POPULARITY
VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa
Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană. Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Una dintre declarațiile președintelui american Donald Trump care au stîrnit îngrijorare a fost aceea că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că vor lua Groenlanda „într-un fel sau altul”. În acest context au avut loc alegerile alegerile parlamentare de ieri, 11 martie, din Groenlanda. La o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, Parlamentul unicameral este alcătuit din 31 de membri, aleși o dată la 4 ani. Groenlanda, regiune autonomă a Danemarcei, discută de cîțiva ani despre independență. Pe primul loc, în urma rezultatelor preliminarii, s-a clasat partidul Democraţii, formaţiune social-liberală, cu aproape 30% din voturi, urmat de partidul Punctul de orientare, cu 24,5 % din voturi – ambele partide sînt pentru independenţa Groenlandei. Pe locurile trei şi patru s-au clasat cele două partide aflate acum la guvernare, ecologiştii de la Comunitatea Poporului şi social-democraţii de la partidul Înainte. Ce spun aceste rezultate despre poziția cetățenilor cu privire viitorul insulei? De ce e interesat Donald Trump de această insulă îngheţată? L-am întrebat pe Marius Ghincea, analist de politică internațională.Marius Ghincea: „Interesul SUA pentru Groenlanda nu este nou, ne amintim că în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă acesta a făcut o ofertă pentru achiziţionarea Groenlandei, refuzată şi de Danemarca, şi de populaţia din Groenlanda. Motivul principal pentru care SUA e interesată de această insulă ţine de faptul că în anii următori vom avea o competiţie din ce în ce mai acerbă între marile puteri care au acces la Oceanul Arctic, pe măsură ce gheaţa se topeşte şi mai multe căi navigabile devin disponibile pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce va crea condiţiile pentru apariţia unor noi căi prin care vapoarele din Japonia sau China pot să ajungă în America de Nord sau în Europa pe o rută mult mai scurtă şi, în consecinţă, mai eficientă economic. Totodată, din perspectivă securitară şi strategică, această nouă competiţie dintre marile puteri la Polul Nord va duce la o schimbare a configuraţiei de securitate. Atît Federaţia Rusă, cît şi SUA îşi modernizează porturile şi bazele militare şi ar trebui să ne aşteptăm ca, pe termen mediu şi lung, Polul Nord să devină un cîmp de bătălie, de competiţie strategică între ţări precum SUA şi Federaţia Rusă dar şi cu o influenţă importantă a Chinei. Şi sînt, desigur, şi interese pecuniare, economice, legate de aceste noi căi de navigaţie precum şi legate de resurse minerale.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
In a speech Tuesday night that echoed his campaign rallies, President Donald Trump celebrated his first six weeks in office and the electoral win that came before. His words were punctuated by protests from Democrats and cheers from Republicans.Trump won the popular vote by 1.5 percent over former Vice President Kamala Harris. His win was clear, but the results were close enough to reflect the strong divides in our country's politics. In the series State of Democra-Z, Minnesota Now heard from a group of college-age voters from different points on the political spectrum throughout the presidential campaign. MPR News host Nina Moini checks in with them about the beginning of Trump's second term and his address to Congress. Cori Stockard is a senior at the University of Minnesota in the Twin Cities and a Democrat.Addie Raum is a junior at St. Olaf College in Northfield and a conservative.Cory Hallada is a senior at St. Olaf College in Northfield and a Republican.
În episodul 331 al podcastului „Un român în Londra” am vorbit despre monarhia constituțională și despre vestigiul istoric interesant numit Camera Lorzilor. Show notes: manuelcheta.com
Începem abrupt cu gândul la foștii și actualul primar și la traficul din București. Voi cum vă mai descurcați, tot cu nervi la volan? Despre referendum ce ziceți? Știți deja, orice comentariu (pe facebook, instagram sau pe youtube) e binevenit! După această mică incălzire, începem și dezbaterea și am pornit de la întrebarea dl Naum, dacă ne-am săturat de democrație. Sunt mai admirați autocrații, oamenii cu discurs puternic și violent? Când spun aceștia că vor rezolva toate problemele (inclusiv un război), că va curge lapte și miere când vor veni ei la putere.... ar trebui și să-i credem atât de ușor? Așteptăm și părerile voastre. Mulțumim.
Podcast Democrația prinsă între decepții şi mesaje extremiste Promo-Lex Profesor - Andrei Corobcean
Cum pot europenii să răspundă atacurilor lui Elon Musk? Chestiunea preocupă tot mai mult presa internațională după ce miliardarul apropiat de Donald Trump a început să se amestece din ce în ce mai mult în politica europeană. ”Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine doar din Rusia”, constată El Pais.”Există amenințarea așa-numitului război hibrid al Moscovei și al lui Vladimir Putin și încercările de destabilizare a campaniilor electorale, cel mai recent caz de ingerință fiind alegerile prezidențiale din România.Apoi este ingerința practicată de Elon Musk. Imixtiunea lui nu este nici ilegală, nici clandestină. Este pur și simplu nebunească”.După cum comentează USA Today, ”susținătorii lui Musk spun că el face doar ceea ce alții, în special din mass-media, nu reușesc să facă.El subliniază adevărul, întreabă cine a fost responsabil pentru acest eșec grotesc și de ce politicienii nu fac mai mult.Detractorii lui Musk spun că el pare să facă ceea ce a făcut în SUA atunci când și-a folosit influența pentru a-l ajuta pe Trump, promovând personalități extreme și pătrunzând în spații controversate în care s-ar putea să nu înțeleagă detaliile sau să-i lipsească imaginea de ansamblu”.Irish Independent, preluat de Eurotopics observă însă că „Musk are obiceiul de a se retrage în fața respingerii. El a criticat interdicția curții supreme braziliene la adresa rețelei X pentru dezinformare, apoi a plătit în liniște amenda.Guvernele alese nu sunt neputincioase. Ele pot adopta legi pentru a preveni influența străină. Își pot șterge conturile oficiale de pe pe X. Pot înceta să mai acorde contracte publice companiilor lui Musk. Ingerința lui Musk în alegeri este o amenințare serioasă și trebuie abordată la fel de serios.”Citeste siElon Musk „discută modalități de înlăturare a lui Keir Starmer” (The Times)Pe de altă parte, Le Figaro vede pe cineva din Europa care are o relație specială cu Elon Musk. Și aceea este Georgia Meloni.”În timp ce Europa este alarmată de intruziunile lui Elon Musk în viața democrațiilor, Italia se pregătește să-i încredințeze securitatea”.Cotidianul francez se întreabă însă dacă nu cumva aceasta se face cu riscul de a submina autonomia strategică a UE.”Roma se pregătește să semneze un acord cu Starlink, filiala SpaceX fondată de Elon Musk, care deține aproape monopolul asupra constelației de sateliți pe orbită joasă utilizați pentru comunicații. Italia ar fi atunci prima țară europeană care ar încheia un astfel de acord cu această companie.Există o teamă larg răspândită că Italia va ajunge să renunțe la proiectul european concurent, Iris2, în care este totuși parte interesată, pentru a favoriza acordul cu Starlink”, mai notează Le Figaro.Să rămânem în final la comentariul din Politico:”După cum scria Shakespeare, „Un prieten de la curte este mai bun decât un ban în portofel”.Dar cu cine să te împrietenești atunci când curtea este supravegheată și populată de agenți ai haosului? Cine are puterea în curtea lui Trump și cine este cel mai probabil să o mențină?Încercarea de a înțelege acest lucru va adăuga un strat aproape comic de complexitate și impredictibilitate sarcinii diplomaților și factorilor de decizie europeni.Luptele în desfășurare, schismele bruște și reconcilierile la fel de surprinzătoare vor complica viața partidelor populiste din Europa. Și vor trebui să se obișnuiască să fie ridicate, doar pentru ca, în momentul următor, Trump să-și retragă susținerea fără prea mult tam-tam ”.
