fi denunțat unilateral. Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”, „Lumea rusă”. *** Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, principalele modificări vizează redistribuirea banilor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică pentru populație, precum și alte măsuri sociale, se arată într-un comunicat. Conform Bugetului rectificat, deficitul bugetar constituie 5,2 % din PIB. *** Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) va continua să susțină Republica Moldova în reformele necesare cetățenilor și agendei de integrare europeană, au dat asigurări directorul regional al Agenției, Mathieu Vasseur, și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) oferă Republicii Moldova sprijin în domeniul energetic - proiectul INSPIREE, care este o inițiativă pentru dezvoltarea infrastructurii publice sustenabile prin renovări pentru eficiență energetică, presupune renovarea energetică a 30 de clădiri publice, dintre care 16 instituții de învățământ superior și 14 spitale raionale. De rezultatele proiectului vor beneficia circa 200 de mii de cetățeni, iar economiile estimate vor fi de 2 milioane de euro anual. Un alt proiect, în valoare de 25 milioane de euro, ține de creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova, eficiența energetică și protecția consumatorilor. De asemenea, Agenția va finanța proiecte de reabilitare a sistemelor de irigații în valoare de peste 44 milioane de euro. Oficialii s-au mai referit la susținerea acordată de AFD în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, împădurire, protecție socială, inovare și antreprenoriat. Alte priorități țin de reformarea justiției, consolidarea statului de drept și atragerea investițiilor franceze în economia națională. Un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a fost deschis la Chișinău în februarie 2022. Grupul AFD a devenit principalul partener financiar al Guvernului moldovean și al Comisiei Europene pentru pilonul de investiții al Planului de Creștere, de 1,9 miliarde de euro, oferit Republicii Moldova de UE. *** Consiliul Concurenței a amendat firma olandeză care operează aplicația rusească de taxi Yandex Go cu aproape 800 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 40 mii euro, pentru refuzul de a oferi autorităților informații despre felul în care este folosită aplicația de taxi. „Solicitările de informații reprezintă un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale. Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita întreprinderilor furnizarea promptă și completă a documentelor sau informațiilor relevante, indiferent de formatul acestora”, se arată în comunicatul de presă. De-a lungul timpului au existat multe suspiciuni legate de faptul că Yandex Taxi ar transmite datele utilizatorilor din Republica Moldova în Federația Rusă.

Ministerul Finanțelor a publicat ieri datele privind execuția bugetară, iar ministrul Alexandru Nazare a prezentat o serie de informații referitoare la buget. Întrebarea care s-a auzit tot nai des în ultimul timp a fost în ce măsură măsurile luate de guvern se simt și în cifrele bugetului de stat. Sunt date care arată că au apărut primele semne pozitive ale ajustării bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut în primele 10 luni ale anului. Nu mult, dar a scăzut. Pe primele 10 luni ale anului, deficitul a fost de 108,8 miliarde de lei, cu 550 milioane de lei mai puțin decât anul trecut. În termeni procentuali, deficitul a ajuns la 5,72% din PIB față de 6,22% din PIB, în anul 2024. Pare un pas mic, dar scăderea poate fi încurajatoare. Trebuie, însă, să remarcăm că urmează lunile cele mai grele pentru buget, respectiv noiembrie a.c. (pentru care încă nu avem datele bugetare) și decembrie a.c. Respectiv, deficitul bugetar care a avut o ușoară tendință de scădere în octombrie a.c., va urca mult de la 5,7% la 8,4% din PIB. Cu alte cuvinte, deficitul va crește în ultimele două luni ale acestui an mai mult chiar decât România și-a propus să facă reducerea deficitului în anul 2026. Cineva s-ar putea întreba dacă nu se poate bloca deficitul la actualul nivel de 5,7% din PIB, dar, desigur, nu este decât un calcul pur teoretic, pentru că în decembrie a.c. se vor plăti facturi restante, se vor transfera sume către primării sau se vor achita o parte din datoriile statului cum sunt concediile medicale sau plățile către furnizorii de energie electrică. Ministrul finanțelor a defalcat câteva date bugetare pe trimestrul 3 plus luna octombrie a.c. Este logic să decupăm ultimele patru luni, pentru că începând cu iulie a.c. se aplică măsurile de reducere a deficitului. De aceea, cheltuielile de personal au scăzut cu 1,1 miliarde de lei, o sumă mică raportată la totalul cheltuielilor cu salariile bugetare pe un an, dar care ne arată că măsurile luate (înghețarea salariilor bugetare și reducerea unor sporuri) încep să se vadă în buget. De asemenea, sumele alocate pentru investițiile publice au crescut la 96 miliarde de lei de la 88 miliarde în 2024. Guvernele de anul acesta au menținut la un nivel înalt investițiile, în pofida eforturilor de scădere a deficitului și nu au apelat la tradiționalele tăieri de cheltuieli de la investiții. Un element care trebuie remarcat este și faptul că după mult timp, investițiile din fonduri europene au fost mai mari decât cele de la bugetul național. Este o tendință pe care o așteptam de mult timp, prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bani