Podcasts about interviu

Interviu cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război în g4media. „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni” / „A crescut ostilitatea față de Europa” / „Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor”. Sunt câteva idei desprinse din interviu. Articolul complet pe  g4media.ro PressOne trece în revistă 4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum. După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul. În ciuda secretomaniei afișate de București, există câteva certitudini legate de ajutorul militar concret pe care România l-a acordat până acum Ucrainei Cea mai importantă donație pentru armata ucraineană făcută de România: un întreg sistem antiaerian Patriot PAC 3, de ultimă generație România mai oferă sprijin în ceea ce privește pregătirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 PressOne vorbeste si despre Ciudata „suveică” România-Bulgaria în materie de exporturi de armament care ajung, prin ricoșeu, în Ucraina Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT. Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei. Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor ............................................................................................................................................................................. Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia - spune Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford din Marea Britanie într-un interviu pentru spotmedia.ro Seful grupului de cercetare “Oxford Digital Diplomacy”, consideră că Nicușor Dan a fost tratat cu superioritate în SUA de către oficialii americani, expunându-se gratuit într-o încercare dificilă de a reface relațiile privilegiate cu Washingtonul, în contextul în care SUA se retrag din Europa. ...................................................................................................................................................................... Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor din România și Poliția Capitalei s-au autosesizat în cazul Ion Duvac, în urma dezvăluirilor făcute de PressOne. Poliția Capitalei face apel către toate persoanele „care consideră că au fost victime ale unor astfel de comportamente (n.red. hărțuire) să se adreseze poliției, în vederea formulării unei plângeri” scrie PressOne. Investigația arată cum Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției. În aceeași înregistrare, Duvac afirmă că nu e prima dată când face acest lucru.  ............................................................................................................................................................................................. Bolojan amenință cu revocarea miniștrii și secretarii de stat, dacă România pierde bani din PNRR Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă. Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Se împlinesc 4 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la propunerea preşedintelui american de atunci, Joe Biden, de a-l ajuta să părăsească Ucraina, spunea o replică devenită celebră: „Am nevoie de arme, nu de taxi”. Şi Ucraina a primit arme şi ajutor din partea SUA şi a UE, astfel încît rezistă în continuare atacurilor Rusiei. Ce s-a întîmplat cu Ucraina în acest timp? Dar cu Europa şi Statele Unite? Care sînt perspectivele? Am întrebat-o pe Sabina Fati, autoare, jurnalistă şi doctor în istorie. Cea mai recentă carte a sa este „Cine râvneşte la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă” şi a apărut în 2024 la Humanitas.Cum rezistă Ucraina?Sabina Fati: „Rezistă destul de greu, pentru că banii vin tot mai rar și tot mai puțin, pentru că SUA mizează mai mult pe Moscova decît pe Kiev, pentru că europenii nu sînt într-o unitate în sprijinul Ucrainei, pentru că, deși armele pot fi înlocuite și vin dinspre Europa, oamenii nu pot fi înlocuiți. Se înțelege din declarațiile făcute de oficialii ucrainieni că sînt tot mai puțini soldați pe front, iar cei care au rămas sînt obosiți, răniți, hărțuiți. Și probabil că totul e din ce în ce mai greu, mai ales că în ultima vreme și orașele mari au fost lăsate fără curent electric, fără încălzire. Țara e devastată de război, așa cum știm. Zece milioane dintre locuitorii Ucrainei au plecat spre Occident. Deci, situația e destul de dramatică.”Rusia continuă să folosească sintagma „operațiune militară specială”, ba chiar să-i sancționeze pe cei care vorbesc despre război sau despre invazie. Ce relevanță mai are această formulă astăzi? Sabina Fati: „Singura relevanță e pentru Putin, îmi imaginez, și pentru propaganda lui. Din păcate însă, războiul propagandistic și hibrid a ajuns la noi. Noi sîntem într-un război hibrid, pe care oficialii noștri poate nu îl recunosc întru totul. Europa se află într-un război hibrid. Germania se plînge că drone rusești survolează bazele ei militare. În România dronele rusești survolează Estul țării, liniștite și fără să le deranjeze nimeni. Această „operațiune specială” s-a transformat într-un război hibrid care încet, încet ajunge în toată Europa. Şi sprijinul cel mai mare pentru acest război îl dau radicalii și extremiștii din toată Europa. Vedem că în toată Uniunea Europeană circa 30-35% din parlamente sînt formate din radicali, extremiști, naționaliști de toate felurile.”Am văzut deja că negociările de pace în mai multe formate nu duc nicăieri, ele sînt clasate drept constructive sau bune de delegați, dar niciodată nu se obține un rezultat.Ce urmează? Sabina Fati: „Rămîne de văzut dacă, într-adevăr, aceste negociări de pace vor duce la pace și mai ales la ce fel de pace, pentru că știm din istorie că pacea e de multe feluri și întotdeauna între condițiile păcii intră și teritorii conexe, intră și condiții conexe. Criminalii de război vor fi sau nu judecați? Noi, în România, poate sîntem surprinși că aproape 40% dintre români vor ca pacea să se facă oricum, inclusiv cu cedări teritoriale, dincolo de ceea ce au cîștigat rușii pe teren. În același timp, pentru că de Rusia depinde mai mult decît de Ucraina această pace, ei au condiții maximaliste. Un semn de întrebare este de ce europenii n-au început negocierile de pace? Pentru că problema pe care au ridicat-o a fost mereu: noi nu discutăm cu dușmanul. Şi atunci cum putem să facem pace dacă nu discutăm? Ar fi fost nevoie ca Europa să fie cea care dirijează negocierile de pace, nu SUA, în condițiile lui Trump. Pentru că vedem că toate presiunile care se fac sînt pe Ucraina, nu pe Rusia.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

EcoFamily| Interviu Veronica Celac

In ediția de azi invitatul Mădălinei Șalari este acordeonistul Pavel Efremov

Urmăriți un moment satiric care ironizează o situație aparent comică dar în realitate extrem de îngrijorătoare: participarea bărbaților în concursurile sportive feminine.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) - Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) - REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) - Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) INTERVIU Comisarul european pe Justiție, avertisment pentru România în legătură cu ignorarea deciziilor Curții Europene de Justiție: Prioritatea dreptului UE nu este opțională. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare (G4Media) Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție. ”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar. În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”. McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană. De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, explică pentru DW că modernizarea administrativ-teritorială a României înseamnă reducerea cu aproximativ o mie a primăriilor. În acest moment avem o populație care e supărată că trebuie să plătească taxele locale majorate. Soluția nu e ca Ilie Bolojan să cedeze și să vină să le spună primarilor: reducem taxele și revenim la situația de dinainte în care explodau de la lună la lună deficitul și datoria publică. Ne furăm căciula, asta nu înseamnă modernizarea României, după cum nici creșterea taxelor nu e o soluție. Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane. Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ. Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) Tranzacţia va fi cel mai mare acord în care o firmă cu capital privat românesc cumpără afacerea locală a unei multinaţionale. Ziarul Financiar amintește că în 2001, când Carrefour intra pe piaţa locală cu un hipermagazin de peste 10.000 mp în Bucureştişi ajunsese deja la vânzări de câteva zeci de miliarde de euro la nivel global, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl aveau un mic magazin într-un spaţiu închiriat din Bacău. Dedeman a devenit între timp un brand cu 65 de magazine de bricolaj. REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) După depistarea bacteriei Clostridium perfringens în mai multe probe din rețea, autoritățile au declarat stare de alertă și au interzis folosirea apei inclusiv pentru igienă în Curtea de Argeș. De trei luni, în Curtea de Argeș, apa de la robinet nu mai este bună de băut.  Viceprimarul vorbește despre lipsa investițiilor în tratare și despre o posibilă retehnologizare de milioane de lei. Între timp, viața orașului se măsoară în bidoane cărate „o zi da, una nu”. Inițial, apa a fost tulbure și declarată nepotabilă. Apoi restricțiile s-au înăsprit. În această săptămână, autoritățile au transmis că apa nu mai poate fi folosită nici pentru igienă personală: nu te poți spăla cu ea. Bacteria depistată, Clostridium perfringens, provoacă o tulburare intestinală severă. Citiți reportajul pe pagina HotNews. Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) Mulți bucureșteni au început deja să ceară bani înapoi de la Termoenergetica pentru perioadele în care au stat în frig sau au avut apă abia dezmorțită, la robinete. Reducerea facturii nu este un gest de bunăvoință al companiei. Și nu se face arbitrar. E un mecanism prevăzut pentru situațiile în care energia termică nu a fost livrată la nivelul stabilit în contract. Solicitările se fac, la nivel de asociație, de către reprezentantul legal. Nu din partea unui proprietar de apartament. Președintele de asociație depune o cerere de diminuare la relații@cmteb.ro. Ulterior, o echipă a Termoenergetica SA va descărca și analiza datele din contor. Și va iniția procedura de reducere a facturii pentru perioadele în care energia a fost livrată sub parametri. Explicațiile pe larg pe SpotMedia.

Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina au început oficial vineri printr-o ceremonie de deschidere la Milano și defilări ale sportivilor în patru localități. Ceremonia nu a fost lipsită de momente tensionate. Vicepreședintele american J.D. Vance, prezent în tribunele stadionului San Siro, a fost huiduit de public atunci cînd a apărut pe ecranele uriașe la deschiderea Jocurilor Olimpice. Și delegația Israelului a fost huiduită la Milano. De asemenea, în Italia au fost proteste în stradă față de prezența la Jocurile Olimpice a unor angajați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite (U.S. Immigration and Customs Enforcement - ICE). În ce măsură un eveniment de amploare mondială ca Jocurile Olimpice are și o dimensiune politică? Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi? Ce semnificație dăm în ziua de azi Jocurilor Olimpice, de ce ne place să ne uităm la competițiile sportive organizate sub acest concept? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Mihail-Valentin Cernea: „Olimpiadele au avut dintotdeauna o dimensiune politică. De cînd au revenit, de fiecare dată au fost de fapt scena momentului politic al perioadei în care se întîmplau. Să ne amintim de Olimpiada de la München, din timpul regimului nazist, care a fost încărcată de semnificaţie politică, sau de Olimpiadele din timpul Războiului Rece, care şi ele au fost încărcate de semnificaţie politică. Ce este nou astăzi, poate, este că mediul politic în care au loc Olimpiadele este foarte, foarte volatil şi modul în care el este perceput, felul în care se transmit mesajele, adică prin social media, face ca lucrurile să fie foarte, foarte zgomotoase, imaginile să fie apocaliptice şi să fie ceva foarte senzaţional, în general. ”Cum s-a văzut ceremonia de deschidere de la Milano, în contextul tensiunilor globale din lumea de azi?Mihail-Valentin Cernea: „S-a văzut cum ne aşteptam să se vadă. Se întîmplă în Italia, care e condusă de un lider conservator, Giorgia Meloni, care are o relaţie bună, personală cu Donald Trump, cel puţin aşa ni se spune. (...) Chiar dacă se consideră ca făcînd parte cumva din aceeaşi familie politică conservatoare, acţiunea a fost complet diferită. Politica externă a Giorgiei Meloni a fost una de mult mai mare apropiere de UE, de susţinere fără echivoc a Ucrainei şi în general a avut o atitudine cooperantă cu mai toate ţările din jur şi nu a avut tipul de atitudine revanşardă pe care am văzut-o în SUA de la administraţia Trump. În acest context, J.D. Vance probabil că a evaluat că poate să facă o călătorie acolo, într-o ţară aliată, în care să fie primit cu plăcere de public dar iată că a subestimat gradul de anti-americanism care a fost provocat în Europa de mai toate acţiunile întreprinse de Statele Unite în raport cu Europa în ultima vreme. De la cele mai grave – Groenlanda –, pînă la scandalul recent cu Polonia şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Într-un fel sau altul, pînă acum, sub administraţia Trump, SUA au avut o răfuială publică, online, cu multipli lideri şi multiple ţări europene. Adaugăm peste acest climat complex efectele dosarelor Epstein şi vedem că în Europa se ridică o opinie negativă faţă de actualul regim de la Washington şi, în momentul în care reprezinţi acest regim, evident că reacţia europenilor va fi cea pe care ai cîştigat-o prin acţiunile tale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Ce nu poate fi rostit” de David Szalay a cîștigat Booker Prize în 2025. Romanul a apărut în limba română, în traducerea Ancăi Bărbulescu, la editura TREI. Este povestea lui István care, după ce iese de la școala de corecție, se înrolează voluntar pentru războiul din Irak și, după ce se întoarce de pe front, ajunge să trăiască în lux, în Anglia. Ceea ce surprinde de la primele rînduri este simplitatea propozițiilor, a dialogurilor realiste, minimalismul care spune de fapt foarte mult. István ar putea candida cu succes la titlul de cel mai tăcut personaj literar.David Szalay s-a născut în Canada în 1974, a crescut la Londra și în prezent trăiește la Viena. Este primul autor britanic de origine maghiară care a primit Booker Prize. Am a vorbit cu Magdalena Mărculescu, directoarea editorială a Grupului Editorial TREI, despre „Ce nu poate fi rostit”, despre alegerea acestui titlu pentru ediția în limba română (în original cartea se numește „Flesh”), despre cum a împărțit romanul lui Szalay cititorii în două tabere, despre puterea literaturii de a spune ce nu se poate spune în viața reală. Magdalena Mărculescu: „Provocarea acestui roman, provocarea literară, este aceasta: există lucruri care nu pot fi spuse prin cuvinte? Mi se pare cel mai dramatic lucru al vieții să nu poţi spune, de-a lungul acestei experiențe fascinante care este trăirea, să nu poți aduce la cuvînt ceea ce-ţi macină trupul, ceea ce-ţi macină sufletul, ceea ce, practic, le încarcerează într-o nespunere. (...) Este povestea unui personaj care nu poate să se exprime prin cuvinte sau care refuză să se exprime prin cuvinte, provocarea cititorului fiind aceea de a înțelege de ce. Și aici revin. Oare pentru că viața este inexprimabilă în cuvinte? Oare pentru că el este prins în traumă?”Ce nu se poate spune în cartea asta? Ce nu poate fi rostit?Magdalena Mărculescu: „Această carte m-a lăsat cu impresia că nu există ceva ce nu poate fi rostit, că literatura poate rosti orice. Ceea ce nu poate rosti viața, poate rosti literatura. Îmi plac enorm de mult cărțile care îți lasă impresia că, dacă nu ar fi existat ele, ceva într-adevăr rămînea nerostit.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?Cătălin Gabriel Done: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Reprezentatyvi užsienio turistų iš vienuolikos šalių apklausa rodo, kad labiausiai teigiamus įspūdžius iš Lietuvos išsiveža Jungtinių Valstijų, Latvijos ir Estijos turistai. O vidutinė viešnagė Lietuvoje trunka apie keturias dienas.Interviu su Lenkijos saugumo ekspertu bei buvusiu šalies ambasadoriumi Jungtinėse Valstijose Mareku Magierowskiu.Pastarosiomis dienomis Lietuvą sukaustė stiprūs šalčiai, kurie vilioja pasivaikščioti ant užšalusių vandens telkinių, tačiau specialistai siunčia labai aiškią žinutę: lipti ant upių ledo labai pavojinga.Pernai Klaipėdos uoste fiksuota daugiau nei 150 atvejų, kai laivybos saugumui grėsmę kėlė iš Rusijos skleidžiami GPS signalų trikdžiai.Olimpiečių cikle – biatlonininkas Karolis Dombrovskis.Ved. Rūta Kupetytė

