Podcasts about unul

Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ciprian Mihali: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?Mihail-Valentin Cernea: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

2025 - Florin Iosub - [Familia] - Iertați-vă unul pe altul![5] - |Duminica Familiei| - (Matei 5:7)

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban. Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum. ”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.” Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în RusiaRezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Emanuela Ignățoiu-Sora a publicat recent volumul de poezie „Și noi dansam în plase de lumină și ace”, apărut la editura OMG. Femeia la 40 de ani este personajul central în jurul căruia este construit volumul. Și tema centrală este maturitatea, un proces în desfășurare, un proces care permite privirea înapoi dar și înainte. Este o carte care începe cu poeme de doliu și continuă cu poeme despre reconstrucția de sine. Am vorbit cu Emanuela Ignățoiu-Sora despre noua ei carte și temele ei.Emanuela Ignățoiu-Sora: „Cred că maturitatea vine cu înțelegerea nereușitei. Unul dintre motivele care mai apar în volum este cel al succesului - apropo de femeia la 40 de ani care ar fi trebuit să aibă succes, a fost proiectată într-un vis al succesului de către părinți și care nu ajunge la acest succes. (...) Dar e o înțelegere luminoasă. Nu cred că este un volum întunecat și sumbru, dimpotrivă, cred că e multă lumină acolo. Dar cu o înțelegere a unor lucruri pe care, poate, femeia de 30 de ani, de 20 de ani nu le înțelegea, că nici nu cred că avea cum să aibă acces la ele. (...) Ideea de maturitate pe care o percepeam așa cum mi-o dădeau adulții din vremea copilăriei nu e neapărat maturitatea pe care am găsit-o la vîrsta asta. Care e foarte diferită, nu înseamnă o seriozitate încrîncenată, e loc și de ludic, și să mai fim inocenți, și să mai suferim, și să mai sperăm complet naivi. Am început să regîndesc ideea de maturitate prin scrierea volumului.”Apasă PLAY pentru a asculta întreg interviul!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

2025 - Florin Iosub - [Familia] -Nu vă ucideți unul pe altul![4] - |Duminica Familiei| - (Matei 5:9)

Marius Mitran este invitatul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”. Unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști sportivi din România, el și-a început cariera în presă în 1992, la ziarul „Ora”, continuând apoi la Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor și ProSport.„Maestrul Mitran” a fost, timp de peste un deceniu, una dintre gazdele emisiunii Replay de la Televiziunea Română, show-ul care a scos la lumină istoria fabuloasă a sportului și fotbalului românesc, cu imagini dintr-o arhivă de aur a postului național de televiziune.

Unul dintre dosarele deschise de președintele Donald Trump odată cu revenirea sa la Casa Albă este cel cu privire la programul nuclear al Iranului. Sîmbătă va avea loc în Oman a treia întîlnire dintre SUA și Iran pentru negocieri pe această temă. În 2015 a fost încheiat un acord nuclear internaţional între Iran, pe de-o parte, şi SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania pe de altă parte (JCPOA). Acordul prevedea suspendarea unor sancțiuni în schimbul renunțării Teheranului la programul său nuclear. În 2018, în timpul primului său mandat, preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord şi a reintrodus sancţiuni pentru Iran. Care au fost consecinţele retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul? Cu ce se prezintă acum la negocieri fiecare parte, la ce nu sînt dispuşi să renunţe pe de-o parte americanii, pe de altă parte iranienii? Cum priveşte Israelul apropierea diplomatică dintre SUA şi Iran? Care sînt şansele să vedem un acord între SUA şi Iran? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).De ce a retras Donald Trump Statele Unite din acordul cu Iranul în 2018?Ioana Constantin-Bercean: „Cred că a fost o greşeală strategică a administraţiei Trump, pentru că acel acord controla programul nuclear al Iranului. Republica Islamică Iran, ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, la fel ca România şi toate cele peste 150 de state semnatare ale acestui NPT, au dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Singurele state care au legal voie să dezvolte program nuclear militar sînt acelea din grupul P5 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța). Iranul era limitat, prin acel JCPOA, să îmbogăţească uraniu pînă la 3,67%, spre deosebire de toate celelalte state semnatare ale Tratatului de Neproliferare, care pot îmbogăţi uraniu în scop civil pînă la 20%. Acest acord se întindea pe o perioadă de 15 ani. A fost cel mai complex şi mai strict acord de control al programului nuclear semnat vreodată. Dar Donald Trump, pe de-o parte a spus că doreşte să pună pe masă un acord mai bun şi a explicat atunci de ce, în viziunea domniei sale, acel acord – semnat în timpul administraţiei Obama – nu este bun. Şi putem privi şi din perspectiva aceasta, că dorea să facă lucrurile mai bine decît Barack Obama, care primise Premiul Nobel pentru viziunea lui de neproliferare nucleară şi de remodelare pacifistă a Orientului Mijlociu. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în urmă, în prima administraţie Trump erau foarte mulţi diplomaţi şi oameni politici foarte porniţi împotriva Iranului şi care îşi doreau foarte mult un război cu Iranul, din diverse motive. Influenţat probabil de ce se îtîmpla în jurul lui, influenţat de lobby-ul israelian, nu trebuie să ne ferim să spunem asta, Donald Trump a decis să retragă unilateral SUA din acord, în mai 2018, promiţînd că va pune pe masă un acord mai bun. Dar nu cîştigat un al doilea mandat şi nu a reuşit să facă acest lucru în termenul promis de domnia sa.”Cum se uită acum Israelul la aceste apropieri dintre SUA şi Iran?Ioana Constantin-Bercean: „Este una dintre cele mai bune şi necesare întrebări. Pentru că ştim că Israelul şi, în principal premierul Benjamin Netanyahu, s-a opus de la început semnării unui acord nuclear între SUA şi Iran. Dar să ne amintim de a doua vizită a premierului Netanyahu la Washington, acum două săptămîni şi de discuţia din Biroul Oval cu presa. Atunci a spus ceva foarte important, ceva ce nu a mai declarat niciodată public: a spus că în ceea ce priveşte Iranul este de acord cu o soluţie diplomatică, după modelul libian.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Unul dintre oamenii care au influențat o generație – Mihai Sturzu – îi recunoaște lui Mihai Morar ce îl motivează în viață.A început ca ‚unul dintre băieții de la HI-Q', una dintre cele mai apreciate trupe românești de la finalul anilor '90. A continuat ca ‚domnul deputat', pentru ca astăzi sa fie căpitanul Mihai Sturzu, pilot pe Airbus. Într-o lume în care mulți nu își îndeplinesc nici pe departe potențialul, Mihai a reușit, până la 40 de ani, 3 cariere de succes! Și totuși, este un om fericit? Sau măcar liniștit? Astăzi ai ocazia să zbori prin ultimii 30 de ani. Înapoi către începuturile HI-Q și ale incipientei scene muzicale românești, să afli ce a motivat un artist să intre în politică dar și ce l-a gonit de acolo. Și cum, azi, zborul a devenit adevărata sa evadare către libertatea absolută. Mai mult, ai ocazia să înveți cum a reușit Mihai să iasă mereu din situațiile care păreau fără ieșire, pentru a-și urma destinul. Care este, însă acesta? Și-a găsit, în sfârșit, calea?Află cum se caracterizează Mihai Sturzu și care este cel mai drag proiect al său astăzi: tabăra de zbor destinată să dea aripi unei noi generații care își caută visul.Te lăsăm să îl descoperi pe zburătorul care, și astăzi, ca în ultimii 30 de ani, nu se sfiește să îi inspire și pe alții cu energia sa molipsitoare și cu pasiunea cu care a făcut totul în viață. Mihai Sturzu la Fain & Simplu.Cu Mihai Morar.

Ungaria a numit un comisar special guvernamental pentru lupta împotriva drogurilor și înăsprește legea. Consumul va fi considerat infracțiune și nu contravenție ca până acum. „Singura atitudine justificată și motivată față de traficul de droguri este aceea de toleranță zero,” a declarat László Horváth, noul comisar guvernamental pentru lupta contra traficului de drogurim potrivit Telex.hu. Potrivit acestuia, consumul de droguri va constitui o infracțiune – și nu o simplă contravenție, așa cum prevăd reglementările în vigoare. De asemenea, sunt planificate modificări legislative și în ceea ce privește reabilitarea și prevenirea.Horváth a menționat că „războiul împotriva drogurilor” început de guvern a dat până acum rezultate foarte bune și s-a bucurat de un sprijin larg din partea societății maghiare. El a mulțumit în mod deosebit societății civile pentru angajamentul său, subliniind că unii cetățeni au început să organizeze inițiative antidrog în cadrul comunităților lor.Hunyadi – s-a lansat cea mai scumpă serie TV maghiarăDupă lungi pregătiri, pe ecrane se lansează coproducția internațională Hunyadi. Seria a costat 25,6 miliarde de forinți, aproximativ 62,5 milioane de euro, din care aproape 16 miliarde HUF au fost fonduri publice, citim tot în telex.hu. Cea mai scumpă producție maghiară este difuzată la TV2, post care are relații de prietenie deschise cu guvernul. Unul dintre cele mai mari nume din spatele acestui proiect este producătorul maghiaro-canadian Robert Lantos, scrie Telex.Serialul povestește ascensiunea la putere a lui János Hunyadi într-un moment în care Europa era amenințată de cuceritorii otomani care doreau să domine întreaga lume. Janos Hunyadi a fost o personalitate militară și politică maghiară marcantă  în timpul secolului al XV-lea, care a servit ca regent al Regatului Ungariei între 1446 și 1453, sub regele minor Ladislaus al V-lea.De altfel, această perioadă este extrem de incitantă din punct de vedere geopolitic (jocul video lansat recent „Kingdom Come: Deliverance II” are loc în Cehia aproape în același timp.) Această epocă îl înfățișează pe Sigismund de Luxemburg cu ambiții imperiale, bătălii dintre islam, creștinism, Habsburgi și prinți transilvani care sunt identificați prin legendele lui Dracula, mai scrie publicația. Premierul slovac caută soluții pentru industria auto din cauza tarifelor impuse de Trumpspravy.pravda.sk relatează despre declarațiile premierului Robert Fico privitoare la discuția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen despre taxele vamale impuse de președintele SUA, Donald Trump precum și epidemia de febră aftoasă din Slovacia.Febra aftoasă este o boală infecțioasă acută, foarte contagioasă, care afectează vacile, porcii, oile, caprele și bivolii, dar nu se transmite la om.„Războiul comercial dintre Statele Unite și restul lumii ne va afecta pe toți. Am informat-o pe președinta Comisiei că, având în vedere concentrarea industriei de automobile în Slovacia, ne uităm în principal la impactul noilor taxe vamale americane asupra acestui sector. Susțin intenția Comisiei Europene de a continua negocierile cu Statele Unite până în ultimul moment.”„Sper că președinta Comisiei Europene a înțeles gluma pe care am făcut-o la conferința de presă de astăzi, când le-am spus jurnaliștilor că m-a mustrat aspru că nu am împiedicat, conform opoziției slovace, impunerea de noi taxe vamale de către Statele Unite. Mă tem că mass-media slovacă și opoziția nu au înțeles ironia acestei declarații,” a mai spus Robert Fico.Au participat la Revista Presei Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika    ZVARIKOVÁ, Slovacia

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, a fost reținut miercuri de poliție. Alături de el au fost reținuți și alți politicieni precum și jurnaliști și oameni de afaceri. Imamoğlu este principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Înainte de arestarea lui Ekrem Imamoğlu, Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de absolvire. În Turcia, o condiție obligatorie pentru a candida la funcția de președinte este diploma de studii universitare. În ciuda restricțiilor privind demonstrațiile, decise de autorități pentru patru zile, au fost proteste la Istanbul. Despre situaţia din Turcia am vorbit cu analistul de politică internaţională Dragoș Mateescu.De ce a fost arestat primarul Istanbulului?Dragoș Mateescu: „Sînt două dosare. Unul de corupţie, care va fi instrumentat de instanţă într-un fel administrativ şi cu dovezi foarte clare dacă este să fie acuzat. Pe cînd celălalt se referă la colaborarea cu organizaţia considerată teroristă PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Ei, acesta are o notă politică, e mai greu de dovedit. Bineînţeles că Imamoğlu n-a colaborat vreodată cu PKK, în sine, dar este acuzat de colaborare, de fapt, cu partidul pro-kurd, DEM Parti, Partidul Democraţiei şi Egalităţii Popoarelor. Statul turc şi regimul actual forţează asocierea acestui partid cu terorismul, fără să fie bineînţeles în mod formal vreo legătură.”Cum arată din perspectivă politică Turcia de azi?Dragoș Mateescu: „După tentativa de lovitură de stat din 2016 şi după protestele Gezi din 2013 tot ce s-a întîmplat a fost o schimbare fundamentală, rapidă şi şocantă a legislaţiei, în favoarea executivului întotdeauna, o degradare a democraţiei. A fost justiţia, apoi a fost la rînd legislaţia privind protestele, apoi libertăţile individuale au fost reduse la maximum, acum atacul este pe opoziţie. La cîteva judeţe bulgăreşti de România, gardianul Bosforului, gardianul securităţii Mării Negre alunecă spre un regim clar autoritar, care deja consider că are elemente de totalitarism. Pentru că spaţiul rămas societăţii civile, spaţiul rămas libertăţilor individuale se reduce de la săptămînă la săptămînă din ce în ce mai mult.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum s-a văzut de pe scena politică românească schimbul dur de replici din Biroul Oval ? Abordările liderilor români au fost diverse și ele trebuie citite în cheie electorală. Nu este de mirare că politicieni precum Elena Lasconi sau Nicușor Dan s-au situat ferm de partea președintelui Zelenski. Mesajul lor este în linie cu electoratul tradițional de centru-dreapta, cu vederi puternic pro-europene și sensibil la soarta Ucrainei.Doi lideri importanți au preferat discreția. Unul este șeful guvernului, liderul PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, președintele AUR, George Simion.Chestionat de reporteri la mitingul de sâmbătă – asupra căruia vom reveni – George Simion s-a eschivat, motivând că a fost prea ocupat cu organizarea protestului pentru a mai putea urmări ceea ce a șocat o lume întreagă.Celălalt exponent al extremei drepte, Călin Georgescu, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru administrația Trump.Surprinzător pentru mulți, candidatul coaliției, Crin Antonescu a scris pe contul său de socializare că se situează de partea administrației Trump și că susținerea pentru Ucraina a fost ”conjuncturală”.Cum să interpretăm aceste mesaje? În cheie electorală.Liderul PSD și candidatul la președinție al coaliției privesc insistent către electoratul naționalist, nostalgic și izolaționist, pe care nu vor să și-l ostilizeze și pe care îl curtează. În plus, ei se tem că o poziționare prea fermă de partea Ucrainei ar supăra chiar o parte din electoratul coaliției, care s-ar putea duce către extrema dreaptă.Mult timp, alegătorii PSD (și într-o anumită măsură, ai PNL) au fost dopați cu discursuri eurosceptice sau chiar eurofobe, cu minciuni precum acelea că UE ne pune să mâncăm gândaci, că ne interzice Crăciunul sau încălzirea cu lemne, că ne trimite mâncare otrăvită. Ani de zile, acesta a fost discursul oficial al PSD sub Liviu Dragnea. Și nu a fost singurul. La PNL, lideri populiști precum Rareș Bogdan au adoptat mesaje asemănătoare.Aceste discursuri populiste, departe de a menține sprijinul pentru cele două partide, n-au făcut decât să pregătească electoratul pentru ceea ce avea să vină: extrema dreaptă radicală și profund antieuropeană.În fața acestei situații, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu încearcă să salveze ce se poate salva.De partea sa, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis vineri seara un mesaj scurt: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.Un mesaj prudent, de sprijin pentru Kiev, desigur, dar evitând o poziționare prea dură față de președintele Trump și impetuosul său vicepreședinte, JD Vance.De asemenea, Ilie Bolojan a susținut imediat ideea premierei italiene Giorgia Meloni privind un summit extraordinar UE-SUA. Astfel, președintele interimar i-a luat fața liderului AUR, George Simion, coleg de grup politic cu șefa guvernului de la Roma.Ocupat cu un miting ce s-a dovedit, în cele din urmă, un semi-eșec, George Simion s-a văzut lăsat în ofsaid: primul mesaj solid de susținere pentru inițiativa Giorgiei Meloni a venit de la președintele interimar Bolojan. Și nu de la colegul ei de familie politică, Simion.Mai mult: ambasadorul la București al Italiei a exprimat clar poziția țării sale: rușii au fost implicați în alegerile din România. O lovitură pentru extrema dreaptă grupată în jurul lui Călin Georgescu. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică. "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi.☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Unul dintre posibilii candidați la prima funcție în stat, Theodor Paleologu, profesor la Casa Paleologu, inaugurează noul studio Fain & Simplu, alături de Mihai Morar.Numele fostului demnitar s-a aflat în cărți pentru alegerile prezidențiale din această iarnă. Susținerea coaliției politice s-a îndreptat în cele din urmă către Crin Antonescu. Un fost coleg de legislatură căruia Theodor Palologu îi face o sinceră descriere în podcastul de azi. Nu este singura dezvăluire din sfera politică făcută de cel care a fost ministru al Culturii și ambasador al României. Însă dialogul cu Mihai Morar depășeșe cu mult sfera politicii. Theodor Paleologu se prezintă sincer, nu ca politician, ci drept fiul unui fost deținut politic, care a avut nevoie de bursă socială din cauza lipsurilor. Un copil crescut într-un mediu pe cât de defavorizat de regimul comunist, pe atât de privilegiat prin prisma valorilor intelectuale la care avea acces. Fiul unui fost colaborator autodenunțat al Securității, care pune faptele tatălui său într-o nouă perspectivă.O adevarată poveste de viață demnă de o carte. O poveste care astăzi cuprinde și proiectul cultural Casa Paleologu, o inițiativă culturală deschisă tuturor celor care își hrănesc constant curiozitatea intelectuală.Descoperă și tu un alt fel de om politic.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Unul dintre lucrurile care s-au pierdut în discursul public din ultimele săptămâni de pe fondul alegerilor este economia României. Dacă 2024 a adus un pesimism intens privind perspectivele economice ale țării, conform cifrelor, 2025 deja pare a fi problematic. Foarte, foarte pe scurt, deficitul bugetar este printre cele mai mari din UE, motiv pentru care vom fi nevoiți să implementăm un set de măsuri de reducere a deficitului, care, de cele mai multe ori, duce la scăderea investițiilor. Mai mult decât atât, ne împrumutăm din ce în ce mai scump, salariile cresc în ritm bun, însă productivitatea lasă de dorit, industriile sunt cu mult în urma competiției, agricultura a avut un an greu și avem de-a face cu o criză a locuirii. Aaa, și să nu uităm că toate problemele acestea sunt pe masa de zi pentru o nouă guvernare de coaliție, cu o structură extrem de complexă și fără un președinte ales. Scopul acestei ediții ultime ediții de Upgrade 100 Live Talks din 2024, spune Marian Hurducaș, este să luăm pas cu pas problemele economiei României, de la cauze la soluții. Invitatul său a fost Cosmin Curticăpean: CEO & Co-founder LENDOX (fostul iFactor), serviciu de Credit Intelligence dedicat băncilor și instituțiilor financiare, pentru a automatiza și accelera procesul de analiză de risc; VP & Business Angel la Tech Angels Romania, grup de investitori și startup-uri tech din RO; Board Member @ Romanian Fintech Association. foto: futurebanking.ro