În urma unui prim tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, candidat independent și fost membru AUR, a șocat obținând primul loc cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) cu 19,17%. După rezultate, au ieșit la iveală legături controversate ale lui Georgescu, inclusiv susținerea Rusiei pentru campania sa. Investigațiile au dezvăluit că Rusia a finanțat și coordonat o campanie de manipulare prin TikTok și alte platforme deținute de Meta, folosind conturi false, trolli și propagandă anti-UE și NATO. Georgescu a declarat un buget zero de campanie. Desecretizarea documentelor CSAT de către președintele Klaus Iohannis a confirmat implicarea Rusiei, determinând Curtea Constituțională să anuleze primul tur al alegerilor – o premieră în istoria României. Iohannis va rămâne președinte până la reorganizarea alegerilor. Investigația jurnalistică realizată de Matei Vrabie, publicată de publicrecord.ro, KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu, este deschisă cu următorul text: “Zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Diseminează mesaje anti-UE, îl descriu pe Georgescu ca fiind un suveranist și, mai nou, condamnă anularea alegerilor. Operațiunea, denumită „Portal Kombat”, a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Ulterior s-a extins și a ajuns și în România, transformându-se într-un instrument sofisticat de propagandă coordonat din Rusia, deja activ în 19 țări”. Astfel că în această ediție a încercat să înțelegem strategia și tehnicălităție din spatele campaniei fostului candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu. Invitații lui Marian Hurducaș: Matei Vrabie, jurnalist, publicrecord.ro; Alexandru Negrea, trainer, consultant marketing & comunicare social media Raportul Check First "Meta's Role in Romania's 2024 Presidential Election" aici.
Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale cu două zile înainte de turul 2 între Elena Lasconi și Călin Georgescu. Procesul se reia de la zero. Decizia, luată pe fondul acuzațiilor de ingerință a Rusiei
Compania de social media Tik Tok a ajuns marți în fața Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor a Parlamentului European, în urma acuzațiilor că nu a gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile din România. Explicațiile date de reprezentanții companiei originare din China nu i-au mulțumit pe membrii Parlamentului. Parlamentarii au adresat numeroase întrebări dar și critici către cele două reprezentante ale companiei prezente la audiere. Activitatea Tik Tok în sfera politică a fost definită de către unul dintre parlamentarii prezenți la audiere drept ”o miză democratică pentru următorul deceniu” în Europa.Cum recunoașteți boții și cum îi eliminați? Cum deosebiți conținutul plătit de cel realizat de voluntari? Și, mai ales, cine plătește? Iată doar câteva dintre întrebările adresate reprezentanților companiei.Directorii TikTok au dezvăluit că au neutralizat două campanii care vizau alegătorii români și o alta, fără legătură cu România, legată de Sputnik, instituția media susținută de Kremlin.Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie.Două încercări au fost lansate chiar din România, a spus TikTok. O rețea de 78 de conturi cu 1.781 de urmăritori a încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar o altă rețea de doar 12 conturi a încercat să-l sprijine pe Mircea Geoană.Rețelele au fost lansate din afara României, vizând un public românesc, a declarat Brie Pegum, șeful TikTok pentru autenticitate și transparență.Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles, a declarat că Tik Tok are 95 de moderatori de conținut românesc, un număr mai mare decât în cazul altor platforme. Ea a susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții Tik Tok.Ei au precizat că dacă un influencer acceptă să fie plătit pentru a promova conținut politic, atunci încalcă regulile, însă nu au oferit clarificări despre cum reușește compania să determine care este sau nu conținutul politic plătit.Răspunsurile i-au nemulțumit pe cei mai mulți dintre parlamentari. ”Noi vă vorbim frumos, dar răbdarea noastră are limite”, a avertizat unul dintre aceștia, cerând Comisiei Europene să deschidă o investigație asupra Tik Tok cu privire la situația din România.În timp ce Valerie Hayer, șefa grupului Renew, a cerut ca președintele în persoană al companiei să vină în fața Parlamentului European. ”Algoritmii nu trebuie să influențeze niciodată campaniile noastre electorale. Nu există democrație fără corectitudine”, a postat ea pe rețeaua X, la scurt timp după audiere.De altfel, Comisia Europeană a deschis deja în februarie o investigație asupra TikTok în domenii legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor de design care creează dependență și conținut dăunător.Iar audierea din Parlamentul European este o dovadă a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul pe care războiul hibrid și lipsa de reglementare de pe rețelele sociale îl pot avea asupra democrațiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.
În Georgia au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute noi proteste, după ce Comisia Electorală a anunțat rezultatele finale ale alegerilor din octombrie, conform cărora partidul Visul Georgian a obținut 53,93% din voturi. Opoziția pro-europeană, care a fost votată de 37,97% dintre alegători, conform rezultatelor anunțate, a declarat că renunță la mandatele obținute pentru Parlament și acuză că votul a fost furat. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, cere organizarea de noi alegeri. În regiunea separatistă Abhaziaau fost de asemenea proteste față de un acord cu Rusia care urma să le permită companiilor rusești să investească în regiune. Despre situația din Georgia am vorbit cu Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Dincolo de acuzații, există dovezi ale fraudei, există probe că voturile au fost furate de partidul aflat la putere, Visul Georgian?Angela Grămadă: „Deși misiunea de observare a OSCE a avut un raport cu un conținut evaziv, fără a spune direct că voturile au fost fraudate, totuși există foarte multe ONG-uri care monitorizează alegerile și care susțin că probele aduse de ele, evidente, nu au fost acceptate de Comisia Electorală Centrală din această țară. De asemenea, și observatorii internaționali, în afară de misiunea OSCE, au spus același lucru sau au subliniat că acele ONG-uri din interior trebuie să fie ascultate, pentru că probele lor sînt evidente. A existat și o acțiune a societății, „Votul meu”, care a monitorizat din inițiativă proprie, nefiind susținută financiar de vreo organizație internațională sau din interiorul țării, care a prezentat dovezi. Dar Comisia Electorală Centrală le-a respins ca fiind insuficiente sau nefondate. De aceea, atît opoziția, cît și Salome Zurabișvili, președinta Georgiei, insistă ca aceste alegeri să fie anulate și să fie organizate alegeri noi.”După confirmarea de către Comisia Electorală Centrală a acestui scrutin, există și alte căi de atac legale, cu privire la alegeri?Angela Grămadă: „După prezentarea raportului, pe 15 noiembrie, conform legislației în vigoare, Parlamentul georgian ar trebui să se întrunească în decurs de zece zile. Asta înseamnă că prima ședință a noului legislativ de la Tbilisi ar trebui să aibă loc pe data de 25 noiembrie. Mai există o prevedere legală, conform căreia, dacă nu se găsesc 100 de deputați care să-și ridice mandatele, atunci parlamentul nu este legitim și nu are bază să fie declarat funcțional. În momentul de față, 53% din voturile exprimate înseamnă 89 de mandate. Visul Georgian are 89 de mandate. Pentru ca parlamentul georgian să fie declarat legitim, trebuie să existe 100 de mandate. Formațiunile politice (de opoziție) și-au dat seama de acest lucru și au declarat că nu-și vor ridica mandatele de deputat.”Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Subiectul pe care l-a ales Marian Hurducaș pentru această ediției se numește “oligarhie”, un cuvânt adesea asociat cu Rusia… de fapt, doar cu Rusia dacă ne gândim mai bine. Oligarhia, pentru cine n-a aprofundat niciodată însemnătatea sa, este conform DEX: 1. Formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane. 2. Oligarhie financiară = grup restrâns de mari posesori ai capitalului financiar, care domină viața economică a unui stat. Sinonimul este Oligocrație. Adică, pe românește, vorbim despe un sistem de guvernare în care puterea este deținută de un număr mic de persoane sau de un grup restrâns, adesea pe baza bogăției, influenței politice sau a conexiunilor familiale. Într-un astfel de sistem, interesele elitelor prevalează adesea asupra celor ale majorității populației. Ar fi o blasfemie să folosim oligarhie în aceeași frază cu Statele Unite ale Americii, exponentul principal al democrației și al lumii libere? Evenimentele politice din SUA din acest an și recentul lor rezultat au aprins, printre altele, o discuție care ardea mocnit: În contextul în care implicarea miliardarilor tech în segmentul politic a fost făcută la scenă deschisă, este SUA o oligarhie sau e pe punctul de a deveni una? Marian a dezbătut subiectul alături de
Desecretizarea cheltuielilor pentru vila din Aviatorilor este noul subiect de disputa in Coalitie. Acum, premierul raspunde acuzaţiilor lui Nicolae Ciucă potrivit cărora a desecretizat, în scop electoral, doar cheltuielile la un obiectiv RA-APPS, vila care ar urma să fie atribuită preşedintelui Iohannis la finalizarea mandatului. Marcel Ciolacu considera că această dispută îi dezgustă pe români şi aduce absenteism la vot. Alegeri SUA: Donald Trump câștigă și NevadaDonald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale şi în Nevada, al şaselea dintre cele şapte state-cheie ale acestui scrutin prezidenţial, unde se considera că votul va fi foarte strâns. Democraţii câştigaseră în acest stat toate alegerile prezidenţiale din 2008 încoace, dar republicanul a reuşit „să întoarcă” decisiv votul în favoarea lui. Inca odata, in aceasta seara, despre cat si in ce mod vor fi influentate alegerile din Romania de revenirea miliardarului la Casa Alba.35 de ani de la căderea Zidului Berlinului Maine se împlinesc 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, moment care a marcat, simbolic, prăbușirea sistemului comunist și sfârșitul războiului rece cu victoria lumii libere. Momentul are astăzi noi semnificații, în contextul transformărilor politice și culturale pe care lumea le traversează. Într-un interviu acordat în exclusivitate RFI, fostul ministru de externe al Republicii Democrate Germane, Markus Meckel, rememorează evenimentele din acel an.Un nou pas în proiectul trenului metropolitan din județul IașiAutoritățile au intrat pe ultima sută metri în lansarea licitației pentru întocmirea studiului de fezabilitate. Va fi modernizata o rețea de cale ferată existentă , de 55 km, la care va fi adăugat un tronson nou, cu scopul de a asigura transportul spre aeroport.
