Podcasts about ieremia

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 12 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Mo lou lelei (For your good)Tauloto -Tusi Paia–Roma 8:28 “Ua tatou iloa fo‘i e galue le Atua i mea uma lava mo le lelei fa‘atasi ma i latou o ē ‘ua alolofa atu ‘iā te ia, o ē ‘ua vala‘auina i lona finagalo.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Salamo 112:1-10I le Ieremia 1:5, na fetalai le Atua ia Ieremia, “Na a‘u iloa oe a o le‘i faia oe e a‘u i le manava” . E lē se tulaga lei fuafuaina lou fanau mai I lenei lalolagi, o lona uiga e lē faafuaseia foi la fuafuaga mo lou olaga. Afai lava o oe o se atalii poo se afafine o le Atua, o mea uma e tutupu ia te oe, pe lelei pe leaga,  e galulue mea uma mo lou lelei, e pei ona tatou iloa i le faitauga o le Tusi Paia o le asō. Afai e te manatu i mea uma ua faia e le Alii ina ia e latalata ia te ia, e te iloa ai e matuā lelei o ia. Talitonu mai, afai o loo e soifua pea I le asō, o lona uiga e lei maea le fuafuaga a le Atua mo lou olaga. Ae ete lei fanau mai, ua ia silafia mea uma e te ui ai ina ia faataunuuina le faamoemoega o lou olaga. O lona uiga, e malōlō lelei lou mafaufau aua o loo pulea e le Atua mea uma. O ona manatu ia te oe  ia manuia, ‘ae lē o le malaia, e foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le i‘uga e i ai le fa‘amoemoe (Ieremia‬ ‭29‬:‭11‬). E lei leva ona ou auai i le Ekalesia Redeemed Christian Church of God, na faailoa mai e le Atua ia te a'u o loo ou faatinoina le faamoemoega o lo'u olaga. Na ia matua faailoa mai, e ui e maualuga lo'u aaoaoina, e tatau ona ou mulimuli i se taitai faaleagaga e lei alu i se aoga. E iai le taimi na fautuaina a'u e le tagata na valaaulia au i le lotu ia suia seisi lotu ou te alu iai. Ina ua maea ma le manuia se tasi o polokalame tele a le Ekalesia na ou taitaia, na ia faapea mai, ‘o lenā ua iloa atu le vaega e te galue ai, e mafai loa ona e faia ae ou faatupeina, ta te lē toe manaomia lea lotu'. Peitai na ou ataata ma teena lana taumafai mai. E iai tagata na matuā faafaigataina lo'u olaga ona na ou filifili ou te tumau ma nofo pea i le Ekalesia lea. E tele avanoa na tatau ona ou alu ese ai ma le lotu, peitai sa tumau le alofa mutimutivale o le Atua, ma ua ia faailoa mai o loo ia faatulagaina a'u ina ia galulue mea uma mo lo'u lelei. Le au pele e, e galulue mea uma mo lou lelei pe afai e te alofa I le Atua ma e tumau I lana fuafuaga. Peitai e le mafai ona e lē usitai ia te ia ma manatu o le a galulue mea uma mo lou lelei. E lē mafai ona e alu ese ma le nofoaga o loo faatonu oe e le Atua e te nofo ai, pe nofo foi i le nofoaga o loo faatonu oe e le Atua e te alu ese ai ma manatu e te fiafia ai i mea ua saunia e le Atua mo oe. Afai o loo e ola pea I le agasala, liliu i le Atua I le asō ma salamo. Tusa poo le a le faaletonu o taimi ua tuanai afai e te liliu ia te Ia, e faia e le Atua ia galulue mea uma mo lou lelei. E galulue mea uma mo le lelei o i latou e faamaopoopoina le faamoemoega o le Atua mo latou olaga, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 07 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: E mafai ona ia suia  (He can change it )Tauloto -Tusi Paia–Efeso 1:11“O ia lava ‘ua matou maua ai le tofi, o i matou na tofia anamua, e tusa ma le finagalo o lē ‘ua matuā galue i mea uma lava, e tusa ma le pule a lona finagalo;”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Ieremia 18:1-6I aso e tolu talu ai, sa ou talanoa atu i mea uma i le lalolagi e galulue e tusa ma fuafuaga a le Atua, ma o tatou uma, o loo iai I totonu o lenei tala. Aua o le Atua o le tusitala o lenei tala, e mafai ona ia suia nisi o vaega o le tala  e pei o tagata, o mea e tutupu, o le aafiaga ma mea faapena ina ia fetaui ma le vaai mamao i le lumanai. Mo se faataitaiga, i le 1 Samuelu 2:30 na ia fai ia Eli, “O le mea lea ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I le Atua o Isaraelu: ‘Na ‘ou fai atu lava i lou ‘āiga ma le ‘āiga o lou tamā latou te feoa‘i i o‘u luma e fa‘avavau;' a o lenei, ‘ua fetalai mai le ALI‘I, ‘‘Ia mamao lea mea ‘iā te a‘u, . O le faataitaiga tonu lea o le suia e le Atua o tagata e faaaogaina e faataunuuina