europeni în fața celor realizate cu fonduri de la bugetul de stat. Guvernul păstrează un procentaj important din PIB alocat pentru investiții, dar acest lucru nu îl scutește de vechiul reproș și anume că nu se văd efectele în economie. De aceea, poate că guvernul ar trebui să facă un exercițiu de transparență și să publice de exemplu lista cu cele mai mari 100 de alocări pentru investiții din bani de la buget. Un capitol la care cheltuielile publice au crescut foarte mult este cel al dobânzilor. Ministrul finanțelor a precizat ieri că nivelul cheltuielilor cu dobânzile a fost puternic subevaluat la momentul adoptării bugetului de stat. Desigur, subevaluarea nu a fost întâmplătoare, ci a făcut parte din strategia de reducere a deficitului bugetar folosind date cosmetizate. De altfel, sumele necesare pentru plata dobânzilor pot fi destul de ușor anticipat la începutul anului, micile devieri urmând a fi corectate pe parcursul anului. Ministrul Nazare a explicat că la prima rectificare bugetară situația a fost adusă la zi. Există și calcule care arată că în termeni reali încasările din TVA de exemplu au o tendință de scădere. Este adevărat, dar micile ajustări încurajatoare nu pot fi nici ele ignorate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărît că statele din UE trebuie să recunoască toate căsătoriile întemeiate legal pe teritoriul Uniunii, indiferent de sexul celor doi soți. E o decizie obținută de o familie de același sex din Polonia, care solicită statului polonez să transcrie certificatul de căsătorie emis în Germania și să recunoască statutul marital al celor doi soți. Ce va trebui să facă statul român în urma acestei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care România interzice căsătoria între persoane de același sex și nu recunoaște asemenea căsătorii sau parteneriate civile încheiate în alte țări? I-am întrebat pe avocata Anca Baltac şi pe Victor Ciobotaru, director executiv al Asociaţiei ACCEPT.Anca Baltac: „În termeni cît se poate de simpli, hotărîrea aceasta ne spune că: dacă un cetăţean român îşi vede de viaţă, se mută într-un al stat UE, merge la muncă, la studii într-un al stat UE, în Spania, în Germania, în Italia... şi acolo îşi întemeiază o familie, se căsătoreşte cu o persoană de acelaşi sex, la întoarcerea în ţara de origine, în România, statul român trebuie să-l considere căsătorit, aşa cum este într-un alt stat membru. Deci nu se poate ca în momentul în care trece frontiera, toată legătura de familie cu un alt cetăţean să se evapore pur şi simplu. Oricine se căsătoreşte într-un alt stat primeşte un certificat de căsătorie. Pentru ca certificatul de căsătorie să aibă efecte şi în România, trebuie făcută o cerere la primărie şi depuse nişte documente, chestiuni birocratice care sînt acceptate automat în cazul persoanelor heterosexuale. În schimb, dacă persoanele sînt de acelaşi sex, cum s-a întîmplat în Polonia se întîmplă şi în România, această cerere este respinsă. Hotărîrea CJUE ne spune că trebuie să fie admisă. Motivul respingerii nu poate fi că România nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex şi, mai mult decît atît, o interzice şi interzice şi transcrierea. Asta nu este conform dreptului UE. (...) De îndată ce CJUE a pronunţat hotărîrea, ea devine parte din dreptul UE. Asta înseamnă că nu numai Parlamentul, Guvernul trebuie să se conformeze, ci şi instanţele de judecată, funcţionarii publici. În cazul în care funcţionarul, instanţa se confruntă cu dezbaterea aceasta: ce aplic legea naţională care îmi spune că nu transcriu sau această hotărîre care îmi spune că sînt obligat să transcriu, chiar hotărîrea ne spune că dăm la o parte interdicţia din Codul civil şi transcriem certificatul de căsătorie.”Asociația ACCEPT invită cuplurile formate din persoane de același sex, care s-au căsătorit în alte țări europene să solicite ajutorul asociației pentru a depune cereri de transcriere a actelor.Victor Ciobotaru: „Vom face demersuri pentru a ne asigura că toate documentele necesare pentru recunoaşterea căsătoriei se află la dosar şi pot fi prezentate autorităţilor. Acolo unde va fi cazul, vom însoţi aceste familii în faţa autorităţilor, la starea civilă. Neaplicarea acestei hotărîri este ilegală, neconstituţională. România are în Constituţie trecut faptul că jurisprudenţa Uniunii Europene este deasupra prevederilor interne, mai ales cînd aceste prevederi încalcă drepturile omului. Chiar dacă această hotărîre are un caracter obligatoriu, care trebuie subliniat, vorbim de o hotărîre profund pozitivă, pentru binele cetăţenilor acestei ţări. Hotărîrea aceasta vizează recunoaşterea drepturilor la familie ale cetăţenilor români. Dreptul la familie şi la viaţă privată este garantat atît de Constituţia României, cît şi de toate tratatele internaţionale la care România a aderat. Prin respectarea dreptului la viaţă de familie – ceea ce se cere prin această hotărîre – nu facem decît să respectăm drepturile fundamentale ale omului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Dacă vrem să fim plante care cresc în grădina Domnului, trebuie să avem o sursă constantă de viață și înflăcărare spirituală. Creșterea se va vedea în credința și cunoașterea Domnului nostru Isus Hristos. Nu există nicio casă la mijlocul drumului unde să ne putem despovăra de responsabilitate și să ne odihnim pe cale.