Podcasts about aceasta

Urmăriți un material în care părintele Ioannis Meggoulis vorbește despre întâlnirea sa cu Sfântul Paisie în perioada în care el și tinerii săi prieteni s-au convertit la hinduism și au fost influențați de guru-ul indian Sai Baba. Aceasta este mărturia unui martor direct. Părintele Ioannis este acum preot ortodox la Metocul Sfântului Arhanghel Mihail de la Mănăstirea Sfântului Gheorghe din Examili, Grecia.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state.  - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

Într-o economie aflată în recesiune, salariile cresc ușor. Cel puțin, deocamdată, adică în luna martie a.c. Mai precis, salariul mediu brut a fost de 9.902 lei, iar cel net de 5.938 de lei, ambele cu o creștere cu 4,3% față de martie 2025. O analiză mai atentă arată că ritmul creșterii, destul de redus, a fost susținut de data aceasta de sectorul privat, pentru că salariile din zona publică au avut scăderi ușoare. O problemă este legată de raportul dintre creșterea salariilor și rata inflației. Astfel, indicele câștigului salarial real a fost de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă că rata inflației a fost cu 5% mai mare decât creșterea medie a salariilor. Practic, vorbim despre o scădere a puterii de cumpărare, dar este un fenomen care a început în a doua jumătate a anului trecut. Așadar, tabloul salariilor în economia locală s-a schimbat. Cu unele excepții, sectorul economic a crescut salariile, dar ritmul este în majoritatea cazurilor destul de redus. De altfel, acesta este specificul sectorului privat care aplică o politică salarială prudentă. În acest context, administrația publică și instituțiile de stat au avut o scădere a salariilor. Concret, în mediul privat, salariile au scăzut în câteva sectoare economice, precum activități juridice și de contabilitate, tranzacții imobiliare, telecomunicații, fabricarea mobilei sau pescuit și acvacultură. Creșterile care au depășit media s-au înregistrat în industria de fabricare a produselor din tutun care a ajuns cel mai bine plătit sector din România, prelucrarea țițeiului sau producția de energie electrică și gaze. Inevitabil, în evoluțiile salariale din sectorul economic vedem și industriile care au avut în ultimul an performanțe economice bune, pentru că în mediul privat ajustările de salarii și de personal se fac mult mai rapid decât în instituțiile publice. Cu alte cuvinte, companiile private cresc sau scad salariile, angajează sau restructurează forță de muncă în funcție de rezultatele financiare pe care le obțin. Un caz special este de data aceasta evoluția salariilor din sectorul public. În martie 2026 față de martie 2025, au fost scăderi pe toată linia în ceea ce privește salariul mediu net. Adică, în administrație publică și apărare salariul mediu s-a redus de la 7.217 lei la 6.886 lei, în învățământ de la 6.069 lei la 5.805 lei, iar în domeniul sănătății și asistenței sociale salariul mediu a scăzut de la 5.422 lei la 5.403 lei. Scăderile sunt efectul măsurilor adoptate începând cu a doua jumătate a anului trecut, atunci când unele sporuri din sectorul bugetar au fost reduse și când s-a aplicat măsura de „înghețare” a salariilor plătite din fonduri publice. Aceasta este „fotografia” lunii martie a.c. Anul acesta, în fața economiei stau multe necunoscute, de la evoluția inflației, până la rezultatele economice ale companiilor. De cifra de afaceri și profitul firmelor depind încasările bugetare și implicit salariile din sectorul public. Dar, de performanțele firmelor depind și salariile din mediul privat. De aceea, sunt mari șansele ca reducerea puterii de cumpărare pentru mai multe categorii profesionale să continue. Tot ieri, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre principiile legii de salarizare unitară. Noua lege va păstra actuala anvelopă salarială din sectorul bugetar de 8,1% din PIB. Acest lucru va însemna că unele ajustări bugetare în sensul creșterii se vor putea face, dar o mărire semnificativă a salariilor presupune reducerea personalului. Deocamdată, aceasta este viziunea guvernului. Dar, în acest moment, instituțiile publice tărăgănează restructurarea stabilită prin legislație încă de anul trecut. De fapt, oamenii de la stat așteaptă să plece „cel care taie” și să vină „cel care dă”.

Evenimentul petrecut miercuri în comisia pentru drepturile omului din Senatul României nu poate trece drept un simplu accident procedural - așa cum a încercat să-l minimalizeze președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pe scurt, comisia a dat undă verde, cu majoritate de voturi, unui proiect legislativ inițiat de AUR prin care ar urma să fie abrogată legislația care pedepsește antisemitismul, negarea Holocaustului sau cultul criminalilor de război. Aceasta nu s-ar fi putut întâmpla dacă reprezentanții PSD în comisie nu ar fi votat cot la cot cu cei ai AUR. Într-o reacție imediată, președintele PSD a afirmat că probabil a fost vorba de o scăpare care va fi reparată la dezbaterile din plen. Și a asigurat că proiectul nu va trece. Povestea este însă mai complicată, arătând slăbiciunile sistemului nostru politic și ridicând câteva semne de întrebare. În primul rând, comisia respectivă este prezidată de un senator AUR - și nu oricine. Este vorba despre generalul în rezervă Mircea Chelaru, admirator declarat al lui Ion Antonescu și susținător al unor relații cordiale cu Rusia. Atitudinile sale erau cunoscute. Ceea ce nu a împiedicat – sau, poate, mai degrabă a facilitat – punerea lui pe locurile eligibile și promovarea ca președinte de comisie parlamentară. Numai și faptul că un exponent de frunte al extremei drepte capătă conducerea unei comisii parlamentare – ba, încă, pentru drepturile omului ! – arată că așa-zisul cordon sanitar al formațiunilor democratice în fața extremismului rămâne o glumă proastă. Citeste siAviz favorabil pentru abrogarea legilor antilegionare| Greșeală sau derapaj democratic în Senat? Știm, desigur, că pentru foarte mulți politicieni de la noi, comisia pentru drepturile omului este un fel de ”a cincea roată de la căruță”, un loc unde sunt trimiși parlamentarii care nu pot ajunge în comitete mai de soi. Ceea ce, în cele din urmă, ridică mari semne de întrebare cu privire la angajamentul politicienilor noștri față de drepturile omului. În definitiv, această comisie lasă să treacă o lege care ar permite antisemitismul și negarea Holocaustului - cea mai teribilă crimă la adresa demnității umane. Apoi, sunt mari semne de întrebare cu privire la PSD, aliatul extremei drepte în răsturnarea guvernului Bolojan. Aliat de conjunctură, ne asigură, iarăși, liderii social-democrați, care nu încetează să-și afirme orientarea pro-europeană. Și nu încape îndoială că, la dezbaterile în plen, ordinul de partid va fi respectat și proiectul AUR va fi respins. Întrebarea este ce se află în străfundurile partidului când, iată, reprezentațți ai săi într-o comisie parlamentară, lăsați de capul lor, votează cum au votat? Și dacă, în partid, curentul pro-AUR este mai puternic decât lasă să se înțeleagă liderul său? Era, oare, nevoie de supravegherea conducerii de partid pentru ca acești aleși să înțeleagă că o asemenea lege pur și simplu nu are ce căuta într-o țară civilizată? Dacă da, atunci însuși Sorin Grindeanu are o mare problemă cu propriul partid – iar asigurările pe care le dă în public nu valorează mare lucru.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sâmbătă, 9 mai, este Ziua Europei. O zi care în România vine într-o conjunctură politică sumbră. Tocmai de aceea Bucureștiul ar fi trebuit să lanseze un puternic mesaj european. Iar, dacă nu o fac politicienii, atunci o vor face oamenii. Sâmbătă este Ziua Europei. Aceasta amintește de Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care propunea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse. Această comunitate a stat la baza Uniunii Europene de astăzi. Dar nu despre istorie trebuie să vorbim acum, ci despre prezent. Ziua Europei ar fi trebuit să fie marcată astăzi, în capitala României, de vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Din păcate, vizita a fost anulată din cauza situației politice incerte de la București. Din păcate, pentru că tocmai acesta ar fi fost prilejul pentru ca președintele României să lanseze mesajul ferm că, în pofida tulburărilor politice interne – care țin, în definitiv, de jocul democratic – România rămâne ferm ancorată la valorile europene. Că la rămâne un aliat de nădește la granița de est a Uniunii. Că va continua să sprijine efortul Ucrainei de a rezista în fața agresiunii imperialiste a Rusiei, contribuind astfel la menținerea securității întregii Europe. Că va continua sprijinul pentru Republica Moldova. Că va răspunde cu fermitate agresiunilor hibride. Și că, în cele din urmă, va rămâne un spațiu al libertății și al pluralismului, că va întări statul de drept și își va proteja cum se cuvine minoritățile de orice fel. Și că nu-i va lăsa în urmă pe cei defavorizați. Din păcate, de ziua ei, Europa nu va auzi aceste cuvinte de la București. Și ar fi trebuit. Pentru că, în pofida asigurărilor de la Cotroceni că România își va urma calea ”pro-occidentală” – ca să cităm exact expresia folosită de președinte – îngrijorările persistă. Le citim, le vedem și le auzim de la confrații noștri jurnaliști din Europa. Le primim ca semnale din partea cancelariilor. Toate acestea ne spun că ceva nu pare deloc în regulă la București. Că ruperea de către social-democrații români a cordonului sanitar față de extrema dreaptă este un semnal prost, într-o Europă care vrea să strângă rândurile în fața dublei presiuni, a Rusiei lui Putin și Americii lui Trump. Că, după vestea bună a înfrângerii la vot a lui Viktor Orban în Ungaria, România ar putea veni cu vestea proastă. Există, însă, și o veste bună, în peisajul cenușiu pe care îl oferă astăzi România politică. Și vestea bună vine de la oameni. Organizațiile civice vor marca sâmbătă, ele însele, Ziua Europei, în locul politicienilor. Un marș este anunțat pentru sâmbătă seara la București și alte manifestări vor mai avea loc în țară. Oamenii vor vorbi despre Europa și își vor afirma europenitatea. Iar asta este vestea bună pe care trebuie să o audă și politicienii. Pentru că, în definitiv, Europa este a noastră, a oamenilor. La mulți ani!

Odată cu agravarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a promis că indiferent de deznodământ, România va continua cu un guvern pro-occidental. Dar ce înseamnă astăzi, exact, a fi ”pro-occidental”, în contextul diviziunii tot mai clare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite? La început, termenul ”pro-occidental” a părut doar un detaliu semantic.  Dar expresia a fost repetată cu insistență de președinte, ceea ce sugerează că și-o asumă și vrea să ne transmită ceva cu asta. Dar, ce anume? În lumea de azi, termenul ”pro-occidental” și-a pierdut o mare parte din relevanța sa tocmai din cauza diviziunilor lumii occidentale. Iar această diviziune este ilustrată cel mai clar în Strategia de Securitate a Casei Albe. Aceasta vede în modelul liberal european un adversar ideologic. Europa este zugrăvită drept un spațiu în declin. Construcția europeană este persiflată, Statele Unite își doresc parteneri aliniați politicii sale, dar luați separat țară cu țară și nu uniți într-un proiect - așadar, lipsiți de o voce comună. Cu alte cuvinte, slabi. Așa cum îi vrea și Rusia și cum îi vrea și China. Pretențiile lui Donald Trump de anexare a Groenlandei, punerea la îndoială a NATO, tentativele de a încheia o pace separată cu Rusia, peste capul Ucrainei și punând în pericol securitatea Europei, toate acestea spun multe despre puternica diviziune transatlantică. Citeste siNicuşor Dan: Eu doresc şi voi acţiona pentru ca România să fie guvernată de forţe pro-occidentale|Nu cred că e o chestiune serioasă suspendarea din funcţie Să mai adăugăm și amestecul fățiș al administrației Trump și al ideologilor MAGA în alegerile europene – și exact de partea forțelor care vor slăbirea Uniunii Europene și care reiau narativele Rusiei. Ruptura ideologică este evidentă. Nu poți să fii și cu modelul liberal și pluralist european, cu drepturile omului și protecția minorităților dar și cu ideologia MAGA care propovăduiește supremația rasei albe, care neagă egalitatea de gen și pentru care Kremlinul este un partener mai bun decât Bruxelles-ul. Ca și în cazul crizei interne, în care și-a declarat neutralitatea, președintele Nicușor Dan pare că refuză să ia o opțiune între modelul Europei liberale și ideologia MAGA. Poate că Nicușor Dan se simte vulnerabil, câtă vreme ideologii MAGA au criticat vehement anularea alegerilor din 2024, care lui i-au deschis drumul către Cotroceni. Și vrea, cu toată ființa sa, să evite scenariul în care, la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, s-ar lua decizia ca favoritul să devină George Simion – dacă nu cumva însuși Călin Georgescu. Această teamă este de înțeles. Unii critici ai președintelui se tem chiar de mai mult. Ei amintesc poziționarea lui Nicușor Dan la referendumul pentru familie din 2018, vizitele la unele lăcașuri de cult cu rezonanțe legionare sau reticențele față de legea Vexler. În aceste condiții, dă de gândit anularea recepției de Ziua Europei și a vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe motiv de criză politică internă. Tocmai că ar fi fost un minunat prilej de susținere a valorilor europene, într-un moment politic tulbure. Iată că, din nou, președintele României alege ambiguitatea.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