lana fuafuaga mamao. O le Atua o le Tusitala ma le faatonu o le tala o lou olaga, ma o le vave ona lafoai o lou ola ia te ia o le lelei foi lea mo oe. Ou te tatalo ia aua nei e faia se mea e suia ai le finagalo o le Atua e tusa ma le fuafuaga lelei mo lou olaga.I Lona tulaga faatonu o lou olaga, e mafai e le Atua ona suia vaega o lou olaga e lē  o ō gatasi ma le fuafuaga o lou olaga. I le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na fetalai le Atua ia Ieremia e alu i le fale o lē faiipu omea ona ia fetalai mai lea I lea nofoaga. Ana o a'u o Ieremia ou te faapea atu, ‘Tamā, a lea ta te talanoa, faaauau pea le ta talanoaga iinei'. Faafetai o Ieremia o se tagata usitai, ae pei ona ou taua i aoaoga faatoa uma atu nei, o le usiusitai e te tumau ai i le ogaototonu o le finagalo o le Atua. Na vave ona tulai Ieremia ma alu i le fale o le fai ipu omea, ma na fetaui ai ma le fai ipu omea o loo galue i le  fausiaina o se ipu. Ao matamata iai Ieremia, na faaleagaina le ipu i lima o le fai ipu omea, ma è lei tiaieseina, na toe faaaoga e le fai ipu omea e faia ai seisi ipu. Ina ua maea, e lei foliga mai o se ipu na faaleagaina muamua.  Fai mai le Ieremia 18:4“‘Ua leaga le ipu na ia faia i le ‘omea i le lima o le fai ipu ‘omea; ‘ona toe fai ai lea e ia o le tasi ipu e tusa ma le manatu o le fai ipu ‘omea ‘ona fai.” Ieremia‬ ‭18‬:‭4‬ ‭Le au pele e, e mafai e le Atua ona suia vaega o lou olaga lena ua faaleagaina pe afai e te lafoai lou ola ia te ia. E mafai ona ia toe fausia oe i seisi ipu e fetaui lelei ma lana uluai fuafuaga faavae mo lou olaga. Aua e te lafoai folafolaga a le Atua ua ia faia ia te oe poo se ata foi ua e iloa o lou lumanai matagofie ona o ni mea leaga ua tutupu poo ni mea sesē I taimi ua tuanai. E mafai ona ia suia mea uma ma faia lou olaga o se tala matagofie ona o lona alofa tunoa,  na o le tuu lava o lou faatuatua ia te ia. TataloTamā, ou te tuuina atu lo'u ola ia te oe. Ia fai au ma ipu e fetaui lelei ma au fuafuaga ma lou finagalo, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 6 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Molī, Meapu'eata, Faatino 3  (Lights, Camera, Action 3)Tauloto -Tusi Paia–Salamo 33:11 “E tu le pule a le ALI‘I e o‘o i le fa‘avavau; o mafaufauga a lona finagalo e a le tu a le tu lava.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Kenese 50:16-20A o faai'u atu le a'oa'oga na ou amataina i le lua aso talu ai, ou te naunau ia e mata'ituina lelei le tauloto o le aso. E ta'u mai ai o mafaufauga o lona finagalo e tumau e faavavau. E atagia ai, e tusa poo a ni faiga e taumafai iai se tagata, e le suia ai le fuafuaga a le Atua mo lou soifua. Fai mai le Isaia 46:10: “….. E tu la'u pule, ou te faia foi mea uma ou te loto i ai.”A oo i taimi ua tutupu mai ni mea e foliga mai ua le ō gatasi ma fuafuaga a le Atua mo lou soifua, aua le atugalu, fa'atuatua i le Atua ma ia e loto tele, na te mafai ona fa'agalulue mea uma, mo lou lelei.O se faataitaiga, i le Tusi Pa'ia sa faaalia e le Atua ia Iosefa se vaega o lana fuafuaga mo ia i ni miti se lua (Kenese 37:5-9). Ae peitai, sa le gūgū Iosefa, a ua alu atu ma fa'amatala ana miti i ona uso ma ona matua. Ona feitai lea o ona uso ma latou faatauina atu Iosefa e avea ma pologa. Sa latou manatu ua latou fa'aumatia ia te ia, a ua latou le silafia, ua latou fesoasoani e fa'ataunuuina le fuafuaga a le Atua mo ia. Ina ua auina atu Iosefa i le maota a Potifara ,ona tupu ai lea o le isi mala, ma ua i'u ina falepuipui ai. E le taumate, i lena taimi, ua ataata le ti'apolo ma fa'atauemu iai faapea: “O fea la ua o'o iai au miti tetele?” Peita'i, e lē taitai ona lē fa'ataunuina e le Atua lana Upu. E mataala o ia e fa'ataunu'uina vave lana upu. (Ieremia 1:12). O le telē o se luitau, o le telē foi lea o le fa'aalia o lona mana matautia.Sa tapena e le Atua se lumanai maoa'e mo Tavita, a o le taimi sa pa'i ai le suau'u i lona ulu ma ua fa'au'u e avea ma tupu, ua matua sasao loa le tele o mea mata'utia ona leaga. Sa avea Tavita o se tagata sulufai solo mo le 13 tausaga, sa solasola ma saili solo ni mea e lafi ai. I Salamo a Tavita, sa ia fa'amauina ai ona lagona mai lea vai tausaga i le isi. (Salamo 