Podcasts about democra

Una dintre marile surprize ale alegerilor de duminică din Republica Moldova a fost accederea în Parlament a Partidului Democrația Acasă, condus de controversatul politician Vasile Costiuc. Formațiunea a trecut pragul electoral de 5%, deși sondajele o cotau cu scoruri de de unu-două procente. În România, partidul AUR a salutat această performanță. Dar cum de a fost posibil? Valeriu Pașa explică: ”Sunt aceiași oameni și este și o inacțiune din partea rețelelor sociale, în speță TikTok. Eu bănuiesc că ei le-au făcut jocul foarte conștient. Le-au suspendat pagina oficială de TikTok fără motive evidente, ceea ce i-a făcut să se victimizeze. Aceasta a generat multă gălăgie pe rețelele sociale și le-a crescut vizibilitatea. Însă tot cei de la TikTok au ignorat o serie întreagă de conturi care au ocolit în mod deliberat algoritmii, crescând vizibilitatea și emoția. Nu mai vorbesc despre imixtiunea absolut ilegală a lui George Simion. O imixtiune acceptată și salutată de acest partid. George Simion nu este cetățean al Republicii Moldova, el nu are dreptul să facă agitație electorală în Republica Moldova. Este ilegal. Mai mult, vorbim despre pagini de Facebook legate de o publicație obscură, Timpul.md, deținută de compania care a primit marea parte a publicității din partea AUR, zeci de milioane de lei, sunt date publice. Aceste pagini au cheltuit pentru reclame și au manipulat promovând acest partid [Democrația Acasă]. Conform legii, finanțarea din străinătate este interzisă. Nu există mari diferențe față de ceea ce a făcut Rusia. Nu contează de unde vin banii. Nu știu ce urmări juridice vor fi dar este periculos să ignorăm acest precedent, pentru că mâine vine Putin să facă campanie pentru cineva, spunând că s-a mai întâmplat. Este o chestiune destul de gravă care trebuie să fie în vizorul autorităților”, spune Valeriu Pașa, expert al comunității watchdog.md.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Florin Negruțiu, jurnalist Digi 24 și Republica. Discutăm principalele subiecte politice și sociale. Ce înseamnă atacul din America pentru democrațiile noastre? Este timpul extremelor în politică? Cum ne vor modela viețile? Poate Bolojan reuși în austeritate? Cât sprijin are de la PNL și PSD? Care este relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan?

Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) - CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) - Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) - Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) Guvernul își asumă azi răspunderea pe 5 proiecte. Reforma administrației publice, amânată la cererea PSD. Coaliția nu se întelege pe tăierile de posturi (SpotMedia) Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale, anunță SpotMedia. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum. După cinci ore de discuții, ședința coaliției s-a încheiat fără consens. Partenerii din coaliţie au convenit că trebuie reduse posturile din administraţia centrală şi locală, însă nu s-a convenit exact asupra modului în care va trebui făcut acest lucru. Astfel, premierul Bolojan își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe restul de cinci proiecte, într-o ședință ce are loc, luni, 1 septembrie, de la ora 19.00: proiectul de lege privind pensiile magistraților; proiectul de lege privind reforma în sănătate; proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat; proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF): proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe. Cristian Grosu / Capitalismul și democrația României desenate de Ceaușescu (CursDeGuvernare) Toate măsurile de reformă prin care guvernul actual ”dă țara peste cap” (pe bună dreptate, că țara asta chiar trebuie dată peste cap) se vor dovedi inutile peste 5-7 ani, când vom ajunge în aceeași situație financiar-bugetară de astăzi, scrie jurnalistul Cristian grosu, redactor șef al publicației electronice CursDeGuvernare. Asta pentru că reformele sunt aplicate pe o matriță greșită, iar ele se ”vor strâmba la loc” odată cu trecerea timpului. Cât de mare e miza? 47% din populație și 87% din tetritoriu se află în ”responsabilitatea” administrației locale rurale. Totul pleacă de la fundamental-inadecvata administrație a României – o structură care afectează toate celelalte structuri de servicii pe care statul e obligat să le asigure economiei și societății: e România desenată administrativ de Ceaușescu și care nu poate funcționa decât sub regimul Ceaușescu. Doar 1,3% din localități rurale au venituri proprii mai mari decât cele de funționare, astfel încât să rezolve problemele curente ale comunităților – restul sunt bani dirijați. CNAS vrea să scumpească cele mai populare medicamente pentru o suferință frecventă, din cauza căreia mor cei mai mulți români (HotNews) Casa de Asigurări de Sănătate a anunțat că vrea să scadă nivelul de compensare pentru unele dintre cele mai utilizate medicamente prescrise în tratarea bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă un preț mai mare plătit de pacient.  CNAS spune că e vorba despre 13 medicamente, medicii spun că, de fapt, este vorba despre sute. În comunicat, CNAS spune că e o creștere de 9 lei pe cutie de medicamente, sumă contrazisă de reprezentanți ai medicilor de familie și ai pacienților, în dialogul cu HotNews.  Ministrul Sănătății spune că ar fi „total aberant” ca „după ce am introdus plata CASS pentru pensionari, să îi obligăm să scoată alți bani din buzunar la farmacie”. 48% dintre românii cu vârsta între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, o boală care, dacă nu este ținută zilnic sub control cu tratament, duce la complicații grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023.  Institutul pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului de marți, al organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă (G4Media) Institutul ”Elie Wiesel” cere Primăriei București să revoce autorizarea mitingului organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă. Manifestarea de extremă dreapta ar urma să aibă loc marți, împotriva ”rasei non-albe”, conform organizației citate. Organizația este interzisă prin lege conform OUG 31/2002 împotriva manifestațiilor xenofobe. Mitingul, împotriva ”rasei non-albe”, va avea loc la câteva zile după ce un livrator Glovo a fost lovit de un tânăr pe motive rasiale, în urma unui mesaj xenofob al parlamentarului partidului extremist AUR Dan Tănasă. Agresorul se află în arest preventiv în momentul de față, amintește G4Media.  ”Solicităm oficial primarului Municipiului București să revoce autorizarea pentru mitingul organizat de Noua Dreaptă în 2 septembrie. Manifestările de discriminare sunt interzise de legea penală și Constituția României!”, a transmis Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Șeful Noua Dreaptă, Tudor Ionescu, printre cei mai radicali extremiști din România, a intrat în Parlament pe listele partidului extremist pro-rus SOS România, condus de Diana Șoșoacă, ex-AUR. Este interesantă, în context, analiza publicată de EduPedu. Conform lui Șerban Iosifescu,  acolo unde educația a eșuat, a înflorit legionarismul naționalist și ortodoxist. Harta votului aurist se suprapune cu harta nivelului de educație a populației. Iar Libertatea scrie astăzi despre comerțul cu cărți legionare, la liber pe internet.  Achiziționarea materialelor legionare se poate face foarte ușor dacă ai o conexiune la internet și câteva sute de lei în cont. Pe unul din grupurile de extremă dreapta prezente pe Telegram, am găsit un anunț prin care se vindeau zeci de cărți „Din lumea legionară” - scrise de Victor Puiu Gârcineanu, nou-nouțe, cu prețul de 25 de lei/bucata.  Miza discuțiilor de luni între șefa Comisiei Europene cu președintele Dan, ministrul Apărării și militari, la Baza Aeriană M. Kogălniceanu (Europa Liberă) România este ultima țară din cele șapte state care au graniță cu Rusia sau Ucraina în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ajunge în aceste zile. Turneul ei vine înainte ca Executivul de la Bruxelles să anunțe ce proiecte de apărare va finanța prin programul SAFE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja duminică, 31 august, la plecarea din Polonia, că această țară va beneficia de cei mai mulți bani din programul în SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) în valoare totală de 150 de miliarde de euro. România și Bulgaria se află în competiție pentru găzduirea unui hub de securitate la Marea Neagră, hub ce va fi finanțat de Uniunea europeană. La începutul mandatului de președinte, Nicușor Dan a declarat că România vrea ca acest hub să fie pe teritoriul său și va cere Comisiei să aprobe acest lucru. Surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii nu a decis încă unde va fi acest hub prevăzut în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră, document despre care Europa Liberă a scris pe larg.

Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) - VIDEO Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews) - Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) - George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) - Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Comunistul care a dus România în NATO: Ion Iliescu (DW) Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României și singurul care a avut trei mandate, a încetat ieri din viaţă la vârsta de 95 de ani. Fusese internat cu două luni în urmă suferind de cancer pulmonar. În timpul ultimei sale președinții 2000-2004, România a fost primită în NATO și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dar orientarea lui nu a fost de la început pro-occidentală, așa că s-a grăbit imediat după instalarea la putere să semneze un tratat bilateral cu URSS, cu doar câteva luni înainte de căderea Uniunii Sovietice, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea României la alte alianțe politico-militare. Intrarea pe orbita Moscovei a avut loc, însă, chiar în perioada tulbure a căderii puterii comuniste, în zilele fierbinți dinaintea condamnării lui Nicolae Ceaușescu: atunci Ion Iliescu a cerut sprijin militar de la Moscova, potrivit unor documente descoperite 20 de ani mai târziu. A fost ultimul președinte, dacă nu chiar ultimul politician autohton bine ancorat ideologic în lumea războiului rece, probabil cel din urmă care a vrut să rămână „sărac și cinstit” și singurul acuzat de crime împotriva umanității pe care sistemul juridic a vrut să-l protejeze până la capăt.  Cum i-a trimis Ion Iliescu pe mineri să „reocupe” Piața Universității și le-a mulțumit pentru „înalta disciplină civică” după măcelul din 13-15 iunie (HotNews.ro) S-a intamplat la mai puțin de o lună de la primele alegeri de după Revoluție, la care Ion Iliescu fusese ales cu 85%. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, poliția intervine brutal și evacuează manifestanții rămași în Piața Universității. Iliescu îi numise golani pe protestatari. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt și ei implicați în operațiunea Poliției. Balconul Pieței se redeschide. În dimineata zilei de 14 iunie, aproape 10.000 de mineri din Valea Jiului ajung la București, înarmați cu bâte, lanțuri și topoare. Minerii ajung în Piața Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite către Piața Universității, cu ordinul să o „reocupe”. Minerii îi bat sălbatic pe toți cei care le ies în cale, devastează Universitatea și Facultatea de Arhitectură, precum și sediile partidelor și redacțiile ziarelor. Poliția nu intervine, dimpotrivă participă alături de mineri la violențe. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate în acele zile. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. Justiția îl mai scapă o dată pe Ion Iliescu: ceremoniile funerare naționale echivalează cu relativizarea răului făcut (SpotMedia) Moartea lui Ion Iliescu lasă României o moștenire care continuă toxicitatea uzurpărilor din 1989, când pactul de protecție reciprocă făcut cu oameni din fosta Securitate și din fosta nomenclatură a obligat țară la decenii de deturnări instituționale, sărăcie, polarizare și o hemoragie de resurse umane peste granițe, , comentează jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru. Funeraliile de stat pentru Ion Iliescu arată eșecul moral al României politice din ultimii 35 de ani, consideră ea. Tergiversările din justiție, intenționate o bună parte din drum, impunitatea pe care a transmis-o justiția, cu dosarele Revoluției și Mineriadei, au devenit, pe măsură ce timpul dreptății s-a scurs, un eșec moral. Mie Ion Iliescu mi-a luat 10 ani din viață (Republica) Dacă România este astăzi cum este, asta e și datorită, și din cauza lui Ion Iliescu, scrie la rîndul său jurnalistul Florin Negruțiu. Co-fondatorul Republica și-i amintește pe unii bucureșteni fanatici ai lui Ion Iliescu, național-comuniști demni predecesori ai georgiștilor de azi, care le pupau mâinile minerilor care tocmai despicaseră țestele golanilor din Piața Universității. Sau care maimuțăreau partidele istorice și pe Coposu, care făcuse pușcărie politică.  „Nu ne vindem țara!” strigau din toți bojocii românii în 1990. Din patriotism, le-am dat țara pe tavă securiștilor și comuniștilor strâns uniți în jurul lui Ion Iliescu. Împreună au făcut „democrația originală” sau „capitalismul de cumetrie”, Sistemul corupt care dăinuie și azi. Adio lui Ion Iliescu: Arhitectul viclean al democrației Frankenstein din România” (Contributors) Un comunist neîmpăcat și un președinte care a sabotat democrația, așa arată Ion Iliescu în prespectiva istoricului britanic Tom Gallagher, un cunoscător de talie al României și al evoluțiilor din ultimii 50 de ani din societatea și politica noastră. Fiind un cameleon politic desăvârșit și un intrigant împătimit, este puțin probabil ca moartea lui Ion Iliescu să provoace o revărsare masivă de durere națională. Cele mai puternice rezerve vor fi exprimate de către cei care cunosc bine modul în care el a sabotat șansa României de a se integra în Occidentul democratic într-o manieră comparabilă cu cea a Poloniei sau a țărilor baltice. Ultranaționaliștii din noul val, cum sunt cei din AUR, împreună cu suveraniștii pentru care Călin Georgescu este un paravan convenabil, vor rămâne probabil reținuți sau chiar critici față de omul care a ordonat execuția Conducătorului ce adusese România pe culmile zelului național-comunist. Însă tot datorită manipulării neobosite a lui Iliescu a fost creat, în anii '90, un sistem politic cu structuri de putere, mentalități, peisaj mediatic și intelectual din care dușmanii libertății profită enorm și astăzi. George Simion, singurul lider politic fără nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu. Liderul extremist nu a avut nici o postare în 12 ore (G4Media) George Simion, președintele partidului extremist AUR, e singurul lider al unui partid al majorității etnice care nu a avut nici o reacție la moartea lui Ion Iliescu în 12 ore de la decesul fostului președinte. Simion în mod normal postează zilnic în ritm alert. Marți, după moartea lui Ion Iliescu, liderii PSD, PNL, USR, președintele Nicușor Dan și foștii președinți ai României au avut mesaje publice prin care s-au poziționat față de primul președinte post-Revoluție. Nici partidul AUR nu a avut vreo comunicare oficială legată de fostul președinte, mort la 95 de ani, inculpat în cele două dosare majore soldate cu mii de morți și răniți – dosarul Revoluției din 1989 și dosarul Mineriadei din iunie 1990. G4Media reamintește că mai mulți lideri ai partidului extremist AUR au avut constant ieșiri publice în care au lăudat regimul comunist și epoca dictatorului Ceaușescu, făcând apel la electoratul nostalgic. Dacă un bunic sau un părinte v-a lăsat moştenire un apartament de 60.000 euro, un hotel, un cont cu câteva milioane de euro, să ştiţi că asta i se datorează lui Iliescu: Cum a ajuns ca un comunist să aibă cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor pe gratis (apartamente, acţiuni), la formarea capitalului privat şi la dezvoltarea Bursei (Ziarul Financiar) Istoria noastră consemnează că Ion Iliescu (a fost singurul preşedinte pregătit să fie preşedinte, pentru că ceilalţi au ajuns preşedinţi printr-o conjunctură, iar ulterior s-au calificat la locul de muncă). Istoria ar trebui să mai consemneze că el, un comunist, cu şcoala de la Moscova, un comunist cu faţă umană, un socialist, un adept al perestroikăi lui Gorbaciov, un neocomunist, a fost cel mai mare preşedinte capitalist pe care l-a avut România. Ion Iliescu, un om de stânga, sărac dar cinstit, a fost omul, preşedintele care a avut cea mai mare contribuţie la împroprietărirea românilor după căderea comunismului, care, sub semnătura lui, a creat capitalismul din România, care a susţinut transformarea economiei.