PSG - Arsenal este finala Ligii Campionilor în sezonul 2025-2026. Parizienii au remizat ieri seară la München 1-1 cu Bayern, și cu 6-5 la general elimină campioana Germaniei și merg la Budapesta să-și apere trofeul. S-a stabilit finala sezonului 2025-2026 din cea mai importantă competiție intercluburi a lumii. PSG-Arsenal  va avea loc pe 30 mai, la Budapesta. Parizienii au câștigat în premieră „trofeul cu urechi” anul trecut, după o victorie la pas cu Inter, în timp ce Arsenal nu a obținut-o niciodată, pierzând finala din 2006, contra Barcelonei. Pentru tunari este o performanță remarcabilă, după o evoluție fără greșeală în actualul sezon al Ligii. Arsenal e în tărâmul viselor”, au titrat jurnaliștii de la DailyMail, care au lăudat echipa londoneză, neînvinsă în acest sezon al Ligii Campionilor. Semifinala dintre Arsenal și Atletico, a semănat cu o partidă de șah Un duel câștigat de Arteta, urmașul lui Arsene Wenger, în fața lui Simeone, un tehnician interesat mai mult de apărare decât de atac. A rezultat un meci urât, tactic la fel ca cel din tur de la Madrid, în care niciuna dintre echipe nu a riscat prea mult. Au fost puține ocazii într-un meci decis de o greșeală mare în apărarea celor de la Atletico. Madrilenii au început să atace abia după ce au primit gol, dar parcă au făcut-o cu frâna trasă și se pot considera nedreptățiți în condițiile în care ar fi putut beneficia de un penalty la un fault asupra lui  Griezmann. Francezul este ghinionistul echipei. De când este la Atletico nu a câștigat niciun trofeu. De fapt a doua echipă a Madridului este lipsită de șansă, ea pierzând ambele finale ale Ligii campionilor, în 2014 și 2016, jucate până acum în fața rivalei Real. „Blestemata Ligă a Campionilor” Jurnaliștii de la Marca, au titrat „Blestemata Ligă a Campionilor” având în vedere ghinionul lui Atletico în cea mai importantă competiție inter-cluburi. Atletico se consolează cu faptul că a ajuns în semifinalele Ligii Campionilor, performanță reușită ultima dată în 2017 și că încasează 100 de milioane de euro din participarea în ligă în acest sezon Parcurs perfect pentru Arsenal Per ansamblu, Arsenal, o echipă extrem de pragmatică și specialistă în faze fixe, a meritat calificarea în ultimul act al competiției. În Premier League e în pole-position pentru a câștiga titlul, iar în Champions League, statisticile ”tunarilor” sunt formidabile în acest sezon: 14 meciuri, niciun eșec, 11 victorii, 9 partide fără gol primit și doar 6 goluri încasate per-total. Vom afla dacă-i va folosi statistica asta la Budapesta, pe 30 mai, când va avea în față un adversar obișnuit să dea goluri și nu puține. PSG a subordonat Bayern Este vorba de PSG care în returul cu Bayern nu a mai avut apetitul ofensiv de săptămâna trecută, dar care și-a asigurat ieri seară prezența în finală după 1-1 pe Alianz Arena.  Nu a mai fost nebunia de pe Parc des Princes, cu 9 goluri marcate ci un joc mult mai temperat, controlat însă fără probleme de parizieni. Aceștia au condus încă din debutul partidei după reușita lui Dembele și nu au tremurat decât în ultimul minut când Harry Kane, complet inexistent până atunci, a adus egalarea. Luis Enrique a creat la Paris o adevărată mașină de fotbal capabilă să se impună indiferent de stadionul pe care evoluează.  „PSG a făcut-o din nou”, a titrat L'Equipe, cu trimitere la a doua finală consecutivă de Liga Campionilor a parizienilor. Anul trecut, PSG o învingea pe Inter în ultimul act cu 5-0, acum savurează momentul și așteaptă un nou duel cu o echipă din Premier League în condițiile în care le-a subordonat pe toate cele cu care s-a întâlnit în acest sezon. Bayern a acuzat mai multe greșeli ale centralului portughez Acesta ce-i drept este lipsit de experiență el aflându-se abia la a 15-a apariție în Liga Campionilor și la prima semifinală. Publicația germană Bild chiar a titrat „Bayern, eliminată după un scandal de arbitraj!”. Faza care i-a scos din minți pe bavarezi s-a petrecut după o jumătate de oră de joc când mijlocașul lui PSG Vitinha, și el portughez,  a degajat mingea din propriul careu, iar João Neves, un alt portughez, aflat pe traiectorie, a blocat balonul cu mâna. Toată lumea a văzut penalty dar arbitrul Pinheiro și oficialii din camera VAR au lăsat jocul să continue. Expertul în arbitraj al publicației BILD, Manuel Gräfe, a declarat: «Aceasta este lovitură de pedeapsă și trebuia acordat penalty, deoarece este o mișcare deliberată către minge». Conform interpretării regulamentului organismului internațional care decide modificările legilor jocului, se arată că, dacă mingea vine de la un coechipier și nu se îndreaptă spre poartă, nu se acordă penalty. Cert este că PSG a deținut în permanență controlul în fața unui Bayern fără soluții. Acum, campioana Franței este la un pas să scrie istorie în Liga Campionilor, dacă va trece și de Arsenal în finală. Să fie Budapesta 2026, după München 2025?

Henrietta Lacks (1951): cancer cervical la 30 ani. Fărăștirea ei, probe de țesut recoltate - celulele au trăit mai mult în laborator, devenind linie „nemuritoare” HeLa. Mii de experimente: cancer, HIV, COVID-19, vaccin poliomielită, toxicologie. Boala ei agresivă a dat naștere descoperirilor care au salvat milioane. Dumnezeu împletește suferința în planmai mare!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Președintele american Donald Trump a anunțat că prelungește armistițiul cu Iranul, „pînă cînd liderii și reprezentanții acestei țări vor putea veni cu o propunere unitară.” Dar blocada americană asupra porturilor iraniene continuă. Care sînt perspectivele unor noi negocieri între Statele Unite și Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.Strîmtoarea Ormuz este, oficial, deschisă. Neoficial, e blocată. Iar, în practică, e de două ori blocată. Iranul oprește și amenință navele care nu-i convin, Statele Unite ale Americii le amenință pe cele care provin din porturile iranieine. Totul – în numele libertății de navigație! E o situație aproape comică: două puteri se acuză reciproc de blocaj, în timp ce criza de țiței afectează deja economiile occidentale. De fapt, cine blochează Strîmtoarea Ormuz și de ce?Ioana Constantin-Bercean: „Sîntem aproape într-o comedie. Mai puțin reușită. Administrația Trump a fost avertizată înainte de începerea războiului că s-ar putea să apară o astfel de problemă în ceea ce priveşte traficul, navigația prin Strîmtoarea Ormuz. Sfatul militarilor și strategilor americani a fost ignorat și sîntem în această realitate. Putem s-o numim, dacă doriți, Strîmtoarea lui Schrödinger. E închisă și deschisă în același timp și nimeni nu știe dacă este închisă sau deschisă. Sigur că este atuul cel mai mare al Iranul în acest război. (...) Iranul și-a valorificat avantajul de a putea bloca parțial sau de a opri navele statelor ostile, pentru că prin Strîmtoarea Ormuz traficul le-a fost permis doar acelor state care îi sînt aliate Iranului sau nu reprezintă o amenințare din perspectiva regimului de la Teheran, iar pe de altă parte, odată cu instaurarea blocadei navale americane, și celorlalte nave li s-a interzis să treacă pe acolo.”Se vorbea despre noi negocieri SUA-Iran, săptămîna aceasta, în capitala Pakistanului, negocieri care nu au mai avut loc. De ce?Ioana Constantin-Bercean: „Pentru că Iranul a refuzat aceste negocieri. Poate nu este răspunsul cel mai ușor de digerat, dar aceasta este realitatea. Iranul consideră în acest moment că este într-o poziție de forță. Ceea ce nu este întru totul adevărat dar nu este nici complet greșit. Şi avem această ciocnire a orgoliilor. După ce am avut în Afganistan un war of necessity, un război de nevoie – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 –, după ce am avut un war of choice în Irak, un război care s-a făcut pentru că s-a dorit, în prezent, eu cataloghez acest război drept unul al ambiției.”Ce presiuni suplimentare mai poate pune SUA asupra Iranului pentru a intra în niște negocieri serioase?Ioana Constantin-Bercean: „Aceasta este o altă problemă, pentru că Iranul nu va răspunde niciodată la presiuni. După cum am văzut, am avut un război care a distrus nu doar obiective militare, ci și infrastructură critică, infrastructură civilă, avem cîteva mii de morţi declaraţi din rîndul civililor și Iranul nu a răspuns pozitiv nici unuia dintre aceste elemente coercitive. Cu atît mai mult, în fața declarațiilor foarte agresive care vin în continuare dinspre Casa Albă și dinspre Pentagon, răspunsul iranian a fost: nu vom trimite o delegație la Islamabad. Am observat inclusiv această greșeală strategică din partea lui Pete Hegseth, care se adresează direct iranienilor: vom face, vă vom bombarda... Aceasta este cea mai greșită cale de a negocia cu iranienii. (...) Iar dacă nu merge cu forța coercitivă, ar merge pe calea diplomatică. Dar în acest moment, iranienii nu au nici un dram de încredere în negociatorii americani. Şi această este cea mai mare problemă.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) - Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) - Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) „Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină (Adevărul) Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun. Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție. Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”. Ce opțiuni are Sorin Grindeanu după răspunsul concertat PNL – USR: criză politică cu costuri pentru România sau detensionare cu riscul unei contestări interne (G4Media) Sorin Grindeanu a ajuns în colț, cu puține opțiuni politice. AUR i-a întors spatele ostentativ la negocierile pentru buget, PNL și USR au anunțat că nu vor negocia cu PSD un alt guvern dacă premierul Ilie Bolojan e demis. Sub o presiune internă tot mai mare din partea aripii dure, șeful PSD merge la Bruxelles pentru discuții cu Socialiștii Europeni. Iar partidul e într-o criză existențială, amenințat cu irelevanța la viitoarele alegeri, după modelul Partidului Socialist din Ungaria, care și-a încheiat ciclul politic. Grindeanu pare să-și fi epuizat resursa de zbor, sufocat de problemele personale și de partid. A preluat partidul în iulie 2025, cu o imagine personală șifonată de scandalurile OUG 13 și Nordis. A fost de la început o soluție de avarie pentru un partid în derivă identitară și electorală. A avut mereu de împăcat nevoia PSD de a fi la guvernare pentru acces la resurse, dar și de a acționa ca o opoziție la stilul contondent și transparent al premierului liberal Ilie Bolojan. Continuarea articolului, semnat de jurnalistul Cristian Pantazi, pe pagina G4Media. Mirabela Grădinaru, la Washington: Aștept cu nerăbdare să colaborez cu Prima Doamnă a SUA pentru a dezvolta educația digitală și alfabetizarea media pentru copii (Calea europeană) Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, a declarat marți, la Washington, că își dorește o colaborare strânsă cu prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, pentru dezvoltarea proiectelor dedicate educației digitale și alfabetizării media pentru copii la nivel global, informează Calea europeană. La invitația Melaniei Trump, Mirabela Grădinaru participă, alături de o delegație oficială a României, la summitul inaugural al unei coaliții globale privind educația digitală a copiilor. Evenimentul organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA reunește reprezentanți guvernamentali, experți și lideri din domeniul educației și tehnologiei, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale într-un sector considerat esențial pentru viitorul noilor generații. Analiză: Prima Doamnă și dreptul de a fi nemăritată (DW) Jurnalista DW Sabina Fati observă că multe dezbateri care au loc în presa autohtonă și pe rețelele sociale duc în derizoriu subiectul pornind de la faptul că Mirabela Grădinaru nu e căsătorită cu Nicușor Dan și deci nu ar avea niciun drept și nicio responsabilitate la nivel public. Mirabela Grădinaru, 42 de ani, absolventă a Facultății de Geografie, e o femeie pe picioarele ei, manager de echipă la Renault România, care pare că știe ce vrea și care nu a avansat profesional pe spezele președintelui.  Mirabela Grădinaru a ținut la Cotroceni o întâlnire cu femeile greu încercate de cancerul la sân și a luminat palatul în roz de ziua mondială a luptei cu această boală, ca semn al „speranței, solidarității și curajului”, după cum s-a exprimat ea. Pe urmă, în noiembrie anul trecut a organizat o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați și ai Ministerului Sănătății pentru a vedea cum pot fi ajutați copiii născuți prematur. După numai trei luni, Ministerul Sănătății a pus în funcțiune Registrul Național de Screening Neonatal și în acest fel fiecare nou-născut e monitorizat în funcție de mai mulți parametrii. Partenera președintelui român nu intră pe teren politic, dar influența ei poate fi majoră dacă știe exact pe ce pedală să apese și ce vrea să schimbe. Nu are nevoie de o instituție specială a Primei Doamne pentru a ajuta, deși, poate, a venit vremea să existe și acest titlu. Invitația la Washington, primită de Mirabela Grădinaru e o formulă prin care partenera președintelui are ocazia să facă diplomație publică, să stârnească interesul și simpatia celor prezenți. Dacă nu reușește, poate fi criticată, dar hărțuirea ei pe motiv de statut marital ține de prejudecăți, de opinii radicale, dacă nu chiar extremiste. Ada Lupu Hausvater este noul manager al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București (Cultura la dubă) Concursul de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București a fost câștigat de Ada Lupu Hausvater, cu o medie generală de 8.36. Ea va fi primul manager general al TNB, ales prin concurs, după decesul lui Ion Caramitru. Ada Lupu Hausvater este  regizoare de teatru și totodată prima femeie manager al unui teatru național din România. Ea a condus Teatrul Național din Timișoara în ultimii 20 de ani. Mandatul său la TNB va fi între 2026 – 2031, anunță Cultura la dubă. În susținerea proiectului său de management, aceasta a anunțat că prioritate în distribuția spectacolelor vor avea cei 84 de actori angajați pe perioadă nedeterminată, considerând că numărul actual de 97 de colaboratori este prea mare. Un “teatru de conștiință” condus cu un “management chirurgical”, model pentru societate și cu reprezentativitate internațională – sunt principalele idei care au reieșit din prezentarea sa. Proiectul său prevede și redeschiderea istoricului bar Lăptăria lui Enache, precum și deschiderea unei cafenele cu librărie și a unui magazin de suveniruri. Aceasta și-a propus în mandatul său 8 turnee internaționale și 20 de turnee naționale, deschiderea teatrului către dramaturgi contemporani și către coproducții internaționale, subtitrarea tuturor spectacolelor în limba engleză și invitarea unor artiști de renume la nivel internațional.