88:15, Salamo 25:16). Ae peitai e ui i le tele o mea sa feagai ma ia, o ia lava o le Tupu o Isaraelu sa faau'uina e le Atua. Ou te mautinoa o le mafua'ga lena o lana tala, “E tala lava mea leaga e oo i le ua amiotonu; ae laveaiina o ia e le Alii ai ia mea uma.” (Salamo 34:19)Le ‘au pelē, e tusa poo a le tele o mea e faia e le fili e punitia ai le ‘ausiaina o le fuafuaga mamalu ua saunia e le Atua mo oe, ou te fia fa'ailoa atu, e galue le Atua i mea uma lava mo le lelei fa‘atasi ma i latou o ē ‘ua alolofa atu ‘iā te ia (Roma 8:28). O lou alofa moni i le Atua, o lona uiga e te usita'ia uma ana tulafono (Ioane 14:15). ‘Aua nei e fa'ama'amulu i le fa'amoemoe pe a tutupu mai mea faaletonu i ou ala. Fa'amoemoe i le Atua, usitai i ana poloa'iga, ona aumaia lea e le Atua ia te oe,se iuga maoa'e ma le manuia, faatasi ma ia. E tusa po'o a ni faafitauli o feagai ma oe i lou olaga, e mafai e le Atua ona faia mea uma ina ia galulue faatasi mo lou lelei ma le manuia, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 2 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: O le faigamalaga o le olaga nei (The journey of life)Tauloto -Tusi Paia–Salamo 36:9 “Auā o lo‘o ‘iā te oe le puna o le ola, o lou malamalama matou te iloa ai le malamalama.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Salamo 32:8-9I le Kenese 47:7-9, na fesili Farao ia Iakopo, ‘E fia ea tausaga o lou olaga ?'. Na tali Iakopo, ‘sa ou faimalaga mo le 130 tausaga, ae sili atu o'u tamā'. O le fesili, ‘e fia ou tausaga?', o lona uiga, o le ā le umi ua iai lau faigamalaga i le olaga nei? O le taimi e te fanau ai, e amata ai lau faigamalaga i le lalolagi nei. Peitai a e maliu, e gata loa le faigamalaga, ona e faafesagai loa lea ma le faavavau, a lē o seoli o le lagi, e fua pe na e talia Iesu Keriso i lou olaga pe leai. E fia faia atu la'u fesili, a'o e feagai ma le faigamalaga i le lalolagi nei, o e malaga i le ala tonu? O e silafia le taunuuga o fuafua e le Atua mo oe?O le asō, e toatele o faimalaga i le olaga nei e aunoa ma le saili ia iloa le finagalo o le Atua mo lo latou taunuuga, e le tatau ona e faia lea tulaga. E iai le mafuaaga ma le faamoemoega autu na e fanau mai ai, a lē taunuu lea faamoemoega, e te tali I Lē na foai atu le ola o loo e ola ai nei. O au faaiuga e faia, pe telē pe laitiiti, e fua iai lo'u taunuuga i le olaga nei. I le Kenese 13:10-11, na faia le faaiuga a Lota e aumau i se nofoaga e fua i lona matagofie i le vaai e aunoa ma le saili o le finagalo o le Atua. O lenā faaiuga e tasi na suia ai le taunuuga o lona olaga faapea uma suli na tupuga mai ia te ia e faavavau. Le au pele e, o Lē na tuua oe I lenei faigamalaga ua maea ona ia saunia le taunuuga mo oe, ma tusia le faafanua o le ala e te taunuu ai iai. Na ia fetalai i le Ieremia 29:11, e na te foaiina atu le iuga e iai le faamoemoe. E moni e faaalia atu e le Atua le taunuuga, ae na te lē auiliiliina atu i le taimi e tasi. Na ia fetalai ia Aperaamo, ‘ia e tuua le fale o lou tamā ae alu i le nuu o le a ou faaali atu ia te oe'. Na ia faailoa I le fanauga a Isaraelu, ‘o le a ou taitai ia te oe i le nuu na folafolaina'. Na ia faaali ia Iosefa o le a avea o ia ma taitai tautaua ma sa ia fai foi ia Peteru o le ia faia o ia ma faifaiva I tagata. O nei tagata uma, na latou iloa se vaega o lo latou taunuuga, ae o le faafanua o le ala e agai ai o loo tumau I le Atua. O le faafanua ma le ala e te oo ai i le taunuuga, o loo i le Atua, a e mafuta latalata ia te ia, e na te taitai ia te oe ia e taunuu iai. Fai mai Tavita i le Salamo 119:105“O lau afioga o le sulu lea i o‘u vae, ma le malamalama i lo‘u ala.”