Presa europeană își exprimă îngrijorarea legată de proiectul de lege semnat de Zelenski care va restricționa  autonomia agenților anticorupție. Jurnaliștii văd modificările ca pe un atac la adresa democrației și un pas înapoi de la traiectoria europeană. Este un punct fără întoarcere, scrie The Kyiv Independent.  “Președintele Volodymyr Zelensky a semnat pe 22 iulie un proiect de lege care distruge efectiv independența celor două instituții cheie anticorupție din Ucraina, potrivit parlamentarilor din opoziție și organismelor de supraveghere. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi adoptate, amendamentele ar împiedica anchetele celor două agenții asupra autorităților sau persoanelor apropiate președintelui.”  Publicația ucraineană precizează și că decizia lui Zelenski de a aproba reforma va schimba cu siguranță imaginea țării în Europa, mai ales în privința aderării la uniune. La Repubblica este de acord că Ucraina tocmai a pus în pericol eforturile sale de până acum de a se apropia de Uniunea Europeană:  „Lupta împotriva corupției endemice care a ținut Ucraina în strânsoare timp de decenii a dus la îmbunătățiri în ultimii ani. Este una dintre condițiile cheie pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Așadar, nu este o coincidență că Marta Kos, comisar european pentru extindere, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această contra-reformă, care extinde puterile președintelui și reprezintă un „pas înapoi” față de progresele înregistrate de Kiev în ultimii ani.”  În consecință, Ucraina se aproprie din ce în ce mai mult de Rusia, spune The Spectator:  „Lupta pentru viitorul Ucrainei se dă nu numai pe câmpul de luptă, ci și în cadrul instituțiilor sale democratice. Una dintre aceste bătălii a fost pierdută ... Legea apropie ucrainenii de țara pe care vor să o părăsească cu disperare. Dacă nu va fi respinsă, președintele Zelensky riscă să-i împingă pe oameni înapoi în Piața Independenței pentru o altă revoltă Maidan. Acest moment ar putea fi mai aproape decât crede el.”, se plânge ziarul britanic.  Surprins de reacția provocată, președintele ucrainean a aprobat un alt proiect de lege care ar restabili independența autorităților anti-corupție. Însă răul a fost deja făcut, critică The Guardian.  „Pentru mulți, această criză reprezintă punctul culminant al îngrijorărilor legate de stilul său de guvernare și de comportamentul unora dintre cei din anturajul său. De asemenea, ea are ecouri alarmante ale predecesorilor săi. [...] De asemenea, este îngrijorător faptul că președintele a încercat să discrediteze agențiile anticorupție vorbind despre „legături cu Rusia”. Ce este de facut în continuare? se întreabă publicația britanică.  „El ar trebui să recâștige sprijinul în țară și în străinătate nu numai prin restabilirea independenței anchetatorilor anticorupție, ci și prin luarea în considerare a lecțiilor mai ample despre așteptările justificate ale poporului față de guvernul său.”   Grupaj realizat de Mădălina Șerban

Țările care derapează de la normele statului de drept ar urma să piardă miliarde de euro în anii următori. Comisia Europeană este pregătită să strângă șurubul, odată cu noul buget multianual. Ungaria ar fi prima afectată, dar nu numai. Planul de cheltuieli al UE pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie publicat în această săptămână, va extinde legătura dintre plăți și regresul democratic, potrivit unui document consultat de Politico. Această mișcare este probabil să exacerbeze tensiunile dintre Comisie și prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani, în urma alegerilor programate pentru 2026. El a avut o relație turbulentă cu factorii de decizie din UE și cu guvernele partenere, care au criticat ceea ce acestea consideră a fi politici favorabile Rusiei și regimurilor autoritare. Pe de o parte, UE a luat măsuri împotriva Ungariei și a reținut deja o parte din finanțare. De partea sa, Orbán a pus probleme amenințând că va bloca eforturile europene de a sancționa Moscova. În aceste condiții, următorul buget va conține un sistem de condiționalitate simplificat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre, conform documentului văzut de publicația europeană. Citeste siSimion pentru V. Orban: aliat sau extremist Aceasta vine după ce mai multe țări ale UE au susținut întărirea legăturii dintre statul de drept și finanțare în documentele lor prezentate Comisiei înainte de propunerea de buget. Ungaria, însă, a replicat în propriul document că aceste reguli „permit exercitarea unei presiuni politice arbitrare în domenii care nu au legătură cu protejarea bugetului Uniunii”. Slovacia, care a fost, de asemenea, criticată din cauza problemelor legate de statul de drept, a reiterat aceste argumente în propria sa declarație. Ungaria a pierdut deja 18 miliarde de euro din finanțarea europeană, din cauza încălcărilor legislației comunitare. Conform planului actual, bugetul ar conține o legătură directă între încălcarea statului de drept de către un guvern și plata aferentă. Aceasta înseamnă că, deși subvențiile pentru fermieri vor rămâne, programele de schimburi de studenți ar putea avea de suferit. De exemplu, dacă există încălcări ale libertății academice. Comisia dorește ca banii să continue să ajungă la beneficiarii finanțării UE - cum ar fi ONG-urile sau universitățile, în ceea ce se numește ”condiționare inteligentă”. Ideea generală este că societatea civilă nu ar trebui să suporte povara greșelilor unui lider. După publicarea sa, guvernele vor începe negocierile între ele privind un text final - dar acesta este un proces îndelungat care nu se așteaptă să se încheie până în 2027. Și este posibil ca, până atunci, Viktor Orbán nici să nu se mai afle la putere.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Alexandru Bălășescu. De ce sunt românii altfel. Distruge democrația AI-ul? „Pericolul nu este că mașinile ne vor lua locul. Pericolul este că prin fărâmițarea și expertizarea fiecărei bucăți a societății sau prin conceperea societății ca un model complicat, le vom da mașinilor posibilitatea de a prelua totul foarte ușor” spune antropologul Alexandru Bălășescu, invitatul acestei ediții de Vorbitorincii Leaders. Vorbim despre schimbările prin care trece lumea noastră și ne întrebăm cum a ajuns omul să fie considerat o eroare de sistem, cum tehonologia ne va aduce izbăvirea și, de fapt ce gândesc cei care generează inteligența artificială.  Ne aduce împreună și o carte Climate Change in the Age of Artificial Intelligence, care sperăm să apară tradusă și în România. Și nu este singurul titlu de carte pe care-l veți auzi în cele 2 ore de interviu. Țineți aproape un pix și o hârtie, o să auziți vorbindu-se despre multe cărți pe care credem că veți dori să le citiți. 04:28 Antropolog cu accent 09:23 București, ”orașul cablurilor” 17:46 Individualismul american, ierarhia babuinilor și succesul mișcării MAGA 22:18 Democrația contrabalansează accelerarea capitalismului 28:45 De la ac la ROMBAC, Ceaușescu voia să facă tot 37:36 Unde este inteligența artificială? 46:00 IA, rău sau bine? 01:00:10 Biserica lui Thiel - ACTS-17 01:12:07 Drepturile corporațiilor devin mai importante decât ale oamenilor 01:24:48 Măsura izbăvirii este exprimată monetar 01:36:40 Sursa schimbării climatice 01:49:20 Ce face Palantir Technologies 1:54:14 Sistemul mandarină 02:07:55 Fenomenul migrației

Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde ar trebui să înceapă o reală reformă a sistemului educațional? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați.Doru Căstăian: „Primele locuri unde ar trebui să meargă banii care se folosesc în momentul ăsta în sistem sînt, pe de-o parte, către politici de creştere a calităţii, acolo unde calitatea nu e ceea ce trebuie şi, în al doilea rînd, în schimbarea sistemului de formare iniţială şi de mentorat. Cercetările sînt destul de clare în direcţia asta. Cum spunea chiar recent fondatorul testelor PISA, un sistem nu poate fi mai bun decît profesorii din interiorul lui. Trebuie investit serios şi cu sens în formarea profesorilor şi în politici care să ducă la creşterea calităţii acolo unde ea lasă de dorit.”Mulţi dintre elevii de azi provin din familii în care părinţii lor au şi ei probleme în a înţelege un text sau a face calcule simple. Cum ne afectează această moştenire educaţională la nivel de societate?Doru Căstăian: „Mă bucur că şi studiile au început să arate un lucru care, din punctul meu de vedere, este şi era evident de foarte mult timp: e o poveste asta cu şcoala cea serioasă care se făcea pe vremuri. De fapt, principala noastră problemă acum e că, dintr-un anumit punct de vedere, funcţionăm tot în paradigma acelei şcoli serioase – cu cîte ghilimele doriţi –, pe care n-am reuşit s-o reformăm profund, cu adevărtat. Sigur că nimeni nu aruncă la gunoi rezultatele şi performanţele reale care au existat de-a lungul timpului în sistemul de învăţămînt românesc. Dar tot ceea ce azi apare în rapoartele de ţară şi tot ceea ce azi i se reproşează sistemului, caracterul elitist, inegalităţile uriaşe, faptul că e un sistem care vînează trofee pentru a-şi justifica lipsa de performanţă medie, toate astea vin din sistemul acela mult lăudat şi pe care nostalgicii îl regretă. Urmările le vedem în fiecare zi: într-o populaţie dezangajată civic, în calitatea dialogului public, în nivelul de toleranţă societală, le vedem la vot, le vedem în fascinaţia faţă de tot soiul de naraţiuni simple şi simpliste care îi prind pe oameni aproape mereu pe picior greşit. Sigur că discuţia e mai complexă, pentru că nu toate aceste efecte pot fi puse strict pe seama eşecului sistemului de educaţie, sînt şi cauze mai profund filosofice, sociologice. Dar sistemul de educaţie la noi este fără doar şi poate un factor agravant.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural  

În această discuție, ne concentrăm pe fenomenul fricii și impactul său asupra societății românești, în special în contextul alegerilor recente. Profesorul Paleologul și gazda analizează diferitele tipuri de frică, de la frica paralizantă, care afectează votul, până la frica manipulativă folosită de demagogi pentru a controla masele. Se discută despre cum frica și invidia pot genera mobilizare, dar și despre efectele pe termen lung ale acestor emoții asupra democrației.De asemenea, profesorul abordează subiectul democrației și istoria sa, argumentând că democrațiile sunt vulnerabile atât din interior, cât și din exterior. Se face o paralelă între democrațiile moderne, care sunt percepute ca regimuri mixte, și cele existențe în antichitate, cum ar fi democrația ateniană, subliniind că democrația directă a dispărut, iar în locul ei a apărut un sistem reprezentativ care, în multe cazuri, servește interesele unei minorități.Un alt aspect discutat este ascensiunea populismului, reprezentată prin figura lui George Simeon și a altor lideri extremiști, care atrag electoratul prin mesaje simpliste și promisiuni irealizabile. Se discută despre cum aceste figuri capitalizează pe seama fricii și frustărilor populației, oferind soluții rapide la probleme complexe, fără a avea un plan viabil de implementare.În plus, se aduce în discuție fenomenul „chemării vidului”, în care cetățenii, exasperați de situația actuală, sunt dispuși să urmeze oricine le promite o schimbare radicală, chiar dacă aceasta ar putea duce la o întoarcere în timp către regimul totalitar. Profesorul scoate în evidență pericolul unei astfel de atitudini, subliniind necesitatea unei educații democratice și a unei culturi publice sănătoase, care să contracareze polarizarea și manipularea.În final, se fac apeluri către responsabilitate individuală și colectivă, sugerând că mobilizarea cetățenilor în sensul implicării active în politică și societate este esențială pentru a contracara tendințele populiste și pentru a proteja democrația. Acest dialog complex invită la reflecție asupra condiției actuale a României și a direcției în care ar trebui să se îndrepte. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Aradul Matinal este o emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Basil Mureșan, Mihai Todoca și Mihai Molnar. Cel mai provincial morning show!Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 11:00 pe 99,1FM sau online pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠http://live.radioarad.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Aradul Matinal⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠este cel mai provincial morning show! 99,1 FM

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Prieteni, Baricade a împlinit un an, 26 de episoade. Bune și foarte bune, dar sigur cu public din ce mai numeros și implicat, dovadă stau comentariile de la fiecare episod. Ne ajută, v-am mai povestit acest fapt (iar dacă nu ați văzut încă episodul de Vorbitorincii Leaders cu Dragoș Stanca invitat, să-l urmăriți negreșit, îl găsiți tot aici).  Cu toate episodul se deschide cu o discuție despre situația lucrărilor de pe Bdul Kiseleff, Cătălin Striblea și Radu Naum, cei doi moderatori ai podcastului de confruntări Baricade, și-au propus să dezbată conceptul de democrație în România. Mai este România o democrație? Odată ce fiecare moderator și-a ales tabăra începe confruntarea. Și vă așteptăm părerile. 03:17 Clasamentul făcut de The Economist zice că România nu mai este o democrație funcțională complet, ci una hibridă (Conform celor citați, sunt patru tipuri de democrații: completă, defectuoasă, regim hibrid și autoritarism). 07:30 Țări în care s-au mai anulat alegeri 11:00 Jocul alegerilor în democrație trebuie făcut pe baza regulilor și reglementărilor 20:49 SUA nu sunt cel mai democratic exemplu în acest moment 32:20 Lista mincinoasă 47:30 Trăim într-o utopie 54:44 Declarațiile uluitoare ale domnului Becali

Subiectul unui nou curs găzduit de Fundaţia Calea Victoriei, lector Antonio Momoc, licenţiat în ştiinţe politice şi conferenţiar universitar, doctor în sociologie, abilitat în domeniul de doctorat ştiinţele comunicării, specialist în comunicare politică, autorul volumului "Comunicarea 2.0: New media, participare și populism". Ce este populismul şi cum ameninţă democraţia? Ce este iliberalismul şi care e relaţia sa cu postadevărul? Este democraţia liberală în criză sub asaltul dezinformării şi al propagandei online? Care mai este azi rolul jurnalismului şi al presei în democraţia contemporană? Sunt câteva întrebări care ar putea să primească răspuns din cursul susținut de Antonio Momoc la Fundația Calea Victoriei. Comunicarea politică digitală face posibile dezinformarea şi manipularea. Dar astăzi nu doar puterea politică tradiţională, statul modern cu instrumentele sale democratice, are capacitatea de a influenţa comunicarea publică. În era digitală, actori non-statali sau companii comerciale Big Tech, platformele digitale (Facebook, X, TikTok, Instagram, YouTube etc) sunt principalii jucători ai comunicării publice, la nivel naţional şi global. Modele largi de limbaj, dezvoltat de companii precum OpenAI, Google sau Meta, sunt utilizate pentru generarea de texte în limbaj natural şi boţi conversaţionali, iar această posibilitate ridică întrebări cu privire la fidelitatea informaţiilor accesate online până la manipularea opiniei publice.Conţinutul deepfake cu impactul său asupra proceselor electorale, dar şi „conţinutul sintetic” inundă societatea digitală, iar platforme de socializare, precum TikTok care are un succes total, datorat caracterului fragmentar, rapid şi tranzitoriu, sunt suspectate că joacă un rol esenţial în determinarea noului leadership politic şi în ascensiunea unor noi politicieni, acuzaţi de demagogie sau populism. Ce este de făcut în acest nou context social politic, în care toate vocile vorbesc, dar nu avem capacitatea, din cauza zgomotului de fond, de a auzi tot sau pe toţi?Cei care optează pentru cunoaşterea proceselor de formare a opiniei publice în era digitală, a mecanismelor electorale, a tehnicilor şi strategiilor electorale online, precum şi a modelelor de comunicare folosite în influenţarea opţiunilor electorale se vor înscrie la acest curs. Este cursul pe care îl urmează cei care se pregătesc pentru a deveni jurnalişti, strategi de comunicare politică, analişti, specialişti în relaţii publice, comunicare politică sau electorală, sau simpli cetăţeni preocupaţi de viitorul democraţiei.Cursul "Democraţie vs populism – cum ne protejăm de dezinformare?" este programat să înceapă în 2 aprilie, fiind împărțit în patru întâlniri, atât la sediul Fundației Calea Victoriei, dar și online.

