POPULARITY
Categories
1,401 episodes with Tot
1,636 episodes with Tot
494 episodes with Tot
162 episodes with Tot
197 episodes with Tot
165 episodes with Tot
150 episodes with Tot
68 episodes with Tot
32 episodes with Tot
76 episodes with Tot
69 episodes with Tot
82 episodes with Tot
54 episodes with Tot
39 episodes with Tot
93 episodes with Tot
45 episodes with Tot
43 episodes with Tot
54 episodes with Tot
46 episodes with Tot
34 episodes with Tot
37 episodes with Tot
56 episodes with Tot
37 episodes with Tot
28 episodes with Tot
47 episodes with Tot
55 episodes with Tot
45 episodes with Tot
45 episodes with Tot
57 episodes with Tot
23 episodes with Tot
47 episodes with Tot
30 episodes with Tot
20 episodes with Tot
21 episodes with Tot
34 episodes with Tot
40 episodes with Tot
21 episodes with Tot
22 episodes with Tot
336 episodes with Tot
33 episodes with Tot
34 episodes with Tot
45 episodes with Tot
39 episodes with Tot
15 episodes with Tot
24 episodes with Tot
30 episodes with Tot
29 episodes with Tot
28 episodes with Tot
32 episodes with Tot
29 episodes with Tot
14 episodes with Tot
30 episodes with Tot
17 episodes with Tot
29 episodes with Tot
Jalen Tot buried six second half three pointers to help App State pull away to a 72-58 victory over Louisiana. Listen back to the highlights and analysis as well as the postgame thoughts of Tot and head coach Dustin Kerns.
Jan en Kevin bespreken de wedstrijd tegen Villarreal, die zeker niet tegenviel. Daarnaast nemen de heren het laatste transfernieuws door: Moro is onderweg naar Spanje, maar wie moet hem vervangen? Ook komt het aanbod voor Zinchenko ter sprake en de vraag wie de nummer 6-positie gaat invullen. Tot slot hebben ze het over de nieuwe raad van commissarissen en de Ajax-jeugd. (00:00) Intro(04:27) Villarreal - Ajax(28:58) AZ - Ajax(30:08) Ajax - Go Ahead Eagles(38:43) Seizoensbingo 2002/2003(46:39) Nieuwe raad van commissarissen(48:59) Spanjaarden in Amsterdam(53:21) Transfernieuws(1:03:27) Jong Ajax See omnystudio.com/listener for privacy information.
Multiple sclerose is een complexe ziekte waarbij je immuunsysteem je hersenen en ruggenmerg aanvalt. Tot nu toe zijn behandelingen vooral remmend en symptoomgericht. Maar binnenkort hopen wetenschappers het immuunsysteem zelf te herstellen. Neuroloog prof. dr. Guy Laureys van de UGent en Charlotte Mestdagh, verpleegkundige aan het UZGent, wat dat kan betekenen voor MS-patiënten.
In deze aflevering van FCA Daily bespreken Mart ten Have, Jean-Paul Rison en Hugo Heinen de Champions League-avond met Ajax op bezoek bij Villarreal, waar de Spanjaarden flink gaan roteren. We duiken in de vertraagde transfer van Zinchenko en vragen ons af of hij echt een versterking is. Ook bespreken we de bekerklassieker De Treffers - NEC, waar Jasper Cillessen terugkeert op zijn oude complex. Verder: Saibari's excuses aan Mendy na de handdoekrel, de verrassende Manchester derby-zege van United, en waarom Liverpool maar niet kan winnen van promovendi. Tot slot: de snel geseponeerde rode kaart van Zerrouki. RØDEBen je zelf op zoek naar de beste podcast apparatuur voor in de studio of onderweg? Check: https://rode.com/en-nlSee omnystudio.com/listener for privacy information.
Saudações seriadoras, ouvinte radiofobético! Está aberta a temporada das premiações da televisão e do cinema americanos! O ano já começou com o Critics Choice Awards, depois Golden Globes, SAG Awards, aí vem o Oscar, mais pra frente tem Emmy e por aí vai! Aproveitando esse clima, nossos seriadores inveterados Leo Lopes, Naty Nogueira, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Júlio Macoggi e Victor Estácio se reuniram neste episódio de atualização das melhores (e piores...) séries assistidas no último ano! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode agora mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- RÁDIOFOBIA 393 – Retrospectiva fora de série!- Clube do Rádiofobia no Gym Rats Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Multiple sclerose is een complexe ziekte waarbij je immuunsysteem je hersenen en ruggenmerg aanvalt. Tot nu toe zijn behandelingen vooral remmend en symptoomgericht. Maar binnenkort hopen wetenschappers het immuunsysteem zelf te herstellen. Neuroloog prof. dr. Guy Laureys van de UGent en Charlotte Mestdagh, verpleegkundige aan het UZGent, wat dat kan betekenen voor MS-patiënten.
Ha lieve luisteraar, Lou hier. Met deze week een aflevering over de tweede stap van Identity Based Reality Creation. Stap 1 hebben we in de vorige uitzending behandeld: het KIEZEN van je IDENTITY. Oftewel stap 1 is SELECTEER de TIJDLIJN van de REALITEIT van je nieuwe IDENTITEIT. Of dat nu een building of een being is, het moet staan als een huis. Stap 2 is: STABILISEER je nieuwe IDENTITEIT. Waar het meestal ‘fout' gaat is dat we terug shiften naar onze oude identiteit. In deze uitzending vertel ik je over de onopgemerkte manier waarop dat bij mij tot nu toe nog altijd het geval is geweest en hoe ik dit weekend ineens zag hoe geruisloos en gemakkelijk dat gaat…! Bijna was ik er weer voor gevallen maar nu had ik het dóór. Bewustzijn is KEY! Pascal en ik hebben zelfs onze Make Love Playlist aangepast omdat de oude Playlist nummers bevat die de oude Identiteit blijven activeren. Juicier kan ik het niet voor je maken
Saudações seriadoras, ouvinte radiofobético! Está aberta a temporada das premiações da televisão e do cinema americanos! O ano já começou com o Critics Choice Awards, depois Golden Globes, SAG Awards, aí vem o Oscar, mais pra frente tem Emmy e por aí vai! Aproveitando esse clima, nossos seriadores inveterados Leo Lopes, Naty Nogueira, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Júlio Macoggi e Victor Estácio se reuniram neste episódio de atualização das melhores (e piores...) séries assistidas no último ano! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode agora mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- RÁDIOFOBIA 393 – Retrospectiva fora de série!- Clube do Rádiofobia no Gym Rats Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Mei 2024. Roda JC en FC Groningen verwikkeld in een hevige promotiestrijd. Op speeldag 38 spelen de twee tegen elkaar in de Euroborg, maar een week daarvoor kan het al beslist worden. Roda wint thuis met 2-0 van Cambuur, terwijl Groningen op bezoek bij Telstar 1-0 achterstaat. Met die stand is Roda direct gepromoveerd naar de Eredivisie. Supporters rennen het veld op, maar de spelers blijven rustig, wetende dat de wedstrijd in Velsen-Zuid nog bezig is. Dan komt de gelijkmaker: Thom van Bergen kopt raak, 1-1. Groningen wordt gek, in Limburg slaat men de handen voor de ogen. Tot er ineens iets klinkt uit de speakers van het Parkstad Limburg Stadion. Stadionspeaker Wim Frijns kondigt de 2-1 aan van Telstar. Het veld wordt opnieuw bestormd door feestende supporters en spelers. Maar die 2-1 is nooit gevallen, de wedstrijd eindigt gewoon in 1-1. Totale chaos. Frijns pakt andermaal de microfoon: "Ik moet helaas mededelen dat het niet de 2-1 is geworden." Supporters vallen ter aarde, spelers worden van de schouders gehaald. Twee keer denken dat je er bent, twee keer van een koude kermis thuiskomen. En als je denkt dat Roda niet dieper kon zinken, vraag dan vooral niet wat er in de weken hierna gebeurde.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Tema del dia A punt d'arribar a l'episodi 200, encarem una nominació als Premis Martí Gasull, que reconeixen la tasca de persones i entitats en la defensa i promoció del català. I, MOLT IMPORTANT, per poder guanyar necessitem el suport de tots vosaltres! Si us plau, voteu-nos seguint aquests passos: Aneu a https://www.premismartigasull.cat (https://www.premismartigasull.cat/) Baixeu fins on diu "Nominats Premis a la Innovació" i voteu Easy Catalan. Tot seguit, baixeu una mica cap avall i introduïu les vostres dades (nom, cognom, correu i codi postal). Clic a "He llegit i accepto..." i clic a VOTAR EL NOMINAT. I si podeu, demaneu a algú més del vostre entorn que voti!
