arhiv podcasts

Državni arhiv v Gorici s spletno stranjo tudi v slovenščini

Play Episode Listen Later May 26, 2026 1:22

Spletna stran državnega arhiva v Gorici, ki hrani dokumente sodišč iz časa pred priključitvijo Italiji in dokumente italijanskih perifernih uradov, je po novem na voljo tudi v slovenščini. S tem želijo nuditi učinkovitejšo podporo slovensko govorečim uporabnikom in olajšati iskanje informacij, so sporočili na omrežju Facebook. Kot so še zapisali, želijo s spletno stranjo v slovenščini in novo grafično podobo zagotoviti bolj dostopno, jasno in vključujočo izkušnjo brskanja, s čimer bodo pomagali odpraviti fizične in jezikovne ovire. Državni arhiv v Gorici deluje od leta 1964, opravlja pa dejavnosti, povezane z zaščito, upravljanjem, valorizacijo in promocijo ohranjene kulturne dediščine. Pri tem javnosti zagotavlja širši dostop do kulturne dediščine, shranjene v arhivu.

kot tudi avni italiji sloven gorici spletna spletno arhiv

Nadja Velušček in Anja Medved, mati in hči, izjemni raziskovalki slovensko-italijanskega obmejnega prostora

Proti etru

Play Episode Listen Later Apr 2, 2026 28:11

Njun obsežen opus dokumentarnih filmov je na sporedu v Slovenski kinoteki od lanskega decembra do junija letos. Skupaj raziskujeta preteklost onkraj nacionalnih in ideoloških okvirov ter s filmsko kamero beležita skrite in neizpovedane zgodbe ljudi, ki živijo na obeh straneh slovensko-italijanske meje. Zanimali so naju osebni, za zgodovino na videz nepomembni spomini, ki pa so osvetljevali drobce še nikoli videne preteklosti. Arhiv ni bil več le stranski produkt filma, temveč obratno – film je postal stranski produkt zbiranja spomina. Anja Medved Filmi Nadje in Anje so bili predstavljeni na številnih festivalih in prejeli številne nagrade. Nadja Velušček je za svoje filmsko ustvarjanje prejela plaketo Dokumentarno ime 2022 za posebne dosežke na področju dokumentaristike; je tudi profesorica slovenskega in italijanskega jezika. Anja Medved je prejela nagrado Štigličev pogled 2026, ki jo podeljuje Društvo slovenskih režiserjev in režiserk za izjemno režijo na področju filma in televizije. Je tudi soustanoviteljica in direktorica Zavoda KINOkašča/CINEMattic za dokumentarno video produkcijo in hranilnico spomina.

anja mati nadja slovensko anje medved slovenski skupaj scaron arhiv

"Kino Raksti" piedāvā 25. jubilejas izdevumu "Arhivālijas"

Kultūras Rondo

Play Episode Listen Later Mar 26, 2026 4:35

Izdevums “Kino Raksti” pērn atzīmēja 25. jubileju. Sākotnēji drukātais žurnāls, kas 2015. gadā pārcēlās uz dzīvi virtuālajā vidē, šonedēļ atkal sagaida turpinājumu fiziskā formātā. Tas gan atšķirsies no agrāk izdotajiem žurnāliem. Drukātajā izdevumā 106 lappusēs ietverti 14 autoru raksti, piezīmes, intervijas, fotostāsti un daudz kas cits. Jauno krājumu „Kino Raksti. Arhivālijas” pārskatām kopā ar žurnāla redaktori Daci Čauri.

kino pied tas druk jauno arhiv

De la comunism la tranziția spre democrație: o istorie reconstituită din documente de arhivă. Interviu cu Lea Ypi