Invitatul EcoFamily este Ilie Trombițchi

Anne Enright este o scriitoare care știe să te cucerească de la primele rînduri. Prin finețea și subtilitatea observațiilor, în combinație cu un umor special. În romanul „Actrița” (Humanitas Fiction, trad. Iulia Gorzo), fiica unei vedete a Irlandei îi scrie și își scrie povestea. Norah ne vorbește despre mama ei, marea actriță Katherine O'Dell, dar ne vorbește și despre ea însăși. Una dintre temele importante ale cărții este relația mamă-fiică. O relație problematică, între o mamă adorată de toată lumea, dar nefericită, și fiica, iubită, dar care crește fără tată, în umbra acestei femei în jurul căreia roiesc diverse personaje. Am vorbit cu traducătoarea cărții, Iulia Gorzo, despre lumea construită de Anne Enright în acest roman, o lume populată de personaje din lumea teatrului și filmului, despre țesătura narativă densă, „fără cusături”, despre emoția și sensibilitatea cu care știe să se apropie scriitoarea de personajele sale. Iulia Gorzo: „Sînt cei doi poli în viața ei: mama asta strivitoare și absența tatălui. La fel de strivitoare. Norah crește cu acești doi monștri în viața ei. De ce îmi place mie foarte mult Anne Enright? Vorbește despre lucruri extrem de grele – că iată, personajul crește cu o mamă problematică, greu de cunoscut, care și înnebunește pînă la urmă, și cu un tată absent – și totuși nici o secundă personajul ăsta, Norah, nu este redus la traumă sau la ideea de traumă. Este un om care trăiește, gîndește și încearcă să înțeleagă. Îmi place foarte mult asta și îmi plac zonele de gri, faptul că apar oameni care comit fapte abominabile, dar nici măcar ăia nu sînt schematizați sau reduși la fapta lor reprobabilă. Sînt personaje cu foarte multe nuanțe. Mi se pare aproape miraculos să avem în epoca asta superficială și mai ales în discursul ăsta public saturat de psihologie pop, mi se pare minunat să avem o autoare care vorbește despre lucruri grele cu atîta subtilitate și care ne lasă pe noi să citim și să cunoaștem personajele așa cum am cunoaște niște oameni.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Vilnietės Barboros Matuzaitės dainos yra įkvėptos kelionių ir 70-ųjų folk muzikos – tuo pat metu išlikdamos autentiškos jos tvirtam autoriniam balsui. Išgirskite Karolio Vyšniausko interviu su Barbora, kuriame ji kalba apie debiutinį savo albumą „Threads of Grace“. Interviu originaliai publikuotas video formatu, NARA YouYube kanale: https://www.youtube.com/watch?v=d9jwuWqh_TU Projektą „Nauja scena“ iš dalies remia Medijų rėmimo fondas Pamatykite visas jo publikacijas: http://nara.lt/nauja-scena  Titulinės fotografijos autorius Snorre Bergerud

Interviu cu interpreta Alexandra Cuhutec

Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? Armand Goșu: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?Armand Goșu: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

S-au împlinit 10 ani de la istoricul Acord de la Paris privind schimbările climatice. Ce s-a întîmplat în această perioadă, în ce măsură statele semnatare au respectat prevederile acordului, cum s-a schimbat în 10 ani situaţia climatică la nivel global? Am întrebat-o pe activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21. Obiectivul Acordului de la Paris, adoptat în 2015 de 195 de state ale lumii, era limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de 2 grade Celsius. Ce reprezintă temperatura medie la nivel global?Ana-Maria Pălăduș: „Temperatura medie globală, așa cum îi spune și numele, reprezintă o medie aritmetică a tuturor temperaturilor pe care le înregistrăm la nivel de glob. Ținta de 1,5 grade se raportează la perioada preindustrială. Și întotdeauna cînd auzim de creșteri sau de scăderi de temperaturi medii globale, ne raportăm la această perioadă. Pentru că, odată cu Revoluția Industrială, la nivel global, am început să folosim combustibili fosili, adică petrol, cărbuni și gaze naturale, pe care noi pînă atunci nu îi foloseam. Acești combustibili, adevărat aur negru, cu o putere calorică incredibil de mare, am început să îi folosim în mod accelerat în ultimele două secole. Această utilizare a venit cu foarte multe părți bune pentru că ne-am dezvoltat într-un ritm absolut incredibil, raportat la ce știau generațiile de pînă atunci. Am descoperit trenul, toată industria, agricultura industrială și așa mai departe. Numai că a venit și cu un revers al medaliei și anume că prin utilizarea acestor combustibili fosili emitem gaze cu efect de seră în atmosferă, care contribuie la creșterea temperaturilor medii globale. Acesta e efectul de seră antropic – generat de om. Iar limitarea la 1,5-2 grade față de perioada preindustrială este considerată de către oamenii de știință, de către climatologi, la nivel global un prag dincolo de care sistemul climatic global poate să producă niște pagube foarte importante asupra noastră ca umanitate. Și de aceea această încercare de a limita ideal la 1,5, în cel mai rău caz la 2 grade Celsius.”Ce s-a întîmplat între timp, ce au făcut statele semnatare ale acordului, în ce măsură şi-au respectat angajamentele?Ana-Maria Pălăduș: „S-au întîmplat lucruri, aș începe cu cele relativ pozitive. Acordul de la Paris a presupus ca statele care au semnat acest angajament să publice periodic Contribuții Naționale Determinate, prin care arată ce eforturi fac la nivel național pentru a se menține în această țintă de 1,5 respectiv 2 grade Celsius. Și recent au fost publicate ultimele, în luna noiembrie, pentru COP30, care tocmai s-a terminat în Brazilia. Partea mai puțin bună este că sîntem în continuare pe o traiectorie de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (...) Din punct de vedere științific, considerăm că maximum 2 grade este o creștere pe care putem să o ținem în frîu și care să fie relativ decentă. Peste 2 grade, sînt studii care au apărut, o să avem fenomene meteo extreme din ce în ce mai pronunțate, secete prelungite, precipitații foarte abundente, bruște, creșteri ale nivelului mărilor și oceanelor. Adică o să fie incomparabil mai greu decît ce trăim în prezent și nu o să fie la fel de greu pentru toți. Asta e o chestiune foarte importantă pe care trebuie să o avem în vedere: că nu sîntem cu toții egali în fața schimbărilor climatice.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Judecătoarea Raluca Moroșanu a spus azi, în deschiderea conferinței de presă a Curții de Apel București că îl susține pe colegul său Laurențiu Beșu și că tot ce a spus el este adevărat. Judecătoarea se referă la mărturia judecătorului Beșu din documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder. Documentarul de două ore este rezultatul unei investigații jurnalistice de un an și jumătate și „încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.” Platforma Declic și asociația Funky Citizens au lansat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan prin care se cere modificarea Legilor Justiției. Am vorbit cu avocatul Adrian Rista despre dezvăluirile din zilele acestea şi problemele sistemului de justiţie. Cum vă explicați curajul judecătoarei Raluca Moroșanu de a declara, în fața președintei Curții de Apel, că-și susține colegul care face dezvăluiri despre cum au ajuns să se prescrie mari dosare de corupție, prin schimbarea completurilor de judecată sau tergiversarea dosarelor?Adrian Rista: „Din punctul meu de vedere, aș începe din altă parte. A alege cariera de magistrat este un act de curaj. Prin răspunderea pe care o are un magistrat trebuie să existe și o anumită doză de curaj conștient, nu un curaj inconștient. Pentru că este foarte clar că în activitate, lucrurile care se petrec sînt atît de importante, atît la nivelul fiecărui caz, cît și la nivelul societății, ca întreg sistem de justiție, încît nu cred că poți să devii un magistrat bun fără să ai o doză de curaj. În același timp, după conferință, nu pot să nu observ că mai multe asociații ale magistraților discută despre introducerea sistemului de avertizor de integritate în justiție, ceea ce astăzi este prohibit. Eu sper ca această presiune pe care o fac asociațiile profesionale să dea rezultate și să existe un sistem de avertizor de integritate în cadrul profesiei, unde se poate vedea dacă fiecare avertizare este făcută în folosul sistemului sau sînt aceste dispute între magistrați. M-aș bucura să existe un sistem prin care magistrații să capete o voce mult mai clară într-un cadru instituțional atunci cînd se întîmplă asemenea lucruri.”De unde ar trebui început pentru modificarea Legilor Justiției, astfel încît să nu mai fie posibile tergiversări ale dosarelor pînă la termenul de prescripție?Adrian Rista: „Nu doar pentru prescripție, prescripția este o problemă care este în discuție. Din ce am observat, am văzut că există disponibilitate din partea președintelui, a premierului și a ministrului justiției. Cred că în acest dialog este firesc să stea la masa discuțiilor, și nu cred că a negocierilor politice, ci a discuțiilor despre sistem și a soluțiilor pentru sistem, evident, magistrații, celelalte profesii juridice și, evident, și societatea civilă. Pentru că justiția este o chestiune care ne interesează pe toți. Discutăm despre puteri în stat și despre conflicte între ele. Nu există absolut nici o putere fără Constituție, iar Constituția provine de la popor. Atîta timp cît există oameni în stradă, și chiar dacă nu sînt toți oamenii în stradă, este destul de clar că avem un conflict – nu vreau să fie înțeles într-un sens exacerbat. Există o nemulțumire, cel puțin. Nu cred că problemele sistemice vor fi rezolvate în stradă sau în proteste, dar protestul este de luat în seamă. Este o formă de exprimare constituțională. Și cetățenii spun prin asta că nu se întîmplă ceea ce ar trebui. (...) Sper să existe un dialog structurat instituțional astfel încît să existe modificări legislative care să rezolve mult mai multe probleme decît prescripția.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

A fi voluntar e o artă, o artă a umanității, a empatiei și a curajului. Pe 5 decembrie, de Ziua Internațională a Voluntariatului, ne focusăm atenția pe acei oameni care își dedică timpul, sufletul și energia unor cauze nobile.Voluntarii sunt mai mult decât simpli oameni care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesiliți de nimeni și în mod conștient. Ei sunt, mai degrabă, personalități care aleg să facă o schimbare.