Tot groot genoegen van menig klimaatontkenner werd Nederland deze week eindelijk weer eens gehuld in een witte donsdeken. Diezelfde types zullen vast en zeker smullen van het onderzoek van dr. René van Westen, oceanograaf aan de Universiteit Utrecht. Volgens zijn berekeningen zou Nederland als gevolg van haperende oceaanstromen wel eens te maken kunnen krijgen met een nieuwe ijstijd. Niets opwarming van de aarde dus, zou u denken, maar dit is slechts een deel van zijn conclusie. Krijgt het noordelijk halfrond met het stilvallen van de zogeheten AMOC namelijk te maken met dalende temperaturen, het zuidelijk deel van de wereld wordt dan juist geteisterd door een verzengde hitte. Of dat oprukkende ijs Nederland zal bereiken en wanneer legt Van Westen uit aan Jort Kelder
[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan
De wereld staat in brand.De massale protesten in Iran worden door het regime hard en gewelddadig neergeslagen. Demonstraties groeien, repressie neemt toe en de centrale vraag is onontkoombaar: is dit het begin van het einde van de ayatolla's?Die spanning wordt groter nu Trump openlijk dreigt met ingrijpen in Iran. Daarmee verplaatst het conflict zich van binnenlandse repressie naar internationale machtspolitiek.Tegelijk zet Trump de verhoudingen met bondgenoten onder druk. De Deense premier Mette Frederiksen zegt hardop dat een aanval op Groenland het einde van de NAVO betekent. Tot slot gaat het over Trumps aanval op de instituties in eigen land. Hij wil Jerome Powell koste wat kost weg hebben en zet nu zelfs een strafrechtelijk onderzoek in tegen de Fed-voorzitter. De aflevering eindigt met de prikkelende vraag van columinst Rob Wijnberg: Is Trump het grootste geopolitieke gevaar sinds Hitler?Meer context en verdieping lees je op onze Substack.Rob Jetten wordt onze nieuwe premier. Wat leren zijn voorgangers ons? Luister hier naar het politieke college Minister-Presidenten.
Fluent Fiction - Catalan: Barcelona's Winter Collaboration: Turning Tension into Triumph Find the full episode transcript, vocabulary words, and more:fluentfiction.com/ca/episode/2026-01-11-23-34-02-ca Story Transcript:Ca: A l'hivern gèlid de Barcelona, el caliu humà de la Freelancer's Home contrastava amb el vent fred que bufava pels carrers.En: In the icy winter of Barcelona, the human warmth of Freelancer's Home contrasted with the cold wind blowing through the streets.Ca: Les finestres grans deixaven entrar una llum grisa però consistent que banyava l'espai de treball compartit.En: The large windows let in a gray but steady light that bathed the shared workspace.Ca: Els sons de tecles batent-se i xerrades baixes marcaven el ritme d'aquell matí de gener.En: The sounds of typing and low conversations set the rhythm of that January morning.Ca: La Júlia i l'Enric compartien una taula prop de la finestra, envoltats d'altres estudiants i professionals freelancers.En: Júlia and Enric shared a table near the window, surrounded by other students and freelance professionals.Ca: La Júlia fullejava uns apunts amb determinació mentre l'Enric, amb un llapis entre els dits, feia girar el mòbil sobre la taula.En: Júlia was flipping through some notes with determination while Enric, with a pencil between his fingers, was spinning his phone on the table.Ca: Havien de presentar un treball sobre literatura catalana, i el temps apretava.En: They had to present a paper on Catalan literature, and time was pressing.Ca: "Necessitem acabar això avui," insistí la Júlia, amb les celles arrufades.En: "We need to finish this today," Júlia insisted, with furrowed brows.Ca: L'Enric somrigué amb un toc de serenor.En: Enric smiled with a touch of calm.Ca: "Queda molt per fer, Júlia?" preguntà, mig tancant els ulls, esperant construir un pont d'entesa.En: "Is there much left to do, Júlia?" he asked, half-closing his eyes, hoping to build a bridge of understanding.Ca: En efecte, ell encara no havia enllestit la seva part de l'anàlisi.En: Indeed, he had not yet completed his part of the analysis.Ca: "Confia en mi," afegí, veient la seva mirada de retret.En: "Trust me," he added, seeing her look of reproach.Ca: El treball es titulava "La influència de Verdaguer en la poesia moderna". Tot un repte per a ells, però una gran oportunitat per brillar.En: The paper was titled "The Influence of Verdaguer on Modern Poetry." Quite a challenge for them, but a great opportunity to shine.Ca: Júlia se sentia responsable de mantenir el rumb.En: Júlia felt responsible for keeping things on track.Ca: "Enric, falta poc per entregar... Si no completem a temps, pot ser...," començà a dir, dubtant entre acabar la frase amb una amenaça velada o un crit d'auxili.En: "Enric, it's almost due... If we don't finish in time, it could be...," she began to say, hesitating between finishing the sentence with a veiled threat or a cry for help.Ca: Enric es va posar seriós.En: Enric became serious.Ca: "Júlia, conec la teva passió.En: "Júlia, I know your passion.Ca: Sé que vols que sigui perfecte.En: I know you want it to be perfect.Ca: Em faré càrrec.En: I'll take care of it.Ca: Avui mateix," va dir, mirant-la als ulls amb una sinceritat que desconcertà la Júlia.En: Today," he said, looking her in the eyes with a sincerity that unsettled Júlia.Ca: Durant les hores següents, l'espai es va anar omplint de gent nova, mentre el bruixot del cafè brindava hàbilment el seu aroma reconfortant.En: During the next few hours, the space filled with new people, while the coffee wizard skillfully provided its comforting aroma.Ca: L'Enric, després d'una ràpida infusió de cafè, es va posar a treballar de valent, deixant la Júlia amb el consol de veure que, finalment, estava concentrat.En: Enric, after a quick coffee infusion, got down to work diligently, leaving Júlia comforted to see that he was finally focused.Ca: A mesura que l'Enric elaborava la seva part, la Júlia començava a veure la importància de deixar espai a la creativitat del seu company.En: As Enric worked on his part, Júlia began to see the importance of allowing room for her partner's creativity.Ca: Aquell toc fresc i analític equilibriava la seva anàlisi detallada.En: That fresh, analytical touch balanced her detailed analysis.Ca: Col·laboraven sense paraules, en un tango d'idees que acabaria pintant el treball amb colors més rics del que havia imaginat sola.En: They collaborated without words, in a tango of ideas that would end up painting the paper with richer colors than she had imagined alone.Ca: Cap al vespre, quan les ombres es retallaven contra la llum de la tardor, van donar per acabat el projecte.En: By evening, when shadows were cast against the autumn light, they declared the project finished.Ca: Júlia el revisà, sorprenent-se de la fluïdesa amb què les parts de l'Enric complementaven les seves.En: Júlia reviewed it, surprised at the fluency with which Enric's parts complemented hers.Ca: Un somriure va il·luminar la seva expressió.En: A smile lit up her face.Ca: "Ho hem aconseguit," digué ella, somrient amb alleujament.En: "We did it," she said, smiling with relief.Ca: L'Enric assentí, agafant els seus apunts i rient.En: Enric nodded, grabbing his notes and laughing.Ca: "Sempre sabia que ho faríem.En: "I always knew we would.Ca: Només calia confiar."En: We just needed to trust."Ca: La presentació a classe fou un èxit.En: The presentation in class was a success.Ca: El professor els assenyalà com un exemple de treball en grup.En: The professor pointed them out as an example of group work.Ca: "Un duel de talents," va dir, somrient amb admiració.En: "A duel of talents," he said, smiling with admiration.Ca: Júlia i Enric, satisfets, es miraren l'un a l'altre amb agraïment.En: Júlia and Enric, satisfied, looked at each other with gratitude.Ca: Havien après molt més que literatura catalana; havien aprés a confiar i a complementar-se.En: They had learned much more than Catalan literature; they had learned to trust and complement each other.Ca: En sortir de l'aula, el sol d'hivern de Barcelona els acariciava.En: As they left the classroom, Barcelona's winter sun caressed them.Ca: Caminaven junts pel carrer, la tensió desapareguda, amb la seguretat que, fins i tot en el treball més freda de l'hivern, la col·laboració pot encendre la flama del triomf.En: They walked together along the street, the tension gone, with the assurance that even in the coldest work of winter, collaboration can ignite the flame of triumph. Vocabulary Words:warmth: el caliuwind: el ventworkspace: l'espai de treballtyping: les tecles batent-sedetermination: la determinaciófurrowed brows: les celles arrufadesbridge: el pontreproach: el retretinfluence: la influènciachallenge: el repteopportunity: l'oportunitatcry for help: un crit d'auxilisincerity: la sinceritatshadow: l'ombracoffee wizard: el bruixot del cafèinfusion: la infusiócreativity: la creativitatbalance: l'equilibrianalysis: l'anàlisitango: el tangofluency: la fluïdesarelief: l'alleujamentgratitude: l'agraïmentassurance: la seguretattriumph: el triomfaccompanied: acompanyadabrows: les cellesdue: l'entregaexpressions: les expressionstrust: la confiança
