Podcasts about aceasta

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia) - Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media) - Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul) România traversează zile de foc. Guvernarea se destramă. Nicuşor Dan: Românii au de ales între libertate economică şi prosperitate versus izolaţionism. Mediul de business: Revenirea la stabilitate este cea mai importantă (ZF)    Marcel Ciolacu şi-a dat demisia din fruntea Executivului, iar PSD a anunţat ieşirea de la guvernare, miniştrii săi urmând să rămână interimari până la formarea unui nou guvern. Decizia e luată la o zi de când Crin Antonescu, propunerea alianţei PSD, PNL, UDMR pentru funcţia de preşedinte, nu a intrat în turul al doilea. PNL a decis să rămână la guvernare, anunță Ziarul Financiar.„Românii au două opţiuni diametral opuse pentru alegerile din 18 mai – o direcţie proocidentală versus o direcţie antioccidentală, una de libertate economică, faţă de una de izolaţionism economic. Am speranţa puternică că societatea românească are resursele interioare pentru a face alegerea corectă“, a spus Nicuşor Dan, primarul Capitalei şi candidatul de pe locul secund intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De partea cealaltă, George Simion nu a transmis ieri niciun mesaj. Mediul de afaceri spune că România are acum nevoie de un preşedinte care înţelege economia reală şi poate juca un rol de coagulare a intereselor naţionale. Din industrie, agri­cultură sau antreprenoriat, mesajul e acelaşi: România are nevoie de producţie internă, reforme administrative, viziune strategică şi parteneriate autentice între stat şi mediul privat. Anul 2025 nu mai e un an al promisiunilor, ci al deciziilor care vor marca viitorul economic al ţării.  Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia)Ruperea coaliției de guvernare și demisia lui Marcel Ciolacu reprezintă o evoluție periculoasă în contextul electoral fragil și un cadou otrăvit al PSD.De ce?Vacantarea funcției de premier acum transformă campania într-una despre viitoarea guvernare, viitoarea majoritate și, în primul rând, viitorul premier.Electoratul lui Simion primește o miză suplimentară să-l voteze, Călin Georgescu, de abia scăpat de niște elemente din controlul judiciar, poate deveni jucător activ în campanie, pentru că ideea de tandem președinte-premier este de actualitate imediată.Narativul este simplu de anticipat: Călin Georgescu sau anticipate. Iar în caz de anticipate, nu cred că e greu de imaginat ce scor ar avea extremiștii.Nicușor Dan este presat să anunțe o coaliție și un nume de premier. În plină criză guvernamentală, subiectul nu poate fi evitat. Tema pe care mizează să pedaleze, „Est sau Vest? Rusia sau UE?", este eclipsată de această chestiune de actualitate imediată care ține, prin excelență, de atribuțiile președintelui, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media)România se află într-un moment de răscruce după 35 de ani de la căderea comunismului. Marile partide care au dominat trei decenii de politică nu-și mai controlează propriii alegători. Crin Antonescu nu a reușit să obțină nici măcar jumătate din voturile cu care PSD și PNL intrau în Parlament în 2024 (22% PSD, 14% PNL, 6% UDMR). Partidele tradiționale sunt împinse spre margine, în timp ce marginalii urcă vertiginos spre vârful puterii. Aceasta este moștenirea lăsată de fostul președinte Klaus Iohannis: o țară făcută praf.România este la un pas de groapa suveranismului. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil vom fi nevoiți să trecem prin aventura extremismului de dreapta, până când alegătorii care azi jubilează că au lovit „sistemul” vor înțelege dimensiunea dezastrului economic și politic care va urma. A doua zi după victoria lui George Simion și Călin Georgescu, vom vedea retrageri masive de capital și prăbușirea încrederii în economie. Catastrofa este iminentă într-o țară în care toți indicatorii macroeconomici sunt deja pe roșu.Și totuși, chiar cu România pe marginea prăpastiei, la un pas de groapa suveranismului, merită să luptăm cu toată forța pentru democrația de tip occidental. Șansele infime ale lui Nicușor Dan trebuie jucate până la capăt, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media. Mai sunt două săptămâni în care românii pot decide dacă vor cu adevărat să schimbe radical direcția și să arunce țara în aventura populismului sterp, izolaționismului și vulnerabilității în fața Rusiei – sau dacă preferă să mențină România în rândul țărilor europene. Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul)Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.În ciuda faptului că Nicușor Dan are o bază de susținători mai stabilă, George Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.Integral în Adevărul.

Presa din Albania acuză Partidul Popular European că sprijină fără să verifice afirmațiile partidului de la putere care vorbește de încercări de corupere a alegătorilor. PPE a adoptat o rezoluție în sprijinul Partidul Democrat din Albania. De arestat pentru acuzații privind coruperea alegătorilor, a fost arestat până acum un reprezentant al... opoziției. PPE și Albania: Când reprezentarea opoziției devine dezinformare internațională. Iată un titlu din gazetatema.net. Publicația scrie că Partidul Popular European (PPE), unul dintre cele mai mari blocuri politice ale continentului, a adoptat o rezoluție propusă de Partidul Democrat din Albania.„Sub pretextul îngrijorărilor legate de „integritatea electorală”, PPE se aliniază unilateral unui discurs care vizează politica națională, fără a analiza cu adevărat contextul instituțional și juridic al țării.”„Rezoluția subliniază faptul că alegerile din Albania sunt compromise de cumpărarea de voturi, deturnarea de fonduri publice și presiunea asupra alegătorilor. Deși aceste preocupări se află în centrul dezbaterii publice în timpul fiecărui proces electoral din țară, ceea ce este frapant la această rezoluție este limbajul său categoric și prezentarea unor afirmații considerate fapte irefutabile, când în majoritatea cazurilor acestea sunt simple acuzații fără o hotărâre judecătorească sau dovezi verificate. În mod ironic, persoana arestată în ultimele zile pentru cumpărare de voturi a fost un reprezentant al opoziției din Lushnje. Între timp, Procuratura Generală și SPAK, Structura Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate, au semnat deja un protocol special pentru alegerile din 2025, menit să asigure pedepsirea oricăror încălcări electorale. Aceasta demonstrează că, contrar afirmațiilor din rezoluție, sistemul reacționează instituțional,” punctează jurnaliștii albanezi.Libertatea presei încă amenințată în MuntenegruLibertatea presei este încă amenințată de presiuni politice, atacuri neclarificate asupra jurnaliștilor și presiuni economice, conchide raportul Reporteri fără Frontiere, citat de rtcg.me. „Țara noastră a urcat trei locuri în ceea ce privește libertatea presei și ocupă acum locul 37 din 180 de țări din lume.”Printre țările din regiune, cele mai bine clasate sunt Slovenia (locul 33), Macedonia de Nord (pe 42), Croația (pe 60), apoi Albania (80), Bosnia și Herțegovina (86) și Serbia (96).„În ciuda unui număr mic de cetățeni (620.000), Muntenegru are zeci de instituții media înregistrate, inclusiv mai multe ziare, canale naționale și private, precum și o agenție jurnalistică. Trei dintre cele cinci rețele de televiziune cu acoperire națională sunt parțial sau complet deținute de străini, în principal de companii din Serbia vecină”, subliniază documentul.În Muntenegru, subliniază aceștia, libertatea de exprimare este garantată, iar defăimarea este dezincriminată. În ciuda unor modificări legislative, există încă lacune în cadrul legal în ceea ce privește accesul liber la informațiile de importanță publică și protejarea confidențialității surselor.Șefa parlamentului sârb îl atacă pe rectorul universității din BelgradPreședinta Parlamentului Sârbiei, Ana Brnabić, a declarat că rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, și decanii săi ar putea intra în istorie ca „responsabili pentru distrugerea universităților sârbe dacă nu se găsește o soluție la situația actuală din învățământul superior prin discuții cu prim-ministrul Đuro Macut.”Oficiala din Serbia se referă la protestele studențești izbucnite după ce în noiembrie anul trecut, acoperitul gării din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Protestele s-au extins la întreaga societate și riscă să răstoarne guvernul.Ana Brnabić îl critică pe rectorul Đokić penrru că anulat odată o întâlnire cu președintele Aleksandar Vučić și a amânat, de asemenea, o întâlnire programată anterior cu prim-ministrul.„Cum este posibil ca un rector al unei universități publice să aibă mai mult respect pentru statele străine și entitățile externe decât pentru propria țară și președintele acesteia, ales cu 2,3 milioane de voturi, și să refuze să se întâlnească cu acesta, în timp ce acceptă să se întâlnească cu un ambasador?” a spus Brnabić. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Imaginea întâlnirii dintre președinții Trump și Zelenski, chiar în catedrala San Pietro din Roma, după funeraliile Papei Francisc, au făcut instantaneu înconjurul lumii. Să fie un punct de cotitură către pacea în Ucraina? – se întreabă comentatorii. „Ultimul act diplomatic al Papei Francisc„, titrează Politico.Publicația îl citează pe ultimul ambasador al Statelor Unite pe lângă Sfântul Scaun. Acesta și-a exprimat convingerea că ”Papa Francisc ar fi fost plin de speranță și ar fi dorit ca rezultatul acelei întâlniri  să fie unul bun pentru Ucraina și pentru lume”.Kyiv Independent vede o „întâlnire importantă”, deoarece problema a fost întotdeauna lipsa „contactului direct” dintre Zelenski și Trump.”Trump și Zelenski nu s-au mai întâlnit personal de la confruntarea din februarie, desfășurată în Biroul Oval, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat pe Zelenski pentru ceea ce au numit o lipsă de recunoștință față de sprijinul SUA”.Le Monde notează că această discuție a avut loc într-un context de efervescență diplomatică în jurul războiului din Ucraina, pe care Donald Trump dorește să-l încheie cât mai repede posibil, punându-l pe omologul său, Volodimir Zelenski, sub o puternică presiune și în timp ce, pe front, Rusia își consolidează ascensiunea.Iar The New York Times apreciază că întâlnirea a crescut speranțele ucrainenilor.Aceasta, după ce ”Trump a încercat să forțeze Ucraina să adopte un plan de pace dezechilibrat. Dar speranța a apărut pentru prima dată în urma unui atac masiv cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, joi dimineață, soldat cu 12 morți și aproape 90 de răniți. „Vladimir, STOP!”, a postat Trump pe Truth Social, într-o rară mustrare la adresa lui Putin.Și apoi, speranța a crescut sâmbătă, când Zelenski a reușit să discute aproximativ 15 minute cu Donald Trump la Roma.”Nu știm ce au spus cei doi președinți în scurta lor întâlnire” – comentează Sky News – ”dar liderul ucrainean va rămâne cu ideea pe care președintele Trump a expus-o săptămâna aceasta, spunând că America va sancționa Rusia în lipsa unui acord de pace.Aliații Ucrainei urmăresc cu atenție dacă Donald Trump va exercita măcar vreo presiune asupra lui Vladimir Putin, darămite să-l pedepsească pentru recentele atacuri sângeroase asupra Ucrainei.Sau dacă nu cumva pur și simplu va părăsi masa dacă propunerile sale eșuează, dând vina pe intransigența Ucrainei, înainte de a trece la o apropiere față de Moscova.În postările sale, după întâlnire, președintele SUA a fost critic la adresa lui Vladimir Putin.Dar planul de pace al lui Donald Trump pare din ce în ce mai predispus la eșec.Unii cred că a fost conceput tocmai ca să eșueze după ce SUA au cerut Ucrainei să cedeze suveranitatea Crimeii către Rusia, lucru pe care Zelenski nu îl poate face din punct de vedere politic și constituțional”.Potrivit analizei ziarului Le Figaro, ”Vladimir Putin consideră că a câștigat un atu și de data aceasta: chiar în ziua întâlnirii dintre Trump și Zelenski de la Roma, Moscova a anunțat că a recucerit tot teritoriul său din regiunea Kursk, unde ucrainenii lansaseră o ofensivă în august 2024”.

Deputații din Comisia pentru buget au votat miercuri primul raport care subliniază viziunea Parlamentului European pentru următorul buget pe termen lung al UE. Documentul a fost aprobat cu 23 de voturi pentru, 9 împotrivă și cu 2 abțineri. Deputații cer ca viitorul cadru bugetar pe șapte ani, care va începe în 2027, să fie mult mai ambițios, într-un context global în schimbare rapidă. Un lucru a devenit clar pentru eurodeputați: odată cu retragerea SUA din rolul lor global, UE va fi nevoită să abordeze singură agresiunea Rusiei.În consecință, Uniunea va trebui să-și asume cheltuielile necesare, pe un fundal economic și social extrem de provocator.  UE se luptă deja cu un decalaj de competitivitate și resimte tot mai grav consecințele schimbărilor climatice.În această situație, actualul plafon de cheltuieli de 1% din venitul național brut (VNB) al Celor 27 nu mai este suficient, susține raportul.Deputații cer Consiliului, care reprezintă guvernele statelor membre, să adopte noi resurse reale pentru nevoile comune.Noile fonduri ar trebui să asigure finanțarea durabilă a împrumuturilor și a cheltuielilor tot mai mari. Raportul consideră că împrumutul comun este o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.Eurodeputații se opun ideii Comisiei de a replica modelul PNRR pentru execuția viitorului buget multianual. Cu alte cuvinte, ei resping un model care să condiționeze alocarea fondurilor de îndeplinirea unor măsuri de reformă asumate.Deputații vor să crească responsabilitatea parlamentară și să implice autoritățile regionale și locale ca și toți actorii relevanți.Deputații consideră drept inadecvat Fondul de Competitivitate propus de Comisie – care ar uni mai multe programe existente.  Ei cer în schimb un fond nou, direcționat, conceput să stimuleze investițiile private și publice, după modelul unor instrumente precum InvestEU și Fondul pentru inovare.Investiții mai mari pentru apărareRaportul PE subliniază, de asemenea, nevoia de investiții sporite în apărare, însă fără a submina cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.Parlamentarii sunt de acord că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru cei care beneficiază de finanțare UE.Dar nu vor ca Executivul european să primească mai multe pârghii fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun europarlamentarii.Raportul insistă că accesul la fondurile UE trebuie să fie legat de respectarea valorilor UE și normelor statului de drept și pledează pentru un mecanism inteligent de condiționalitate. Astfel, beneficiarii de bună credință din țările considerate problematice ar trebui să fie protejați și să nu fie penalizați și ei din cauza guvernelor lor.Aceasta a fost, de altfel, una dintre întrebările majore, atât la nivelul Comisiei cât și al Parlamentului, atunci când a venit vorba despre tăierea fondurilor europene. Cum să sancționezi guvernele aflate în culpă fără a lovi comunitățile locale sau grupurile vulnerabile?Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale, spun europarlamentarii: un fond pentru ajutor în caz de dezastre și un altul pentru alte provocări neprevăzute.Deputații consideră că împrumuturile comune rămân o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Experții turci consideră că seismul de ieri, de 6,2 grade pe scara Richter, nu este marele cutremur care ar urma să lovească Istanbulul. Aceștia vorbesc de o falie care trece prin Marea Marmara, la 50 de kilometri de oraș și care se încarcă. Viitorul cutremur va avea peste 7 grade iar orașul trebuie pregătit pentru el, atenționează din nou specialiștii turci. A fost acesta marele cutremur așteptat de locuitorii Istanbulului? Iată un articol din Deutsche Welle în limba turcă.„Experții discută despre semnificația seriei de cutremure care au avut loc în Marea Marmara, cel mai mare măsurând 6,2. Marea majoritate sunt de acord că acesta nu este cutremurul major așteptat din Marmara.”Un profesor turc în seismologie, Dr. Naci Görür, a scris pe X că seismul s-a produs în zona faliei Kumburgaz, (o stațiune cu același nume se află la 50 de kilometri de Istanbul, n.r..)„Este o falie blocată care acumulează energie și provoacă mici cutremure din când în când. Locația epicentrului este semnificativă, trebuie să fim atenți. Falia Kumburgaz se încarcă. (…) " Adevăratul cutremur de aici va fi mai mare și va avea peste magnitudinea 7."Görür, cunoscut pentru avertismentele sale despre Istanbul de mulți ani, continuă :„Cutremurele sunt un subiect prea important pentru a fi discutat doar atunci când are loc un cutremur. Trebuie să vorbim despre ele și să luăm măsuri de precauție înainte. În primul rând, guvernul, apoi municipalitatea și oamenii trebuie să lucreze împreună pentru a pregăti orașul pentru un cutremur.”Genocidul armean prin ochii diplomaților și jurnaliștilor vremiiExpoziții dedicate aniversării a 110 de ani de la genocidul armean sunt deschise în diferite orașe din lume, scrie armenpress.am.  Armenii comemorează pe 24 aprilie 110 ani de la Genocidul Armenesc, comis de autoritățile otomane începând cu 1915.Cea mai mare expoziție s-a deschis la Muzeul-Institut al Genocidului Armenesc și este intitulată „Documentarea crimei: martori-documentariști ai genocidului armean”.„Această expoziție este unică prin amploarea, natura și profunzimea documentelor prezentate. Ne-am propus să oferim o expoziție diferită de cele anterioare. Aceasta se bazează pe mărturiile diplomaților, misionarilor, jurnaliștilor care se aflau în Imperiul Otoman în anii genocidului. Prin articolele lor, scrisorile, documentele jurnalistice și fotografii, ei ne prezentăm la această crimă,” a declarat Edita Gzoyan, directoarea instituitului.Cat de bine vorbesc cazacii rusofoni limba... cazacă?Limbile lumii – O punte către armonie, este un titlu din egemen.kz care dezbate felul în care se predă limba cazacă elevilor rusofoni.„Astăzi, tot mai mulți tineri vorbesc fluent mai multe limbi străine, ceea ce este încurajator. Cu toate acestea, este îngrijorător de observat că unii dintre ei, deși vorbesc fluent o limbă străină, nu își stăpânesc limba maternă. Marele intelectual kazah Khalel Dosmukhametov a spus: Dacă îți stăpânești bine limba maternă și vorbești bine și rusă – este o bucurie. Dar dacă nu știi propria ta limbă, în timp ce vorbești o limbă străină - este o tristețe.” „Aceste cuvinte rămân actuale astăzi,” punctează ziarul. „Limbile străine ar trebui predate numai după ce copilul a învățat să vorbească cazaca,” a declarat profesorul Altynshash Arystanbekkyzy, care vorbește fluent turcă și engleză și a predat la universități turcești.Predarea cazacei studenților vorbitori de limbă rusă rămâne o problemă de actualitate. În trecut, în universități se preda o materie numită „cazaca profesională” permițând studenților să învețe vocabular și termeni legați de viitoarea lor profesie. Astăzi, cuvântul „profesional” a fost eliminat din denumirea materiei, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul profesorilor și cercetătorilor.Președintele Kassym-Jomart Tokayev a subliniat importanța introducerii treptată a trilingvismului: predarea limbii engleze poate începe în clasa a II-a sau a V-a, în funcție de cererea părinților. Subiectele de știință ar trebui predate în limba engleză numai în clasele superioare și în funcție de capacitatea instituțiilor, a spus președintele cazac. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Dariga DANIYAR,  KazakhstanSatenik SAMVELYAN    Armenia