Vladimir Pustan - Mai bine doi decât unul

Autoritățile din Serbia au arestat 12 persoane după accidentul de acum o lună în care s-a prăbușit plafonul gării din Novisad ucigând 15 persoane. Printre aceștia: foști și actuali miniștri și Șefa Căilor Ferate Sârbești. Profesioniștii care au participat la lucrări spun că nu au fost arestați toți care poartă responsabilitatea.  „Au trecut patru săptămâni de la tragedia de la gara Novi Sad, când plafonul de beton s-a prăbușit, ucigând 15 persoane și rănind grav două. Între timp, după arestarea a 12 persoane, fostul ministru al Infrastructurii Goran Vesić a fost eliberat după ce a intrat în greva foamei,” citim în www.021.rs.Înalta Curte din Novi Sad a anulat mandatul de arestare pe numele lui Vesić, dar a spus că ancheta continuă. După cum a adăugat instanța, în prezent nu există nicio suspiciune rezonabilă că ar fi comis o infracțiune gravă împotriva securității generale.Printre cei arestați se numără și fostul director al Căilor Ferate Sârbești care ocupa această funcție în timpul reconstrucției gării din Novi Sad. A fost arestată și directoarea în funcție a Căilor Ferate Sârbești, Jelena Tanasković, fost ministru al agriculturii deoarece a permis redeschiderea gării deși lucrările încă nu se încheiaseră. Unul dintre profesioniștii care au lucrat la reconstrucția gării, inginerul Zoran Dajić a spus că lista suspecților în accidentul din gară nu include toate persoanele despre care crede că ar trebui să fie considerate responsabile.”Au toate informațiile despre cine și ce făcea, ar trebui să mărească numărul de suspecți”, a declarat Đajić pentru Nova.rs.Activități de conștientizare a violenței contra femeilor în MuntenegruÎn vijesti.me citim despre o serie de evenimente organizate în timpul unei campanii de 16 zile de către Asociația Impuls din Nikšić (al doilea cel mai mare oraș din Muntrenegru, n.r.) privind violența contra femeilor. Activitățile sunt menite să încurajeze dialogul, să sprijine victimele și să informeze comunitatea. Campania privind violența împotriva femeilor este o inițiativă globală celebrată anual de la 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, până la 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului. Obiectivul campaniei este de a sensibilizarea cu privire la prevalența și consecințele violenței împotriva femeilor, precum și mobilizarea societății pentru acțiuni colective împotriva acestei problemeProiectul este finanțat de Ministrul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovenia.Proteste în Albania contra taberelor de refugiați construite în colaborare cu ItaliaPublicația Panorama scrie despre protestele care au loc în fața locuinței din Tirana a premierului Edi Rama. „Un grup de tineri a protestat împotriva înțelegerii dintre guvernele albanez și italian, privind centrele de primire a imigranților care sunt prinși în mare de autoritățile țării vecine.”După mitingul din fața locuinței primului ministru, protestatarii au mers la Ambasada Italiei din Tirana, precum și la delegația UE.„Reamintim că momentan nu sunt imigranți în cele două tabere care și-au deschis porțile în octombrie. Asta pentru că în două dosare în care au fost aduși imigranți, prin decizia unei instanțe din Roma, aceștia s-au întors în Italia,” precizează publicația albaneză. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Nevena Bajić - Serbia;Jelena Vukadinović - Muntenegru Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Sondajele în rândul managerilor au o semnificație specială în contextul în care anul viitor are în față multe necunoscute. Promisiunile politicienilor le știm, prognozele instituțiilor financiare le putem citi, dar opiniile managerilor companiilor românești au o relevanță aparte. Ele ne pot da o imagine asupra modului în care va evolua economia românească. În apropierea unui an care se anunță complicat, 2025, referitor la care așteptările nu sunt dintre cele mai optimiste, sondajele de opinie în rândul managerilor pot oferi o imagine mai clară asupra evoluțiilor viitoare. Astfel, indicele CONFIDEX, ajuns la a 11-a ediție, a strâns opiniile unui număr semnificativ de manageri ai companiilor românești. Ca orice cercetare de piață, studiul CONFIDEX are avantajul că transformă particularul în general și evoluțiile punctuale în medie.Indicele de încredere CONFIDEX pentru al doilea semestru al acestui an este de 52, pe o scală de la 1 la 100. Trebuie spus că indicele se află la cea mai înaltă cotă de la momentul la care este calculat. Pare destul de ciudat ca în apropierea unui an cu atât de multe necunoscute încrederea managerilor companiilor românești să fie la un nivel ridicat. Dar, răspunsul managementului firmelor în fața viitoarelor provocări este unul al încrederii.Uneori, încrederea poate salva o economie, iar măsurarea acestui indicator este la fel de importantă ca și evoluția PIB sau a inflației. Dar, analiza este mai amplă. De exemplu, există și rezultate care arată indicele de încredere în raport de structura economiei. Notele cele mai mari sunt date de managerii din sectorul serviciilor și din domeniul tehnologiei informației. Sunt, de altfel, sectoarele de la care România așteaptă creșterea economică de anul viitor. Pe locul următor se află sectorul de transporturi, distribuție și depozitare, iar cei mai reduși indici de încredere vin de la companiile din agricultură și energie. Dacă în ceea ce privește agricultura rezultatul este previzibil văzând frământările de care se lovesc fermierii români, managerii din sectorul energetic par a fi îngrijorați de sistemul de taxare veșnic în schimbare și nu în sensul cel bun, ci către o înăsprire a fiscalității.Dincolo de încredere, analiza CONFIDEX testează și alte teritorii. Majoritatea managerilor români (56%) prognozează o accentuare a inflației, în pofida asigurărilor care vin de la Banca Națională a României și care spun că inflația va scădea. Tot surprinzător (în comparație cu prognozele oficiale), unul din trei manageri se așteaptă ca PIB-ul României să scadă, iar mai mult de jumătate din manageri consideră că va urma o depreciere a leului în raport de moneda europeană.De asemenea, unul din trei manageri afirmă că situația companiei s-a înrăutățit în semestrul al doilea al acestui an, iar 50% cred că evoluția firmei pe care o conduc se va deteriora în următoarele șase luni.În general, managerii firmelor românești se așteaptă ca anul viitor să se confrunte cu o presiune asupra cheltuielilor companiei, dar și asupra prețurilor de vânzare, iar profitul companiilor va fi în scădere.Care sunt prioritățile managerilor și implicit ale companiilor pentru anul viitor? Răspunsurile sunt clare: creșterea vânzărilor, păstrarea angajaților, digitalizarea, îmbunătățirea relației cu clienții și accesul la finanțare.Pentru ca tabloul să fie complet, săptămâna aceasta a fost publicat încă un studiu, realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca referitor la antreprenoriatul românesc. Rezultatele ne arată unde se află România. Start-up-urile au o rată mai scăzută decât cea de la nivel european, iar investitorii români sunt prudenți și stabili. De asemenea, antreprenorii văd oportunități pe piața românească și consideră că au abilitățile și cunoștințele necesare deschiderii unei afaceri. Barierele care apar în calea dezvoltării antreprenoriale sunt teama de eșec și finanțarea unor afaceri aflate la început. În schimb, marea oportunitate este digitalizarea.Așadar, de la încrederea managerilor la șansa dezvoltării unei companii nu este decât un pas. Unul de care depinde evoluția economiei românești în anul 2025.

Ambasadorul american la Budapesta a criticat atitudinea lui Viktor Orban față campania din alegerile americane după ce s-a aflat victoria lui Donald Trump. Diplomatul îl acuză pe premier că a slăbit relația puternică dintre cele două țări, construită în timp, indiferent cine a fost la putere în America. Acesta adaugă că ambele tabere politice din America îi atrag atenția lui Viktor Orban că sunt îngrijorate de acțiunile Ungariei.  Orban a Tratat alegerile din Statele Unite ca pe un joc la cazinou, a declarat David Pressman, Ambasadorul american la Budapesta, în timpul unei recepții care a avut loc la reședința sa după victoria lui Donald Trump, care a fost susținut în mod deschis și exclusiv de guvernul ungar, relatează telex.hu.Ambasadorul american este convins că jocul lui Viktor Orban a provocat o deteriorare a relațiilor americano - ungare. Premierul ungar a încercat să transforme o alianță puternică, existentă de mai multe cicluri politice, în ceva efemer, a adăugat diplomatul.Pressman a spus că în ultimele opt luni, opt senatori americani, dintre care șase sunt politicieni republicani de rang înalt, au vizitat Ungaria și au încercat să contacteze guvernul maghiar, dar niciunul nu a reușit „pentru că guvernul știa dinainte că va auzi de la senatorii republicani excelenți o preocupare prezentă (în rândul ambelor părți ale politicii americane, n.r.) cu privire la politicile și acțiunile Ungariei.Relațiile americano - ungare nu au fost pașnice în ultimii ani, mai scrie publicația. Viktor Orban și-a făcut evidentă preferința pentru Donald Trump în timpul alegerilor din 2020, iar Joe Biden a denunțat Ungaria ca fiind un regim totalitar și a comparat-o cu Belarus. Biden nu a trimis un ambasador în post timp de un an și jumătate în Ungaria, apoi la o lună după victoria Fidesz în mai 2022, David Pressman, un activist pentru drepturile omului, care trăiește într-o căsătorie între persoane de același sex,  avocat care susține LGBTQ, a fost numit ambasador la Budapesta.Un masacru din Al Doilea Război Mondial creează și astăzi discordie între Polonia și UcrainaMinisterul Afacerilor Externe de la Varșovia spune că omologii ucraineni au promis progrese în ceea ce privește exhumarea victimelor masacrelor din Volînia, dar că acestea nu s-au înregistrat, scrie agenția PAP. Volînia a fost parte a Poloniei după Primul Război Mondial, unde populația era însă majoritar ucraineană. Autoritățile poloneze au încercat să schimbe componența etnică a regiunii încurajând colonizarea acesteia cu polonezi și oprimând limba și etnicii ucrainieni.După izbucnirea celui de Al Doilea-lea Război Mondial, regiunea a fost ocupată de Uniunea Sovietică și au existat forțe militare armate care au luptat atât împotriva rușilor, cât și a polonezilor. Este vorba despre Organizația Naționaliștilor Ucraineni și Armata Insurgentă Ucrainia. De câțiva ani, Amintirea rolului celor două organizații a divizat Polonia și Ucraina, scrie agenția poloneză. În timp ce această crimă de genocid a fost inexcuzabilă pentru Polonia, ucrainenii o consideră efectul unui conflict militar simetric, în care ambele părți au fost în egală măsură responsabile.Ministrul afacerilor externe polonez a subliniat că pentru guvernul polonez, înmormântarea cadavrelor în rit creștin, inclusiv a dușmanilor, face parte dintr-un cod cultural european. Se pare că Ucraina este de acord cu această opinie, deoarece a autorizat exhumarea a 100.000 de soldați ai Wermahtului care au ajuns acolo ca invadatori, a adăugat diplomatul polonez.Letonia vrea să impună RCA și la trotinetele electriceAsigurarea obligatorie de răspundere civilă s-ar putea aplica și pentru trotinetele electrice din 2025, relatează lsm.lv, site-ul televiziunii letone.Un astfel de plan a fost susținut de comisia de buget și finanțe a parlamentului leton. Acest lucru ar permite victimelor să primească despăgubiri în cazurile în care un accident de circulație a fost cauzat de o trotinetă electrică. Unul dintre furnizorii de trotinete electrice, firma Bolt, a răspuns, televiziunile letone că toate trotinetele sale sunt asigurate de la introducerea serviciului, iar acest lucru este inclus și în taxa de închiriere. O altă firmă de închiriere  subliniază că există încă multă incertitudine. Asigurarea a fost concepută pentru a acoperi pierderile cauzate unor terți, dar majoritatea accidentelor sunt accidente cu o singură persoană la care asigurarea nu se aplică. În acest an, Letonia a impus înmatricularea trotinetelor electrice, mai scrie site-ul televiziunii. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Alexandra Molnár - Ungaria;Emilia Metrycka - Polonia;Marta Simona Stila - Letonia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