‭‭Le au pele e, a faamuta le lua mafutaga ma le Atua, e te leiloa foi le faafanua o le ala iai, ma è te ono taunuu i se taunuuga sesē. Faalatalata i le Atua, ma faataga o ia e taitai i ou laasaga uma i le faigamalaga o le olaga nei. TataloTamā, faamolemole fesoasoani mai ia te a'u ina ia ou latalata pe ia te oe e faavavau Ina ia ou ausia le taunuuga ua e fuafuaina mo lo'u olaga i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 29 MATI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Aua E Te Vaai I O Latou Foliga (Don't Look At Their Faces)Tauloto -Tusi Paia–Ieremia 1:8“Aua ‘e te fefe ‘iā te i latou; auā ‘ou te ‘iā te oe e lavea‘i ‘iā te oe;” ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Ieremia 1:4-10E toatele tagata faaolaina e lē mafai ona folafola ma tāla'i le Talalelei ona e fefefe. O le ki e manumalō ai i le fefe o le tatalo i le Atua mo le loto toa fa'aleagaga ma le poto mo avanoa lē aumaua ta'itasi.Ou te manatua se taimi sa ou malaga ai i se vaalele ma ou nofo i le potu faapitoa mo pasese taugatā ona sa agalelei mai se uso ma totogi lo'u pasese. Sa ou nofo la i talaane o se alii sa faigofie ona o'u iloa i ona lavalava ma ona foliga vaaia o se tagata e mauoa. Sa matua'i naunau lou loto ou te talanoa i le tagata mauoa lenei faatatau iā Iesu, peita'i sa ou fefe ne'i lē fia faalogo ma faapea e maualalo tele ia mea mo ia. O lea sa ou manatu ifo ai, ia fai mea uma ma le poto. Sa ou fai atu, “Susuga e, ou te mana'o e faa feiloai lau susuga i lo'u Tamā.” Sa fesili mai le alii, “O ai lou Tamā?” “O lo'u Tamā o le Alii Silisili, o ia e ona suāu'u ma kesi, na te faia fo'i ario ma auro ma taimane. E i ai fo'i lana faatoaga tele faatasi ma le afe ma afe o povi.” Ona toe fesili mai lea, “E faafefea la ona o'u lē iloa lou Tamā? O ai lona igoa?”  Na ou iloa afai ou te fai atu o Iesu i le taimi lea, e ono misi le avanoa, na faapea loa la'u tali, “O le igoa o lo'u Tamā o Afioga Emanuela.” O la'u tala lea na fiafia mai ai loa le tagata mauoa e talanoa, ma mafai ai ona o'u faasoa le talalelei ia te ia. Ina ua valaau le Atua ia Ieremia e lauga i le fanauga faalogogatā a Isaraelu, na ia faatonu ia te ia aua ne'i fefe i o latou foliga. O le Atua lava lea e tasi o loo ‘au ma oe pe a e alu atu e tāla'i i tagata le alofa o Iesu. Ua tuuina atu e le Atua lona Agaga e a'oa'o oe i au tala e fai faapei ona ia faasino ma faatonutonu ‘au i luga o le vaalele. Poo le a le foliga paū poo le faigatā o tagata i lau maitau, aua e te vaai i o latou foliga; taula'i lau vaai i lē na auina atu oe e folafola lana feau ia i latou. Fai mai se muagagana faa Yorubaland, e lē tatau ona e fefe I le tagata o loo tatau ona ta'u i ai se feau, peita'i ia e mata'u i lē na auina oe e momoli le feau. Aua le faatagaina le fefe i tagata e taofia oe mai le laugaina o le talalelei. Taula'i lau vaai i le Atua, galue e pei o lana poloaiga I le au uso uma (Mataio 28:18-19), ae faitalia le Atua ma faaliliu ma faa talitonu o latou loto.A ‘au fa'atasi le Atua ma oe, e leai se isi mea e sili atu. O le folafolaina o le talalelei e lē faatatau i le mālie o le poto o tagata e folafola ma tauloto Afioga Paia a le Atua, ae peita'i o le faasino mai e le Agaga ma le mana (1 Korinito 2:4).Le au pele e, lafoai lou ola iā Iesu i le asō. Ua na o ia le ala i le faaolataga. Afai ua uma ona e talia Iesu e avea ma Alii ma fa'aola o lou olaga, fa'amautinoa e te tāla'i atu le talalelei i nisi; aua e te fefe i o latou foliga. Ta'u atu i se tagata i le asō le alofa o Iesu, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 25 MATI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: O le fomai sili (The great physician)Tauloto -Tusi Paia–Salamo 103:3 “O lē fa‘amāgaloina a‘u amio leaga uma lava; o lē fa‘amālōlōina ‘ou ma‘i ‘atoa uma.”Faitauga – Tusi Paia – Luka 4:37-40O le Atua o le fomai sili. Na ia fetalai mai I le Esoto 15:26, ‘O a'u o le Alii, o lē na te fa'amaloloina oe'. Fai mai le Tusi Pa'ia ua ia auina mai lana upu, ma ua fa'amaloloina ai i latou (Salamo 107:20). O ia o le Atua mo tagata uma, ma e leai se mea faigata ia te ia. (Ieremia 32:27. E iai ma'i e ta'ua o ma'i e lē toe aoga iai se togatifiti, ae i le Atua, e leai se ma'i e le mafai ona ia togafitia. E oo foi i itu tino ua faaleagaina, e mafai e le Atua ona toe suia. E masani i fomai ona saili fesoasoani i Isi fomai i le tau sueina o fofo o se ma'i, peitai o le Foma'i Sili, e na te le avea sana ma'i i se isi. O ia o le foma'i faapitoa i so'o se gasegase.I ni tausaga ua tuanai, sa iai se matai mauoloa, ua pipili mai le sulugatiti e o'o i ona vae, ma sa feaveai i falema'i pito lelei i Lonetona. Ina ua maea taumafaiga uma a foma'i, peitai e le'i manuia lona ma'i, ma ua gata le iloa o fomai. Ina ia faamaonia ua leai sei si togafiti