Va deporta Donald Trump tot mai mulți migranți ilegali în teribila închisoare din El Salvador? Întrebarea preocupă presa internațională după vizita președintelui salvadorian, Nayib Bukele, în Biroul Oval. Pentru unii comentatori, Trump ar putea viza și alte categorii de persoane pentru deportare. The Hill notează că „Trump și Bukele au avut o întâlnire caldă, adesea zâmbind unul către altul și făcând remarci tăioase față de reporterii care le adresau întrebări în Biroul Oval.Bukele este văzut de unii ca o figură asemănătoare lui Trump pentru represiunea sa împotriva bandelor, care a dus la o scădere drastică a criminalității în El Salvador, provocând, de asemenea, întrebări cu privire la tacticile sale și îngrijorări cu privire la deținerile pe nedrept.Bukele, care se bucură de un sprijin larg acasă, a lăudat eforturile lui Trump de a restricționa trecerea frontierei și reprimarea criminalității”.Financial Times crede, însă, că America a ajuns la jumătatea drumului până la a deveni un stat polițienesc.„Trump i-a spus cu nonșalanță lui Bukele că ar putea fi nevoie să construiască mai multe închisori de înaltă securitate pentru deportații «autohtoni», ceea ce înseamnă cetățeni americani. Dacă Trump consideră că ești membru al unei bande, pro-terorist sau pur și simplu antinațional, el pretinde dreptul suprem asupra libertății tale”.The Nation își exprimă teama.„Sub lejeritatea discuției dintre Trump și Bukele, există o seriozitate mortală. Chiar și criticii cei mai acerbi văd tweeturile lui Bukele, în care spune că a oferit Americii oportunitatea de a externaliza o parte a sistemului penitenciar, ca fiind, în primul rând, despre bande și imigranți – când, de fapt, este vorba despre un grup mult mai mare: noi toți”. Presa comentează și refuzul prestigioasei Universități Harvard a de a se conforma ordonanțelor administrației Trump.Pentru The New York Times, „acesta ar trebui să fie singurul răspuns posibil în ochii legii, dar și în ochii libertății academice și a principiilor democrației. Cu toate acestea, mediul academic aproape a sărbătorit această scrisoare simplă. Asta arată cât de mult ne-am redus așteptările.Rămâne de sperat că alte universități care sunt în vizorul guvernului (și sunt multe) vor urma exemplul Harvard și se vor asigura că respectarea drepturilor și a legilor nu mai este surprinzătoare”. (Sursa: Courrier international)Casa Albă este condusă de dorința de răzbunare asupra elitei liberale, crede Süddeutsche Zeitung:„Oamenii de dreapta din tabăra lui Trump urăsc mediul academic din majoritatea universităților și vor să forțeze o schimbare de direcție. Aceasta înseamnă să se răzbune pe elita liberală, pe care Harvard o reprezintă mai mult decât orice altă universitate. Spiritele libere trebuie intimidate, dizidenții sunt înăbușiți și opoziția înăbușită. Rezultatul, America liberă plătește prețul cu fiecare zi care trece.” (Sursa: Eurotopics)Și dacă președintele american este o oportunitate pentru democrația franceză? Întrebarea este pusă de Le Monde.„Trump ne invită să ne confruntăm cu două întrebări care tind să fie uitate: cine suntem? Unde vrem să mergem? Trebuie să sperăm că următoarele alegeri prezidențiale vor fi o oportunitate de a răspunde la aceste întrebări.”

Declarațiile unui deputat cazac au creat o enormă dezbatere în țară: trebuie să se impună sau nu taxe pentru persoanele necăsătorite și fără copii în Kazahstan? Una este dezbaterea publică, alta este realitatea politică, încearcă să lămurească un articol din presa locală care amintește despre practica URSS de a taxa persoanele fără copii. Un deputat cazac a avut o discuție informală cu tinerii despre căsătoriile târzii și situația demografică din țară. Deputatul a menționat exemplul istoric al URSS în care persoanele fără copii erau supuse unei taxe, dar a discutat și despre practicile altor țări care încearcă să stimuleze natalitatea prin politici publice, scrie baq.kz.„Cuvintele sale au fost scoase din context și prezentate în presă ca o propunere oficială de introducere a unei taxe pentru persoanele fără copii. Deputatul a negat rapid aceste afirmații, precizând că nu a făcut nicio propunere, ci pur și simplu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la declinul demografic și a cerut o dezbatere publică pe această temă,” scrie publicația cazacă.Kazahstanul se confruntă în prezent cu o scădere a ratei natalității. În timp ce la începutul anilor 2000, o femeie de vârstă fertilă avea în medie 3,2 copii, această cifră a scăzut la aproximativ 2,7 în 2023. Deși cifra rămâne peste nivelul de înlocuire a populației (2,1,) tendințele provoacă îngrijorare în rândul specialiștilor.În memoria colectivă cazacă, ideea unei taxe pentru cei fără copii datează din epoca sovietică. URSS a introdus o astfel de taxă în 1941, care a rămas în vigoare până în 1992. Se aplica bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani și femeilor cu vârste între 20 și 45 de ani care nu aveau copii și reprezenta 6% din salariul lunar.Azerbaidjanul cere Armeniei să își modifice constituția pentru a ajunge la un acord de pacePentru a finaliza tratatul de pace, Azerbaidjanul continuă să ceară Armeniei să dizolve Grupul OSCE de la Minsk, creat pentru a rezolva conflictul din Nagorno-Karabah și să-și modifice constituția, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană.Guvernul azer susține că actuala constituție a Armeniei conține pretenții teritoriale împotriva Azerbaidjanului. Preambulului se referă la declarația de independență, scriu jurnaliștii, iar aceasta menționează unificarea Armeniei cu Nagorno Karabah. Baku cere eliminarea acestei referințe.Nu există nimic în Constituția armeană care să indice că regiunea face parte din Armenia, susține Ararat Mirzoyan, șeful diplomației armene.„Și noi avem preocupările noastre cu privire la Constituția Azerbaidjanului, dar de ce nu le ridicăm? Pentru că în textul acordului de pace există o clauză specială conform căreia recunoaștem reciproc integritatea teritorială a țărilor noastre și o altă clauză care prevede că niciuna dintre părți nu poate invoca legislația sa internă pentru a justifica nepunerea în aplicare a acestui acord. Aceasta înseamnă că problema este soluționată, iar calea cea mai scurtă este semnarea și ratificarea acordului”, a spus Mirzoyan.Oficialul armean spune că declarația de independență azeră declară actuala Republică Azerbaidjan drept succesorul primei republici întemeiată în 1918.„Știm cu toții că prima Republică Azerbaidjan și-a proclamat suveranitatea asupra unui teritoriu mult mai mare decât Azerbaidjanul actual, incluzând aproximativ 60% din teritoriul suveran al Armeniei de astăzi”, a spus ministrul de externe armean.În ciuda precondițiilor Azerbaidjanului, Mirzoyan susține că există toate condițiile favorabile semnării tratatului de pace. El a reiterat poziția Armeniei: Erevanul este pregătit să înceapă procesul de dizolvare a Grupului de la Minsk dar acesta poate fi dizolvat după încetarea conflictului. Pe teren, nu există conflict de facto, dar nu există nici un document semnat și ratificat care să stabilească pacea și relațiile interstatale.Statuia lui Marcus Aurelius se întoarce în Turcia după 65 de aniIată un titlu din hurriyet.com.tr.Opera a fost descoperită în urma săpăturilor ilegale efectuate în anii 1960 la vechiul sit Boubon din Burdur, oraș din sud-vestul Turciei și a fost ulterior scoasă din țară. Această lucrare, integrată în colecția Muzeului de Artă din Cleveland în anii 1980, a făcut obiectul unei monitorizări riguroase timp de decenii de către autoritățile turce, scrie Hurriyet.Statuia din bronz îl înfățișează pe Marcus Aurelius în postură de filozof. Marcus Aurelius Antoninus a fost un împărat roman care a condus imperiul între anii 161 și 180 era noastră și unul dintre marii filozofi stoici. Betul YIGIT, TurciaDariga  DANIYAR,  KazakstanSatenik SAVELYAN, Armenia

Sute de conturi cu nume de români și mesaje puternic anti-UE, unele scrise direct în limba rusă, au invadat un grup de Telegram, relatează G4Media, citând un cunoscut blogger din România. Aceasta este o componentă a războiului hibrid, spune acesta. Zmenta este numele unui creator de conținut cunoscut în trecut pentru postările satirice și ironice.Potrivit acestuia, grupul vizat de acțiunea de influențare reunește peste 10.000 de români interesați de subiecte precum economie, bursă și companii. Începând cu luna martie el a observat o invazie de conturi suspecte care au început să comenteze masiv la orice postare, indiferent de conținutul acesteia.Zmenta relatează că mesajele distribuite de aceste conturi urmăreau să inducă frică, frustrare și ură față de Uniunea Europeană, autorități și Occident în general.Iată ce scrie autorul postării: ”La începutul lunii martie au tot intrat pe unul din grupurile mele de Telegram (pe care scriu despre companii/economie/bursă) – zeci-sute de conturi. Am tot blocat din ele.La absolut orice postam, și dacă scriam o rețetă de murături, conturile astea lăsau zeci de comentarii de genul “Românii sunt slugile europenilor, UE ne fură bogățiile, autoritățile sunt împotriva poporului, românii trebuie să se trezească și în luna mai să nu mai fie lași, doar așa România va renaște și va scăpa de trădătorii globaliști.” și multe alte mizerii pe care sigur le bănuiți.Comentarii total pe lângă subiectul postărilor, dar postau cu scopul de a induce ură față de UE, frustrare, frică și a stârni “curajul” de a renunța să mai fim “slugile” străinilor și să fim iar România de altădată.Toate comentariile erau postate de conturi cu nume românești, dar cu username străin, multe cu nume rusești și poze de profil generate cu inteligența artificială.Ei bine, ghinionul a fost că aseară conturile astea au dat EROARE. Și la o postare în care discutam despre delirul lui Trump cu tarifele, au început să lase comentarii cu textul CHIAR ÎN LIMBA RUSĂ și cu “translation” în limba engleză, în loc să posteze doar textul tradus din rusă în română. Deci au confirmat direct că textele sunt scrise în rusă și după traduse.Amuzant, dar trist.Asta fac rușii pe un grup, dar imaginați-vă că asta fac pe toate rețelele sociale și oamenii chiar cred ceea ce scriu niște conturi operate direct de Rusia. Oare pe ce candidați îi avantajează astfel de operațiuni dovedite că sunt desfășurate de ruși?Deci asta nu e o dovadă clară a implicării Rusiei în destabilizarea societății românești? Nu? Acesta nu e război hibrid?” – întreabă Zmenta în postarea sa.

InTerConectArt, așa se numește proiectul lansat de colectivul de artiști și psihoterapeuți ai Asociației Entuziart, o invitație la conectare interumană prin terapii expresiv-creative. Pe 6 aprilie, de la ora 15:00 Green Hours Jazz Cafe din București găzduiește o serie de întâmplări care duc mai departe misiunea Entuziart, aceea de a da tuturor posibilitatea ca prin artă să-și cunoască potențialul terapeutic. Vorbim despre art terapie destinată nevăzătorilor, cu actorul Valentin Andrieș. Asociația Entuziart va lansa pe 6 aprilie la Green Hours, doua proiecte artistice InTerConectArt și Ecosisteme Empatice Incluzive - proiecte care subliniază importanța terapeutică a artei, susținând empatia și incluziunea. Evenimentul va reuni trei secțiuni principale: o expoziție de Outsider Art, un tur al instalației senzoriale incluzive „Micul Prinț” și un spectacol de teatru-forum intitulat „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună”. Expoziția Outsider Art va putea fi vizitată începând cu ora 17:00 și va aduce în prim-plan lucrări realizate de persoane cu dizabilități, având ca scop celebrarea diversității și creativității. Aceasta va include desene şi picturi realizate de artiştii Ștefan Macovski și Elena Dobrică, ambii implicați în proiecte anterioare de succes ale Asociației Entuziart, de la ateliere de art-terapie din cadrul programului “Emoții prin Culoare și Muzică-IV”, finanțat prin Programul anual Mol pentru Sănătatea Copiilor în perioada 2022-2025, la proiectul „Prin art-terapie către sufletul celor lipsiți de voce”, o expoziție găzduită de Arcub,  Hanul Gabroveni, în care au fost prezentate lucrări de artă psihopatologică realizate de beneficiari ai centrelor DGASPC.  O atracție centrală va fi instalația senzorială „Micul Prinț”, creată pentru a fi explorată prin simțul tactil, ghidat, cu ochii fizici închiși, pentru simți și a "vedea" mai bine cu ochii minții și mai ales ai inimii, frumusețea din lucrările de ceramică realizate de persoane care prin actul creativ transcend întunericul datorat deficiențelor de vedere. Această abordare unică va promova empatia și va contribui la destigmatizarea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le ocazia de a-și exprima creativitatea într-un spațiu public apreciat. Piesele din cadrul instalației senzoriale au o poveste aparte care va fi descoperită o dată cu parcurgerea turului. Instalația senzorială va putea fi vizitată între orele 15:00 și 20:00. Evenimentul este deschis publicului larg și este adaptat pentru persoane cu dizabilități motorii sau de vedere. Toți sunt bineveniți să trăiască această experiență artistică incluzivă, iar intrarea este liberă! Proiectul InTerConectArt este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Totodată, Asociația Entuziart anunță și începerea implementării proiectului EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană printr-un grant cu valoarea totală de 30.000 de euro, proiect care se va desfășura timp de nouă luni, implicând 6 școli gimnaziale și licee speciale și incluzive din București (Liceul de Nevăzători, Centrul Special de Educație Incluzivă, Școala Gimnazială nr 28, Școala Gimnazială 4, Școala Gimnazială 190 și Școala Gimnazială Ana Lugojana) și două din Timișoara (Școala Gimnazială Sfânta Maria și Colegiul Național Bănățean). Proiectul EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, își propune să promoveze diversitatea și empatia față de situația vulnerabilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și nevoi speciale, să dezvolte conștientizare față de nevoile acestora reducând abuzul și hărțuirea provenite din partea comunității prin dezvoltarea comunităților de susținere, cât și să informeze beneficiarii și publicul larg în privința drepturilor copiilor cu CES. Prin tehnici artistice, performative și de teatru-forum, proiectul dorește să contribuie la crearea ecosistemelor empatice și incluzive, adresându-se unui număr de peste 2500 de beneficiari direcți - copii, părinți, profesori și specialiști instituționali.  Spectacolul de teatru-forum „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună” va începe la ora 19:00 și este poate cea mai directă și interactivă parte a evenimentului, dizolvând granițele dintre public și actori și creând contextul pentru o poveste provocatoare despre depășirea obstacolelor și revendicarea propriei voci, într-un moment de reflecție și de dialog deschis. Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea. Empatia reprezintă condiția de bază, absolut necesară pentru abilitatea de a accepta diferențele și de reducere a prejudecăților. Astfel, proiectele propuse de Asociația Entuziart sunt menite să creeze și faciliteze procese creative pentru a dezvolta toleranța, empatia și înțelegerea, dar și o atitudine proactivă care susține împuternicirea persoanelor vulnerabile din cadrul comunității. Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată promovării și sprijinirii persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative și artistice cu scopuri terapeutice. Asociația se implică activ în oferirea de ajutor psihoterapeutic persoanelor din zone defavorizate, colaborând cu şcoli speciale, şcoli de masǎ, spitale de psihiatrie și D.G.A.S.P pentru a extinde accesul la serviciile de art terapie și stabilește parteneriate semnificative cu instituții academice precum Universitatea București, oferind contexte de practică pentru studenții din Facultatea de Psihologie