Timpul prezent

Play Episode Listen Later Mar 23, 2026 30:39 Transcription Available

Profesoară de teorie politică la London School of Economics și scriitoare tradusă în peste 30 de limbi, Lea Ypi este considerată una dintre cele mai importante voci ale gîndirii politice de azi. Născută în 1979 în Albania, a studiat literatura și filosofia la Universitatea Sapienza din Roma și are un doctorat în filosofie la Institutul Universitar European din Florența. Scrie o literatură în care se uită la istorie din propria viață și se uită la propria viață din perspectiva evenimentelor istorice dramatice prin care au trecut Albania și Europa de Est. A publicat pînă acum volumele „Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei” și „Dezonoare. O viață reconstituită”. Ambele au apărut în limba română în imprintul ANANSI al editurii TREI, în traducerea Berthei Savu. Lea Ypi a fost la București pentru a-și lansa cea mai recentă carte și pentru a participa la conferințele „The Power of Storytelling”. Cu această ocazie, am înregistrat un interviu cu Lea Ypi, în care am vorbit despre cea mai recentă carte a sa, despre împletirea în literatura ei a celor două dimensiuni ale istoriei - cea din manuale, documente și arhive și cea personală -, despre trecutul recent al Europei de Est și tradiția literaturii care spune poveștile acestui spațiu. Interviul a fost tradus de Iulia Negru.„Dezonoare. O viață reconstituită” pornește de la descoperirea de către autoarea-naratoare a unei fotografii cu bunicii săi, Leman și Asllan Ypi, în luna de miere, în Alpii Italieni, în 1941, cînd Europa era în plin Război Mondial. Fotografia apare pe contul unui necunoscut pe rețelele sociale. Publicarea ei și comentariile agresive - despre bunica Leman dar și despre ea însăși, Lea Ypi - declanșează un demers de reconstituire a unei povești de familie, precum și a istoriei Albaniei, a Europei din secolele trecute. Cum să citim această carte, ca pe un volum de memorii, ca pe un eseu împletit cu o poveste de familie?Lea Ypi: „Ca pe un hibrid. Este parțial un roman bazat pe o poveste de familie, parțial o investigație filosofică despre semnificația morală și politică a demnității și parțial o istorie politică a Europei de la căderea Imperiului Otoman până la ascensiunea comunismului. (...) Intenția mea inițială fost să reflectez asupra problemei nedreptății istorice de după comunism și asupra moștenirii traumelor deschise de perioada comunistă în țările postcomuniste, pornind de la istoria bunicii mele. După ce am descoperit fotografia pe contul de social media al unui necunoscut, am fost curioasă să încep o anchetă, am săpat în arhivele fostei Securități a Albaniei comuniste. În Albania, ca și, probabil, în multe alte țări foste comuniste, există această credință că, dacă revenim la sursa acestor documente, la locul unde sînt arhivate și aflăm adevărul cu privire la ce s-a întîmplat cu membrii familiei, asta ne va ajuta să ne împăcăm cu nedreptățile trecutului și să ajungem la un fel de închidere a rănilor și traumelor trecutului. Dar călătoria mea în arhive s-a dovedit a fi mult mai complicată. Cartea a devenit și o meta-investigație despre care e cel mai bun mod de a te gîndi la adevărul trecutului și ce ajutor îți poate oferi literatura pentru a reconstitui asta.”Unde se înscrie această carte în tradiția est-europeană, postcomunistă a literaturii de investigație despre trecutul recent – Peter Esterhazy, Herta Muller etc.?Lea Ypi: „Cartea mea cred că vine, în multe privințe, în continuitatea acestei tradiții, dar există și o perspectivă generațională. Eu sînt mai tânără decât autorii aceștia. Eram un copil cînd a căzut comunismul și simt că viața mea a fost mult mai mult modelată de experiența tranziției și de brutalitatea acestei tranziții spre lumea postcomunistă.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

power european union storytelling europa economics cultural dar roma london school albania fotografia mondial cum liber eram inten dup europei anansi leman unde trei floren spre bucure interviu lea ypi cartea democra scrie radio rom arhiv

#257: Lavede russerne menneske-abe hybrider?

Spækbrættet

Play Episode Listen Later Mar 9, 2026 94:20

Da Bolsjevikkerne overtog Rusland, fik en excentrisk forsker pludselig lov til at forfølge sit livs drøm: At krydse mennesker med aber. Med penge fra Stalin, tog Professor Ilya Ivanov tog til Afrika med sin søn og fangede aber i propagandaens navn! Vi dykker ned i en af historiens mest groteske videnskabelige eksperimenter, og spørger: Hvad sker der hvis man knepper en abe?Hvis du vil være med til at optage live med os på Discord kan dustøtte os på 10er og blive en af vores kernelyttere https://vudfordret.10er.app Du kan også tjekke vores webshop: bit.ly/vushop. Der er enhønsetrøje! Send os vanvittig videnskab eller stil et spørgsmål på vores hjemmeside:https://videnskabeligtudfordret.dk/lytterindsendelser Tak til Christian Eiming for disclaimer.Tak til Barometer-Bjarke for Gak-O-meteret. Husk at være dumme

discord acast med afrika joseph stalin tak hvis hvad husk rusland menneske kilder russerne arhiv

Že 80 let hranimo spomine

Glasovi svetov

Play Episode Listen Later Nov 12, 2025 40:28

Arhiv ni le prašno skladišče map in fasciklov. Arhiv ni le varuh listin, temveč prepletena ustanova, ki raziskuje, razstavlja, povezuje in ustvarja prihodnost iz spomina. Arhiv Republike Slovenije letos praznuje 80 let delovanja – in ob tem dokazuje, da je veliko več kot le zbirka dokumentov. V njegovih prostorih se skriva zgodovinski spomin naroda – zapisi, ki pripovedujejo našo preteklost in pomagajo razumeti sedanjost. Ob 80-letnici Arhiva Republike Slovenije v Glasovih svetov gostimo namestnika direktorja Arhiva RS dr. Gregorja Jenuša. Z njim se je pogovarjal Miha Žorž.

ob miha arhiv

The Persistence of Jewish Otherness among the New Christians of Spalato – Integration, Persecution and Trade