Criza ecologică de pe râul Nistru declanșată de bombardamentele Rusiei în Ucraina se ameliorează – indicatorii de poluare revin la normal, livrările de apă au fost reluate în raioanele de nord ale Republicii Moldova, cele care au fost afectate cel mai mult. Nistrul alimentează cu apă peste 80 la sută din populația țării. Incidentul a scos la iveală dependența critică a țării de acest râu transfrontalier și a pus sub lupă capacitatea autorităților de a gestiona situații de urgență ecologică. În mediul experților, există o așteptare puternică față de autorități ca această criză să fie transformată într-un punct de plecare pentru reforme structurale. Liliana Barbăroșie aduce detalii. Temele ediției: - La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate pe subiectul combaterii criminalității transfrontaliere. - Încearcă să manipuleze opinia publică. Vitalie Cojocari ne spune cum anume și ce legătură are cu Chișinăul. Urmează ”Cronica lui Vitalie”. - În fiecare an, pe 21 martie, este marcată Ziua Internațională a Sindromului Down. În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare și servicii de intervenție timpurie, dar și de asistență socială. Există și câteva întreprinderi sociale care angajează persoane cu Sindromul Down. Una dintre acestea este cantina socială Floare de Cireș din satul Răzeni, care lucrează și în regim de catering. Veronica Gherbovețchi a fost la Floare de Cireș la sfârșitul săptămânii trecute și a stat de vorbă cu câțiva angajați și beneficiari. - Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Doina Munteanu, angajată a direcției educație a Primăriei Paris, originară din Republica Moldova, care a semnat, împreună cu alți sute de moldoveni din Diaspora, o petiție pentru transparență în cazul investigațiilor legate suicidul Ludmilei Vartic, femeia care a fost abuzată ani de zile în familie și nu a beneficiat de protecția instituțiilor pentru că soțul era o persoană influentă politic. - Eforturile de curățare a râului Nistru continua, cu suportul României și a UE. După două săptămâni de eforturi situația s-a îmbunătățit, iar alimentarea cu apă a populației nu mai este în pericol. - Republica Moldova continuă procesul pentru retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente, structură dominată de Rusia. - Stare de urgență în economie în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, dependentă de gazele din Rusia. Știrile zilei: La Chișinău este convocată în această dimineață o ședință a Consiliului Național de Securitate care va discuta măsurile necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și pentru a preveni riscurile de securitate generate de acest fenomen, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. După încheierea ședinței, președinta Maia Sandu va ține și o conferință de presă. *** Republica Moldova continuă procesul pentru retragere definitivă din Comunitatea Statelor Independente. Deputaţii de la Chișinău au votat, în prima lectură, denunțarea unor acorduri importante cu această organizaţie aflată sub controlul Moscovei. Opoziția comunistă și socialistă și alți câțiva deputați pro-ruși s-a pronunțat împotriva ieșirii din CSI. Prin această decizie, Republica Moldova se aliniază clar direcției europene, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi. „Timp de trei decenii am târât după noi o povară grea, un lanţ invizibil care ne ţinea legat de un trecut care nu ne mai aparţine. CSI este născută din cenuşa unui imperiu prăbuşit, transformat într-un instrument de menţinere a influenţei Moscovei în ţările vecine”, a spus Mihai Păpșoi. *** Concentrația substanțelor petroliere în apa râului Nistru a fost de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă în momentul depistării poluării, spun autorităile moldovene. De două săptămâni eforturile de curățare a râului continuă, după ce tone de produse petroliere au ajuns în Nistru în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În weekend Republica Moldova a primit noi ajutoare și materiale absorbante din România și Polonia, cu ajutorul Uniunii Europene. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a declarat într-un comunicat că își exprimă profunda recunoștință față de colegii din România, Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore. *** În Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova a fost reintrodusă starea de urgență în economie pentru o perioadă de 30 de zile. Motivul invocat pentru instituirea măsurii este insuficiența aprovizionării cu gaze naturale și criza economică generată de aceasta, notează portalul Zona de Securitate. În ultimele luni în regiunea transnistreană a fost în vigoare starea de urgență în energie. Aceasta a fost introdusă pe fondul insuficienței aprovizionării cu gaze. Spre deosebire de Republica Moldova, care cumpără gaze exclusiv de pe piața europeană, Transnistria este alimentată cu gaze de Rusia, prin scheme netransparente de finanțare și livrare prin companii din Dubai  și din Ungaria. După declanșarea războiului din OM, livrările de gaze către Transnistria au fost perturbate, iar regiunea a trecut la regim de economisire, inclusiv a fost oprită căldura în blocuri și apa caldă.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global. Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole. În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri. Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%. Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.   O nouă platformă digitală accesibilă statelor membre pentru controlul siguranței și trasabilității alimentelor Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală. Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți. O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.   Proiecte europene pentru mediu și sisteme alimentare Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă. Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare. Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.   Soluții digitale pentru servicii mai eficiente în mediul rural O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene. Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an. În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă. Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

Bogdan Popescu, fostul director Tarom a ales să vorbească în spațiul public despre lucruri pe care oamenii le aud mai puțin. „Dacă nu există consecințe, nu există niciun imbold de a schimba lucrurile." Aceasta este concluzia dură a lui Bogdan Popescu, un manager cu experiență internațională care a încercat să aplice regulile eficienței private în inima companiilor de stat românești. După ani în giganți precum Shell sau Microsoft, Bogdan Popescu a intrat în labirintul administrativ de la Avioane Craiova SA și TAROM. Ce a găsit acolo? Un sistem care nu doar că refuză reforma, dar pare programat să funcționeze fără responsabilitate. În acest episod Leaders, demontăm mecanismele care blochează progresul: de la simulacrele de concursuri pentru posturi publice, până la lâncezeala statului care irosește atuuri imense. Vorbim despre „mitul hoției" versus realitatea incompetenței și despre de ce, în 2026, încă ne întrebăm dacă operatorul național de zbor va supraviețui sau va intra în colaps. O radiografie sinceră despre ce ar putea fi România dacă am pune preț pe competență, nu pe carnetul de partid.

Ascultați un foarte bun cuvânt al părintelui Iosia Trenham despre modul în care trebuie, prin păzirea poruncilor Domnului, să ne trăim credința în mod practic.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Există percepția falsă, promovată în mediile pro-ruse și anti europene, cum că UE ar încerca să bulverseze agricultura tradițională prin introducerea unor ”intruși” precum făina de insecte sau produse artificiale în locul celor provenite din culturi agricole. Și totuși, negociatorii Parlamentului și Consiliului tocmai ce au convenit asupra unei reglementări cheie: carnea produsă în laborator nu poate fi vândută sub denumirea de carne. Putem numi ”carne”, din perspectivă comercială, doar părțile comestibile ale animalelor. Cu alte cuvinte, orice produs cultivat în laborator sau pe bază de celule poate fi, eventual vândut, sub orice denumire, dar nu aceea de ”carne”. Acordul, care deschide calea aprobării legislației europene, clarifică și utilizarea termenilor „corect” sau „echitabil” de pe etichetele produselor agricole. Pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, dar și pentru a-i proteja pe fermieri, au fost stabilite criterii clare pentru permiterea unei astfel de etichetări. Criteriile ar include, de exemplu, contribuția reală a unui produs la dezvoltarea comunității rurale și promovarea organizațiilor de fermieri. De asemenea, este definit mai clar termenul „lanț scurt de aprovizionare” de pe etichete sau din spoturile publicitare.   Termenul ar trebui utilizat doar pentru bunurile produse în UE cu un număr limitat de intermediari între fermier și consumatorul final, sau care sunt manipulate pe o distanță scurtă, sau pentru o perioadă scurtă de călătorie. Negociatorii au convenit și asupra unor măsuri cum ar fi contractele scrise obligatorii pentru a sprijini veniturile producătorilor de lactate. Aceasta, având în vedere condițiile dificile cu care se confruntă sectorul.  Noile măsuri sunt menite a-i ajuta pe fermieri să își consolideze ponderea în cadrul lanțului valoric și să își protejeze veniturile. Noul acord este răspunsul la dificultățile și provocările cu care s-au confruntat fermierii din UE în ultimii ani. Comisia a prezentat o propunere în decembrie 2024, pentru a consolida poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Acordul provizoriu trebuie acum aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu , după care noile reguli să poată intra în vigoare.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) - Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) Ecuația bugetului se complică: Economii de 2,2 miliarde lei, cât costă pachetul de relansare economică, în pericol după ce reforma administrativă a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului / PSD insistă și cu măsurile de solidaritate de 3,4 miliarde lei / Ședință a coaliției luni, după o săptămână de tensiuni (G4Media) Liderii coaliției de guvernare se reunesc, luni de la ora 13.00, într-o ședință în care urmează să discute din nou despre bugetul de stat pe acest an, potrivit surselor G4Media. Ședința coaliției este precedată, luni dimineață, de o ședință a conducerii PSD. După o săptămână în care tensiunile dintre PSD și PNL s-au acutizat pe tema bugetului, obținerea unui acord în acest moment pare și mai dificilă, în condițiile în care Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență care prevede tăieri de cheltuieli de 10% în administrație. Proiectul de buget – care ar fi trebuit adoptat de la finalul anului trecut – a fost amânat atât de mult tocmai pentru că a durat ca PSD să accepte reforma în administrație. Partidele din coaliție au ajuns cu greu la un acord de a face reforma administrativă care pevede tăierea cu 10% a cheltuielilor din administrație, concomitent cu realizarea unui pachet de relansare economică, acesta din urmă presupunând cheltuieli. Cele două pachete au fost adoptate simultan prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie, iar efectele celor două tipuri de măsuri s-ar fi compensat reciproc în buget: 2,2 miliarde de lei s-ar fi economisit prin reforma administrativă, tot 2,2 miliarde de lei costă măsurile de relansare economică. Însă, odată ce Renate Weber a atacat la CCR reforma administrativă, reducerile de cheltuieli nu mai sunt garantate până când nu se pronunță Curtea Constituțională. Deocamdată nu a fost fixat un termen pentru dezbaterea la Curte a sesizării Avocatului Poporului.  Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - 17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”.  - 18 februarie. Sorin Grindeanu a ținut să anunțe primul, cu o jumătate de oră înainte de anunțarea deciziei CCR, că s-a decis deblocarea reformei pensiilor speciale. - 2 martie. Ministrul Justiției Radu Marinescu face propunerile pentru conducerea Parchetelor, propuneri considerate de o parte a societății civile ca fiind „antireformiste”. - 6 martie. Nicușor Dan le spune protestatarilor de la Palatul Cotroceni o frază care-i va marca probabil mandatul: „Am de 100 de ori mai multe informații decât dvs”. Președintele Dan dă de înțeles, cu o surprinzătoare aroganță cu iz pesedist, că va accepta procurorii aleși de PSD, chiar dacă asta va însemna despărțirea sa de propriii alegători. Jurnalistul Florin Negruțiu, co-fondator Republica, a reamintit această cronologie ca să înțelegem că întotdeauna în politică este „ceva pentru ceva”. Nicușor Dan - un președinte fără partid și fără structuri de putere în spate - trebuie să negocieze cu PSD aproape fiecare pas pe care îl face. PSD, partidul acesta care face azi cea mai toxică și mai antinațională politică, sabotând orice încercare de modernizare a țării doar ca să-și conserve puterea acumulată în peste trei decenii, este unde este pentru că a fost votat de mulți oameni. Probabil aceiași oameni care declară la fiecare sondaj că „țara se îndreaptă într-o direcție greșită”, dar care conservă cu votul lor puterea acestei oligarhii care decide direcția țării. Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) Judecătoarea Simina Tănăsescu are 57 de ani și a preluat conducerea Curții Constituționale la jumătatea anului trecut. Și-a propus să umanizeze și să sporească încrederea opiniei publice în instituție.  Cu o experiență vastă în magistratură, profesor universitar al Facultății de Drept, fost consilier prezidențial, judecătoarea Tănăsescu este conștientă de importanța deciziilor CCR și susține că instituția trebuie să fie rezervată, să-și asume doar rolul de verificare a constituționalității legilor și nu de arbitru între puterile statului. Anularea alegerilor prezidențiale nu a fost o hotărâre pe care să o fi luat cu ușurință. Nu ne-am gândit că ne-am putea confrunta cu o astfel de situație. Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. În ceea ce privește decizia de constituționalitate pentru legea pensiilor magistraților, Curtea Constituțională a verificat compatibilitatea cu Constituția a unei legi. A unei legi care nu vizează nici funcționarea în ansamblu a justiției, nici măcar toate elementele de statut ale profesiei de magistrat – profesie extrem de remarcabilă, onorantă și meritorie – ci un amănunt, un aspect, un detaliu. Acest aspect a mai fost vizat și de alte acte normative, dintre care pe unele Curtea le-a declarat constituționale, pe altele neconstituționale. Interviul integral pe pagina SpotMedia. Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) La doar o lună după lansarea programului european SAFE – un fond de 150 de miliarde de euro destinat înarmării, din care României îi revin 16,6 miliarde –, o firmă obscură din Râșnov, județul Brașov, fără angajați și fără activitate industrială declarată, își schimbă obiectul de activitate în fabricare de aeronave și nave spațiale militare. Pe scurt, drone militare.  Compania IntellDrones, înființată în 2024, se ocupă, potrivit actelor firmei, de importul de drone agricole din China și oferă servicii de stropire a terenurilor, dar proprietara și administratoarea firmei spune că intenționează să înceapă producția de drone militare „în câteva luni”, scrie PressOne. IntellDrones este deținută și condusă de Ioana-Hermina Păiuș, fostă administratoare a unui fast-food din Râșnov, dar și fostă membră a Partidului Național Liberal. Familia Păiuș are o legătură indirectă de rudenie cu familia liberalului Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.  Începând cu 2020, Ioana Păiuș urmează trei programe de master cu specializare în studii de securitate și relații internaționale, unul dintre ele la Academia Națională de Informații din subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), și începe un doctorat în aceleași domeniu la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.  Aceasta apare frecvent în ultimii ani în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat definitiv de Tribunalul Prahova la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Dobîrcianu, care se recomandă „influencer NATO”, s-a întâlnit în Rusia, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.  