Tema del dia Avui, dia 8 de gener, comença la Marató de Donants de Sang a Catalunya, que durarà fins al dia 17. En aquest episodi, parlem amb el Marc Farran, ambaixador 2.0 del Banc de Sang i membre de la Federació Catalana de Donants de Sang. Amb ell resoldrem alguns dubtes habituals sobre la qüestió de donar sang: Cada quant es pot fer? Quines són les limitacions? Fa mal? Dura gaire? Consulta els punts de donació (https://www.bancsang.net/ca/) Si vas a donar sang, comparteix-ho a xarxes amb l'etiqueta @donarsang (i @easycatalanvideos) Com participar al Repte Gramatical de 14 Dies 1) Fes-te membre de la comunitat des de http://easycatalan.org/membership 2) Crea't un compte d'usuari a Discord (http://discord.com/) (gratuït) 3) Vincula un compte amb l'altre (2 clics) 4) Xerra i participa! L'expressió de la setmana cada gota omple la bota de gota en gota s'omple la bota Bonus Compartim algunes anècdotes personals com a donants de sang. Transcripció Andreu: [0:15] Bon dia, bona tarda, o bona nit, i benvinguts o bentornats al pòdcast d'Easy Catalan. Ja sé que molts de vosaltres trobeu a faltar la Sílvia aquí al pòdcast. Jo també. Com ja sabeu, va ser mare fa poc i per això últimament l'hem sentit menys. Però no patiu, perquè aviat tornarem a la normalitat, o a una certa normalitat, i la tindrem aquí més sovint. Avui tampoc m'acompanya el Joan. L'hem deixat descansant i practicant això de parlar a poc a poc. A veure si per al pròxim episodi ho hem aconseguit. I com que el mes passat no vam portar cap convidat, doncs ho fem avui! La persona que sentireu a continuació és un amic meu de tota la vida, de Lleida, però avui ve aquí al pòdcast per parlar-nos d'un tema molt important per al sistema sanitari i el conjunt de la societat. És una cosa que potser moltes persones no han fet mai encara, o ni tan sols ho han considerat, però de la qual molts de nosaltres ens en podem beneficiar en algun moment o altre de la nostra vida. Parlarem de donar sang. Sí, donar sang, aquest líquid vermell que ens corre per les venes. Però abans d'això, deixeu-me recordar que d'aquí una setmana i mitja començarem el Repte Gramatical de 14 Dies. Ens centrarem a practicar algunes expressions o estructures útils amb els pronoms febles "en" i "hi". De pronoms febles, ja ho sabeu, n'hi ha més, però volem centrar-nos en aquests dos perquè sovint són els que generen més dubtes o més confusió. Per tant, cada dia, durant 14 dies, al matí us proposarem una petita activitat per fer a Discord. Potser serà escriure un parell de frases, o gravar un àudio fent servir una expressió, o enviar una foto amb un comentari, però tot tindrà relació amb aquests dos pronoms febles. I al final del dia farem una breu conclusió per resumir el que hem après. Aquest repte està pensat per repassar conceptes bàsics sobre l'ús d'aquests pronoms, aprendre a utilitzar-los amb més seguretat i confiança i, així, fer que els pronoms febles deixin de ser el nostre punt feble. Andreu: [2:20] Aleshores, per participar-hi, simplement us heu de fer membres de la comunitat i accedir a Discord. Amb la subscripció més bàsica ja hi teniu accés. És molt fàcil. Primer cal entrar a easycatalan.org/membership i triar un nivell de subscripció. Després, anar a discord.com i crear un compte d'usuari. Això és un pas gratuït. I, finalment, vincular el compte de Discord amb la subscripció d'Easy Catalan, que són, simplement, dos clics. Tot ho teniu explicat a la descripció de l'episodi i també a la web que he dit. Llavors, si penseu que aquest Repte Gramatical us pot ajudar a millorar el vostre català, us proposo de fer pausa un moment, ara mateix, aturar el reproductor i fer aquests tres passos en menys de cinc minuts. D'aquesta manera també descobrireu com és la comunitat de la qual sempre parlem i alhora ens ajudareu a continuar aquest projecte, cosa que ens farà molt contents. Tema del dia Andreu: [3:21] I ara sí, us presento la persona que us he dit abans. Ell és el Marc, Farran per als amics o @FarryPimPam a les xarxes. I és, si no ho dic malament, ambaixador del Banc de Sang de Catalunya. Hola, Farran! Farran: [3:36] Hola, hola, bon dia! Andreu: [3:37] Benvingut! Com estàs? Farran: [3:39] Doncs molt bé. Molt bé, molt bé. Molt content d'estar aquí. Moltes gràcies! Andreu: [3:43] Clar, una cosa que no he dit és que tu, a part d'això d'ambaixador del Banc de Sang, que ara ens explicaràs, ets oient del pòdcast d'Easy Catalan! Però tu no ets aprenent de català. Llavors, és un honor també tenir alguna persona que no és el perfil prototípic dels oients d'Easy Catalan, no? Ets una d'aquestes… dels pocs nadius, potser, que ens escolten. Farran: [4:07] Però sempre es diu això, no?, que mai se neix amb tot après i mai deixem d'aprendre. Cada dia que escolto el pòdcast, i amb els vostres vídeos, doncs sempre… sempre aprenc coses noves i sempre enriqueix. Fes-te membre de la subscripció de pòdcast per accedir a les transcripcions completes, a la reproducció interactiva amb Transcript Player i a l'ajuda de vocabulari. (http://easycatalan.org/membership)
Deze week in The Trueman Show: Melchior Verbon Melchior werkte bijna drie decennia bij de Koninklijke Marechaussee en stond jarenlang midden in het systeem: van uitzendingen in Bosnië tot Schiphol, van instructeur geweldsbevoegdheden tot operationele politietaken. In dit gesprek vertelt hij hoe hij al vroeg begon te twijfelen aan het officiële verhaal dat via politiek en media werd verteld, en hoe die twijfels tijdens de coronaperiode onvermijdelijk tot een breekpunt leidden. We spreken over propaganda, mediaframing en het spanningsveld tussen geweten en gehoorzaamheid binnen defensie en politie. Melchior deelt openhartig hoe hij zich uitsprak tegen de coronamaatregelen, wat dat losmaakte binnen zijn organisatie, en hoe snel toezicht, intimidatie en druk toenamen. Van onverwachte telefoontjes tot politie aan de deur: hij beschrijft stap voor stap wat er gebeurde nadat hij zijn mond opendeed. Ook gaan we in op demonstraties, ME-inzet en de angstcultuur die kan ontstaan binnen strak hiërarchische organisaties. Melchior deelt verhalen over collega's met gewetensbezwaren, de mentale belasting van blind orders opvolgen en waarom zwijgen voor hem op een gegeven moment geen optie meer was. Tot slot bespreken we de kindermars die hij organiseerde, de felle tegenwerking die daarop volgde en de gesprekken die hij voerde met slachtoffers die het vertrouwen in instanties volledig zijn kwijtgeraakt. In deze podcast: Werken binnen Defensie en de Marechaussee De eerste momenten van twijfel en bewustwording Corona, handhaving en morele conflicten Media, framing en propaganda Intimidatie en ‘targeting' na het uitspreken De kindermars en de reactie van de overheid Slachtoffers, vertrouwen en systeemfalen Word Member en bekijk Uncensored op That's The Spirit: https://thatsthespirit.nu/in Volg ons op: Instagram: / thetruemanshowpodcast Facebook: / thetruemanshowpodcast Telegram: https://t.me/s/jornluka?before=217 X: / TruemanshowNL Wekelijks op de hoogte blijven van alle afleveringen, updates, boekentips en de blogs van onze gasten? Schrijf je in voor de nieuwsbrief: https://thetruemanshow.com/nieuwsbrief/ Samenwerken met de Trueman Show? Stuur een mail naar partners@thetruemanshow.com Deze podcast wordt mede mogelijk gemaakt door de volgende sponsoren: AMARAPURE Geef jezelf meer energie en een betere nachtrust met de Roodlicht-Lamp van Amarapure. Bestel via https://amarapure.com en ontvang 10% korting met code TMS. MODERN NATIVE Geef je lijf wat het écht nodig heeft met de natuurlijke orgaansupplementen van Modern Native. Gebruik code TMS voor 10% korting: https://modernnative.nl/orgaanmix FILMPREMIERE BRAM EN FIMME BAKKER; ONVOORWAARDELIJK Op woensdag 14 januari gaat de allereerste documentaire van That's the Spirit in première. Het is het verhaal van ex-psychiater Bram Bakker en zijn zoon Fimme, die verslaafd was aan drank en drugs. De reguliere kaartverkoop is gestart op 14 december, en er zijn nog een aantal plekken beschikbaar! Inschrijven kan hier: https://events.thatsthespirit.nu/event/filmpremiere-onvoorwaardelijk
Saudações curiosas, ouvinte radiofobético! Feliz 2026! Você já sabe que nosso tradicional episódio especial de Ano Novo é um crossover com um podcast muito pedido pelos nossos ouvintes, certo? Para entrar neste ano com o pé direito, Leo Lopes, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Camilinha, Júlio Macoggi e Victor Estácio recebem os irmãos Cainã, Cauê e Ynaê diretamente do @cauwave e do podcast Mostrando a Língua, para um papo delicioso sobre etimologia, curiosidades, comunicação e muito mais! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode agora mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- ouça a Rádiofobia Webradio- siga Cainã e a Vizinhança do Espelho no Instagram- ouça Cainã e a Vizinhança do Espelho no Spotify Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast para garantir DESCONTO e BÔNUS ESPECIAIS para a PRIMEIRA TURMA- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Saudações curiosas, ouvinte radiofobético! Feliz 2026! Você já sabe que nosso tradicional episódio especial de Ano Novo é um crossover com um podcast muito pedido pelos nossos ouvintes, certo? Para entrar neste ano com o pé direito, Leo Lopes, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Camilinha, Júlio Macoggi e Victor Estácio recebem os irmãos Cainã, Cauê e Ynaê diretamente do @cauwave e do podcast Mostrando a Língua, para um papo delicioso sobre etimologia, curiosidades, comunicação e muito mais! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode agora mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- ouça a Rádiofobia Webradio- siga Cainã e a Vizinhança do Espelho no Instagram- ouça Cainã e a Vizinhança do Espelho no Spotify Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast para garantir DESCONTO e BÔNUS ESPECIAIS para a PRIMEIRA TURMA- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Tot i que l'acabem d'estrenar, hi ha artistes tan visionaris que ja celebraven amb antelaci
In 1997 zette Guido den Aantrekker zichzelf én de hele roddelpers op zijn kop met de beruchte ‘Willem-Alexander dubbelganger’-affaire. Een ingehuurde lookalike, een winters decor in Lech en foto’s die de wereld over gingen. Tot bleek dat het allemaal één groot complot was. Bladen als Privé, Story en Weekend hapten gretig – en werden genadeloos ontmaskerd. Een mediastorm barstte los, een claim van 120.000 euro volgde, en Guido den Aantrekker zelf werd de hoofdrolspeler in het schandaal dat zijn carrière voor altijd zou tekenen. Ga naar podimo.nl/gonzo en luister GONZO nu 2 maanden voor maar 1 euro!See omnystudio.com/listener for privacy information.