„Atenție, cade democrația!” este titlul unui raport lansat de Fundația Konrad Adenauer din România, o culegere de articole despre cum poate fi combătut, pe termen lung, declinul democrației de la noi. Care sînt primele semnale că democrația începe să se clatine? Este democrația un sistem fragil sau puternic? Ce se poate face pentru combaterea declinului democrației – ce se poate face la nivelul autorităților statului și la nivelul societății? L-am întrebat pe Mihai Marc, unul dintre coordonatorii raportului.În ultima ediție a Indexului democrației la nivel mondial, realizat de revista „The Economist”, România a fost clasată drept „regim hibrid“. Retrogradarea reflectă o prăbușire semnificativă a indicatorilor democratici. E unul dintre cele mai abrupte declinuri la nivel global - o coborîre cu 12 poziții în clasament. Dincolo de acest accident de parcurs, dincolo de anularea alegerilor și de situația de interimat a președintelui, avem o democrație funcțională?Mihai Marc: „Fără să intru în scandalul şi şocul de anul trecut, eu cred că a funcţionat democraţia. Problema noastră este că încrederea populaţiei este extrem de scăzută. Şi de aici ne-a şi plecat gîndul pentru publicaţie. Cîtă vreme nu alimentăm permanent şi nu reconstruim acest fundament, această bază pe care funcţionăm toţi şi unde avem libertăţile cetăţeneşti şi individuale, democraţia cade exact cum cade şi tencuiala de pe casă, încet, încet. (...) Am zis iniţial că sîntem poate prea alarmişti cu Atenţie, cade democraţia!, dar cînd am văzut raportul The Economist, am zis că, iată, e mai multă lume care spune acelaşi lucru. Cred că sîntem suficient de critici dar şi constructivi în acest raport, aducem şi soluţii. Avem cîte patru, cinci pagini pentru fiecare articol, unde prezentăm problemele, dar e important să venim şi cu soluţii.”Cum restabilim încrederea cetăţenilor în sistemul democratic?Mihai Marc: „Vorbind cu ei, explicîndu-le ce facem, dînd socoteală pentru banii publici, făcînd asta constant, regulat, cu respect, sinceritate şi transparenţă. E un proces extrem de lung, e un maraton. Din păcate, cred că instituţiile publice şi partidele nu mai pleacă de la 0, pleacă de undeva de la –2 şi au foarte multă muncă de convingere de făcut, iar asta durează. Dar este un proces sănătos şi necesar, cu atît mai mult cu cît influenţele din Rusia, războiul din faţa uşii noastre sînt semne clare de vulnerabilitate, nu mai merge cu faimosul merge şi-aşa. Nu mai merge şi-aşa. Timpul în care am stat într-o oarecare băltire s-a cam terminat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump care au stîrnit îngrijorare a fost aceea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că vor lua Groenlanda „într-un fel sau altul”. În acest context au avut loc alegerile alegerile parlamentare de ieri, 11 martie, din Groenlanda. La o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, Parlamentul unicameral este alcătuit din 31 de membri, aleși o dată la 4 ani. Groenlanda, regiune autonomă a Danemarcei, discută de cîțiva ani despre independență. Pe primul loc, în urma rezultatelor preliminarii, s-a clasat partidul Democraţii, formaţiune social-liberală, cu aproape 30% din voturi, urmat de partidul Punctul de orientare, cu 24,5 % din voturi – ambele partide sînt pentru independenţa Groenlandei. Pe locurile trei şi patru s-au clasat cele două partide aflate acum la  guvernare, ecologiştii de la Comunitatea Poporului şi social-democraţii de la partidul Înainte. Ce spun aceste rezultate despre poziția cetățenilor cu privire viitorul insulei? De ce e interesat Donald Trump de această insulă îngheţată? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.Marius Ghincea: „Interesul SUA pentru Groenlanda nu este nou, ne amintim că în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă acesta a făcut o ofertă pentru achiziţionarea Groenlandei, refuzată şi de Danemarca, şi de populaţia din Groenlanda. Motivul principal pentru care SUA e interesată de această insulă ţine de faptul că în anii următori vom avea o competiţie din ce în ce mai acerbă între marile puteri care au acces la Oceanul Arctic, pe măsură ce gheaţa se topeşte şi mai multe căi navigabile devin disponibile pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce va crea condiţiile pentru apariţia unor noi căi prin care vapoarele din Japonia sau China pot să ajungă în America de Nord sau în Europa pe o rută mult mai scurtă şi, în consecinţă, mai eficientă economic. Totodată, din perspectivă securitară şi strategică, această nouă competiţie dintre marile puteri la Polul Nord va duce la o schimbare a configuraţiei de securitate. Atît Federaţia Rusă, cît şi SUA îşi modernizează porturile şi bazele militare şi ar trebui să ne aşteptăm ca, pe termen mediu şi lung, Polul Nord să devină un cîmp de bătălie, de competiţie strategică între ţări precum SUA şi Federaţia Rusă dar şi cu o influenţă importantă a Chinei. Şi sînt, desigur, şi interese pecuniare, economice, legate de aceste noi căi de navigaţie precum şi legate de resurse minerale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Aradul Matinal este o emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Basil Mureșan, Mihai Todoca și Mihai Molnar. Cel mai provincial morning show!Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 11:00 pe 99,1FM sau online pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠http://live.radioarad.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Aradul Matinal⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠este cel mai provincial morning show! 99,1 FM

In a speech Tuesday night that echoed his campaign rallies, President Donald Trump celebrated his first six weeks in office and the electoral win that came before. His words were punctuated by protests from Democrats and cheers from Republicans.Trump won the popular vote by 1.5 percent over former Vice President Kamala Harris. His win was clear, but the results were close enough to reflect the strong divides in our country's politics. In the series State of Democra-Z, Minnesota Now heard from a group of college-age voters from different points on the political spectrum throughout the presidential campaign. MPR News host Nina Moini checks in with them about the beginning of Trump's second term and his address to Congress. Cori Stockard is a senior at the University of Minnesota in the Twin Cities and a Democrat.Addie Raum is a junior at St. Olaf College in Northfield and a conservative.Cory Hallada is a senior at St. Olaf College in Northfield and a Republican.

Începem abrupt cu gândul la foștii și actualul primar și la traficul din București. Voi cum vă mai descurcați, tot cu nervi la volan? Despre referendum ce ziceți? Știți deja, orice comentariu (pe facebook, instagram sau pe youtube) e binevenit!   După această mică incălzire, începem și dezbaterea și am pornit de la întrebarea dl Naum, dacă ne-am săturat de democrație. Sunt mai admirați autocrații, oamenii cu discurs puternic și violent? Când spun aceștia că vor rezolva toate problemele (inclusiv un război), că va curge lapte și miere când vor veni ei la putere.... ar trebui și să-i credem atât de ușor? Așteptăm și părerile voastre. Mulțumim.