Și totuși, s-au aflat într-adevăr rușii în spatele campaniei lui Călin Georgescu? A fost justificată anularea alegerilor? Întrebările au revenit în actualitate după ce o serie de politicieni și lideri de opinie au considerat că amânarea intrării României în programul Visa Waiver ar fi un răspuns la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Cyfluence Research Center a publicat o amplă analiză a campaniilor de influențare a alegerilor prezidențiale din România. Aceasta arată felul în care a fost susținut conținutul identic cu narațiunile promovate ulterior de Georgescu. Potrivit analizei, preluate de G4 Media, pe platformele de socializare a rulat o cantitate semnificativ mai mare de conținut despre Georgescu, în comparație cu principala sa concurentă, Elena Lasconi.Conținut pro-Georgescu a fost corelat în timp și repetitiv în secțiunea de comentarii a conținutului video pe YouTube și TikTok.Zeci de pagini Facebook au fost create cu mai mulți ani înainte de alegerile actuale. Aceste pagini împărtășeau conținut care promova narațiuni patriotice, naționaliste și religioase. Aceste narațiuni erau identice cu cele promovate ulterior de Georgescu.Aceste pagini sunt gestionate de conturi străine. În mai multe cazuri, se observă un model recurent de subtitrări chinezești în cadrul detaliilor paginii.Unele dintre aceste pagini și-au schimbat activitatea pentru a se concentra pe susținerea lui Georgescu. Un exemplu cheie este Daily Romania, o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri și care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu.Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), creșterea bruscă în popularitate a lui Georgescu a fost determinată în principal de peste 25.000 de conturi TikTok, înregistrate cu ani înainte, care au devenit active cu două săptămâni înainte de alegeri.Documentele serviciilor de informații identifică un cont TikTok care, potrivit acestora, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari în doar o lună, de la 24 octombrie – către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.Aceasta, deși candidatul susținea că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.Cercetările privind profilul electoratului lui Călin Georgescu indică faptul că sprijinul său cel mai substanțial a provenit din grupul demografic cel mai activ pe TikTok: 31% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu.Campania s-a extins dincolo de utilizarea de conturi neautentice, folosind hashtag-uri, repetate și modele emoji pentru a amplifica conținutul în sprijinul candidatului pro-rus.Acest efort a fost condus în continuare de așa-numiții „voluntari” care, potrivit investigațiilor procurorilor, ar fi primit plăți pentru a distribui materiale legate de Georgescu, precum și persoane influente care au fost remunerate pentru postările lor.După anularea alegerilor, mari influenceri și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți ca fiind pro-ruși, cum ar fi cel al lui Jackson Hinkle. În plus, Georgescu a primit sprijin de la rețele afiliate Rusiei – inclusiv site-uri web, canale media și conturi de utilizator – care i-au amplificat atât profilul, cât și relatările pe mai multe platforme, în special Telegram, Facebook și X.Acest sprijin a fost facilitat prin intermediul posturilor de de stat, precum Russia Today (RT) și Sputnik, și consolidat în continuare printr-o rețea largă de canale afiliate și spin-offs care operează în întreaga Europă, se spune în material. Un model care, cred analiștii, ar putea fi replicat și în alte părți ale Europei.

Sprijinul pentru Uniunea Europeană în rîndul cetățenilor este la un nivel record: trei sferturi dintre europeni cred că apartenența la blocul comunitar e benefică. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a Eurobarometrului. Cercetarea a fost inițiată la începutul acestui an, în ianuarie și februarie, la comanda Parlamentului European. 70% dintre cetățenii români consideră cã România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Despre datele acestei cercetări și despre tendințele privind încrederea în UE am discutat cu sociologul Mircea Kivu.  „E un salt spectaculos comparativ cu precedentul Eurobarometru, realizat vara trecută, imediat după alegerile pentru Parlamentul European. E un salt de circa 20%. Explicațiile nu sînt uşor de găsit. Poate că e efectul fenomenului de „cetate asediată”: europenii simt tot mai mult efectele războiului de la granița de est a Uniunii Europene. Instituțiile europene au comunicat mult despre nevoia unei politici comune în domeniul Apărării în fața pericolului rusesc. Chiar dacă există o reacție adversă destul de puternică din partea unor partide sau mișcări așa-zis suveraniste, majoritatea acestora nu neagă necesitatea apartenenței la UE, ci militează pentru o restructurare a arhitecturii europene. Nu e exclus ca această creștere a aprecierii față de UE să fie tocmai efectul pătrunderii în Parlament a unor partide care îi fac pe eurosceptici să se simtă reprezentați. E un efect paradoxal”, explică Mircea Kivu.  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

În cadrul ediției de pe 18 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un studiu publicat în Nature Medicine a raportat remisia pe termen lung la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapie CAR-T direcționată către GD2. Unii pacienți au rămas fără semne de cancer timp de peste un deceniu, marcând un progres semnificativ în tratamentul tumorilor solide. Această cercetare oferă noi perspective asupra potențialului terapiei CAR-T dincolo de cancerele hematologice, aplicațiilor lor extinzându-se la tumori solide precum neuroblastomul.Terapia cu celule T cu receptor antigenic chimeric (CAR-T) este o metodă inovatoare de tratare a cancerului. Aceasta implică extragerea celulelor T ale pacientului—o componentă esențială a sistemului imunitar—modificarea lor genetică pentru a exprima receptori speciali (CAR) care vizează celulele canceroase și apoi, reinfuzarea CAR-T în organism. Aceste celule T modificate recunosc proteinele specifice de pe celulele canceroase și le atacă.Neuroblastomul este un cancer rar care afectează în principal copiii sub cinci ani. Acesta își are originea în celulele nervoase imature și este cunoscut pentru rata ridicată de recidivă, ceea ce face tratamentul deosebit de dificil. Între 2004 și 2009, cercetătorii au desfășurat un studiu clinic de fază I pentru a testa o terapie CAR-T inovatoare direcționată către GD2, o proteină supraexprimată în celulele de neuroblastom. Această terapie a utilizat două tipuri de celule T modificate: celule T activate (ATC) și celule T specifice virusului Epstein-Barr (VST), ambele concepute pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Noi variante genetice asociate fibrilației atriale, descrise în cel mai amplu studiu de până acum▶ Noile recomandări NCCN pentru testarea ADN-ului tumoral circulant ca marker de prognostic pentru cancerul de colon, rect și carcinomul cu celule Merkel▶ Testul MyProstateScore 2.0, validat clinic pentru depistarea cancerului agresiv de prostată din probe de urină▶ Remisiune de 15 ani la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapia CAR-T anti-GD2Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Cum se raportează europenii la Donald Trump? Cum văd ei amenințarea rusă? Ce părere au despre apărarea europeană? Un sondaj care a cuprins nouă țări, printre care și România, oferă câteva date interesante. ”Eurobazooka” este numele cercetării sociologice susținute de revista franceză Le Grand Continent. Iar rezultatele sunt interesante.Europenii se tem de izbucnirea unui conflict armat pe teritoriul Uniunii.Aceasta este prima concluzie: o majoritate destul de clară, 55%, consideră că „riscul unui conflict armat pe teritoriul Uniunii Europene în următorii ani” este ridicat.Sentimentul este dominant în țările din nordul Europei (Danemarca și Țările de Jos) și în cele din Europa de Est . Atât în ​​Polonia, cât și în România, mai mult de 7 din 10 cetățeni consideră că riscul unui conflict este ridicat. O majoritate (51%) îl consideră pe Donald Trump „un dușman al Europei”, în comparație cu doar 9% care îl văd drept „un prieten al Europei”. În România, doar 37% îl văd pe Trup drept un dușman al Europei, în timp ce 23% îl văd ca pe un prieten. La polul opus, două treimi dintre danezi îl văd e președintele american drept un adversar  – aici, chestiunea Groenlandei își spune cuvântul.În ce-l privește însă pe Elon Musk, aici respingerea este clară. Aproape 8 din 10 cetățeni consideră că nu se poate avea încredere în el. Această respingere masivă a șefului lui X se observă inclusiv în țările cel mai puțin ostile administrației Trump, precum Polonia și România, notează autorii studiului.În același timp, 58% dintre cei chestionați s-au declarat în favoarea boicotării Tesla.„Trump se comportă ca un dictator”- iată o afirmație aprobată de mulți europeni.Doar 13% consideră că „respectă principiile democratice”. În timp ce 43% consideră că „are o tendință autoritaristă” și 39% consideră chiar că „se comportă ca un dictator”. Această deteriorare a imaginii democrației americane se face simțită în toate cele 9 țări chestionate fără excepție, deși cu diferențe de intensitate: țările din nord sunt și cele mai severe în, majoritatea descriind comportamentul său drept „dictatorial” - cum ar fi Danemarca, Belgia, Germania și Țările de Jos. În România, aproape un sfert dintre cei chestionați îl văd pe Trump drept un dictator și aproape jumătate spun că are tendințe autoritare. Circa un sfert dintre respondenți îl văd drept un democrat. Trebuie Europa să se bazeze doar pe forțe proprii? 70% dintre europeni sunt în favoarea apărării comune. Să notăm că aici, românii se numără printre cei mai pro-americani. Dacă 57% sunt de acord că europenii trebuie să se bazeze pe ei înșiși, 27% spun că trebuie să ne bazăm pe Statele Unite și Donald Trump – cel mai ridicat procent dintre cele nouă țări studiate.În privința unei armate europene, 46% dintre români susțin ideea, în timp ce 28% se pronunță pentru o armată NATO susținută de Statele Unite iar 17% s-ar baza pe o armată națională. Cu o medie europeană de 60%, românii se numără printre cei mai puțin entuziaști în privința armatei europene. Doar polonezii de situează mai jos, cu o susținere de 37%.Să mai spunem că românii sunt printre cei care consideră în cea mai mare măsură că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii: 51%. Doar italienii ne depășesc, cu 62%, la o medie europeană de 47%. Întregul sondaj poate fi consultat aici: Face à la guerre et Trump, mesurer l'opinion publique européenne : 10 points sur notre sondage exclusif Eurobazooka | Le Grand Continent

Aerul din Capitală este foarte poluat. Aceasta este concluzia unui raport realizat de asociația Ecopolis, care a analizat calitatea aerului din București în 2024. Poluarea aerului în București este la cote ridicate, arată un raport pe anul 2024, realizat de asociația Ecopolis.Documentul scoate în evidență depășiri frecvente ale limitelor maxime admise de legislație.Oana Neneciu, directoare executivă la Ecopolis, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Care sunt cauzele poluării din București, ce soluții există și cât contează implicarea civică? Câteva concluzii ale raportului Ecopolis privind calitatea aerului în București în 2024:- în București, în 2024, nivelurile de PM 2,5 au depășit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%- PM 10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi- poluarea cu PM 2,5 și PM 10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România- deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de NO2 sunt apropiate de pragul maxim admis.

Cu ce rămâne presa europeană discuția de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin? Comentatorii consideră că liderul rus a obținut aproape tot ce a vrut, reușind să-l manipuleze inteligent pe liderul american.  ”Putin joacă pentru a câștiga timp, iar Trump joacă alături de el”. Iată concluzia revistei germane Der Spiegel.”Liderul rus se abține de la atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile. Aceasta este o mică concesie pentru a evita înstrăinarea lui Trump. De fapt, Putin vrea să continue războiul”.”Trump face exact ceea ce Rusia ar vrea să facă. Și nu este nimeni care să i se împotrivească”, titrează ziarul polonez Gazeta Wiborcza.”Putin îl va modela pe Donald Trump și, în același timp, va amâna încetarea focului. Pentru ca relațiile cu SUA să devină din ce în ce mai bune și, în același timp, să creeze impresia că lipsa unui armistițiu este vina Ucrainei”.Potrivit analizei ziarului Le Monde, în ce-l privește pe Donald Trump, cu cât trece timpul mai mult, cu atât promisiunile sale de rezolvare instantanee a conflictului se estompează”.În același timp,”chiar și la nivel simbolic, Casa Albă își trădează ardoarea pentru o apropiere de Kremlin. Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite și Rusia, se menționează în comunicatul Rusiei. Încălzirea relațiilor prin sport este un procedeu clasic al diplomației internaționale. Dar luarea în considerare a acestui instrument cu o țară vinovată de crime de război masive în Ucraina, când conflictul este departe de a fi încheiat, indică clar prioritățile Casei Albe”.Pentru Die Zeit, „Putin a reușit să-i ofere concesii minime lui Trump drept progres pe calea păcii”. Pentru președintele rus, „această convorbire a avut ca scop în primul rând să se elibereze de dilema pe care i-o pune oferta americano-ucraineană de încetare a focului fără condiții prealabile. Un răspuns pozitiv l-ar fi lipsit de influența militară asupra Ucrainei chiar înainte de începerea negocierilor de pace. Dar un „nu” clar ar fi putut să-l enerveze pe Trump, cu consecințe greu de prevăzut”. (Sursa: Courrier International).El Mundo este de părere că ”Putin, un agent veteran al KGB-ului, abil în a citi mințile rivalilor săi, a arătat că știe să-l manipuleze pe Trump, mascându-și ego-ul și jucându-se cu fleacuri imaginare precum „miile de soldați ucraineni care au fost salvați doar datorită lui Trump”.Analistul consultat de ziarul spaniol spune că "Putin îl ia ostatic pe Trump și își menține pozițiile maximaliste. Noul grup de lucru SUA-Rusia privind Ucraina continuă să țină Ucraina și Europa la dispoziția celor mari. Trump va vinde acest dezechilibru ca un succes, iar Putin va fi mulțumit”.Dar Europa? – întreabă Le Figaro, referindu-se la comunicatele de la Casa Albă și de la Kremlin.Ei bine, ”cuvântul nu este scris, nici în engleză, nici în rusă. „Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile de a realiza o reglementare bilaterală”, au scris chiar rușii.

Mădălina Pavăl Orchestra lansează „Fuga Iuga”, un album-experiență care “vorbește” și cântă despre vântul schimbării, devenind o invitație la introspecție și reconectare cu rădăcinile culturale. Cu influențe din Bucovina, Moldova, sudul Dunării și Balcani, acest material discografic este o punte între tradiție și modernitate, care oferă ascultătorului o experiență autentică și profundă.  Mădălina Pavăl Orchestra este un grup de 11 muzicieni care s-a format organic în jurul Mădălinei, o artistă cu o energie profund ancorată în realitate, dar în același timp conectată la un filon mitic și ancestral. Cu o sensibilitate aparte, dar și cu o determinare puternică, Mădălina și-a asumat încă din copilărie misiunea de a descoperi, culege și reinterpreta cântecele vechi din folclorul românesc. Expresia „Fuga te fură și Iuga te adună” surprinde perfect esența albumului – Iuga este acel vânt imaginar care ne încetinește pasul, oferindu-ne spațiu să respirăm și să ne întoarcem către sine.Cele nouă piese de albumului spun povești autentice despre oameni, iubire, emoții și conexiuni profunde. Fuga Iuga este un univers sonor care surprinde diversitatea României, îmbinând elemente de folclor cu sonorități contemporane. Mădălina Pavăl Orchestra creează astfel un peisaj muzical unic, menit să rezoneze cu fiecare ascultător."Oamenii își scriu propriile povești în cântecele pe care le ascultă și eu sunt convinsă că de aici pot începe multe alte trăiri care să fie povestite cu foc. Iubirea, în toate formele ei, are multe, multe cărări,” spune Mădălina Pavăl.Cele două piese lansate până acum, "Fuga Iuga" și "Inima verde" sunt dovada sound-ului distinct și puternic al orchestrei care refuză să fie limitată de conceptul de gen muzical. Ca o concluzie firească a albumului, piesa "Liniște" aduce un contrast surprinzător: ritm alert și pulsant, în antiteză cu titlul său. Aceasta reflectă frământările interioare, gândurile care nu ne lasă să ne oprim, dar și nevoia de echilibru. Mesajul piesei este un antidot la overthinking, o invitație la regăsireaarmoniei interioare."Ne place să credem că am reinventat sonoritățile românești când am îmbinat texturi din lumea clasică cu dinamica de dans și forța tribală a band-ului de alternativ. Unii i-ar zice world music, pentru noi e un ansamblu care poate doini românește și te poate învârti nebunește,” completează Alexei Țurcan.Lansarea albumului "Fuga Iuga" va fi marcată printr-o serie de concerte speciale, cu prima oprire în București pe 21 martie la Club Guesthouse, urmată de Cluj, 22 martie, la FORM Space și un turneu național. În plus, vor avea loc și listening parties cu sesiuni meet & greet cu artiștii, în orașe precum București, Cluj și Timișoara.Albumul este disponibil online începând cu 14 martie. Ascultă-l pe platformele online și lasă-te purtat de vântul schimbării!