Stadioanele au evoluat de-a lungul timpului într-un mod uimitor. Muzeul MAXXI din Roma a dedicat o expoziție în care stadioanele au fost descrise din mai multe puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și artistic. Construcții urbane impunătoare, stadioanele joacă roluri variate în viața orașelor și a locuitorilor lor. Muzeul MAXXI din Roma dedică o amplă expoziție stadioanelor privite din multiple puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și bineînțeles artistic. Urmând un parcurs cronologic expoziția prezintă evoluția acestor edificii în timp și spațiu. În Grecia antică stadionul reprezenta o unitate de măsură pentru cursele de sprint, dar și locul sacru în care jocurile sportive erau dedicate lui Zeus. În Roma antică el a pierdut dimensiunea spirituală, devenind arenă de divertisment al maselor datorită căreia s-a născut binecunoscuta expresie: pâine și circ. Demn de reținut este faptul ca odată cu declinul Imperiului Roman și ascensiunea creștinismului stadioanele și-au pierdut rolul public timp de cincisprezece secole. Competițiile sportive și manifestările de masă s-au diminuat și s-au mutat în piețele publice sau pe terenuri extraurbane. Abia în secolul XIX a apărut din nou ideea de a crea în orașe structuri specific dedicate competițiilor sportive. Sursa video: youtube.com / Museo MAXXI Noțiunea de stadion modern este legată de numele arhitectului scoțian Archibald Leitch 1865-1939 care a conceput primele spații sportive închise ca structuri strict funcționale alcătuite în principal din lemn și metal. Cu timpul, evoluția stadioanelor a fost marcată de inovații cum ar fi lumina artificială care a extins orarele de funcționare a acestora, a atras un număr ridicat de spectatori ceea ce a condus la ridicarea veniturilor cluburilor sportive. Odată cu inventarea betonului armat terenurile sportive au căpătat o formă monumentală. Astfel ele au devenit puncte de reper pentru anumite cartiere dar și teatre pentru evenimente care au depășit domeniul sportiv. În secolul XX stadioanele au început să intre din ce în ce mai mult în relație cu locuitorii Arenele, întruchipează un orgoliu civic dând expresie emoțiilor personale și de grup. Ele reprezintă unul dintre puținele spații dedicate fenomenelor de efervescență colectivă. Pot fi asociate cu aspecte pozitive pentru că sunt un spațiu care permite eliberarea emoțiilor și comportamentului prea controlat, dar și negative pentru că impulsurile nestăpânite se pot transforma în violență și anarhie. Tot în acest secol stadioanele au servit ca scenă festivă pentru regimurile autoritare, fiind un loc de manipulare sau revendicare a unor identități colective politice, regionale, etnice sau religioase. Imagini cu stadioanele din Berlin și Nürnberg în care naziștii făceau parade sunt de tristă amintire. În anii 60-70 aria de utilizare a stadioanelor s-a extins la evenimente culturale cum ar fi concertele sau paradele de modă. Anii 80 s-au confruntat cu probleme de siguranță și disciplină obligând proprietarii de cluburi la mari investiții. Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la tragedia de pe stadionul Heysel de la Bruxelles când într-o învălmășeală infernală la finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, meciul Juventus-Liverpool, au murit 39 de oameni, striviți sau sufocați. O catastrofă umanitară. Secolul 21, stadioane futuriste La începutul actualului secol, stadionul s-a transformat într-un instrument de marketing urban care a atras atenția arhitecților de faimă internațională. Fie în noi construcții, fie în renovări, stadioanele se bucură în prezent de cele mai avansate tehnologii: acoperișuri retractabile, terenuri mobile, ecrane LED. Fiind spații închise cu un public captiv ele sunt folosite intens în scopuri comerciale. Spectatorul este considerat pe de o parte ca un consumator pasiv asaltat de reclame, dar și ca participant activ în căutarea unor experiențe de neuitat. Stadioanele futuriste construite pentru Cupa Mondială din Qatar sunt exemple elocvente iar cele pentru următorul Campionat Mondial cel din America depășesc orice imaginație. Dacă la ediția din urmă cu mai bine de trei decenii SUA a impresionat lumea întreagă cu nouă stadioane dintre cele mai atractive pentru acel moment, de această dată nu mai puțin de 11 arene de ultimă generație vor face ca sportul rege să beneficieze de cele mai bune condiții.
Wat is er mis met de EU? Yael Potjer spreekt met Rob Roos, oud-Europarlementariër en ondernemer, over de stagnerende Europese economie, afnemende privacy en vrijheid en hoe Brussel werkt. Wie heeft de macht in Brussel? En wat zou volgens Rob Roos Europa beter maken?Rob Roos noemt de Green Deal schadelijk voor de Europese economie. Hij ziet ons verdienvermogen inzakken door ondoordachte besluitvorming in Brussel. De lobby van grote bedrijven heeft volgens hem veel macht en invloed. Maar als de bedrijvenlobby zo invloedrijk is, waarom werd er dan niet tegen de Green Deal gelobbyd? Hoe werkt de besluitvorming in Brussel eigenlijk, en kunnen we de EU democratisch noemen? Rob vindt dat de Europese Commissie te veel macht heeft gekregen. Ze bespreken het EU Democracy Shield en Chat Control als voorbeeld. Volgens Rob Roos komt onze vrijheid en privacy hierdoor onder druk te staan.Ook bespreken ze de militarisering in Europa, Oekraïne, de Russische dreiging en de dienstplicht. Rob stelt dat het narratief rond het conflict wordt gebruikt om in Europa gewenste veranderingen door te voeren en dat er ook andere belangen spelen die niet altijd worden benoemd.Tot slot bespreken ze gemeenschappelijke schulden, het plan van Mario Draghi en de oplossingen die Rob voor zich ziet. Waarom noemt Rob Eurobonds krankzinnig? En hoe ziet hij de toekomst van de Europese samenwerking voor zich?Stichting Samen Leven in Vrijheid: https://www.samenleveninvrijheid.nl/Rob Roos op X: https://x.com/Rob_RoosYael Potjer op X: https://x.com/GoedWeerGenieteOverweegt u om goud en zilver aan te kopen? Dat kan via de volgende website: https://bit.ly/3xxy4sYTimestamps00:00 Intro02:05 Wat is er mis met de EU?03:44 Green Deal & Europese economie07:32 Lobby: wie heeft de macht in Brussel? 15:51 Hoe werkt de besluitvorming in Brussel? 22:28 Is de EU wel een democratie?24:07 EU Democracy Shield32:48 Privacy & Chat Control36:20 Bestrijding Desinformatie & Vrij debat39:00 Dienstplicht, NAVO & Vrede in Oekraïne49:52 Gemeenschappelijke schulden & Plan Mario Draghi58:18 Ondernemen & Overregulering01:04:26 Toekomst Europese samenwerking?Twitter:@Hollandgold: / hollandgold @paulbuitink: / paulbuitink Let op: Holland Gold vindt het belangrijk dat iedereen vrijuit kan spreken. Wij willen u er graag op attenderen dat de uitspraken die worden gedaan door de geïnterviewde niet persé betekenen dat Holland Gold hier achter staat. Alle uitspraken zijn gedaan op persoonlijke titel door de geïnterviewde en dragen zo bij aan een breed, kleurrijk en voor de kijker interessant beeld van de onderwerpen. Zo willen en kunnen wij u een transparante bijdrage en een zo volledig mogelijk inzicht geven in de economische marktontwikkelingen. Al onze video's zijn er enkel op gericht u te informeren. De informatie en data die we presenteren kunnen verouderd zijn bij het bekijken van onze video's. Onze video's zijn geen financieel advies. U alleen kunt bepalen hoe het beste uw vermogen kunt beleggen. U draagt zelf de risico's van uw keuzes.Bekijk onze website: https://www.hollandgold.nl
Het is een privilege en soms ook een last: onze zorgverzekering, zeker in deze tijd van het jaar. Tot en met 31 december kun je je zorgverzekering opzeggen, waarna je tot en met 31 januari de tijd hebt om een nieuwe verzekering af te sluiten. Maar hoe is ons zorgverzekeringsstelsel eigenlijk ontstaan? Waar moet je rekening mee houden als je besluit over te stappen? En hoe onderscheid je de mythes van de feiten? We praten erover met Marco Varkevisser, Hoogleraar Marktordening in de Gezondheidszorg!