44% dintre adolescenții armeni sunt în contact permanent cu prietenii lor pe rețelele sociale, scrie presa armeană care citează datele Organizației Mondiale a Sănătății. Unul din zece adolescenți are probleme de adicție. Cel mai dificil este pentru fetele de 15 ani.  În Armenia, utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților este în creștere, scrie 168.am citând date ale Biroului Regional al OMS pentru Europa.Potrivit acestuia, 1 din 10 adolescenții armeni se luptă să-și controleze comportamentul privind utilizarea rețelelor sociale.  44% dintre adolescenți  sunt în contact permanent online cu prietenii lor. În cazul fetelor de 15 ani, procentul este și mai mare - 49%. Ziarul armean prezintă și date cheie pentru Europa. Astfel, mai mult de unul din zece adolescenți (11%) au prezentat semne de comportament problematic în rețelele sociale, ceea ce indică faptul că se luptă să-și controleze utilizarea și resimt consecințele negative ale utilizării excesive. Fetele au o rată mai mare de comportamente problematice decât băieții (13% față de 9%).Mai mult de o treime dintre tineri (36%) au declarat că sunt în contact constant online cu prietenii lor, cea mai mare rată fiind în rândul fetelor de 15 ani (44%).Cancelarul german Olaf Scholz în TurciaDin haberturk.com aflăm despre vizita recentă a cancelarului cancelarul german Olaf Scholz în Turcia. Iată câteva dintre declarațiile lui Recep Tayyip Erdoğan.„Avem relații semnificative în toate domeniile cu Germania. Discuțiile noastre (...) s-au bazat pe o agendă bogată. Comerțul nostru bilateral a ajuns la 50 de miliarde de dolari. Obiectivul nostru este de 60 de miliarde de dolari. Dorim să ne consolidăm colaborarea și să lăsăm în urma noastră problemele cu privire la industria de apărare. (...) Extrema dreaptă este în creștere în Europa. În multe țări, mișcările care au atins puterea necesară pentru a fi parteneri în guvern îi fac pe turcii care trăiesc în Europa să se simtă inconfortabil.” Președintele turc a mai spus ca s-au purtat discuții despre Gaza și Liban și a cerut presiune internațională asupra Israelului pentru încetarea permanentă a focului.De partea sa, cancelarul german a spus că își dorește aprofundarea relațiilor dintre cele două țări, dar că în cazul Israel, opiniile diferă. „Atacul Hamas din 7 octombrie a fost o crimă teribilă. Trebuie adoptată o soluție bilaterală cu două state. Atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. Este evident că Israelul trebuie să respecte și dreptul internațional. S-a făcut o propunere de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor. Dacă această propunere va fi implementată, va fi un pas important în evitarea prelungirii acestor conflicte în Liban,” a declarat în Turcia, Olaf Scholz.Retrospectiva cineastului kazah Darezhan Omirbayev  la ParisAl șaselea festival de film kazah de la Paris a avut loc la legendara Cinémathèque française, scrie dknews.kz. De data aceasta, programul festivalului a fost aproape în întregime dedicat unei retrospective a filmelor regizorului Darezhan Omirbayev.Bernard Benoliel, director pentru cultură și educație la Cinémathèque, l-a caracterizat pe regizorul kazah în acești termeni: „Omirbayev a inventat un personaj original. Toată lumea știe cât de dificil este să creezi o imagine unică, așa cum au făcut Charlie Chaplin și Jacques Tati. Personajul lui Omirbayev este autoportretul lui. La prima vedere, este un om calm și flegmatic, un iubitor de somn, un visător, un observator leneș, dar sub această înfățișare apatică și imperturbabilă de fapt sunt emoții tulburi, pasiuni, un foc aprins sub gheață. Și Omirbayev folosește cinematografia pentru a ne arăta o lume în care există adevăr și minciună, o lume în evoluție sau degradare, o lume care ne sperie. Și film după film, prin reflectarea Kazahstanului și a lumii, el dezvăluie ceva despre noi înșine.” Au participat la Revista Presei Europa Plus: Shushanik Tsaturyan - ArmeniaEmil Kozahonov - Kazahstan Ahmet Ozkan - Turcia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Unul dintre cei mai apreciați medici și specialiști în traumă ai timpurilor noastre se află, în PREMIERĂ, în studioul Fain & Simplu. Dr. Gabor Maté este medic, autor de bestselleruri, speaker, fiind recunoscut ca nume de referință pe teme precum stresul, deficitul de atenție (ADHD), parentingul, dependențele și dezvoltarea creierului. E un DIALOG esențial pentru vremurile în care trăim, la sfârșitul căruia vei dobândi calmul și claritatea de care ai nevoie în propriul tău proces de vindecare. Cunoscutul medic canadian ne spune care sunt cauzele principalelor probleme cu care se confruntă societatea de azi: depresie, anxietate, stres cronic, oboseală, ADHD, boli autoimune, boli mintale, adicții și nu numai. Gabor Maté ne oferă nu numai o nouă perspectivă asupra vindecării, ci și soluții concrete pentru dilemele și provocările omului modern. Cum ne putem redobândi armonia în relația părinte-copil, cum să ne vindecăm relația de cuplu, dar și care sunt cele CINCI MARI LECȚII pe care avem nevoie să le învățăm pentru a nu risca să ne îmbolnăvim, ne spune chiar el.În final, vă mărturisim doar atât: e un podcast la fel de convingător, curajos, plin de compasiune și speranță așa cum sunt și cărțile lui. 

Unul dintre cele mai așteptate momente politice europene ale acestei toamne îl constituie lansarea raportului privind competitivitatea economică. Documentul este pregătit de Mario Draghi, fost premier al Italiei și șef al Băncii Centrale Europene. Draghi va discuta raportul într-o întâlnire cu ușile închise, la nivel înalt, în cadrul Parlamentului European miercuri și intenționează să-l publice în a doua săptămână a lunii septembrie. Publicația europeană Politico a avut acces la părți ale documentului și dezvăluie conținutul unui capitol referitor la politica de apărare a Uniunii.Amenințările care se profilează trebuie să declanșeze o regândire majoră a politicii europene de apărare, potrivit proiectului noului raport văzut de Politico.Pe măsură ce invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia continuă cu efecte secundare pentru securitatea europeană, companiile de apărare ale continentului ar trebui să aibă acces deplin la banii UE, în timp ce fuziunile nu ar trebui blocate indiferent de preocupările legate de concurență. Sunt principiile cuprinse în proiectul privind competitivitatea, elaborat de Mario Draghi.Potrivit acestuia, „baza industrială de apărare a UE se confruntă cu provocări structurale în ceea ce privește capacitatea, know-how-ul și avantajul tehnologic. Drept urmare, UE nu ține pasul cu concurenții săi globali”.„Odată cu revenirea războiului în vecinătatea imediată a UE, apariția de noi tipuri de amenințări hibride și o posibilă schimbare a focalizării geografice și a nevoilor de apărare ale Statelor Unite, UE va trebui să își asume o responsabilitate tot mai mare pentru propria apărare și securitate”, se mai arată în proiect.Documentul face referire la mai multe provocări cu care se confruntă sectorul de apărare al UE, inclusiv cheltuielile publice insuficiente – de exemplu, potrivit raportului, UE, în ansamblu, alocă pentru apărare aproximativ de trei ori mai puțini bani comparativ cu SUA.Principiul preferinței europeneÎn plus, companiile europene de arme operează pe piețe interne mici, în timp ce țările UE nu se coordonează în ceea ce privește achizițiile și depind în proporție de 80% de furnizori internaționali, în mare parte din SUA.Recomandările lui Draghi includ introducerea unui „principiu al preferinței europene” pentru a stimula soluțiile locale de apărare față de concurenți.Citeste siCele trei „fire roșii” pentru Europa ale lui Mario DraghiDe asemenea, este propusă crearea unei „Autorități pentru industria de apărare”  pentru a achiziționarea de echipamente la nivel central, în numele țărilor membre ale UE.„Autoritatea ar fi condusă de Comisia Europeană și coprezidată de Șeful Agenției Europene de Apărare și de Comisie”, se arată în document. „Ar fi consiliată de grupuri specifice sectorului, compuse din reprezentanți ai industriei și ai statelor membre ale UE”.Un proiect al secțiunii care se ocupă de industria de apărare, solicită ca Bruxelles-ul să înlăture barierele pentru accesul companiilor de apărare la finanțare UE. De asemenea, se cere modificarea politicilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții care prevăd excluderea investițiilor în apărare.Ar urma să fie revizuite și cadrele UE de finanțare durabilă și de  mediu, ca și cadrul european de mediu, social și siguranță, cunoscut sub acronimul ESG. Acesta este un standard pentru sustenabilitate și durabilitate în afaceri și ar trebui, de asemenea, adaptat pentru a sprijini industria de apărare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, și-a angajat un consultant politic din Slovacia în pre-campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, scrutin la care și-a anunțat deja intenția de a candida din partea liberalilor. Consultantul se numește Martin Poliačik, are 44 de ani și este un fost politician slovac care, după 2020, a devenit expert în comunicare, scrie G4Media Acesta este doar unul dintre consultanții politici cu care lucrează PNL. Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii mai au contracte cu alte două firme de consultanță.Surse G4Media.ro susțin că Martin Poliačik i-ar fi fost recomandat lui Ciucă de actualul președinte al Cehiei, Petr Pavel, cei doi fiind prieteni vechi din vremea când ocupau funcții de conducere în armatele celor două țări. Poliačik s-ar fi ocupat inclusiv de redactarea unei prime variante a cărții autobiografice a liderului PNL, ideea volumului fiind inspirată după una similară, a lui Pavel, de asemenea publicată înainte de alegerile prezidențiale.La fel ca la Ciucă, titlul cărții cehului face aluzie clară la fosta sa meserie: ”În prima linie”. Unul dintre proiectele la care ar fi lucrat Poliačik după ce a fost angajat de Ciucă a fost redactarea acestei cărți, dar rezultatul nu ar fi fost satisfăcător (conținutul nu ar fi ținut cont de specificul autohton), astfel că demersul a fost reluat. Astfel s-ar explica și întârzierea apariției volumului pe piață, inițal aceasta fiind anunțată pentru luna iunie.Recent, publicația snoop.ro a dezvăluit faptul că PNL a încheiat un contract pentru publicitate outdoor, cheltuind între mai și august 2024, „din subvenții acordate de la bugetul de stat” suma de 510.000 de euro pe lună pentru 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă. Liberalii au mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara. Ciolacu pe urmele lui Dăncilă și Ponta. Candidatura în statul eșuat (Spotmedia)”Ca orice social democrat pur sânge, nu-i așa?, dl Ciolacu se duce la mănăstire înainte de a-și anunța candidatura prezidențială, de care pare să nu fi reușit să scape, oricât a încercat.Nu a ales o rețetă de succes. Au fost la Putna de Sfânta Maria înainte de alegerile prezidențiale și Viorica Dăncilă și Victor Ponta , alţi sociali-democrați adevărați”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.”Dar poate că dl Ciolacu va avea mai multă susținere divină de la Văratec și, cinstit vorbind, are mare nevoie de ea în acest demers extrem de riscant și cu șanse destul de mici de reușită.Cu atât mai mult cu cât își va anunța candidatura pe fondul inflamat al scandalului Pantelimon, care izbește cu maximă putere guvernul în funcție.Cum ancheta penală este în curs și până la alegeri vor tot avea loc diferite evenimente legate de ea, la poliție, la parchet și în fața judecătorilor, memoria evenimentului, altfel scurtă în pofida maximei inflamări, va fi reîmprospătată.Coroborat cu scandalul azilelor, cu Crevedia, cu 2 Mai și altele asemenea, Pantelimon nu mai este despre două persoane acuzate de omor, ci despre un stat eșuat, căruia poporul trebuie să îi dea un chip, un nume și un prenume. Cum dl Iohannis este total absent și deja complet irelevant pentru public, sigur că acel chip este al premierului.Oricum guvernarea erodează masiv, însă asemenea lebede negre provoacă daune majore”. Românii nu au dreptul la un sfârșit demn. (Adevărul)Odată cu izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, tot mai mulți medici atrag atenția că România se confruntă cu un vid legislativ în îngrijirea pacienților terminali. În lipsa unui protocol clar, deciziile medicale sunt influențate de cutume religioase și practici învechite, ceea ce împiedică alinierea la standardele internaționale, spun aceștia. Articolul integral în Adevărul De ce medicamentele noi pentru cancer și afecțiuni grave ajung în România cu o întârziere de până la cinci ani (Investigație SNOOP)Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. O anchetă coordonată de Investigate Europe a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor. Zece din aceste medicamente nu sunt disponibile încă în România – și numai pentru cinci din ele există tratamente substitut. De asemenea, există pacienți care nu au acces nici la cele disponibile în țara noastră, pentru că unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte din afecțiunile pe care le pot trata. Cum și-a câștigat o pacientă în instanță dreptul la tratament? aflați din investigația Snoop. Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitre și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin (Pressone):”Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus”.

