Schloß Schönbrunn - Asiller katýndaki ihtiþam odalarý

În acest spaţiu stătea în post garda de corp a Împăratului Franz Joseph, care supraveghea intrarea în apartamentul împăratului. În partea dreaptă puteţi observa soba din ceramică folosită la încălzirea palatului, care, la fel ca şi celelalte sobe din castel, era încălzită printr-un coridor de încălzire situat în spatele acestor săli, pentru a nu deranja familia imperială şi pentru a nu produce mizerie. Iniţial, sobele au fost încălzite cu lemne, dar începând cu secolul XIX a fost introdusă o instalaţie de termoficare cu aer fierbinte care nu mai este în funcţiune din anul 1992. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Această încăpere servea ca sală de aşteptare înaintea audienţelor acordate de Franz Joseph, care acorda audienţă de două ori pe săptămână. Masa de biliard a aparţinut odinioară bunicului lui Franz Joseph, Împăratul Franz II/I, şi aici îşi petreceau timpul liber cadrele militare. Pe pereţi puteţi admira trei picturi mari, din care cea mijlocie reprezintă prima decernare a Ordinului Maria Theresia în anul 1758. Acest ordin fondat de Maria Theresia a reprezentat primul Ordin de Merit al Monarhiei şi era considerat a fi una dintre cele mai înalte distincţii ale Casei Imperiale. Picturile din stânga şi din dreapta imortalizează jubileul centenar al fondării ordinului. Franz Joseph a oferit atunci atât un dineu somptuos în Galeria Mare şi o recepţie în Parcul Palatului. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Această cameră şi-a primit numele de la lambrisajul preţios din lemn de nuc care provine, împreună cu decoraţiunile aurite şi cu mesele tip consolă din amenajarea originală în stil Rococo, din timpul Mariei heresia. Candelabrul datează din secolul XIX. Aici îi primea Franz Joseph pe cei veniţi în audienţă. Se obişnuia să se ceară o audienţă în semn de recunoştinţă pentru o distincţie, pentru depunerea unei petiţii sau pentru a se prezenta după obţinerea unei funcţii oficiale. Audienţele durau de regulă câteva minute şi se încheiau printr-o simplă înclinare a capului. Franz Joseph primea într-o singură după-amiază până la o sută de persoane. Memoria împăratului era proverbială; el nu uita niciodată un nume sau o figură pe care a întâlnit-o cândva. Audienţele durau de regulă câteva minute şi erau încheiate de împărat printr-o simplă închinare a capului. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Franz Joseph urca pe tronul Imperiului Austriac la vârsta de numai 18 ani. Efortul zilnic pe care îl desfăşura era enorm: ziua sa de lucru începea la ora 5 dimineaţa şi se derula la masa de lucru pe care o puteţi vedea în partea dreaptă. Aici studia documentele, i se servea micul dejun şi masa de prânz. În faţa acestei mese de lucru îşi petrecea viaţa primul funcţionar al statului. Împăratul nu punea mare preţ pe amenajarea somptuoasă a încăperilor sale particulare. Se mulţumea cu tablourile personale, fotografiile familiei şi cadourile copiilor şi nepoţilor săi. Unul dintre cele două mari portrete îl prezintă pe Franz Joseph la vârsta de 33 de ani, iar celălalt, pe soţia sa, Împărăteasa Elisabeth, cea care avea să capete o aură de-a dreptul mitologică sub numele de Sisi. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Viaţa de zi cu zi a împăratului începea în dormitor şi se derula după un plan bine stabilit. Ziua începea chiar de la ora 4 dimineaţa, împăratul îşi făcea toaleta de dimineaţă cu apă rece înainte de rugăciune, pe care o rostea ca un credincios catolic exigent pe taburetul de rugăciune pe care îl vedeţi în stânga patului. Patul metalic este o expresie a stilului de viaţă spartan al împăratului austriac. În acest pat s-a stins din viaţă Franz Joseph la vârsta de 86 de ani, după o domnie de 68 de ani, în anul 1916, în mijlocul haosului produs de Primul Război Mondial. Tabloul de pe şevalet îl reprezintă pe împărat pe patul de moarte. În decursul îndelungatei sale existenţe, Împăratul Franz Joseph a suferit multe lovituri ale sorţii: prima fiică, Sophie, a murit la vârsta de 2 ani, fratele împăratului, Maximilian, Împăratul