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Este nevoie de o acțiune profundă a harului în inima celor din poporul lui Dumnezeu. Trebuie să se vadă mai puțin eul și mai mult Hristos. Încercări, apropiate și dure, vin asupra tuturor. Religia Bibliei trebuie îmbinată cu tot ce facem și spunem. Fiecare activitate profesională trebuie să poarte mireasma prezenței lui Dumnezeu.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Un salariu pe patru ani plus fonduri pentru cercetare în valoare totală de 3 milioane de zloți (aproximativ 690.000 de euro) - așa speră Polonia să atragă cercetători de la cele mai bune universități din lume, relatează Gazeta Wyborcza. „Trebuie să ne deschidem larg fereastra științifică către lume”, subliniază ministrul științei, Marcin Kulasek. Acesta anunță lansarea programului „TOP200”, care își propune să atragă cercetători străini excepționali în Polonia. Obiectivul este ambițios. Polonia vizează persoane care lucrează sau au lucrat la universități clasate în top 200 în principalele trei clasamente globale: Shanghai, QS și Times Higher Education.  Astăzi, doar aproximativ 3% dintre cercetătorii din Polonia sunt cetățeni străini. Unul din cinci dintre ei provine din Ucraina. Guvernul polonez consideră că acum este unul dintre cele mai oportune momente din istorie pentru a încerca să atragă talente străine, în special pe cele care desfășoară cercetări în Statele Unite, având în vedere reducerile la finanțarea științei din timpul administrației președintelui Donald Trump. Programul oferă două direcții: una pentru cercetătorii consacrați cu cel puțin trei ani de experiență în conducerea echipelor de cercetare în străinătate, iar cealaltă pentru cercetătorii mai tineri, cu condiția să dețină doctoratul de cel puțin șapte ani. Contactul trebuie inițiat de o universitate sau un institut polonez. Cererea trebuie să includă nu numai CV-ul, ci și propunerea de cercetare. Apelul la candidaturi este acum deschis și se va încheia în februarie 2026. Pentru această ediție pilot a programului, bugetul este de 17 milioane de zloți, ceea ce ar fi suficient pentru 5 sau 6 cercetători. În Croația este solicitată interzicerea legală a comentariilor sub articole despre violența împotriva femeilor Senzaționalismul în reportajele din mass-media consolidează o cultură a tăcerii și descurajează femeile să raporteze violența; aceasta este concluzia unei mese rotunde a Comisiei parlamentare pentru egalitatea de gen din Zagreb, citată de site-ul de știri Index. Participanții la discuțiile în cadrul Comisiei, printre care mulți activiști pentru drepturile femeilor, au solicitat modificări legale și editoriale privind publicarea articolelor despre violența împotriva femeilor pe portalurile online și pe rețelele de socializare. Statisticile arată că în ultimii zece ani 165 de femei au fost ucise în Croația, iar 43,6% dintre aceste crime au fost comise de partenerii lor. Linia telefonică specială pentru violența domestică primește în medie zece apeluri de la femei în fiecare zi, totalizând peste 2.000 de apeluri pe an. „Trebuie să evităm senzaționalismul, trivializarea și romantizarea violenței”, a declarat Nataša Vajagić de la Centrul pentru Inițiative Civice din Poreč. Ca exemplu, ea a citat cazuri în care infracțiunea este descrisă drept „dragoste nefericită”. Recomandarea este de a modifica legea în sensul interzicerii comentariilor sub articole pe această temă pentru a preveni victimizarea secundară și discursul instigator la ură. Amendamentul ar trebui să impună, de asemenea, publicarea informațiilor de contact ale organizațiilor de sprijin sub fiecare articol pe această temă. De asemenea, se propune consolidarea modelelor de finanțare publică prin reînnoirea modelului de „media non-profit”, care a fost abolit în 2016, pentru a încuraja și mai mult independența editorială față de presiunile pieței.  Pe lângă modificările legislative, a fost subliniată și importanța politicilor editoriale: aplicarea consecventă a codurilor etice, selecția riguroasă a interlocutorilor și surselor și evitarea titlurilor și detaliilor care nu sunt de interes public. Îngrijorare față de numărul mare de accidente feroviare în Slovacia Transportul feroviar, utilizat zilnic de sute de mii de oameni în Slovacia, a fost zdruncinat din temelii, relatează săptămânalul Tyzden. Slovacia nu a mai experimentat niciodată două incidente atât de grave în mai puțin de o lună: primul pe 13 octombrie, cu 69 de răniți, și al doilea pe 9 noiembrie, cu 79 de răniți. Partidul de opoziție, Democrații, afirmă că guvernul nu a făcut suficient pentru a investiga primul incident și, prin urmare, nu a reușit să-l prevină pe al doilea, care a fost similar în multe privințe. Democrații solicită ministrului Transporturilor, Jozef Ráža, să prezinte imediat măsuri pentru consolidarea siguranței feroviare. Experții spun ca furtul de cale ferată și sistemele de securitate învechite se află în spatele creșterii recente a accidentelor feroviare. Democrații propun comunicarea radio la nivel național, adică stații walkie-talkie în fiecare tren pentru a permite comunicarea între centrul de control și mecanic. De asemenea, este necesară dotarea tuturor trenurilor cu ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), care împiedică mecanicul să depășească limita de viteză, să treacă de un semafor roșu și să intre pe o linie ocupată. Partidul consideră, de asemenea, că este necesar să se abordeze problema calificărilor și a remunerației mecanicilor de locomotivă.