e mafai, sa tui e le foma'i faapitoa le sui lapalapa o lenei alii peitai, ua lē lagona lava se tigā, ona latou faapea mai lea: “Alu ia i le fale, aua le toe faamaimauina au tupe, e te lē toe savali.” Ua toe foi lenei matai mauoloa i le fale, ae iai se teineitiiti, o se sui o le Ekalesia RCCG, sa molimau i lenei alii ma faapea atu, “A mafai ona e feiloai i la matou taitai aoao, e te toe savali.” Ona aumai lea o le matai mauoa lea i le Redemption City, ae ona o se tagata tino tele, e toaono tagata tino lelei sa latou siia mai i totonu o lo'u potu malolo. Sa ou fai atu iai e mafai e lo'u Atua ona suia le ripoti le foma'i, pe a fai e na te tuuina atu lona ola ia Iesu, ona suia lea o lona tulaga pagatia. Sa ia tuuina atu lona ola ia Iesu, ona matou tatalo lea, e uma ane, ua mafai ona ia savali atu i lana taavale. O se ma'i ma se tulaga tugā fai mai foma'i faapitoa e lē toe aogā iai se togafitiga, e mafai ona suia ma faamalolo e le Atua i ni nai sekone!Ua ou vaai i le Atua ua ia liliuina ni tulaga tugā ma leai se fa'amoemoe, ua suia i ni tautinoga maoa'e. Ua ou molimauina lona ulufale i potu o fetagisiga ma faanoanoaga, ona o le maliliu o ē pelē, a ua liua i ni nofoaga o le olioli ma le ataata. Ua ou molimauina lona faia o mea e le mafaia, ma e leai se eseesega ma lau mataupu, tau ina e talitonu ma fa'atuatua ia te ia, ‘aua e mafaia mea uma i le faatuatua (Mareko 9:23).Sa ia suia i le sekone, le tulaga o le fafine sa ma'i puna toto i tausaga e 12, (Luka 8:44). O le tino maliu o Lasalo ua fa aso i le tuugamau, e le'i atoa se itula na ia faatūina mai ai le oti (Ioane 11:43-44). O le tamaloa i le vai i Petesa, ua 38 tausaga o pipili, ua maua lona faamalologa i le taimi lava lena (Ioane 5:1-9). A fai o iai sou gasegase po o se ma'i tumau, ou te tatalo ia o'o ma pa'i atu le Foma'i sili ma liua vave lou tulaga, i le suafa o Iesu. E leai se ma'i e lē mafai ona fo'ia e le Foma'i sili, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 19 MATI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: E mai le ulī i le tamaitiiti 1(From dog to child 1)Tauloto -Tusi Paia–Ieremia 3:22“Inā toe fo‘i mai ia ‘outou, le fānau liliu ‘ese e, ‘ou te fa‘amālōlōina o ‘outou liliu ‘ese. “Silasila mai ‘iā te i matou, matou te ō atu ‘iā te oe. Auā o oe le ALI‘I lo matou Atua.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Luka 15:11-32O lo'u tamā, o le Atua e mafaia so'o se mea. E mafai ona ia suia e oo i se ulī e avea ma tamaitiiti e pele. O le finagalo o le Atua, o i latou e lei fanaufouina, e taua o ulī (Mataio 15:21-28). O fanau liliu ese e taua foi o ulī. Ina ua talanoa mai Peteru I ē liliu ese, na ia faapea mai, ‘“A ‘ua taunu‘u ‘iā te i latou le ‘upu fa‘ata‘oto moni, “‘Ua toe fo‘i le ulī i lona lava pua‘iga;” i le ma lea, “O le pua‘a na fa‘atā‘eleina ‘ua toe fo‘i ia e ta‘afili i le palapala.”(2 Peteru 2:22). E alofa mutimutivale le Atua, ma o lona alofa mutimutivale e mafai ona suia tagata pito sili ona agasala e avea ma ana fanau peleina. I le 1 Timoteo 1:15, fai mai le aposetolo o Paulo ua sili musa o ia i tagata agasala, peitai na suia o ia e le Atua ma avea ai loa o ia e sili musa i le au aposetolo (2 Korinito 11:5). E leai se mea e lē mafaia e le Atua. E iai se faievagelia talavou na manumaloina le tele o agaga mo le Atua na paū atu i le faitaaga. Ua iu Ina faaseseina o ia e Satani e lē mafai ona ia toe maua le faamagaloga a le Atua. Ua ia talitonu i lenei pepelo ma ua faaauau ai pea ona ola I le agasala seia oo i se aso, ua ma'i ma ua sii ma'i i le falemai. Ua iai faatasi i le falemai ma se faifeau, o lē toaga ma filigā e suesue i le Tusi Paia. Na vaai maualuga lenei alii talavou i le faifeau ma è iai se aso na fesili iai le faifeau poo ia o se kerisiano. Ua faapea mai sa kerisiano muamua ma na fesili le faifeau pe aisea na taofia ai lona mulimuli i le Atua, ona ia faasoa mai lea o le tala o lona olaga. Na vave ona faaali iai e le faifeau le Tusi Paia ma mau e faamaonia ai e mafai ona faamagaloina o ia ma toe faafoisia mea uma. Ona ia tatalo lea mo le alii talavou ma ua toe faafoisia lona faaolataga, ua tumu lona loto i le olioli. I le taeao na sosoo ai, ua le vaai le faifeau i le alii