Miercuri și joi, Polonia a marcat împlinirea a 80 de ani de la declanșarea insurecției de la Varșovia, unul dintre cele mai dramatice momente ale celui de-al doilea război mondial. Astăzi, momentul este cu atât mai semnificativ cu cât antisemitismul și xenofobia sunt în creștere în întreaga lume iar în vecinătate, Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei. Sunete de sirene, dangăt de clopote, președinții Germaniei, Israelului și Poloniei plecându-și capetele la memorialul dedicat insurgenților evrei care au purtat o luptă disperată și fără șanse împotriva naziștilor în insurecția de la Varșovia. Aceasta a fost atmosfera de miercuri și joi din capitala Poloniei, prilejuită de împlinirea a 80 de ani de la acest moment tragic al istoriei celui de-al doilea război mondial.La ora 17.00, când a început revolta, la 1 august 1944, sirenele au  răsunat în Varșovia și în multe alte orașe poloneze.Cu această ocazie, președintele german Frank-Walter Steinmeier le-a cerut iertare polonezilor. El a condamnat „naționalismul german, imperialismul și rasismul”, care au condus la aceste crime brutale”, după cum transmite Notes from Poland, citată de G4Media.Președintele polonez Andrej Duda a declarat că „revolta de la Varșovia este fundamentul moral al independenței poloneze”, obținută pe deplin abia în 1989, după încheierea deceniilor de regim comunist impus de sovietici.Președintele Duda s-a referit, de asemenea, la situația actuală din Ucraina, afirmând că această comemorare este și o modalitate de a arăta „că nu există niciun consimțământ pentru o altă ocupație – ocupația Ucrainei sau oricare alta”. Iar rezistența polonezilor în timpul insurecției a fost numită de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola drept ”o sursă de inspirație”.”Au făcut ceea ce era de neimaginat”Marian Turski, un supraviețuitor polonez al Holocaustului în vârstă de 96 de ani, a spus în cadrul ceremoniei că forțele germane au făcut ceea ce era de neimaginat în anihilarea evreilor, dar că „substratul” antisemitismului existent de secole a făcut posibil ca germanii să omoare atât de mulți oameni. El a avertizat împotriva indiferenței în fața creșterii urii și violenței în lumea de astăzi.„Pot să fiu indiferent, pot să tac, când astăzi armata rusă atacă vecinul nostru și îi acaparează pământul?”, a întrebat el.Revolta din Varșovia împotriva ocupației germane a fost zdrobită după 63 de zile. Naziștii au ucis până la 200 000 de civili polonezi în cursul reprimării revoltei, majoritatea în execuții în masă. Ulterior, populația rămasă în viață a fost expulzată.Distrusă în totalitate, Varșovia a fost refăcută după război, iar un muzeu remarcabil amintește astăzi de insurecția din 1944.În timpul ceremoniilor, un grup de persoane din public a strigat „Compensații!”. Majoritatea polonezilor consideră că Germania ar trebui să plătească despăgubiri pentru daunele provocate în timpul războiului. Berlinul insistă că problema a fost închisă din punct de vedere juridic cu decenii în urmă, după cum transmite Notes from Poland, preluată de G4 Media.Dar dincolo de această controversă, rămâne un dublu mesaj al acestei comemorări. Unul care amintește lumii de consecințele catastrofale ale antisemitismului, xenofobiei și urii de rasă, aflate în creștere .Un al doilea este adresat direct Rusiei, stat agresor și, în esență, spune că dorința de libertate a popoarelor va învinge, în cele din urmă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Baricade este un program de confruntări, pentru cei care văd pentru prima dată programul nostru. Luăm subiecte din spațiul public și le dezbatem, ne confruntăm ideile. Nu ne certăm, cu siguranță! Unul hăis și altul cea, cum ar veni, dar cu argumente de partea fiecărei tabere. În acest episod, polemizăm dacă este bine sau nu ca banii publici să ajungă în sportul de performanță, echipe sau atleți. Finalul l-am rezervat ideii de sărbătoare, dacă mai există spiritualitate, suflet în sărbătorile religioase sau ne bucurăm doar de niște zile libere.    05:50 Mecanismul de finanțare cu bani publici în fotbal  16:01 Modelul Marii Britanii în sportul olimpic 26:06 Handbalul la noi și în restul lumii 56:32 Cum ar putea fi împărțiți banii publici 1:01:53 Mai punem suflet în sărbători?

Marcu 10.17-22 17. Tocmai când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: „Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 18. „Pentru ce Mă numeşti bun?”, i-a zis Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. 19. Cunoşti poruncile: […]

Evrei 4.14-1614. Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile – pe Isus, Fiul lui Dumnezeu – să rămânem tari în mărturisirea noastră.15. Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.16. Să ne […]

Timp de trei zile, între 5 și 7 iulie, comuna Cernăteşti din Dolj găzduiește una din întâlnirile de anul acesta 'Film în Sat'. Festivalul de artă aduce publicului proiecții de filme românești și întâlniri cu echipele acestora, concerte, spectacole de teatru și ateliere de creație, toate cu acces gratuit. Printre muzicienii care vor urca pe scena 'Film în Sat' de la Cernătești se numără celebrul Taraf de Caliu. Despre 'Film în Sat' am vorbit cu inițiatorul acestui festival, actorul Cuzin Toma. 'Dacă eu pot, poți și tu', nu este un simplu slogan pentru asociația lui Cuzin Toma, asociație care duce cultura la sat. Înainte de a fi actor, Cuzin Toma a pornit muncind pe șantier, a coborât în mină, ba chiar a și dansat pentru 'Doina Gorjului'. Acum, din poziția unui actor apreciat, văzut în fiecare săptămână pe micile ecrane tv, Cuzin Toma vrea să dea ceva înapoi locurilor de unde a venit. 'Arta și cultura ne ajută să dobândim o identitate și un sistem de valori, să creștem frumos și echilibrat.', spune actorul Cuzin Toma, promovând ediția 2024 a festivalului de artă în mediul rural, 'Film în Sat'. După succesul înregistrat de prima ediție, care a avut loc la Peștișani (Gorj) și Dolhasca (Suceava) în 2022, la care au participat peste 7000 de persoane, 'Film în Sat' a revenit în 2023 cu 4 ediții, la Islaz (Teleorman), Cernătești (Dolj), Peștișani (Gorj) și Murighiol (Tulcea), aducând filmul și alte forme ale artei în fața unui public de peste 15.000 de persoane. În 2024, festivalul de artă revine pentru al doilea an consecutiv la Cernătești, pe Stadionul Cernătești, și va aduce publicului proiecții de filme românești și întâlniri cu echipele acestora, concerte, spectacole de teatru și ateliere de creație, toate cu acces gratuit.Unul dintre filmele de lungmetraj care vor putea fi văzute la Cernătești este comedia „Visul”, în regia lui Cătălin Saizescu iar programul va fi completat și de o selecție de scurtmetraje românești. 'Film în Sat', pe lângă filme, concerte, un spectacol de teatru de la Teatrul Mic din București, petreceri cu DJ și ateliere creative, mai oferă participanților de la Cernătești oportunitatea de a întâlni actori și regizori din echipele filmelor de lungmetraj și scurtmetraj din program, care vor participa la sesiuni de întrebări și răspunsuri și la întâlniri cu publicul, artiști plastici și muzicieni și contribuie la dezvoltarea creativității tinerilor și adulților din mediul rural prin artă. Programul complet va fi disponibil în curând pe https://filminsat.ro/.Evenimentele organizate sub conceptul 'Film în Sat' au pus 6 localități rurale pe harta turistic-culturală a României, iar comuna Peștișani, începând cu cea de-a doua ediție a festivalului, a fost declarată stațiune turistică.Proiectul, organizat de Asociația Culturală „CUZIN TOMA – Dacă eu pot, poți și tu”, își propune să aducă mai aproape de sufletul omului filmele românești, atât de apreciate la marile festivaluri internaționale, dar atât de rar văzute de publicul larg din țara noastră.

 Viktor Orban l-a rugat pe președintele Volodimir Zelensky să ia în considerare un armistițiu pentru o perioadă de timp prestabilită, care ar oferi posibilitatea de a accelera discuțiile de pace, relatează publicația maghiară Telex.hu. Viktor Orban a mers în vizită la Kiev pentru prima dată la atacul Rusiei asupra Ucrainei pentru a discuta despre soluții de pace și relațiile bilaterale. Unul din subiectele utilizat de Rusia pentru propagandă anti-ucraineană este reprezentat de drepturile minorităților.

Aproape una din 5 (19,8%) persoane a fost afectată în 2023 de deprivare materială şi socială severă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3,97 milioane persoane, mai puţine cu 59.000 persoane faţă de anul 2022.

90 de prizonieri de război ucraineni, printre care 52 de apărători ai Mariupolului s-au întors acasă într-un schimb de prizonieri, a anunțat președintele Zelensky. Acesta este al 52-lea schimb de prizonieri de când Federația Rusă a invadat Ucraina. Ucraina a recuperat 90 de prizonieri de război, este un titlu din Suspilne Media care citează un anunț făcut de președintele Zelenskyi, șeful Biroului președintelui Andriy Yermak și avocatul poporului,  Dmytro Lubinets. Dintre cei 90 de prizonieri, 52 sunt apărători ai Mariupolului, dar și militari care au luptat la Cernobîl,  Herson, Donețk, Harkov, Zaporojie și Luhansk.Acesta este deja al 53-lea schimb de prizonieri de război de la începutul invaziei Federației Ruse, a menționat Lubinets. În total de 3.300 de ucraineni au fost recuperați până în prezent.Noi pași ai opoziției georgiene pentru a se coalizaRadiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, publică un articol despre acțiunile președintei țării, Salome Zourabichvili, de a strânge opoziția pe un front comun împotriva partidului de la putere, Visul georgian care împinge țara mai aproape de Rusia și mai departe de Uniunea Europeană. După ce parlamentul a adoptat, în luna mai, o lege privind „agenții străini” după model rusesc, fapt care a dus la izbucnirea unor puternice proteste de stradă, președinta țării a anunțat lansarea unui program numit Charterul Georgian.În cadrul acestuia, președintele le propune partidelor de opoziție să ajungă la un acord asupra problemelor care trebuie rezolvate pentru integrarea europeană, pentru instaurarea democrației și a statului de drept.Potrivit lui Zurabishvili, este nevoie de un altfel de unitate, este nevoie de parlament altfel, altfel de alegeri și un altfel de guvernare.După Charterul Georgian, o parte din partidele de opoziție au semnat „Declarația de unitate” la Bruxelles. Potrivit unuia dintre liderii partidelor semnatare, declarația prevede ca până pe 8 iulie, fiecare partid să vină cu propuneri de schimbare și cu răspunsul la întrebarea dacă opoziția va candida pe o singură listă la viitoarele alegeri sau pe liste separate.Conferință pentru reconstrucția Ucrainei la ChișinăuMoldpres relatează despre Conferința internațională dedicată reconstrucției Ucrainei, desfășurată la Chișinău. Conferința a fost organizată de Camera de Comerț și Industrie Moldova-China, Camera de Comerț Italo-Moldavă, Camera de Comerț și Industrie Franța Moldova și Asociația Investitorilor din România.„Evenimentul reflectă angajamentul nostru comun pentru responsabilitatea socială corporativă și promovarea dezvoltării economice și sociale durabile în regiune”, se arată în comunicatul organizatorilor.În cadrul conferinţei au fost puse în discuţie: oportunităţile de investiţii în Moldova şi procesul de reconstrucţie a Ucrainei; rolul relaţiilor bilaterale între Moldova şi Ucraina; nişele de bază pentru investiţii în Ucraina şi situaţia economică din ţara vecină.Ambasada Republicii Populare Chineze în Republica Moldova a ținut să sublinieze, prin intermediul unui comunicat remis Moldpres, că nu are nicio legătură cu această conferință „Unul dintre organizatorii conferinței e „Camera de Comerț și Industrie Moldova-China”, care este o instituție înființată de cetățean moldovean. Au participat la Revista Presei Europa PlusLohvyn DANIIL               Ukraine                                                                                             Nika TEPNADZE            Géorgie                                                                                                             Laura STOICA                 Moldavie          

Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu) - Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale (Libertatea) - Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru,  cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media) Săptămâna prezidențială (SpotMedia)Săptămâna începută cu o zi de vacanță ar trebui să fie a unor decizii importante pentru continuarea anului electoral, cu momentul ei culminant, prezidențialele.Coaliția urmează să se reunească marți pentru a decide când organizează alegerile prezidențiale, în septembrie, după cum PSD și PNL au bătut palma și au anunțat încă din martie, sau mai târziu, eventual prin noiembrie – decembrie, după cum vor liberalii.Ultima variantă vehiculată privind data prezidențialelor este una de compromis, adică nici cum vrea PSD 15-29 septembrie, nici noiembrie cum ar vrea PNL, ci 29 sept- 13 oct.În ceea ce privește candidaturile, cele mai multe sunt deja destul de clare: Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, George Simion, Diana Șoșoacă, Elena Lasconi.Ce va face PSD?Marcel Ciolacu este suspus unei presiuni intense de a candida la prezidențiale, în numele tradiției că președintele PSD asumă această luptă. Nu știu câți cred sincer că are o șansă reală, dar mulți știu că această candidatură vacantează practic șefia partidului, și dacă Marcel Ciolacu ar învinge și ar pleca la Cotroceni, și dacă ar pierde și, tot tradițional, partidul i-ar lua gâtul.Nici să refuze pur și simplu candidatura nu ar fi simplu pentru Marcel Ciolacu și l-ar putea duce tot la pierderea puterii interne, dacă nu va reuși să ofere un proiect alternativ consistent. O variantă ar fi tandemul cu Mircea Geoana, pe care îl resping mulți dintre liderii PSD. Cel mai comod ar fi tandemul cu Nicolae Ciucă în numele stabilității, dar PSD nu va accepta să susțină președintele altui partid.Integral pe pagina SpotMedia. Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu)Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată și obligatorie pentru școli, fiind făcută de către secretariat, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.Prin raportarea numărului aproximativ de înscriși la numărul total de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar – 176.266, potrivit datelor Ministerului Educației, rezultă un număr de 15.866 de elevi care fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscriși în evaluare. Este echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare.Numărul este cel mai mare din 2019 încoace, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro și înseamnă 9% din cohorta de clasa a VIII-a. EXCLUSIV | Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale: „Ne angajăm personalul după susținerea unui concurs specific!” (Libertatea)În baza unui protocol, Ministerul Sănătății permite Bisericii Ortodoxe Române ceea ce Armata și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) îi refuză, deoarece ar reprezenta o încălcare a legii.Protocolul din 2022 indică BOR drept forul care „organizează activitatea de asistență religioasă creștin-ortodoxă” în spitale. Forțând interpretarea acestei înțelegeri, managerii de unități sanitare și Biserica au ajuns la concluzia că BOR poate decide inclusiv ce preoți sunt angajați în cadrul spitalelor.BOR organizează concursuri pentru posturile de preoți de caritate, aprobă candidații și elaborează tematica de examen. BOR numește apoi câștigătorii acestor concursuri ca preoți de caritate în organigrama spitalelor, spitale care le plătesc salariile acestora.Libertatea prezintă textul protocolului dintre Patriarhie și Ministerul Sănătății. Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru, cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media)Summit-ul UE de la Bruxelles de marți urmează să dea startul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Practic nimeni în Moldova nu se îndoiește de faptul că acceptarea celor două state drept candidate la aderare se datorează invadării de către Rusia a Ucrainei în 2022.Unul dintre principalele obstacole în calea integrării este faptul că Republica Moldova nu își controlează între teritoriul, în regiunea separatistă nistreană fiind staționate trupe rusești. Această problemă persistă de peste trei decenii.Sondajele de opinie, realizate doar pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritățile de Chișinău, indică un sprijin de 55 – 65% în favoarea integrării în UE. Acest sprijin variază odată cu sprijinul pentru puterea de la Chișinău.Principalul criteriu de despărțire a sprijinului pentru integrare europeană este limba vorbită: vorbitorii de limbă română susțin în proporție de circa 70% aderarea la UE, pe când minoritarii vorbitori de rusă, indiferent de etnie, susțin doar în proporție de 30%, cei mai opuși fiind, potrivit sondajelor, etnicii găgăuzi, concentrați în sudul Republicii Moldova.Pe larg, pe G4Media.