Ascultați un frumos și profund cuvânt al părintelui Spiridon Bailey care, tâlcuind un episod evanghelic, ne arată că e necesar ca mereu să fim vii față de prezența lui Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Revoltă, îmgrijorare dar și întrebări cu privire la vitorul industriei și marketingului. Iată cum a relatat presa internațională deschiderea, miercuri, a primului magazin fizic Shein, într-unul dintre cele mai elegante centre comerciale ale Parisului, galeriile BHV. Le Monde descrie atmosfera de la deschiderea magazinului. ”Clienți convertiți la internet, iubitori de vouchere cadou, și Marie, „clientă BHV de treizeci și cinci de ani” care, confruntată cu această „clientelă neobișnuită”, ne sfătuiește să „fim atenți la geantă”... Toți s-au adunat, toată ziua, la Shein, „pentru a vedea” acest prim magazin parizian al gigantului comerțului electronic, care face titluri cu atât mai mult cu cât brandul este în plină frământare de la dezvăluirea faptului că păpușile cu pornografie infantilă erau de vânzare pe site-ul său”. Time notează că ”noul magazin fizic Shein – primul său din lume – iese în evidență ca o lovitură de ciocan. Citeste siPremieră mondială într-un context polemic: platforma chinezească Shein şi-a deschis primul magazin la Paris (Galerie FOTO) Retailerul chinez, cunoscut pentru gama sa de haine ieftine ultra-fast-fashion și pentru criticile pe care le primește cu privire la practicile sale de muncă și de mediu, este amplasat la etajul șase al unei clădiri vechi de peste un secol din Paris, un oraș renumit pentru moda de lux și pentru o recentă inițiativă ecologică. BHV, magazinul universal din secolul al XIX-lea care găzduiește Shein, se află și vis-à-vis de Primăria Parisului, care a lansat o campanie împotriva retailerului de fast-fashion”.  The Spectator Australia deplânge situația.   ”Cel mai elegant magazin universal din Paris, BHV Marais, un vast reper art deco, găzduiește acum un brand care întruchipează produsele de unică folosință. Acest lucru a stârnit demonstrații în fața magazinului și a atras critici aspre în presa franceză. Aceasta nu este doar o altă deschidere de magazine, ci o capitulare culturală. Este o dovadă că Parisul, cândva capitala mondială a modei, își închiriază acum sufletul algoritmilor chinezi. Timp de mai bine de un secol, BHV a întruchipat un anumit ideal parizian de lux accesibil, măiestrie, materiale bune și gust discret. Acum vinde poliester de unică folosință. În același timp, magazinele tradiționale de modă ale magazinului se închid unul câte unul: vechii croitori, magazinele de articole din piele, buticurile independente care odinioară defineau districtul Marais”.   Și dacă, în loc să urâm Shein, l-am copia la rândul nostru? Este ideea pe care o găsim în ziarul francez de afaceri Les Echos. „Gigantul modei Shein este mai presus de toate un expert în marketing digital care știe cum să analizeze tendințele cererii într-un mod extrem de sofisticat și receptiv. A tras concluzii industriale din acest lucru, bazându-și producția pe o armată de furnizori terți care trebuie să răspundă cu o flexibilitate extremă. În modă, dar și în industrii mult mai grele, cum ar fi sectorul auto, companiile nu au de ales. Vor trebui să se îndrepte către o înțelegere mai detaliată a așteptărilor consumatorilor. Trebuie să scurteze ciclurile de dezvoltare și producție. Și trebuie să se doteze cu mijloacele pentru a-și personaliza și mai mult produsele și serviciile.”

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Cea mai ascultată emisiune din ţară în care românii se fac auziţi

Una dintre marile surprize ale alegerilor de duminică din Republica Moldova a fost accederea în Parlament a Partidului Democrația Acasă, condus de controversatul politician Vasile Costiuc. Formațiunea a trecut pragul electoral de 5%, deși sondajele o cotau cu scoruri de de unu-două procente. În România, partidul AUR a salutat această performanță. Dar cum de a fost posibil? Valeriu Pașa explică: ”Sunt aceiași oameni și este și o inacțiune din partea rețelelor sociale, în speță TikTok. Eu bănuiesc că ei le-au făcut jocul foarte conștient. Le-au suspendat pagina oficială de TikTok fără motive evidente, ceea ce i-a făcut să se victimizeze. Aceasta a generat multă gălăgie pe rețelele sociale și le-a crescut vizibilitatea. Însă tot cei de la TikTok au ignorat o serie întreagă de conturi care au ocolit în mod deliberat algoritmii, crescând vizibilitatea și emoția. Nu mai vorbesc despre imixtiunea absolut ilegală a lui George Simion. O imixtiune acceptată și salutată de acest partid. George Simion nu este cetățean al Republicii Moldova, el nu are dreptul să facă agitație electorală în Republica Moldova. Este ilegal. Mai mult, vorbim despre pagini de Facebook legate de o publicație obscură, Timpul.md, deținută de compania care a primit marea parte a publicității din partea AUR, zeci de milioane de lei, sunt date publice. Aceste pagini au cheltuit pentru reclame și au manipulat promovând acest partid [Democrația Acasă]. Conform legii, finanțarea din străinătate este interzisă. Nu există mari diferențe față de ceea ce a făcut Rusia. Nu contează de unde vin banii. Nu știu ce urmări juridice vor fi dar este periculos să ignorăm acest precedent, pentru că mâine vine Putin să facă campanie pentru cineva, spunând că s-a mai întâmplat. Este o chestiune destul de gravă care trebuie să fie în vizorul autorităților”, spune Valeriu Pașa, expert al comunității watchdog.md.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Trebuie să luptăm împotriva ideii că nu putem face nimic individual, că ar fi prea târziu. Soluția este totuși colectivă, într-o nouă poveste.” După un prim interviu acordat exact acum doi ani, Édouard Millot, de la asociația Climatosfera, aprofundează discursul său cu privire la ceea ce se poate face în special pentru a contracara schimbările climatice.