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni despre o cooperare sporită cu națiunile europene în domeniul nuclear. El a menționat Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. Cooperarea ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de vânătoare franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. Mișcarea a fost salutată de potențialii aliați, dar nu chiar toată lumea este încântată...  Este cea mai mare schimbare nucleară europeană de la Războiul Rece încoace, consideră Politico. Președintele francez a indicat amenințările din partea Rusiei și Chinei, precum și schimbarea priorităților de apărare ale SUA drept motive pentru dezvoltarea armelor atomice. Mai mulți lideri europeni au reacționat pozitiv. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat aprobarea, confirmând pe rețeaua de socializare X „măsuri concrete înainte de sfârșitul acestui an”. Polonia, la rândul său, „se află în discuții cu Franța și un grup de aliați europeni apropiați cu privire la programul avansat de descurajare nucleară”, a declarat la rândul său premierul Donald Tusk. „Ne înarmăm împreună cu prietenii noștri, astfel încât dușmanii noștri să nu îndrăznească niciodată să ne atace”, a adăugat el. Premierul suedez Ulf Kristersson consideră că inițiativa franceză poate „contribui la consolidarea capacităților colective ale Europei”, care „de la cel de-al Doilea Război Mondial […] nu au fost niciodată mai importante”. Citeste siConflictul din Orientul Mijlociu: Franţa trimite portavionul „Charles-de-Gaulle” în Mediterană Premierul suedez a precizat însă, „că discuțiile vor avea loc «în consultare cu Statele Unite» și NATO.  Iar un purtător de cuvânt al NATO a salutat evoluțiile în domeniul descurajării nucleare franceze și a precizat pentru AFP că se așteaptă cu nerăbdare o cooperare îmbunătățită cu Parisul pe această temă. Danemarca, țară care „a încheiat un acord de cooperare cu Franța privind descurajarea nucleară”, a salutat inițiativa prin vocea prim-ministrului Mette Frederiksen, Aceasta va „complementa și în niciun caz nu va înlocui” angajamentele Danemarcei în cadrul NATO, a precizat ea. Totuși, „unele țări, precum Italia, par reticente în acest stadiu”, notează ziarul Le Parisien. Roma vede în această inițiativă o încercare a Franței de a-și impune poziția de lider în Europa”. Giorgia Meloni ”continuă să favorizeze umbrela de securitate americană”, mai observă ziarul. Și încă un detaliu punctat de Le Parisien: perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027 ridică îngrijorări la Berlin că o Franță condusă de Reuniunea Națională (RN) ar putea într-o zi să se schimbe în această chestiune”.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Integrarea europeană a Republicii Moldova se negociază la Bruxelles, dar se construiește în primării. La București, la Green Energy Expo, 50 de primari din Republica Moldova au participat la o conferință comună cu primarii din România. O absență notabilă de la conferința primarilor de la București a fost cea a unei delegații a Primăriei Chișinău. Primarul Ion Ceban are interzis în UE după ce a fost declarat persoana non-grata de statul român, care l-a calificat drept amenințare pentru securitatea națională din cauza legăturilor sale cu Rusia. Mădălina Șerban aduce detalii. Iată temele ediției: - Se fac 4 ani de la momentul în care Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În 2022, într-un context regional extrem de dificil, la nici două săptămâni de la declanșarea agresiunii Rusiei în Ucraina, Chișinăul decidea să rupă ambiguitatea geopolitică în care s-a complăcut decenii la rând, când a încercat să se împace și cu estul, și cu vestul și a tranșat clar opțiunea sa de viitor. O corespondență de Valeria Vițu. - Lecție despre cum să falsifici istoria: administrația separatistă de la Tiraspol a lansat o campanie în care explică separatismul din stânga Nistrului. Republica Moldova este numită fie stat artificial, fie atunci când este menționată Basarabia, se vorbește despre o colonie a României. A urmărit campania separatistă Vitalie Cojocari și ne prezintă detalii în „Cronica lui Vitalie”. - Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Postică, reprezentant al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, care spune că Republica Moldova are nevoie de o instituție națională dedicată culturii memoriei. Autoritățile și societatea civilă anunță inițierea unui Muzeu al Memoriei și Analizei Războiului de pe Nistru din 1992. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. - Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu. - Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din Orientul Mijlociu. - Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale. Știrile zilei: Guvernul de la Chișinău declară stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor. Anunțul a fost făcut acum câteva minute de premierul Alexandru Munteanu în deschiderea ședinței Executivului. *** Mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu au solicitat evacuarea. Ministerul Afacerilor Externe anunță că monitorizează permanent evoluțiile prin intermediul Celulei de Criză și menține legătura cu misiunile diplomatice din statele vizate. Două persoane au fost evaluate din Israel, cu sprijinul României. Trimiterile poștale internaționale către mai multe state din Orientul Mijlociu vor fi sistate pentru o perioadă nedeterminată, din cauza suspendării traficului aerian. Măsura vizează scrisorile și coletele destinate Israelului, Irakului, Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Libanului, Iordaniei, Qatarului și Bahrainului. *** Fostul număr doi din serviciul de informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, arestat în România pentru colaborare cu serviciile secrete din Belarus, folosea metode clasice de spionaj adaptate erei digitale și trimitea sistematic rapoarte scrise în rusă. La scurt timp după arestarea sa, unul din conturile de poștă electronică pe car ele folosea a fost șters de pe o adresă IP din Belarus, scrie Digi24. Publicația notează că dosarul lui Alexandru Bălan ridică întrebări grave despre vulnerabilitățile structurale ale serviciilor de informații din Republica Moldova și despre amploarea penetrării acestora de către servicii ostile. Arestat în România pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, Alexandru Bălan a fost trimis în judecată la finalul săptămânii trecute, fiind acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat. Dosarul instrumentat de DIICOT se va judeca la Curtea de Apel București. Alexandru Bălan a fi ajuns adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău în 2016, cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. *** Pentru a restabili legătura de transport cu satele moldovenești din regiunea transnistreană, circulație care poate fi făcută doar cu bacul peste râul Nistru, autoritățile au efectuat lucrări de spargere a gheții. Bacul Molovata urmează să-și reia activitatea, după o pauză de două luni, după ce râul Nistru a înghețat din cauza gerului puternic din ianuarie. În lipsa bacului, aprovizionarea localităților, dar și circulația localnicilor se face rutier prin posturile de control ale administrației separatiste transnistrene, rută considerată nesigură.   Într-un mesaj public, administrația bacului a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă gheața în această perioadă. Aceasta a devenit instabilă și prezintă un risc sporit pentru pescari și persoanele care se află în apropierea apei. Autoritățile urmează să anunțe data la care circulația bacului de la Molovata va fi reluată în regim normal. *** Republica Moldova marchează în martie Zilele Francofoniei, printr-un program amplu de activități culturale, academice și educaționale desfășurate la nivel național. Evenimentele reunesc instituții de învățământ, organizații culturale și misiuni diplomatice, anunță Radio Chișinău. Programul include conferințe, dezbateri, concursuri academice, proiecții de film, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, ateliere tematice și competiții lingvistice. Activitățile sunt organizate la Chișinău, Bălți, Tiraspol, Cahul, Ungheni, Orhei, Soroca, Hâncești și în alte localități din R. Moldova. Un punct important al programului este cea de-a 25-a ediție a Festivalului Filmului Francofon, care se va desfășura în a doua jumătate a lunii martie.

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit. Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici. Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”. El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”. Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”. Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Joi a avut loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, înființat de Donald Trump. România a participat în calitate de observator, reprezentată la cel mai înalt nivel de președintele Nicușor Dan. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat ca membri în Consiliu. Italia, Grecia și Cipru, precum și Uniunea Europeană au participat ca observatori. Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Donald Trump în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Inițial, acest organism a fost creat pentru supravegherea reconstrucției Fîșiei Gaza, după război. Ulterior, el își extinde interesul și pentru rezolvarea altor conflicte. Care e miza participării României în acest context? Ce reprezintă acest organism nou creat? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.Preşedintele Nicuşor Dan a spus în discursul său la Consiliul pentru Pace că România poate ajuta la reconstrucţia şcolilor din Gaza şi că poate crește numărul de zboruri umanitare către această regiune.Marius Ghincea: „Din punctul acesta de vedere, contribuția României este notabilă. România, încă de la începutul acestui conflict, a oferit asistență medicală, evacuări medicale de urgență cu avioane militare către România. Aici domnul Arafat de la MAI a jucat un rol foarte important. Mă bucur că președintele României este dispus să continue asistența medicală. România are o lungă relație cu Palestina, cu Autoritatea Palestiniană, în special. Avem foarte mulți palestinieni care au studiat în România, în perioada comunistă și după. Avem o relație culturală, politică, socială de lungă durată cu oamenii din teritoriile palestiniene, iar România are expertiza și resursele necesare pentru a contribui la reconstrucția Fîşiei Gaza, iar oferta președintelui român de a contribui la reconstrucția școlilor din Gaza este de bun augur și arată că România știe să se poziționeze în acest context tulbure și să sperăm că aduce beneficii și relației noastre bilaterale cu Statele Unite. Dar trebuie să menționăm că, în Orientul Mijlociu, România a cam ignorat relațiile de lungă durată pe care le avea cu țările arabe, concentrîndu-se în special pe relațiile cu Israelul, în condițiile în care, în deceniile trecute, România urmărea să mențină o relație echilibrată cu cele două părți.” Cum sîntem priviți de celelalte țări din Uniunea Europeanăcare fie au refuzat invitația să facă parte din Consiliul pentru Pace, fie participă ca observatori, dar nu la cel mai înalt nivel?Marius Ghincea: „Din punct de vedere politic, cred că impresia pe care majoritatea capitalelor și cancelariilor europene o au este că România se poziționează cumva neclar și nu le este foarte evident multor cancelarii europene dacă se pot baza pe România în cazul în care europenii, Uniunea Europeană în special, vor dori să consolideze autonomia strategică a UE, dacă se vor putea baza pe România ca pe un partener onest, loial, care să contribuie la avansarea proiectului european sau dacă România va fi dispusă să devină un fel de cal troian al Statelor Unite în UE, în schimb unor garanții de securitate și al unei normalizări a relaţiilor diplomatice și de securitate cu SUA. Aceasta cred că este principala anxietate și la Bruxelles, și în alte capitale mari europene.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

Mai bine ne bazăm pe știință, nu pe modă. Aceasta este concluzia după o oră de discuții cu Dr. Andrei Popa, medic dermatolog și estetician, un profesionist care aduce claritate într-un domeniu în continuă evoluție. Vorbește despre trendurile actuale din medicina estetică, separând miturile de realitatea medicală. Abordează subiecte esențiale precum acneea, cicatricile postacneice și greșelile frecvente din skincare. Explică rolul real al procedurilor moderne, de la laser CO₂, Morpheus și Sculptra, la radiofrecvență și injectabile și ridică o întrebare importantă: au pacienții așteptări corecte?

Negocierile de la Miami privind războiul din Ucraina s-au încheiat fără mari semne de progres diplomatic. Și iată că, în acest timp, presa din Statele Unite dezvăluie o serie de conflicte la vârf în cadrul diplomației americane cu privire la abordarea negocierilor cu Rusia. Călătorii bruște și încălcări ale securității: diplomația conflictuală dintre Steve Witkoff și Marco Rubio pe tema relației Rusia-Ucraina – iată titlul de pe pagina rețelei de televiziune NBC News. Aceasta transmite că, ”secretarul de stat Marco Rubio s-a confruntat cu o criză diplomatică tot mai mare, după scurgerea de informații privind un plan de pace susținut de SUA, condus de trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Planul era perceput ca fiind puternic în favoarea Rusiei în detrimentul Ucrainei. Rubio urma să participe la discuții de pace cu oficiali ucraineni în Elveția, dar Witkoff plecase mai devreme, într-o mișcare pe care unii oficiali au perceput-o ca fiind o tentativă de a-l întrece”. Witkoff nu le-a comunicat planurile sale de călătorie lui Rubio sau altor oficiali ai Departamentului de Stat, au declarat cele trei surse, pentru NBC News. Citeste siMai este de încredere negociatorul american Steve Witkoff? ”Această mișcare părea menită să-i permită lui Witkoff să negocieze cu Ucraina într-un mod pe care el îl considera potrivit. În cele din urmă, Rubio a ajuns la Geneva, asigurându-se că Witkoff nu se va întâlni cu oficialii ucraineni fără el”, mai susțin sursele citate de NBC News. Daily Beast amintește că ”Marco Rubio a fost umilit în repetate rânduri după ce trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a acționat pe la spatele secretarului de stat pentru a purta negocieri cruciale de politică externă. Episodul de la Geneva nu a fost singura ocazie în care Witkoff a părut să-l ignore pe Rubio. În aprilie, Rubio urma să călătorească la Paris pentru discuții privind Ucraina, doar pentru ca echipa sa să descopere că Witkoff aranjase deja o întâlnire individuală cu președintele francez Emmanuel Macron fără a-l invita pe secretarul de stat. Rubio a cerut să participe la întâlnire, dar ministerul francez de externe a declarat că decizia necesita aprobarea lui Witkoff. Consilierii lui Rubio s-au chinuit apoi să ajungă la Witkoff o perioadă de timp”. Ukrainska Pravda notează că, ”dincolo de divergențele privind eforturile de pace în Ucraina, Witkoff s-a confruntat și cu Rubio și cu oficiali ai Departamentului de Stat cu privire la abordarea sa în materie de securitate, în special în timpul călătoriilor sale în Rusia. Potrivit a trei oficiali americani, unii membri ai administrației Trump au pus la îndoială oportunitatea ca Witkoff să folosească avionul său privat pentru a zbura la Moscova, mai ales având în vedere lipsa comunicațiilor securizate. Departamentul de Stat a inițiat o analiză în luna mai, după care Witkoff a primit securitate suplimentară și un sistem securizat de comunicații mobile pentru a fi utilizat în avionul său. Dar există încă îngrijorări că Witkoff nu folosește în mod constant sistemul securizat de comunicații guvernamentale, potrivit unui oficial american și unei surse informate.”