Acesta este versiunea audio a unui nou Newsletter UPDATE 1.1 -> cele mai importante știri din universul digital-tech din luna octombrie 2024, din perspectiva României. Selecția știrilor e realizată de Paul Alexandru, editarea și coordornarea ambelor versiuni (text & audio) de Marian Hurducaș - tot lui îi aparține și vocea. Producția semnată de Oliver Simionescu. Poți da subscribe newsletterului Update 1.1 pe upgrade100.com/subscribe. _________ >>> Newsletter IQ Digital: ABONARE, AICI >>> Comunitatea Whatsapp: AICI _________ 1. Preview pentru această ediție: _________ În această ediție vorbim despre cum se implică miliardarii în procesele democratice, picajul acțiunilor Tesla după evenimentul Cybercab, noile capabilități ale tool-urilor de creație video cu A.I. de la Adobe, Google și Meta, mult-așteptatul Apple Intelligence, popularitatea Meta în rândul Baby Boomer-ilor, mai vorbim și despre vânzarea Tazz de către eMAG, cum calcă LinkedIn pe becul GDPR, de ce studenții de la Harvard trag semnale de alarmă pentru recunoașterea facială, cine-i înlocuiește pe arbitrii de la Wimbledon și cum s-au dus NFT-urile pe apa sâmbetei, dar și despre conflictul dintre Qualcomm și ARM, care ar putea redefini industria cipurilor. Și bineînțeles, pe ici, pe colo o să-ți mai spunem și ce alte chestii am mai făcut noi la Upgrade 100.
În 26 octombrie au fost alegeri parlamentare în Georgia. Partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, a fost votat de 54% dintre alegători, iar cele patru partide pro-europene din opoziție au adunat 38% din totalul voturilor. Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor, vorbește despre o „operațiune specială rusă” care a vizat alegerile de sîmbătă și a chemat cetățenii la proteste luni seară. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană solicită anchete cu privire la desfășurarea alegerilor din Gerogia. Vorbim despre situaţia politică din Georgia cu Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.Luciana Ghica: „Ameninţarea la adresa democraţiei este reală în acest moment în Georgia. Pentru că, dacă aceste rezultate care, foarte probabil nu reflectă votul georgian, dat fiind numărul de fraude raportat inclusiv de observatori internaţionali, dacă aceste rezultate rămîn aşa, partidul de guvernare, Visul Georgian este de fapt un coşmar pentru democraţia georgiană. Pentru că şi-a propus inclusiv interzicerea partidelor de opoziţie. Este practic un fel de lovitură prin alegeri la adresa democraţiei. Şi asta este doar una dintre propunerile de legiferare dintr-o serie care a început deja, pe model putinist, de interzicere a oricărei aşa-zise influenţe străine.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Un copil curajos își îngrozește profesorii citindu-le propriile lor păreri ”woke”, apoi apare tatăl său. Democrația vestică a ajuns un azil de nebuni și bolnavii conduc azilul.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
It appears that most snap polls taken after Tuesday night's Vice Presidential debate have voters thinking each candidate did okay. Polls taken for Politico and CBS News show voters evenly split on whether Gov. Tim Walz or Sen. JD Vance won the face-off. While the event is not expected to push many voters to one side or another, it offered a closer look at the men who could be second in command. For the latest in our series, State of Democra-Z, MPR News host Cathy Wurzer checks in with two Gen-Z voters to find out what stood out to them.
The television ratings for the presidential debate between Vice President Kamala Harris and former President Donald Trump had not been released as of Wednesday at noon. But it was shortly after the last debate that President Joe Biden left the race, setting off a turn of events that left Harris and Trump just a few months to campaign against one another. All of this raised the stakes when Harris and Trump met Tuesday night for 90 minutes on stage.In our latest installment of the series, State of Democra-Z, MPR News host Nina Moini checked in with three voters from Gen Z about what they heard from the debate.
Presa internațională este cu ochii pe convenția Partidului Democrat din Statele Unite. Kamala Harris a fost desemnată oficial candidat și sondajele sunt încurajatoare, dar nu totul este jucat, atrag atenția comentatorii. ”Barack și Michelle Obama au aprins convenția democrată”, titrează Le Monde:În timpul celei de-a doua seri a adunării democrate, cuplul Obama a urcat pe scenă. O oportunitate de a-i mulțumi lui Joe Biden, de a-l înțepa pe Donald Trump și de a o lauda pe Kamala Harris.Fostul președinte a ținut mai întâi să-i mulțumească lui Joe Biden, spunând că este „mândru” să-l numească „președintele meu”, dar și mai mândru că îl numește „prietenul meu”. Cei doi soți l-au atacat discret și pe Donald Trump. „Cine îi va spune că postul de președinte ar putea fi unul dintre acele locuri de muncă rezervate negrilor?“, a glumit doamna Obama, în aplauze zgomotoase.USA Today vede ”o dinamică foarte pozitivă” pentru Harris.”Democrații, consternați până acum de performanța candidatului Biden și de perspectiva unei înfrângeri zdrobitoare în fața lui Donald Trump, își recapătă avânt și cred încă o dată în șansele lor de victorie.Sondajele, care în urmă cu doar câteva săptămâni anunțau un val republican, arată astăzi candidații umăr la umăr. Unele îi dau chiar lui Harris un mic avans”.Le Figaro constată la rândul său că ”vicepreședintele a înregistrat o creștere neașteptată în sondaje și cursa pentru Casa Albă pare mai relansată ca niciodată.Citeste siKamala Harris a acceptat nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinteLa doar câteva ore după un vot devenit simbolic, Kamala Harris a fost lansată marți de către delegații democrați în vederea alegerilor prezidențiale americane din 5 noiembrie.Actualul vicepreședinte sfidează toate previziunile inițiale care îl dădeau pe Donald Trump câștigător clar împotriva președintelui octogenar, blocat de gafele sale repetate”.Dar și Joe Biden poate străluci din nou în noul său rol, notează ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopics:„Prea mulți din propriul său partid își pierduseră încrederea că vârsta lui îi va permite un al doilea mandat în funcție. Și totuși nu a lăsat să se arate nici un dram de amărăciune sau tristețe: dintre toate discursurile, discursul său de adio a fost o formă de luptă. Se pare că tranziția către noua eră pentru democrați a reușit.”Iar pentru The Guardian, întrebarea cheie pentru democrați este: „cât de bine se poziționează doamna Harris drept candidatul schimbării și al continuității... Domnul Biden a fost o figură esențială în politica secolului 20 care a apărut în epoca Reagan, a continuat cu 11 septembrie, cu criza financiară, ascensiunea Chinei și Black Lives Matter. El este, de asemenea, omul care și-a salvat țara o dată, împotriva domnului Trump în 2020.... Totuși, doamna Harris trebuie să folosească această săptămână pentru a vorbi și despre viitorul Americii.”