Cum pot europenii să răspundă atacurilor lui Elon Musk? Chestiunea preocupă tot mai mult presa internațională după ce miliardarul apropiat de Donald Trump a început să se amestece din ce în ce mai mult în politica europeană. ”Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine doar din Rusia”, constată El Pais.”Există amenințarea așa-numitului război hibrid al Moscovei și al lui Vladimir Putin și încercările de destabilizare a campaniilor electorale, cel mai recent caz de ingerință fiind alegerile prezidențiale din România.Apoi este ingerința practicată de Elon Musk. Imixtiunea lui nu este nici ilegală, nici clandestină. Este pur și simplu nebunească”.După cum comentează USA Today, ”susținătorii lui Musk spun că el face doar ceea ce alții, în special din mass-media, nu reușesc să facă.El subliniază adevărul, întreabă cine a fost responsabil pentru acest eșec grotesc și de ce politicienii nu fac mai mult.Detractorii lui Musk spun că el pare să facă ceea ce a făcut în SUA atunci când și-a folosit influența pentru a-l ajuta pe Trump, promovând personalități extreme și pătrunzând în spații controversate în care s-ar putea să nu înțeleagă detaliile sau să-i lipsească imaginea de ansamblu”.Irish Independent, preluat de Eurotopics observă însă că „Musk are obiceiul de a se retrage în fața respingerii. El a criticat interdicția curții supreme braziliene la adresa rețelei X pentru dezinformare, apoi a plătit în liniște amenda.Guvernele alese nu sunt neputincioase. Ele pot adopta legi pentru a preveni influența străină. Își pot șterge conturile oficiale de pe pe X. Pot înceta să mai acorde contracte publice companiilor lui Musk. Ingerința lui Musk în alegeri este o amenințare serioasă și trebuie abordată la fel de serios.”Citeste siElon Musk „discută modalități de înlăturare a lui Keir Starmer” (The Times)Pe de altă parte, Le Figaro vede pe cineva din Europa care are o relație specială cu Elon Musk. Și aceea este Georgia Meloni.”În timp ce Europa este alarmată de intruziunile lui Elon Musk în viața democrațiilor, Italia se pregătește să-i încredințeze securitatea”.Cotidianul francez se întreabă însă dacă nu cumva aceasta se face cu riscul de a submina autonomia strategică a UE.”Roma se pregătește să semneze un acord cu Starlink, filiala SpaceX fondată de Elon Musk, care deține aproape monopolul asupra constelației de sateliți pe orbită joasă utilizați pentru comunicații. Italia ar fi atunci prima țară europeană care ar încheia un astfel de acord cu această companie.Există o teamă larg răspândită că Italia va ajunge să renunțe la proiectul european concurent, Iris2, în care este totuși parte interesată, pentru a favoriza acordul cu Starlink”, mai notează Le Figaro.Să rămânem în final la comentariul din Politico:”După cum scria Shakespeare, „Un prieten de la curte este mai bun decât un ban în portofel”.Dar cu cine să te împrietenești atunci când curtea este supravegheată și populată de agenți ai haosului? Cine are puterea în curtea lui Trump și cine este cel mai probabil să o mențină?Încercarea de a înțelege acest lucru va adăuga un strat aproape comic de complexitate și impredictibilitate sarcinii diplomaților și factorilor de decizie europeni.Luptele în desfășurare, schismele bruște și reconcilierile la fel de surprinzătoare vor complica viața partidelor populiste din Europa. Și vor trebui să se obișnuiască să fie ridicate, doar pentru ca, în momentul următor, Trump să-și retragă susținerea fără prea mult tam-tam ”.

În urma unui prim tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, candidat independent și fost membru AUR, a șocat obținând primul loc cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) cu 19,17%. După rezultate, au ieșit la iveală legături controversate ale lui Georgescu, inclusiv susținerea Rusiei pentru campania sa. Investigațiile au dezvăluit că Rusia a finanțat și coordonat o campanie de manipulare prin TikTok și alte platforme deținute de Meta, folosind conturi false, trolli și propagandă anti-UE și NATO. Georgescu a declarat un buget zero de campanie. Desecretizarea documentelor CSAT de către președintele Klaus Iohannis a confirmat implicarea Rusiei, determinând Curtea Constituțională să anuleze primul tur al alegerilor – o premieră în istoria României. Iohannis va rămâne președinte până la reorganizarea alegerilor. Investigația jurnalistică realizată de Matei Vrabie, publicată de publicrecord.ro, KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu, este deschisă cu următorul text:   “Zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Diseminează mesaje anti-UE, îl descriu pe Georgescu ca fiind un suveranist și, mai nou, condamnă anularea alegerilor. Operațiunea, denumită „Portal Kombat”, a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Ulterior s-a extins și a ajuns și în România, transformându-se într-un instrument sofisticat de propagandă coordonat din Rusia, deja activ în 19 țări”. Astfel că în această ediție a încercat să înțelegem strategia și tehnicălităție din spatele campaniei fostului candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu. Invitații lui Marian Hurducaș: Matei Vrabie, jurnalist, publicrecord.ro; Alexandru Negrea, trainer, consultant marketing & comunicare social media Raportul Check First "Meta's Role in Romania's 2024 Presidential Election" aici.

Compania de social media Tik Tok a ajuns marți în fața Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor a Parlamentului European, în urma acuzațiilor că nu a gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile din România. Explicațiile date de reprezentanții companiei originare din China nu i-au mulțumit pe membrii Parlamentului. Parlamentarii au adresat numeroase întrebări dar și critici către cele două reprezentante ale companiei prezente la audiere. Activitatea Tik Tok în sfera politică a fost definită de către unul dintre parlamentarii prezenți la audiere drept ”o miză democratică pentru următorul deceniu” în Europa.Cum recunoașteți boții și cum îi eliminați? Cum deosebiți conținutul plătit de cel realizat de voluntari? Și, mai ales, cine plătește? Iată doar câteva dintre întrebările adresate reprezentanților companiei.Directorii TikTok au dezvăluit că au neutralizat două campanii care vizau alegătorii români și o alta, fără legătură cu România, legată de Sputnik, instituția media susținută de Kremlin.Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie.Două încercări au fost lansate chiar din România, a spus TikTok. O rețea de 78 de conturi cu 1.781 de urmăritori a încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar o altă rețea de doar 12 conturi a încercat să-l sprijine pe Mircea Geoană.Rețelele au fost lansate din afara României, vizând un public românesc, a declarat Brie Pegum, șeful TikTok pentru autenticitate și transparență.Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles, a declarat că Tik Tok are 95 de moderatori de conținut românesc, un număr mai mare decât în cazul altor platforme. Ea a susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții Tik Tok.Ei au precizat că dacă un influencer acceptă să fie plătit pentru a promova conținut politic, atunci încalcă regulile, însă nu au oferit clarificări despre cum reușește compania să determine care este sau nu conținutul politic plătit.Răspunsurile i-au nemulțumit pe cei mai mulți dintre parlamentari. ”Noi vă vorbim frumos, dar răbdarea noastră are limite”, a avertizat unul dintre aceștia, cerând Comisiei Europene să deschidă o investigație asupra Tik Tok cu privire la situația din România.În timp ce Valerie Hayer, șefa grupului Renew, a cerut ca președintele în persoană al companiei să vină în fața Parlamentului European.  ”Algoritmii nu trebuie să influențeze niciodată campaniile noastre electorale. Nu există democrație fără corectitudine”, a postat ea pe rețeaua X, la scurt timp după audiere.De altfel, Comisia Europeană a deschis deja în februarie o investigație asupra TikTok în domenii legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor de design care creează dependență și conținut dăunător.Iar audierea din Parlamentul European este o dovadă a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul pe care războiul hibrid și lipsa de reglementare de pe rețelele sociale  îl pot avea asupra democrațiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Subiectul pe care l-a ales Marian Hurducaș pentru această ediției se numește “oligarhie”, un cuvânt adesea asociat cu Rusia… de fapt, doar cu Rusia dacă ne gândim mai bine. Oligarhia, pentru cine n-a aprofundat niciodată însemnătatea sa, este conform DEX: 1. Formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane. 2. Oligarhie financiară = grup restrâns de mari posesori ai capitalului financiar, care domină viața economică a unui stat. Sinonimul este Oligocrație.  Adică, pe românește, vorbim despe un sistem de guvernare în care puterea este deținută de un număr mic de persoane sau de un grup restrâns, adesea pe baza bogăției, influenței politice sau a conexiunilor familiale. Într-un astfel de sistem, interesele elitelor prevalează adesea asupra celor ale majorității populației. Ar fi o blasfemie să folosim oligarhie în aceeași frază cu Statele Unite ale Americii, exponentul principal al democrației și al lumii libere? Evenimentele politice din SUA din acest an și recentul lor rezultat au aprins, printre altele, o discuție care ardea mocnit: În contextul în care implicarea miliardarilor tech în segmentul politic a fost făcută la scenă deschisă, este SUA o oligarhie sau e pe punctul de a deveni una? Marian a dezbătut subiectul alături de