Aproximativ 30.000 de susținători ai mișcării MAGA s-au adunat de joi până duminică la Phoenix, Arizona pentru AmericaFest. A fost prima mare conferință organizată de Turning Point, după uciderea fondatorului mișcării, Charlie Kirk. Însă această reuniune anuală a conservatorilor americani a scos la iveală certurile interne din cadrul mișcării pro-Trump, observă comentatorii. „Liderii conservatori au schimbat insulte, dezvăluind diviziuni profunde” pe teme variate precum „teoriile conspirației, antisemitismul și întrebarea cine aparține Americii”, observă The New York Times, citat de Courrier International. „Problemele care divizează mișcarea includ „renașterea antisemitismului, prevalența teoriilor conspirației și apariția conceptului de «nativi americani» și ceea ce înseamnă acest concept - considerat de unii conservatori non-albi un mesaj rasist abia disimulat”. Potrivit The Guardian, ”unitatea observată în anii precedenți a fost pusă sub semnul întrebării de nemulțumiri interpersonale și dezacorduri cu privire la cât de mare ar trebui să fie umbrela conservatorismului și ce tipuri de gândire conservatoare ar putea să cuprindă”. Ostilitățile au început încă de joi, odată cu intervenția influentului Ben Shapiro, cofondator al publicației media conservatoare The Daily Wire, care a susținut că mișcarea MAGA este în „pericol grav” din cauza „șarlatanilor”, „escrocilor” și „profitorilor”, relatează Axios. Shapiro a atacat mai multe figuri conservatoare de top, inclusiv prezentatorii de talk-show-uri Megyn Kelly și Tucker Carlson, influencer-ul Candace Owens și Steve Bannon, fostul strateg politic al lui Donald Trump. Potrivit Axios, mișcarea MAGA, „atât de unită în timpul campaniei electorale a președintelui Trump și în mare parte federată” în urma uciderii lui Charlie Kirk, este în mod clar „prinsă într-o luptă deschisă pentru putere” în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028. ”Febrilă și divizată, dreapta populistă americană se gândește deja la era post-Trump”, observă Le Monde. Aceasta ”nu are nicio legătură cu costul vieții, care este totuși principala preocupare a opiniei publice. În cadrul bulei MAGA se ridică două întrebări fundamentale. Prima privește Israelul, care ocupă un loc disproporționat în mintea publicului și a actorilor politici. A doua întrebare, conexă, privește însăși definiția mișcării populiste naționaliste americane, această coaliție eterogenă formată în urma lui Donald Trump. Pentru a dăinui, trebuie să fie incluzivă sau exclusivă? Doi termeni ireconciliabili”. Politico remarcă faptul că vicepreședintele JD Vance a încercat să treacă peste furtuna MAGA de la Turning Point. ”Discursul său de la Centrul de Convenții Phoenix a fost punctul culminant al unui festival de un weekend întreg pentru 30.000 dintre cei mai înfocați susținători ai președintelui Donald Trump. Dar până duminică, o mare parte a weekendului a fost umbrită de o schismă în interiorul partidului”. După cum transmite Fox News, Erika Kirk și-a declarat susținerea pentru JD Vance în rolul de „moștenitor aparent” al MAGA. ”Sprijinul acordat de către Turning Point, o organizație deosebit de influentă în rândul conservatorilor mai tineri, i-ar putea oferi lui Vance un impuls major în cazul în care acesta va decide să candideze la președinție în alegerile din 2028”.

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi. Temele ediției: - România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău. „Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate. O corespondență semnată de Valeria Vițu. - Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. O instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronical lui Vitalie”. - Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul următor. - Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare. - Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, din nordul Republicii Moldova, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare, iar în perioada următoare sunt planificate etapele de testare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În prezent, curentul cumpărat din România ajunge în Republica Moldova prin nodul energetic de la Cuciurgan, aflat pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria și, teoretic, alimentarea poate fi întreruptă în orice moment de regimul separatist de la Tiraspol. Noua linie va exclude această vulnerabilitate și va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. „Linia Vulcănești-Chișinău conectează direct R. Moldova la sistemul energetic al României și implicit la rețeaua europeană ENTSOE, oferind stabilitate, siguranță și capacitate de reacție în situații de criză”, a declarat ministrul energiei de la Chișinău. Dorin Junghietu a mai precizat că, în paralel, avansează proiectele de interconectare cu România cu liniile de tensiune înaltă Bălti-Suceava și Strășeni-Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. *** Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026 la reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. O direcție importantă este și mobilizarea sprijinului internațional pentru consolidarea securității Republicii Moldova și poziționarea Chișinăului ca partener responsabil care contribuie la stabilitatea regională. *** Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. Administratorul aeroportului, Sergiu Spoială, a declarat la postul public Moldova 1 că sarcina companiei câștigătoare va fi extinderea suprafeței terminalului cu 5.000 de metri pătrați și modernizarea întregii infrastructuri. Aeroportul Chișinău a depășit în acest an pragul de 5 milioane de pasageri deserviți, iar extinderea terminalului vine ca soluție imediată la suprasolicitarea infrastructurii. După lucrările de modernizare, Aeroportul Chișinău va putea deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârșitul anului viitor. *** Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar pe fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui totodată să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale. Fostul premier, care a executat o pedeapsă cu închisoare și în Republica Moldova, a reacționat, spunând că instanța franceză a pronunțat o decizie motivată politic, influențată de Republica Moldova. Solicitările exagerate și nefondate au dus la o hotărâre fără precedent, spune Filat declarând în același timp că a depus recurs împotriva acestei sentințe.

De câteva săptămâni, Franța este afectată de proteste ale fermierilor, în urma răspândirii unei maladii a bovinelor. Aceasta este o boală virală extrem de contagioasă transmisă de muște și care nu afectează oamenii. Anterior, afecta doar Africa, dar s-a răspândit  tot mai mult în nord, din cauza schimbărilor climatice.  Criza a generat numeroase teorii ale conspirației – cu atât mai mult cu cât scena politică este agitată și de semnarea potențială a acordului de liber schimb între UE și țările sud -americane grupate în Mercosur. Epidemia se numește „boală contagioasă cutanată nodulară”, care s-a răspândit din Africa în Europa în ultimul deceniu. Tages Anzeiger, un ziar elvețian, relatează  că primele cazuri au fost raportate în regiunile alpine ale Franței. Experiența arată că, atunci când izbucnește o epidemie, există o singură metodă: sacrificarea întregii cirezi imediat ce un singur animal este infectat; carantinarea celorlalte nu este suficientă pentru a opri răspândirea bolii. Italia, Grecia și Spania, trei țări europene care s-au confruntat recent cu dermatoza nodulară, au învățat pe pielea lor acest lucru. Prin urmare, UE a elaborat un protocol și reguli care trebuie implementate. Ceea ce s-a și întâmplat în regiunile alpine franceze: 1.700 de animale au fost sacrificate. Dar virusul a apărut în sud-vest. Iar rezistența la măsurile sanitare s-a dovedit aici mai puternică. Fermierii nu vor să accepte sacrificarea unor cirezi întregi numai pentru câteva animale bolnave. Există un vaccin, dar imunizarea sistematică a celor 17 milioane de vaci din Franța ar dura câteva luni. În acest timp, boala s-ar putea răspândi și devasta întreaga țară. Și oricum, conform regulilor europene, vaccinarea sistematică duce la blocarea exporturilor. Agitația crește și din alte două motive: potențiala semnare a acordului de liber schimb cu Mercosur, care ar permite importul unui volum mic de carne de vită fără taxe vamale; și dorința Bruxelles-ului de a reduce cheltuielile pentru agricultură. De unde blocajele de autostrăzi și reacțiile violente. Potrivit publicației The Local, cei mai vehemenți contestatari sunt membrii de extremă dreapta ai Coordonării Rurale, care se opune cel mai mult Parisului și Bruxelles-ului. Paie pe foc Coordonarea Rurală este vehement anti-UE, chiar dacă majoritatea membrilor săi depind de subvențiile europene. Se opune liberului schimb, chiar dacă Franța este unul dintre principalii exportatori agricoli din lume. Este ferm anti-ecologică și neagă schimbările climatice, chiar dacă tocmai acestea au generat răspândirea bolii. Pe acest fond de tensiune, medicii veterinari angajați la stat sunt amenințați; adresele lor de domiciliu sunt publicate pe rețelele de socializare. Ei mai pot lucra doar sub protecția poliției. Extrema dreaptă pune paie pe foc. Liderii ei care au pus la îndoială știința în timpul pandemiei de Covid-19 apar din nou în mass-media. Potrivit lor, această politică face parte dintr-o conspirație menită să distrugă ceea ce a mai rămas din industria franceză a cărnii de vită, aflată în dificultate, pentru a „pedepsi” opoziția acesteia față de acordul de liber schimb cu Mercosur. Și, după cum notează elvețienii de la Tages Anzeiger, dincolo de aceste dispute, epidemia este un dezastru pentru unii crescători de animale. Dar generează o reacție anti-sistem de același fel cu „vestele galbene” și l-ar putea aduce pe liderul extremei drepte Jordan Bardella la Palatul Élysée.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În învățăturile Sale, Hristos căuta să le imprime oamenilor certitudinea judecății viitoare și caracterul ei public. Aceasta nu este o judecată a câtorva indivizi, nici măcar a unei națiuni, ci o judecată a întregii lumi de inteligențe umane, de ființe responsabile.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Un caz izolat de lepră a fost confirmat în Croația, relatează RTL Danas. Ministerul Sănătății din Zagreb a declarat că este vorba de un lucrător străin din Nepal care locuiește în Croația cu familia sa de doi ani. Pacientul s-a prezentat la serviciul epidemiologic din Split în urmă cu aproximativ zece zile, având simptome caracteristice leprei. Boala a fost recunoscută în timp util și au fost implementate imediat toate măsurile necesare. Bărbatul este tratat, contactele sale apropiate au primit terapie post-expunere. Acesta este primul caz de lepră din Croația de după 1993. Lepra este o boală infecțioasă cronică cauzată de bacterii. Se transmite în principal prin tuse sau strănut după un contact prelungit cu persoana infectată. Aceasta poate fi vindecată chiar dacă procesul durează mult, de la 6 până la 12 luni.   Comisia Europeană atrage atenția Slovaciei asupra deficiențelor politicii sale vamale. Ar putea fi inițiate proceduri judiciare pentru nerespectarea reglementărilor Slovacia este în urmă cu implementarea unui sistem vamal digital pentru transportul aerian, relatează aktuality.sk. Conform Comisiei Europene, Grecia și Slovacia nu au implementat pe deplin Sistemul Național de Import (NIS) sau Sistemul de Depozitare Temporară pentru Transportul Aerian (TS Air). Aceste sisteme sunt componente cheie ale cadrului vamal digital. Statele membre au fost obligate să le implementeze pe deplin până la 31 decembrie 2023. În ciuda avertismentelor oficiale anterioare din partea CE, trei state membre încă nu au implementat aceste sisteme și nu au furnizat planuri credibile de implementare pe termen scurt. Republica Cehă a amânat implementarea NIS până în prima jumătate a anului 2026. Grecia nu a finalizat încă implementarea TS Air, care a fost amânată până în 2027. Slovacia intenționează să implementeze TS Air abia în 2026-2027. Prin urmare, Comisia a decis, ca următor pas juridic, să emită avize motivate împotriva Republicii Cehe, Greciei și Slovaciei. Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Bruxelles-ului și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.   Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe lista UNESCO. O tradiție poloneză recunoscută după 18 ani de eforturi Împletitul de coșuri din Polonia a fost înscris pe prestigioasa Listă Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, relatează National Geographic Polska. Anunțul oficial a fost făcut pe 10 decembrie 2025, în timpul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la New Delhi, India. Acest moment simbolic încununează aproape 18 ani de eforturi ale comunității poloneze de împletit coșuri. Nowy Tomyśl și Rudnik nad Sanem sunt principalele centre ale acestei tradiții. În Nowy Tomyśl, salcia este cultivată încă din secolul al XVIII-lea, favorizând dezvoltarea acestui meșteșug. În 1878, prima școală de împletit de coșuri din Polonia (Szkoła Koszykarska) a fost fondată în Rudnik nad Sanem. Împletitul de coșuri este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri din Polonia. Implică împletirea manuală a coșurilor din materiale vegetale naturale, în principal salcie. Salcia este materia primă utilizată de 90% dintre producătorii de coșuri din Polonia. Munca lor  nu se limitează la împletit, ci include și cultivarea, recoltarea, decojirea și pregătirea materialului. Astăzi, împletitul de coșuri capătă o dimensiune din ce în ce mai artistică și este adesea practicat mai degrabă ca hobby, decât ca profesie.