Potrivit unei cercetări recente realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost „un lucru bun”. Două treimi consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un lider bun”, iar aproape jumătate sînt convinși că „se trăia mai bine” înainte de 1989. Aceste percepții sînt puternice mai ales în rîndul tinerilor, care nu au memoria directă a perioadei comuniste. Cum se naște, așadar, nostalgia comunistă? Ce rol joacă factori precum deziluzia față de prezent, inegalitățile sociale ori incertitudinile economice și cum pot fi manipulați oamenii pornind de la aceste sentimente? O cercetare despre fenomenul nostalgiei pro-totalitare în mediul online, realizată de Didona Goanță, consultant de comunicare strategică și colaborator al IICCMER, ne arată cum funcționează aceste mecanisme de manipulare. Autoarea studiului a analizat 200 de postări care promovează figura lui Ceaușescu drept un lider autentic și mare patriot și vorbesc despre realizări ale regimului comunist și a descoperit că doar aceste 200 de postări au avut 130 de milioane de vizualizări. Didona Goanță: „În analiza mea am plecat de la două teme mult dicutate în spaţiul public. Prima este sondajul pe care l-aţi aminit, realizat de ICCMER. Dacă pentru segmentul de vîrstă 60+ putem găsi nişte argumente legate de nevoia lor de a adera la astfel de ideologii, ne-am întrebat cu toţi ce se întîmplă cu tinerii. De ce persoane care nu au trăit în comunism ajung să fie interesate de astfel de materiale de propagandă totalitară? Am fost interesată să văd dacă există în mediul online astfel de materiale şi cum se raportează tinerii la ele. A doua temă a fost cea legată de războiul hibrid. Nu ştiu cît de mult conştientizăm, dar cel puţin în ultimul an, social media a devenit un cîmp de luptă unde dezinformarea, manipularea, fake news au un singur scop: acela de a remodela mentalul colectiv şi de a distorsiona percepţiile în rîndul tinerilor. Nu întîmplător am analizat TikTok-ul. Mi-au mai atras atenţia nişte statistici, alarmante şi ele. În România avem cel mai mare număr de conturi de TikTok pe cap de locuitor. Avem 9 milioane de conturi, dar este interesant că acest număr a crescut brusc. În 2023 aveam 7 milioane, un an mai tîrziu ne-am trezit cu 9 milioane. Avem cel mai slab nivel de competenţe digitale din UE. Media este undeva la 76%, noi avem 46%. 90% dintre aceste conturi sînt înregistrate cu vîrsta între 13 şi 35 de ani – aşadar tineri care nu s-au născut, nu au crescut în comunism. Şi statisticile legate de timpul petrecut pe aceste reţele spun că în medie 2 ore şi jumătate se stă pe aceste reţele şi segmentul principal de vîrstă este undeva la 18-24 de ani. Dacă punem toate aceste elemente cap la cap, vorbim de o pepinieră importantă de tineri care sînt predispuşi la tot ce înseamnă manipulare, propagandă, fake news.”Cum poţi concura pe rețelele de socializare cu conturile crescute artificial, cum poţi să ajungi la oamenii deja expuşi la manipulare şi fake news?Didona Goanță: „Cu fermele de trolli şi de boţi nu prea poţi concura, ele cred că există în orice societate. Dar alte ţări au înţeles cît de periculos este acest fenomen şi au încercat să le izoleze. Noi pînă acum nu am făcut nimic. Cred că putem să vorbim în primul rînd de educaţie. Dar educaţia şi educarea nu se fac de la o zi la alta, avem nevoie de enorm de mult timp. Mai este o problemă: noi vedem aceste 130 de milioane de vizualizări dar nu ştim cum au fost ele internalizate de public. Corect ar fi să începem ample studii sociologice care să segmenteze exact acest public de 13-35 de ani, ca să înţelegem cum s-au raportat ei, ce au preluat din aceste mesaje şi apoi să începem să ajungem, cu informaţia, ţintit, către ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România

1 Decembrie 2025. 107 ani de la Marea Unire. Ce reprezintă azi Ziua Națională? Ce înseamnă patriotism? Ce sărbătorim la 1 Decembrie? Care a fost contextul care a permis Marea Unire? L-am întrebat pe istoricul Cristian Vasile. Cristian Vasile: „Simplu spus, (la 1 Decembrie) sărbătorim Marea Unire, o încununare a unei lupte naționale, derulată mai ales în secolul al XIX-lea, pentru că ideea națională s-a conturat tîrziu, ca la multe alte popoare europene, nu suntem noi primii sau ultimii. Și a fost un mare noroc, în primul rînd. Asta nu prea spunem cu glas tare. A fost un mare noroc pentru că la fel de bine se putea întîmpla să nu se realizeze Marea Unire. Marele noroc a fost prăbușirea mai multor imperii. Prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, prăbușirea Imperiului Rus. (...) Aceasta este conjunctura: prăbușirea imperiilor și o foarte bună organizare a elitei – mai ales a elitei din Transilvania, care a permis încununarea Unirii și unificarea Banatului și a Transilvaniei –, a elitelor culturale, bancare românești, pentru că românii din Ardeal dezvoltaseră și o mică și mijlocie burghezie, spre deosebire de Basarabia.” Cuvîntul patriotism nu a însemnat mereu ceea ce înseamnă astăzi. Care era semnificația sa la momentul Marii Unirii?Cristian Vasile: „Cei de la 1918, în linii mari, aveau doi termeni pentru ceea ce înțelegem noi azi prin patriotism. Vorbeau și de patriotism, dar vorbeau și despre naționalism. Naționalism era un fel de sinonim cu ideea națională. Nu ajunsese să fie compromis de o dreaptă extremă, de o dreaptă radicală. Adică și Iuliu Maniu și Mihai Ralea, deși politicieni de centru-dreapta, de centru-stânga și național-liberali, foloseau acești termeni. Problema este că în anii '30, mai ales odată cu ascensiunea extremei drepte, acest termen de naționalism începe să capete o nuanță peiorativă. Și intelectuali progresiști, intelectuali de centru încep să realizeze această mutație semantică și încep să se distanțeze de folosirea termenului de naționalism și adoptă termenul de patriotism. Sigur că a fost o perioadă de tranziție. Și termenul de românism a ajuns să fie compromis pentru că era utilizat demagogic, populist, de către legionari, de către cuziști, pentru că noi de fapt avem două fațete principale ale fascismului. Legionarismul, dar și cuzismul, partidul lui Octavian Goga, din păcate, și al lui A. C. Cuza.” Cum poți astăzi să spui că ești patriot fără să fii confundat cu acel naționalism periculos și extremist?Cristian Vasile: „Cred că o poți dovedi nu doar prin ceea ce spui, ci mai ales prin ceea ce faci. Și prin ceea ce scrii, prin ceea ce oferi spațiului public, cultural, politic. Cineva care se remarcă doar prin vorbe, care e un demagog, cred că nu poate fi socotit un patriot, un om care își iubește țara. E nevoie de fapte și, de fapt, pledoaria noastră ar trebui să fie pentru patriotismul faptelor.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Ce au discutat delegațiile ucraineană și americană la Geneva, pornind de la planul inițial de pace în Ucraina, propus de Statele Unite ale Americii, care prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone controlate încă de Ucraina, diminuarea forțelor armate și angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO? Ce urmează pentru Ucraina? L-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa.Cosmin Popa: „Putem spune că în momentul de față, deși vom continua să vorbim despre planul american, din acest plan american nu va mai rămîne mare lucru după negocierile de la Geneva și cele care vor urma, deci va fi un plan foarte mult schimbat. Rusia crede, în frunte cu Putin, că se află într-un moment militar extrem de favorabil, nici nu are importanță că avansul militar din scriptele oficiale rusești rareori este același cu cel care se înregistrează pe teren. Acest lucru s-a întîmplat și în prima parte a războiului – pentru Rusia este mai puțin importantă realitatea, dar este foarte importantă impresia pe care o degajă performanțele militare rusești. Ceea ce ne face să credem că această nouă variantă a planului, care ar avea și o susținere directă europeană și o susținere indirectă ucraineană, va fi respinsă de către Putin în măsura în care el nu va primi ceea ce își dorește și anume capitularea și fundamentarea serioasă a următoarei invazii împotriva Ucrainei și, de ce nu, și a Europei Centrale și de Sud-Est. Dar în aceste condiții, totuși, nu văd nicio preocupare nici la Washington și, din păcate, nici în capitalele europene sau la Bruxelles pentru gîndirea unei formule de pace care să contabilizeze foarte multe dintre evoluțiile deja petrecute pe teren și nici pentru gîndirea unor scenarii care să pornească de la cel mai pesimist pînă la cel mai optimist, astfel încît să știm exact cum salvăm Ucraina și, prin asta, și securitatea europeană.”Cum ar putea arăta în termeni concreți un armistițiu acceptabil pentru ambele părți? Cosmin Popa: „Dacă vorbim despre armistițiu, cum bine spuneți, acest armistițiu trebuie să pună accent pe încetarea focului, pe schimbul de prizonieri, pe trimiterea (înapoi în Ucraina) a copiilor ucraineni răpiți, deci pe chestiunile umanitare care să readucă acest război în cîmpul regulilor internaționale ale războiului. (...) Dar cred că partea cea mai importantă a unei păci acceptabile pentru Ucraina pleacă de la următoarea premisă esențială: specificarea limpede a modului, a etapelor și a momentului în care asupra Ucrainei independente, oricare ar fi configurația ei teritorială, rezultată în urma acestei păci, se vor extinde garanțiile de securitate occidentale.” Nu există riscul ca Ucraina să fie împinsă către un acord dezavantajos din cauza ezitărilor europene, din cauza incapacității Occidentului de a oferi bani, arme, muniții? Cosmin Popa: „Mi se pare că Occidentul, că Europa unită, că țările occidentale ezită, poate, mult mai puțin decît au făcut-o în trecut în legătură cu sprijinul militar, politic şi economic pe care îl acordă Ucrainei. Europa este decisă să reziste, să pună pe agenda politică a celorlalte mari puteri cerințele politice și geopolitice legate de această pace, pentru că știe foarte exact că miza aflată pe masa negociatorilor păcii în Ucraina cuprinde și viitorul proiectul european. Pentru că o pace a unui război care se desfășoară pe continentul european, fără participarea Europei și fără perspective politice și strategice concrete pentru țara victimă va însemna, fără doar și poate, decredibilizarea proiectului european pe termen istoric cel puțin mediu.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