Haideți să nu ne amărâm cu poverile zilei de mâine! Curajoși și bucuroși, să ne purtăm poverile zilei de azi! Trebuie să avem speranță și credință pentru astăzi. Nu ni se cere să trăim decât câte o zi o dată. Cine ne dă putere pentru azi ne va da și pentru mâine.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ieri, fostul ministru al finanțelor din anul 2024 a reluat atacul la fostul premier pe subiectul deficitului bugetar. O dată la câteva luni, Marcel Boloș redeschide tema deficitului bugetar din anul 2024 și încearcă să arunce vina asupra lui Marcel Ciolacu. De data aceasta, Boloș a apelat la un element anatomic care nu a putut fi trecut cu vederea în spațiul public. Dincolo de ineditul dezvăluirii, problema esențială în gâlceava dintre Marcel Boloș și Marcel Ciolacu este totuși deficitul bugetar. Respectiv, modul în care cei doi foști demnitari s-au raportat la creșterea dezastruoasă a deficitului în anul 2024. Trebuie spus că amândoi, și Marcel Boloș și Marcel Ciolacu, erau îndrituiți, ba chiar obligați prin fișa postului, să limiteze creșterea deficitului. Nu au făcut acest lucru, din motive diferite. Nu trebuia să ne spună Marcel Boloș cu ce organe anatomice se raportează Ciolacu la deficitul bugetar. Era clar pentru toată lumea care l-a auzit anul trecut spunând de multe ori că investițiile sunt mai importante decât deficitul bugetar. Meditațiile la economie pe care le-a luat în calitate de premier l-au făcut pe Marcel Ciolacu să creadă că nu contează mărimea deficitului bugetar. O viziune hazardată, eronată și naivă economic care acum costă România. Mai ales că investițiile publice nu au contribuit semnificativ la creșterea economică și nici nu au generat o producție de mărfuri care să înlocuiască o parte din produsele care vin din import. În ceea ce îl privește pe Marcel Boloș, acesta vrea să arate că responsabilitatea pentru deficitul bugetar dezastruos de anul trecut aparține exclusiv fostului premier. Ceea ce nu este pe de-a-ntregul adevărat. Să ne întoarcem, însă, la cateva cifre și evoluții de anul trecut. Astfel, în luna august 2024, guvernul ajungea practic la nivelul deficitului bugetar pe care ar fi trebuit să îl atingă în întregul an, conform bugetului de stat aprobat în Parlament. În septembrie 2024, deficitul bugetar depășișe cu mult ținta anuală. De altfel, anul trecut, în septembrie, Guvernul a făcut o așa-zisă rectificare pozitivă care teoretic ducea deficitul bugetar cu 3% peste 5% din PIB, nivelul asumat prin legea bugetului. Din septembrie 2024, deficitul a continuat să crească ajungând la aproximativ 153 miliarde de lei, fără a socoti și plățile amânate pentru anul următor. Dacă luăm în calcul și datoria cu care statul a trecut în anul 2025, deficitul este aproape dublu față de ținta inițială, calculată în legea bugetului. Marcel Ciolacu a fost fără îndoială vinovat pentru creșterea fără precedent a deficitului bugetar. Mai ales că premierul ar fi trebuit să aibă în vedere contextul și anume procedura de deficit excesiv sub care se afla România, nivelul ratingului de țară și creșterea rapidă a datoriei publice. Dar, fostul premier a fost cu ochii la anul electoral și nu la echilibrul bugetar. De fapt, anul trecut în Marcel Ciolacu s-au manifestat două tipuri de inconștiențe: una electorală, alta de viziune economică. Fostul premier nu a fost decât reprezentantul tipic al partidului său, unul care în multe cazuri a risipit prin buget ceea ce se acumulase înainte. Marcel Boloș este și el vinovat. Se spune că ministrul finanțelor este mai puternic decât premierul, pentru că poate cenzura orice decizie care nu se întemeiază pe realitatea bugetului. Ministrul finanțelor ar fi putut să nu semneze cheltuielile cerute de guvern, ar fi putut să elimine excesele, ar fi putut să facă publice pericolele devierilor bugetare sau ar fi putut pur și simplu să își dea demisia. Marcel Boloș nu a făcut nimic din toate acestea și acum vrea să se lepede public de Satana Ciolacu. Dincolo de vinovății, bătălia Boloș vs Ciolacu ne arată cum s-a ajuns în situația bugetară de astăzi. Și, mai ales, ne arată modul în care cei care vor să regleze echilibrul bugetar, parte a soluției, sunt mai dezavuați public decât cei care au creat deficitul, care sunt parte a problemei. Nu este o temă anatomică, ci una morală.

PSD este solidar cu profesorii și elevii, dar e serios în această coaliție, spune la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru al Muncii cere Guvernului că intre în dialog cu sindicaliștii care au ieșit în stradă în prima zi a anului școlar. Marius Budăi, despre protestele profesorilor: ”Trebuie dialog, pentru a ajunge la o mediere, că asta înseamnă dialogul, o mediere și un dialog intens, profund și onest. Nu poți să fii inflexibil, nu poți să rămâi de neclintit, atunci când un întreg sistem îți spune că ceva este eronat și undeva ai greșit, pentru că nu vorbim doar de chestiuni financiare. Trebuie discutate aceste aspecte”. Peste zece mii de profesori au ieșit luni în stradă, nemulțumiți de măsurile de reformă luate de Guvern. Manifestanții au organizat un marș de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni, chiar în prima zi de școală. Ce spune deputatul PSD Marius Budăi despre o eventuală creștere a vârstei de pensionare: ”Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru (...). Și așa avem 65 de ani și speranța de viață în România, mai ales de viață sănătoasă, este undeva la 59-60 de ani”.