Centrul Român OISTAT, filiala națională a Organizației Internaționale a Scenografilor, Tehnicienilor și Arhitecților de Teatru a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, participarea înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați, pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Vorbim astăzi despre acestă realizare dar și despre proiectul Stage Box cu Adrian Damian - scenograf, coordonatorul proiectului Stage Box. Centrul Român OISTAT a lansat în luna noiembrie proiectul STAGE BOX. Elevii de la Colegiul Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice „I. N. Socolescu”, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” au explorat lumea fascinantă a culiselor teatrului. Sub îndrumarea unor profesioniști din domeniul artelor spectacolului, aceștia au descoperit prin experiență directă, importanța și valoarea unor meserii precum cele de lighting, sound și video designer. La baza proiectului stă un concept inovator: STAGE BOX, un atelier mobil echipat cu o machetă de scenă funcțională. Aceasta reproduce un spațiu teatral complet, cu sisteme de lumini, sunet, video și elemente de scenografie fiind un laborator în miniatură unde elevii pot învăța, experimenta și crea. Centrul Român OISTAT a reprezentat România la World Stage Design (WSD) 2025, cel mai mare eveniment dedicat designerilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul scenografiei de spectacol, care anul acesta s-a desfășurat în Sharjah, Emiratele Arabe Unite. Această participare înseamnă recunoașterea valorii artiștilor români invitați și, mai ales, un pas important către candidatura României pentru găzduirea ediției World Stage Design din 2029. Acest obiectiv ambițios este cu atât mai aproape de realizare, cu cât propunerea României a fost foarte apreciată în cadrul prezentărilor potențialilor organizatori ai WSD 2029. Mai mult decât atât, anul acesta România a fost reprezentată la Sharjah în toate cele trei secțiuni importante ale WSD: •⁠ în secțiunea de expoziții, ⁠cele trei lucrări ale României au fost: „Transcendent Renaissance” (Călin Țopa), în cadrul Professional Sound Exhibition, și „SynergyX” & „Network of Emotions” (Adrian Damian), în cadrul Professional Space & Objet Design Exhibition. •⁠ în secțiunea de conferințe, Iuliana Gherghescu a susținut flash talk-ul „Scenography in Transition: Evaluating the Relevance of Designers in the Era of Artificial Intelligence”, iar Călin Țopa a prezentat albumul „Seven Minutes After Midnight” în cadrul Sound Kitchen (conferințe destinate designerilor de sunet profesioniști). • în Scenofest (secțiunea care găzduiește spectacole), a avut loc performance-ul „Transcendent Renaissance”, prezentat în Situl Arheologic Mleiha, creat de Călin Țopa (creator concept și compozitor), alături de Brad Ward (sound designer), Cristian Șimon (lighting designer), Adrian Damian (scenograf), Mădălina Ciotea (actriță și coordonator performeri), documentat de Tudor Cucu (foto / video), Vladimir Amzăr (videograf) și interpretat de patru performeri, tineri artiști internaționali. De asemenea, Nic Ularu, vicepreședinte OISTAT România, a fost distins cu premiul Honorary Member, unul dintre cele mai importante distincții oferite de OISTAT Internațional, iar Călin Țopa a câștigat premiul II pentru Sound Design. La începutul anului 2026 va fi făcut și anunțul țării gazdă pentru World Stage Design 2029. Centrul Român OISTAT, felicitat pentru candidatura depusă în cadrul WSD 2025, are o șansă foarte mare să aducă WSD la București în 2029, anul următoarei ediții a celui mai mare eveniment dedicat artiștilor profesioniști și emergenți ce activează în domeniul designului de spațiu, decor, costume, lumini, sunet și video în artele performative.

Vladimir Putin răspunde evaziv propunerilor americane de încetare a războiului din Ucraina. Tentația lui Donald Trump de a se îndepărta de conflict aruncă o umbră a infamului acord de la München. Iar pe acest fond, Europa se pregătește să riposteze în fața Rusiei. După cum relatează The Moscow Times, ”președintele Vladimir Putin s-a declarat joi deschis la unele elemente ale unui plan al SUA de a pune capăt războiului. Dar el a emis un avertisment sfidător, cum că forțele ruse își vor continua avansul în regiunea Donbas dacă Kievul refuză să accepte condițiile sale de încetare a focului. În timpul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, Putin a susținut că trupele rusești avansează pe „toate fronturile” și că pierderile ucrainene depășesc acum capacitatea Kievului de a-și reface trupele. Putin și-a reiterat, de asemenea, opinia de lungă durată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu mai este un lider legitim. Citeste siUmbra Rusiei asupra păcii din Ucraina și poziția ambiguă a Americii Rămâne neclar dacă Putin va susține schimbările din planul de pace, despre care unele surse spun că sunt „semnificativ mai bune” pentru Ucraina decât cadrul inițial. De asemenea – remarcă The Moscow Times - Putin a negat că oficialii ruși au jucat un rol activ în elaborarea documentului original al SUA după summitul din Alaska, din august”. Comentând declarațiile din Kârgâstan, NBC News vorbește despre insistența liderului rus că Rusia are avantajul pe front, menționând că luptele se vor opri atunci când trupele ucrainene se vor retrage din teritoriile pe care le dețin. „Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forță”, a spus el. Însă Putin a avertizat că propunerea va trebui rescrisă în „limbaj diplomatic” și că unele puncte, cum ar fi cel care stipulează că Rusia nu va ataca Europa, i s-au părut „amuzante”. Pentru Le Monde, „planul de pace” prezentat de Washington pentru a pune capăt conflictului din Ucraina ”a avut cel puțin un merit: a reamintit tuturor de ostilitatea lui Donald Trump față de Kiev”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, ”tentația constantă a lui Donald Trump de a abandona conflictul aruncă asupra Casei Albe o umbră asemănătoare cu cea de la München” – o aluzie la infamul acord din 1938 prin care Franța și Marea Britanie au acceptat cedări teritoriale în beneficiul lui Hitler, pe seama Cehoslovaciei. De partea sa, Politico titrează. ”Europa își imaginează inimaginabilul: Represalii împotriva Rusiei”. Aceasta, în timp ce ”drone și agenți ai Rusiei declanșează atacuri în țările NATO”. Potrivit Politico, ”ideile variază, de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride, prin îndreptarea rapidă a degetului spre Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, după cum au declarat doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE. În practică, țările ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei prin propriile eforturi în interiorul țării”, mai scrie Politico.

Presa internațională continuă să comenteze situația de pe scena politică americană, după ce, vineri, Departamentul de Justiție a declarat că va îndeplini cererea președintelui Donald Trump de a investiga legăturile infractorului sexual  Jeffrey Epstein cu fostul președinte democrat Bill Clinton și cu compania JP Morgan. Totul, după ce o comisie a Congresului a publicat mii de documente care au ridicat noi semne de întrebare cu privire la relația lui Trump cu Epstein, observă comentatorii. „Departamentul de Justiție va investiga legăturile lui Epstein, dar nu cu Trump”, sintetizează The New York Times. „Când numeroase e-mailuri ale lui Jeffrey Epstein au fost publicate săptămâna aceasta, numele lui Donald J. Trump era peste tot. Totuși, vineri, când el a cerut ca Departamentul de Justiție să investigheze o listă de figuri influente menționate în aceste e-mailuri, propriul său nume a lipsit”. Ziarul remarcă și faptul că secretara pentru justiție, Pam Bondi s-a conformat solicitării, ”chiar dacă, cu doar patru luni mai devreme, același Departament de Justiție declarase oficial că nimic din dosarele Epstein nu justifica investigații suplimentare”. Potrivit Reuters, ”Trump încearcă să mute atenția de la relația sa cu infractorul sexual condamnat. Scandalul Epstein a fost un ghimpe politic în coasta lui Trump timp de luni de zile, parțial pentru că a amplificat teoriile conspirației despre Epstein în fața propriilor susținători. Aceasta este doar cea mai recentă dintr-o serie de solicitări ale lui Trump către organismele federale de a-i urmări pe presupușii săi dușmani politici”. Citeste si”E-mailurile Epstein” îl pun pe Donald Trump într-o situație dificilă The Washington Post relatează că „Trump a evidențiat trei persoane: Bill Clinton, fostul secretar al Trezoreriei Lawrence H. Summers, și Reid Hoffman, fondatorul LinkedIn și un donator important al Partidului Democrat. Toți au avut relații cu Epstein de ani de zile”, subliniază cotidianul american, citat ce Courrier International. National Review amintește că „În timpul președinției lui Clinton, Epstein a vizitat Casa Albă în mai multe rânduri, iar înregistrările de zbor arată că fostul președinte a călătorit cu avionul său privat de 26 de ori în timpul relației lor, care s-a încheiat în jurul anului 2003. (...) Numele lui Clinton a fost menționat și în procedurile judiciare anterioare dar nu au fost formulate acuzații credibile împotriva lui”, observă revista. ”Trump a sugerat în campania electorală de anul trecut că va încerca să deschidă dosarele Epstein”, amintește National Public Radio. ”Dar el a schimbat cursul în ultimele luni, dând vina pe democrați și prezentând problema drept o farsă”. Vorbind despre proiectul de lege privind declasificarea dosarului Epstein, care va fi supus la vot în această săptămână în Camera Reprezentanților, The Intercept afirmă că ”totul se va putea transforma într-o problemă structurală”:    ”Pe de o parte, Trump se confruntă cu un electorat care își dorește în mod covârșitor să fie publicate toate înregistrările și care crede deja că administrația ascunde ce e mai rău. Pe de altă parte, se confruntă cu un Congres care, pentru prima dată, se îndreaptă către o coaliție formată din democrați progresiști ​​și republicani libertarieni. Dacă proiectul de lege trece de Senat și Trump îl semnează, pierde complet controlul asupra documentelor - și a discursului”.  

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scandalul Epstein zguduie lumea politică americană după publicarea miercuri a unor noi documente în Camera Reprezentanților. E-mailurile ridică semne de întrebare serioase despre Donald Trump și despre ce știa în legătură cu activitățile prădătorului sexual, care s-a sinucis în închisoare în 2019. Comentatorii remarcă diviziunea din rândul republicanilor, înainte ca în Camera Reprezentanților să se voteze declasificarea întregului dosar Epstein. ”Dezvăluirile reaprind semnele de întrebare despre relația trecută dintre Donald Trump și agresorul sexual”, scrie Le Monde. ”Într-unul dintre emailuri, Jeffrey Epstein laudă tăcerea actualului președinte american și susține că o victimă „a petrecut ore întregi” la el acasă, în compania lui”. „Donald Trump știa despre abuzurile sexuale asupra minorilor”, chiar dacă „nu a participat niciodată”. Practic, aceasta este ceea ce susține infractorul sexual american Jeffrey Epstein într-o serie de e-mailuri care îi sunt atribuite, relatează la rândul său The Washington Post. Ziarului britanic The Mirror relatează că dezvăluirile includ un e-mail revelator de la Epstein către Ghislaine Maxwell din aprilie 2011. Aceasta este o fostă persoană din înalta societate britanică și americană, condamnată în 2021 pentru trafic sexual de fete minore pentru Jeffrey Epstein. Anunț prin care FBI invită toate posibilele victime ale agresorului sexual Jeffrey Epstein să facă plângere împotriva acestuia, 28 august 2019; Sursa: X/FBI New York   Potrivit ziarului, acesta îl descrie pe Trump drept „câinele care nu a lătrat” și susține că a petrecut „ore întregi la mine acasă”. Fostul prinț Andrew reapare și el în e-mailuri, spunându-i lui Epstein că nu are „nimic” de-a face cu acuzațiile de abuz sexual împotriva sa și implorându-l să „spună asta”. Time amintește că dosarul s-a aflat în centrul discuției publice, ”inclusiv în rândul bazei MAGA a lui Trump”. ”Scandalul a fost alimentat și mai mult de dezvăluirea unei scrisori a lui Trump de ziua de naștere a lui lui Epstein. Trump a negat că ar fi scris-o. Time invocă și acuzațiile lansate de către ”miliardarul din domeniul tehnologiei și fostul aliat al lui Trump, Elon Musk, în timpul conflictului lor public de la începutul acestui an”. The Hill notează că ”Trump a negat că ar fi apropiat de Epstein, deși cei doi au fost fotografiați împreună de multe ori de-a lungul anilor. Trump a declarat că i-a interzis lui Epstein să intre în clubul său Mar-a-Lago după ce finanțatorul a „furat” tinere care lucrau la spa-ul clubului”. Newsweek vorbește despre o adevărată ”rebeliune republicană” după ce s-a anunțat că în Camera Reprezentanților se va vota săptămâna viitoare un proiect de lege care obligă la publicarea dosarelor complete ale Departamentului de Justiție privind cazul Epstein. Trump i-a acuzat pe democrați că „încercă să aducă în discuție farsa lui Jeffrey Epstein” și i-a avertizat pe colegii săi republicani: „Doar un republican foarte rău sau prost ar cădea în această capcană”. Și Politico este de părere că „republicanii trebuie să se aștepte la dezertări în masă”. Cinci surse anonime din cadrul partidului, care au vorbit cu agenția media americană, au declarat că „mai mulți oficiali republicani de rang înalt cred că între cincizeci și o sută dintre membrii lor ar putea vota pentru măsură”. (Sursa: Courrier International).