LRT OPUS laidos „Be filtro“ svečias – Vilniuje viešinčios garsios britų grupės „The Tiger Lillies“ lyderis Martynas Jacque‘sas. Valandos trukmės pokalbis apie kūrybą, gastroles, įkvėpimą ir Ukrainą. Ved. Ramūnas Zilnys

Continuăm seria de emisiuni dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român. Vă propunem o dezbatere despre modelele europene de cooperare culturală și despre felul în care Germania și-a construit o rețea globală de institute culturale. Invitatul lui Matei Martin este Joachim Umlauf, fost director al Institutului Goethe din București, diplomat cultural de carieră. Printre altele, Joachim Umlauf predă la masterul de diplomație culturală al Facultății de Științe Politice, Universitatea din București. Cum este definit rolul Goethe-Institutului în politica culturală și externă a Germaniei?Joachim Umlauf: „Goethe-Institut este o instituție cu un caracter foarte specific, tipic germană. Într-o anumită situație istorică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest a creat sau a susținut instituții care să reprezinte Germania în străinătate. Elementul esențial aici – și cred că e ușor de înțeles de ce – este că s-au fondat sau sprijinit instituții care să fie la o anumită distanță de stat. După război, se dorea susținerea unor instituții care să nu fie identificate direct cu statul german, pentru că statul se discreditase complet prin național-socialism.De aceea au fost create instituții precum Goethe-Institut, reînființat, regîndit pe altă structură în 1951, sau Fundația Alexander von Humboldt, ori Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD) – toate cu personalitate juridică, cu o anumită autonomie de conținut și, prin aceasta, cu o distanță față de stat. Este ceva tipic german. Trebuie ținut cont, pe lîngă aspectul legat de discreditarea Germaniei în lume și de încercarea de a fi reintegrată între națiunile civilizate, că Germania a avut mereu un caracter federal și un model descentralizat. Și asta a jucat un rol important.”Care este relația concretă dintre Goethe-Institut și Ministerul Federal de Externe?Joachim Umlauf: „Relația este clară: avem autonomie în ceea ce privește conținutul, dar depindem financiar de minister. Institutul primește fonduri, pe de o parte, de la Ministerul de Externe și, pe de altă parte, are propriile venituri obținute din cursuri și examene de limbă. Considerabile, dar insuficiente. Dar autonomia de conținut merge mînă în mînă cu dependența financiară.Există un așa-numit „contract-cadru” care stabilește regulile relației dintre Ministerul de Externe și Goethe-Institut. E un document general, stabil și, de regulă, nu este modificat. În plus, există obiective strategice, acorduri cu privire la obiective care se reînnoiesc, de obicei, o dată la patru ani și care sînt negociate cu Ministerul. Așa funcționează sistemul, în linii mari.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Continuăm seria de emisiuni despre diplomația culturală și rolul culturii în diplomația publică a României. După ce ieri am discutat cu Corina Șuteu – fostă directoare a ICR-New York și fostă ministră a Culturii, astăzi l-am invitat pe Liviu Jicman, președinte al Institutului Cultural Român din 2021 aflat, acum, la final de mandat. Vorbim despre acțiunea ICR și despre cum poate cultura să profileze imaginea României în plan extern. Liviu Jicman: „Este primul mandat de patru ani, după epoca Horia-Roman Patapievici, respectiv după mutarea din 2012 a ICR de sub Preşedintele României sub controlul Senatului, cînd au funcţionat şi am şi aplicat în acelaşi timp atît legea de funcţionare cît şi strategia pentru perioada 2022-2026, pe care am adoptat-o la începutul mandatului împreună cu Consiliul de Conducere al ICR.”Care sînt direcţiile principale ale strategiei?Liviu Jicman: „Ne-am propus să ne concentrăm pe cîteva dintre obiectivele din legea de funcţionare a ICR, fiind conştienţi că, pe de-o parte e foarte bine ca legea să fie cît mai permisivă, pe de altă parte că într-un timp limitat nu putem să acţionăm pe toate palierele. Şi-atunci am prioritizat cîteva teme. Promovarea creaţiei contemporane, cultura vie este una dintre aceste priorităţi. La fel cum am încercat şi ne-am propus să urmăm inclusiv o agendă europeană, deci nu doar să ne limităm la colaborările care existau, de exemplu, în reţeaua EUNIC, parteneriate în ţările în care avem reprezentanţe dar chiar şi în alte spaţii în care sîntem reprezentaţi prin ambasade ale României, dar să vedem cum asumăm această agendă, cum o integrăm în discursul Institutului Cultural Român.”Avînd în vedere constrîngerile bugetare, ce reforme interne sînt prioritare pentru ICR în următoarea perioadă? Unde se poate interveni astfel încît să nu compromiteți acțiunea externă a institutului? Liviu Jicman: „Acest mandat a stat în integralitatea lui sub semnul reformei. De cînd am venit, am făcut o nouă structură care să fie adaptată acestei strategii dar în acelaşi timp reducînd funcţiile de conducere la parametrii legali, după care în 2023, împreună cu Consiliul de Coducere, am făcut o nouă ajustare, reducînd de la 12% la 8%, adică cu o treime funcţiile de conducere, desfiinţînd toate posturile de şef-birou, reducînd alte funcţii şi, tot cu sprijinul Consiliului de Conducere, pe 20 octombrie anul acesta am redus din nou poziţiile din structura ICR. Este locul în care noi putem acţiona legal. Am propus de asemenea şi cred că este timpul ca structura ICR din străinătate să fie adaptată spaţiului şi acolo unde putem să ne permitem echipe mai mici să putem reduce aceste echipe.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Săptămîna aceasta vă propunem o serie de discuții dedicate diplomației culturale și rolului Institutului Cultural Român ca instrument de soft power pentru promovarea culturii române în străinătate. Invitata noastră de astăzi este Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă directoare la ICR New York, fostă ministră a culturii. Multe state europene au instituții prin care își promovează cultura în alte țări, dacă ne gîndim doar la Institutul Francez, la British Council, la Goethe-Institut sau Centrul Ceh. De ce este important să avem o instituție care să promoveze cultura română în străinătate, de ce arta are nevoie să fie susținută din bani publici pentru a trece granițele? Corina Șuteu: „E necesar pentru că politica culturală externă, felul în care exporți cultura este singurul element sensibil, emoțional pe care îl ai pentru a comunica despre o nație. Nu există alt element sensibil. Cînd a fost aici ambasador, Hans Klemm mi-a spus: îmi pare foarte rău să vă spun, doamna Șuteu, noi, americanii, am fost prezenți în trecut prin Biblioteca Americană, prin anumite schimburi iar astăzi nu sîntem prezenți decît prin schimbul de arme. Și asta nu dă o imagine bună despre America. Norocul lor este că au Netflix și au filmele pe care le fac și Hollywoodul compensează asta. Dar noi nu avem Hollywoodul, noi nu avem un magnat, un fel de uriașă mașinărie care să transmită cultura europeană, cultura română și care să le deschidă cetățenilor lumii o fereastră către zona sensibilă, empatică a unei țări. Or, asta nu poate face decît un institut ca Institutul Cultural Român, ca Goethe-Institut, ca Institutul Francez. Asta nu se poate face decît din fonduri publice. Pentru că trebuie să existe o gîndire competentă și unitară despre cum cu resurse mici putem să avem un efect important. (...) Ideea de a avea o susținere pentru acei artiști, acele proiecte, acele evenimente care cîștigă interesul piețelor culturale externe nu se poate face decît prin susținere publică. Și-mi permit să spun că, pe lîngă susținerea publică și cantitățile de resurse alocate altor domenii, alocarea din fonduri publice pentru schimburile culturale internaționale este modestă sau, dacă nu e modestă, ea încă nu are o direcție strategică foarte clară. Dacă vrem să fim cunoscuți, noi avem nevoie să explicăm și cine sîntem în sufletul nostru, nu doar în acțiunile noastre legate de economie, de industrie, de armament. Pînă la urmă, marii noștri ambasadori în lume sînt artiștii. Sîntem o țară care produce talent într-o cantitate impresionantă. Ce facem noi cu acest talent, cum acompaniem acest talent, care oricum își va găsi la un moment dat expresia? E preferabil să-i dăm acea acompaniere pentru ca el să poată să fie și reprezentativ. Nu să ne trezim abia cînd el devine reprezentativ că spunem că-i al nostru și după aceea citim în muzee Brâncuși French born in Romania.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Ukrainos prezidentas sako, kad Rusija gali pradėti agresiją prieš kitą Europos šalį dar prieš baigdama karą su Ukraina.Interviu laikraščiui „The Guardian“, Volodymyras Zelenskis pažymėjo, kad Kremlius vykdo hibridinį karą prieš Europą ir bando NATO ribas. Jis susieja piktavališkos veiklos padidėjimą visoje Europoje, išskirdamas dronų įsibrovimą į Lenkijos oro erdvę, o vėliau dronų pasirodymą virš Kopenhagos, Miuncheno ir Briuselio oro uostų.