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Nu mai arunca bani pe reclame! Iată ce trebuie să faci! Te-ai saturat

Marco Badea este un om cu studii juridice și socio-politice. Pasionat de mediu, radio și geopolitică, Marco Badea este un jurnalist care atunci când nu a mai fost angajat într-o instituție media, și-a construit singur o platformă capabilă să explice actualitatea zilei. Despre importanța adevărului într-un peisaj socio-economic și politic atât de gălăgios, vorbim cu Marco Badea, de la Explicativ.com.  Într-un peisaj media tot mai înecat de dezinformare, a fost lansat pe final de 2024 proiectul Explicativ.com, o platformă dedicată jurnalismului explicativ și celui bazat pe soluții, "adică acel jurnalism care pune accent pe modul în care soluțiile funcționează în practică, ce le face eficiente și care sunt limitele lor.", spune jurnalistul Marco Badea. "Starea în care se află presa din România a condus la apariția unor personaje precum Călin Georgescu, care a reușit să manipuleze atenția publicului și să umple golul lăsat de informația de calitate. Aceasta a devenit tot mai rară, pentru că dezvoltarea și relatarea sa necesită resurse, dar și pasiune. Iar noi suntem o echipă de șase oameni pasionați, care vor să-și în continuare meseria în mod onest și, în același timp, să contribuie la consolidarea democrației românești, pentru că vedem cum, în această perioadă, democrația noastră este prinsă la mijloc într-un război hibrid pe care Rusia îl poartă cu întregul Occident.De aceea, am creat Explicativ.com și l-am gândit ca un produs menit să aducă claritate într-o societate tot mai inundată de informații trunchiate, false și/sau complicate."

Când te trezești dimineața, scoală-te cu o laudă pentru Dumnezeu pe buzele tale și, când pleci la muncă, pornește cu o rugăciune pentru ajutor de la Dumnezeu! Așteaptă să primești o frunză din pomul vieții! Aceasta te va liniști și întări, umplându-ți inima cu pace și bucurie. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris o întîlnire între cîţiva lideri europeni pentru a discuta despre securitatea Europei și negocierile de pace care se pregătesc în Arabia Saudită între Rusia și SUA. Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, a participat ca jurnalist la Conferința de Securitate de la München şi explică principalele idei care se desprind în urma acestui eveniment.Robert Lupițu: „Securitatea europeană este la o răscruce de drumuri, la un moment de cotitură, asistăm la acele schimbări epocale pe care diverşi analişti şi lideri le invocau încă de acum cîţiva ani, din timpul primei administraţii Trump. Avem astăzi acest summit la Paris, convocat de preşedintele Emmanuel Macron ca reacţie la ce s-a întîmplat la Conferința de Securitate de la München. Acolo am asistat la un duel de declaraţii şi partituri diferite în ceea ce priveşte administraţia lui Donald Trump, la primul său descălecat în Europa după instalarea în funcţie, şi Europa. Totul a început cu discursul lui J. D. Vance, a cărui esenţă cred că a fost că americanii au o viziune diferită asupra democraţiei decît o au europenii.”Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre necesitatea construirii unei armate a Europei, a făcut apel la unitate și solidaritate europeană și a fost ferm în privința discuțiilor despre pace: „Nici o decizie privind Ucraina fără Ucraina, nici o decizie privind Europa fără Europa”. E posibilă în acest moment crearea unei armate a Europei?Robert Lupițu: „Volodimir Zelenski se comportă de facto ca un lider din Consiliul European. Pare că e un membru al Uniunii Europene. Asta trebuie să fie linia politică şi strategică: el să fie sprijinit ca să aibă cît mai multă forţă în discuţii şi negocieri. Mi-a plăcut semantica lui Zelenski: forţe armate ale Europei – care nu înseamnă armată europeană. Există la nivelul UE acele grupuri tactice de luptă instituite prin poltica de securitate şi apărare comună, din ultimele două, trei decenii. Ele nu sînt active neapărat însă se pot construi forţe comune ale Uniunii Europene. Dar care sînt ale statelor membre. Fac o scurtă precizare: forţele NATO care participă într-un teatru de operaţiuni sînt forţe naţionale care merg sub steag NATO. Nu există armata NATO, apropo de semantică. Ce avem în cadrul NATO şi ne avantajează şi este cel mai important este o structură militară agilă, capabilă şi instruită, ceea ce în cazul UE nu avem. Şi dacă avem forţe armate şi putem construi acest lucru, trebuie să vedem ce facem cu liniile de comandă şi să nu dublăm NATO, evident.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Comentatorii analizează urmările convorbirii telefonice dintre Donald Trump și Vladimir Putin pe tema Ucrainei și pregătirile pentru încetarea războiului. Europa trebuie să se pregătească pentru propria apărare – este o concluzie aproape unanimă. După cum transmite BBC, ”deși se știa de mult că noua administrație americană va fi mai puțin simpatică față de Ucraina decât predecesoarea ei, cuvintele lui Trump și ale secretarului său apărării nu pot fi decât pe placul Moscovei.Zelensky a susținut în repetate rânduri că „nu pot exista discuții despre Ucraina fără Ucraina” – dar apelul telefonic Trump-Putin a dovedit contrariul.Ajutorul occidental – și ucrainenii care au beneficiat de el – sunt motivul pentru care Kievul nu a căzut la câteva zile de la invazia Rusiei, așa cum era așteptat de către unii.Dar drumul către o „pace justă”, așa cum spune Zelensky, nu va fi nici drept, nici neted pentru Ucraina”. Bloomberg consideră că  ”Trump a lăsat deoparte politica de lungă durată a SUA conform căreia nu ar trebui să se decidă nimic despre Ucraina fără participarea Kievului. De asemenea, el a eliminat aliații cu miză existențială în soluționarea unui conflict care răzbate la granițele lor. Mulți parteneri europeni ai NATO se tem acum că poziția americană mai conciliantă echivalează cu o ofertă pentru liderul rus”. Și Süddeutsche Zeitung” este de părere că Trump a aruncat peste bord mantra europeană potrivit căreia soarta Ucrainei nu ar trebui negociată fără Ucraina – și nu fără europeni. (...) Dictatorul rus, care s-a simțit atât de umilit și ignorat de Occident, încât a fost nevoit să-și invadeze țara vecină, apreciază în mod firesc acest lucru”. (Sursa: Courrier International).Potrivit Le Monde, ”în diplomație, coregrafia nu este niciodată o chestiune secundară. Permite punerea în scenă a relațiilor de putere. Modul în care Donald Trump a abordat războiul din Ucraina este încărcat de sens: el îl vede drept o problemă bilaterală cu Moscova. Președintele american a refuzat anterior să comenteze contactele sale telefonice cu Vladimir Putin încă din perioada de tranziție. De data aceasta, el a detaliat schimbul într-un mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth. Abia atunci Donald Trump l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. ”Statele Unite se grăbesc să renunțe la Bătrânul Continent”, analizează cotidianul belgian Le Soir.„Aceasta ”nu este o surpriză totală. Europenii înșiși au fost de mult de acord că trebuie să facă mai mult pentru apărarea lor și să încerce un început de emancipare.” Iar pentru ziarul italian La Repubblica: „Cea mai delicată parte ar fi împărțirea Ucrainei în două regiuni separate printr-o linie de încetare a focului, așa cum s-a întâmplat în Coreea de-a lungul paralelei 38 în 1953.Nu în ultimul rând pentru că noua graniță ar putea avea peste 1.000 de kilometri lungime, iar monitorizarea ei ar necesita contingente militare mari care ar putea fi asigurate de Europa și Turcia. Și de Italia.Prin urmare, Europa trebuie să înceapă să coopereze cu noul președinte al SUA, spre deosebire de trecut. ... Da, Trump reprezintă o ruptură bruscă cu trecutul, dar rămâne în interesul Europei să consolideze alianța atlantică și asta înseamnă să acceptăm provocarea de a urmări în comun o abordare „neconvențională” pentru rezolvarea conflictelor pentru care până acum nu a existat o soluție.” (Sursa: Eurotopics)

Experiment: Unde se duc banii noștri. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne) - De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar) -Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea) -  Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu) „Cheia” candidaturii la președinție a lui Bolojan este la Crin Antonescu și la PSD. „Electoratul vrea emoție, iar el transmite seriozitate” (Adevărul)Dacă anunțată candidaturǎ a lui Antonescu nu „va decola”, Ilie Bolojan ar fi un candidat credibil la președinție, spun analiștii consultați de „Adevărul”. Cele mai mari obstacole în calea acestui scenariu sunt acceptarea lui de PSD și faptul el nu este genul de lider care transmite foarte multă emoție.Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar și predarea conducerii PNL îl pun într-o situația delicată în partid, dar îi permit să se promoveze pentru o eventuală candidatură la președinție.„Dacă Crin Antonescu va reuși să devină convingător în sondaje, va rămâne candidat. Dacă nu, vor încerca să se salveze. Este imposibil ca partidele să nu aibă și o strategie de rezervă, chiar dacă nu au recunoscut” declară politologul Cristian Pîrvulescu.Analistul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, spune că se aude din multe surse, procentul real al domnului Crin Antonescu este semnificativ mai mic decât cel care a fost prezentat în ultimele cercetări făcute publice în finalul lunii ianuarie. În acest caz vom avea o amplificare a dispersării voturilor către Nicușor Dan sau către eventuali alți candidați posibili.Politologul George Jiglău, lector universitar la UBB, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării atrage atenția că „mereu se caută un element surpriză în perspectiva sau în preajma alegerilor, pe măsură ce ne apropiem de data scrutinului. Deci până nu se tipăresc buletinele de vot, cred că se poate întâmpla orice.”Jiglău crede că nici PSD și nici PNL, împreună sau separat, nu își permit să piardă aceste alegeri.Pe larg în ziar.Experiment: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse (PressOne)Experimentul PressOne a reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. Coșul a însumat 24 de produse, pentru care a plătit atunci 181 de lei. Pe listă: legume, multe din import fiind în afara sezonului, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane sau grapefruit în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine.Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  Creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor.Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. De ce s-au golit atât de rapid depozitele de gaze ale României (Ziarul Financiar)Depozitele de gaze ale României se golesc văzând cu ochii, pe 10 februarie gradul de umplere a acestora fiind de numai 39%.Anul trecut, în aceeaşi zi, depozitele erau pline în proporţie de 60%. Ce se întâmplă? Autorităţile au fost luate prin surprindere de iarnă, scrie ZF.În noiembrie, s-a scos cu 58% mai mult decât s-a prognozat. În februarie, am limitat extracţia ca să avem gaz până la primăvară. Ce exportă România în Statele Unite și cum ne afectează taxele introduse de Trump la oțel și aluminiu (Libertatea)România exportă produse în valoare de 2,1 miliarde de euro și face importuri de 1,19 miliarde, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.Trump a impus luni tarife vamale de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu ale SUA, din cauza dezechilibrelor comerciale avute.Exporturile României către SUA sunt doar 2,28% din totalul exporturilor de 92,6 de miliarde de euro ale țării noastre, însă pot fi afectate de tarifele introduse de președintele american. În România activează mai mulți producători de oțel, precum combinatele de la Galați, Târgoviște, Hunedoara, Călărași și Zalău, în vreme ce țara noastră este și cel mai mare producător de aluminiu din sud-estul Europei prin Alro Slatina.Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției (Edupedu)Mircea Cărtărescu, scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română, el picând „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat, miercuri, în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, contactată de Edupedu.ro. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent, în cadrul procedurilor de desemnare a noilor membri.Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. „este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă”  a declarat Rodica Zafiu.

O demisie fără onoare: Klaus Iohannis (G4Media) - Traian Băsescu, despre demisia lui Klaus Iohannis: „Un act de lașitate” (TVR Info) - Beneficiile de pensionar de lux ale lui Klaus Iohannis, în pericol. Ar fi zis adio pensiei de 2.000 de euro, vilei și mașinii de protocol (Adevărul) - Iohannis, o intrare triumfală în politică şi o ieşire tristă. Însă România a mers bine în mandatele sale. Şapte indicatori despre cum arăta România în 2014 şi cum arată acum (Ziarul Financiar) O demisie fără onoare: Klaus Iohannis (G4Media)Klaus Iohannis este primul președinte din istoria ultimilor 35 de ani care pleacă din funcție prin demisie. Va rămâne în istorie drept unul dintre cei mai slabi președinți: comod, dezinteresat și preocupat, înainte de toate, de propriul confort. În primul mandat (2014-2019) a păstrat aparențele unui președinte atent la menținerea României pe orbita occidentală, pe fondul războiului lui Liviu Dragnea și al PSD cu justiția.Sfârșitul epocii Dragnea, odată cu condamnarea sa în mai 2019, pune punct și carierei lui Klaus Iohannis de reformist. De aici încolo începe un lung șir de compromisuri și de abdicări de la atribuțiile sale constituționale.Sacrificarea reformelor din justiție și formarea unei coaliții între liberali și pesediști a fost momentul în care Klaus Iohannis a întors definitiv spatele alegătorilor, notează jurnalistul Dan Tăpălagă pe pagina G4Media. Influența serviciilor secrete în politică și în actul de guvernare a crescut semnificativ sub Iohannis.Analiză: Demisia lui Iohannis și cele 2 decizii mari luate (DW)Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR, atrage atenția Sabina Fati.Extremiștii și-au clamat deja victoria asupra coaliției de guvernare, argumentând că ei l-au forțat pe Klaus Iohannis să anunțe că pleacă de la Cotroceni. E adevărat, însă, că fără USR, extremiștii de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS, formațiunea Dianei Șoșoacă și POT, Partidul Oamenilor Tineri, fondat în sprijinul lui Călin Georgescu, nu ar fi avut semnăturile necesare pentru începerea procedurii de suspendare a președintelui. Nu e pentru prima dată când USR joacă alături de extremiști, au mai făcut-o odată la dărâmarea guvernului Cîțu și o repetă acum, pentru a demonstra cumva că și un partid tânăr are la fel ca celelalte un spirit tranzacțional care nu ține cont de principii.Klaus Iohannis a făcut cu siguranță foarte multe greșeli și are la activ excese care țin de vanitatea și de plăcerile lui, dar e greu de crezut că scoaterea lui din joc chiar îmbunătățește situați, mai scrie jurnalista DW.Există cel puțin două situații în care Klaus Iohannis a jucat ca un mare președinte: în februarie 2022, când a decis fără să stea pe gânduri că România trebuie să meargă necondiționat alături de Ucraina și de Aliați și în noiembrie 2024, când pe baza datelor primite de la Aliați a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a afla ce s-a întâmplat la primul tur de scrutin, fiindcă serviciile de informații românești continuau să păstreze tăcerea. El a păstrat azimutul țării pe direcția Vest, ceea ce e puțin lucru într-o regiune în care Rusia a creat dezordini, bruiat busolele statelor din jur, a sedus sau cumpărat lideri politici.Traian Băsescu, despre demisia lui Klaus Iohannis: „Un act de lașitate” (TVR Info)Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a reacționat dur la anunțul demisiei lui Klaus Iohannis, considerând gestul acestuia „un act de lașitate”. Într-o intervenție telefonică la TVR Info, Băsescu a criticat decizia lui Iohannis, subliniind că președintele avea obligația constituțională de a-și duce mandatul până la final.Băsescu a mai adăugat că un președinte știe întotdeauna că este ales cu peste 50% și după 10 ani termină mandatul cu 5-6% simpatie, pentru că viața politică erodează. Dar nu procentele sunt cele care îl obligă pe președinte să rămână să-și ducă mandatul ci Constituția îl obligă să rămână să-și ducă mandatul.El a adăugat că Iohannis a cedat presiunii unei „grupări” care urmărește o „restaurație” în România, referindu-se la „penalii din România deținători de televiziuni de știri” și anumiți analiști și realizatori media.Beneficiile de pensionar de lux ale lui Klaus Iohannis, în pericol. Ar fi zis adio pensiei de 2.000 de euro, vilei și mașinii de protocol (Adevărul)Klaus Iohannis (65 de ani) și-a anunțat demisia cu o zi înainte ca Parlamentul să înceapă procedura care, teoretic, ar fi putut duce la pierderea tuturor beneficiilor de președinte pensionar. Este vorba despre pensia de circa 2.000 de euro, vilă, mașină de protocol, doi angajați, pază etc.Președintele României beneficiază de mai multe avantaje și privilegii după ce își încheie mandatul, conform legislației în vigoare, explică ziarul Adevărul.În primul rând, fostul președinte Klaus Iohannis va beneficia de o indemnizație lunară pe viață echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în funcție. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei conform ultimei declarații de avere.Asta înseamnă un venit lunar de 15.500 de lei, adică 3.100 de euro net. 75% din această sumă înseamnă 2.325 de euro lunar.Are dreptul la o locuință de protocol, pusă la dispoziție de RA-APPS, cu obligația de a suporta cheltuielile de întreținere. El are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.Președintele beneficiază de pază și protecție, precum și folosința gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.Iohannis, o intrare triumfală în politică şi o ieşire tristă. Însă România a mers bine în mandatele sale. Şapte indicatori despre cum arăta România în 2014 şi cum arată acum (Ziarul Financiar)În 2014, salariul mediu net era de 350 de euro în 2014. Astăzi, el este de 1150 de euro.Sumele cheltuite pe vacanțe în străinătate variază de la 1,5 mld de euro în 2014 la 9 mld de euro un deceniu mai târziu.În 2014 un euro valora 4,4 lei. Între timp, a crescut cu 50 de bani, până la 4,98 lei.Ceilalți indicatori prezentați de ZF sunt PIB, PIB per capita, exporturi și datoria publică. Aceasta reprezenta 39,4% din PIB când Iohannis și-a preluat mandatul și este de 54% din PIB astăzi.Sub preşedinţia lui Klaus Iohannis, România a prosperat. Nivelul de trai a crescut cum ţara nu l-a avut niciodată în istorie. Doar că acest lucru nu a fost meritul preşedintelui. Nici măcar al guvernului. A fost al oamenilor care şi-au văzut de treabă şi au muncit pe brânci, dar seara, la televizor, îl vedeau pe domnul Iohannis căţărat pe piramidele Egiptului.Ziarul de business se întreabă și ce a vrut să transmită preşedintele Iohannis prin îndemnul de la final: ”Dumnezeu să binecuvânteze România”. Aceasta este o frază care nu îi este deloc caracteristică.