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

Revoltă, îmgrijorare dar și întrebări cu privire la vitorul industriei și marketingului. Iată cum a relatat presa internațională deschiderea, miercuri, a primului magazin fizic Shein, într-unul dintre cele mai elegante centre comerciale ale Parisului, galeriile BHV. Le Monde descrie atmosfera de la deschiderea magazinului. ”Clienți convertiți la internet, iubitori de vouchere cadou, și Marie, „clientă BHV de treizeci și cinci de ani” care, confruntată cu această „clientelă neobișnuită”, ne sfătuiește să „fim atenți la geantă”... Toți s-au adunat, toată ziua, la Shein, „pentru a vedea” acest prim magazin parizian al gigantului comerțului electronic, care face titluri cu atât mai mult cu cât brandul este în plină frământare de la dezvăluirea faptului că păpușile cu pornografie infantilă erau de vânzare pe site-ul său”. Time notează că ”noul magazin fizic Shein – primul său din lume – iese în evidență ca o lovitură de ciocan. Citeste siPremieră mondială într-un context polemic: platforma chinezească Shein şi-a deschis primul magazin la Paris (Galerie FOTO) Retailerul chinez, cunoscut pentru gama sa de haine ieftine ultra-fast-fashion și pentru criticile pe care le primește cu privire la practicile sale de muncă și de mediu, este amplasat la etajul șase al unei clădiri vechi de peste un secol din Paris, un oraș renumit pentru moda de lux și pentru o recentă inițiativă ecologică. BHV, magazinul universal din secolul al XIX-lea care găzduiește Shein, se află și vis-à-vis de Primăria Parisului, care a lansat o campanie împotriva retailerului de fast-fashion”.  The Spectator Australia deplânge situația.   ”Cel mai elegant magazin universal din Paris, BHV Marais, un vast reper art deco, găzduiește acum un brand care întruchipează produsele de unică folosință. Acest lucru a stârnit demonstrații în fața magazinului și a atras critici aspre în presa franceză. Aceasta nu este doar o altă deschidere de magazine, ci o capitulare culturală. Este o dovadă că Parisul, cândva capitala mondială a modei, își închiriază acum sufletul algoritmilor chinezi. Timp de mai bine de un secol, BHV a întruchipat un anumit ideal parizian de lux accesibil, măiestrie, materiale bune și gust discret. Acum vinde poliester de unică folosință. În același timp, magazinele tradiționale de modă ale magazinului se închid unul câte unul: vechii croitori, magazinele de articole din piele, buticurile independente care odinioară defineau districtul Marais”.   Și dacă, în loc să urâm Shein, l-am copia la rândul nostru? Este ideea pe care o găsim în ziarul francez de afaceri Les Echos. „Gigantul modei Shein este mai presus de toate un expert în marketing digital care știe cum să analizeze tendințele cererii într-un mod extrem de sofisticat și receptiv. A tras concluzii industriale din acest lucru, bazându-și producția pe o armată de furnizori terți care trebuie să răspundă cu o flexibilitate extremă. În modă, dar și în industrii mult mai grele, cum ar fi sectorul auto, companiile nu au de ales. Vor trebui să se îndrepte către o înțelegere mai detaliată a așteptărilor consumatorilor. Trebuie să scurteze ciclurile de dezvoltare și producție. Și trebuie să se doteze cu mijloacele pentru a-și personaliza și mai mult produsele și serviciile.”

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că este imperios necesar ca UE să găsească în următoarele luni o soluție pentru a debloca negocierile pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei, iar Rusia se va regrupa și va lovi din nou. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Temele ediției: - Amenințările pe online la adresa jurnaliștilor au devenit o regulă în Republica Moldova, în campaniile electorale în mod special, dar și atunci când aceștia abordează subiecte incomode sau publică investigații. Cum se poate proteja un jurnalist și ce pot face autoritățile pentru ca amenințările să nu degenereze în agresiuni fizice? Invitata Moldova Zoom de astăzi este jurnalista Mariana Rață, moderatoare a emisiunii de investigație „Cutia Neagră” la TV8. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. - Cine și câți sunt dușmanii aderării Republicii Moldova la UE din România? Un răspuns de la jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - La Iași, peste 200 de tineri din Republica Moldova învață de la zero, la un curs facultativ, ce înseamnă integrarea europeană. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține prima ședință după învestire. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează pe 6 și 7 noiembrie o vizită oficială la Chișinău - Republica Moldova a fost marți în centrul discuțiilor la Bruxelles. - Economia moldovenească rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu ține miercuri prima ședință după învestire. Unul din primele proiecte ale noului Executiv este cel de denunțare a Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus, care funcționează la Chișinău. Acordul a intrat în vigoare încă în 2001, iar acum autoritățile moldovene subliniază că, în contextul actualei situații geopolitice, continuarea funcționării Centrului Cultural rus poate fi utilizată de Federația Rusă pentru promovarea unor narative distorsionate. Noul Guvern va examina și proiectul care prevede aprobarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat pe teritoriul român, pe ambele sensuri de control, în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Cantemir (Republica Moldova) – Fălciu (România), semnat la București la 1 octombrie 2025. *** Comisia Europeană a prezentat marți raportul de extindere, o evaluare detaliată a progreselor înregistrate în ultimul an de statele candidate pentru aderarea la UE, raport care spune că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai multe progrese în ultimul an, în pofida încercărilor de interferență din partea Rusiei. *** Președinta Maia Sandu declară la Bruxelles că Republica Moldova își dorește să rămână țară democratică și parte a lumii libere, statut pe care i-l poate asigura doar calitatea de membru al UE, mai ales că Rusia nu va renunța la intenția de a o deturna, chiar dacă a pierdut ultimele trei alegeri în Republica Moldova. Aflată într-o vizită de lucru la Bruxelles, Maia Sandu a participat și la o conferință dedicată subiectului extinderii Uniunii Europene, organizată de Euronews. Iar la finalul vizitei șefa statului a găzduit un eveniment dedicat Republicii Moldova, cu sute de oficiali și reprezentanți ai instituțiilor europene. Maia Sandu a declarat la eveniment că Moldova este pregătită pentru următorul pas în aderare și că Europa nu-și mai poate permite zone gri nesigure. „Cel mai bun mod de a apăra pacea Europei este de a-i extinde spațiul de pace. Dacă Moldova rămâne în afara Uniunii, va continua să fie o verigă lipsă în securitatea UE și a Ucrainei”, a declarat Maia Sandu. Rusia se va regrupa și va lovi din nou — căutând noi vulnerabilități, învățând din eșecuri, rafinându-și metodele. „Cetățenii noștri trebuie să vadă, prin fapte, că ușa Europei este deschisă — și că locul Moldovei este înăuntru”, a mai declarat președinta Maia Sandu la Bruxelles. Mai multe detalii despre discuțiile de la Bruxelles – în program. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Aceasta va susține un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Economia Republicii Moldova rămâne în stagnare pe fundalul provocărilor globale, în timp ce inflația, deși încă ridicată, urmează un trend descendent. Sunt constatările ediției de toamnă a raportului de țară a Grupului Băncii Mondiale la Chișinău. Raportul constată deteriorarea poziției externe a Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care procesul de integrare europeană le oferă pentru reforme și creștere economică, transmite Radio Chișinău. Banca Mondială notează că în primele nouă luni, nivelul mediu al inflației a fost de aproximativ 8%, peste ținta de 5 la sută a Băncii Naționale, din cauza prețurilor la energie, servicii și produse alimentare. Pentru acest an experții estimează o creștere economică modestă de aproape 1,5 la sută, susținută de investiții și de creșterea veniturilor populației. Deficitul bugetar ar urma să fie de aproximativ 4,4 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita planificată. Unul din principalele obiective declarate de noul guvern de la Chișinău, condus de economistul Alexandru Munteanu, este dezvoltarea economică a Republica Moldova, puternic marcată de consecințele războiului din Ucraina.

Cozi imense se înregistrează în jurul Catedralei din București, după slujba de sfințire de duminică. Zeci de mii de oameni așteaptă ore întregi, zi și noapte, pentru a intra în biserică. Nu lipsesc însă și falsurile, menite să producă diviziune în societate. Iată un caz de manual. Joi dimineața, o publicație, care altfel se pretinde respectabilă – și al cărei nume nu merită menționat, în context, pentru a nu-i face publicitate gratuită – vine cu o așa-zisă dezvăluire senzațională: ”Surpriza uriașă din Catedrala asediată. Enoriașii care au forțat intrarea au dat cu ochii de Ionuț Moșteanu și generalii săi, care se felicitau reciproc. Înăuntru era și Principele Radu”. Aceasta vine după ce, în dimineața de joi, în jurul orei 5.00, a avut loc o altercație între un grup de credincioși și forțele de ordine. Motivul: accesul prin intrarea principală a fost redirecționat, pentru un timp, pe o intrare secundară spre a se face curățenie. Citind știrea publicației care se pretinde respectabilă și cunoscând ceea ce se întâmplase în zori, ați fi fost tentați să credeți că, sub pretextul curățeniei, Catedrala ar fi fost rezervată ministrului Apărării și altor oficialități, în timp ce credincioșii erau ținuți afară - până când au forțat intrarea și i-au prins pe oficiali înăuntru. Cel puțin un lucru putea da de bănuit, de la bun început: că în filmările prezentate drept dovezi ceva nu erau în regulă: prin ferestrele Catedralei pătrundea, din plin, lumina soarelui. Deci nici gând să fi fost vorba de orele 5 ale dimineții când, se presupune, pelerinii ar fi dat buzna înăuntru, trecând peste forțele de ordine. De fapt, așa cum a precizat Biserica Ortodoxă Română într-un comunicat postat pe pagina Basilica.ro, accesul credincioșilor nu a fost întrerupt nici la 5 dimineața, nici la alte ore. Într-adevăr, după cum a precizat comunicatul, a avut loc un Tedeum între orele 8.00 și 8.30 , fiind celebrată, pentru prima dată, Ziua Clerului Militar.  În tot acest timp, accesul pelerinilor nu a fost oprit. Așa-zisa știre vine să provoace neîncredere și diviziune, după ce, de la festivitățile de duminică, pe rețelele sociale au apărut numeroase postări nemulțumite de faptul că oficialii statului au fost poftiți înăuntru la slujba de sfințire în timp ce zeci de mii de credincioși sunt nevoiți, iată, să aștepte, ore întregi, la cozi, pentru a vedea Catedrala. Acesta este un caz de manual. De manual rusesc, dacă vreți: se pleacă de la un fapt real, și anume că, într-adevăr, joi dimineața a avut loc o slujbă în Catedrală. De aici încolo, nicio legătură cu altercația petrecută cu trei ore mai devreme. Deci, nimeni nu a asediat nimic și nimeni nu a forțat nicio intrare. Cazul, însă, trebuie să le dea serios de gândit autorităților. Pentru că o asemenea tumbă informațională a fost posibilă pe fondul unei comunicări defectuoase a Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului Apărării Naționale, în egală măsură. Dacă evenimentul ar fi fost anunțat dinainte, marja de manevră a celor care pescuiesc în ape tulburi ar fi fost redusă considerabil, până la dispariție. Când comunicarea publică lipsește și spațiul informațional este lăsat liber, acesta este imediat ocupat de cei care nu au deloc cele mai bune intenții.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești? Anunțul a fost primit cu bucurie în extrema dreaptă din România. Aceasta vede în decizia de la Washington, care afectează direct România, o pedeapsă binemeritată pentru faptul că autoritățile de la București au anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024. De asemenea, retragerea parțială a americanilor este pentru ei urmarea alegerii președintelui Nicușor Dan, în scrutinul din mai, al cărui rezultat, extrema dreaptă nu-l recunoaște nici acum. Întocmai ca și propaganda Kremlinului. În cealaltă parte a societății, retragerea este privită cu îngrijorare. Este un semn al reducerii angajamentului american pentru Europa, într-un moment al creșterii intensității războiului hibrid al Rusiei. Polonia și România au fost recent survolate de drone rusești. Avioane ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Activitatea de pe aeroporturi din Germania și Danemarca a fost perturbată de drone bănuite a fi fost manevrate de Rusia. România a dejucat un act de sabotaj rusesc asupra unei firme ucrainene de distribuție de colete. Lituania a închis granița cu Belarus după ce sute de baloane cu heliu au afectat zborurile pe aeroportul din Vilnius. Iar miercuri, Polonia a interceptat un avion de recunoaștere rusesc deasupra spațiului său aerian. Cum să privim, așadar, decizia americană? Din punct de vedere tactic, decizia nu schimbă situația de pe teren. După cum a comunicat și Departamentul de Război de la Washington, ”aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”. Dimpotrivă, este un semnal pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Cu alte cuvinte, europenii pot acum să compenseze ajustarea posturii militare a Statelor Unite. Și să nu ne imaginăm că militarii staționați acum pe flancul estic ar fi singurii chemați să intervină în cazul unei crize adevărate generate de Rusia. În această situație, de nedorit și încă puțin probabilă, ar fi vorba despre un număr cu mult mai mare de militari și de cu totul alte cantități de echipamente militare. Totuși, așa cum a atras atenția și expertul în securitate George Scutaru, într-un interviu pentru AFP, semnalul politic ar putea fi unul prost pentru Rusia, care ar putea înțelege că acum, Marea Neagră este mai puțin importantă pentru America. Ne-am putea aștepta, așadar, la creșterea provocărilor, după dronele care au traversat spațiul aerian al României, în septembrie? Posibil. Dar, în acest stadiu al războiului hibrid, nu plecarea a 800 de militari americani vulnerabilizează România. România este vulnerabilă în interiorul ei, prin gradul înalt de penetrare a propagandei ruse. Prin lipsa de coeziune și prin contestarea tot mai fățișă a apartenenței la Occident. De asemenea, România este vulnerabilă din cauza unei coaliții de guvernare care trosnește din toate încheieturile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Papa Leon va vizita Turcia între 27 și 30 noiembrie, după care se va afla în Liban între 30 noiembrie și 2 decembrie. Aceasta este prima sa călătorie în afara Italiei. Prin această vizită, Papa dorește să lanseze un apel de pace în întreaga regiune. Una dintre opririle sale va fi la bazilica de lângă lacul Iznik, în regiunea Bursa, unde a avut loc Primul Conciliu de la Niceea, relatează bianet.org. Primul Conciliu de la Niceea, ținut în anul 325, este primul conciliu ecumenic al Bisericii Creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului, definind dogmele religioase ca răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Această bazilică a fost descoperită acum 11 ani. Este situată la aproximativ 20 de metri de malul lacului, și este acum sub apă, la o adâncime de 1,5 până la 2 metri. În ultimii ani, acolo au fost efectuate săpături arheologice, sprijinite și de Ministerul Turismului din Ankara. Acum, înainte de vizita Papei, au loc și lucrări de amenajare a zonei. Potrivit șefului lucrărilor, Mustafa Șahin, „biserica poate deveni un loc de pelerinaj și un centru de interes pentru turismul religios, rămânând pe harta turistică a Turciei și după vizita Înaltului Pontif.” Un partid de opoziție din Bulgaria alertează Statele Unite că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile Magnitsky impuse împotriva saPartidul de opoziție reformist „Da, Bulgaria” a alertat guvernul Statelor Unite cu privire la faptul că oligarhul Delyan Peevski nu respectă sancțiunile impuse împotriva sa de Washington în temeiul Legii Magnitsky. Potrivit partidului, Peevski folosește un cont în dolari la Banca Municipală din Sofia, relatează secțiunea bulgară a postului Radio Europa Liberă.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021. Conform sancțiunilor, băncile nu ar trebui să-i permită să opereze cu dolari, deoarece acest lucru ar putea duce la sancțiuni și împotriva lor.Sesizarea a fost depusă la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care face parte din Departamentul Trezoreriei SUA. „Declarația lui Peevski indică faptul că deține un cont în dolari, ceea ce înseamnă că banca unde este deschis contul trebuie să aibă legături cu o bancă americană”, a declarat un reprezentant al partidului „Da, Bulgaria”. Potrivit acestuia, banca americană nu ar fi fost informată în mod corespunzător că oligarhul sancționat este deservit de Banca Municipală.Mai mult, Peevski declară și venituri din dividende, iar plata acestora reprezintă o altă încălcare a sancțiunilor.Peevski a fost sancționat de Statele Unite pentru corupție în 2021, motivul invocat de Washington fiind acela că oligarhul „a participat în mod regulat la acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a se proteja de controlul public și pentru a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor cheie ale societății bulgare”. În 2022, el a fost sancționat și de Regatul Unit, pe baza acelorași argumente.Peevski este considerat cel mai puternic om pe scena politică din Bulgaria, controlând nu doar sistemul judiciar bulgar și serviciile secrete, ci și executivul de la Sofia. După cea de-a doua alegere a lui Donald Trump ca președinte, Peevski s-a prezentat ca un admirator al noului lider american și, în dorința de a intra în grațiile mișcării MAGA, pentru a fi absolvit de sancțiuni, a elaborat liste cu presupuși „sorosiști” și a propus formarea unei comisiei parlamentare care să-i investigheze. 