CEU Podcasts

Play Episode Listen Later Nov 3, 2025

In this interview, Lena Sadovski talks about her current research into the community of New Christian merchants trading between Apulia in southern Italy, and Spalato, modern day Split, in Dalmatia in the 15th and 16th century.Lena explains who the New Christians were, and why they moved between Apulia and Spalato. She shows how, and why this route of international trade was so important for Spalato and their colonial over-lords, the Venetians, and the types of goods moving in both directions. This trade also highlights the importance of family connections within and between the communities of New Christians in both Apulia and Spalato. And despite the New Christians having converted from the Jewish faith to Christianity several centuries earlier, Lena shows that the memory of their religious alterity could be weaponized by their opponents in moments of conflicts, underlining the persistence of Jewish ‘otherness' despite decades of successful integration into the Dalmatian society.Photo credit - Državni Arhiv u Zadru, 16: 59/66.7-IV, fol. 188r.This podcast is part of a series of interviews covering central Europe in the medieval period for MECERN and CEU Department of Historical Studies.

europe christianity italy jewish trade integration iv split persistence persecution venetian otherness dalmatian historical studies dalmatia new christians apulia zadru arhiv

Špela Šebenik: Arhiv naših pravljic je kulturna dediščina

Ime tedna

Play Episode Listen Later Oct 27, 2025 12:07

Ime tedna je Špela Šebenik, urednica uredništva izobraževalnega, otroškega in mladinskega ter dokumentarno-feljtonskega programa na 1. programu Radia Slovenija, kjer že 60 let nastaja radijska oddaja Lahko noč, otroci!. Ob jubileju so predstavili tudi knjižno izdajo zbirke pravljic, ki so bile del odraščanja in večerne družinske rutine številnih generacij. Kandidata sta bila še: Urška Djukić, scenaristka in režiserka filma Kaj ti je deklica, ki je na 28. Festivalu slovenskega filma prejela vesno za najboljši slovenski celovečerni film. Prvenec avtorice, v katerem kritično dobo odraščanja prikazuje v zapletenih razmerjih telesnega vznemirjenja je prejel še vesno za najboljšo glavno žensko vlogo, najboljšo stransko žensko in moško vlogo ter vesno za najboljši zvok. Rudi Vouk, odvetnik, ki si že vrsto let prizadeva za pravice slovenske manjšine na avstrijskem Koroškem. Za svoja dolgoletno delo, nazadnje tudi v povezavi s policijsko akcijo na antifašističnem taboru na Peršmanovi domačiji je na Dunaju prejel nagrado avstrijske raziskovalne ustanove Dokumentacijski arhiv avstrijskega odpora.

ob za ur kaj koro ime dedi festivalu lahko dunaju radia slovenija arhiv

Podcasts about arhiv

Best podcasts about arhiv

ARSO Podcast

Kulturni utrinki

Latest podcast episodes about arhiv

Državni arhiv v Gorici s spletno stranjo tudi v slovenščini

Nadja Velušček in Anja Medved, mati in hči, izjemni raziskovalki slovensko-italijanskega obmejnega prostora

"Kino Raksti" piedāvā 25. jubilejas izdevumu "Arhivālijas"

De la comunism la tranziția spre democrație: o istorie reconstituită din documente de arhivă. Interviu cu Lea Ypi

#257: Lavede russerne menneske-abe hybrider?

Že 80 let hranimo spomine

The Persistence of Jewish Otherness among the New Christians of Spalato – Integration, Persecution and Trade

Špela Šebenik: Arhiv naših pravljic je kulturna dediščina

133: 130 let od velikega ljubljanskega potresa

132: ARSO, jadranje in Vendée Globe

131: Pregled leta 2024

130: V letu 2025 vam želimo ...

129: Napovedovanje snega

129: Napovedovanje snega

128: Poplave v Valencii

128: Poplave v Valencii

127: Smučanje in vreme

127: Smučanje in vreme

126: Sezona atlantskih orkanov 2024

126: Sezona atlantskih orkanov 2024

125: Prehod iz poletja v burno jesen

125: Prehod iz poletja v burno jesen

124: Majda Vida

124: Majda Vida

123: Andrej Hočevar

123: Andrej Hočevar

122: Fenologija

122: Fenologija

121: Les in podnebne spremembe

121: Les in podnebne spremembe

120: Muhast april

120: Muhast april

119: O zanimivih vremenskih dogodkih teh dni

119: O zanimivih vremenskih dogodkih teh dni

118: Ob svetovnem dnevu meteorologije 2024

118: Ob svetovnem dnevu meteorologije 2024

117: Februar 2024 in Podnebne spremembe

117: Februar 2024 in Podnebne spremembe

116: Olimpijske igre v Sarajevu

116: Olimpijske igre v Sarajevu

115: Žled pred desetimi leti

115: Žled pred desetimi leti

114: Morski led

114: Morski led

113: Pregled leta 2023

113: Pregled leta 2023

Kraljeva dežela

112: Strojno učenje v meteorologiji

112: Strojno učenje v meteorologiji

111: Letošnja jesen in začetek meteorološke zime