Editorial | Un “momentum democrático” ejemplar para América Latina.
Ojalá la esperanza nunca desfallezca; lo que resulta imposible es seguir creyendo en la pantomima de democracia, como si desde el cerro de El Ávila se pudiera avizorar aún algún rastro de ella.
Presa internațională comentează nominalizarea de către Kamala Harris a lui Tim Walz drept candidat pentru postul de vicepreședinte al Statelor Unite, din partea Partidului Democrat. Walz, guvernator de Minnesota, are un profil mai degrabă conservator și ar putea deschide calea către electoratul din clasa muncitoare și zona rurală, spun comentatorii. Agenția Reuters notează că Walz pledează de mult timp pentru drepturile de reproducere ale femeilor, dar a arătat și o înclinație conservatoare în timp ce reprezenta un district rural în Camera Reprezentanților, apărând interesele agricole și susținând drepturile la arme.Harris, fiica unor imigranți din Jamaica și India, adaugă un politician popular din Vestul Mijlociu al cărui stat de origine votează în mod sigur pentru democrați la alegerile prezidențiale, dar este aproape de Wisconsin și Michigan, două câmpuri de luptă cruciale.După cum comentează Associated Press, era greu de găsit un reprezentant mai viu al inimii americane decât Walz. Născut în West Point, Nebraska, o comunitate de aproximativ 3.500 de oameni, Walz s-a alăturat Gărzii Naționale și a devenit profesor în Nebraska.El și soția sa s-au mutat la Mankato, în sudul Minnesota, în anii 1990. Acolo a predat studii sociale și a antrenat echipa de fotbal a liceului Mankato West, inclusiv cea din 1999 care a câștigat primul dintre cele patru campionate școlare de stat. El încă amintește despre apartenența sa sindicală din timpul cât a locuit acolo.Un democrat moderatForbes notează că Walz s-a impus ca un democrat moderat în Congres - unde a fost reprezentant pentru Minnesota din 2007 până în 2019 - și ca guvernator al Minnesota, un rol pe care îl deține din 2019.Walz este văzut ca o opțiune atrăgătoare pentru independenți și democrați moderați, ca un politician din clasa muncitoare și din mediul rural.Potrivit BBC, în cel de-al doilea său mandat, democrații au controlat legislativul statului cu un singur loc. Democrații au consacrat dreptul la avort, au adoptat concedii plătite de familie și de boală, au întărit legile privind armele, au finanțat mese școlare universale gratuite și au investit în locuințe la prețuri accesibile.Activitatea frenetică a atras atenția fostului președinte Barack Obama, care a scris: „Dacă aveți nevoie de un memento că alegerile au consecințe, vedeți ce se întâmplă în Minnesota”.Libération consideră că numirea înseamnă și o revenire la ideea unei normalități americane, țintite de conservatori împotriva presupusei hegemonii a mișcării Woke. Walz reamintește că Mid-Westul său natal, prea ușor descris ca fortăreață a conservatorilor, se poate mândri și cu valori progresiste și solidaritate.Walz răstoarnă clișeele politice americane. El oferă o linie directă către electoratul alb, gulerele albastre și lumea rurală pentru Kamala Harris, o persoană non-albă, care se confruntă deja cu atacurile republicane pentru apartenența la „elitista” Coastă de Vest.
Vice President Kamala Harris' first election ad came out Thursday, but it's internet-made videos that are taking social media by storm. Harris' sudden rise as a favorite for the Democratic nomination came just in time for the explosion of Charli XCX's summer album, “brat.” And at least for now, the memes have allowed the Harris campaign to capture the attention of young, online voters. We've been curious to hear what our Gen-Z voter panel is thinking about all of this. So for the series, State of Democra-Z, we called up Cori Stockard and Maddie Christensen. Cori is an incoming senior at the University of Minnesota and president of the College Democrats. And Maddie Christensen recently graduated from Hamline University, where she had also been a leader with the College Dems.
După cum știm, odată cu retragerea din cursa pentru Casa Albă, președintele Joe Biden a nominalizat-o pe vicepreședinta Kamala Harris să-i succeadă în postura de candidat al partidului Democrat. Dar care sunt șansele pentru Kamala Harris? Presa internațională analizează situația. Kamala Harris „este prima femeie de culoare care a devenit vicepreședinte al Statelor Unite” și, prin urmare, i s-ar putea oferi „o altă oportunitate de a face istorie”, scrie The New York Times.Aceeași apreciere și în The Wall Street Journal: Kamala Harris are șansa de a face istorie ca prima femeie de culoare în confruntarea de top.Harris, în vârstă de 59 de ani, a fost împinsă într-o vâltoare politică și există un singur precedent modern. Ultima dată când un președinte a ales să nu candideze pentru realegere a fost în 1968, când Lyndon B. Johnson a renunțat.Le Point notează că politiciana de 59 de ani, care a rămas multă vreme în umbra celui mai bătrân președinte al Statelor Unite, va trebui să-l învingă în timp record pe Donald Trump, aflat la cel mai înalt rang în sondaje după tentativa de asasinat împotriva lui. Dar înainte de a se confrunta cu miliardarul, Kamala Harris trebuie totuși nominalizată oficial la convenția democrată din august de la Chicago.Pentru Los Angeles Times, ”speranțele democratice se sprijină acum pe Kamala Harris”.Dar ”poate procurorul să-l bată pe condamnat?” – întreabă același ziar.”Primii ei ani la Casa Albă nu au ajutat-o la imaginea politică. I s-a înmânat un portofoliu greu de probleme, inclusiv imigrația, și nu a primit prea mult ajutor vizibil de la Biden. (…)Harris poate să nu fie candidatul perfect pentru a-l înfrunta pe Trump. (Dar ce candidat făcut din carne și oase ar fi?) Însă ea le dă democraților o șansă să câștige Casa Albă și să răstoarne masa de joc”.Dar de ce doar Kamala Harris? Există și alți candidați.Politico vorbește despre guvernatorul Californiei, Gavin Newsom despre care spune că se află într-o poziție puternică.Dar, potrivit Le Figaro, ”ca să-i convingă pe cei care ezită, vicepreședinta are un argument financiar major.În calitate de fost coleg de conducere al lui Joe Biden, ea are 96 de milioane de dolari din strângeri de fonduri, pe care democrații le pot folosi doar dacă Kamala Harris este candidată.Mai mult, dintre miliardarii care l-au susținut pe Joe Biden, mulți au anunțat că își vor muta sprijinul către Kamala Harris. Reid Hoffman, un important donator democrat și unul dintre cei mai fervenți susținători ai lui Joe Biden, în ciuda slăbiciunii sale din ultimele săptămâni, a declarat că sprijină candidatura ei.Alexander Soros, fiul miliardarului George Soros și vicepreședinte al Open Society Foundations, a declarat, de asemenea, că ”Harris este cel mai bun și mai calificat candidat pe care îl avem”.