talavou. Ina ua ia fesiligia le au tausima'i, na latou faapea ane ua maliu o ia ma le olioli. Na faataga e le Atua I lona alofa mutimutivale lenei alii talavou e toe foi mai lana pua'iga ae lei malaga atu I le lagi. E naunau le Atua e toe faafoisia i latou ua liliuese pe afai latou te foi mai ia te ia ma le moni, e lē auai lona finagalo ia latou oti pe faaumatia. I le Ieremia 3:13-14, na augani atu le Atua I fanau liliu ese ia latou iloa a latou agasala ma foi mai ia te ia. E talia lava e le Atua ma faafoisia tagata e agamalū ma loto nutimomoia. O le atalii faamaumau oa na liliu ese, ae na ia maua le alofa mutimutivale a lona tamā ma na toe faafoisia atoatoa. E ui I mea na ia faia, ina ua salamō ma savali e toe foi I lona tamā, na talia o ia ma le olioli. E fiafia le Atua e toe faafeiloai atu i le aiga atalii na leiloa. Afai ua e liliu ese, aua e te faatagaina pepelo a Satani e lē mafai ona toe faamagaloina oe e le Atua. O loo faatali mai o ia ma fofola mai ona aao ia te oe, toe foi ia te ia i le asō. E naunau ma mafai ona toe faafoisia e le Atua ia te ia, ē na liliuese. E pau le tulaga e tatau ona latou faia o le toe foi ia te ia ma le salamo moni, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 24 FEPUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:  O le auala (The wayside) Tauloto -Tusi Paia–Mareko 4:4 ”Ua ia lūlū saito, ‘ona pa‘ū lea o isi i le auala, ‘ona ō ane lea o manu felelei, ‘ua ‘a‘ai ai.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Mareko 4:14-15 Na ou faamatala ananafi, o le ituaiga eleele e fua iai le maualuga o le seleselega e maua mai i ni fatu. A totō fatu  i nisi o eleele, e lē ola. I le tauloto mai le Tusi Paia o le asō, ua iloa ai na pauū nisi o fatu I eleele lē lelei, ma e lei ola, aua na aai ai manu felelei . O nisi o tagata popoto ua manatu o le auala, e faatatau I tupe e faaalu i patī ma tulaga faapena. A saunia ni fiafia e tagata, e o mai tagata iai, aai, feinu ma faafetai mai, peitai e gata ai lava iina. O nisi tagata e faapea mai, e valaaulia mai foi a'u e tagata I latou fiafia. E moni lea, peitai e tatou te lē ola I ni fiafia, e tatou te ola I le maua o mea e tatau ai mo aso uma. Afai e te manao i le poto mai le Atua mo le manuia i le tamaoaiga, e tatau ona e fuafua lelei le faaaluina o au tupe. Fai mai le Faataoto 21:20‭‭ “O le ‘oloa tāua ma le suāu‘u, o lo‘o i ai ia i le fale o le tagata poto; a o le tagata valea, na te fa‘amaumauina ia mea.”E na o tagata valelea e faaaoga uma a latou tupe i le taimi e tasi. O nisi e soona faamaumau uma tupe latou te maua. Mo se faataitaiga, o nisi o tagata lē faatuatua e inu ava ma faatau ava malosi mo Isi tagata, e pei o lē atalii faamaumau oa, e iu ina lafoaina o ia e tagata o loo alu ai ana mea. O le auala, o mea e faia e tagata e aafia ai o latou tamaoaiga i osofaiga a satani. I le faataoto o le tagata lulū saito, o saito ma pauū i le auala, na aai ai manu felelei, ae pei ona faamatala e Iesu I le faitauga o le  Tusi Paia o le asō, o manu felelei o satani lea. Afai e lē totogiina e le au kerisiano a latou sefuluai, ua latou gaoi mai le Atua ma lafoai lo latou tamaoaiga i le auala e faaaoga e satani. O le totogiina o au sefuluai, e taofia ai e le Alii mo outou, o lē aina mea mai le faaumatia o au mea (Malaki 3:8-11). Afai e gaoia e tagata faatuatua e aofia ai faifeau a le Atua tupe a le Atua, pe faoa ni mea e lē o ni latou mea e aunoa ma se faatagaga mai ē e ona, ua latou tatala le faitotoa e osofaia ai I latou e satani. Sa iai se tagata na fai mai ia te au, ‘ua ou iloa o le tou polokalame o le ola i Peretania ua matuā faateleina'. Ona ou tali atu lea, ‘Ioe lau susuga'. Ona ia fesili mai lea, ‘e fia se tupe a le Ekalesia na maua mai lea sauniga?' Ina ua ou fai iai ou te lē iloa, na lē talitonu. Ua ou faamatala iai, o loo pulea e  matou faifeau I Peretania ae o loo latou iloa lelei, o loo manino le Tusi Paia o soo se tagata e sesē le auala e maua ai lona tamaoaiga, e oti faafuasei (Ieremia 17:11). O I latou e gaoia tupe a lē Atua, o loo latou valaaulia satani e aina latou tamaoaiga ma o latou ola. TataloTamā, faamolemole faaali mai auala uma o loo ou faamaumau ai a'u mea uma, ma fesoasoani mai ia