Un acord care trebuie să îngrijoreze Occidentul. Așa caracterizează presa internațională acordul de securitate încheiat miercuri la Phenian de către Kim Jong-un și Vladimir Putin. Lumea începe să se împartă în blocuri nucleare ostile, este una dintre concluziile comentatorilor. ”Născută din urgența războiului din Ucraina, apropierea spectaculoasă dintre Rusia și Coreea de Nord trebuie să fie acum pe termen lung și în logica înfruntării blocurilor, care face din Occident un inamic comun”, își începe comentariul ziarul Le Monde. ”Acesta este mesajul transmis de vizita lui Vladimir Putin la Phenian, unde președintele rus a fost primit cu un fast excepțional”. Pentru The Times, ”vizita lui Putin este un semn înfiorător al realinierii împotriva Occidentului.Discursul lui Putin și Kim Jong-un despre contestarea hegemoniei americane se face ecoul retoricii venite de la Beijing”.Ziarul britanic amintește că ”de ani de zile, Kremlinul a privit Phenianul cu un dispreț trufaș. Regimul Kim i se părea la fel de ciudat, anacronic și respingător ca și occidentalilor.„Astăzi, (...) perspectiva unei alianțe strategice cuprinzătoare între două dintre cele mai agresive și anti-occidentale autocrații din lume este alarmantă la multe niveluri”. În timp ce The New York Times crede că ”nevoia de muniție împotriva Ucrainei îl împinge pe liderul Rusiei să-și adâncească legăturile cu Coreea de Nord, stârnind alarme în Occident”.De fapt – comentează El Pais - „ceasurile Moscovei și Phenianului, două țări izolate de o mare parte a comunității internaționale, sunt sincronizate de necesitate . Unul din cauza invadării Ucrainei, celălalt pentru programul său nuclear.”Iar The Wall Street Journal atenționează că ”adversarii Occidentului lucrează mână în mână (...) și Statele Unite vor trebui să se adapteze la această nouă dezordine globală. (,,,) Rusia și China vor o Coree de Nord echipată cu arme nucleare, capabilă să amenințe Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite (...).Pentru editorialistul ziarului, ”diplomația americană trebuie să caute modalități de a exploata diferențele dintre cele trei țări. Pentru că „dictatorii nu sunt de acord în toate”. BBC comentează că ”pactul de apărare reciprocă pare a fi o recompensă majoră pentru Kim, care s-a angajat să sprijine invadarea Ucrainei de către Putin.Și ar putea avea repercusiuni regionale.Seulul s-ar putea răzgândi cu privire la furnizarea de arme Ucrainei. De asemenea, ar putea apropia Coreea de Sud și Japonia.Cei doi rivali istorici au lăsat deja deoparte unele dintre diferențele în ultimii doi ani pentru a semna un acord trilateral cu SUA în speranța de a combate o Coree de Nord provocatoare și influența tot mai mare a Chinei.Este puțin probabil ca Beijingul să arate vreo dezaprobare în public, dar China ar putea dori să se distanțeze de acest acord. Anul acesta ar trebui să fie unul special pentru prietenia dintre Phenian și China, când se împlinesc 75 de ani de legături reciproce.Kim ar trebui, teoretic, să se întâlnească cu președintele Xi la un moment dat în acest an. Poate că atunci vom primi primele indicii despre adevăratele sentimente ale Chinei.SUA vor fi probabil mult mai vocale și vor vedea acest lucru ca pe o amenințare în creștere. Dar cei doi candidați care luptă pentru președinte au opinii foarte diferite despre Putin și Kim.Rusia și Coreea de Nord ar putea dori să aștepte să vadă dacă îl vor avea pe Joe Biden, care a consolidat alianțele SUA în Asia, sau pe un Donald Trump mai imprevizibil, care susține că este încă în legătură cu Kim după cele trei întâlniri pe care cei doi le-au avut”.

Emisiunea ”BBC World Travel Show”, împreună cu laboratorul de arheologie marină al Universității din Kotor, Muntenegru și cu Centrul de scufundări ”Adriatic Blue” din Herceg Novi, pregătește o ediție specială dedicată artefactelor scufundate în apele teritoriale ale Muntenegrului din Marea Adriatică.   ”Rezultatele cercetărilor laboratorului de arheologie vor fi prezentate telespectatorilor din lumea întreagă prin intermediul modelelor de realitate virtuală dar și al scufundărilor la epavele scufundate din golful Kotor”, se arată într-un comunicat al universității amintite, citat de publicația Vijesti.Echipa BBC condusă de prezentatoarea Carmen Roberts a realizat deja o serie de scufundări pentru explorarea epavei unei nave de război aparținând marinei fostei Iugoslavii. ”Ediția dedicată Muntenegrului a emisiunii ”BBC World Travel Show” nu este doar o oportunitate excelentă de a prezenta patrimoniul marin unic al Muntenegrului, ci și o ocazie de a atrage atenția lumii întregi asupra importanței prezervării și protejării vestigiilor scufundate în mările și oceanele lumii”, se mai arată în comunicatul universității. Serbia: Tot mai multe acte de violență în mediul universitarUn candidat și un reprezentant al comisiei electorale au agresat fizic mai mulți studenți în timpul campaniei electorale pentru alegerea parlamentului Facultății de filozofie din Novi Sad, transmite publicația sârbă Autonomija. O studentă care a fost atacată și-a pierdut cunoștința ca urmare a loviturilor, în prezent ea aflându-se în siguranță.”Violențele nu sunt o noutate în facultatea noastră, ele apar în mod regulat de luni, dacă nu chiar de ani de zile. Este nevoie de măsuri disciplinare urgente, nu ne mai putem ascunde în birourile noastre și pretinde că sunt chestiuni care îi privesc pe studenți. Este o problemă care privește întreaga comunitate universitară, iar tăcerea nu este o soluție, nici măcar din punct de vedere filozofic în acest caz”, a declarat profesorul Vladimir Mihić de la facultatea amintită.Circa 100 de angajați ai facultății au semnat un apel de solidaritate cu studenții agresați și împotriva violenței în mediul universitar.”Am inițiat acest apel pentru că observăm, ca de fiecare dată, că nu există nici un fel de reacție din partea conducerii facultății”, a subliniat profesorul Vladimir Mihić .Unul dintre agresori, studenta Ivana Macak, candidată la funcția de președinte al parlamentului studențesc, este și candidată din partea unui partid pro-rus la alegerile locale din 2 iunie a.c., mai amintește sursa citată. Lucrări de amploare pentru reabilitarea catedralei din Zagreb Catedrala din Zagreb este mai scundă cu 30 de metri, după ce cele două clopotnițe, grav avariate la cutremurul din 2020, au fost complet demontate, urmând a fi reconstruite folosind materialele originale, relatează publicația Jutarnji.”Inițial am încercat să lucrăm fără să demontăm cele două turnuri, dar pe parcurs ne-am dat seama că gradul de avariere este mult mai mare decât estimam. Până în prezent am demontat cca 4000 de blocuri de piatră, fiecare în greutate de cca 100 kg. Fiecare bloc a primit un cod de bare și a fost scanat în sistem 3D, urmând a fi folosit la reconstrucție”, a declarat Ante Mlinar, reprezentantul societății Spegra, din Split, antreprenorul lucrărilorEste interesant de notat că pe parcursul celor șase luni cât a durat demontarea,  locuitorii din Zagreb nu au observat că cele două turnuri au dispărut, întrucât acestea erau înconjurate de un eșafodaj acoperit cu pânză, pe care apar imaginile construcției originale, notează sursa citată.  Au colaborat la redactarea Revistei presei Europa Plus:Mia Kruẑić - Muntenegru;Daria Marković - Serbia;Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei    

Agitație majoră pe scena politică europeană, cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlament. Un preconizat mare bloc de dreapta, naționalist-conservator, ar putea da peste cap toate calculele privind formarea majorității și desemnarea viitoarei Comisii. Dar care sunt șansele reale  pentru constituirea unui asemenea grup politic, având în vedere diviziunile majore care se manifestă în zona de dreapta, pe subiecte fundamentale pentru Europa?  Într-un interviu din ediția de duminică a ziarului italian Corriere della Sera, liderul francez de extremă dreapta, Marine Le Pen, a invitat-o pe șefa guvernului italian Giorgia Meloni să facă echipă și să formeze o super-grupare de dreapta care ar putea deveni al doilea cel mai mare bloc de partide din Parlamentul European.Propunerea vine la scurt timp după ce partidul Marinei le Pen, Reuniunea națională, a rupt-o zgomotos cu formațiunea de extremă dreapta germană Alternativa pentru Germania (AfD). Motivul: candidatul principal al acesteia din urmă pentru Parlamentul European, Maximilian Krah, a relativizat rolul trupelor naziste SS în al doilea război mondial.Între timp, AfD a fost exclusă din grupul Identitate și Democrație (ID), din care face parte și Reuniunea Națională.Însă Marine le Pen are planuri mai mari.Dacă formațiunile care acum fac parte din grupul conservator ECR și cel de extremă dreapta ID s-ar uni, iar lor li s-ar adăuga actuali neafiliați precum ungurii din FIDESZ, noul bloc politic ar putea ajunge la 165 de membri, față de 174 cât ar obține PPE. În aceste condiții, social-democrații (S&D) ar deveni al treilea grup, cu doar 144 de deputați.De asemenea, propunerea liderei extremei drepte franceze vine la puțin timp după ce, în dezbaterea Eurovision de săptămâna trecută a candidaților principali pentru parlamentul European, Ursula von der Leyen, cap de listă al PPE, nu a exclus o colaborare cu grupul conservator ECR – și aceasta pe fondul unei relații tot mai strânse între președinta Comisiei și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni.În aceste condiții, sunt de înțeles îngrijorarea și chiar nervozitatea dinspre social-democrați și liberalii centriști din Renew. Subiectul s-a aflat la loc de cinste pe agenda vizitei de stat pe care președintele Emmanuel Macron o  efectuează în Germania. Șeful statului francez și cancelarul german Olaf Scholz și-ar fi pus în gând să torpileze candidatura lui Von der Leyen și să vină cu o propunere alternativă, în persoana lui Mario Draghi, spun jurnaliștii de la Politico.Citeste siRuptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru EuropaSondajele preconizează scoruri destul de bune pentru extrema dreaptă ca și pentru formațiunile conservatoare, însă o cooperare largă între acestea este greu de întrevăzut. Partidele din această zonă politică sunt divizate pe subiecte fundamentale.Unul este războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Georgia Meloni și partidul său Frații Italiei s-au situat din primul moment de partea Kievului. Din grupul conservator face parte și partidul polonez Lege și Justiție PiS, acum în opoziție, la fel, un susținător ferm al Ucrainei. De asemenea, viitorul guvern de la Haga, creat în jurul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății, va continua sprijinul pentru Kiev.Nu se poate spune același lucru despre Reuniunea Națională din Franța, FIDESZ din Ungaria sau AfD din Germania.Un alt element de diviziune: polonezii și ungurii se opun ferm redistribuirii migranților, în timp ce italienii susțin această soluție.În sfârșit, unele formațiuni de dreapta dau semne că s-ar apropia de centru, odată ivită ocazia de a intra la guvernare. Este cazul Fraților Italiei, în primul rând. Se vede și în Țările de Jos, după îndelungatele negocieri privind formarea coaliției. Alte formațiuni, precum FIDESZ sau Smer din Slovacia, continuă neabătut pe calea iliberală. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Peste un milion de produse electorale au aterizat la un partid sârb de la o companie apropiată lui Sebastian Ghiță scrie Public Record, o nouă publicație de investigație lansată ieri în România...  Public Record a pornit la drum cu jurnaliștii Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu, Sebastian Silvestru și data reporterul Ovidiu Mihalcea si  își propune să pregătească noi generații de jurnaliști, într-un moment în care presa este tot mai vulnerabilă.Stați cu ochii pe ei și citiți în această dimineață despre compania din România apropiată de Sebastian Ghiță care a livrat, în 2022, materiale de campanie electorală în valoare de aproape trei milioane de euro Partidului Progresist Sârb. Marfa a ajuns în Serbia înaintea campaniei electorale din aprilie, 2022, dar partidul sârb nu a declarat cheltuielile ca fiind electorale în rapoartele financiare anuale.De ce e important: Urmărit penal și trimis în judecată în mai multe cazuri de corupție, Sebastian Ghiță a făcut afaceri de milioane de euro cu statul român. Procurorii din România se chinuie de peste 20 de ani să-l trimită în spatele gratiilor.NewsletterulMisreport:George Simion a vorbit, într-un discurs electoral, despre cum sucevenii nu-și vor mai putea conduce mașinile din cauză că „Suceava s-a înscris în lista orașelor de 15 minute”. Factual a verificat afirmațiile lui și arată că sunt o colecție de minciuni și ipoteze conspiraționiste.Dacă va adera la UE, Moldova va fi anexată de România și o să dispară, susține deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, un promotor al propagandei pro-Kremlin. Veridica.ro explică de ce afirmațiile acestuia sunt false.Contre între PSD și PNL pe tema salariului minim. Acesta ar urma să crească la 3.700 de lei brut. Mărirea salariului minim brut în an electoral a tensionat relațiile din coaliția de guvernare. Premierul a anunțat că a negociat cu mediul de afaceri o creștere a salariului minim la 3.700 de lei brut. PNL, prin vocea lui Ciucă, a replicat că nu știa nimic despre această decizie scrie SpotMedia.Industria muncii avertizează: „O nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra companiilor, în special în industriile cu marje mici de profit”. Între 30-35% din angajații români cu norma întreagă primesc salariul minim pe economie citim în Economedia.Statul se pregătește să distrugă Malmaison...... centrul artistic care „a explodat” în București. „Am putea renunța și la Muzeul Național de Artă, sigur s-ar găsi o bancă să închirieze clădirea”.Unul dintre cele mai importante fenomene din domeniul artelor vizuale petrecut în ultimii ani în România a fost deschiderea Atelierelor Malmaison: un fenomen care a devenit un epicentru cultural important nu doar pentru București, ci chiar pentru scena artistică regională.Vasile Ernu a discutat pentru Libertatea cu mai mulți dintre cei implicați.Interviu cu Ioana Burtea în podcastul Europa LiberăNu ratați nici podcastul Europa Liberă făcut de Adriana Nedelea cu jurnalista Ioana Burtea care vorbește la SmartJob despre traumă, abuz sexual, despre burnout și prietenie. Ioana Burtea lucrează în presă de 15 ani. A colaborat cu Mediafax, DoR și lucrează cu publicații internaționale. „Fără instrucțiuni de folosire” este volumul ei de debut și mărturisește că a durat opt ani să strângă poveștile din acest volum și să își adune curajul de a le scrie și publica.Eseul de la care a pornit cartea, „Vorbesc. Ca să nu știu doar eu”, descrie o traumă. Ioana Burtea a fost abuzată sexual, în copilărie, de propriul tată. Spune că, în România, nevoia discuțiilor despre traumă e foarte mare și e important să auzim cât mai multe povești personale, pentru că, în felul acesta, oamenii nu se vor mai simți singuri cu suferințele lor.