După anunțul de duminică al președintelui american Joe Biden privind retragerea din cursa prezidențială, liderii europeni au reacționat imediat. În general, ei au elogiat o carieră politică îndelungată și un leadership global în momente extrem de dificile, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la conflictul din Orientul Mijlociu de după 7 octombrie. Reacțiile au fost numeroase, de la premierul britanic Keir Starmer la cel polonez Donald Tusk, de la cancelarul german Olaf Scholz la șeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez sau prim-ministrul ceh Petr Fiala – ca să dăm doar câteva exemple.Dar aceste mesaje de admirație și mulțumire nu privesc doar trecutul sau viitorul imediat, în lunile în care Joe Biden va mai conduce încă destinele Americii, de la Casa Albă. Aceste mesaje lasă să se simtă îngrijorări cu privire la viitorul pe termen lung al relației transatlantice.Privite dinspre Europa, alegerile americane din noiembrie au două mize majore: menținerea angajamentului american pentru Alianța Atlantică și continuarea de către Washington a sprijinirii Ucrainei.Din această perspectivă, candidatul favorit al Europei în alegerile americane este, bineînțeles, cel al democraților, după toate probabilitățile vicepreședinta Kamala Harris.Din punctul de vedere al Rusiei, miza alegerilor americane este exact opusă Europei – și anume slăbirea angajamentului american față de Alianța Atlantică și față de Ucraina. Înainte de a porni urgia împotriva Ucrainei, Moscova a înaintat către Washington o scrisoare în care a cerut retragerea NATO din Europa Centrală și de Est.Kremlinul se simțea încurajat, probabil, de retragerea haotică a americanilor din Afganistan și își imagina ceva asemănător și în fostul bloc comunist. Joe Biden a respins un astfel de nou pact Ribbentrop-Molotov iar urmarea este cunoscută. Acum, din punctul de vedere al angajamentului față de NATO și Ucraina, jucătorul favorit al Rusiei în alegerile americane este Donald Trump.Este neclar în acest moment cum se va schimba dinamica electorală în Statele Unite, odată cu retragerea din cursă a lui Joe Biden.Dar din punctul de vedere al Europei, scenariul unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă rămâne cel mai probabil, în momentul de față. Ce înseamnă aceasta pentru Europa?Înainte de toate, că trebuie să se pregătească să rămână de una singură în spatele Ucrainei. O prăbușire a acesteia ar fi o amenințare existențială nu numai pentru democrațiile de pe flancul estic, ci pentru întregul sistem liberal european.Dar poate Europa să facă față de una singură amenințării ruse? Răspunsul este da, atâta timp cât privim la mărimea economiei, a populației, la resursele financiare și tehnologice. Problema stă doar în voința politică de a rezista și în capacitatea de a menține coeziunea.Iar aici există două vești încurajatoare. Prima: blocarea accesului extremei drepte la guvernare în Franța. Și a doua: reapropierea Marii Britanii de Europa, după venirea la guvernare a laburiștilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Bine ați revenit la interviurile sub umbrela Vorbitorincii! În episodul de azi stăm de vorbă cu Dragoș Stanca, antreprenor tech și inițiator Ethical Media Alliance, despre modul în care digital media (Facebook, Tik-Tok, Instagram, Youtube) ne influențează viețile. Cu bune și mai puțin bune. Ce face social media cu noi, utilizatorii? Ce face social media cu afacerile? Cum strică social media democrația? Sunt întrebările pe care ni le-am pus cei mai mulți dintre noi și la care vom primi răspunsuri. Mulțumim pentru fiecare comentariu, apreciere și distribuire a episodului, ne va ajuta să ajungem la cât mai mulți oameni. Ne spune chiar invitatul de azi. 04:00 Știe Facebook cu cine votezi? 18:40 Cum (ni) se creează profilul? 14:30 Cum sunt folosite datele 17:14 Ne ascultă? 24:20 Algoritmi și ”extravaganță” 27:28 Interacțiunile ridică fiecare clip 31:04 Subiectul perfect pentru social media: tragedia de pe traseul Jepii Mici 35:07 Industria de social media content exploatează slăbiciuni 38:00 Un copil care-și petrece 8-9 ore pe zi în social media e ca și cum ai ignora că fumează un pachet de țigări la 11 ani! 40:25 Cum poți să faci 1.000 de euro pe zi din social media? 48:00 Instagram provoacă depresii în rândul adolescenților 58:34 Ce este BRAT? 1:05:17 Hashtaguri interzise 1:10:21 Demonetizarea informației de interes public 1:17:28 Bani alocați de la buget pentru TVR și Radioul public 1:19:03 Ethical Media Alliance 1:25:09 Dobânzi zero? Posibil. Dar cine plătește? 1:30:30 Bătălia site-urilor cu trafic mare 1:35:18 Reclamele la pariuri. Un rău acceptabil? 1:48:50 Banii de la partide pentru presă
Doi eurodeputați români au fost aleși vicepreședinți ai Parlamentului European: Victor Negrescu, din partea grupului Socialiștilor și Democraților Europeni și Nicu Ștefănuță, ales ca independent și membru al grupului Verzilor. Dar ce înseamnă aceasta pentru România? Cei doi europarlamentari români au fost aleși pentru un mandat de doi ani și jumătate. Aceasta este, în cele din urmă, o dovadă că europarlamentari români se bucură de încrederea colegilor lor din grupurile politice. Ei i-au considerat demni de a-i reprezenta pe toți, indiferent de statul din care provin, în structura de conducere a Parlamentului European.Potrivit regulamentului de funcționare, președintele supraveghează dezbaterile în plen și se asigură că Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat. Președintele poate fi înlocuit de unul dintre cei 14 vicepreședinți, printre care se numără și cei doi europarlamentari români.La începutul campaniei electorale, într-o serie de articole consacrate instituțiilor europene și modului de funcționare a acestora spuneam că un europarlamentar eficient nu este unul care face mereu gălăgie și postează neobosit pe rețelele sociale.Citeste siCine reprezintă România în Parlamentul European? Și de cine trebuie apărată acolo?Adevărata eficiență, în beneficiul proiectului european și al României, se leagă de încrederea dobândită printre colegii din grupurile politice și ceilalți europarlamentari, de capacitatea de a construi relații și de a crea majorități în jurul unor proiecte și idei. Mai puțin scandal și, așadar, mai multă muncă adesea în afara reflectoarelor și rețelelor sociale.Dar ce pot face ei concret, pentru România? Puține și multe, în același timp.Puține, pentru că un europarlamentar este reprezentantul cetățenilor care l-au votat, cu convingerile lor politice. Europarlamentarii își reprezintă grupurile politice și de-abia în al doilea rând țările din care au fost aleși. Din acest motiv, a milita deschis și activ pentru interesul propriei țări, împotriva celorlalți, nu-ți va aduce nimic și te vei trezi izolat.Totuși, vei putea să servești interesele țării tale punându-te nu împotriva celorlalți – cu asta nu rezolvi nimic – ci convingându-i pe cât mai mulți că ceea ce tu propui este și în interesul lor. Nu e simplu, dar dacă ești inteligent și ai știut să-ți construiești relațiile necesare, e posibil.Iar Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță au dovedit, în legislaturile trecute, că pot construi majorități. S-ar putea să sune puțin dezamăgitor pentru unii care cunosc mai puțin subtilitățile politicii europene. Dar Parlamentul de la Strasbourg este departe de a fi o arenă unde națiunile se bat în săbii.Din această perspectivă, succesul celor doi români contrastează cu modul jalnic – dar deloc neașteptat – cu care europarlamentarii SOS și-au început mandatul. Circul de pe rețelele sociale le poate folosi să-și țină treaz electoratul, dar nu folosește cu nimic nici Europei, nici României.Din păcate, prezența europarlamentarilor SOS în Parlamentul European a fost posibilă prin contribuția decisivă a unui grup mic, dar activ de români din diaspora. Adică, primii beneficiari ai libertăților conferite de proiectul european.Sau, mai concis, sunt cei care au mers spre Vest pe când doamna Șoșoacă vrea să-i ducă înspre Rusia. Și nici măcar nu face un secret din asta. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
The assassination attempt against former President Donald Trump has not led to any major changes in the schedule for the Republican National Convention. But it's certain to be on the minds of those attending the four-day event, which began Monday in Milwaukee, Wis.On the agenda is officially nominating Trump as the Republican candidate for president — along with a running mate.For the latest in our series State of Democra-Z, we talked to two young conservative voters about this moment in the campaign. Addie Raum is an incoming junior at St. Olaf College in Northfield. Cory Hallada is an incoming senior, also at St. Olaf.