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală!Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant:  "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten).0:24 Filosofie morală și discurs politic3:23 Discursul populist despre libertate 8:38 Complexul de inferioritate culturală11:00 Actualitatea teoriilor morale14:13 Filosofia morală a lui Kant21:11 Egosimul agentului moral24:00 Deontologia și consecințele  27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant44:19 Riscul aparenței de imparțialitate54:23 Imparțialitate și empatie57:03 E bine să minți pentru beneficii personale?1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite?1:09:00 A câștigat egoismul?☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

TRĂIEȘTE „AICI ȘI ACUM”! „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!” (Psalmul 118:24)

Premierul britanic Keir Starmer s-a aflat joi la Kiev cu angajamentul de a contribui la garantarea securității Ucrainei. Aceasta, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să depună jurământul ca președinte al SUA. Starmer a propus un „parteneriat pe 100 de ani” în domenii precum apărare, știință, energie și comerț. Presa internațională detaliază contextul vizitei. ”Este prima călătorie a lui Starmer în Ucraina ca prim-ministru de la preluarea mandatului în vară”, transmite Deutsche Welle.”Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto a vizitat de asemenea, Kievul. Și ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost în Ucraina în această săptămână”.CNN constată ”o creștere a activității diplomatice în perioada premergătoare învestirii lui Trump de luni, de la care se așteaptă pași înapoi față de angajamentul administrației Biden de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a învinge Rusia. Trump a indicat, de asemenea, că vrea ca Europa să-și asume mai mult povara pentru a ajuta Ucraina”.Potrivit ziarului spaniol El Mundo, ”întâlnirea dintre Starmer și Zelenski a fost întreruptă de alarme și tiruri în încercarea de a doborî o dronă în apropierea palatului prezidențial, chiar înainte de conferința de presă programată.Vizita în Ucraina, amânată de mai multe ori de la sosirea pe Downing Street, vine la trei luni după criticile guvernului ucrainean, care a susținut că relațiile „au dat înapoi” în comparație cu predecesorul Rishi Sunak, cu întârzieri în livrarea de armament și de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune”.Bloomberg citează un expert ucrainean potrivit căruia Marea Britanie este acum văzută ca „unul dintre aliați, mai degrabă decât ca un lider între statele europene în sprijinirea Ucrainei. Faptul că a durat atât de mult timp pentru ca prim-ministrul să meargă la Kiev este un semnal”.Totuși, ”Londra și Parisul discută despre trimiterea ipotetică a forțelor lor de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încetarea focului”, scrie The Telegraph.”O zonă - tampon””Misiunea de menținere a păcii ar trebui să devină un garant al securității și păcii dacă Ucraina și Federația Rusă sunt de acord să pună capăt ostilităților. Tema devine din ce în ce mai relevantă pe fundalul discuțiilor dintre liderii politici despre încetarea focului și negocieri de pace în Ucraina”.După cum relatează Newsweek, ”în timpul întâlnirii lor din Marea Britanie de săptămâna trecută, Macron și Starmer au discutat despre trimiterea de trupe, dar premierul britanic nu a fost pe deplin în sprijinul ideii.Un scenariu propus este instituirea unui spațiu de 800 de mile între noile granițe ucrainene și ruse, cu o zonă „tampon” demilitarizată stabilită și susținută de trupele occidentale pentru a se asigura că restul Ucrainei nu este atacat de Rusia.Dar rămân întrebări în ce măsură Trump ar trebui să forțeze Kievul să cedeze teritorii, ceea ce a fost sugerat de către reprezentantul său special pentru pace în Ucraina, Keith Kellogg”.Cu toate acestea, precizează Financial Times, ”ideea de desfășurare a trupelor europene la o scară suficientă pentru a descuraja Rusia a primit un sprijin limitat în unele capitale, mai ales dacă s-ar face fără sprijinul militar al SUA. Polonia a exclus-o. Unii analiști și oficiali cred că o misiune de instruire a trupelor ucrainene pe pământul ucrainean ar fi mai realistă”.

Pe măsură ce Donald Trump se apropie de revenirea la Casa Albă , se înmulțesc speculațiile că Ucraina și Rusia ar putea începe negocieri serioase de pace. Dar cum și când se vor putea încheia acestea? Abandonând promisiunea păcii peste noapte, Trump a invocat un termen de șase luni. În timp ce trimisul său special pentru Ucraina, Keith Kellogg, și-a stabilit obiectivul de a încheia războiul în 100 de zile. Dar care ar fi planul realist de pace pentru Ucraina? Întrebarea își face loc tot mai mult printre oficiali și analiști, pe măsură ce devine cât se poate de clar că promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore a fost doar un artificiu electoral.Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuțiile recente cu echipa Trump nu au dezvăluit încă niciun plan concret de rezolvare a războiului. Oficialii au adăugat că tabăra lui Trump este precaută în a evita comparațiile cu retragerea haotică a lui Joe Biden din Afganistan, pe care nu vor să o vadă replicată în Ucraina.O analiză a prestigiosului institut britanic Chattam House arată la rândul său că o încetare rapidă a focului în Ucraina l-ar putea duce pe Donald Trump într-o capcană rusească.Aceasta ar lăsa Ucraina neprotejată și ar însemna doar o pauză înaintea unui război mai larg.Vladimir Putin ar câștiga timp pentru a-și reajusta economia și a-și reconstitui armata.Washingtonul și Kievul trebuie să convină asupra garanțiilor de securitate viabile înainte de a începe orice negocieri cu Putin, mai notează analiștii Chattam House.Planul de pace al lui Putin este de fapt un apel la capitularea Ucrainei, subliniază și o analiză realizată de think-thank-ul american Atlantic Council.Potrivit institutului american, cererile rusești pentru o Ucraină neutră și demilitarizată ar trebui să fie inacceptabile la Kiev și printre partenerii occidentali ai Ucrainei.A fi de acord cu condițiile de la Kremlin ar însemna să lăsăm milioane de ucraineni la mila lui Putin, încurajând totodată Moscova și invitând mai multă agresiune rusă.Încercările greșite ale Occidentului de a-l liniști pe Putin au dus deja la cea mai mare și sângeroasă confruntare militară pe pământ european de după al Doilea Război Mondial. Orice încercări suplimentare de liniștire vor avea consecințe la fel de dezastruoase pentru stabilitatea și securitatea viitoare a Europei.Într-adevăr, înalți oficiali europeni avertizează acum că o confruntare militară cu Moscova devine din ce în ce mai probabilă. Șeful spionajului german, Bruno Kahl, a avertizat recent că Rusia ar putea încerca să testeze NATO înainte de sfârșitul actualului deceniu.Iar analiștii de la Atlantic Council se întreabă în ce măsură liderii occidentali vor veni cu o formulă de securitate credibilă care să protejeze statalitatea ucraineană și să descurajeze alte agresiuni rusești.Dacă nu vor face acest lucru, perspectivele Ucrainei vor fi sumbre, iar pentru restul Europei vor urma ani de confruntare costisitoare cu o Rusie renăscută. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

În discursul său de la ședința de învestire a Guvernului, premierul Marcel Ciolacu a lansat un mesaj care trebuie să ne dea de gândit. Ar trebui România să fie entuziasmată de promisiunile președintelui desemnat Donald Trump, privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina? Pentru început, să cităm din discursul premierului.„Am ajuns să prețuim și mai mult pacea de când avem un război la graniță. România se va dezvolta în pace și liniște. Aceasta este garanția mea și a Guvernului! De aceea, am dezvoltat o relație foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Cred cu tărie că, după 20 ianuarie, odată cu preluarea oficială a mandatului, una dintre marile sale priorități va fi oprirea războiului din Ucraina. Iar România va susține Statele Unite cu toate puterile în acest demers”, a spus Marcel Ciolacu.Ei bine, dincolo de dorința legitimă pentru încheierea unui conflict sângeros și instaurarea păcii, acest pasaj din discursul de învestitură merită o analiză mai atentă.În primul rând, este o îndepărtare vădită de la poziția europeană cu privire la războiul de agresiune al Rusiei la adresa Ucrainei.Europa așteaptă cu destulă îngrijorare demersul președintelui Trump. Europenii se tem că o obligare a Ucrainei de a ceda teritorii în schimbul păcii nu va face decât să alimenteze dorința Kremlinului de a merge mai departe.Există o memorie istorică a europenilor, de care Donald Trump este cu totul străin. Europenii au încă în ADN-ul lor momentul Munchen 1938, în care ei au crezut că au salvat pacea cedându-i lui Adolf Hitler câteva teritorii pe seama Cehoslovaciei.Nu a fost deloc o pace, a fost preludiul unui nou războiAzi, europenii se tem că Rusia va vedea în pacea cu Donald Trump doar o ocazie de a-și trage sufletul, a se reorganiza pentru un nou asalt, care să-i aducă noi câștiguri teritoriale.Un vast plan de pregătire pentru o conflagrație extinsă a fost deja elaborat în Germania, sub numele de ”Operațiunea Deutschland”.Planul include operațiuni vaste de pregătire a autorităților centrale, locale precum și a companiilor în eventualitatea unui conflict major între occident și Rusia.Cu alte cuvinte, chiar dacă Donald Trump va flutura în fața lumii o hârtie pe care va scrie ”pace”, precum Chamberlain și Daladier în 1938, simțul istoric dezvoltat al europenilor spune că puterile imperialiste și agresive, precum Germania nazistă de ieri și Rusia putinistă de azi, nu dau doi bani pe tratatele internaționale. Consideră că valoarea lor este egală cu a bucăţii de hârtie pe care au fost scrise.În aceste condiții, rămâne întrebarea de ce Marcel Ciolacu, premier al României, s-a arătat atât de entuziasmat de posibilitatea unei păci mediate de Donald Trump – mai ales că, deocamdată, nu știm cum și dacă va fi îndeplinită.Ne putem gândi că, în urma traumatizantului tur de scrutin prezidențial din 24 noiembrie, politicianul Marcel Ciolacu încearcă să câștige de partea sa un segment al electoratului așa-ziselor partide suveraniste, în realitate, o aglomerare de ultranaționaliști, nostalgici ceaușiști, legionari și pro-ruși declarați.

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media) - Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia) Noul Guvern, construit „de aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” / Critică dură și la adresa lui Crin Antonescu (HotNews)„Aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” au lucrat zilele acestea la alcătuirea noului guvern, crede profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. Felul în care a fost aleasă componenţa Executivul învestit luni arată că partidele au ţinut cont mai mult de serviciile secrete, decât de cercetări sociologice. Aceasta vede însă şi o parte bună în formarea noului guvern: un semnal pozitiv transmis pieţelor financiare şi partenerilor externi. Pentru alegători, însă, „semnalul este integral ratat”, spune Alina Mungiu-Pippidi.În mod normal în fruntea Guvernului politic ar fi trebuit pus un tehnocrat, consideră Alina Mungiu-Pippidi, care spune că inclusiv alegerea lui Crin Antonescu e o eroare. Ea îl vede pe Antonescu drept trimisul la Cotroceni al lui Eduard Hellvig şi Dan Voiculescu.  „La PSD, partea care-l susţine pe Crin Antonescu e Dan Voiculescu şi trustul lui media fără de care coaliţia pro-europeană, într-adevăr, nu ştiu ce s-ar fi făcut în aceste 2-3 săptămâni”. „Antonescu va fi oprit de ineficienţa propriei candidaturi”, crede Alina Mungiu-Pippidi, care e de părere că Nicuşor Dan ar avea un potenţial mai mare, dacă el ar fi dat un USR „mai înţelept”.„Cei care l-au demonizat pe Iohannis în ultimele două săptămâni greşesc. Oricât de penibil ar părea, Klaus Iohannis este un pol de stabilitate”.Citiți interviul pe pagina HotNews.România a fost, este și va fi țara lor (G4Media)La 35 de ani de la căderea comunismului, România a eșuat ca stat democratic. O cleptocrație politico-militară a confiscat puterea. Nimeni n-a dat socoteală pentru rezultatele dezastruoase din alegeri.Avem un președinte ilegitim în funcție, Klaus Iohannis, cu mandat prelungit în mod arbitrar de o Curte Constituțională abuzivă.Avem un guvern ilegitim condus de Marcel Ciolacu, plasat pe locul trei la alegerile prezidențiale. PSD a luat sub el cel mai slab scor din istoria partidului.Ca premier a crescut cheltuielile publice mărind deficitul și datoria publică, a îngrășat aparatul de stat cu sinecuri pentru clientelă și a amânat reforme esențiale. Sub el aparatul de stat a atins un număr record de angajați, cel mai mare din 2009 încoace: peste 1, 3 milioane, asta în epoca digitalizării.Avem apoi o coaliție de partide care au inventat extremismul românesc în timp ce PSD și PNL mimau competiția politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Intervenția rușilor în alegerile din decembrie 2024 arată ca teroriștii din 1989. Toți vorbesc despre ei, numai că nu i-a văzut nimeni vreodată.Ca tabloul dezastrului să fie complet, această putere ilegitimă propune drept candidat unic la prezidențiale pe Crin Antonescu, personaj profund anti-democratic, deraiat complet de la normele de bun simț politic elementar.Comentariul jurnalistului Dan Tăpălagă, integral, pe pagina G4Media.Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)Este Crin Antonescu o variantă de succes?Greu de spus. Deocamdată este un pariu riscant cu niște premise.Numele lui Crin Antonescu este fundamental legat de USL și suspendarea președintelui din 2012. . Pentru o parte din electorat au fost chestiuni extrem de toxice pentru România, o bătălie a unor infractori sau susținători ai infractorilor care au încercat să demoleze și ce făcuse bun Traian Băsescu pentru a fura în voie.Dar să nu uităm că USL a câștigat alegerile din 2012, după suspendarea președintelui Băsescu, cu o majoritate copleșitoare.Deci există o mare parte din electorat și probabil cea mai mare parte a membrilor PSD și PNL pentru care momentele de mai sus sunt nostalgiile unei perioade de glorie.Crin Antonescu are o calitate care nu i-a putut fi negată vreodată și care a lipsit total în campania trecută. Este un orator foarte bun, are discursuri care atrag atenția și comunică ceva logic, inteligibil, ceea ce din condiție sine qua non a oricărei candidaturi a devenit o raritate.Din perspectiva acestor elemente nu cred că este un candidat fără șansă, dimpotrivă, scrie Ioana Ene Dogioiu.Marile riscuri pentru Crin Antonescu vin din următoarele direcții: 1. Felul în care va evolua guvernarea.  2. Posibilele dezvăluiri privind viața dlui Antonescu după retragerea din politică din 2014. Ce a făcut în acești ani, cum de a acceptat să fie, după cum recunoaște, întreținut de nevastă? Ce hobby-uri și activități a avut?Trebuie să înțelegem, până la urmă, aceasta este oferta electorală a unor partide, țintită pe electoratele lor, pariul lor. Cei nemulțumiţi pot căuta soluții alternative pe care să le voteze. Și majoritatea va decide.Important este ca regulile jocului să fie precise și pe deplin respectate de toți. Se numește democrație, atrage atenția editorialista SpotMedia.