In deze tweede terugblikaflevering kijken we terug op 2025 door de bril van infrastructuur, institutionele macht en de markt. Een belangrijk vertrekpunt daarbij zijn stablecoins. De hoeveelheid geld die bij uitgevers als Tether staat geparkeerd, groeide het afgelopen jaar verder door. Die toename kwam vooral door bredere inzet van stablecoins als handelsmiddel, als schakel tussen crypto en traditionele markten en als alternatief voor dollars in delen van de wereld waar toegang tot het financiële systeem beperkt is. Dat roept vragen op over de rol van die uitgevers. Grote sommen geld staan feitelijk buiten het bancaire systeem, terwijl ze wel een steeds belangrijkere functie vervullen binnen datzelfde systeem. Ook tokenisatie stond dit jaar nadrukkelijker op de agenda. Jarenlang bleef het vooral bij beloftes, maar in 2025 kwamen concrete toepassingen op gang. Banken en financiële instellingen experimenteerden met onchain money markets, fondsen en andere producten. Bedrijven als Robinhood brachten zelfs aandelen naar de blockchain. De vraag is waar in dit model uiteindelijk de waarde terechtkomt: bij de blockchain zelf, bij de uitgever van het product of bij de partij die bestaande financiële instrumenten ‘onchain’ brengt. Dat bepaalt ook voor wie deze ontwikkeling het meest gunstig uitpakt. Een opvallende toepassing dit jaar was Polymarket, een platform voor voorspellingen dat liet zien hoe blockchains kunnen worden ingezet voor markten rond informatie en verwachtingen. Tegelijkertijd werd ook in Nederland geëxperimenteerd. ING werkte aan plannen voor een euro-stablecoin en Rabobank bood een Bitcoin ETP aan. Dat wijst op serieuze interesse, maar ook hier blijft de vraag of dit fundamenteel nieuwe toepassingen zijn of vooral varianten op bestaande producten. Richting 2026 lijkt verdere adoptie waarschijnlijk, maar het debat draait steeds meer om de toegevoegde waarde en de vraag of crypto wordt geïntegreerd of juist opgeslokt door de traditionele financiële wereld. Institutionele adoptie speelde daarbij een grote rol. In de VS gingen vrijwel alle grote partijen aan de slag met crypto, variërend van banken tot vermogensbeheerders. De drijfveer lijkt een mix van overtuiging en angst om achter te blijven. Fed-voorzitter Jerome Powell noemde bitcoin dit jaar ‘digital gold’, een uitspraak die veel zegt over hoe de munt inmiddels wordt gezien. Ook overheden roerden zich. De staat Texas begon met het aanleggen van een strategische bitcoinreserve. Dat is iets anders dan bedrijven die bitcoin op de balans zetten, zoals Strategy. Dat laatste bleek geen onverdeeld succes. Het aantal bedrijven met een bitcoinreserve groeide snel, maar sommigen kwamen al in de problemen. Tot slot de markt. Eind 2024 werden scenario’s geschetst waarin bitcoin eind 2025 op 150.000 dollar zou kunnen staan, maar zelfs dat niveau werd niet gehaald. De markt overschatte bepaalde verhalen, terwijl eerdere euforie de prijs tijdelijk opstuwde. In het najaar kantelde het sentiment en bleek de markt minder stabiel dan gehoopt. Dat roept de vraag op hoe volwassen crypto werkelijk is. Vooruitkijkend spelen macro-economische ontwikkelingen, de rol van ETF’s en bredere financiële trends een bepalende rol voor 2026. Co-hosts zijn Bert Slagter en Mauro Halve. Gasten Bert Slagter Mauro Halve Links Host Daniël Mol Redactie Daniël Mol Matthijs DamsteegSee omnystudio.com/listener for privacy information.
Deze aflevering met Shady, Kevin en Gerwin gaat het over de marathonwedstrijden in Winterswijk, en de prestaties tijdens het Olympisch Kwalificatietoernooi (OKT). De mannen bespreken met een mix van humor en expertise de kansen van diverse rijders, waaronder Marijke Groenewoud en Stijn van de Bunt, voor de komende wedstrijden en de Spelen in Milaan. Ook komen teamtactieken, persoonlijke anekdotes over vallen op het ijs en de samenstelling van hun eigen 'kwartetspel' van favoriete schaatsers aan bod. Tot slot blikken ze vooruit op het Nederlands Kampioenschap marathon op 1 januari en voorspellen ze wie daar de titel zal pakken.
Laurens en Stefan gaan verder, een korte update, want het was twee keer koers dit weekend! Sterker nog vier crossen sinds laatste aflevering: Hofstade, Heusen, Gavere en Dendermonde. En die laatste, dat was vandaag. Dendermonde. Normaal bemodderde koppen in de weide, nu leek het wel een Amerikaanse voorseizoenscross. Allemaal reden ze wel ff op kop, allemaal hadden ze hun mindere moment, maar uiteindelijk kwam het aan op de laatste meters. De Tricolore Sprint werd gewonnen door onze zuiderburen. Dendermonde werd een prooi voor Thibau Nys.En hoe zat het ook alweer met het nieuwe Klak Af! Klassement dat in volle gang is geschoten? Je hoort het allemaal, in weer een nieuwe aflevering van de Live Slow Ride Fast podcast.Geef jezelf nu een schop onder je kont, en sluit een jaarabbo JOIN af met 25%. Dit is de tijd van het jaar dat je geen halve maatregelen moet nemen, maar jezelf die motivatie moet geven om in de zomer uitstekend voor de dag te komen. Ga naar join.cc/dossiercross!De prijzenpot voor het Klaf Af! Klasssement spekken? Dan kan voor deze link: https://gofund.me/e5cddbce1
Send us a textIn deze aflevering van Soul Session gaat psycholoog Huibrecht Boluijt in gesprek met Willem Engel: wetenschapper, activist én danser.Of u nu voor- of tegenstander bent van zijn persoon, zijn meningen of zijn voorkomen, in dit openhartige gesprek ziet u de mens achter de boodschap en presentatie.Tot aan dit gesprek liet hij niemand zo dicht bij zijn kwetsbare kant komen.Omdat hij vaak wordt weggezet als agressief, provocatief, vilein en niet ter zake kundig, kunnen we er niet omheen om als inleiding eerst te spreken over hoe hij zich manifesteerde, dan wel hoe hij door de media werd geframed, voordat we kunnen doorgraven naar de persoon daarachter.Maar dan, op een derde van het gesprek, gaat de poort naar zijn spiritualiteit open. We spreken over pedagogische, spirituele en psychologische gaven en opgaven in het leven. Dit leidt ons tot de mens wie hij nog meer is, achter de persona, identificaties en toegedichte eigenschappen.Zijn ouders, opvoeding en de meegekregen normen en waarden vormen zijn een deel van de verklaring voor zijn huidige grondhouding.Hij spreekt openhartig over zijn hoop en teleurstellingen in het leven. Thema's als moed, bevrijding, angst, framing, mediacontrole, desinformatie, polarisatie en eigenwaarde komen aan bod, evenals de manier waarop mensen op subtiele wijze hun behoefte (en spirituele noodzaak) tot zelfverantwoordelijkheid wordt afgenomen. De tragedie van de mensheid wordt helder.De parallel tussen zijn grote liefde dansen en zijn missie om mensen zich meer bewust te laten worden van het voelen en de noodzaak om op z'n tijd de geest het zwijgen op te leggen wordt duidelijk. Willem heeft zware jaren achter de rug en zag al snel maatschappelijke dynamieken ontstaan die hem grote zorgen baarden. Het gebrek aan ik-besef, toewijding en de tanende aandachtspanne is zorgelijk. Eigen leiderschap is niet meer nodig. De overheid en de technologie lijken er hand in hand namelijk voor teSupport the showWaardeer je deze video('s)? Like deze video, abonneer je op ons kanaal en steun de onafhankelijke journalistiek van blckbx met een donatieWil je op de hoogte blijven?Telegram - https://t.me/blckbxtvTwitter - / blckbxnews Facebook - / blckbx.tv Instagram - ...