Stephane Treppoz este un antreprenor francez care administrează o organizație care cuprinde 100.000 de oameni de afaceri mici și mijlocii și care se preocupă de educație media și informațională pentru elevi. Antreprenorul a publicat în cotidianul francez „Les Echos” un articol de opinie în care scrie despre 16 reforme pe care Franța nu le va putea evita. Stephane Treppoz precizează că nu este om politic, nu are de apărat nicio platformă politică, dar a abordat acest subiect în calitate de cetățean și pe baza experienței pe care a acumulat-o. Este un moment în care și România caută calea unor reforme. De aceea, tema poate fi interesantă și pentru societatea românească. Așadar, ce propune antreprenorul francez? Un program de lucru mai mare fie că raportarea se face la ore, la zile sau la productivitate. Franța este una dintre economiile dezvoltate în care se lucrează puțin. În afară de categoriile profesionale cu solicitări intense, fiecare angajat ar trebui să contribuie mai mult la sistemul de pensii pentru a avea un stagiu complet de pensionare și o vârstă standard. Demografia cere acest lucru, arată Stephane Treppoz. Pentru a ușura povara celor care lucrează, pensionarii bogați (antreprenorul nu spune și care este criteriul pentru a defini bogăția) ar trebui să contribuie la sistemele sociale. În ceea ce privește cheltuielile cu asistența medicală se propune o ajustare a coplății și a decontărilor făcute de stat în funcție de veniturile cetățenilor. De asemenea, ar trebui să existe o reformare a impozitării averilor mari și a moștenirilor pentru a preveni creșterea inegalităților. Este nevoie de reducerea evaziunii fiscale și sociale prin înăsprirea sancțiunilor, dar și de un stat mai eficient și mai puțin costisitor prin modernizare, simplificare și folosirea inteligenței artificiale. Antreprenorul francez propune o simplificare a administrației locale și centrale care acum au competențe redundante și costuri prea mari. Ar fi nevoie de o schimbare a plăților pentru indemnizația de șomaj, în sensul stimulării revenirii la muncă. Adoptarea unei imigrații selective adaptată la nevoile economice și la capacitățile de integrare. Statul nu este un bancomat, arată Treppoz și ca urmare fiecare drept implică și o datorie. Ar trebui întărit sprijinul pentru părinți în rolul lor educațional. Părinții ar trebui ajutați să limiteze timpul petrecut de copiii lor în fața ecranelor computerelor sau telefoanelor. Șanse egale pentru educație, dar și restabilirea respectului și autorității profesorilor, pentru că fără ei nu se poate face transmiterea de cunoștințe. Realizarea unei tranziții ecologice nu doar prin stimulente, ci și prin coerciție, dar și relansarea unei politici demografice și de susținere a familiei. Fără o creștere a ratei natalității sistemul social se va prăbuși, scrie antreprenorul francez. La reformele propuse, omul de afaceri adaugă și câteva principii esențiale. Și anume: trebuie să trăim în limita posibilităților, o țară bogată nu poate accepta să aibă un deficit permanent. Să ne pregătim pentru viitor, adică să nu punem în pericol generațiile următoare, fie în ceea ce privește datoria publică, mediul sau resursele naturale și, nu în ultimul rând, păstrarea unei autonomii financiare, tehnologice, militare, energetice sau alimentare. Promovarea antreprenoriatului, a creării de valoare adăugată este un alt principiu propus de omul de business francez la care se adaugă și acela că standardele de afaceri între diferite economii trebuie să fie identice pentru a nu discrimina comerțul și producătorii dintr-o țară sau alta. Acestea sunt ideile lui Stephane Treppoz. Cu unele putem fi de acord, cu altele, nu. Unele se bat cap în cap cu altele sau nu se pot aplica la România. Dar, într-un moment în care se caută soluții de reformare a societății românești, propunerile antreprenorului francez pot fi o sursă de inspirație.

Atunci când ajungeți în vecinătatea păcatului și intrați pe terenul vrăjmașului, vă aflați acolo unde îngerii lui Dumnezeu nu vă protejează de influența rea. Trebuie să ne asigurăm că Hristos este permanent de partea noastră. Să ne punem toată încrederea în Hristos.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

După ultima etapă de dinaintea pauzei competiționale, prilejuite de jocurile echipei naționale, Universitatea Craiova și Rapid, situate pe primele două locuri, rămân singurele echipe neînvinse în Superligă. CFR și FCSB au remizat în “derbiul răniților”și ocupă locuri de baraj. Tudor Furdui face analiza etapei a 8-a din Superliga de fotbal. Etapa a 8-a a început vineri, cu victoria Rapidului în Giulești, 2- 0 cu UTA. Rapidiștii au rămas în continuare neînvinși în Superligă, în timp ce arădenii au suferit primul eșec în actualul sezon. Gâlcă a fost în sfârșit un antrenor fericit. Echipa sa este pe locul 2 în clasament.  Trebuie să felicit băieții că au făcut un meci foarte bun, mai ales prima repriză. Un joc așa cum ne-am dorit și golurile au venit în urma unor acțiuni lucrate și cea din fază fixă, și cea care a fost pe inițiere și sunt foarte satisfăcut de acest fapt și mai ales pentru atitudinea lor.  Antrenorul Adrian Mihalcea a fost conștient că UTA a întâlnit un Rapid în creștere de formă.  O echipă care în Giulești se transformă poate un pic și noi într-o zi mai proastă.  Sâmbătă, Universitatea Cluj a învins la Clinceni revelația Unirea Slobozia, scor 1 0, prin golul lui Nistor, aflat la prima sa reusita in acest sezon. Chiar dacă a plecat cu trei puncte din deplasare, Ioan Ovidiu Sabău a fost nemulțumit de fotbaliștii care au intrat de pe bancă Printre.  Jucători care le dai sarcini, comunici cu ei și dau impresia că nu vor ori că nu înțeleg și nu e normal. Echipa asta nu e o casă de binefacere, Echipa asta vrea să antreneze caractere. Oamenii astia din club ne respectă foarte mult, iar noi trebuie, când intrăm în teren. Dacă suntem deciși să dăm de cinci, dacă suntem șase, să dăm de șase. Și aici intervine educația și caracterul tău. Adică să știi că ai și drepturi și obligații.  