”Patrioții pentru Europa” este numele noului grup de dreapta radicală înființat în Parlamentul European, la inițiativa lui Viktor Orban. Cu cei 84 de europarlamentari ai săi, grupul ocupă locul trei ca mărime, după populari și social-democrați. Dar câtă influență va avea, cu adevărat, acest grup? – se întreabă comentatorii. După cum informează Libération, ”fostul viitor prim-ministru al Franței, Jordan Bardella ar trebui să prezideze noul grup politic. O poziție de prestigiu, atât ca putere, cât și ca expunere mediatică, mai ales că ar trebui să fie, cu 84 de europarlamentari din 13 țări, a treia în ordinea importanței după populari şi socialiştii. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului ales prin sufragiu universal din 1979, când extrema dreaptă reușește să se ridice într-o asemenea poziție”.Dar, după cum apreciază ziarul elvețian Le Temps, Patrioții pentru Europa nu vor avea greutatea pe care o speră în Parlamentul European:”Puterea noului grup de extremă dreapta condus de președintele Reuniunii Naționale, Jordan Bardella va rămâne fragilă din cauza „cordonului sanitar” impus de celelalte partide. Cele trei grupuri, popular, social-democrat și liberal sunt dornice să-l împiedice să preia președinția comisiilor. Suficient pentru a-i vedea greutatea și puterea reduse considerabil”.Ziarul italian Corriere della Sera, citat de Eurotopics, îndeamnă însă la prudență:„Adevărata întrebare acum este dacă celelalte grupuri vor decide să activeze un cordon sanitar împotriva Patrioților, cu alte cuvinte să-i excludă din toate posturile de top. Majoritatea partidelor care li s-au alăturat provin din grupul Identitate și Democrație și au experimentat deja acest lucru. Multe vor depinde de PPE, ale cărui voturi sunt decisive. Iar PPE și președintele său Ursula von der Leyen au spus întotdeauna clar: niciodată cu Reuniunea Națională.”Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, liderul grupului PPE, Manfred Weber consideră că dreapta radicală nu a reușit să creeze unitate:”Ideea de a crea un grup adevărat puternic de extremă dreaptă a eșuat. Aceasta este realitatea de pe teren. Naţionaliştii ştiu exact ce nu vor, dar habar nu au ce vor să realizeze. Aceasta este substanța mișcării lor, motiv pentru care nu se pot unifica”, a spus liderul PPE pentru revista franceză.El a criticat în mod deosebit președinția maghiară a UE, spunând că ”Viktor Orban nu este un arhitect al păcii, ci un arhitect al războiului”.Telex.hu, publicație ungară independentă, remarcă faptul că dintre cele 13 țări din grup, șase sunt reprezentate de mini-partide de doar câțiva membri; din Cehia, de exemplu, s-au alăturat doi membri ai coaliției Jurământul și Motoriștii. Ei au combinat retorica anti-imigranți cu apărarea ingineriei mecanice tradiționale și au câștigat 10,26% din voturi pe 9 iunie, ceea ce a fost suficient pentru două locuri.Dar, cu capul de listă Filip Turek, Patrioții au acum un adevărat neo-nazist în grupul lor.Potrivit Rtl.hu, poliția cehă îl investighează în prezent pe fostul colecționar de arme și influencer pentru cursele de mașini și fotografiile sale publicate pe scară largă în care dă salutul nazist. Din această cauză, politicianul a fost nevoit să-și anuleze participarea la dezbaterile publice în finalul campaniei.
Summitul NATO de la Washington s-a incheiat iar aliatii au promis din nou ca vor sprijini ferm Ucraina si flancul estic dar doua noi gafe ale presedintelui Joe Biden readuc in discutie starea sa de sanatate si capacitatea de a ocupa un nou mandat la Casa Alba. Biden l-a prezentat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "preşedintele Putin" si a confundat-o pe vicepresedinta sa, Kamala Haris , cu Donald Trump. Democratii sunt din ce in ce mai ingrijorati dar deocamdata nu au o solutie. Daca îşi joacă Joe Biden in aceste zile supravieţuirea politică, discutam imediat. Cătălin Teniță (REPER): E nevoie de un candidat comun la alegerile prezidențialeOpozitia de dreapta are nevoie de un candidat comun la alegerile prezidentiale, spune deputatul Catalin Tenita, membru REPER. El spera ca vor fi discutii in acest sens cu USR si precizeaza ca s-ar impune alegeri primare pentru a desemna candidatul. Catalin Tenita crede ca e nevoie de o strategie comuna a USR si REPER. toate argumentele, in aceasta seara. Mare parte din țară va fi sub avertizare cod roșu de caniculă în acest weekendIn Iasi, tramvaiele fără aer condiționat au fost scoase din circulație pe perioada alertei meteo.Vatmanii si soferii Companiei de Transport Public din Iasi sunt verificati medical iar cei cu probleme nu intra pe trasee in aceasta perioada. Pe de alta parte, virstnicii singuri primesc ajutor de la Directia de Asistenta Sociala. Toate detaliile vin de la corespondentul RFI la Iasi, Violeta Cincu.
President Joe Biden gathered with his family at Camp David over the weekend to regroup after a debate that many viewed as disastrous for his reelection campaign. He showed more energy at a North Carolina rally as his campaign pushed back against calls by some Democrats to drop out. Support for Biden has faltered among parts of the coalition that elected him in 2020—including young voters. In one survey covered by NPR, only a third of voters ages 18 to 26 supported Biden and another third supported former President Donald Trump. The rest preferred third-party candidates. For our series State of Democra-Z, we've been talking to a group of young voters who work in politics. Cori Stockard is an incoming senior at the University of Minnesota and president of the College Democrats, and Cory Hallada is an incoming senior at St. Olaf who has interned with former president Trump's campaign. The two Gen-Z voters joined MPR News host Cathy Wurzer to share what they took away from the debate.
Omenirea se află într-o cursă contra cronometru pentru a învăța cum să exploateze inteligența artificială în interesul public și să evite riscurile teribile pe care le implică, au transmis recent un înalt oficial ONU și mai mulți experți internaționali.
Corey Brettschneider este profesor de științe politice la Universitatea Brown, unde predă cursuri de lege constituțională și teorie politică. El este, printre altele, autor al cărților JURĂMÂNTUL ȘI FUNCȚIA: Îndrumar Constituțional pentru Viitori Președinți (W.W. Norton, 2018) și CÂND STATUL VORBEȘTE, CE TREBUIE SĂ SPUNĂ? publicată în 2012 la editura UniversitățIi Princeton. Cu dublu doctorat, al doilea în drept, Corey Brettschneider publică în reputate reviste de științe politice și jurisprudență dar și în cotidiane de mare circulație precum New York Times și Washington Post. La 2 iulie ii apare în librării cea mai recentă carte, PREȘEDINȚII ȘI POPORUL: Cinci Lideri Care Au Amenințat Democrația Și Cetățenii Care S-au Ridicat în Apărarea Ei (W.W. Norton & Company).
Creștin democrații europeni (PPE), mândrii de scorul nesperat de bun în alegerile europene, vor să aibă cele mai multe funcții la conducerea UE în următorii ani. Făcând această cerere la cina șefilor de stat UE în 17 iunie la Bruxelles, PPE pune în pericol echilibrul politic european și credibilitatea instituțiilor amintite.
Şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi-a exprimat sâmbătă speranţa că Uniunea Europeană va ţine cont în politicile sale de "mesajul" transmis de cetăţenii europeni la recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate de o puternică ascensiune a extremei drepte, relatează AFP, preluată de Agerpres. Discursul șefei guvernului italian pare să netezească drumul către șefia Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, la capătul unui proces de selecție care se anunță neașteptat de scurt. Iar abordarea Georgiei Meloni are tâlcul ei pentru un anumit partid din România.Vorbind la conferința de presă care a urmat summitului G7 de la Apuglia, Meloni şi-a exprimat speranţa ca "Europa să înţeleagă mesajul venit din partea cetăţenilor ”, care ” cer pragmatism și o abordare mai puţin ideologizată a diferitelor mari probleme". În același discurs, ea a admis faptul că președinția Comisiei trebuie să revină formațiunii care a obținut cele mai multe voturi în alegerile europene – iar aceasta este PPE.Giorgia Meloni este o adversară virulentă faţă de Pactul verde european şi promovează în schimb o înăsprire a măsurilor în dosarul legat de migraţie, amintește AFP. Dar aceste abordări nu mai sunt în opoziție cu cele ale Comisiei Europene din perioada recentă.Protestele agricultorilor și avansul extremei drepte au determinat o slăbire a angajamentului ecologic. Recent, liderul PPE Manfred Weber a invocat o amânare a termenului pentru ieșirea din fabricație a motoarelor termice, prevăzut pentru 2035.Cât despre migrație, recentul pact european înăsprește puternic regulile de acces pe continent și practic ia chestiunea din mâinile extremei drepte.Declarația pare, așadar, să susțină un nou mandat pentru Ursula von der Leyen, în condițiile în care presa europeană avansează posibilitatea unor negocieri neașteptat de rapide pentru adjudecarea funcțiilor cheie în cadrul UE.După cum relatează Politico, summitul informal de luni de la Bruxelles ar putea lua decizii majore în ce privește funcțiile de top. AUR în încurcăturăDar dacă la Bruxelles lucrurile se pot mișca rapid, pentru un partid din România, mesajul șefei guvernului italian determină o situație dificilă. Vorbim despre AUR.Formațiunea și-ar dori să adere la grupul conservator ECR, a cărui principală figură este chiar Georgia Meloni. Aceasta i-ar conferi partidului românesc de extremă dreapta o anumită imagine de grupare frecventabilă. Și cine știe, poate îi va permite acestui partid să fie luat în serios pentru o eventuală alianță de guvernare în România, în cine știe ce conjunctură politică.Doar că AUR a dus o campanie electorală furibund îndreptată împotriva Ursulei von der Leyen, asupra căreia a lansat toate teoriile conspirației, cum ar fi acelea că UE duce România în război sau că ne obligă să mâncăm insecte.Imaginați-vă acum, AUR într-un grup parlamentar al cărui principal exponent politic o susține tocmai pe Ursula von der Leyen!Altfel, formațiunii îi mai rămâne grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, în care îi va regăsi pe prietenii lui Vladimir Putin – o etichetă de care AUR caută să scape și pe care o respinge cu vehemență.Chiar și atunci când preia fără probleme narativele Kremlinului, cum ar fi ideea neutralității României – adică a părăsirii partenerilor din NATO - susținută de George Simion în discursul de anunțare a candidaturii la funcția de președinte.
Agitație majoră pe scena politică europeană, cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlament. Un preconizat mare bloc de dreapta, naționalist-conservator, ar putea da peste cap toate calculele privind formarea majorității și desemnarea viitoarei Comisii. Dar care sunt șansele reale pentru constituirea unui asemenea grup politic, având în vedere diviziunile majore care se manifestă în zona de dreapta, pe subiecte fundamentale pentru Europa? Într-un interviu din ediția de duminică a ziarului italian Corriere della Sera, liderul francez de extremă dreapta, Marine Le Pen, a invitat-o pe șefa guvernului italian Giorgia Meloni să facă echipă și să formeze o super-grupare de dreapta care ar putea deveni al doilea cel mai mare bloc de partide din Parlamentul European.Propunerea vine la scurt timp după ce partidul Marinei le Pen, Reuniunea națională, a rupt-o zgomotos cu formațiunea de extremă dreapta germană Alternativa pentru Germania (AfD). Motivul: candidatul principal al acesteia din urmă pentru Parlamentul European, Maximilian Krah, a relativizat rolul trupelor naziste SS în al doilea război mondial.Între timp, AfD a fost exclusă din grupul Identitate și Democrație (ID), din care face parte și Reuniunea Națională.Însă Marine le Pen are planuri mai mari.Dacă formațiunile care acum fac parte din grupul conservator ECR și cel de extremă dreapta ID s-ar uni, iar lor li s-ar adăuga actuali neafiliați precum ungurii din FIDESZ, noul bloc politic ar putea ajunge la 165 de membri, față de 174 cât ar obține PPE. În aceste condiții, social-democrații (S&D) ar deveni al treilea grup, cu doar 144 de deputați.De asemenea, propunerea liderei extremei drepte franceze vine la puțin timp după ce, în dezbaterea Eurovision de săptămâna trecută a candidaților principali pentru parlamentul European, Ursula von der Leyen, cap de listă al PPE, nu a exclus o colaborare cu grupul conservator ECR – și aceasta pe fondul unei relații tot mai strânse între președinta Comisiei și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni.În aceste condiții, sunt de înțeles îngrijorarea și chiar nervozitatea dinspre social-democrați și liberalii centriști din Renew. Subiectul s-a aflat la loc de cinste pe agenda vizitei de stat pe care președintele Emmanuel Macron o efectuează în Germania. Șeful statului francez și cancelarul german Olaf Scholz și-ar fi pus în gând să torpileze candidatura lui Von der Leyen și să vină cu o propunere alternativă, în persoana lui Mario Draghi, spun jurnaliștii de la Politico.Citeste siRuptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru EuropaSondajele preconizează scoruri destul de bune pentru extrema dreaptă ca și pentru formațiunile conservatoare, însă o cooperare largă între acestea este greu de întrevăzut. Partidele din această zonă politică sunt divizate pe subiecte fundamentale.Unul este războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Georgia Meloni și partidul său Frații Italiei s-au situat din primul moment de partea Kievului. Din grupul conservator face parte și partidul polonez Lege și Justiție PiS, acum în opoziție, la fel, un susținător ferm al Ucrainei. De asemenea, viitorul guvern de la Haga, creat în jurul formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății, va continua sprijinul pentru Kiev.Nu se poate spune același lucru despre Reuniunea Națională din Franța, FIDESZ din Ungaria sau AfD din Germania.Un alt element de diviziune: polonezii și ungurii se opun ferm redistribuirii migranților, în timp ce italienii susțin această soluție.În sfârșit, unele formațiuni de dreapta dau semne că s-ar apropia de centru, odată ivită ocazia de a intra la guvernare. Este cazul Fraților Italiei, în primul rând. Se vede și în Țările de Jos, după îndelungatele negocieri privind formarea coaliției. Alte formațiuni, precum FIDESZ sau Smer din Slovacia, continuă neabătut pe calea iliberală. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Controversele continuă în legătură cu deschiderea manifestată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen de a coopera cu conservatorii europeni. O asemenea variantă a fost invocată în timpul dezbaterii Eurovision, a candidaților de vârf pentru Parlamentul European. Comentatorii se întreabă dacă deschiderea șefei Comisiei se manifestă pentru întreg grupul conservator sau doar către șefa guvernului italian, Georgia Meloni. Euractiv amintește că Olaf Scholz a avertizat-o pe von der Leyen: ”Nicio colaborare cu extrema dreaptă”.Nu este prima dată când Scholz se pronunță împotriva unei iminente înclinări spre dreapta la alegerile UE din iunie.Cu toate acestea, comentariile sale marchează cel mai direct avertisment de până acum pentru PPE și candidatul său principal de a nu trece linia.Acesta este un semnal important pentru von der Leyen, al cărei grup este liderul în sondaje.Actori cheie precum Germania și Franța sunt conduși de lideri din familii politice opuse, liberalii centriști din Franța și o coaliție de social-democrați, liberali și verzi din Germania.Von der Leyen va trebui, de asemenea, să fie susținută de Parlamentul European, unde ar putea avea nevoie de voturile cel puțin unei părți din grupul ECR de dreapta pentru a reuși.Ursula von der Leyen nu vrea o alianță cu extrema dreaptă, dar cu Giorgia Meloni, „perche no”?... este titlul din ziarul belgian La Libre:”Concurenții săi din stânga socialistă, liberală, verde și radicală resping orice colaborare cu conservatorii și reformiștii europeni, unde se află Fratelli d'Italia”.Pentru Euronews, coaliția dintre Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Fratelli d'Italia a lui Giorgia Meloni este o opțiune certă.PPE este singurul partid mare care nu a semnat o declarație prin care se angajează să nu coopereze cu forțele de extremă dreaptă precum Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație (ID) .ECR include nume precum Vox din Spania, Reconquête din Franța și Fratelli d'Italia din Italia, în timp ce ID include Lega lui Salvini și Rassemblement National de la Marine Le Pen.”Von der Leyen și Orbán caută aliați UE, ambii o curtează pe Meloni”, titrează Euractiv.”Ea a devenit atât un aliat potențial important pentru eforturile președintelui Comisiei UE, Ursula von der Leyen, de a-și garanta realegerea în funcție – cât și pentru încercarea premierului ungar Viktor Orbán de a găsi un spațiu în rândul conservatorilor de dreapta și de ultra-dreapta”.Iar pentru revista americană Foreign Policy, ”Giorgia Meloni este noul jucător decisiv al Europei”:”Liderul italian, care a descris cândva uniunea ca fiind „putrezită până la miez” și a susținut ieșirea Italiei, a avut o abordare foarte diferită de când a devenit prim-ministru, realizând probabil că Italia are nevoie de fondurile UE mai mult decât Bruxelles are nevoie de Italia.Ea a dat dovadă de un atlantism puternic, în favoarea Kievului și împotriva președintelui rus Vladimir Putin, deosebindu-se de confrații ei de extremă dreapta. Meloni s-a dovedit a fi utilă instituției UE atunci când l-a convins pe președintele ungar Viktor Orban să semneze un pachet de ajutor pentru Ucraina în februarie.Și totuși există un grad de suspiciune în rândul factorilor de decizie din UE față de lidera partidului postfascist că ea ar putea încerca să corodeze UE din interior”.