Quins factors influeixen en el deteriorament cognitiu, i com podem evitar-los? Qu
Merry Christmas! We sluiten 2025 af met de laatste Liga van het jaar. In deze speciale eindejaars blikken we terug op de tweede helft van 2025, samen met Flavie Marie-Dabin (IKAG), Zaïre Krieger en DavineP. Wat waren de hoogte- en dieptepunten...? Tot volgend jaar!
Ein neuer Fall aus Sachsen. Nancy Ritter als verdeckte Ermittlerin in einem Cold Case. Vor sechs Jahren wurde in einem stillgelegten Bergwerksschacht ein toter Asylbewerber gefunden. Doch Kommissarin Gesche Kraus will nicht, dass der Fall einfach so im Archiv verschwindet. Warum nur? Wer das Hörspiel am Radio hören will: Samstag, 27.12.2025, 20.00 Uhr, Radio SRF 2 Kultur Bei ihrem letzten Einsatz wurde Nancy Ritter durch eine Bombe verletzt. Kaum wiederhergestellt, hat Gesche Kraus vom LKA gleich wieder einen Job für sie. Denn Nancy hat wiederholt bewiesen, dass sie auch als «einfache» Streifenpolizistin sehr wohl zu anspruchsvollen Ermittlungen taugt. Diesmal soll sich Nancy als VE, als verdeckte Ermittlerin, in einen ehemaligen Bergwerksort einschleusen. In Schlackstedt wurde vor sechs Jahren ein Asylbewerber, Desmond Mbayo, in einem stillgelegten Schacht aufgefunden. Tot. Und übel zugerichtet. War es ein Unfall-Sturz? Oder wurde er gejagt und ermordet? Offenbar hatte er in seinem Asylheim diverse Missstände angeprangert. Nancy soll in Schlackstedt Ryan Ehlert beobachten, der damals mit seiner Security-Firma in der Zentralen Aufnahmestelle (ZAST) für Sicherheit gesorgt hat. Oder besser: Für Unsicherheit? Mit einer Legende ausgestattet, freundet sich Nancy mit Ryans Freundin Lara an und lernt die Schlackstedter kennen: solche, die nur in der Vergangenheit leben, und solche, die auf eine Zukunft in dem Ort hoffen. Ob einer von ihnen weiss, was damals wirklich mit Desmond passiert ist? Dirk Laucke, 1982 in Schkeuditz geboren, aufgewachsen in Halle (Saale), schreibt für Theater, Film und Hörspiel und nun mit «Ausgehöhlt» seinen sechsten ARD Radio Tatort. ____________________ Mit: Maike Knirsch (Nancy Ritter), Katja Bürkle (Gesche Kraus), Johannes Kienast (Tommi Ritter), Thomas Thieme (Arnold Hennecke), Johannes Scheidweiler (Ryan Ehlert), Vanessa Loibl (Lara Michel), Payam Yazdani (David Ramdani), Thomas Arnold (Marco Hecker), Pablo Striebeck (Gordon Tauchert) ____________________ Musik: Tommy Neuwirth – Tontechnik: André Lüer und Christian Grund – Dramaturgie und Redaktion: Nicole Standtke – Regie: Anne Osterloh ____________________ Produktion: MDR 2025 ____________________ Dauer: 53'
Op 26 december 1991 schreef de toenmalige correspondent van de New York Times in Moskou, Serge Schmemann, een aangrijpend stuk over het einde van de Sovjetunie. Hij koos de vorm van een necrologie. Wat een vondst. ‘De Sovjet-staat’, zo luidde de eerste zin, ‘gedurende zijn korte maar tumultueuze geschiedenis gekenmerkt door grote verworvenheden en vreselijk lijden, is vandaag, na een lang en pijnlijk verval, gestorven. Hij was 74 jaar oud.’ Hopelijk is het allemaal minder dramatisch, maar in een groot deel van Europa heerst een vergelijkbaar sentiment over onze tijd: het einde van de schijnbaar in gietijzer gegoten alliantie met de Verenigde Staten. Al het gepraat over de dreiging van oorlog op het Europese continent, het aanleggen van noodpakketten, bezorgde ministers van Defensie en het groeiende besef dat de grote, strategische paraplu waaronder we sinds de Eerste Wereldoorlog konden schuilen wordt opgeklapt, markeert het afscheid van een tijdperk. Hoewel gemijmer zinloos is, moeten we ons wel afvragen of Amerika beseft wat het verliest, niet alleen historisch en cultureel, maar puur strategisch. Het land wilde niet meedoen aan de Eerste Wereldoorlog tot 1917, toen Duitse onderzeeërs het passagiersschip Lusitania tot zinken brachten. De Amerikanen dachten dat de Britten garant stonden voor de verdediging van de Atlantische Oceaan, maar toen de Lusitania zonk beseften ze dat de oorlog in Europa tot aan hun oostkust kon komen. In de Tweede Wereldoorlog deed zich iets vergelijkbaars voor. Onder druk van de isolationistische en pro-Duitse ‘America First’ beweging eind jaren ’30, kreeg president Roosevelt het Congres niet mee om te luisteren naar de smeekbedes van Winston Churchill om Groot-Brittannië te steunen. Tot 7 december 1941, toen Japan met de aanval op Pearl Harbor de VS de oorlog in sleurde. Ook de Pacific bood, net als de Atlantische Oceaan, geen garantie voor veiligheid. In de fragiele situatie in Oekraïne en de waarschuwingen over gevaar voor de rest van Europa zou Donald Trump de historische parallel moeten zien. Als Europa valt, is er alleen nog een oceaan, en die doorkruist Rusland permanent. De explosieve ontwikkeling van de Chinese krijgsmacht, met vliegdekschepen, jachtvliegtuigen en onderzeeërs, bedreigt de Amerikaanse westkust. Dat houden zelfs nieuwe Amerikaanse schepen van de Trump-klasse niet tegen. De uitdaging voor diplomaten zit ‘m niet in het bedelen of Trump alsjeblieft met ons mee blijft doen, en de beschermende paraplu niet helemaal opklapt, maar in het laten zien dat Europa – hoezeer Trump ook op ons neerkijkt – onmisbaar is voor de Amerikaanse veiligheid. De lessen van twee wereldoorlogen zijn overtuigend: Amerika heeft een primair belang: niet ons, of Oekraïne, maar zichzelf.See omnystudio.com/listener for privacy information.
CREDO, QUE DELÍCIA, ouvinte radiofobético! Chegamos ao finalzinho do ano, época das festas e reuniões entre amigos e família para celebrar (ou lamentar) o ano que passou e receber de braços abertos (ou cruzados) o novo ano! Para o nosso tradicional episódio de fim de ano, Leo Lopes, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Júlio Macoggi, Victor Estácio e Rafael Felipe convidaram Andreia Pazos e Agatha Ottoni - as verdadeiras donas do Jovem Nerd - para um crossover mais que especial com o podcast Caneca de Mamicas, MEU AMOOOORR! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- ouça a Rádiofobia Webradio- enfeite de Natal do John McClane na árvore de Natal da Agatha- Jogo Quem Disse Isso?- O Jogo dos Sons Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast para garantir DESCONTO e BÔNUS ESPECIAIS para a PRIMEIRA TURMA- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Hey daar lieve luisteraar, Lou hier. Met de laatste radio show voor 2025. We houden even een winter break. Op 5 januari 2026 zijn we er weer. Dit is de perfecte tijd om naar binnen te keren. Om te kijken wat er in je binnenwereld speelt. Manifesteren is een inside job. Persoonlijk heb ik al het een en ander bloot gelegd en deel het met je in deze Radio Show. Het voelt heel naakt en bloot om dit met je te delen, maar ik vermoed dat ook dit weer iets universeels is en jij er misschien ook goed aan doet om eens naar te kijken. Je zult het moeten luisteren om te weten waar ik het over heb. Spreken is één ding, dan is het nog frequentie en energie. Maar schrijven is zichtbaar, en dat voelt nog een beetje te bloot. Hoe dan ook. Heb hele fijne dagen. Wij zijn dus gesloten tot 5 januari maar Miracle Town en de OMGame room blijven gewoon open voor iedereen die behoefte heeft aan goed gezelschap. Tot volgend jaar en bedankt voor al je support het afgelopen jaar! Alle liefs Lou
CREDO, QUE DELÍCIA, ouvinte radiofobético! Chegamos ao finalzinho do ano, época das festas e reuniões entre amigos e família para celebrar (ou lamentar) o ano que passou e receber de braços abertos (ou cruzados) o novo ano! Para o nosso tradicional episódio de fim de ano, Leo Lopes, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Júlio Macoggi, Victor Estácio e Rafael Felipe convidaram Andreia Pazos e Agatha Ottoni - as verdadeiras donas do Jovem Nerd - para um crossover mais que especial com o podcast Caneca de Mamicas, MEU AMOOOORR! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- ouça a Rádiofobia Webradio- enfeite de Natal do John McClane na árvore de Natal da Agatha- Jogo Quem Disse Isso?- O Jogo dos Sons Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast para garantir DESCONTO e BÔNUS ESPECIAIS para a PRIMEIRA TURMA- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
In deze aflevering van de Barre Beukers podcast bespreken Gerwin, Kevin, Shady en Ronald diverse actuele ontwikkelingen binnen de marathonschaatswereld. Het gesprek opent met een kerstcadeau van een trouwe fan, waarna de heren reflecteren op de indrukwekkende schaatstechniek van Kevin van der Horst. Er wordt stilgestaan bij het herstel van de vrouw van Jeroen Janissen en de ernstige blessure van Elisa Dul, die door een beenbreuk het olympisch kwalificatietoernooi mist. Daarnaast onthult de podcast een primeur over de overstap van de broers Haasjes naar de topdivisie volgend seizoen. Verder debatteren we over de invloed van de ISU-regels op de massastart en de tactieken tijdens recente wedstrijden in Enschede. Tot slot speculeren we over de mogelijke natuurijswedstrijd in Winterswijk en delen we verwachtingen voor de komende winterperiode.