te a'u ina ia toe faaleleia, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 21 FEPUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ieova Sikenu (Jehovah Tsidkenu ) Tauloto -Tusi Paia–Roma 10:4 ”Auā o le i‘uga o le tulafono o Keriso lea, e o‘o mai ai le amiotonu i ē fa‘atuatua uma lava.”Faitauga – Tusi Paia – Roma 8:1-11“O lana nofoa‘iga e fa‘aolaina ai Iuta, e nofo fo‘i Isaraelu ma le filemū; o le suafa fo‘i lenei e ta‘ua ai o ia, “O LE ALI‘I LA TATOU AMIOTONU.”” Ieremia‬ ‭23‬:‭6‬ ‭O Ieova Sikenū o lona uiga, ‘O le Alii o lo'u amiotonu'. O la tatou amiotonu e mai le Atua. O ia o le puna ma le tapulaa o le amiotonu. Afai e te amiolētonu I ona luma, e te lē amiotonu. O le lalolagi e lē o se tatou tapulaa lea, ae o le Alii. O le taimi e avea ai oe ma afafine poo se atalii o le Atua, e na te tuuina lona Agaga I totonu ia te oe, ma e amata ona ia galue ia te oe ina ia faia lona finagalo (Filipi 2:13). E amata ona ia taitai ma faaali atu ia te oe , ala tonu e faia ai mea uma. Ae lei tuuina atu lo'u ola ia Keriso, ma faamamāina ai, na matuā maaa lo'u loto ou te lē iloa tagi. Mo se faataitaiga, o au o le atalii e pito I pele I lo'u tamā aua o a'u o lona atalii e uii I ai tama, ma ou te alofa tele ia te ia, peitai ina ua maliu, ou te lei tagi. Ae ina ua afio mai Agaga Paia ia te a'u, na ia famalūlūina  lo'u loto. Na ia aoaoina a'u I le tulaga e tatau ona iai lo'u loto, ma le auala tonu ou te faia ai faaiuga i lo'u olaga. O le taimi la lenei, a ou vaai I tagata o fetagisi, e amata foi ona ou tagi atu ai. Ou te lē toe loto maaa, aua o loo faaali pea e Agaga Paia ia te a'u ala a lo'u Tamā I le lagi, o le amiotonu, loto alofa, ma le agalelei. O lē iloa o le Atua o lou amiotonu lea, e faasaolotoina ai oe I lou taumafai e faafiafia I le Atua e ala I lou malosi. Fai mai le Tusi Paia e lē o le fitafita poo le malosi ae o lē Agaga o le Alii (Sakaria 4:6). O lo tatou Tamā o se tamā lelei. E na te faaalia mai ona ala ma foai mai Agaga Paia e fesoasoani iai tatou e mulimuli ia te ia. E lē fuaina I le tele o tulafono a le Atua o loo e usitaia,  ae o lou usiusitai I le taitaiga a Agaga Paia. Le au pele e, o loo manino i le Tusi Paia o Keriso tatou te maua ai le poto, amiotonu, faamamāina ma le faaolaina ( 1 Korinito 1:30). Ona o Keriso ua avea ma o tatou amiotonu, tatou te lē o toe ola mo I tatou. Afai tatou te ofuina le Alii o Iesu Keriso, o lō tatou amiotonu, e tatou te maua lē mana faamalosiau a lona Agaga Paia e taofia ai le faia pea e le tino o le agasala (Roma 13:14). A lafoai lou ola ia Iesu Keriso, e avea o ia o lau amiotonu, e na te foai atu Agaga Paia e taitai ia te oe, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 6 FEPUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faatuatua e aveese ai mauga 1(Mountain moving faith 1) Tauloto -Tusi Paia–Mareko 11:22  ”Ona tali atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “‘Ia ‘outou fa‘atuatua i le Atua;”Faitauga – Tusi Paia – Mataio 21:21-22Ou te talitonu o le vaega pito sili ona malosi i le lalolagi, o le faatuatua o se kerisiano. E leai se mauga e lē mafai ona aveesea e lou faatuatua. I le Mareko 9:23, na fetalai Iesu Keriso, ‘Ai se mea ‘e te mafaia. Auā e mafaia mea uma lava i lē fa‘atuatua.”‭‭Ina ua fetalai Iesu, ‘mea uma', o lona finagalo o mea uma. O le mafuaaga lea o soo se mea e te ole atu ai i le Atua, e lē mafai ona e faatagaina le masalosalo e sosolo atu i lou loto. Fai mai le Iakopo 1:6-7, afai e te masalosalo, aua e te manatu e te maua se mea. Ina ua logo atu e se tagata ia Iairo ua maliu lona afafine, fai mai le Tusi Paia, “A o Iesu ‘ua fa‘afofoga i le tala ‘ua ta‘uina mai ai, ‘ona fetalai atu loa lea o ia i lē ‘ua pule i le sunako, “‘Aua ‘e te mata‘u; tau lava ‘ina e fa‘atuatua.”Mareko‬ ‭5‬:‭36‬. I le fuaitau o loo taua I luga, sa finagalo Iesu ia atoatoa le faatuatua o Iairo, aua sa ia tumau I le  faatuatua, ae lei maea lena aso, o lona afafine na maliu, ua toe soifua mai. I le Mataio 15:21-28, na sau se fafine ia Iesu ma tagi atu mo se fesoasoani, e lei ano iai Iesu pe faalogo foi ia te ia. Peitai e o'o ane I le iuga o le aso, na faliu Iesu ia te ia ma faapea atu, “Funa e, ‘ua tele lou fa‘atuatua'. I nisi