Administrația Trump a anunțat desfășurarea navei Gerald Ford în Caraibe. Deplasarea celui mai mare portavion din lume vine după eliminarea de către americani a unor grupuri considerate a fi traficanți de droguri. Președintele columbian este vizat, spun analiștii. Presa internațională comentează și anunțul președintelui Vladimir Putin privind lansarea cu succes a rachetei intercontinentale Burevestnik, considerată invincibilă în fața sistemelor de apărare aeriană. The Wall Street Journal numește această mișcare „cel mai puternic semn de până acum că administrația Trump ia în considerare extinderea campaniei sale militare în regiune”, alături de o aparentă schimbare a priorităților. Gerald Ford va părăsi Marea Mediterană și se va îndepărta atât de Ucraina, cât și de Gaza. Va fi pentru prima dată „în ultimele decenii”, potrivit ziarului, când nu va exista niciun portavion american în zona părăsită. El Mundo consideră că Donald Trump „pune presiune asupra lui Nicolás Maduro. Desfășurarea militară actuală în sudul Caraibelor este „deja cea mai mare din ultimii 40 de ani, depășind-o chiar pe cea utilizată pentru invazia din Panama în 1989”, cu cei 10.000 de soldați staționați. Președintele venezuelean a reacționat acuzând Statele Unite că „inventează un nou război etern” după ce „au promis că nu vor mai intra niciodată în război”. Legalitatea acestor atacuri este pusă sub semnul întrebării chiar dacă Casa Albă demonstrează „o transparență îndrăzneață”, notează The New York Times. Jack Goldsmith, profesor de drept la Harvard, consideră că „Trump, așa cum face adesea atunci când ignoră legea sau normele, acționează public și fără rușine sau disconfort. Aceasta este o modalitate foarte eficientă de a distruge eficacitatea legii și a normelor”. În uniformă militară, Vladimir Putin a primit raportul din partea șefului Armatei, Valeri Gherasimov, că Rusia a testat racheta de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară. Comentatorii analizează importanța evenimentului. Potrivit The Moscow Times, confirmarea testelor vine în urma imaginilor din satelit și a avertismentelor de navigație din ultimele luni care indicau o lansare iminentă. Putin s-a lăudat că „invincibilul” Burevestnik are o rază de acțiune aproape nelimitată și poate evita apărarea antirachetă americană atunci când l-a dezvăluit în 2018. Anunțul vine în contextul în care forțele rusești câștigă teren încet, dar constant, în Ucraina, în bătălii costisitoare. BBC ”transmite că arma, anunțată pentru prima dată în 2018, a fost aclamată ca având o rază de acțiune potențial nelimitată și având capacitatea de a evita apărarea antirachetă. Experții occidentali au pus anterior la îndoială valoarea strategică a rachetei și afirmațiile Rusiei că a testat-o ​​cu succes”. Iar analiștii citați de Kyiv Independent spun că racheta Burevestnik a devenit mai importantă pentru Kremlin de când Casa Albă a anunțat în ianuarie planurile de a dezvolta scutul antirachetă american Golden Dome.

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Una dintre marile surprize ale alegerilor de duminică din Republica Moldova a fost accederea în Parlament a Partidului Democrația Acasă, condus de controversatul politician Vasile Costiuc. Formațiunea a trecut pragul electoral de 5%, deși sondajele o cotau cu scoruri de de unu-două procente. În România, partidul AUR a salutat această performanță. Dar cum de a fost posibil? Valeriu Pașa explică: ”Sunt aceiași oameni și este și o inacțiune din partea rețelelor sociale, în speță TikTok. Eu bănuiesc că ei le-au făcut jocul foarte conștient. Le-au suspendat pagina oficială de TikTok fără motive evidente, ceea ce i-a făcut să se victimizeze. Aceasta a generat multă gălăgie pe rețelele sociale și le-a crescut vizibilitatea. Însă tot cei de la TikTok au ignorat o serie întreagă de conturi care au ocolit în mod deliberat algoritmii, crescând vizibilitatea și emoția. Nu mai vorbesc despre imixtiunea absolut ilegală a lui George Simion. O imixtiune acceptată și salutată de acest partid. George Simion nu este cetățean al Republicii Moldova, el nu are dreptul să facă agitație electorală în Republica Moldova. Este ilegal. Mai mult, vorbim despre pagini de Facebook legate de o publicație obscură, Timpul.md, deținută de compania care a primit marea parte a publicității din partea AUR, zeci de milioane de lei, sunt date publice. Aceste pagini au cheltuit pentru reclame și au manipulat promovând acest partid [Democrația Acasă]. Conform legii, finanțarea din străinătate este interzisă. Nu există mari diferențe față de ceea ce a făcut Rusia. Nu contează de unde vin banii. Nu știu ce urmări juridice vor fi dar este periculos să ignorăm acest precedent, pentru că mâine vine Putin să facă campanie pentru cineva, spunând că s-a mai întâmplat. Este o chestiune destul de gravă care trebuie să fie în vizorul autorităților”, spune Valeriu Pașa, expert al comunității watchdog.md.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a început o anchetă epidemiologică la Spitalul de Copii ”Sfânta Maria” privind un posibil focar de infecţii cu o bacterie, după ce sase copii au murit în ultimele zile în secţia de Terapie Intensivă. Aceasta a fost inchisa. Ministerul Sanatatii confirma 6 decese din 9 infectari. Si politistii din Iasi s-au autosesizat in acest caz.    Astăzi e ultima zi de campanie electorală în Republica Moldova Sunt alegeri cruciale duminica ce vor decide daca parcursul european al tarii va fi pastrat. Partidul pro-european de guvernământ Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu speră să-și păstreze majoritatea în parlament dar sondajele anticipeaza că va pierde controlul și va fi nevoit să formeze coaliții.  Propunere controversată a unui grup de parlamentari referitoare la activitatea SIE Ei propun ca ofiterii Serviciului de Informatii Externe sa poata deveni organe de cercetare penala, adica sa-si poata ancheta proprii colegi. Insa o decizie a Curtii Constitutionale, din 2016, a scos serviciile secrete din anchetele penale. Situatia ar deveni similara cu cea a magistratilor, care pot fi urmariti penal doar de procurori anume desemnati de CSM.  Tony Blair ar putea conduce temporar Fâșia Gaza post conflict Iar fostul premier britanic Tony Blair ar putea să conducă temporar autoritatea de tranzitie din Fâșia Gaza în cazul unui acord de pace, scrie presa britanica. El a participat la discuții la nivel înalt cu toate părțile implicate pentru a pune capăt războiului și pentru a discuta viitorul teritoriului palestinian după conflict

De la dobândirea independenței, în 1991, niciodată această mică republică nu a atras într-o asemenea măsură atenția presei internaționale și a experților.   Nu este ceva nou pentru cetățenii acestei republici să se vadă puși în fața unei alegeri geopolitice, Est sau Vest. Aproape mereu a fost așa în cei 34 de ani de independență. Și atunci, de ce această atenție cu totul specială? Ar fi mai multe explicații. Dacă până acum, alegerea geopolitică îi privea mai degrabă pe cetățenii Republicii Moldova, de această dată, consecințele se vor resimți cu mult peste granițele țării. Și aceasta, din cauza prezenței tot mai agresive a Rusiei. O eventuală guvernare pro-rusă va aduce multă instabilitate în regiune. Ucraina va căpăta un vecin ostil, într-o zonă sensibilă, la Marea Neagră. În plus, zona de influență rusă ar ajunge chiar pe râul Prut, față în față cu România. Și la doi pași de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cel mai mare centru NATO din sud-estul Europei, esențială pentru Ucraina. Desigur, alegerile din Republica Moldova sunt și un test pentru politica de extindere a Uniunii Europene. Cât de susținută este aceasta în statele candidate? Rezultatul alegerilor ne va da un răspuns. Și mai este conștientizarea de către presa și analiștii din Occident a pericolului războiului hibrid. Europenii se confruntă cu acest tip de agresiune în multiple feluri. Dronele survolează statele membre ale NATO și pot perturba activitatea de pe aeroporturi, cum se întâmplă la Copengaha și Oslo. Au loc atacuri cibernetice și acte de sabotaj. În plus, europenii înțeleg tot mai clar că ingerințele în alegeri, prin campanii de dezinformare, manipularea rețelelor sociale și corupție electorală, nu se vor limita doar la Republica Moldova. Se întâmplă chiar acum în Cehia, înaintea alegerilor legislative de la sfârșitul săptămânii viitoare. Și se va putea întâmpla și în alte părți. Așa cum s-a întâmplat și în România. Și, dacă veni vorba despre România, mizele specifice sunt uriașe. Sigur, este umbra amenințătoare a Rusiei, de care am vrut să fim mereu departe. Dar mai sunt și interesele economice. Statul român a investit mult în Republica Moldova și cel puțin până acum a fost o poveste de succes, țara făcând pași mari către Europa. Dar și companiile românești s-au orientat către Republica Moldova. Sunt peste 300 de milioane de euro investite de companii din România. De altfel, România este principalul investitor străin în Republica Moldova și primul partener comercial. Toate acestea ar putea avea mult de suferit în cazul unei guvernări pro-ruse la Chișinău. Iar o asemenea pierdere n-ar cădea deloc bine, având în vedere actuala situație economică și financiară din România. Și ar mai fi ceva. Pentru prima dată, societatea românească este divizată cu privire la alegerile de duminică. Aceasta, deoarece, extrema dreaptă, cotată în sondaje chiar și cu 40%, susține fățiș partida pro-rusă în Republica Moldova.   O premieră pentru România democratică. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru parcursul european al acestei țări, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). El vorbește de asemenea despre Ucraina, dronele Rusiei, imunitatea eurodeputatei extremiste Diana Șoșoacă și tensiunile din coaliția de la București. Victor Negrescu, despre alegerile parlamentare din Republica Moldova: ”Sunt cruciale (...). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Despre imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă: ”Această solicitare a fost trimisă către Parlamentul European și va exista o analiză în cadrul Comisiei Juridice, din care fac parte. O să analizăm dosarul și solicitarea pe care am primit-o și evident, în măsura în care se dorește, vom audia și europarlamentarul, dacă doamna Șoșoacă își dorește acest lucru. Aceasta este procedura normală”. Despre dronele rusești: ”Aici, în Parlamentul European, am cerut ca la viitoarea sesiune plenară de la Strasbourg, să avem o dezbatere a PE cu privire la aceste interferențe străine și aceste amenințări reprezentate de drone și nu numai. De asemenea, lucrăm la o rezoluție a Parlamentului European, tocmai pentru a transmite acest mesaj de solidaritate venit dinspre UE. Vom sublinia acolo sper și soluțiile posibile”. Despre coaliție: ”Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai mult tact, să abordăm lucrurile serios, mai mult dialog. Discuția purtată recent la Cotroceni împreună cu președintele Nicușor Dan înțeleg că a fost una foarte bună și am constatat deja câteva decizii clare, prelungirea în ceea ce înseamnă zona de alimente și menținerea prețurilor într-o zonă predictibilă, de asemenea, vedem că discuțiile privind reforma din administrație continuă și ăsta e un lucru bun”.

FII PREZENT! „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!” (Psalmul 118:24)

Ioan 13.1-5 1. Înainte de praznicul Paştilor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl, şi, fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.2. În timpul Cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L […]