Președintele ales al Statelor Unite nu-și ascunde intenția de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Presa internațională analizează declarațiile lui Donald Trump și motivațiile din spatele acestora. După cum relatează Newsweek, Donald Trump a spus că deținerea și controlul Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru Statele Unite. Trump a scris duminică pe rețeaua sa Truth Social că, ”în scopul securității naționale și al libertății în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că proprietatea și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”.Trump a făcut aceste comentarii într-o postare în care l-a anunțat pe cofondatorul PayPal, Ken Howery, drept alegerea sa pentru ambasadorul SUA în Danemarca. Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei.Bloomberg amintește că ”propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda în 2019 a declanșat tensiuni între SUA și Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen descriind-o atunci drept „absurdă”, arătând clar că Groenlanda nu este de vânzare.Interesul reînnoit pentru Groenlanda vine în momentul în care Trump a amenințat că va relua controlul și asupra Canalului Panama. La începutul săptămânii trecute a sugerat din nou că vecina Canada ar putea deveni cel de-al 51-lea stat al SUA.Groenlanda este deja crucială pentru apărarea națională americană, fiind gazda unei baze aeriene americane și a unei stații radar. Războiul din Ucraina a crescut dramatic valoarea militară a teritoriului pentru SUA și NATO, având în vedere locația strategică a insulei între Arctica și Atlanticul de Nord”.Dar, după cum comentează The Daily Beast, ”se pare că viitorul președinte este mult mai interesat de rezervele de cărbune, zinc și cupru ale insulei decât de perspectivele imobiliare tradiționale.Groenlanda găzduiește, de asemenea, cea mai nordică bază militară din SUA, , care ajută la furnizarea de informații cruciale pentru avertismentele legate de rachete și supravegherea spațiului aerian”. Dar, de partea sa Europa își pregătește cursa pentru metalele rare din Groenlanda, explică publicația daneză Politiken, preluată de Courrier International.”Dependentă de China, Uniunea Europeană lansează o ofensivă de farmec pentru a pune mâna pe numeroasele metale și minerale prezente în subsolul Groenlandei. Prin urmare, Comisia Europeană are acum ochii îndreptați către Groenlanda, teritoriu autonom, parte a Regatului Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Subsolul Groenlandei ar conține nu mai puțin de 25 din cele 34 de minerale și metale pe care Uniunea Europeană le consideră a fi cele mai importante pentru evoluția sa tehnologică. Deci, UE are nevoie de Groenlanda, dar se pare că și Groenlanda are nevoie și de UE.Erik Jensen, responsabil pentru finanțe și afaceri fiscale în guvernul groenlandez, subliniază pentru Politiken că Groenlanda dorește o dezvoltare masivă a industriei sale miniere.Aceasta ar putea într-adevăr să creeze o parte importantă a fundamentelor economice care ar permite Groenlandei, în doar cinci-zece ani, să devină o națiune independentă”.

Fermierii spanioli se așteaptă la pagube de milioane de euro, după inundațiile catastrofale și furtuna care au lovit estul și sudul Spaniei la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor preliminare furnizate de reprezentanții organizației de fermieri COAG, 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de livezi de migdali au fost inundate în regiunea Requena-Utiel, în timp ce producția de curmale și de mandarine din Valencia ar putea fi pierdută în totalitate, transmite agenția de presă EFE. COAG estimează, de asemenea, pierderi de sută la sută în toate livezile din jurul Valenciei. Ploile abundente au afectat nu doar culturile, ci și infrastructura, mai scrie sursa citată. Drumurile, depozitele, sistemele de irigații au fost distruse după ce furtuna devastatoare a trecut prin provincia Valencia. În alte zone agricole din sud-estul Spaniei, mii de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost, de asemenea, compromise.În Franța, tensiuni între producătorii de lapte și procesatoriCrește tensiunea pe piața franceză a produselor lactate, după eșecul negocierilor privind reînnoirea contractului de furnizare a laptelui între Asociația Organizațiilor de Producători, Sunlait, și grupul francez de produse lactate Savencia.Aceasta este cea mai recentă lovitură pe care o primesc producătorii locali de lapte de vacă, după ce un alt gigant al lactatelor, Lactalis, a anunțat că își reduce cu 450 de milioane de litri pe an achizițiile de la furnizorii săi francezi, gradual, până în 2030, potrivit publicației Euractiv. Rezultatul acestei mișcări de piață este că 270 de fermieri își vor vedea contractele pentru livrările de lapte oprite în 2026.Grupul Savencia, al doilea ca mărime din Franța în industria lactatelor și al cincilea din lume, este acuzat de reprezentanții Sunlait că evită să se aprovizioneze de la organizațiile de producători, preferând să încheie contracte individuale cu fermierii.Lactalis dorește să se concentreze mai mult pe produse cu valoare adăugată mai mare pentru piața de consum franceză, cum ar fi brânza sau iaurturile, și mai puțin pe livrările de mărfuri vrac pe piața mondială.Prognoză: producția agricolă, revizuită în scădere în UEPrognozele Comisiei Europene privind randamentul principalelor culturi de vară – porumb, floarea-soarelui și boabe de soia – au fost revizuite în scădere la nivelul UE, în principal ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru Bulgaria, România, Ungaria, Croația și Italia. Potrivit ediției din octombrie a Buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, precipitațiile abundente din acest an au afectat negativ recoltele și lucrările de cultivare a cerealelor de iarnă pentru noul sezon.În nordul și centrul Italiei, condițiile excesiv de umede au influențat culturile de vară, în special porumbul și boabele de soia, diminuând așteptările privind randamentele la nivelul țării. În Bulgaria, România, Ungaria și Croația, ploile intense de la jumătatea lunii septembrie au contribuit la reducerea randamentelor, în special pentru floarea-soarelui și porumb, afectate deja de vremea foarte caldă și uscată din lunile precedente. De asemenea, ploile torențiale și excesul de umiditate ridică preocupări privind calitatea cerealelor.La nivelul Uniunii Europene, mai multe linii de finanțare ajută statele membre să prevină dezastrele legate de climă și să se redreseze în urma acestora. În data de 21 octombrie a.c., Comisia a propus noi măsuri care permit țărilor UE să dispună de o mai mare flexibilitate în acordarea sprijinului pentru fermieri.Schimbările climatice și degradarea mediului, pericole pentru securitatea internaționalăFostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, în calitatea sa de consilier special al președintei Comisiei Europene, avertizează asupra vulnerabilităților sectorului alimentar, în raportul său privind întărirea pregătirii blocului comunitar pentru provocările de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente. Documentul, solicitat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, abordează securitatea alimentară în contextul mai larg al pregătirii civile și militare în Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra amenințărilor de mediu, precum degradarea terenurilor sau accesul limitat la apă, și asupra riscurilor de perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare și recomandă stocarea de resurse esențiale la nivelul UE, inclusiv de alimente. „Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări la adresa păcii și securității internaționale”, subliniază Niinistö.Raportul, care prezintă aproximativ 80 de recomandări pentru acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, va contribui la activitatea Comisiei prin furnizarea de orientări pentru diverse inițiative, inclusiv pentru elaborarea strategiei Uniunii privind viitorul apărării europene.CETA, în evaluarea Comisiei EuropeneComisia Europeană evaluează în prezent implementarea acordului CETA dintre UE și Canada. Analiza acoperă toate aspectele acordului, inclusiv comerțul agroalimentar, și va folosi contribuția oricărei persoane afectate de CETA care dorește să-și împărtășească opiniile. În acest scop, în luna mai a.c., Executivul blocului comunitar a lansat o consultare publică deschisă până la 30 noiembrie, amintește platforma online Agri-Press. Pentru a realiza o evaluare mai cuprinzătoare a rezultatelor acordului, Comisia încurajează părțile interesate să-și exprime punctele de vedere până la termenul limită al perioadei de consultare, prin completarea unui chestionar dedicat, disponibil pe site-ul instituției.

Care este situația sirienilor refugiați în Europa după căderea lui Bashar al-Assad ? Mai multe state membre s-au pronunțat pentru returnarea refugiaților. Comentatorii au numeroase semne de întrebare. ”Mulți dintre milioanele de sirieni care au fugit din țara lor se vor întreba dacă se pot întoarce, având în vedere distrugerea și temerile de violență continuă”, notează Politico.Totuși, refugiații sirieni din SUA au declarat pentru National Public Radio că, pentru prima dată în ultimii ani, s-au simțit plini de speranță și așteaptă cu nerăbdare posibilitatea de a se întoarce, în timp ce alții și-au exprimat un optimism mai prudent, așteptând ca viitorul Siriei să se contureze.Euronews explică situația astfel:”Marea majoritate a sirienilor care au fugit de războiul civil și au venit în UE pentru a solicita azil au primit fie statutul de refugiat, fie protecție subsidiară și li s-a permis să rămână în interiorul blocului pentru o perioadă nedeterminată.Deși nu se așteaptă ca mulți factori să se îmbunătățească în curând, schimbarea radicală a situației politice este probabil să determine o reevaluare cu privire la cât de periculoasă este Siria.Aceasta, la rândul său, va determina modalitatea de revizuire a protecţiei acordate celor fugiți de război”.Siria este distrusă de război și nu este încă pregătită pentru întoarcerea refugiaților, consideră ziarul austriac Der Standard:„Este adevărat că, odată cu căderea lui Bashar al-Assad, motivele inițiale pentru a primi azil nu se mai aplică pentru mulți refugiați. Dacă într-adevăr există pace în țară, atunci nu va mai fi nevoie de protecție subsidiară. Dar, după ani de război civil și o situație economică catastrofală, multe orașe și sate siriene au o capacitate limitată de a primi un număr mare de repatriați.”(Sursa: Eurotopics)Le Figaro este de părere că, „pentru a răspunde cererilor de securitate și pentru a reduce presiunea migrației, liderii europeni nu au altă opțiune decât să lucreze cu grupul islamist care a anunțat o agendă pentru Siria și ruperea cu jihadul global. Acest lucru nu este ideal,  sigur, dar este mai bun decât haosul. Dacă Abu Muhammad al-Julani nu reușește să „țină” țara, putem fi siguri că fluxul de refugiați se va îndrepta înapoi spre Europa.” (Sursa: Eurotopics).BBC privește către Germania:”Pe 23 februarie au loc alegeri anticipate. Având în vedere că migrația este în fruntea preocupărilor alegătorilor, unii politicieni simt în mod clar că o abordare dură față de refugiații sirieni le va aduce voturi.Unii politicieni de dreapta vor să înceteze imediat acordarea de azil persoanelor din Siria”.În timp ce ziarul italian La Stampa se arată extrem de critic.„Regimul lui Bashar al-Assad de-abia a fost răsturnat, un jihadist pe nume al-Julani a intrat triumfător în Damasc și ... care este prima preocupare a Europei? Nu CV-ul noului lider, nici amenințarea destabilizarii în regiune. ... Nu, marea problemă în ochii marilor state europene sunt migranții sirieni care trăiesc în granițele noastre.”

Cel mai mare grup politic al Parlamentului European PPE, cere revizuirea deciziei Uniunii Europene de renunțare la producția de autovehiculele cu combustie internă începând cu anul 2035. Documentul PPE, grupul politic din care provine președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, indică faptul că interdicția privind vânzarea de mașini termice noi în 2035 „ar trebui să fie inversată”, în special pentru a permite vânzarea de mașini cu motoare cu ardere internă care funcționează cu combustibili alternativi.Legea ar trebui modificată și pentru a sprijini mașinile hibride plug-in, care conțin o baterie electrică și un motor cu combustie, conform proiectului PPE.PPE adaugă că limitele emisiilor de CO2 impuse pentru 2025 ar trebui amânate până în 2027 sau să se relaxeze modul în care producătorii de automobile sunt ținuți să respecte aceste limite.Potrivit publicației franceze Challenge, președintele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), Luca de Meo, și director executiv al Renault, a declarat marți că politicile actuale ale UE amenință industria auto, în valoare de 15 miliarde de euro, cu amenzi, care ar deturna fonduri de la investiții.„Cei care au stabilit regulile nu au reușit să ofere condițiile de piață necesare, infrastructura de încărcare, sistemele de stimulare stabile, prețurile la energie etc”, a spus managerul.Cererea a fost susținută și de eurodeputatul PPE din România Siegfried Mureșan. Într-o postare pe contul său de socializare, el a afirmat că „industria auto reprezintă 13% din Produsul Intern Brut și are peste 200.000 de angajați”, România fiind unul dintre cei mai mari producători de automobile din Europa.El a arătat că industria auto din România și din Europa sunt puternic afectate de competiția neloială din afara UE, în special din China, și de scăderea cererii auto pe plan european, în special la mașinile electrice.Cererile Partidului Popular European (PPE) vin în concordanță cu presiunile tot mai mari asupra Bruxelles-ului din partea producătorilor auto și a guvernelor naționale pentru a ajuta sectorul auto din Europa, aflat în dificultate.De asemenea, acestea coincid cu o campanie tot mai susținută pentru a slăbi politicile cheie ale Uniunii Europene (UE) care vizează reducerea emisiilor de CO2.Aceste reglementări sunt văzute pe scară largă în spectrul de centru dreapta și în mediile de afaceri drept obstacole în calea întăririi competitivității economiei europene. Șansele PPE de a-și atinge obiectivele sunt destul de bune în conjunctura actuală.Parlamentul European este unul puternic deplasat spre dreapta, o zonă în care există numeroase abordări sceptice cu privire la obiectivele climatice ale Uniunii Europene.De asemenea, venirea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite aduce o provocare suplimentară. Magnatul republican a afirmat în repetate rânduri că nu va mai ține cont de angajamentele climatice și va favoriza tehnologiile tradiționale și combustibilii fosili.Aceasta ar aduce o nouă problemă de competitivitate pentru Uniunea Europeană, alături de concurența neloială din partea Chinei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Știm care sunt candidații la prezidențiale, dar avem pe cine alege? Aceasta este ideea emisiunii, urmeaza ”confruntarea”. Vă spunem de la început cum stăm - Radu Naum spune că nu avem pe cine să votăm, Cătălin Striblea se situează de cealaltă parte a baricadei. Urmează argumentele. Și nu ne certăm, facem această completare pentru cei care văd/ascultă pentru prima dată podcastul nostru. Care sunt așteptările voastre de la candidatul la prezidențiale? Aveți deja un favorit?  