Desecretizarea cheltuielilor pentru vila din Aviatorilor este noul subiect de disputa in Coalitie. Acum, premierul  raspunde acuzaţiilor lui Nicolae Ciucă potrivit cărora a desecretizat, în scop electoral, doar cheltuielile la un obiectiv RA-APPS, vila care ar urma să fie atribuită preşedintelui Iohannis la finalizarea mandatului. Marcel Ciolacu considera că această dispută îi dezgustă pe români şi aduce absenteism la vot.  Alegeri SUA: Donald Trump câștigă și NevadaDonald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale şi în Nevada, al şaselea dintre cele şapte state-cheie ale acestui scrutin prezidenţial, unde se considera că votul va fi foarte strâns. Democraţii câştigaseră în acest stat toate alegerile prezidenţiale din 2008 încoace, dar republicanul a reuşit „să întoarcă” decisiv votul în favoarea lui. Inca odata, in aceasta seara, despre cat si in ce mod vor fi influentate alegerile din Romania de revenirea miliardarului la Casa Alba.35 de ani de la căderea Zidului Berlinului Maine se împlinesc 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, moment care a marcat, simbolic, prăbușirea sistemului comunist și sfârșitul războiului rece cu victoria lumii libere. Momentul are astăzi noi semnificații, în contextul transformărilor politice și culturale pe care lumea le traversează.  Într-un interviu acordat în exclusivitate RFI, fostul ministru de externe al Republicii Democrate Germane, Markus Meckel, rememorează evenimentele din acel an.Un nou pas în proiectul trenului metropolitan din județul IașiAutoritățile au intrat pe ultima sută metri în lansarea licitației pentru întocmirea studiului de fezabilitate. Va fi modernizata o rețea de cale ferată existentă , de 55 km,  la care va fi adăugat un tronson nou, cu scopul de a asigura transportul spre aeroport.

Acesta este versiunea audio a unui nou Newsletter UPDATE 1.1 -> cele mai importante știri din universul digital-tech din luna octombrie 2024, din perspectiva României.  Selecția știrilor e realizată de Paul Alexandru, editarea și coordornarea ambelor versiuni (text & audio) de Marian Hurducaș - tot lui îi aparține și vocea. Producția semnată de Oliver Simionescu.  Poți da subscribe newsletterului Update 1.1 pe upgrade100.com/subscribe. _________ >>> ⁠Newsletter IQ Digital: ABONARE, AICI⁠   >>> ⁠Comunitatea Whatsapp: AICI⁠  _________ 1. Preview pentru această ediție:  _________ În această ediție vorbim despre cum se implică miliardarii în procesele democratice, picajul acțiunilor Tesla după evenimentul Cybercab, noile capabilități ale tool-urilor de creație video cu A.I. de la Adobe, Google și Meta, mult-așteptatul Apple Intelligence, popularitatea Meta în rândul Baby Boomer-ilor, mai vorbim și despre vânzarea Tazz de către eMAG, cum calcă LinkedIn pe becul GDPR, de ce studenții de la Harvard trag semnale de alarmă pentru recunoașterea facială, cine-i înlocuiește pe arbitrii de la Wimbledon și cum s-au dus NFT-urile pe apa sâmbetei, dar și despre conflictul dintre Qualcomm și ARM, care ar putea redefini industria cipurilor.  Și bineînțeles, pe ici, pe colo o să-ți mai spunem și ce alte chestii am mai făcut noi la Upgrade 100.

It appears that most snap polls taken after Tuesday night's Vice Presidential debate have voters thinking each candidate did okay. Polls taken for Politico and CBS News show voters evenly split on whether Gov. Tim Walz or Sen. JD Vance won the face-off. While the event is not expected to push many voters to one side or another, it offered a closer look at the men who could be second in command. For the latest in our series, State of Democra-Z, MPR News host Cathy Wurzer checks in with two Gen-Z voters to find out what stood out to them.

The television ratings for the presidential debate between Vice President Kamala Harris and former President Donald Trump had not been released as of Wednesday at noon. But it was shortly after the last debate that President Joe Biden left the race, setting off a turn of events that left Harris and Trump just a few months to campaign against one another. All of this raised the stakes when Harris and Trump met Tuesday night for 90 minutes on stage.In our latest installment of the series, State of Democra-Z, MPR News host Nina Moini checked in with three voters from Gen Z about what they heard from the debate.

Presa internațională este cu ochii pe convenția Partidului Democrat din Statele Unite. Kamala Harris a fost desemnată oficial candidat și sondajele sunt încurajatoare, dar nu totul este jucat, atrag atenția comentatorii. ”Barack și Michelle Obama au aprins convenția democrată”, titrează Le Monde:În timpul celei de-a doua seri a adunării democrate, cuplul Obama a urcat pe scenă. O oportunitate de a-i mulțumi lui Joe Biden, de a-l înțepa pe Donald Trump și de a o lauda pe Kamala Harris.Fostul președinte a ținut mai întâi să-i mulțumească lui Joe Biden, spunând că este „mândru” să-l numească „președintele meu”, dar și mai mândru că îl numește „prietenul meu”. Cei doi soți l-au atacat discret și pe Donald Trump. „Cine îi va spune că postul de președinte ar putea fi unul dintre acele locuri de muncă rezervate negrilor?“, a glumit doamna Obama, în aplauze zgomotoase.USA Today vede ”o dinamică foarte pozitivă” pentru Harris.”Democrații, consternați până acum de performanța candidatului Biden și de perspectiva unei înfrângeri zdrobitoare în fața lui Donald Trump, își recapătă avânt și cred încă o dată în șansele lor de victorie.Sondajele, care în urmă cu doar câteva săptămâni anunțau un val republican, arată astăzi candidații umăr la umăr. Unele îi dau chiar lui Harris un mic avans”.Le Figaro constată la rândul său că ”vicepreședintele a înregistrat o creștere neașteptată în sondaje și cursa pentru Casa Albă pare mai relansată ca niciodată.Citeste siKamala Harris a acceptat nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinteLa doar câteva ore după un vot devenit simbolic, Kamala Harris a fost lansată marți de către delegații democrați în vederea alegerilor prezidențiale americane din 5 noiembrie.Actualul vicepreședinte sfidează toate previziunile inițiale care îl dădeau pe Donald Trump câștigător clar împotriva președintelui octogenar, blocat de gafele sale repetate”.Dar și Joe Biden poate străluci din nou în noul său rol, notează ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopics:„Prea mulți din propriul său partid își pierduseră încrederea că vârsta lui îi va permite un al doilea mandat în funcție. Și totuși nu a lăsat să se arate nici un dram de amărăciune sau tristețe: dintre toate discursurile, discursul său de adio a fost o formă de luptă. Se pare că tranziția către noua eră pentru democrați a reușit.”Iar pentru The Guardian, întrebarea cheie pentru democrați este: „cât de bine se poziționează doamna Harris drept candidatul schimbării și al continuității... Domnul Biden a fost o figură esențială în politica secolului 20 care a apărut în epoca Reagan, a continuat cu 11 septembrie, cu criza financiară, ascensiunea Chinei și Black Lives Matter. El este, de asemenea, omul care și-a salvat țara o dată, împotriva domnului Trump în 2020.... Totuși, doamna Harris trebuie să folosească această săptămână pentru a vorbi și despre viitorul Americii.”

Editorial | Un “momentum democrático” ejemplar para América Latina.

Ojalá la esperanza nunca desfallezca; lo que resulta imposible es seguir creyendo en la pantomima de democracia, como si desde el cerro de El Ávila se pudiera avizorar aún algún rastro de ella.

Vice President Kamala Harris' first election ad came out Thursday, but it's internet-made videos that are taking social media by storm. Harris' sudden rise as a favorite for the Democratic nomination came just in time for the explosion of Charli XCX's summer album, “brat.” And at least for now, the memes have allowed the Harris campaign to capture the attention of young, online voters. We've been curious to hear what our Gen-Z voter panel is thinking about all of this. So for the series, State of Democra-Z, we called up Cori Stockard and Maddie Christensen. Cori is an incoming senior at the University of Minnesota and president of the College Democrats. And Maddie Christensen recently graduated from Hamline University, where she had also been a leader with the College Dems.