Crezi că locul unde te așezi la interviu sau cum te îmbraci influențează decizia finală? Gândește-te din nou. Diana Dumitrel, fost Director of International Recruiting la Adobe și Google, dezvăluie ce contează cu adevărat în procesele de recrutare și cum să navighezi o carieră internațională.Ce vei descoperi:De ce competențele tehnice cântăresc mai mult decât soft skills la angajare (dar se inversează la promovare)Miturile despre interviuri: unde stai la masă, cum dai mâna și ce contează de faptCum să te poziționezi autentic când îți dorești foarte tare un rolDiferențele esențiale între candidații români și cei internaționaliCulisele relocării în San Francisco: costuri ascunse, provocări reale și beneficii neașteptateDe ce românii au atuuri unice (adaptabilitate, reziliență, educație solidă) dar nu le valorificăPentru cine este acest episod:Studenți și tineri profesioniști care se pregătesc pentru interviuriProfesioniști care consideră o reconversie sau o carieră internaționalăPărinți care evaluează relocarea cu familiaOricine vrea să înțeleagă cum funcționează cu adevărat recrutarea la nivel globalDate cheie din episod:Hard vs Soft Skills: La angajare contează mai mult competențele tehnice, la promovare echilibrul se schimbăCV-ul perfect: Simplu, fără greșeli, adaptat rolului Cât să bifezi din fișa postului: 60-75% din cerințele obligatorii sunt suficiente pentru a aplicaRed flags: Vorbești în generalități, nu urmezi instrucțiuni simple în email-uri, nu pui întrebăriAcest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

LRT OPUS laidos „Be filtro“ svečias – garsus amerikiečių elektroninės muzikos kūrėjas, didžėjus ir prodiuseris Carlas Craigas. Ved. Ramūnas Zilnys

Kassavaitinė 15min tinklalaidė apie futbolą „Skrieja kamuolys“ tradiciškai apžvelgia svarbiausius savaitės futbolo įvykius. Šįkart didžiausias dėmesys – „katastrofinei“ situacijai Vilniaus „Žalgirio“ klube, aiškėjantiems atsakymams A lygoje, lietuvių pasirodymas Europoje, nepadoriems rezultatams UEFA Čempionų lygoje, dominuojančiam Londono „Arsenal“, įsibėgėjančiam (?) „Manchester United“ ir nuo skardžio toliau krentančiam „Liverpool“. Žinoma, daug dėmesio skyrėme ir „El Clasico“ mūšiui bei Lamine‘o Yamalio liežuviui, Vokietijos, Italijos čempionatams bei stebinančio Edinburgo „Hearts“ sirgalių gestui Mariui Žaliūkui. Studijoje – 15min sporto žurnalistai Marius Bagdonas ir Aurimas Tamulionis bei „Go3“ komentatorius Karolis Dudėnas. 00:00 Karolio ūsai ir Mariaus gastrolės 02:44 „Katastrofinis“ Vilniaus „Žalgiris“ 27:20 Interviu su Mantu Kalniečiu 31:10 „Žalgirių“ mūšis ir bronzinė intriga 48:46 Iškritusi „Dainava“ 55:46 Lietuviai Europoje 1:00:53 Nepadorūs skirtumai ČL 1:11:37 „Arsenal“, MU pergalės ir „Liverpool“ duobė 1:42:03 „El Clasico“ ir Lamine‘o liežuvis 1:52:08 „Bayern“ diktatūra ir sutartis Kompany 1:55:16 KDB trauma ir „Juventus“ nuosmukis 2:03:02 „Mjällby“, „Hearts“ ir nepamirštamas M.Žaliūkas

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro) Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro. ”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul. ”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”. Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală. Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor.  INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul) Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social. Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW. Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție).  Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri. PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august.  Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț. Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ. VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews) „Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.   „Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei.  Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău. Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.