Ca martori ai lui Hristos, trebuie să spunem ce știm, ce am văzut, auzit și simțit. Putem mărturisi ceea ce știm despre harul lui Hristos. Aceasta este mărturisirea pe care o cere Domnul și din lipsa căreia lumea piere. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Compania de social media Tik Tok a ajuns marți în fața Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor a Parlamentului European, în urma acuzațiilor că nu a gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile din România. Explicațiile date de reprezentanții companiei originare din China nu i-au mulțumit pe membrii Parlamentului. Parlamentarii au adresat numeroase întrebări dar și critici către cele două reprezentante ale companiei prezente la audiere. Activitatea Tik Tok în sfera politică a fost definită de către unul dintre parlamentarii prezenți la audiere drept ”o miză democratică pentru următorul deceniu” în Europa.Cum recunoașteți boții și cum îi eliminați? Cum deosebiți conținutul plătit de cel realizat de voluntari? Și, mai ales, cine plătește? Iată doar câteva dintre întrebările adresate reprezentanților companiei.Directorii TikTok au dezvăluit că au neutralizat două campanii care vizau alegătorii români și o alta, fără legătură cu România, legată de Sputnik, instituția media susținută de Kremlin.Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie.Două încercări au fost lansate chiar din România, a spus TikTok. O rețea de 78 de conturi cu 1.781 de urmăritori a încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar o altă rețea de doar 12 conturi a încercat să-l sprijine pe Mircea Geoană.Rețelele au fost lansate din afara României, vizând un public românesc, a declarat Brie Pegum, șeful TikTok pentru autenticitate și transparență.Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles, a declarat că Tik Tok are 95 de moderatori de conținut românesc, un număr mai mare decât în cazul altor platforme. Ea a susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții Tik Tok.Ei au precizat că dacă un influencer acceptă să fie plătit pentru a promova conținut politic, atunci încalcă regulile, însă nu au oferit clarificări despre cum reușește compania să determine care este sau nu conținutul politic plătit.Răspunsurile i-au nemulțumit pe cei mai mulți dintre parlamentari. ”Noi vă vorbim frumos, dar răbdarea noastră are limite”, a avertizat unul dintre aceștia, cerând Comisiei Europene să deschidă o investigație asupra Tik Tok cu privire la situația din România.În timp ce Valerie Hayer, șefa grupului Renew, a cerut ca președintele în persoană al companiei să vină în fața Parlamentului European.  ”Algoritmii nu trebuie să influențeze niciodată campaniile noastre electorale. Nu există democrație fără corectitudine”, a postat ea pe rețeaua X, la scurt timp după audiere.De altfel, Comisia Europeană a deschis deja în februarie o investigație asupra TikTok în domenii legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor de design care creează dependență și conținut dăunător.Iar audierea din Parlamentul European este o dovadă a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul pe care războiul hibrid și lipsa de reglementare de pe rețelele sociale  îl pot avea asupra democrațiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Lasconi vs. Georgescu: de ce ea are mai multe șanse (DW) - Strategia cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale (Snoop) - Anomalie statistică la redistribuirea voturilor: aflat pe locul patru la Neamț, USR ia trei mandate de deputat, cu unul mai mult decât PSD și AUR (Libertatea) - Cine este POT, Partidul Oamenilor Tineri - și nu prea (Europa Liberă) Opinie: Lasconi vs. Georgescu: de ce ea are mai multe șanse (DW)CCR a dat verde pentru turul al doilea, iar Elena Lasconi i-a cerut lui Marcel Ciolacu susținere pentru turul al doilea „cu toată mașinăria de partid” pentru votul de duminică.Ciolacu așteaptă de la Elena Lasconi scuze pentru insultele istorice ale USR față de PSD, în vreme ce Lasconi s-a arătat gata să-l sune pe șeful social-democraților pentru a demara negocierile: „ acum nu mai este vorba despre partide” a declarat prezidențiabila USR „suntem după al 12-lea ceas şi trebuie să ne mobilizăm”, a spus eaExistă șanse, cu o mobilizare exemplară ca Elena Lasconi să câștige în fața extremistului Călin Georgescu, un admirator al președintelui rus, Vladimir Putin. Sondajele care au testat în ultimii ani sentimentele pro-atlantiste ale românilor au arătat mereu o majoritate stabilă pro-occidentală, care duminică ar putea fi pusă în slujba candidatei care mizează pe UE și NATO. Pe de altă parte, dacă PSD lasă câtuși de puțin să se înțeleagă că are o antipatie față de candidata USR, nu e exclus ca votul să fie la limită între cei doi competitori: Călin Georgescu, un eurosceptic și susținător al Rusiei în conflictul din Ucraina versus Elena Lasconi o pro-occidentală hotărâtă, chiar dacă nu foarte pregătită pentru funcția prezidențială, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW. Realist, despre șansele Elenei Lasconi. Linia frontului (SpotMedia)Teoretic, aliniamentul finalei este europenism versus Rusia, apartenență euroatlantică versus afiliere la Moscova. Dacă ar fi așa și practic, având în vedere orientarea românilor încă majoritar covârșitor pro UE și proNATO, lucrurile ar fi foarte clare și predictibile.Doar că, practic, situația e cu mult mai complicată, din mai multe motive. Iar cel mai important este mutarea frontului pe altă linie: progresism versus conservatorism, atrage atenția Ioana Ene Dogioiu, pe pagina SpotMedia.Cheia e la PSD. Conducerea partidului nu a emis, predictibil, un îndemn la vot și, chiar dacă l-ar fi făcut sau, absolut improbabil, îl va face, puțin probabil ca el să fi contat/conteze decisiv.Bazinul PSD este conservator, tradiționalist, implicit misogin, naționalist, împănat cu comunități ortodoxe radicale și neoprotestante, deci un electorat care se duce natural spre Călin Georgescu la concurență cu Elena Lasconi.Dacă dna Lasconi se angajează să desemneze un premier PSD, pe Marcel Ciolacu, de fapt, ar putea motiva oarecum susținerea electoratului PSD pentru turul al doilea, însă riscul este să se dezică implicit de tot ce a susținut până acum și i-a adus voturi.Deci, realist, dna Lasconi ar putea miza cel mult pe absenteismul electoratului PSD.Niciunul dintre finaliști nu s-a adresat celor care nu vor să fie salvați, ci doar conduși spre dezvoltare de un lider cu viziune. Pentru dna Lasconi mai e încă puțin timp.Strategia cu bani rusești. Cum au ajuns reclamele la medicină naturistă și știrile cu sfinți să influențeze votul românilor la prezidențiale (Snoop)Site-ul de investigații snoop.ro a descoperit sute de publicații, influenceri și reclame finanțate cu bani de la Moscova, care propagă dezinformare și teorii conspiraționiste în peisajul media din România de cel puțin opt ani. Impactul asupra publicului se resimte pe termen lung, orientând votul la alegerile prezidențiale și parlamentare către partide și candidați extremiști.Cel puțin două milioane de euro au fost direcționați în perioada 2016-2024 de AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, către site-urile unor televiziuni precum RTV și Realitatea Plus, influenceri conspiraționiști și publicații cu conținut de extremă dreapta, conform documentelor financiare obținute de Snoop. Aceasta este doar suma identificată de Fiscul român.Doar în ultima lună, pe internetul românesc, reclamele lor la tratamente naturiste și escrocherii online au avut peste 440 de milioane de afișări. Influencerii și bloggeri români au continuat să publice, inclusiv texte de propagandă pro-Georgescu.După ani în care au sădit frica și neîncredrea în oameni, prin site-uri cu conținut conspiraționist și reclame la leacuri băbești, apare figura „salvatorului” – Călin Georgescu, care se prezintă ca un Mesia, singurul ce poate salva o societate în criză.Este un mecanism care a avut succes, pentru că „e ușor să manipulezi schema mentală a religiozității și a neîncrederii, unde nu ai tradiție democratică”, explică Emilian Mihailov, Directorul Centrului de Etică Aplicată.  Anomalie statistică la redistribuirea voturilor: aflat pe locul patru la Neamț, USR ia trei mandate de deputat, cu unul mai mult decât PSD și AUR (Libertatea)Sistemul de redistribuire a voturilor în România a generat o anomalie statistică: în județul Neamț, deși USR a obținut abia al patrulea scor la Camera Deputaților, cu 9,92%, va avea trei deputați. Asta în timp ce PSD (24,83%) și AUR (23,38%) vor avea câte doi deputați, PNL (12,48%) va avea unul, iar SOS (11,68%) nu va trimite niciun reprezentant în Parlament. Iar la nivel național se înregistrează o premieră – două posturi de senator se trag la sorți, fiindcă trebuiau să fie ale POT, dar nu au avut oameni pe listă. Integral în Libertatea.Cine este POT, Partidul Oamenilor Tineri - și nu prea (Europa Liberă)Nou intrat în Parlamentul României, Partidul Oamenilor Tineri (POT) este un partid politic suveranist care a susținut deschis, prin declarațiile făcute pe TikTok, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024. Acesta a câștigat turul I fără să apară favorit în vreun sondaj.În iulie 2023, Anamaria Gavrilă (41 de ani), care cu trei ani înainte fusese aleasă deputat pe listele AUR, a fondat, împreună cu sora ei și cu o doctoriță din Hunedoara, Partidul Oamenilor Tineri.Rezultatele provizorii de la alegerile parlamentare arată că POT a luat peste 591.805 de voturi la Senat, adică 6,39%, iar la Camera Depuților a strâns peste 596.625 de voturi, adică 6,45%.Potrivit informațiilor de pe site-ul sieupot.ro, partidul nu are sediu fizic. La numărul de telefon afișat nu răspunde nimeni, iar pe WhatsApp oricărui mesaj i se răspunde automat: vei fi contactat de către partid.În total, POT a avut 79 candidați la alegerile parlamentare din 2024. Mulți sunt antreprenori, avocați, șoferi, experți vânzări ori ingineri. Pe listele POT sunt și oameni care au avut legături cu Securitatea.Continuarea pe pagina Europei Libere.

Fumul alb a început să se întrevadă la Bruxelles și sunt șanse bune ca săptămâna viitoare, Parlamentul European să confirme Comisia Von der Leyen 2. Aceasta ar urma să-și intre în atribuții de la 1 decembrie. Și cel puțin o schimbare fundamentală se întrevede. Iar aceasta privește viitorul buget pe 7 ani, care va intra în vigoare din 2028. După cum relatează Politico, președinta Comisiei urmărește o remaniere majoră a personalului pentru a-și consolida controlul celor aproximativ 1.200 de miliarde de euro, cât reprezintă bugetul pe șapte ani al UE.Tehnic vorbind, aproape 200 de oficiali ai departamentului de reformă al Comisiei urmează să fuzioneze cu divizia responsabilă fondul post-pandemie al UE.Politic vorbind, aceasta înseamnă extinderea modelului de „bani pentru reforme”, aplicat inițial în cadrul PNRR, la întregul buget al UE.Conform noilor reguli propuse de președintele Comisiei, țările ar trebui să implementeze reforme economice cheie în schimbul accesului la cota lor din finanțarea UE. La fel ca în cazul PNRR. Nu atingi jaloanele asumate împreună cu Bruxelles-ul, nu primești finanțarea.Pentru a-și realiza viziunea, von der Leyen a sugerat crearea unor planuri de țară personalizate care să lege plățile de reforme și investiții. Propunerea Comisiei se așteaptă să fie prezentată în a doua jumătate a anului 2025, ar trebui să fie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale UE.Această ”PNRR-izare” a bugetului european stârnește deja îngrijorare în mai multe capitale, inclusiv în rândul europarlamentarilor români.În definitiv, experiența care rezultă până acum din aplicarea fondului de redresare indică faptul că guvernele sunt puțin dispuse la reformele pentru care s-au angajat, dacă acestea ar veni cu costuri electorale. Sau ar lovi în interese politice și de partid, cum a fost cazul guvernanței companiilor din domeniul energiei.După cum ne amintim, guvernul României a luat în calcul pierderea a 500 de milioane de euro din tranșa a treia a PNRR din cauză că a continuat numirile pe filieră de partid la conducerea companiilor din domeniul energetic.De asemenea, vestea le dă fiori și suveraniștilor care cred că ar putea aplica o politică a dublului standard: profităm de avantajele banilor europeni, dar nu ne îndeplinim angajamentele de reformă și, în plus, guvernăm împotriva valorilor europene.Cu siguranță că multe state europene, îndeosebi dintre cele beneficiare nete ale fondurilor europene, vor avea obiecții. Și, cum se întâmplă de fiecare dată, vor exista negocieri dure și cedări de ambele părți.Dar trebuie să ne așteptăm ca principiul ”bani contra reforme” să rămână, chiar dacă i se vor adăuga anumite nuanțe. De ce? Pentru că, pur și simplu, marii contributori la bugetul UE s-au cam săturat de rebelii net beneficiari, care înjură Uniunea Europeană în timp ce profită de banii ei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile. Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea BalticăPotrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea BalticăPotrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Potrivit unei relatări a Agenției Reuters, Vladimir Putin și-a pus la punct planul său pentru o încetare a focului în Ucraina. Propunerile ar putea fi puse în fața președintelui Donald Trump, într-o eventuală negociere a celor doi cu privire la soarta Ucrainei. Dar ce înseamnă aceste propuneri pentru regiunea noastră și pentru Europa? În linii mari, Putin ar vrea recunoașterea câștigurilor teritoriale deja obținute, ba chiar o ușoară extindere, pentru preluarea integrală a celor patru regiuni ucrainene deja decretate ca parte a Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cât despre Crimeea, anexată în 2014, nici nu poate fi vorba. De asemenea, Kremlinul cere garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.Cum s-ar putea traduce toate acestea pentru noi?În primul rând, ar însemna că, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, anexările teritoriale prin forța armelor vor fi acceptate, explicit sau implicit, într-o formă sau alta.Aceasta ar însemna prăbușirea întregului sistem de securitate postbelic, consfințit, mai târziu, la Conferința de securitate de la Helsinki, din 1975, când națiunile și-au recunoscut reciproc frontierele. Este o deschidere a cutiei Pandorei, care va alimenta mișcări iredentiste în întreaga Europă.Vladimir Putin și regimul său vor înțelege că data viitoare, dacă vor veni mai bine pregătiți, vor putea acapara chiar mai mult. Și noua realitate va fi acceptată, mai devreme sau mai târziu. Nu va fi o pace, chiar dacă Donald Trump va flutura o astfel de hârtie, iar Putin își va sărbători victoria în Piața Roșie. Va fi mai degrabă o pauză înaintea unui nou război. În al doilea rând, este trist și îngrijorător să vedem că situația Ucrainei, cu repercusiuni asupra întregii Europe, se decide fără ucraineni și fără restul europenilor.O negociere la vârf Trump-Putin peste harta Ucrainei rămâne ceva straniu și parcă venit din alte timpuri, când liderii puternici le dictau celor slabi. Un astfel de ”diktat” a dus, în istorie, la ștergerea de pe hartă a Poloniei și la ciopârțirea României.Istoria nu se repetă și probabil nu vom retrăi întocmai experiența teribilă a anilor 1939-1940.  Dar pentru Vladimir Putin, o asemenea negociere ar marca, simbolic, revenirea Moscovei la statutul de putere globală, care face și desface viitorul lumii. Iar aceasta nu sună bine deloc.În fine, o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei în NATO ar da o lovitură teribilă credibilității alianței. Ar însemna că Rusia poate decide cine intră și cine nu într-o organizație din care ea nu face parte. Și este vorba despre cea mai puternică alianță militară a timpurilor moderne. Nicicând Kremlinul n-a primit un cadou mai frumos.Bineînțeles că aceste propuneri sunt unele maximaliste, care ar urma să facă obiectul unor negocieri. Dar ele reflectă viziunea pe care Moscova dorește să o impună nu doar în Ucraina, ci în regiunea extinsă. Și să nu uităm de ultimatumul dat Occidentului în decembrie 2021, care rămâne valabil pentru Moscova: plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.O viziune care nu ne poate provoca decât neliniște. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat marți o doctrină nucleară actualizată. Aceasta coboară pragul pentru o lovitură, ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenționale la adresa Rusiei. Schimbările au venit la două zile după ce Washington a decis să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pe teritoriul rus. Cât de mare este pericolul? După cum titrează The New York Times, ”Pentru Rusia, armele nucleare sunt cea mai mare monedă de negociere”.Iar CBS News amintește că ”Putin a amenințat că va folosi arme nucleare în Ucraina de mai multe ori, de când a ordonat invazia pe scară largă a țării pe 24 februarie 2022.  Rusia a avertizat în mod repetat Occidentul că, dacă Washingtonul permite Ucrainei să lanseze rachete fabricate în Occident pe teritoriul ei, ar considera că  aliații NATO sunt direct implicați în război.”The Irish Times observă că ”Indiferent dacă domnul Putin este într-adevăr pregătit să ia opțiunea nucleară, amenințarea este menită să arate lumii că Rusia rămâne o putere majoră și că Washingtonul și aliații săi ar trebui să-și limiteze sprijinul pentru Ucraina. Acesta este principalul motiv pentru care au permis doar cu greu Kievului să folosească arme mai puternice și au evitat să trimită trupe”.Ziarul francez Libération notează că ”Franța va trebui să decidă în curând dacă urmează exemplul american, permițând Ucrainei să folosească propriile rachete de croazieră avansate împotriva teritoriului rus. Era foarte ușor să te joci de-a cowboy-ii și indienii, pe vremea când vestul sălbatic nu era la porțile Europei”.Citeste siPutin este Nașul Rusiei comandate în stil mafiot de KGB (Istoric)”Este un atac nuclear iminent?” – se întreabă Firstpost.Expertul citat de publicație este de părere că utilizarea rachetelor occidentale cu rază mai lungă de acțiune „cu siguranță nu va declanșa” răspunsul nuclear al Moscovei, așa cum se tem unii din Occident. Dar el a adăugat că „Rusia poate escalada într-o serie de moduri pentru a impune costuri Occidentului, de la sabotaj subacvatic până la angajarea de împuterniciți pentru a hărțui comerțul în Bab el-Mandeb”, o strâmtoare din largul Mării Roșii, unde atacurile asupra transporturilor maritime au fost atribuite rebelilor Houthi din Yemen.Nu există nicio schimbare reală a nivelului de amenințare, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung.„De când Putin a pus forțele nucleare rusești în așteptare în timpul anexării Crimeei în primăvara lui 2014, el s-a jucat cu amenințarea de a folosi arme nucleare pentru a susține agresiunea militară convențională. Precauția Occidentului în acordarea de sprijin militar Ucrainei este reacția - bine întemeiată - la acest lucru. Faptul că Kremlinul definește acum condițiile pentru utilizarea armelor nucleare într-un mod mai larg și puțin mai vag nu face nicio diferență.”Doctrina nucleară este doar propagandă pentru consumul intern, crede Corriere della Sera:„După știrile din SUA de vineri, televiziunea rusă și-a încordat imediat mușchii mândriei patriotice. ... „Este nevoie doar de trei rachete bine plasate și întreaga civilizație britanică se va prăbuși și va fi distrusă pentru totdeauna”, a spus un expert militar pe primul canal de stat. Dar unele medii și indivizi inteligenți, care cunosc cu adevărat intențiile lui Putin și ale cercului său interior, continuă să excludă folosirea ultra-armei. Acesta este vântul care suflă în Rusia de ani de zile.”