David Cameron a făcut o vizită fulger săptămâna trecută la Tirana pentru a felicita Albania că a devenit o poveste de succes în cadrul NATO. Șeful diplomației britanice a mulțumit, de asemenea, premierului Edi Rama pentru eforturile pe care le face țara sa alături de Regatul Unit în controlarea imigrației ilegale. Revista Presei Europa Plus: tvklan.al  relatează scurta și condensata vizită a secretarului de stat britanic pentru Afaceri Externe, fostul prim-ministru al Regatului Unit, David Cameron la Tirana – „una dintre cele mai scurte vizite ale unui oficial străin” în capitala albaneză.În doar 80 de minute de ședere pe pământ albanez, a fost primit doar de premierul Rama (...) Motivele care l-au adus la Tirana: dorința  de a-și exprima personal aprecierea față de progresul Albaniei.„Unul dintre motive este să aplaud succesul Albaniei pentru că Albania este cu adevărat o poveste de succes economic, o poveste de succes în cadrul NATO”.David Cameron a salutat, de asemenea, cooperarea în domeniul imigrației ilegale.„A fost un parteneriat cu adevărat minunat,  pozitiv, foarte reușit și sper că va servi drept exemplu pentru alții, deoarece migrația ilegală este o problemă cu care se confruntă toată lumea, le-am spus miniștrilor din alte țări că trebuie să confruntăm această problemă.  În ceea ce privește (cooperarea, n.r.) dintre Albania și Regatului Unit, ați demonstrat că sunteți inovatori, creativi și munciți mult la aceste parteneriate. Obțineți astfel rezultate excelente. Economia dumneavoastră a crescut, sectorul turismului va avea mare succes în anii următori și vor exista multe oportunități pentru ca oamenii să rămână în Albania, contribuind astfel la întărirea economiei țării, iar noi vă vom sprijini,” a adăugat șeful diplomației britanice.Tinerii bulgari aleg slujbele după salariu, nu după oportunități de dezvoltare„Tinerii din Bulgaria acordă prioritate salariului atunci când iau în considerare drumul în carieră,” scrie boulevardbulgaria.bg  care cotează studiul „Tânăra Bulgarie” realizat pentru anul 2023 „Nasoka” și „Boulevard Bulgaria.” Potrivit acestuia, nivelul salariului este prioritatea principală a 67% dintre tinerii și tinerele cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani. „Plăcerea de a face un loc de muncă” este, însă, al doilea cel mai important motiv pentru alegerea unei profesii (53,7% dau acest răspuns), cu mult înaintea potențialelor oportunități de dezvoltare a carierei (18,2%.) Care sunt principalele două motive pentru care alegeți o anumită profesie față de altele? Este o întrebare din studiul care continuă în 2024.Securitatea financiară rămâne prima prioritate a tinerei generații bulgare, în timp ce realizarea personală ocupă locul cinci după educație, prietenii și posibilitatea de a deveni independenți. În grupa de vârstă 20-25 de ani, care și-au început deja drumul profesional, realizările profesionale se situează pe a treia poziție după bani și autonomie când vine vorba de motivele privind alegerea unei slujbe. O coproducție Macedonia de Nord – Croația la festivalul Odense din Danemarca Scurtmetrajul nord-macedonean „Mala Shega” (O mică glumă) face parte din selecția oficială a Festivalului de Film Odense din Danemarca, citim în slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord-macedoneană. În competiție intră 149 de filme din 39 de țări selectate din 4.140  scurtmetraje din întreaga lume. „Mala Shega,” semnat de regizorului Trifun Sitnikovski, produs de DNF Films, este o coproducție nord macedoneană - croată cu sprijinul Agenției pentru Centrul Cinematografic și Audiovizual Croat.Filmul este o poveste de dragoste despre cel dificil moment din viața unui adolescent: ce urmează după liceu. Pe măsură ce Nadia se apropie de sfârșitul liceului, se confruntă cu o decizie crucială care îi va modela viitorul. Ar trebui să rămână în orașul natal, înconjurată de familie și prieteni? Sau ar trebui să plece în străinătate și să studieze? Un băiat face această decizie foarte greu de luat.Festivalul Internațional de Film de la Odense este organizat în fiecare an din 1975 în inima Danemarcei, iar scurtmetrajele prezentate în cadrul festivalului sunt eligibile pentru premiile Oscar și Premiile Filmului European (EFA). Anul acesta festivalul va avea loc în perioada 26 august - 1 septembrie la Odense. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Erzen Shushku - Albania;                                    Ivanovska Borislava - Bulgaria                                Ivana Panovska - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Sute de protestatari pro-palestinieni au fost arestați în ultimele zile în campusurile americane după ce mișcarea de protest care a început în urma atacului din 7 octombrie și a intervenției militare israeliene în Gaza, s-a intensificat. Unii protestatari au strigat lozinci pro Hamas sau antisemite și i-au intimidate pe colegii lor evrei. Unul dintre liderii mișcării de protest de la Columbia University a spus chiar pe Instagram că sioniștii, pe care îi numește naziști, nu ar trebui să trăiască.

Candidații cu probleme penale, trimiși în luptă la alegerile din 9 iunie. Toate partidele importante au lăsat să treacă de filtre politicieni judecați sau anchetați pentru fapte de corupție (Libertatea) - Iohannis, singur împotriva tuturor, la braț cu putinistul Europei (SpotMedia) - Ultimul obstacol privind recuperarea casei din Sibiu și a banilor din chirie de la familia Iohannis (G4Media) - Unde mergi dacă vrei să te lași? În România, două milioane de oameni consumă droguri. Statul nu are centre de dezintoxicare (Europa Liberă) Ciolacu nu m-a jignit ca moldovean. Mă jignește, în schimb, ca român (PressHub)Ciolacu nu m-a jignit ca moldovean, pentru că mie nu mi-e rușine că sunt moldovean, scrie jurnalistul Răzvan Chiruță, redactor șef la PressHub.El consideră nu e chiar o mândrie că prim-ministrul României este un personaj care a urmat o facultate ce a primit autorizație de funcționare abia în anul în care el a absolvit-o, pe când avea 28 de ani.Nu este chiar o mândrie că soarta politicii și economiei României este decisă de un individ care nu are o meserie clară.Nu este chiar o mândrie că principala activitate a guvernului său este să ofere sinecuri în stânga și-n dreapta, pe bani mulți, în timp ce vorbește despre reducerea cheltuielilor.Că a făcut varză alegerile de anul acesta, împreună cu un alt strateg de clasă mondială, Ciucă. Candidații cu probleme penale, trimiși în luptă la alegerile din 9 iunie. Toate partidele importante au lăsat să treacă de filtre politicieni judecați sau anchetați pentru fapte de corupție (Libertatea)Principalele partide parlamentare nu se feresc să pună pe listele pentru alegerile locale sau europarlamentare din 9 iunie persoane trimise în judecată sau care sunt urmărite penal în diferite dosare instrumentate de DNA sau alte parchete, notează Libertatea.Unul dintre cazurile cele mai mediatizate este cel al lui Iulian Dumitrescu, cercetat de DNA sub control judiciar după ce ar fi primit mită 16 milioane de lei (peste 3,2 milioane de euro) de la un om de afaceri căruia îi ceruse 47,5 milioane de lei. Dumitrescu și-a depus dosarul de candidatură miercuri, 24 aprilie, deși nu avea undă verde de la conducerea centrală a PNL.Cel mai cunoscut candidat social-democrat având probleme cu legea este Robert Negoiță, politician care vizează un nou mandat la Primăria Sectorului 3. Robert Negoiță și mai mulți funcționari publici au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu. Edilul e acuzat de procurorii DNA că a încheiat mai multe contracte de salubrizare, iar prejudiciul se ridică la peste jumătate de miliard de lei.Partidul condus de Cătălin Drulă, Uniunea Salvați România, are și el candidați cu probleme. Ultimul caz intrat în atenția publică e cel al primarului sectorului 1, Clotilde Armand, care vrea un nou mandat. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, susține că Armand a beneficiat de un plus de 18.720 de lei la veniturile din primărie, fără a fi avut dreptul legal la acestea. Iohannis, singur împotriva tuturor, la braț cu putinistul Europei (SpotMedia)Surse extrem de bine plasate în zona NATO au arătat pentru SpotMedia.ro că în acest moment, de partea lui Mark Rutte pentru funcția de secretar general al Alianței sunt 30 din 32 de țări ale organizației.În pofida mesajelor pe care le transmite sistematic diplomația românească, șansele dlui Iohannis să ajungă la vârful NATO, mici de la început, au devenit practic nule.Practic, România a ajuns acum, din cauza ambițiilor personale și egoiste ale dlui Iohannis, să facă o jenantă alianță cu Viktor Orban, aliatul lui Putin în UE și NATO.Continuarea, pe pagina SpotMedia. Ultimul obstacol privind recuperarea casei din Sibiu și a banilor din chirie de la familia Iohannis: Un litigiu din 2016 nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte, după 8 luni / Instanța supremă a secretizat dosarul (G4Media)Un litigiu din 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu, care a aparținut soției președintelui Iohannis, nu a primit nici măcar termen la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), deși recursul a fost înregistrat în septembrie anul trecut, potrivit portalului instanței supreme. E vorba de litigiul privind moștenirea unei case din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru 35.ANAF explică într-un răspuns pentru G4Media.ro că, din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia prezidențială. Practic, statul român pierde de două ori, cu fiecare zi în care recuperarea este tergiversată: spațiul comercial stă nefolosit din 2016 și nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis.În plus, instanța supremă a secretizat dosarul de care depinde recuperarea de către ANAF. Unde mergi dacă vrei să te lași? În România, două milioane de oameni consumă droguri. Statul nu are centre de dezintoxicare (Europa Liberă)Cu două milioane de consumatori ocazionali de droguri - număr estimat de ministrul Justiției - România oferă puține opțiuni pentru tratarea dependenților. Soluția acceptată internațional, cea a centrelor cu internări rezidențiale de lungă durată, este ignorată de autorități. Este vorba despre centre de dezintoxicare specializate. Europa Liberă a vorbit cu foști toxicomani care au reușit să-și depășească adicția.

A început Campionatul European de gimnastică de la Rimini. Alături de Andrei Muntean, calificat deja la Jocurile Olimpice, au mai plecat spre Italia alți 5 colegi de ai săi. Unul dintre ei poate ajunge și el la Jocurile de la Paris. Andrei Muntean explică cum au decurs calificările și ce obiectiv are la Paris

Autoritățile lituaniene au semnat marți o scrisoare de intenție cu grupul german Rheinmetall care urmează să construiască în țară o fabrică de muniție pentru artilerie de 155mm, informează site-ul radioteleviziunii din Lituania. Documentul a fost semnat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Vilnius de ministrul economiei și inovării, Ausrine Armonaite, ministrul apărării, Laurynas Kasciunas și de directorul pentru proiecte internaționale strategice al grupului german, Maximilian Froch, dar conținutul documentului nu a fost făcut public, arată sursa citată.Ministrul economiei a declarat că ”va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiții din istoria Lituaniei, care va contribui la creșterea economică a țării și la stabilitatea regională”.Se știe de asemenea că fabrica va fi construită în districtul Radviliskis, în apropiere de localitatea Baisiogala, situată aproximativ în centrul țării, pe un teren care aparține Universității lituaniene pentru științe medicale, precizează sursa citată. ”Contribuția efectivă a Lituaniei la acest proiect va deveni mai clară după ce vom găsi aici parteneri. Toate întreprinderile lituaniene interesate sunt invitate să ne contacteze. Intenția noastră este de a crea un parteneriat pe termen lung”, a declarat la rândul său reprezentantul grupului german.Slovacia: Un sondaj care arată efectele populismuluiPeste 80% dintre cetățenii slovaci consideră că aderarea țării lor la Uniunea Europeană a avut efecte benefice, dar procentul celor care au o imagine pozitivă despre UE este în mod paradoxal semnificativ mai mic, reiese din datele ultimului Eurobarometru, citate de publicația Dennikn.Mai exact, la întrebarea ”Aderarea la Uniunea Europeană a avut efecte benefice pentru Slovacia?”, peste 80% dintre respondenți au spus că da, dar la întrebarea ”Aveți o imagine pozitivă sau una negativă despre UE?”, doar 48% au spus că au o imagine pozitivă, 17% una negativă iar 35% una neutră.De remarcat că percepția asupra UE s-a îmbunătățit față de anul trecut, când doar 33% dintre cetățeni au spus că au o imagine pozitivă, 32% una negativă și 35% una neutră.Întrebați dacă vor merge să voteze la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie a.c., 62% dintre slovaci au răspuns ”Probabil da”. Înaintea alegerilor europarlamentare din 2019, în cadrul unui sondaj similar, 47% dintre slovaci spuneau că probabil vor participa la vot, dar prezența efectivă la urne a fost de doar 22% dintre cetățenii cu drept de vot, amintește sursa citată.Sondajul a fost efectuat în luna februarie a acestui an pe un eșantion de 1008 persoane.Slovacia va fi reprezentată de 15 parlamentari în viitorul Parlament European, cu unul mai mult față de actualul mandat.Polonia: Patru proiecte de lege pentru liberalizarea avortuluiParlamentul Poloniei a decis să înființeze o comisie extraordinară care să examineze cele patru proiecte de lege care vizează liberalizarea avortului propuse de diferitele formațiuni politice și să decidă care dintre ele va intra efectiv în circuitul parlamentar, transmite Gazeta Wyborcza.În 2021 curtea Constituțională a Poloniei a decis, sub guvernarea PiS, că avortul nu este permis decât în trei situații: când sarcina pune în pericol viața mamei, când sarcina a rezultat în urma unui viol și când fătul este amenințat de o boală gravă.În timpul campaniei electorale pentru ultimele alegeri, care au dus la îndepărtarea de la putere a PiS, toate partidele actualei coaliții de guvernare au promis că vor lua măsuri pentru liberalizarea dreptului la vot, dar nu există un acord în legătură cu un anumit proiect de lege, fiecare dintre partide având propriul său proiect. Unul dintre partidele coaliției, Partidul Fermierilor, susține chiar, ca și fostul partid de guvernare PiS, organizarea unui referendum național pe această temă, înaintea adoptării unei legi.Ungaria: Programele europene Erasmus și Horizon în pericolÎn următoarele trei luni contractele de finanțare prin programele europene Erasmus și Horizon pentru 18 universități din Ungaria vor expira, ca urmare a modificărilor decise de guvernul Orban cu privire la regulile de funcționare ale instituțiilor de învățământ, și în special cu privire la procesul de numire în funcții a membrilor conducerilor universităților, scrie revista economică Heti Világgazdaság.Dacă guvernul nu ajunge la un acord cu Comisia Europeană în această perioadă, banii vor fi pierduți, și este puțin probabil ca un acord să fie stabilit, dat fiind că de luni de zile nu se face nici un progres, comentează sursa citată.Ultimele declarații ale administrației Orban pe acest subiect datează din luna ianuarie a.c.În absența unui acord, nu doar că studenții nu vor mai avea posibilitatea de a participa la programele de mobilitate europeană, dar foarte mulți cercetători vor fi privați de finanțare și de posibilitatea cooperării cu colegii lor europeni. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:                                               Raimonda Mc Geever - Lituania;                                              Hana Kovacikova - Slovacia;Kurek Miłosz - Polonia;                                            Eszter Papp - Ungaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