Mexicului, a fost executat de revoluţionari, apoi a urmat suicidul tragic al singurului său fiu, Rudolf, iar Împărăteasa Elisabeth a fost asasinată de un anarhist italian. La ieşirea din această cameră, în stânga, după uşă, se află toaleta imperială. Aceasta a fost construită "în stil englezesc" pentru Franz Joseph în anul 1899. Următoarele trei camere mici aparţineau de apartamentul Împărătesei Elisabeth. În Cabinetul cu scară, folosit drept cameră de lucru, împărăteasa Elisabeth a scris numeroase scrisori, jurnale şi poezii. De aici pornea o scară elicoidală spre încăperile private ale împărătesei, situate la parter. După căderea monarhiei, scara a fost îndepărtată. Camera de toaletă era consacrată îngrijirii frumuseţii împărătesei. Elisabeth a fost considerată una dintre cele mai frumoase femei ale timpului ei şi era conştientă de acest lucru. Îngrijirea frumuseţii şi activităţile sportive pentru păstrarea siluetei suple defineau programul zilnic al împărătesei. Părul ei superb, lung până la pământ, necesita o îngrijire zilnică de mai multe ore. Acum, vă rugăm să traversaţi aceste încăperi şi veţi ajunge în camera 9, dormitorul matrimonial al Împăratului Franz Joseph şi al soţiei sale, Elisabeth. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

În anul 1854 Franz Joseph s-a căsătorit cu Elisabeth, verişoara sa în vârstă de aproape 16 ani. Cu ocazia nunţii lor, această cameră a fost amenajată ca dormitor matrimonial. Franz Joseph şi-a adorat soţia întreaga viaţă. Dacă această afecţiune şi-a găsit un ecou pe măsură, rămâne incert. Elisabeth a refuzat de la început să se supună vieţii rigide de la Curte şi a devenit în anii ce au urmat o femeie foarte sigură de sine. Ducea o viaţă independentă, întreprindea călătorii lungi, fiind doar rar de găsit în Viena. În luna septembrie a anului 1898, la vârsta de 61 de ani, a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Luccheni la Geneva. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

În Salonul de recepţie a Împărătesei Elisabeth, atmosfera este dominată de lambriurile alb-aurii, de tapetele luminoase de mătase şi de mobila luxoasă în stilul neorococo. Cadranul ceasului din faţa oglinzii este inversat, astfel încât ora exactă să poată fi citită şi din oglindă. Portretele în pastel din secolul XVIII merită în mod special atenţia dvs. Pentru că reprezintă copiii Mariei Theresia, provenind de la artişti celebri, printre care pictorul genevez Liotard, pe care Maria Theresia îl preţuia în mod deosebit. În tabloul din stânga sobei este reprezentată cea mai mică dintre fiicele Mariei Theresia, Marie-Antoinette, în costum de vânătoare. În anul 1770, la vârsta de 15 ani, se căsătorea cu viitorul rege francez, Ludovic al XVI-lea pentru a aplana rivalităţile dintre Bourboni şi Habsburgi. Ea a fost ghilotinată în 1793, în timpul Revoluţiei Franceze. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Această încăpere servea familiei imperiale drept sufragerie. Dineurile de familie urmau ceremonialul strict al Curţii, masa era întotdeauna decorate festiv, în centru erau aşezate decoraţiuni aurite, împodobite cu flori, cu fructe şi cu dulciuri. La dineurile oficiale se serveau specialităţi franţuzeşti, iar la mesele din cadrul familiei, Franz Joseph prefera preparatele specific bucătăriei vieneze, precum şniţelul vienez, gulaşul de viţel, rasolul de vita Tafelspitz sau faimoasele clătite Kaiserschmarren. Pentru ca bucatele să poată fi servite întotdeauna proaspete şi calde, erau aduse de la bucătăria imperial în recipiente calde până în apartamentele corespunzătoare, apoi erau ţinute la cald într-o cameră învecinată cu ajutorul arzătoarelor cu cărbune şi mai târziu al celor cu gaz. Împăratul stătea în mijlocul mesei, iar în faţa lui, când participa, stătea împărăteasa. Elisabeth postea des, pentru a-şi menţine silueta suplă şi din acest motiv participa doar arareori la mesele de familie. Dineurile de familie începeau de regulă la ora 6 seara şi cuprindeau de la 3 până la 6 feluri de mâncare. Serviciul de pe această masă este împrumutat din "Galeria Mesei şi Argintăriei Imperiale" a Hofburgului vienez, unde sunt expuse numeroase obiecte preţioase din porţelan şi din argint. Acolo veţi putea admira între altele tacâmurile de aur ale Mariei Theresia, serviciul personal al împărătesei Elisabeth şi multe altele. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Camera Copiilor este decorată cu portretele fiicelor Mariei Theresia. Din motive politice, Maria Theresia şi-a căsătorit cele mai multe dintre cele unsprezece fiice încă de la vârsta adolescenţei. În partea stângă, lângă uşă, observaţi portretul Mariei Christine, fiica favorită a Mariei Theresia. Ea a fost singura căreia i s-a permis să se căsătorească din dragoste, cu Albert de Sachsen-Teschen, fondatorul muzeului Albertina. Aici puteţi arunca o privire asupra unei băi instalate în anul 1917 pentru Zita, ultima împărăteasă a Austriei. Înainte de a pătrunde în următoarea încăpere, puteţi vedea cabinetul pentru micul dejun. Aplicaţiile sub formă de medalioane care decorează pereţii au fost lucrate manual de Elisabeth Christine, mama Mariei Theresia. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Salonul Galben este prima încăpere din apartamentele de pe latura grădinii palatului. Aici puteţi remarca pastelurile pictorului Liotard din Geneva care reprezintă în mod cât se poate de realist portretele unor copii de burghezi. Acestea contrastează puternic cu reprezentările portretelor copiilor Mariei Theresia, tipice Curţii Imperiale, pe care le puteţi admira, de exemplu, în următoarea încăpere. Tot acolo veţi vedea şi un portret al Mariei Theresia ca Regină a Ungariei aparţinând pictorului de curte Martin van Meytens. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Sala Oglinzilor era folosită de Maria Theresia pentru festivităţile din cadrul familiei, între altele pentru concerte mai mici. În anul 1762, Mozart, care avea pe atunci doar 6 ani, a susţinut în această încăpere primul lui concert în faţa împărătesei. După reprezentaţie, tatăl compozitorului scrie cu mândrie: Wolferl a sărit în braţele Majestăţii Sale, a îmbrăţişat-o şi a sărutat-o straşnic. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Această cameră, împreună cu următoarele două, şi-au primit numele după pictorul peisagist Joseph Rosa. Prima pictură, situată imediat în stânga uşii, reprezintă castelul Habichtsburg din cantonul elveţian Aargau, reşedinţa de origine a Dinastiei de Habsburg. Aici puteţi admira portretul Împăratului Franz I. Stephan. El a fost ales şi încoronat în 1745 la Frankfurt ca Împărat al Sfântului Imperiu German datorită abilităţilor politice ale soţiei lui, Maria Theresia. Maria Theresia conducea Ţările Coroanei Habsburgice în vreme ce Franz Stephan, pe lângă îndatoririle de împărat, se dedica ştiinţelor naturale şi finanţelor. Tabloul îl înfăţişează alături de obiecte şi piese de colecţie care îi susţin interesele sale artistice, istorice şi de ştiinţe naturale. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Marea Galerie din centrul palatului a fost utilizată de către familia imperial pentru baluri, recepţii şi dinee oficiale. Cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de aproape zece metri, Galeria Mare a oferit spaţiul ideal pentru festivităţile Curţii Imperiale. Decorată cu oglinzi de cristal, cu ornamente aurite pe stucatură şi cu fresce pe tavan, Galeria Mare reprezintă o operă de artă în stil Rococo în toată plenitudinea. Frescele sunt opera pictorului italian Gregorio Guglielmi şi aduc un omagiu suprem domniei împărătesei Maria Theresia. În fresca din mijloc sunt reprezentaţi Franz Stephan şi Maria Theresia, înconjuraţi de personificările virtuţilor unui domnitor şi de figuri alegorice care reprezintă Ţările Coroanei din monarhie. Cele două lustre sculptate din lemn şi aurite erau decorate cu câte 70 de lumânări înainte de electrificarea palatului din anul 1901. De la dispariţia monarhiei, Galeria Mare a fost utilizată pentru concerte; aici a avut loc şi întâlnirea legendară dintre preşedinţii Kennedy şi Hruşciov din anul 1961. Galeria Mică, din imediata apropiere este situată pe latura dinspre grădină. Aceasta era utilizată pentru celebrarea zilelor onomastice şi de naştere, oferind o privelişte mirifică asupra parcului palatului şi a Gloriettei construite încă în timpul Mariei Theresia. După ultima restaurare, Galeria Mică şi-a recăpătat culoarea albă strălucitoare din secolul al XIX-lea. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Pe ambele părţi ale Galeriei Mici se află câte un cabinet chinezesc: în partea stângă, Cabinetul Oval, în partea dreaptă, Cabinetul Rotund. Maria Theresia preţuia în mod deosebit arta chinezească şi japoneză care erau la modă în acea epocă. În ambele cabinete, în lambrisajul alb din lemn sunt intarsiate tăbliţe chinezeşti lăcuite, iar din cadrul aurit al acestora se înalţă mici console decorate cu porţelan albastru şi alb. Remarcabile sunt şi podelele din parchet cu intarsii lucrate cu mare artă. Ambele cabinete serveau drept camere de joc şi de conferinţe. În cabinetul chinezesc rotund se desfăşurau conferinţele secrete de stat şi întrevederile dintre Maria Theresia şi cancelarul ei de stat, principele Kaunitz. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Camera Caruselului îşi datorează numele uneia dintre cele două picturi mari şi anume cea din stânga. Aceasta reprezintă un carusel pentru doamne pe care Maria Theresia l-a organizat în anul 1743 la Şcoala de echitaţie de iarnă de la Hofburg pentru a celebra recucerirea oraşului Praga în războiul de succesiune din Austria. În această şcoală de echitaţie de iarnă – Şcoala spaniolă de echitaţie de astăzi – mai au loc şi în zilele noastre reprezentaţiile renumiţilor cai lipiţani. Şi Maria Theresia este reprezentată în centrul picturii călărind pe un lipiţan, în faţa doamnelor de la Curte. În partea stângă puteţi vedea portretul lui Karl al VI-lea, tatăl împărătesei, într-un fastuos veşmânt spaniol. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

În timpul Mariei Theresia, în Sala Ceremoniilor se desfăşurau ceremonii de anvergură mai mică, cu ocazia unor botezuri sau chiar a unor nunţi. Seria de picturi care împodobesc această sală prezintă ceremoniile de curte cu ocazia căsătoriei lui Joseph, fiul cel mai mare al Mariei Theresia şi moştenitorul său, cu prinţesa Isabella de Parma din dinastia Bourbon. În acest ciclu de picturi se regăseşte şi probabil cel mai cunoscut portret al împărătesei care o prezintă drept "prima doamnă a Europei", într-o preţioasă rochie cu dantelă de Brabant. Cea mai mare pictură din această serie înfăţişează alaiul de nuntă al Isabellei cu o suită de 98 de trăsuri. Toţi oaspeţii prezenţi – întreaga mare aristocraţie a Europei – pot fi recunoscuţi după blazoanele de pe trăsuri. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Salonul chinezesc albastru a fost decorat la începutul secolului al XIX-lea cu tapetele pe care le putem admira şi azi. Tapetele sunt din hârtie de orez şi au fost pictate manual în secolul al XVIII-lea. Aici vă aflaţi într-un loc cu o semnificaţie istorică deosebită: în această încăpere au avut loc tratativele care au dus, în data de 11 noiembrie 1918, la declaraţia de renunţare la guvernare a ultimului împărat, Karl I. În ziua imediat următoare a fost proclamată Republica Austria şi astfel a luat sfârşit domnia de peste 600 de ani a Dinastiei de Habsburg. Karl nu vroia să abdice şi din acest motiv familia sa a trebuit să aleagă în final calea exilului. Karl a decedat în 1922 la vârsta de doar 35 de ani pe insula Madeira; soţia lui, Zita, a murit însă mult mai târziu, în 1989 şi şi-a găsit locul de veci ca ultima împărăteasă a Austriei în Cripta Imperială. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