Organizația neguvernamentală formată din IT-iști civici români, Code for Romania, inaugurează un spațiu fizic dedicat monitorizării și înțelegerii alegerilor prezidențiale și parlamentare, care va funcționa în perioada 24 noiembrie – 9 decembrie 2024, în București, potrivit unui comunicat de presa. O discuție despre transparență și importanța votului, cu Marius Stan de la Code for Romania Code for Romania prin proiectul VotONG facilitează si procesul de desemnare a reprezentanților societății civile în diferite instituții publice precum Consiliul Economic și Social, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Consiliul Suprem al Magistraturii ș.a. Încă o soluție Code For Romania prin care societatea civilă își poate alege reprezentanții transparent, printr-un proces electiv bazat pe o participare deschisă a cât mai multor ONG-uri.În cazul „Elections Hub”, creat în parteneriat cu The Institute și cu sprijinul Primăriei Sectorului 1, care va funcționa la Amzei Creative Corner (Amzei nr. 13), cetățenii, jurnaliștii și specialiștii vor putea explora ecosistemul digital dezvoltat de către IT-iștii voluntari: Monitorizare Vot, Atent la Vot, Vot Diaspora și Rezultate Vot, soluții care facilitează un proces electoral corect, transparent și accesibil pentru toți.Monitorizare Vot este prima aplicație de monitorizare a alegerilor din România și una dintre puținele folosite în întreaga lume;Atent la Vot, soluție de monitorizare dedicată cetățenilor obișnuiți, a fost dezvoltată în parteneriat cu Observatorul Electoral. Aceasta permite cetățenilor din țară și diaspora să sesizeze în timp real, nominal sau anonim, nereguli din timpul alegerilor, de la mesaje care instigă la ură sau la acte de violență la orice alte fenomene care afectează calitatea și transparența actului democratic al votării;Rezultate Vot, soluție prin care cetățenii au acces nu doar la informații electorale în timp real, ci și la analize ale specialiștilor apartinici sau la istoricul electoral al României din 1990 și până în prezent, la nivel de unități administrativ-teritoriale sau chiar de secții de votare.  Tot la Elections Hub, reprezentanții presei vor putea afla în timp real date relevante pentru aceste alegeri: de la prezența la vot, la rapoartele observatorilor electorali, la rezultatele parțiale și, nu în ultimul rând, rezultatele finale arhivate.

La împlinirea celor 1000 de zile de la invazia Rusiei, președintele Ucrainei, Volodmir Zelenski, se va adresa deputaților europeni, reuniți într-o sesiune plenară specială. Un eveniment cu semnificații politice multiple. Ședința specială a Parlamentului European va avea loc astăzi, cu începere de la ora 12.00, ora României.Potrivit informațiilor comunicate de Parlamentul European, președinta Roberta Metsola va face o declarație la începutul sesiunii extraordinare, după care președintele Zelenski se va adresa deputaților în format online, din Ucraina. Ulterior, se vor exprima liderii grupurilor politice.Momentul are multiple semnificații politice, dincolo de borna simbolică a celor 1.000 de zile de război.În primul rând, reprezintă o dovadă de sprijin într-un moment greu pentru Ucraina, în care ofensiva rusă pune tot mai mult sub presiune forțele Kievului, iar atacurile aeriene rusești au provocat distrugeri semnificative intrastructurii energetice ucrainene.Convocarea unei sesiuni extraordinare conține, de asemenea, un semnal politic îndreptat către Washington, pe fondul temerilor că președintele ales Donald Trump ar fi gata să încheie cu Vladimir Putin o pace dezavantajoasă pentru Ucraina – și care ar pune sub semnul întrebării stabilitatea întregii regiuni a Europei Centrale și de Est.Dar ședința de azi din Parlamentul European este o hârtie de turnesol și pentru europenii înșiși. Oboseala de război se face simțită și forțele politice care susțin oprirea sprijinului pentru Ucraina și un compromis cu Rusia în schimbul păcii câștigă teren în multe state europene. Inclusiv în România.Va fi foarte interesant de urmărit care vor fi mesajele adresate de grupurile politice, atât cele care susțin Ucraina cât și cele cu abordări mai favorabile Rusiei, dacă nu pro-ruse de-a dreptul.Și există în Parlamentul European cel puțin o persoană care are la activ o ciocnire politică directă cu Volodimir Zelenski. Iar aceasta este europarlamentarul neafiliat Diana Ivanovici Șoșoacă.În octombrie anul trecut, ea a reușit să-l împiedice pe președintele ucrainean, aflat în vizită la București, să se adreseze parlamentarilor români.Ajunsă între timp în Parlamentul European, ea a fost repede adusă la ordine după ce a încercat să reproducă și în hemiciclul de la Strasbourg scandalul pe care era obișnuită să-l provoace în adunarea de la București.Așa că șansele domniei sale de a provoca un eveniment asemănător și de a-l împiedica pe Volodomir Zelenski să se adreseze eurodeputaților sunt practic zero. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Procurorii europeni au anunțat joi că sunt pe urmele unei  fraude de peste o jumătate de miliard de euro, care implică „mai multe” grupuri mafiote. Este una dintre cele mai complexe acțiuni desfășurate de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. În același timp, arată și amploarea fenomenului de fraudare a TVA prin operațiuni transfrontaliere. Mai bine de 160 de percheziții au fost efectuate joi în mai multe țări, printre care Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovacia,  Spania, precum și în țări din afara UE, a anunțat Parchetul European (EPPO), totul, în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Moby Dick”.Potrivit unor surse apropiate anchetei, aceasta a vizat unele dintre cele mai brutale grupuri mafiote, Camorra și Cosa Nostra din Italia, potrivit unei persoane familiarizate cu ancheta, citate de Politico.Este vorba despre o așa-numită operațiune de tip carusel.Suspecții au înființat companii în Italia și în alte state membre ale UE, precum și în țări din afara UE, pentru a comercializa mărfurile printr-un lanț fraudulos de comercianți care mai apoi dispar fără a-și îndeplini obligațiile fiscale. Alte companii din lanțul fraudulos solicită ulterior rambursări de TVA de la autoritățile fiscale naționale.Frauda tip carusel de TVA profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere dintre statele sale membre, deoarece acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.Simplificând, totul pleacă de la o companie care acționează aparent în regulă într-un stat membru.Aceasta transmite bunuri către o companie din alt stat membru fără să plătească TVA. La un moment dat, în această schemă va interveni o firmă fantomă, care dispare. Și, în final, vom avea o companie care va solicita rambursarea TVA-ului ce nu a fost plătit niciodată.Însă grupările nu se mulțumesc doar să încaseze TVA-ul fraudat. Ele obțin și un profit suplimentar din plasarea bunurilor pe piață.Potrivit șefei EPPO, Laura Codruța Kövesi, „Moby Dick este o investigație definitorie pentru instituția europeană, întrucât demonstrează implicarea puternică a grupurilor criminale organizate în fraudarea bugetului UE.„Moby Dick” arată că nu există două lumi criminale separate, a adăugat Kövesi. „Lumea criminalilor cu adevărat răi și periculoși care fac contrabandă cu droguri, fac trafic de oameni pe de o parte; și lumea criminalilor cu guler alb, „doar” corupând și spălând bani, pe de altă parte.” Dincolo de pagubele colosale, aceste practci constituie amenințări la adresa securității interne a Uniunii Europene.Potrivit EPPO, Europa pierde în jur de 50 de miliarde de euro pe an din cauza acestui tip de criminalitate financiară, al operațiunilor de tip carusel. Sumele astfel câștigate ajung să finanțeze alte tipuri de activități criminale.Spre comparație, comerțul ilegal de droguri al blocului este evaluat la aproximativ 30 de miliarde de euro anual, potrivit Agenției UE pentru Droguri. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Locuitorii din Srebrenica nu sunt impresionați de pocăința fostului comandant al sârbilor bosniaci Radislav Krstić și îi cer să spună unde se află restul gropilor comune nedescoperite până acum. Condamnat la 35 de ani de închisoare pentru participarea sa la genocidul din anii 90, Krstić a scris Curții de la Haga că își recunoaște pe deplin vina, solicitând eliberarea anticipată.  Reacțiile oamenilor din Srebrenica la pocăința lui Krstić: „Lasă-l să spună unde sunt mormintele comune rămase,” este titlul unui articol din slobodnaevropa.org referitor la o scrisoare către instanța de la Haga semnată de Fostul comandant al Corpului Drina al Armatei Republicii Srpska. Radislav Krstić a fost condamnat la 35 de ani de închisoare pentru participarea sa la genocidul de la Srebrenica. În scrisoarea adresată instanței, acesta își recunoaște vina și solicită eliberarea anticipată.„Pocăința lui nu înseamnă mare lucru pentru oamenii din Srebrenica care au rămas să locuiască în acest oraș după genocid,” scrie publicația.„Accept verdictele Tribunalului din 2001 și 2004, unde se stabilește că forțele armatei din care făceam parte au comis genocid împotriva bosniacilor la Srebrenica în iulie 1995, că am ajutat și susținut genocidul știind că unii membri al Statului Major General au avut intenția de a comite genocid”, a scris Krstic, acum în vârstă de 76 de ani, în scrisoarea citată și de balkaninsight.com.El precizează că a ajutat și a favorizat crima împotriva umanității prin participarea la strămutarea forțată a civililor bosniaci, că a participat la crearea unei crize umanitare care a precedat transferul forțat al femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă din Srebrenica, știind că civilii au fost expuși la crime, violuri, bătăi și alte abuzuri.Radislav Krstić a recunoscut că știa că Armata Sârbilor Bosniaci nu dispunea de suficiente forțe pentru a efectua execuțiile bosniacilor la Srebrenica în iulie 1995 și că a avut nevoie de utilizarea trupelor Corpului Drina, care se aflau sub comanda sa.„Știam că folosirea forțelor sub comanda mea va contribui în mod semnificativ la executarea prizonierilor bosniaci”, a adăugat el.Slovacia asigură Ungaria că noua lege a limbii naționale nu va afecta drepturile minorității maghiareSlovacia nu dorește să restrângă drepturile minorităților naționale prin modificarea legii privind limba oficială, scrie spravy.pravda.sk care îl citează pe vicepreședintele Parlamentului Slovac, Peter Žiga, după o întâlnire cu ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, care a salutat declarația lui Žiga.Potrivit unor relatări din presă, modificările planificate, al căror proiect final nu a fost încă publicat de Ministerul Culturii, ar putea restricționa utilizarea limbilor minoritare. Minoritatea maghiară este cea mai mare din Slovacia, iar problema statutului său a complicat relațiile dintre Slovacia și Ungaria în trecut.„Nici guvernul, nici parlamentul nu vor să schimbe status quo-ul. Dimpotrivă, pentru a îmbunătăți calitatea vieții minorităților noastre naționale, guvernul și parlamentul se vor asigura că infrastructura de transport este îmbunătățită”, a spus Žiga.Cum ar putea afecta alegerea lui Trump economia din Bulgariadnes.bg  publică o analiză privind intenția ministrului de finanțe, Ludmila Petkova, de a prezenta un proiect de buget cu un deficit de până la 3%. „Dacă vom avea stabilitate politică și un guvern cu o viziune clară asupra dezvoltării țării, care va lua măsuri pentru a accesa fonduri europene, va limita corupția și va atrage investiții străine, Bulgaria își va putea dezvolta pe deplin oportunitățile de creștere. Dar ne aflăm în prezent în situația în care (o creștere a bugetului, n.r.) ar putea avea loc fie fie prin impozite suplimentare, fie prin reducerea unor cheltuieli,” spune economistul Yulian Voinov .Una dintre principalele probleme privind deficitul bugetar se leagă și de declarațiile lui Donald Trump privind impunerea de taxe de 10% pentru produsele fabricate în Europa. „ Dacă aceste măsuri ar fi implementate, ar duce la o încetinire a economiei globale și, în consecință, a economiei europene,” a spus economistul bulgar.O încetinire a relațiilor dintre  China și Statele Unite va afecta Europa. Creșterea proiectată de 2% a guvernului bulgar „nu mai este deloc garantată și cel mai probabil vom vedea o întârziere sau un eșec în realizarea acestor prognoze încă de anul viitor. Aceasta înseamnă că va trebui să ne gândim la cum să limităm viitoarele deficite bugetare,” a mai declarat economistul.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Michaela Vdoviaková - Slovacia; Desislava Dimitrova - Bulgaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Sâmbătă, 9 noiembrie, se împlinesc 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, moment care a marcat, simbolic, prăbușirea sistemului comunist și sfârșitul războiului rece cu victoria lumii libere. Momentul are astăzi noi semnificații, în contextul transformărilor politice și culturale pe care lumea le traversează. Ca unul ai cărui primi ani de tinerețe au fost marcați de trecerea uluitoare de la totalitarism la libertate, acel moment al prăbușirii Zidului rămâne un reper indestructibil.Am aflat atunci de la radio Europa Liberă și, într-o Românie întunecată și înghețată de frig și de frică, a început să pâlpâie speranța.De Revelionul 89-90, când  deja eram liberi, televiziunea noastră ni l-a arătat și pe David Hasselhoff, în celebrul său recital de la Poarta Brandenburg.Zidul Berlinului a fost decenii de-a rândul simbolul divizării lumii, cortina de fier care-i despărțea pe oamenii liberi de cei oprimați.Doi președinți americani au lansat de aici emoționante mesaje ale libertății.În iunie 1963, la doi ani de la ridicarea de către sovietici a zidului de beton, JF Kennedy își exprima solidaritatea cu berlinezii din orașul brutal divizat.Într-un același iunie, dar în 1987, Ronald Reagan îi cerea public liderului sovietic Mihail Gorbaciov să dărâme zidul. Nu a venit Gorbaciov cu pickamerul, dar a avut o contribuție esențială, pentru că nu a intervenit pentru a zdrobi mișcările pentru libertate, așa cum URSS făcuse în 1956 și 1968.Azi, Kremlinul trimite tancuri, rachete și drone pentru a înfrânge dorința de libertate a unei națiuni. Iar unde nu poate ajunge cu armata, trimite minciuni și generează frică, prin armate de troli, agenți plătiți și idioți utili.Căderea Zidului Berlinului din 1989 a marcat începutul unei lumi a deschiderii și a libertăților, cu America drept far al democrației și drepturilor omului. O lume în care dreptul internațional a căutat să primeze în fața forței brute. Și aceasta, cu garanția și supravegherea Americii. O lume a bunurilor și ideilor circulând liber. Am numit acest fenomen ”globalizare”. Nu a fost perfectă, dar a scos din sărăcie și oprimare miliarde de oameni.Astăzi, democrația și drepturile omului se restrâng. Tiraniile se extind. Populismul câștigă teren. Cuvântul ”globalizare” a devenit unul de ocară.Sistemul internațional se deteriorează. Ucraina, care de la revoluția maidanului încoace a dat o pildă fantastică de eroism, așteaptă azi cu sufletul la gură arbitrajul dintre Donald Trump și Vladimir Putin.Acesta din urmă a cerut deja foarte mult, în ultimatumul adresat lumii libere în decembrie 2021: retragerea NATO pe aliniamentele din 1997 și, în consecință, revenirea întregii Europe Centrale și de Est în sfera de influență a Moscovei. Aceasta e baza de negociere, în accepțiunea lui Putin.Falși propăvăduitori ai păcii, inspirați de Kremlin dar drapați azi în culorile Americii lui Trump, cer oprirea sprijinului pentru Ucraina, ceea ce ar însemna capitularea, venirea Moscovei la granițele noastre și o amenințare iminentă a războiului. Și nu e exclus ca, într-un asemenea scenariu tocmai ei să ne ceară și nouă să îngenunchem în fața valorilor pravoslavnice.Aici suntem astăzi, când orizontul deschis acum 35 de ani, la prăbușirea Zidului Berlinului, se îngustează văzând cu ochii.Au fost vremuri când președinți ai Americii țineau în viață speranțele cetățenilor apăsați de regimuri tiranice. Oare ce le-ar spune, azi, Donald Trump? Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Emisiunea "Vieți schimbate", realizată de A7TV - mesaj prezentat de Ionică Herlea, în data de 1 noiembrie 2024. Predici pentru vremuri grele - https://www.fitioameni.ro "Pentru ca fiecare om să-L poate cunoaște, Dumnezeu a renunțat la orice religie”. (Marius Torok) Credința sau religia? Aceasta este întrebarea! Deși în aparență între cei doi termeni nu există nicio tensiune, în realitate, de cele mai multe ori sunt în contradicție. Credința reprezintă legătura omului cu Divinul, iar religia reprezintă interpretarea subiectivă a ceea ce înseamnă și implică această legătură. Nu întâmplător, cele mai mari crime și războaie s-au făcut în numele religiei, avânt ca interfață crucea sau pe Dumnezeu. Dacă vrei să afli cum poți evita capcanele manipulării religioase, nu pierde această ediție!