OpenAI heeft dit jaar hogere marges bij betalende gebruikers van onder andere ChatGPT gehaald. Volgens een ingewijde die techwebsite The Information spreekt, heeft de grootste AI-startup ter wereld nu een zogeheten 'compute margin' van 70 procent. Dat kengetal wordt intern bij OpenAI gebruikt en is het deel van de omzet dat overblijft na aftrek van de kosten om een AI-model te draaien. Niels Kooloos vertelt erover in deze Tech Update. Ten opzichte van een jaar geleden heeft OpenAI 18 procentpunt meer compute margin weten te behalen en 44 procentpunt meer dan begin vorig jaar. Toch blijft het onduidelijk wat die stijging betekent voor de daadwerkelijke nettomarges en de winst van OpenAI. Tot zo ver bekend is het bedrijf nog zeer verlieslatend. Zelf stelt OpenAI dat de bovenstaande getallen nooit bekend zijn gemaakt, ook niet intern. Verder wil een woordvoerder van OpenAI ook niet reageren op het nieuws van The Information. Verder in deze Tech Update: Softbank wil nog voordat het jaar eindigt 22,5 miljard dollar naar OpenAI overmaken, zelfs als daar personeel voor ontslagen moet worden De grootste game van het jaar, Clair Obscur: Expedition 33, moet twee game-awards teruggeven nadat duidelijk is geworden dat er AI is gebruikt om de game te maken, terwijl de makers dat niet aan de uitgever van de awards hebben gemeld See omnystudio.com/listener for privacy information.
Laurens en Stefan gaan verder, een korte update, vers terugwant het was twee keer koers dit weekend!Want waar Matje in Namen nog het vuur aan de schenen werd gelegd door z'n concurrent, leek het in Antwerpen een stuk soepeler te lopen. Zelfs in aanwezigheid van z'n Nemesis WVA. En zondag in het zand van Koksijde was het niet anders. De turbo ging aan - en weg was ie. En toch: genoeg stof tot napraten!En hoe zat het ook alweer met het nieuwe Klak Af! Klassement dat dit weekend van start is gegaan? ? Je hoort het allemaal, in weer een nieuwe aflevering van de Live Slow Ride Fast podcast.Geef jezelf nu een schop onder je kont, en sluit een jaarabbo JOIN af met 25%. Dit is de tijd van het jaar dat je geen halve maatregelen moet nemen, maar jezelf die motivatie moet geven om in de zomer uitstekend voor de dag te komen. Ga naar join.cc/dossiercross!De prijzenpot voor het Klaf Af! Klasssement spekken? Dan kan voor deze link: https://gofund.me/e5cddbce1
De jeugd van Marlies Verschueren speelde zich af in een restaurant met veel huiselijk geweld. Tot ze op haar dertiende plots haar moeder verloor. Die dag ruilde ze haar rijke maar onveilige thuis voor het OCMW. Maar een mens heeft vele levens. Zo had ze een eigen IT-bedrijf en veranderde ze van geslacht. Hoe heeft ze die transitie ervaren? Hoe anders is het om lid te zijn van het zwakke geslacht? En hoe helend is het om daarover te vertellen in haar eerste comedy show?
Prețul pe care îl avem de plătit ca să accesăm lucrurile și experiențele noi pe care le dorim este să devenim genul de persoană care le poate atinge și menține, care se poate bucura de ele.Din spațiul ăsta îți fac câteva invitații în episodul de azi pe care l-am înregistrat cu intenția să fie ca o reflecție de final de an despre identitate, încredere în sine și a deveni mai mult… TU.Și sper ca pauza de bine de azi să fie momentul tău de respiro înainte să intri în noul an și să te tenteze tot felul de rezultate, obiective sau rezoluții shiny.Dacă ceva din ceea ce ți-am împărtășit azi a rezonat cu tine, sunt la un mesaj distanță și gata să te însoțesc în călătoria ta. Tot ce trebuie să faci e să îmi scrii.M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:- Instagram: Pauza de Bine- Facebook: Pauza de Bine- Youtube: Cristina Oțel
Hallo met de volksjury? Het was weer hoog tijd om jullie aan het woord te laten. Bedankt om zo graag naar ons te luisteren, zottekes. Tot volgend jaar! Zit je met iets? Praat bij Tele-Onthaal over wat jou bezighoudt. Bel anoniem en gratis naar 106 (24u/7d) of chat via tele-onthaal.beSee omnystudio.com/listener for privacy information.
Is AI nu een bubbel of niet? Chipbedrijf Micron Technology heeft lak aan dat gezeur. Het bedrijf drukt geld vanwege de geëxplodeerde vraag naar geheugenchips. En daar houdt het niet op, want het bedrijf zegt dubbel zoveel winst te gaan maken als analisten verwachten dit kwartaal. Hoe lang dat nog gaat aanhouden, en of Samsung en SK Hynix ook gebakken zitten (of net iets minder?) bespreken we deze aflevering. Daarin hoor je ook over de nieuwe ceo van BP. Die is op meerdere manieren uniek: het wordt de eerste vrouw aan het roer van een oliereus, en de eerste buitenstaander bij BP. Ze komt van een Australische concurrent. Wat er aan de hand is in die top en of deze nieuwe ceo het bedrijf kan wapenen tegen die eeuwige stroom aan overnamegeruchten, gaan we uitzoeken. Vertellen we je ook nog waarom het brein achter Zalando nu ruzie heeft met een grote aandeelhouder en we geven je een update over de overnamesoap van Warner Brothers. Tot slot hoor je ook nog wat het nieuwste kerstcadeau van president Donald Trump is. Te gast is Jim Tehupuring van 1Vermogensbeheer.See omnystudio.com/listener for privacy information.
Visit the Amazon Small Business Holiday Shop at amazon.com/smallbusinessgiftsTopics: Tay's an absentee father, Teddy's Jesus Effect, interacting with old people, soaking up being alone, the TOT maternity leave schedule, starting a business during mat leave, talking to Simply's Founder & CEO and chatting about Amazon Small Business tools, Thanksgiving at Disneyland, kids on leashes, Tay was cast as an eel in community theater The Little Mermaid, Heated Rivalry, Tell Me Lies, Teddy's favorite Netflix holiday moviesSponsorsJoyrise: Go to Joyrise.com and use code TAYLOR for 15% off plus free shipping nationwide.Bobbie: Get 10% off with code TAYLOR at hibobbie.com.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.
Ha lieve luisteraar Lou hier! Met een vervolg uitzending op de aflevering van vorige week. Deze week over het ontvangen van inspired Action én het opvolgen ervan. Ik vertel je 4 manieren waarop je Inspired Action kunt ontvangen en mijn eigen inzicht in het ópvolgen van Inspired Action. Want dat is natuurlijk uiteindelijk de kunst. Verder berichten waarvan ik wel kan húílen, mega OMG's en drink ik tegenwoordig iedere morgen een Hot Coco with God (en Pas!) en dat kan ik je van harte aanbevelen. Tot volgende week, Alle liefs Lou P.S als je de OMGame bestelt dan kun je Charlie en de Wonderlijke Wetten van Juf Universe er met 60%(!) korting bij bestellen..!