Seara, Dinamo a câștigat cu 2 la 0 în fața lui Hermannstadt, pe Arena Națională, ambele goluri marcate după pauză. Antrenorul croat Copii a fost mulțumit că Dinamo a urcat pe locul trei, după Craiova și Rapid, în timp ce antrenorul Sibiului, Marius Măldărășanu, i-a fost rușine de prestația elevilor săi din repriza a doua.  La cald nu vreau să spun lucruri care să doară, dar nu îmi explic să văd așa o diferență mare din punct de vedere al jocului în prima repriză și pe urmă în a doua repriză catastrofală, fără reacție, fără să punem presiune, să încercăm să intrăm în joc chiar și la 2 0.  Duminica a fost o zi cu trei partide în Superligă. Mai întâi, FC Argeș a mai obținut o victorie, 2 1 cu codașa Metaloglobus, într-un meci decis în primul sfert de oră, și a urcat pe locul patru în clasament, un loc pe care nu îl visau nici cei mai fanatici suporteri ai piteștenilor. Craiova lui Rădoi și-a întrerupt seria de victorii consecutive, 6 la număr, din campionat, iar antrenorul Universității a fost supărat de condițiile de la stadionul din Botoșani.  După ce au ajuns la stadion. Vă spun sincer că a acceptat și acel 0 0 și numai să termine meciul, ca să putem să plecăm, pentru că nu am crezut că în 2025 mai poti gasi asa ceva pe un stadion in Romania. Dar în continuare viața ne oferă surprize. Mulți spun că nici măcar hârtie igienică n-au vrut să ne dea. Știam că Botoșani încearcă să joace fotbal, știam că se respectă, că oamenii de aici și politicul ajută.  În plus, Rădoi a spus că egalul a fost nedrept.  O partidă intensă, o partidă în care, din punctul meu de vedere, o singură echipă a fost pe teren. Din punctul meu de vedere, astă-seară am pierdut nemeritat două puncte, dar se întâmplă. Nu avem cum să ștergem acest parcurs pe care l-am avut până acum.  Leo Grozavu, antrenorul Botoșaniului, a spus că și echipa sa are probleme, dar nu se plânge și că punctul obținut cu Craiova a fost un punct muncit.  Nu este foarte mult acest punct. Dar este un rezultat care poate să ne dea mai multă încredere pentru viitor. Mi-aș dori să felicit băieții pentru acest punct muncit. În al doilea si nu în ultimul rand, as dori sa multumesc publicului spectator pentru atmosfera creata.  Tot egal s-a terminat si și derby-ul răniților dintre CFR și FCSB. Clujenii au condus de fiecare dată, dar bucureștenii au revenit. S-a terminat 2 la 2 și ambele echipe rămân în subsolul ierarhiei din Superliga. Autorul unui gol pentru clujeni, Damian Djokovic, a spus ce i-a lipsit echipei sale pentru a câștiga.  Se știe că au o echipă care mai ales cu mingea, cu posesie, e o echipă bună. Noi, fizic, nu prea. După ritmul de ultimele două luni nu prea am făcut față.  Portarul FCSB-ului, Ștefan Târnovanu, a fost iritat de arbitraj.  Penalty clar! Să mă ierte Dumnezeu! Ne mai întreabă oamenii de ce ne supărăm? Foarte ciudat arbitraj.  În ultimele două meciuri ale etapei disputate ieri, Csikszereda a obținut al doilea punct în Superligă, după egalul 1 la1 de pe teren propriu, contra Oțelului Galați, iar la Ovidiu, Farul a învins Petrolul cu 2 la 1. Prima victorie a marinarilor după trei înfrângeri consecutive.  Superliga ia o pauză de două săptămâni. Naționala va juca vineri un amical împotriva Canadei, iar peste fix o săptămână întâlnește în deplasare Cipru, în preliminariile Campionatului Mondial din 2026.    

În acest episod din seria Vorbitorincii LEADERS, galeristul și curatorul Dan Popescu intră în dialog cu Cătălin Striblea despre provocările și bucuriile artei contemporane românești. Absolvent de filozofie, Dan a fondat în 2002 Galeria H'Art, un spațiu care a devenit reper și teren de întâlnire între generații artistice.Cu pasiune și luciditate, vorbește despre scandalul expoziției de la Malmaison, unde simbolurile naziste ale controversatului Sorin Tara (von Neudorf) au stârnit aprige dezbateri, despre coconi - simbolurile grupărilor sanatinsite cum s-au explimat jurnaliștii de la Antena 1 la acel moment și despre loialitatea sa față de artiști precum Gorzo, Mocanu, Comănescu și alții. Un dialog despre misiune, reziliență și felul în care arta poate fi „cel mai scurt drum spre fericire”. 00:02:00 Exercițiu de artă contemporană la LEADERS 00:08:08 Artă conceptuală - banana lipită cu bandă adezivă de un perete - Imagine simbol 00:15:38 Povestea lui Ion Bîrlădeanu, un om al străzii 00:31:00 Piața de artă în România 00:42:34 Coloana Infinitului de Constantin Brâncuși 00:56:40 Mesajele lui Gili Mocanu 01:06:00 Arta întoarce totul în favoarea ta 01:16:56 Ion Grigorescu și simbolurile eternei reîntoarceri 01:28:00 Valoarea comercială versus valoarea culturala  01:38:00 Simbolurile sataniștilor au împânzit Bucureștiul  01:46:29 Mega scandalul din anul Ștefan cel Mare 01:59:43 Cel mai mare scandal de artă - 2025 02:17:00 De ce este Dumitru Gorzo un artist mare

Zi de jocuri europene pentru FCSB, CFR și Universitatea. Campioana visează din nou la Europa League dar trebuie să treacă pe Arena Națională de Aberdeen cu care a terminat la egalitate, 2-2, în Scoția. În Conference League, vicecampioana are o misune imposibilă acasă după umilința din Suedia, iar echipa din Craiova e favorită la calificare la domiciliu în fața turcilor de la Bașakșehir, pe care a învins-o în tur, scor 2-1. Tudor Furdui analizează șansele celor 3 echipe românești. Calificarea FCSB-ului în faza principală a Europa League se hotărăște diseară pe Arena Națională, care va fi luată cu asalt de fanii campioanei. În tur, bucureștenii au reușit la Aberdeen doar un rezultat de egalitate, după ce au condus cu 2 la 0. Un meci care a semănat cu derby-ul cu Rapid, de acum 3 săptămâni. Început bun, după care delăsare totală. De altfel, în campionat, FCSB nu mai sperie pe nimeni. A pierdut pentru a treia oară consecutiv acasă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de 10 ani, cu un categoric 0 la 2 în fața nou-promovatei FC Argeș, și a ajuns la patru înfrângeri în șapte etape, ocupând abia locul 13 în clasament. În Europa, campioana României a alternat meciurile bune, de exemplu cele împotriva campioanei din Kosovo, cu cele slabe, de exemplu înfrângerea din Andorra sau dubla cu campioana Macedoniei de Nord. Cu toate acestea, patronul Gigi Becali este sigur că FCSB va trece de Aberdeen și va ajunge în grupa principală de Europa League, la fel ca în sezonul trecut. E scor de calificare și nu e neapărat scorul, e diferența de valoare. Adică noi avem jucători mai valoroși, ei au niște jucători mai muncitori. Nu știu, probabil au metode de antrenament, probabil au alimentație, farmacie,  cine știe? Fotbalul nu mai e numai pe alergat. Adică alergatul rezolvă mult, dar trebuie și tehnic. O să ne calificăm. Diferența de goluri nu va fi, că nu e chiar mare diferența, pentru că noi zicem că marcăm.  