Bine ați revenit la interviurile sub umbrela Vorbitorincii! În episodul de azi stăm de vorbă cu Dragoș Stanca, antreprenor tech și inițiator Ethical Media Alliance, despre modul în care digital media (Facebook, Tik-Tok, Instagram, Youtube) ne influențează viețile. Cu bune și mai puțin bune. Ce face social media cu noi, utilizatorii? Ce face social media cu afacerile? Cum strică social media democrația? Sunt întrebările pe care ni le-am pus cei mai mulți dintre noi și la care vom primi răspunsuri. Mulțumim pentru fiecare comentariu, apreciere și distribuire a episodului, ne va ajuta să ajungem la cât mai mulți oameni. Ne spune chiar invitatul de azi.   04:00 Știe Facebook cu cine votezi? 18:40 Cum (ni) se creează profilul? 14:30 Cum sunt folosite datele  17:14 Ne ascultă? 24:20 Algoritmi și ”extravaganță” 27:28 Interacțiunile ridică fiecare clip 31:04 Subiectul perfect pentru social media: tragedia de pe traseul Jepii Mici 35:07 Industria de social media content exploatează slăbiciuni 38:00 Un copil care-și petrece 8-9 ore pe zi în social media e ca și cum ai ignora că fumează un pachet de țigări la 11 ani! 40:25 Cum poți să faci 1.000 de euro pe zi din social media? 48:00 Instagram provoacă depresii în rândul adolescenților 58:34 Ce este BRAT? 1:05:17 Hashtaguri interzise 1:10:21 Demonetizarea informației de interes public 1:17:28 Bani alocați de la buget pentru TVR și Radioul public 1:19:03 Ethical Media Alliance 1:25:09 Dobânzi zero? Posibil. Dar cine plătește? 1:30:30 Bătălia site-urilor cu trafic mare 1:35:18 Reclamele la pariuri. Un rău acceptabil? 1:48:50 Banii de la partide pentru presă  

The assassination attempt against former President Donald Trump has not led to any major changes in the schedule for the Republican National Convention. But it's certain to be on the minds of those attending the four-day event, which began Monday in Milwaukee, Wis.On the agenda is officially nominating Trump as the Republican candidate for president — along with a running mate.For the latest in our series State of Democra-Z, we talked to two young conservative voters about this moment in the campaign. Addie Raum is an incoming junior at St. Olaf College in Northfield. Cory Hallada is an incoming senior, also at St. Olaf.

President Joe Biden gathered with his family at Camp David over the weekend to regroup after a debate that many viewed as disastrous for his reelection campaign. He showed more energy at a North Carolina rally as his campaign pushed back against calls by some Democrats to drop out. Support for Biden has faltered among parts of the coalition that elected him in 2020—including young voters. In one survey covered by NPR, only a third of voters ages 18 to 26 supported Biden and another third supported former President Donald Trump. The rest preferred third-party candidates. For our series State of Democra-Z, we've been talking to a group of young voters who work in politics. Cori Stockard is an incoming senior at the University of Minnesota and president of the College Democrats, and Cory Hallada is an incoming senior at St. Olaf who has interned with former president Trump's campaign. The two Gen-Z voters joined MPR News host Cathy Wurzer to share what they took away from the debate.

Corey Brettschneider este profesor de științe politice la Universitatea Brown, unde predă cursuri de lege constituțională și teorie politică.  El este, printre altele, autor al cărților JURĂMÂNTUL ȘI FUNCȚIA:  Îndrumar Constituțional pentru Viitori Președinți (W.W. Norton, 2018) și CÂND STATUL VORBEȘTE,  CE TREBUIE SĂ SPUNĂ? publicată în 2012 la editura UniversitățIi Princeton.  Cu dublu doctorat, al doilea în drept, Corey Brettschneider publică în reputate reviste de științe politice și jurisprudență dar și în cotidiane de mare circulație precum New York Times și Washington Post. La 2 iulie ii apare în librării cea mai recentă carte, PREȘEDINȚII ȘI POPORUL: Cinci Lideri Care Au Amenințat Democrația Și Cetățenii Care S-au Ridicat în Apărarea Ei (W.W. Norton & Company).

Omenirea se află într-o cursă contra cronometru pentru a învăța cum să exploateze inteligența artificială în interesul public și să evite riscurile teribile pe care le implică, au transmis recent un înalt oficial ONU și mai mulți experți internaționali.

Creștin democrații europeni (PPE), mândrii de scorul nesperat de bun în alegerile europene, vor să aibă cele mai multe funcții la conducerea UE în următorii ani. Făcând această cerere la cina șefilor de stat UE în 17 iunie la Bruxelles, PPE pune în pericol echilibrul politic european și credibilitatea instituțiilor amintite.

Over the past couple weeks, protests at universities here in Minnesota and around the country have dominated headlines. Students who are involved want their institutions to cut financial ties to Israel or meet other demands related to bringing an end to the Israel-Hamas war and the humanitarian crisis in Gaza.Both candidates for President have spoken out about the protests. President Joe Biden said in remarks that he values free speech but said "dissent must never lead to disorder." Former President Donald Trump praised the police response in New York. For more on the political importance of the protests and other top issues, MPR News Host Cathy Wurzer turned to two young voters who follow politics closely. Maddie Christensen is a former leader of the College Democrats chapter at Hamline University in St. Paul. And Ruth Hailey is president of the College Republicans at St. Olaf in Northfield.

The 2024 presidential election is just seven months away, and the economy is proving to be a major issue for voters of all ages. A survey by Tufts University finds the cost of living and inflation are among the top issues for voters aged 18-34, which includes Generation Z and some millennials. With both 2024 presidential campaigns chugging along, we wanted to check in with two voters from the fastest growing generation in the electorate. Two Gen-Z voters on different sides of the political spectrum, Will Pierce and Cory Hallada, joined MPR News host Cathy Wurzer on the show to share how they're factoring the economy into their voting decision this fall. Pierce is a junior studying political science at Macalester College in St. Paul, and Hallada is a junior studying political science and economics at St. Olaf College in Northfield.

Forty million Americans between the ages of 18 and 27 are eligible to vote across the country this year. Among them are Cori Stockard, a junior at the University of Minnesota's Twin Cities campus and Addie Raum, a sophomore at St. Olaf College in Northfield. They joined MPR News Host Cathy Wurzer to talk about Nikki Haley's withdrawal from the race, the uncommitted vote in Minnesota, and the general election that is now underway.

Here's something you might not realize: in the last mid-term and presidential elections, Minnesota was among the top states for young voter participation. Now there are around 800,000 eligible voters between the ages of 18 and 29 in Minnesota. That includes Gen-Z and the youngest millennial voters. And 70 percent of them are already registered voters. With those kinds of numbers, we wanted to know what's top of mind for them. In “The State of Democra-Z”, we're turning to a group of young voters who are paying close attention to politics. Meet the panelistsCori Stockard is a junior at the University of Minnesota in the Twin Cities and the state president of the College Democrats. Will Pierce is a junior at Macalester College in St. Paul where he leads the group Mac Dems. Ruth Hailey is a senior at St. Olaf College and a leader in the school's College Republicans chapter. Addie Raum is a sophomore, also at St. Olaf, who recently worked on Nikki Haley's campaign in New Hampshire.

Krystal and Emily discuss a potential hostage deal between Israel and Hamas, Netanyahu advisor denies fault for child casualties, Israel claims to have found Hamas tunnels under Al Shifa, Israel gears up for southern offensive, Bin Laden letter goes viral on TikTok, advertisers flee Twitter after controversial Elon post, Sam Altman OpenAI chaos, CNN interview on civilians in Gaza goes off the rails, and Nasser Beydoun joins to discuss Biden's 2024 weaknesses.   To become a Breaking Points Premium Member and watch/listen to the show uncut and 1 hour early visit: https://breakingpoints.supercast.com/ BP Holiday Merch LIVE NOW (Use code BLACKFRIDAY for 15% off Non-Holiday Items): https://shop.breakingpoints.com/collections/breaking-points-holiday-collectionSee omnystudio.com/listener for privacy information.