Ar visi žinome kam reikalinga valdyba? Apie valdybos paskirtį, naudą ir efektyvumą įmonėje, taip pat tam reikalingą kompetenciją - interviu su Ryčiu Ambrazevičium, BICG prezidentu. Visą laidą galite pamatyti prisijungę prie Vadovo laiko klubo paskyros - https://vadovavimas.lt/klubas/

Rugsėjį NARA kolegos Denis Vėjas ir Sigita Vegytė grįžo iš Ukrainos, kur praleido porą savaičių. Jie lankėsi Kyjive, Charkive, Donbaso regione esančiame Kramatorske, per kurį Ukrainos kariai keliauja ir grįžta iš fronto, Lvive. Šįkart jie gilinosi į karo belaisvių ir moterų teisių temas. Ši tinklalaidė – tai užkulisiai į jų darbą, o artimiausiomis savaitėmis išvysite ir pirmas jų publikacijas. Autorė: Indrė Kiršaitė

Kaip niekada nenustoti mokytis ir tinkamai pasirinkti vadovavimo autoritetus siekiant lyderio pozicijos? Apie lyderystės įmonėje, kariuomenėje ar bet kokioje kitoje situacijoje panašumus. Interviu su pulkininku, Lietuvos šaulių sąjungos vadu, knygos „UŽRAŠAI APIE VADOVAVIMĄ IR LYDERYSTĘ. Ką išmokau ir supratau per 30 metų Lietuvos kariuomenėje“ autoriumi Linu Idzeliu. Visą laidą galite pamatyti prisijungę prie Vadovo laiko klubo paskyros - https://vadovavimas.lt/klubas/

(Originaliai publikuota Nauja Scena tinklalaidės sraute ir NARA YouTube) Interviu su dainininke ir dainų autore Liuce (Liucija Vaicenavičiūtė), pavasario pabaigoje išleidusia debiutinį albumą „Šviesi naktis“. Pamatykite interviu: https://youtu.be/aBAGeK95qjw?feature=shared Epizodo publikacija: https://nara.lt/lt/articles-lt/liuce-interviu Sekite visas „Nauja scena“ publikacijas ir prenumeruokite naujienlaiškį: https://nara.lt/nauja-scena Tekstų ir tinklalaidžių seriją „Nauja scena“ iš dalies finansuoja Medijų rėmimo fondas.

Vrei să înveți cum să faci marketing sănătos? Abonează-te la newsletterul săptămânal: https://katai.ro/Social media nu mai e ce a fost acum 3 ani. Algoritmii, AI-ul și așteptările publicului au schimbat complet regulile jocului.În acest episod stăm de vorbă cu Simona Oțel și Andy Vanca despre cum arată „the new normal” în social media, ce greșeli fac brandurile, cum găsești echilibrul între trenduri și valori și dacă storytelling-ul mai este o superputere în era AI.Dacă ești marketer, creator de conținut sau antreprenor, discuția asta îți va da inspirație și claritate pentru strategia ta digitală.Subiecte pe care le-am discutat:0:00 – Intro0:47 – The new normal în social media5:04 – Cum s-a schimbat felul în care oamenii folosesc social media în ultimii 3 ani11:22 – Trenduri vs. valori de brand: cum găsești echilibrul?16:48 – Cum arată o strategie de social media marketing sportiv? Ce constrângeri și oportunități apar?22:52 – Cum convingi un brand să nu alerge doar după virale?28:08 – Cum faci comunicarea pe social media relevantă pentru toată lumea30:50 – O platformă de social media pe care o iubesc vs. una care nu le place (și de ce)41:56 – Cum s-au schimbat așteptările publicului în social media48:25 – Sentimentul de „nu fac destul” ca marketeri52:23 – În era AI, mai e storytelling-ul o superputere?56:47 – Cum folosesc AI-ul în munca lor de zi cu zi59:33 – De unde se inspiră ca să poată crea ceva care merită să fie publicat?1:05:38 – Ce nu le place să vadă în social media la branduri1:06:48 – Ce nu înțeleg oamenii de social media despre social media astăzi1:09:17 – Greșeli făcute pe social media și ce au învățat din ele1:13:04 – Mituri despre social media marketing1:15:42 – Ce nu mai funcționează în social media astăzi1:18:47 – Ce le-ar plăcea să învețe lumea de la ei despre social media marketingCumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

Construirea unui brand personal în 2025 e o necesitate în business. Dar majoritatea o fac greșit.În acest episod, discut alături de Alexandra Crăciun și David Stroe despre cum să construiești un brand personal autentic, ce greșeli să eviți și cum să transformi atenția în oportunități reale. Am vorbit despre brand personal sănătos, consecvență, influență, reputație și impact. Indiferent dacă ești la început sau vrei să treci la următorul nivel, acest episod îți oferă o direcție clară pentru a-ți consolida autoritatea în industrie.Subiecte pe care le-am discutat:0:00 - Ce înseamnă un brand personal sănătos?1:56 - De ce e important să pornești din interior spre exterior atunci când dezvolți un brand personal?9:05 - Cum ar descrie evoluția brandurilor lor personale? 12:32 - Decizia care i-a schimbat direcția Alexandrei14:47 - Framework-ul lui David pentru branding personal18:59 - Personal brand: cât e „brand” și cât e „personal”?31:33 - Cum îți dai seama care este drumul tău?38:21 - De ce mai contează brandul personal în 2025?41:25 - Cum s-a schimbat percepția asupra brandingului personal?44:58 - Cum îți menții autenticitatea într-o lume a trendurilor?54:34 - Cât contează cu cine te asociezi?59:19 - Protejarea imaginii brandului personal vs asociere strategică1:03:37 - Se poate construi un brand personal fără content?1:11:41 - Ce roluri sunt într-o echipă de brand personal matur?1:16:56 - Prima monetizare a brandului personal1:21:22 - Valoare de vânzare vs valoare reală – cum trasezi linia între cele două?1:27:10 - Ce ar schimba la brandurile lor personale dacă s-ar întoarce în timp?1:31:47 - Un brand personal sănătos înseamnă…Cumpără bilet la conferința de marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.

Cum să pui pe picioare un business de succes cu o revistă gratuită? Răspunsul e simplu - creezi un ecosistem. Exemplu cel mai bun îl avem chiar la noi în România și vine direct de la Alexandru Eram - care este fondatorul și managerul Alist Magazine. Am discutat cu Alexandre Eram, omul din spatele acestui proiect, despre ce înseamnă să ai o publicație independentă și cum faci ca aceasta să rămână relevantă în 2025. Cumpără bilet la conferința de growth marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.Mai multe informații găsești pe https://growthcon.roSăptămânal trimit un newsletter cu și despre marketing: https://katai.ro/Interviu filmat și editat de  @gabrielaugustini 

Pamatykite šį interviu video formatu NARA YouTube kanale: https://youtu.be/mPrzL3n2kqE?si=7A1sGu9s5kF0EDJY Lietuvos muzikoje vyksta svarbus virsmas: tolyn nuo prisitaikymo, artyn autentiškos kūrybinės drąsos. Jokia kita dainininkė ir dainų autorė to neįkūnija taip, kaip Monika Pundziūtė. Metų pradžioje ji atsisakė buvusio sceninio vardo, o pavasarį išleido daugiažanrį, gyvais instrumentais įrašytą, emociškai ir muzikaliai gilų albumą SOPA. Mes susitikome Monikos studijoje daina po dainos pažinti šį kūrinį ir tęsti anksčiau NARA podkaste pradėtą pokalbį – šįkart su trimis kameromis priešais mus. Interviu: Karolis Vyšniauskas Kamera: Mindaugas Drigotas Fotografijos ir dainų video klipai: Justė Urbonavičiūtė Daugiau informacijos: https://nara.lt/lt/articles-lt/monika-pundziute-sopa-video-interviu  Sekite visas „Nauja scena“ publikacijas ir prenumeruokite naujienlaiškį: https://nara.lt/nauja-scena Tekstų ir tinklalaidžių seriją „Nauja scena“ iš dalies finansuoja Medijų rėmimo fondas.