Eu cred în calificare. Și atacantul Florin Tănase spune că, deși în competiția internă FCSB este într-o perioadă mai puțin bună, în cupele europene echipa se mobilizează altfel și poate obține calificarea. Dacă vom fi bine noi și vom juca cu aceeași determinare cum am jucat acolo la ei, eu cred că avem șanse mari să ne calificăm, plus că avem avantajul suporterilor, care este unul foarte mare. O misiune imposibilă are CFR în returul cu Hacken, după umilința 2 la 7 de pe terenul sintetic din Suedia, care a dus la demisia lui Dan Petrescu. Echipa nu și-a revenit nici în campionat, unde se află acum pe loc de baraj. În deplasarea de la Galați a pierdut lamentabil 1 la 4 în fața Oțelului, după ce apărarea a făcut gafe de cascadorii râsului la două dintre reușitele gălățenilor. După înfrângere, veteranul Mario Camora, cel mai vechi component al echipei, a recunoscut că este cea mai grea perioadă de când este la Cluj. E rușinos ce facem. Și dacă nu ne trezim, la finalul sezonului, ne vom lupta la retrogradare. E ce mai umilitoare perioadă de când sunt  la CFR. Acum clujenii au un nou antrenor. Italianul Andrea Mandorlini a revenit în Gruia, dar înfrângerea din tur, din Suedia, atârnă greu, iar diferența de cinci goluri pare imposibil de surmontat. În fine, Universitatea Craiova are prima șansă să se califice în grupa principală de Conference League, după victoria din Turcia 2 la 1, cu echipa de suflet a președintelui Erdogan, Bașakșehir. Craiova are o evoluție aproape perfectă și în campionat, unde este lider, cu șase victorii din șapte posibile. Calificarea nu este încă obținută. Echipa turcă poate crea surpriza. O spune chiar antrenorul Mirel Rădoi, care le cere suporterilor să fie trup și suflet alături de echipă, chiar și în momentele mai puțin bune. Sper ca joi seara să ne calificăm. Cred că toată lumea trebuie să fim în momentele astea și joi să fim uniți. O singură parte din acest tot unitar, dacă nu este lângă noi, vom suferi. Iar dacă vom începe să suferim cu o echipă foarte bună, așa cum cum este Bașakșehir, vom vom avea mari probleme. Sper ca suporterii să fie alături de echipă și să aibă mai multă răbdare. Și fundașul oltenilor, Vasile Mogoș, vrea un stadion arhiplin diseară. Trebuie nu doar 11 jucători, nu 29 de jucători, trebuie să fie 30.000 de oameni, pentru că nu cred că-i destul doar echipa. Cred că trebuie să fie tot orașul. Și Alexandru Crețu, autorul unui gol în ultima partidă de campionat cu Petrolul, își chema toți fanii la stadion. Cu toții știm că e un meci foarte important. Am scos un rezultat foarte bun în Turcia. Ne așteptăm ca stadionul să vină să fie full și ei să ne susțină necondiționat. Și noi vom lupta pentru ei. Nu trebuie să schimbăm absolut nimic din ce am făcut la ei și cred eu că la final vom ieși calificați.

În acest episod din Mai Departe, vorbim despre blocarea aplicației HaiTV în Moldova, impactul pe care îl au platformele rusești, influenceri și AI-ul care începe să gândească împreună cu noi. Analizăm cum presa pierde teren, cum granturile țin media în viață, și ce modele noi apar, de la abonamente, la platforme precum StoryCrafters.

Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) - Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) - Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea)  Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani. Guvernele și legislaturile din ultimii șase ani, fie într-un mod mai serios, fie doar prin mimare, au încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale, prin eliminare, supraimpozitare sau alte prevederi, scrie Libertatea. Executivul Bolojan e ultimul care încearcă o asemenea reformă, singurul succes fiind însă pe vremea Cabientului Boc, care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pensiile speciale, greu de „ucis”. Un profesor constituțional explică de ce reforma justiției oscilează mereu între două extreme (Adevărul) Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum. „Nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate”, avertizează expertul. „CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției”, adaugă Bogdan Iancu. În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro. Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro. Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri. „Există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el”. Integral în ziar. Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) Inundațiile masive din județele Suceava și Neamț, în urma cărora trei persoane au murit, au fost provocate în primul rând de ploile abundente, dublate însă de scurgerile foarte rapide de pe versanți, favorizate de lipsa unor măsuri care să le împiedice, potrivit specialiștilor de la Apele Române. Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate. Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava. „La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan. Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu. Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc.   INVESTIGAȚIE. Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Premierul României a vorbit, ministrul Educației s-a pronunțat, iar partide din opoziție cer comisie parlamentară. Au fost multiple reacții după ce Snoop a prezentat mărturii ale femeilor care vorbesc despre abuzurile sexuale ale profesorului Marius Pieleanu, pe care acesta le neagă. Ce se întâmplă la SNSPA 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns. După dezvăluirile din cazul profesorului Alfred Bulai, SNSPA a cercetat și plângerile la adresa lui Marius Pieleanu. Pe 10 februarie, cazul s-a clasat. Hotărârea nu e publică la 5 luni după ce a fost luată. Mai multe pe HotNews.ro.

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Proverbe 22:6 6. Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s