Președinta Reuniunii Naționale franceze, Marine Le Pen, a declarat miercuri că partidul său, RN, trebuie să rupă clar legăturile cu Alternativa pentru Germania (AfD). Potrivit Reuters, ea a sugerat că formaţiunea germană a devenit un aliat prea toxic înaintea alegerilor europene din iunie. Totul, după o declarație a unui lider al AfD care a relativizat crimele comise de unitățile SS, în cel de-al doilea război mondial. Evenimentul arată cât de dificilă este cooperarea în cadrul extremei drepte europene, cu toate semnalele de unitate pe care liderii acestor partide încearcă să le transmită.Într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute ziarului italian La Repubblica, principalul candidat al AfD la alegerile europarlamentare, Maximilian Krah, a declarat că în "SS nu au fost toţi criminali".De partea sa, Marine Le Pen a acuzat AfD că este lipsit de cârmă şi că se află în slujba elementelor radicale din interiorul său.Vorbind la postul de radio Europe1, Le Pen a afirmat că "AfD merge din provocare în provocare", și că a venit timpul pentru o ruptură clară cu această mişcare.Cum ar putea arăta această ruptură este greu de întrevăzut, câtă vreme Reuniunea Națională și AfD fac parte din același grup politic european, Identitate și Democrație.Însă reacția liderei Reuniunii Naționale era practic obligatorie în contextul electoral, date fiind sensibilitățile franceze în legătură cu cel de-al doilea război mondial. Marine Le Pen nu putea decât să se lepede – și încă repede – de confrații germani.Trecând peste interesele legate de alegeri, evenimentul arată cât de greu se pot pune de acord între ele formațiunile extremei drepte.Reunite în ultimul weekend la Madrid, mai multe formațiuni naționaliste și de extremă dreapta europene au căutat să dea un mesaj de unitate. În ultimii ani s-a vorbit chiar despre un fel de ”Internațională Naționalistă” care, dincolo de contradicția termenilor, s-a dovedit imposibilă.Explicația e simplă: zâmbetele și angajamentul comun împotriva societăților deschise și liberale nu pot ascunde o realitate: aceea că proiectele naționale mărețe, așa cum le prezintă naționaliștii și extremiștii de dreapta, sunt mereu în detrimentul unor națiuni învecinate.La ele acasă, aceste partide își câștigă electoratele prin mesaje puternic încărcate de naționalism. Doar că, în Europa, naționalismele sunt de sens contrar, că vorbim despre Franța și Germania, Austria și Italia, Serbia și Albania, Grecia și Turcia, România și Ungaria – și exemplele pot continua.Apropos: să observăm reacția furibundă a formațiunii românești AUR la adresa UDMR. Reacția a fost pusă de analiști pe seama faptului că partidul ungar FIDESZ, al lui Viktor Orban, ar fi refuzat admiterea AUR în grupul conservatorilor europeni.Uniunea Europeană a fost constituită tocmai plecând de la abandonarea acestor naționalisme care au dezbinat continentul și au aruncat popoarele în războaie neîncetate.De partea lor, după ce au abandonat ideea ”Exit-urilor”, având în vedere experiența cel puțin neconvingătoare a britanicilor, extremiștii de dreapta vorbesc acum despre o schimbare a Uniunii din interior. Ba chiar – cum este cazul celor din România – de o revenire la Europa părinților fondatori, care au pus bazele proiectului păcii începând cu 1950.Însă exacerbarea naționalismelor și ciocnirile dure dintre partidele de extremă dreapta trimit mai degrabă cu gândul la o epocă mai întunecată a Europei, de dinainte de 1945. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Over the past couple weeks, protests at universities here in Minnesota and around the country have dominated headlines. Students who are involved want their institutions to cut financial ties to Israel or meet other demands related to bringing an end to the Israel-Hamas war and the humanitarian crisis in Gaza.Both candidates for President have spoken out about the protests. President Joe Biden said in remarks that he values free speech but said "dissent must never lead to disorder." Former President Donald Trump praised the police response in New York. For more on the political importance of the protests and other top issues, MPR News Host Cathy Wurzer turned to two young voters who follow politics closely. Maddie Christensen is a former leader of the College Democrats chapter at Hamline University in St. Paul. And Ruth Hailey is president of the College Republicans at St. Olaf in Northfield.
The 2024 presidential election is just seven months away, and the economy is proving to be a major issue for voters of all ages. A survey by Tufts University finds the cost of living and inflation are among the top issues for voters aged 18-34, which includes Generation Z and some millennials. With both 2024 presidential campaigns chugging along, we wanted to check in with two voters from the fastest growing generation in the electorate. Two Gen-Z voters on different sides of the political spectrum, Will Pierce and Cory Hallada, joined MPR News host Cathy Wurzer on the show to share how they're factoring the economy into their voting decision this fall. Pierce is a junior studying political science at Macalester College in St. Paul, and Hallada is a junior studying political science and economics at St. Olaf College in Northfield.
Forty million Americans between the ages of 18 and 27 are eligible to vote across the country this year. Among them are Cori Stockard, a junior at the University of Minnesota's Twin Cities campus and Addie Raum, a sophomore at St. Olaf College in Northfield. They joined MPR News Host Cathy Wurzer to talk about Nikki Haley's withdrawal from the race, the uncommitted vote in Minnesota, and the general election that is now underway.
Here's something you might not realize: in the last mid-term and presidential elections, Minnesota was among the top states for young voter participation. Now there are around 800,000 eligible voters between the ages of 18 and 29 in Minnesota. That includes Gen-Z and the youngest millennial voters. And 70 percent of them are already registered voters. With those kinds of numbers, we wanted to know what's top of mind for them. In “The State of Democra-Z”, we're turning to a group of young voters who are paying close attention to politics. Meet the panelistsCori Stockard is a junior at the University of Minnesota in the Twin Cities and the state president of the College Democrats. Will Pierce is a junior at Macalester College in St. Paul where he leads the group Mac Dems. Ruth Hailey is a senior at St. Olaf College and a leader in the school's College Republicans chapter. Addie Raum is a sophomore, also at St. Olaf, who recently worked on Nikki Haley's campaign in New Hampshire.
Krystal and Emily discuss a potential hostage deal between Israel and Hamas, Netanyahu advisor denies fault for child casualties, Israel claims to have found Hamas tunnels under Al Shifa, Israel gears up for southern offensive, Bin Laden letter goes viral on TikTok, advertisers flee Twitter after controversial Elon post, Sam Altman OpenAI chaos, CNN interview on civilians in Gaza goes off the rails, and Nasser Beydoun joins to discuss Biden's 2024 weaknesses. To become a Breaking Points Premium Member and watch/listen to the show uncut and 1 hour early visit: https://breakingpoints.supercast.com/ BP Holiday Merch LIVE NOW (Use code BLACKFRIDAY for 15% off Non-Holiday Items): https://shop.breakingpoints.com/collections/breaking-points-holiday-collectionSee omnystudio.com/listener for privacy information.