Kuliuose jau 9 kartą vyksta didžiulis tarptautinis Sofijos Kymantaitės-Čiurlionienės festivalis. Šių metų akcentas – Mikalojaus Konstantino Čiurliono kūryba.Verslas Plungėje – kokios sąlygos jam kurtis ir kokia rajono vizija?Plungės rajono mero, Savivaldybių asociacijos prezidento Audriaus Klišonio interviu.Į Plungę sugrįžusi kineziterapeutė Indrė Jonavičienė įkūrė sporto studiją.Kaip sekasi prieš 2 metus Plungės bibliotekos išleistai knygai apie Plungėje gimusią legendinę alpinistę Vandą Rutkevič?Ved. Edvardas Kubilius

Dalis sostinės gyventojų sulaukė laiškų iš vandentvarkos paslaugų teikėjo „Vilniaus vandenys“. Juose - informacija apie parengtus planus dėl vandenviečių apsaugos zonų. Esą jų sklypas patenka į nustatytas teritorijas, kuriose taikomos specialiosios žemės naudojimo sąlygos. Kai kuriems vilniečiams kilo klausimas, ką tai reiškia žmonėms, kurie seniai gyvena ir nežinojo, kad po jų sodu eina vamzdis ir dabar jis įtrauktas į žemėlapį?Birželio 12-ą dieną Lietuvoje pirmą kartą bus minima lauko biuro diena. Tądien didelės ir mažos įmonės, nevyriausybinės organizacijos, pavieniai asmenys, įstaigos ar miestai kviečiami švęsti gerą savijautą darbo metu ir kūrybiškai perkelti biurą į lauką.Į LRT GIRDI kreipėsi klausytoja Stefanija, kuri gyvena neseniai renovuotame devynaukščiame name. Klaipėdietė rašo, kad nors ir turi balkoną, saulės šviesa negali pasidžiaugti. Priešais jos langus auga aukštos akacijos, kurios jau laikomos invaziniais augalais Lietuvoje. Kaip priimami sprendimai, kurį medį daugiabučio kieme palikti, o kurį kirsti ar genėti?Dar laidoje - pokalbis apie kvapų žodyną ir parfumerijos istoriją. Interviu su parfumerijos istorijos ir kultūros tyrinėtoja Egle Bertašiene.„Auksinio proto“ atrankos žaidimas.Ved. Darius Matas

Există un echilibru sănătos între familie și business? Dar ce înseamnă să ai un business de familie? Întrebări la care am căutat răspuns împreună cu ‪@AndySzekely2‬ Cumpără bilet la conferința de growth marketing - GrowthCon care va avea loc pe 30-31 octombrie 2025 în Cluj-Napoca.Mai multe informații găsești pe https://growthcon.roSăptămânal trimit un newsletter cu și despre marketing: https://katai.ro/Interviu filmat și editat de ‪@gabrielaugustini‬ în cadrul conferinței ‪@EntrepreneursRo‬ 2024

În această discuție, ne concentrăm pe fenomenul fricii și impactul său asupra societății românești, în special în contextul alegerilor recente. Profesorul Paleologul și gazda analizează diferitele tipuri de frică, de la frica paralizantă, care afectează votul, până la frica manipulativă folosită de demagogi pentru a controla masele. Se discută despre cum frica și invidia pot genera mobilizare, dar și despre efectele pe termen lung ale acestor emoții asupra democrației.De asemenea, profesorul abordează subiectul democrației și istoria sa, argumentând că democrațiile sunt vulnerabile atât din interior, cât și din exterior. Se face o paralelă între democrațiile moderne, care sunt percepute ca regimuri mixte, și cele existențe în antichitate, cum ar fi democrația ateniană, subliniind că democrația directă a dispărut, iar în locul ei a apărut un sistem reprezentativ care, în multe cazuri, servește interesele unei minorități.Un alt aspect discutat este ascensiunea populismului, reprezentată prin figura lui George Simeon și a altor lideri extremiști, care atrag electoratul prin mesaje simpliste și promisiuni irealizabile. Se discută despre cum aceste figuri capitalizează pe seama fricii și frustărilor populației, oferind soluții rapide la probleme complexe, fără a avea un plan viabil de implementare.În plus, se aduce în discuție fenomenul „chemării vidului”, în care cetățenii, exasperați de situația actuală, sunt dispuși să urmeze oricine le promite o schimbare radicală, chiar dacă aceasta ar putea duce la o întoarcere în timp către regimul totalitar. Profesorul scoate în evidență pericolul unei astfel de atitudini, subliniind necesitatea unei educații democratice și a unei culturi publice sănătoase, care să contracareze polarizarea și manipularea.În final, se fac apeluri către responsabilitate individuală și colectivă, sugerând că mobilizarea cetățenilor în sensul implicării active în politică și societate este esențială pentru a contracara tendințele populiste și pentru a proteja democrația. Acest dialog complex invită la reflecție asupra condiției actuale a României și a direcției în care ar trebui să se îndrepte. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Laida iš LRT Kauno studijos. Apie laivybą Nemune ir Neryje. Ukrainos karių reabilitacija. Kodėl naktį griežiame dantimis? Interviu su robotikos talentais iš Kauno jėzuitų gimnazijos.Ved. Edvinas Kučinskas

Pătrundeți în mintea infractorilor și înțelegeți complexitatea fenomenului infracțional alături de colonelul Dan Antonescu. O discuție aprofundată despre adaptarea infractorilor la schimbările socio-economice 1 , tactici de manipulare și violență 2 , și impactul factorilor precum recesiunile 3 sau influența social media asupra comportamentelor antisociale 4 . Descoperiți strategii de recunoaștere a pericolelor și de auto-protecție într-o lume în continuă schimbare.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Alăturați-vă unei discuții efervescente cu Adrian Gospin, omul din spatele Funky & Spicy Podcast, despre realitățile și potențialul litoralului românesc, de la demontarea percepțiilor negative și atragerea turiștilor internaționali în Mamaia, la strategii de marketing turistic și dezvoltarea durabilă a întregii regiuni. O perspectivă din interior asupra provocărilor și oportunităților turismului autohton, abordând subiecte precum investițiile strategice, specificul local și experiențele autentice, de la cluburile exclusiviste la Delta Dunării și gastronomia dobrogeană.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Rimas Kurtinaitis atskleidė, kodėl bėgo iš armijos, prisiminė lemtingą Sabonio skambutį iš Madrido bei papasakojo, kas nutiko snaiperio konkurse NBA. Temos: Įžanga (0:00) Pasiruošimas su Rinktine (0:30) Aktyvi vaikystė Kaune ir tėvelis, kuris labai mylėjo Lietuvą (07:12); Pirmoji krepšinio treniruotė Šančiuose ir kas penkiolikmetį sugrąžino į krepšinį (13:10); Karti armijos duona ir olimpinė svajonė (25:23); Grįžimas į „Žalgirį“ ir būtinybė žinoti trenerio filosofiją (40:02); Sunkūs laikai užaugina stiprius žmones (46:38); Baisi trauma ir olimpinis auksas (54:25); Snaiperio konkursas NBA (01:01:49); Namas Australijoje ir lemtingas Arvydo Sabonio skambutis iš Madrido (01:11:42); Grateful dead marškinėlių istorija (01:22:10); Kai graikai „Lietuva“ skandavo (01:26:38); Interviu, filmai ir memuarai (01:29:52).

În acest episod voi discuta cu Teodora Mețiu despre importanța comunicării, chiar dacă ești un profesionist. De asemenea, am vorbit despre emoții și de ce oamenii cumpără oameni. Ascultă episodul și lasă-mi în comentarii cea mai interesantă idee. De asemenea, fă bine și abonează-te la newsletter ca să nu depinzi de algoritmii de fiecare dată când public un episod nou. https://katai.ro

3 ani, în loc de 3 zile. Atât au rezistat deja ucrainenii în fața invaziei ruse din 2022. Pentru comemorarea acestor trei ani, am invitat în studio trei oameni care pot decoda realitatea pentru noi toți. Ion M Ioniță este istoricul respectat pe care îl urmărim constant îm spațiul public. Dumitru Borțun este profesorul nostru preferat de comunicare, care înțelege poate cel mai bine cum gândim ca națiune. Radu Hossu este politicianul care a ales să devină voluntar pentru a susține ucrainenii în lupta lor de eliberare și supraviețuire. Fiecare dintre ei merită atenția noastră iar ediția aceasta LIVE a fost urmărită deja zeci de mii de oameni în cele peste trei ore, semn că românii sunt solidari dar că au nevoie și de claritate în vremuri tulburi.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Marian Tudor, fost polițist cu 14 ani de experiență, ne povestește despre experiențele sale din „Beciul Domnesc”, arestul central din București. În acest episod, discutăm despre: Condițiile subumane din aresturile românești și impactul acestora asupra deținuților și polițiștilor. Diferențele (sau lipsa lor) dintre tratarea VIP-urilor și a deținuților obișnuiți. Corupția din sistemul de arest și reținere și ingeniozitatea deținuților în a introduce telefoane mobile. Cazuri șocante de violență și psihopați întâlniți în arest. Reflecții asupra sistemului de justiție și a rolului arestului preventiv. Un episod plin de povești incredibile, spuse cu curaj și autoironie, care te va face să te gândești la ce se întâmplă dincolo de porțile închisorii.IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.