Tema del dia La Sílvia avui ens proposa parlar sobre aquelles preocupacions que tenim en relació amb el propi cos: la forma del nas o els llavis, el nostre pes, els nostres cabells, les nostres pigues... Tot allò que sovint ens avergonyeix quan, en realitat, ens fa únics i especials. Som-hi! Bonus Continuem la conversa i ens centrem en els típics comentaris sobre el físic que ens fan sovint coneguts i familiars. Transcripció Sílvia: [0:15] Bon dia, Andreu! Andreu: [0:16] Bon dia, Sílvia! Sílvia: [0:17] Com anem? Andreu: [0:18] Tot bé. Sílvia: [0:19] Sí? Andreu: [0:19] Tot bé, amb gana. Encara no he esmorzat, però... Sílvia: [0:22] Apa! Encara no has esmorzat? Jo ja fa estona que he esmorzat. Andreu: [0:25] Bé, he esmorzat una mica, molt poquet, però he de fer el segon esmorzar. Sílvia: [0:28] Ah, d'acord. Andreu: [0:30] Tu no fas segon esmorzar? Sílvia: [0:31] Sí, clar! Jo en dic "resmorzó". Andreu: [0:33] "Resmorzó". Està bé, m'agrada. Sílvia: [0:36] Sí. A mig matí. A mig matí, un resmorzó. Home, va bé per acabar d'aguantar fins a l'hora de dinar. Andreu: [0:41] Clar, és que… recordem que aquí dinem tard. Bé, a casa vostra dineu prou aviat, no? A la una o així? Sílvia: [0:47] Sí, dos quarts de dues, però sí. Andreu: [0:49] Sí, està bé, està bé. Jo solc dinar més cap a les dos, quarts de tres... Sílvia: [0:55] Uf! Andreu: [0:56] Tres... Sílvia: [0:56] Vaja! Andreu: [0:57] Sí. Llavors, clar... Sílvia: [0:59] Ja començo a patir. Andreu: [1:02] Sí, sí. Sílvia: [1:03] O sigui, quan es fan les tres ja estic una mica que mossego. Andreu: [1:06] Ah, és veritat, és veritat. Tu et poses de mal humor quan tens gana. Sílvia: [1:10] Molt. Andreu: [1:10] Jo no quan tinc gana, sinó quan he dormit malament. O sigui, si no dormo bé, l'endemà estic de molt mala lluna. I això t'ho pot certificar el Jesús. No, tothom no, perquè davant de persones que no tinc tanta confiança, doncs faig l'esforç de... Sílvia: [1:31] Ah! Fas el cor fort? Andreu: [1:32] Intento que no es noti tant, però amb qui tinc tota la confiança és com... Sílvia: [1:36] S'ho menja tot. Molt bé, "estupendo". Sílvia: [1:37] Zero filtres. Sí, sí. Sap greu, però és així. Sílvia: [1:40] És així, la vida. Andreu: [1:41] És així. Sílvia: [1:41] Sempre diuen que els que viuen amb tu els hauries de tractar com companys de feina, vull dir, amb respecte, que no els hi gosaries dir les coses de qualsevol manera, no? Però molt bonica la teoria, molt complicada la pràctica. Andreu: [1:53] Ja… Però jo gairebé que tractava més els companys de feina com a parella que no al revés. Sílvia: [2:00] Ah, vaja! Andreu: [2:02] Bé, però perquè teníem confiança. És allò que diuen que la confiança fa pudor, fa fàstic, no? Sílvia: [2:07] Sí. Andreu: [2:07] Bé, en fi. Fes-te membre de la subscripció de pòdcast per accedir a les transcripcions completes, a la reproducció interactiva amb Transcript Player i a l'ajuda de vocabulari. (http://easycatalan.org/membership)
Learn Catalan with Couch Polyglot - Your morning sip of Catalan
Hola, bon dia! Tot bé? Ara que ja s'acosta Nadal, us vull parlar de què és el Nadal per mi. Què recordo més de quan era petita, quins menjars són típics d'aquesta època de l'any, què pot ser difícil... També en vaig parlar a l'episodi 95, però crec que aquest cop serà des d'una perspectiva una mica diferent. Durant el vídeo, parlo de dues Nadales: "Un camell d'orient" i "És Nadal al meu cor". Si vols que en parli amb més detall, fes-m'ho saber! Si t'interessa saber què és el Tió, en aquest vídeo en parlo: https://www.youtube.com/watch?v=bJoWSNv-u1M Si vols, em pots escriure un missatge a couch.polyglot@gmail.com i també els trobaràs a la meva pàgina web: www.couchpolyglot.com. Com em pots ajudar? Subscriu-te al meu canal de YouTube aquí. Hi trobaràs, entre altres coses, una llista de reproducció amb més de 70 vídeos per aprendre català, sempre amb l'opció d'activar els subtítols en català o en anglès (enllaç aquí). Per donar-me altres idees pel podcast, també em pots deixar un missatge aquí. Per comprar-me un cafè a Ko-Fi i ajudar-me a continuar amb aquest projecte, ves aquí. Si em vols ajudar, pots compartir el meu contingut o donar-me suport a Patreon. A Patreon també hi trobaràs gairebé totes les transcripcions del podcast i uns quants vídeos exclusius per aprendre català (ja n'hi ha 16 o més!). Moltes gràcies a l'Oskar per la música de fons (https://www.studionystrom.se) Espero que sigui interessant! Fins aviat, que vagi bé! Laura
David & James discuss Mo Salah's incredible interview following Liverpool's 3-3 draw at Leeds, where Salah was named as a substitute for the third time in a week. Have we seen The Egyptian King in a red shirt for the final time? Most will hope not, but can a relationship with Arne Slot that appears strained be mended? There's reflection on events leading up to Saturday, analysis of what Salah actually said, and the reaction to it, including how Slot handed last night's press conference in Milan and Jamie Carragher's comments on Monday Night Football. There's balance in the debate with criticism of his comments, but also a search as to why he may have felt compelled to speak out. Could it be that Liverpool want Salah out and he knows it? And what happens next? Not just for Salah, but for Slot as well... Tomorrow on Planet FPL: Clash of the Correspondents, Manchester United v Bournemouth with Alex Trembath and Neil Grover Today on Patreon: UCL Fantasy MD6 Preview (all Patrons) & Tot & Ham (BT) The full Planet FPL schedule for this week can be found via this post: https://www.patreon.com/posts/145335240 Want to become a member of our FPL community and support the Podcast? Join us on Patreon: https://www.patreon.com/planetfpl Where throughout December all Patrons will have access to the next tier level above! More details here... https://www.patreon.com/posts/144662890 Follow James on Twitter/x: https://twitter.com/PlanetFPLPod Follow Suj on Twitter/x: https://twitter.com/sujanshah Follow Clayton on Twitter/x: https://twitter.com/claytsAFC Follow David on Twitter/x: https://x.com/PlanetFPLHunter Follow Nico on Twitter/x: https://twitter.com/nico_semedo Subscribe to our YouTube channel: https://www.youtube.com/@PlanetFPL Like us on Facebook: https://www.facebook.com/planetfpl Follow us on Instagram: https://www.instagram.com/planetfpl #Salah #LFC #Liverpool Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices
Saudações nostálgicas, ouvinte radiofobético! Quem acompanha nosso podcast sabe que de vez em sempre somos um bando de velhos falando sobre velharias. É, a gente gosta mesmo de soltar aquela velha frase "No meu tempo..." e chafurdar na nostalgia. Mas tem dias que a saudade bate mais forte de pessoas, acontecimentos, lugares e outras coisas que aquecem o coração só de lembrar. Neste episódio convidamos você a acompanhar Leo Lopes, Jéssica Dalcin, Thaís Boccia, Júlio Macoggi, Victor Estácio e Rafael Felipe em uma viagem de lembranças por tudo aquilo que dá uma baita saudade, mas infelizmente não volta mais! Não deixe de interagir com a gente nas redes sociais, dar seu feedback sobre o papo e sugerir temas e convidados para as próximas edições do nosso podcast, além de deixar seu comentário no post, ok? Você também pode agora mandar sua cartinha para a Caixa Postal 279 - CEP 13930-970 - Serra Negra - SP, e seu e-mail para podcast@radiofobia.com.br! Arte do episódio: Sandro Hojo Links citados no episódio:- ouça a Rádiofobia Webradio- Papo de Gordo Ao Vivo: Ep. 04 - O que aconteceu em 2025?- livro Jovem Nerd: Zerando a Vida Links citados nas Cartinhas do Totô:- matricule-se já no Curso de Podcast para garantir DESCONTO e BÔNUS ESPECIAIS para a PRIMEIRA TURMA- garanta o livro Curso de Podcast - Guia Básico em PDF e na Amazon para o seu Kindle- Podcast Store - a loja de produtos exclusivos da podosfera brasileira- Instituto Amargen- clique para assinar e ouvir o podcast Acepipes e Birinaites Links que indicamos sempre:- ouça o Ineditados Podcast- Acesse o novo site e ouça a RÁDIO 24h NO AR do Rádiofobia Classics!- assine o canal do Curso de Podcast no YouTube- siga @ocursodepodcast no Instagram- participe do grupo de produtores, apresentadores e ouvintes dos podcasts da Rádiofobia Podcast Network no Telegram Ouça o Rádiofobia Podcast nos principais agregadores:- Spotify- Apple Podcasts- Amazon Music- Deezer- PocketCasts Publicidade:Entre em contato e saiba como anunciar sua marca, produto ou serviço em nossos podcasts.See omnystudio.com/listener for privacy information.
© 2020-2026 Ivy Podcast Discovery LLC