La Spitalul municipal din Split s-au realizat primele intervenții chirurgicale cu ajutorul robotului Hugo Ras, al companiei americane ”Medtronic”, primul robot medical de acest tip din spitalele din Croația. Robotul a intrat în dotarea spitalului în urma unei investiții de 5,6 milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Este o tehnologie ultramodernă care permite realizarea de operații minim invazive, cu grad înalt de dificultate, în urma cărora conducerea spitalului așteaptă cele mai bune rezultate în tratamentul pacienților, scrie ziarul 24Sata din Zagreb .”Este o zi istorică pentru noi și pentru medicina din Croația. Spitalul nostru va deveni cel mai probabil un centru de instruire în chirurgia robotică unic în regiune”, a declarat directorul spitalului.El a precizat că chirurgii vor fi în continuare cei care realizează operațiile, dar datorită asistenței robotice precizia și eficiența mișcărilor necesare în timpul operației propriuzise va fi incomparabil mai bună decât în cazul chirurgiei clasice.Primele operații asistate de robot au vizat domeniul chirurgiei abdominale, în perioada următoare urmând a fi realizate și operații de chirurgie toracică, urologică, ginecologică și pediatrică. Serbia: Tinerii și presiunea vieții moderneȘomajul, calitatea educației, lipsa justiției, nerespectarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre problemele care îi afectează pe studenți și pe tineri în general în Serbia. Este motivul pentru care studenții Facultății de artă dramatică din Belgrad au decis ca tema principală a ediției din acest an a Festivalului de Teatru Studențesc să fie presiunea pe care viața modernă o pune asupra tinerilor, transmite publicația Danas.Potrivit recensământului din 2022, tinerii reprezintă 15,76% din populația țării, în timp ce șomajul în rândul tinerilor este de 18,43% din totalul șomerilor. Două treimi dintre absolvenții de facultate nu lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, iar 12% dintre studenți sunt obligați să-și abandoneze studiile pe parcurs din rațiuni financiare.Cei mai mulți tineri sârbi consideră că nu valoarea sau competențele profesionale ci ”relațiile personale și apartenența politică sunt cele mai importante criterii practice pentru găsirea unui loc de muncă decent”.Studenții de la artă dramatică sunt hotărâți să lanseze o dezbatere la nivel național pe tema tuturor acestor probleme, cu ocazia celei de a 19-a ediții a Festivalului de teatru studențesc programat pentru perioada 20-25 mai a.c.Festivalul va fi inaugurat cu un spectacol susținut de studenții Academiei naționale de artă dramatică din Polonia. Vor susține de asemenea spectacole trupe ale academiilor de teatru din Bulgaria, Grecia, România și Croația. Marele regizor Veljko Bulajić a încetat din viațăUnul dintre cei mai mari regizori din fosta Iugoslavie, Veljko Bulajić, de două ori membru al juriului Festivalului de film de la Cannes și laureat al mai multor festivaluri internaționale, printre care cel de la Monte Carlo, a încetat din viață recent la vârsta de 97 de ani.Filmele sale, precum ”Bătălia de la Neretva” (1969), ”Asasinatul de la Sarajevo” (1975), ”Trenul fără orar” (1959) sau Uprising (1961), vor rămâne pentru totdeauna în istoria cinematografiei iugoslave, transmite canalul Aljazeera, secțiunea pentru țările din Balcani.A fost prieten cu celebrul pictor spaniol Pablo Picasso, căruia i-a cerut să realizeze afișul filmului său ”Bătălia de la Neretva”. Potrivit legendei, Picasso ar fi acceptat cerând în schimb o ladă de sticle cu cel mai bun vin din Iugoslavia, dar liderul comunist Josep Broz Tito, auzind despre cererea pictorului, i-a trimis acestuia nu o ladă, ci un vagon cu sticle de vin, amintește sursa citată.Veljko Bulajić s-a născut la 22 martie 1928 în satul Vilusi din actualul Muntenegru. A trăit până la al doilea război mondial la Sarajevo. În 1941 s-a înrolat în trupele de partizani și a luptat împotriva ocupanților alături de frații săi, dintre care unul și-a pierdut viața în luptă. După război și-a încheiat studiile la Sarajevo, apoi a început să lucreze ca jurnalist la Zagreb. După ce a regizat câteva piese de teatru și filme documentare, a fost admis la "Centro Sperimentale di Cinematografia" unde a urmat cursuri susținute de giganți ai cinematografiei italiene, precum Roberto Rossellini, Luciano Visconti, sau Vittorio De Sica. A realizat primul său film, ”Trenul fără orar”, la vârsta de 27 de ani. Muntenegru: Facilități pentru recuperarea datoriilor fiscaleMinisterul de finanțe a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează anularea dobânzilor pentru plata la bugetul de stat a taxelor și impozitelor restante începând cu 1 ianuarie 2025, transmite publicația Vijesti.Anularea dobânzilor ar urma să se aplice tuturor datoriilor fiscale – impozite, taxe, cotizații și alte cheltuieli.Potrivit datelor ministerului, datoria fiscală se ridica la sfârșitul anului trecut la 591,7 milioane de euro iar dobânzile la datoria de bază erau de 228, 3 milioane de euro.”Aplicarea acestei soluții legislative va crește gradul de încasare a creanțelor fiscale, va diminua datoria publică și va încuraja debitorii să-și plătească în totalitate datoriile”, au transmis reprezentanții ministerului, care explică faptul că măsura nu presupune nici un fel de cheltuieli noi din partea cetățenilor sau a agenților economici.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Ilvana Halilović - Bosnia-Herțegovina;                                          Mia Kruẑić - Muntenegru;                                               Daria Marković - Serbia;                                               Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei  

Discuție înregistrată la 3 februarie, 2024. Unchiul Vanea (Дя́дя Ва́ня) este o piesă de teatru a dramaturgului rus Anton Cehov. A fost publicată pentru în 1897 și a fost pusă în scenă pentru prima dată în 1899 de Teatrul de Artă din Moscova, în regia lui Konstantin Stanislavski. Unul din laitmotivele principale, plictiseala, era omniprezent în textul original dar și în piesa jucată (pe care ulterior am văzut-o în Toronto, adaptată de Liisa Repo-Martell). Personajele comiteau acte bizare adesea dintr-un simplu plictis, sau din disprețul față de rutina pe care parțial și-ai creat-o singuri. Automatismul a erodat sufletul oamenilor, idealurile tinereții treptat dispărând, iar oamenii transfigurându-se în antiteze a ceea ce erau cândva. Rutina pasivă a vieții cotidiene a trivializat relațiile între personajele piesei. *Dacă vrei să mențin regularitatea acestor întâlniri, susține-mă pe Patreon: www.patreon.com/meditatii ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: https://youtu.be/UbaT2iv6VDc?si=20OiO4tegd57PGQO ▶PODCAST INFO: – Website: podcastmeditatii.com – Newsletter: podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/medita%C8%9Bii/id1434369028 – Spotify: open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: www.patreon.com/meditatii – PayPal: paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com

OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA VI)Ioan 15:1–6 (Rămânerea în viță)Ioan 15:1–6 (BTF2015)1 Eu sunt adevărata viță și Tatăl meu este viticultorul.2 Pe fiecare mlădiță ce este în mine neaducând rod, El o îndepărtează; și pe fiecare mlădiță care aduce rod, o curăță, ca să aducă mai mult rod.3 Voi sunteți deja curați din cauza Cuvântului pe care vi l-am vorbit.4 Rămâneți în Mine și Eu în voi. Așa cum mlădița nu poate aduce rod de la ea însăși, decât dacă rămâne în viță, tot așa nici voi, decât dacă rămâneți în Mine.5 Eu sunt vița, voi mlădițele; cel ce trăiește în Mine și Eu în el, acesta aduce mult rod, pentru că fără Mine, nu puteți face nimic.6 Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca o mlădiță și se usucă; și oamenii le adună și le aruncă în foc și sunt arse.Acest pasaj este adesea folosit pentru a-i învăța pe creștini că își pot pierde mântuirea. Este ușor de înțeles de ce gândesc ei așa, mai ales când ne uităm la versetele 2 și 6: „Pe fiecare mlădiță ce este în Mine neaducând rod, El o îndepărtează”; „Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară și ars”. În special, expresia „în Mine”, care este folosită de două ori, sugerează aparent o pierdere a mântuirii. Mlădițele care nu dau roade – semnele mântuirii – sunt adunate și „aruncate în foc”, un simbol clar al judecății veșnice. Întrebarea se pune totuși că, din moment ce aceste mlădițe care se îndreaptă spre iad erau inițial „în” Isus, înseamnă aceasta oare că ele reprezentau credincioși adevărați care și-au pierdut mântuirea? A fi „în” viță în această pildă este totuna cu a fi mântuit? Aș sugera că răspunsul este nu și cred că aceasta este concluzia corectă din câteva motive. În primul rând, cuvântul grecesc tradus cu verbul „a îndepărta” sau „a tăia” din versetul 2 este airo, care înseamnă de fapt „a ridica de la pământ” sau „a ridica cu scopul de a ține, de a purta”. Traducerea „The Passion Translation (TPT)” a Bibliei pare să ofere o redare mai exactă a acestui cuvânt în primele două versete din Ioan 15:Ioan 15:1–2 (TPT)1 Eu sunt o adevărată viță încolțită, iar fermierul care îngrijește vița este Tatăl meu.2 El are grijă de mlădițele legate de Mine, prin a ridica și propti mlădițele fără rod și prin a curăți fiecare mlădiță rodnică pentru a da o recoltă mai mare.Același cuvânt grecesc airo este folosit în Ioan 5:8 pentru verbul „a ridica” atunci când Isus îi spune ologului de la piscina Betesda să-și ridice patul și să meargă. Apoi, în Matei 16:24, când Isus spune: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze”, airo este folosit din nou pentru verbul „a lua (crucea)”. De fapt, orice altă utilizare a acestui cuvânt grecesc airo din Noul Testament este tradusă cu „a înălța” sau „a ridica”, cu excepția lui Ioan 15:2, unde este interpretat ca „a tăia” sau „a înlătura”, și am și o explicație pentru această stare de lucruri. „Lentilele” teologice ale traducătorilor contează foarte mult. Cu toții purtăm anumite „lentile” de interpretare atunci când citim Scriptura, indiferent dacă suntem conștienți de aceasta sau nu. Îi aud uneori pe credincioși spunând: „Eu ascult doar de ceea ce spune Cuvântul”, când de fapt ei ascultă de ceea ce cred ei că spune Cuvântul, de cele mai multe ori. Și ceea ce zic ei că spune Cuvântul este filtrat prin „ochelarii” pe care îi folosesc. Fericiți sunt cei care știu ce fel de ochelari folosesc! Așadar, cred că traducătorii au ales să redea airo drept „a tăia” și „a îndepărta” din cauza înțelegerii lor teologice, dar ar fi trebuit să fie tradus ca „a ridica”. De ce? Pentru că vița de vie este o plantă cățărătoare. Deseori vezi viticultorul cum ridică mlădițele de pe pământ și le leagă cu sfoară de stâlpii viței de vie. Dacă mlădițele stau pe pământ în praf, nu dau roade. În acest pasaj, Isus spune că Tatăl ridică fiecare mlădiță fără rod pentru a o ajuta să aducă rod. El nu așteaptă ocazii de a tăia oamenii, ci de a-i face să dea roade. Aceasta este lucrarea Tatălui. Isus este vița și Tatăl Dumnezeu este viticultorul care se asigură că dăm roade.Mai mult, versetul 2 din acest pasaj spune că Dumnezeu, Tatăl, curăță (sau scurtează) orice mlădiță care aduce rod, astfel încât să aducă mai multă roadă. Când Dumnezeu curăță, El o face întotdeauna având în vedere scopul vieții. Chiar și așa-zisa Sa disciplină dă viață. Isus pare să fi înțeles aici potențialul și capacitatea noastră de a interpreta greșit scripturile. Așa că imediat, în versetul următor, El ne spune ce folosește pentru a curăța. „Voi sunteți deja curați din pricina Cuvântului pe care vi l-am vorbit” (Ioan 15:3). Cuvântul grecesc pentru „a curăța” și „a scurta” este același: kataros. Instrumentul pe care Dumnezeu îl folosește pentru a ne curăța este Cuvântul Său și nu un cancer sau un accident de mașină în care îți pierzi unul din membrele trupului, schimbându-ți astfel viața pentru totdeauna în rău.Mai mult decât atât, praful vorbește despre mentalitatea șarpelui. În grădina Edenului, Dumnezeu a blestemat șarpele, spunând: „De acum încolo, praful va fi hrana ta”. Ori de câte ori mlădița este în praf, nu dă roade. Ori de câte ori ne hrănim cu ceea ce se hrănește șarpele, când hrana șarpelui devine atmosfera vieții noastre, nu dăm roade. Dacă continuăm să ne hrănim cu minciunile dușmanului, nu vom da roade. De aceea, Dumnezeu ne înalță și ne curăță prin Cuvântul Său – ca să aducem roade. Faptul că un cuplu are un certificat legal de căsătorie nu înseamnă neapărat că au o căsătorie grozavă. Certificatul validează uniunea, dar viața în uniune este pur relațională. Un certificat nu dă naștere copiilor. Nu uniunea juridică aduce roade, ci uniunea intimă relațională. La fel, în umblarea noastră cu Cristos, uniunea noastră intimă relațională cu El este cea care aduce roade și viață.Al doilea motiv pentru care cred că Ioan 15 nu este un pasaj despre posibilitatea credincioșilor de a-și pierde mântuirea este acela că metaforele sunt menite să meargă doar până la un punct. Isus vorbește aici printr-o pildă. El folosește o ilustrație pentru a evidenția o idee. Ca în orice imagine sau pildă, ea poate fi dusă la extremă. În înțelepciunea Sa, Isus folosește o imagine de zi cu zi – în special pentru oamenii Estului din vechime – pentru a transmite un punct spiritual: rodirea și creșterea noastră spirituală continuă aici pe pământ. Imaginea viței de vie, a mlădițelor și a grădinăritului era o referință pe care omul de rând o putea înțelege. Scopul principal al textului din Ioan 15 este de a dovedi că Isus este sursa întregii vieți spirituale. Acest lucru este clar, deoarece concluzia este că a aduce roade vine doar prin a sta în Isus. Așa cum o mlădiță despărțită de viță se va ofili și va muri, tot așa vor fi și oamenii care sunt despărțiți de Cristos. În acest context al rodirii, despărțirea de viță sau de Cristos, precum și ofilirea sau moartea nu se referă la a fi fără Dumnezeu și nemântuiți, ci la a avea „dezactivate”  în viața noastră anumite părți din întregul corp al adevărului deplin revelat în Scriptură cu privire la ce a realizat Cristos pentru noi, ce ni se cuvine, cine suntem cu adevărat în Cristos și cum ar trebui să arate viața noastră. Și această poate fi din lipsă de cunoștință, revelație și înțelegere datorită învățăturilor greșite sau din eșuarea în a menține credința proaspătă și puternică mereu în domeniile în care am fost luminați. Biblia spune la Ioan 8:32 că vom cunoaște adevărul și adevărul ne va face liberi. Există un adevăr despre sfințire, despre vindecare, despre binecuvântare, despre umblarea prin Duhul Sfânt, etc. Putem să ne sfințim fie prin credința în harul pus la dispoziție de Cristos sau prin eforturi proprii. Putem să trăim fie în vindecare și sănătate trupească prin credința în ceea ce Isus a câștigat la cruce sau în frică și suferință. Putem să avem o viață prosperă și binecuvântată prin credință sau una dominată de sărăcie și lipsă sau una în care încercăm să prosperăm numai prin eforturi proprii. Putem lua orice decizie de viață lăsându-ne călăuziți de Duhul Sfânt sau bazându-ne doar pe înțelepciunea noastră omenească. În orice domeniu de viață în care nu trăim prin credința în adevărul spiritual despre noi, acolo intervine despărțirea de viță și rodirea parțială sau încetarea temporară a rodirii, dar nu separarea ireversibilă de Dumnezeu. Poate că rezumatul învățăturii lui Isus este versetul 5: „Eu sunt vița; voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în El, aduce multă roadă; căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic”.O pildă nu este menită ca fiecare detaliu să corespundă unei oarecare realități spirituale.Ea are mai degrabă scopul de a ilustra un singur punct central. Faptul că mlădițele erau deja „în” Isus de la început nu este punctul principal, așa că nu este bine să construim o doctrină bazată pe un punct secundar sau pe o metaforă limitată.În al treilea rând, mlădițele nu au necesitat mai întâi atașare. Dacă cineva ia expresia „în Mine” în mod literal pentru a se referi la o persoană care este deja mântuită, aceasta creează o altă problemă cu metafora: cum s-au atașat mlădițele în Isus la început? Dacă mlădițele reprezintă oameni și atașamentul față de viță simbolizează mântuirea, atunci mlădițele ar trebui să fie mai întâi separate de viță la începutul metaforei, deoarece toată lumea este născută separat de Cristos și trebuie să-și pună credința în El înainte de mântuire.Permiteți-mi să vă dau un exemplu pentru a clarifica. Imaginați-vă că Ionuț are douăzeci și cinci de ani când crede în Isus ca Mântuitor al său. Folosind imagistica lui Isus, Ionuț a fost o mlădiță moartă și uscată timp de douăzeci și cinci de ani înainte de a se conecta la viță. Însă, pilda lui Isus trece complet cu vederea peste orice mlădițe care trebuie atașate mai întâi. Dacă considerăm îndepărtarea mlădițelor fără rod o pierdere a mântuirii, atunci trebuie de asemenea să observăm că fiecare mlădiță a început fiind deja atașată de Isus. Aceasta înseamnă că toată lumea este deja mântuită dacă nu se îndepărtează de Isus mai târziu. Totuși, acest lucru nu este ceea ce învață Scriptura. În schimb, Biblia spune că toată lumea începe separată de Cristos și trebuie să fie unită cu El prin credință. Motivul pentru care această realitate nu este ilustrată în metafora lui Isus din Ioan 15 este că Isus nu a încercat să transmită acel punct. Nici noi nu ar trebui să îngrămădim câte o semnificație în fiecare detaliu al acestei pilde în moduri care să distorsioneze sensul de bază intenționat.În al patrulea rând, nu se împacă cu restul Scripturii. Dacă Isus a vrut să-i învețe pe creștini în Ioan 15 că își pot pierde mântuirea, avem o problemă pentru că alte scripturi par să spună exact opusul. Poate cel mai explicit text din întreaga Biblie despre această problemă este 1 Ioan 2:19, care spune:1 Ioan 2:19 (NTR)19 Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieșind, au arătat că nu toți sunt dintre noi.Ioan ne învață că cei care pretind a fi creștini, dar în cele din urmă se îndepărtează de credința lor, arată că nu au fost mântuiți niciodată. Isus Însuși confirmă acest adevăr atunci când spune următoarele despre credincioși în Ioan 10:28–29:Ioan 10:28–29 (NTR)28 Eu le dau viață veșnică și în veci nu vor pieri. Și nimeni nu le va smulge din mâna Mea.29 Tatăl Meu, Care Mi le-a dat, este mai mare decât toți. Și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui.Cu alte cuvinte, odată creștin, întotdeauna creștin. Aceste două pasaje și altele, învață acest adevăr clar ca lumina zilei. Ca regulă generală, atunci când căutăm să interpretăm Biblia, ar trebui să ne propunem întotdeauna să interpretăm texte mai puțin clare (cum ar fi pildele) în lumina unor pasaje mai simple și la obiect. În acest caz, Ioan 15 ar trebui interpretat luând în considerare alte versete care abordează acest subiect mai direct și fără complicația unei metafore. Parabolele pot învăța clar adevăruri frumoase, dar numai atunci când detaliile periferice nu sunt luate prea literal. Permiteți întotdeauna întregii Scripturi să vă ghideze gândirea și să facă să iasă la iveală claritatea ei prin comparații cu pasaje care vorbesc despre aceeași problemă. În acest fel, putem evita erorile și să facem ca Biblia să spună ceva ce, de fapt, nu zice. Ioan 8:31 (Rămânerea în Cuvântul Său)Ioan 8:31 (NTR)31 Atunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El: ‒ Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, atunci suntețiîntr-adevăr ucenicii Mei.O interpretare tipică a acestui pasaj a celor care cred că mântuirea poate fi pierdută este că adevărații ucenici ai lui Isus vor fi cunoscuți abia la sfârșit, numai dacă ei continuă să rămână în Cuvânt până la sfârșit. Cu alte cuvinte, ei vor rămâne ucenici și mântuiți numai dacă vor continua să rămână așa. Însă, Isus face aici distincția între evreii care erau adevărați ucenici și cei care nu erau, dar care afirmau că „se țin de învățătura Lui”. Observați că pasajul nu spune: „Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, veți fi ucenicii Mei, sau veți rămâne ucenicii Mei, ci sunteți ucenicii Mei”.Credincioșii nu sunt mântuiți ținându-se de învățătura Lui, ci se țin de învățătura Lui dacă sunt mântuiți și pentru că sunt mântuiți.Rămânerea lor în Cuvânt confirmă ceea ce sunt deja: adevărații ucenici ai lui Isus. Faptele Apostolilor 5:32 (Condiția ascultării)Faptele Apostolilor 5:32 (NTR)32 Iar noi suntem martori ai acestor lucruri și, de asemenea, și Duhul Sfânt pe Care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.Faptele Apostolilor 5:32 spune că Dumnezeu a dat Duhul Sfânt „celor care ascultă de El”. Unii creștini spun că acest verset implică faptul că, dacă nu mai asculți de Dumnezeu, Duhul Sfânt va fi luat și îți vei pierde mântuirea. Însă, care este adevărata ascultare față de Dumnezeu în Noul Testament? Nu este ascultarea de Lege, ci mai degrabă ascultarea de credință (sau ascultarea credinței), conform cu Romani 1:5:Romani 1:5 (NTR)5 Prin El, noi am primit harul și apostolatul, ca să proclamăm ascultarea credinței, de dragul Numelui Său, printre toate națiunile.Aceasta înseamnă că ascultarea care precede primirea Duhului Sfânt este ascultarea credinței în Isus Cristos. Aceasta este nașterea din nou în Cristos. Versetul nu spune că cineva Îl poate pierde pe Duhul Sfânt sau mântuirea printr-un act de neascultare. Dacă acest lucru ar fi adevărat, nimeni nu ar mai fi mântuit vreodată. Mai mult decât atât, dacă cineva ar putea mai întâi asculta de Dumnezeu înainte de a primi pe Duhul Sfânt, de ce ar mai avea nevoie de Duhul Sfânt?Unul dintre rolurile principale ale Duhului Sfânt este să-i ajute pe credincioși să trăiască în sfințenie și evlavie. 1 Corinteni 9:26–27 (A fi descalificat)1 Corinteni 9:26–27 (NTR)26 Prin urmare, eu alerg, dar nu la întâmplare, și lovesc cu pumnii, dar nu ca unul care lovește în vânt,27 ci mă lupt cu trupul meu și-l țin sub stăpânire, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat.Din nou, în acest pasaj, mulți creștini interpretează potențialul lui Pavel de a deveni descalificat ca o posibilitate de a-și pierde mântuirea prin lipsa de disciplină. Îi era oare lui Pavel teamă că ar putea fi despărțit veșnic de Dumnezeu dacă ar da-o în bară mai târziu în viață, deși L-a iubit și slujit pe Isus timp de mulți ani? Răspunsul scurt este NU. Dați-mi voie să explic de ce. Ideea întregului context nu este primirea vieții veșnice și nici ajungerea lui Pavel în cer atunci când moare, ci mai degrabă credincioșia și utilitatea lui pentru Dumnezeu în ceea ce El vrea să realizeze prin viața lui Pavel. Este bucuria de a-L auzi pe Isus spunând: „Bravo, slujitor bun și credincios!” (Matei 25:21, 23). Premiul nu este viața veșnică, pentru că viața veșnică este un dar gratuit al lui Dumnezeu. Premiul sau coroana reprezintă semnificație sau proeminență în Împărăția lui Dumnezeu, binecuvântare în viața și slujirea lui și laude de la Dumnezeu când Pavel va sta înaintea Lui după o viață bine trăită în slujirea Lui. Pavel nu este preocupat de pierderea vieții veșnice, ci de a nu fi descalificat pentru slujire. Deoarece dorește să-și continue lucrarea și să alerge într-un mod care este plăcut și onorabil lui Dumnezeu, el aleargă cu grijă și perseverență.Același lucru este valabil și pentru viața ta. A fi descalificat nu înseamnă să-ți pierzi viața veșnică, ci să-ți pierzi slujirea sau oportunitatea de a-I sluji lui Dumnezeu în această viață. Acestea sunt lucrurile pe care Pavel le-ar putea pierde și pe care oricare dintre noi le-am putea pierde, de asemenea, dacă nu reușim să ne menținem trupul în disciplină și autocontrol. 2 Petru 2:20–22 (Întoarcerea în lume)2 Petru 2:20–22 (NTR)20 Într-adevăr, dacă, după ce au scăpat de murdăriile lumii prin cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Isus Cristos, aceștia se încurcă din nou în ele și sunt învinși, starea lor din urmă devine mai rea decât cea dintâi.21 Căci era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât să fi cunoscut-o și apoi să se întoarcă de la porunca sfântă care le-a fost încredințată.22 Ceea ce li s-a întâmplat lor arată că este adevărat proverbul care spune: „Câinele se întoarce la voma lui“ și „Scroafa, după ce este spălată, se tăvălește în noroi“.Obiecția aici față de eternalitatea mântuirii sfinților este că pot exista oameni care ajung la cunoașterea Domnului, ajung să cunoască calea dreptății și apoi se întorc de la porunca sfântă, fiind din nou încurcați în lume și pierzându-și astfel mântuirea. Însă, 2 Petru 2 vorbește despre profeți și învățători falși (versetele 1 și 18 din același capitol) care încearcă să-i influențeze pe alții în a adopta stilul lor de viață. Acești oameni sunt asociați cu creștinii și au început să înțeleagă calea dreptății, dar nu au fost născuți din nou. A fi născut din nou înseamnă o schimbare a naturii. Proverbele citate în versetul 22 vorbesc despre un câine și un porc care se întorc la necurăția lor. Însă, câinele a rămas tot câine atât după ce a renunțat la necurăție, cât și după ce s-a întors la ea. Același lucru este valabil și pentru porc. Nu au experimentat o schimbare în natură. Același lucru este valabil și pentru oamenii care au intrat în contact cu cunoașterea Domnului, dar nu au experimentat o schimbare fundamentală a naturii și apoi s-au întors la murdăriile lumii. Ei nu au fost niciodată salvați de la început. Romani 8:10–13 (Faptele trupului)Romani 8:10–13 (NTR)10 Dacă însă Cristos este în voi, trupul vostru este mort din cauza păcatului, dar Duhul este viața voastră, datorită dreptății.11 Și dacă Duhul Celui Ce L-a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, atunci Cel Ce L-a înviat pe Cristos dintre cei morți va da viață și trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Lui Care locuiește în voi.12 Așadar, fraților, noi nu suntem datori firii pământești, ca să trăim potrivit ei.13 Pentru că, dacă trăiți potrivit firii pământești, veți muri, dar dacă, prin Duhul, dați morții faptele trupului, veți trăi.Obiecția cea mai întâlnită din acest pasaj la permanența mântuirii credinciosului este că versetul 13 se referă la credincioșii născuți din nou, iar moartea sau trăirea acolo se referă la moartea veșnică și la viața veșnică. Conform acestei înțelegeri, versetul 13 ar trebui să fie citit în felul următor: „Dacă credincioșii trăiesc conform firii și fac lucruri imorale, ei vor muri veșnic și își vor pierde mântuirea; dar dacă prin Duhul dau morții faptele trupului, lucrurile imorale, vor trăi veșnic și își vor păstra mântuirea lor eternă până la sfârșit.” E adevărat? Desigur că nu. Să vedem împreună de ce.Este adevărat că acest pasaj se referă în mod clar la frații în Cristos pe baza modului în care versetul 12 se adresează audienței ca frați. Totuși, contextul versetului 13 nu este despre mântuirea veșnică, ci despre trupul fizic și despre viața și moartea aici pe pământ. Iată câteva indicii: „trupul e mort din cauza păcatului” (versetul 10), Duhul lui Dumnezeu „va da viață trupurilor noastre muritoare” (versetul 11), iar dacă vom da morții „faptele trupului”, vom trăi (versetul 13). Când versetul 11 spune că Duhul Sfânt va da viață trupurilor noastre muritoare, nu se referă la înlocuirea trupurilor noastre muritoare cu alte trupuri glorificate, eveniment ce va avea loc la a doua venire a lui Isus. Dacă ar fi fost așa, s-ar fi exprimat altfel. Însă, construcția cuvintelor arată că Duhul Sfânt va da viață trupurilor noastre muritoare așa cum sunt aici pe pământ înainte de a fi înlocuite cu trupuri glorificate. El va întineri și va energiza trupurile noastre muritoare cu viață din tărâmul spiritual, astfel încât să trăiască mai mult și fără boală.Pavel folosește termenii „a muri” și „a trăi” pentru a transmite efecte temporale, care rezultă din păcat sau, respectiv, ascultare, dar care nu reflectă adevăruri veșnice. Faptele păcătoase, în special cele împotriva trupului fizic, cum ar fi băutura excesivă, dependența de droguri, imoralitatea sexuală, fumatul și mâncatul în exces, produc diferite forme de moarte aici și acum: moartea fizică prematură (1 Ioan 5:16; Iacov 5:19-20), suferință mentală și vinovăție (1 Samuel 15–16; Psalmii 51:2–9), relații rupte etc. Însă, condamnarea la moarte a diferitelor dorințe și pasiuni trupești ale trupului poate produce multiple binecuvântări ale vieții, cum ar fi sănătate fizică și longevitate (Psalmii 119:144; Proverbe 4:4, 7:2, 15:27; Efeseni 6:3), sănătate psihologică (Psalmul 69:32) și calitate a vieții în general din belșug (Ioan 10:10, 15:11).Să presupunem că Romani 8:13 are în vedere mântuirea veșnică. Cum măsurăm nivelul de carnalitate al vieții noastre? Care este nivelul de viață firesc care ne va face să ne pierdem mântuirea sau să o păstrăm în continuare? Nimeni nu știe, nu? Chiar și Biblia tace cu privire la această doză letală de viață carnală, dacă pot spune așa. Cu alte cuvinte, ai putea să te străduiești toată viața să trăiești cât mai moral și sănătos posibil, din punctul tău de vedere (pentru că toți avem niveluri diferite și relative de moralitate și de viață corectă), și să afli la sfârșit, spre dezamăgirea ta veșnică, că de fapt ți-ai pierdut mântuirea pe drum și nici măcar nu ai știut. Dumnezeu nu este așa. El ar fi mult mai clar în privința unei astfel de chestiuni de condamnare veșnică și de viață veșnică.

Unul dintre oamenii care au deschis calea autovindecării, Pera Novacovici, vine la Mihai Morar și îi dezvăluie secretele dezvoltării personale.Autor de succes, piatră de temelie a vindecării spirituale în România, Pera ne învață astăzi că evoluția înseamnă.... să mori frumos pentru a renaște mai bun!Descoperă sensul vieții cu omul care și-a învins destinul.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Cel mai fierbinte subiect este acum, din nefericire, războiul din Israel. E o situație extrem de complicată pentru care nu există soluții simple, dar putem încerca să înțelegem puțin situația din perspectiva unor oameni mai educați ca noi referitor la acest subiect.Unul dintre ei este Vadim Pistrinciuc, fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova și lector la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Îl voi lăsa pe el să explice relațiile dintre cele două state aflate acum în război și de unde provin rădăcinile acestui conflict.

Unul dintre artiștii care a influențat generații întregi – Puya – vine la Mihai Morar și îi dezvăluie realitatea din spatele imaginii de pe scenă.La Familia, Sișu și Puya sunt nume care au stat la baza rap-ului românesc, dar și întregului fenomen de show care se năștea în România anilor '90. Află însa astăzi povestea omului din spatele artistului: Dragoș Gărdescu.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.