După moartea subită a iubitului său soţ, Franz Stephan, în anul 1765, Maria Theresia a amenajat în camera Vieux-Laque o cameră comemorativă. În lambrisajul din lemn de nuc au fost intarsiate plăcuţe negre lăcuite provenite din Beijing, acestea fiind încadrate în rame aurite. De la moartea lui Franz Stephan, Maria Theresia nu a mai renunţat la purtarea veşmintelor de doliu. În cartea de rugăciuni a împărătesei s-a găsit după moartea acesteia un bilet pe care era notată cu precizie perioada fericită a căsniciei lor, ceea ce nu lasă loc de îndoială privind dragostea Împărătesei pentru soţul ei. Pentru această cameră comemorativă Maria Theresia a comandat şi trei picturi: în mijloc îl puteţi vedea pe Franz I. Stephan pictat de Pompeo Batoni. Acelaşi pictor a pictat în anul 1769, la Roma, şi tabloul dublu al lui Joseph al II-lea şi al fratelui acestuia, Leopold. Pe masa din dreapta lui Joseph, se află un exemplar din "Esprit des lois" de Montesquieu, una dintre cele mai importante lucrări ale iluminismului. Toate năzuinţele şi reformele tânărului împărat au purtat amprenta ideilor iluminismului. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Camera Napoleon aminteşte de împăratul francezilor, care a condus de aici, din fostul dormitor al Mariei Theresia, ambele ocupaţii ale Vienei, în anii 1805 şi 1809. Căsătoria sa cu Marie Louise, fiica împăratului Franz II/I nepotul Mariei Theresia, în anul 1810 trebuia să pecetluiască pacea între cei doi monarhi. După căderea lui Napoleon, Marie Louise s-a întors pentru scurt timp la Curtea Imperială din Viena împreună cu fiul ei. Congresul de la Viena din 1814/1815 i-a acordat în final Ducatul Parma cu condiţia să-l lase pe fiul ei, Ducele de Reichstadt, la Viena. Marile puteri europene intenţionau să se asigure că micul "Prinţ Franzi", precum era numit la curte, fiul lui Napoleon, va rămâne nesemnificativ din punct de vedere politic şi va creşte izolat, la Curtea din Viena, sub tutela bunicului lui. Conform tradiţiei de familie a învăţat şi el o meserie artizanală ca orice membru de parte bărbătească al familiei de Habsburg. Pictura pe care o priviţi îl prezintă ca mic grădinar. S-a stins din viaţă din cauza unei afecţiuni pulmonare, în 1832, la vârsta de numai 21 de ani. Bustul îl arată pe patul de moarte, iar pe masa de tip consolă vedeţi animalul lui de companie preferat, o ciocârlie moţată. În camera următoare, cea de porţelan (camera 31), ne întoarcem din nou în timpul Mariei Theresia, care a utilizat această mică încăpere drept camera de joc şi de lucru. Structura din lemn sculptat, care imită porţelanul şi este pictată în albastru şi alb îmbracă întreaga încăpere până la tavan. În aceasta sunt integrate în total 213 desene în tuş efectuate de Franz Stephan şi de câţiva dintre copiii lui. Unul dintre aceşti copii, Marie Christine, apare şi într-un portret-medalion. A fost declarată fiica favorită a împărătesei şi a fost singura căreia i s-a permis să-şi lege destinul de bărbatul pe care îl iubea – ducele Albert de Sachsen-Teschen. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Acum vă aflaţi în una dintre cele mai preţioase încăperi ale palatului, în aşa-numita cameră a milioanelor. Îşi datorează numele lambrisajului dintr-un lemn de trandafir deosebit de rar în care sunt intarsiate miniaturi indopersane. Miniaturile prezintă scene din viaţa particulară şi din viaţa curţilor mogulilor din India secolelor XVI şi XVII şi au fost tăiate de membrii familiei imperiale, iar din bucăţile rezultate au fost compuse prin tehnica colajului imagini noi. Camera milioanelor este un exemplu elocvent pentru atitudinea ludică tipică epocii barocului în care erau gustate iluziile optice: pe ambele părţi ale camerei au fost montate oglinzi de cristal care se reflectă una în cealaltă şi creează astfel iluzia unui spaţiu infinit. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Atât pereţii acestei încăperi, cât şi fotoliile sunt decorate cu tapiţerii de Bruxelles din secolul al XVIII-lea. Pe tapiţeriile de pe pereţi sunt reprezentate scene din târguri şi din porturi, fotoliile sunt îmbrăcate în tapiţerii care prezintă cele douăsprezece luni ale anului. Următoarea încăpere, camera de lucru a arhiducesei Sophie (camera 34) a făcut parte din apartamentul în care au locuit în secolul al XIX-lea părinţii lui Franz Joseph, arhiducele Franz Karl şi arhiducesa Sophie. Ambiţioasa mamă Sophie nu numai că şi-a urmărit energic şi cu succes obiectivul de a-şi vedea fiul pe tronul Habsburgilor, ci a fost şi cel mai important consilier în chestiuni politice. Contemporanii au considerat-o "singurul bărbat de la Curtea vieneză". Relaţia foarte tensionată cu nora sa, care îi era de fapt şi nepoată, împărăteasa Elisabeth, a contribuit semnificativ la faptul că Sisi n-a reuşit să se simtă niciodată confortabil la Curtea vieneză. Elisabeth se plângea adeseori că soacra ei o controla permanent şi că îi îngrădea personalitatea. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Portretele pe care le puteţi admira aici reprezintă împăraţii începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea: Leopold II, fiul Mariei Theresia care i-a urmat la tron lui Joseph al II-lea, iar lângă el îl puteţi vedea pe fiul lui, Franz, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman. Din cauza războaielor napoleoniene, Franz s-a văzut obligat să dizolve Sfântul Imperiu Roman în anul 1806 şi să proclame Imperiul Austriac. Franz al II-lea a devenit astfel primul Împărat al Austriei, Franz I. În spiritul tradiţiei Habsburgice, şi-a căsătorit prima fiică, Marie Louise cu Napoleon, iar pe cea de-a doua fiică, Leopoldine, cu Împăratul Braziliei, al cărui portret îl puteţi vedea pe şevalet. Celelalte portrete îl reprezintă pe Împăratul Ferdinand cu soţia lui, Maria Anna. Ferdinand a fost cel mai mare fiu al Împăratului Franz şi poporul l-a numit cu tandreţe "Ferdinand cel Blând". Era epileptic şi nepotrivit pentru a domni. Adevăratul conducător al Monarhiei Austriece a fost în această epocă cancelarul Metternich, denumit şi "vizitiul Europei" pentru modul lui de a influenţa cu multă iscusinţă şi diplomaţie politica Europei. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Aşa-numita "Cameră Bogată" îşi datorează numele singurului pat de paradă păstrat la Curtea vieneză. A fost terminat în vremea cununiei Mariei Theresia şi s-a aflat iniţial în apartamentul particular al Mariei Theresia din Hofburgul vienez. Din acest pat somptuos din catifea roşie cu broderie extrem de preţioasă din fire de aur şi argint fac parte şi elemente din fostul lambrisaj, decorate cu un filigran arhitectural. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

În această încăpere şi în salonul alăturat a locuit în secolul al XIX-lea arhiducele Franz Karl, tatăl lui Franz Joseph. Picturile ne întorc în timp în vremea Mariei Theresia. Renumitul portret de familie pictat de Martin von Meytens îl reprezintă pe împăratul Franz I. Stephan şi pe Maria Theresia înconjuraţi de mulţimea copiilor lor. Perechea imperială a avut 16 copii, unsprezece fiice şi cinci fii, dintre care numai unsprezece au ajuns la vârsta majoratului. Nu se regăsesc în pictură doi copii născuţi mai târziu şi trei care au decedat anterior. Una dintre cele mai importante sarcini ale familiei imperiale era să aducă pe lume cât se poate de mulţi moştenitori ai tronului şi să asigure astfel continuitatea dinastiei. Pe partea opusă portretului de familie se găsesc picturile doamnelor care au jucat un rol important în viaţa Mariei Theresia: pe partea dreaptă a oglinzii o putem vedea pe mama ei, Elisabeth Christine, în partea stângă a acesteia portretul contesei Fuchs care fusese mai întâi guvernanta şi pe urmă confidenta apropiată a împărătesei. În semn de recunoştinţă, Maria Theresia a dispus înhumarea ei în Cripta Capucinilor. Contesa Fuchs este singura persoană înhumată aici fără a fi un membru al familiei de Habsburg. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

Habsburgii au fost vânători pasionaţi şi astfel erau şi părinţii Mariei Theresia, Karl al VI-lea şi soţia sa, Elisabeth Christine pictaţi în costum de vânătoare şi între ei îl vedeţi pe Franz Stephan, viitorul soţ al Mariei Theresia, la vârsta copilăriei. Şi Franz Joseph este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare: încă din copilărie obişnuia să vâneze vrăbii şi porumbei în parcul Schönbrunn. Unul din tablouri arată în fundal Palatul Schönbrunn, aşa cum a fost ridicat de Johann Bernhard Fischer von Erlach, drept castel de vânătoare în stil baroc. www.schoenbrunn.at | Download Tour-Guide (PDF)© by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.