faaupuga, o loo faapea atu Iesu, tusa pe lē finagalo e tali ma tuuina atu lona manaoga, e na te tuuina atu ona o le tele o lona faatuatua. Afai e te maua le faatuatua, e mafaia mea uma ia te oe. A e faitau i le Tusi Paia, ma suesue lelei I latou na faamalolō e Iesu o latou ma'i, e te iloa ai e masani ona ia faia se faaupuga faapea, ‘O lou faatuatua ua e malolo ai'. I le atoaga, na mafua ona malolō i latou ona o lo latou faatuatua I le mana o Iesu e faamalolo ai I latou. O I latou e leai se faatuatua, e lei maua tele ni a latou vavega (Mataio 13:58). Le au pele, a e sau ia Iesu mo se mea, ou te manao ia e manatua, o Lē o loo e alu atu iai, o Lē na faia le lagi ma le lalolagi atoa. E mafai ona na o le fiti o ona aao ona mou ese lea o le lalolagi. Sa ia faaalia muamua le aumaia o le vai mai se ma'a. E leai ma se mea e lē mafaia ona ia faia. O se mea o loo e manatu o se faafitauli telē, e matuā laitiiti ia te ia, tau lava ina ia e malolo i le tulaga moni lenei, ua e tuuina atu lau mataupu I le Atua matautia e mafaia mea uma (Ieremia 32:27), ma amata loa ona e vivii ma faafetai I le Atua. Tau lava o lou talitonu, ona e vaai lea I vavega matautia, I le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 25 IANUARI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tusa Po'o Le Afi (Even In The Fire) Tauloto -Tusi Paia– Iopu 13:15 ‘'E ui lava ‘ina fasioti o ia ‘iā te a‘u, ‘ou te fa‘amoemoe pea ‘iā te ia; ‘ae peita‘i ‘ou te fa‘atonu atu o‘u ala i ona luma.' Faitauga – Tusi Paia – Tanielu 3:9-25I se vaitaimi ua tuana'i, sa i ai se tamaita'i mai se tasi o aulotu a le RCCG sa faamalolō mai lana galuega i se mafuaaga lē amiotonu. E le'i umi ae alu i sana malaga ma taofia ai o ia e tagata faomea i luga o le auala ma fao lana taavale. E lei umi nai aso, a'o taumafai e fai lana kuka, ae mu lana umukuka. Na tutupu uma nei faalavelave i totonu o le vaiaso e tasi. O le tulaga mataina, o le Aso Sa na sosoo ai o le Aso Sa o le faafetai ma na sili ona siva fiafia ma vivi'i lenei tama'ita'i na i loo tagata uma na iai i le sauniga. Na tulimata'i e tagata uma lenei tama'ita'i aua sa leai se manatu e siva faapea ona o faafitauli o loo ui ai. Peitai na faapea mai le tama'ita'i “Ua leai sa'u galuega, a'o loo mautu lo'u faaolataga. Na o latou gaoi la'u taavale, ae lē o lo'u ola. Ua mu lo'u umukuka, peita'i oute lē alu i Seoli. Poo a taumafaiga a le tiapolo, o loo o'u maua pea le ola”. O le ta'utinoga lea a se tasi e mafana le mafutaga ma le Atua a'o le'i o'o mai puapuaga ma e lē tuulafoaiina e le Atua tagata faapea (Ieremia 17:7-8). Afai e fai atu se tasi ia te oe e lē taitai o'o ni faafitauli ia te oe aua o oe o se Kerisiano, e lē o tautala lea uso i le mea moni atoa. E o'o mai puapuaga, peita'i o le auala e te tali atu ai i nei faafitauli e fua i le tele o lou alofa I le Atua. Afai e avea se faafitauli e te alu ese ai ma le Atua o lona uiga e itiiti lou alofa. O nisi tagata e ta'uta'u lo latou alofa lē mavae I le Atua, e pepese o le a mulimuli i le Atua e lē aunoa tusa pe ui i matagi poo afi. Peita'i, e o'o mai loa puapuaga, galo la latou ta'utinoga ma liliu ese mai le Atua. Afai e avea lou ta'u o le mea moni faatatau I se mataupu I le galuega ma ala e tuli ai oe, e te pepelo ia aua ne'i afaina lau galuega pe e te ta'u le mea moni tusa pe tuli oe? Atonu o le a e fai mai nei, o le a e ta'u le mea sa'o i taimi uma, peita'i o le mafuaaga moni e faaosofia lau tali i le faafitauli o lou alofa I le Atua i le taimi nei. O lou alofa I le Atua e tatau ona amata fausia I le asō pe afai e te mana'o e tutumau i lou Alii i le taimi o faafitauli.  I le Tusi o Tanielu 3 na tofotofoina taulelea Sā Iutā e toatolu pe filifili e ifo i se tupua po o le lafoina e mu i le Afi. Na o latou filifilia le afi, ma o iina e fa'ailoa ai le alofa moni I le Atua. O le alofa o nei taulelea e le'i faatoā tupu i le aso na fai ai le poloaiga a le tupu ia i latou e ifo i le tupua, o le alofa, na o latou fa'ato'a ma tapena a'o le'i taitai o'o mai le afi. Le au pele e, tapena ma atiina'ae lou alofa mo Keriso I le taimi nei. Toaga e su'esu'e lau Tusi Paia, tatalo e lē aunoa, ma aua ne'i tuua le mafutaga ma le au uso Kerisiano aua a o'o mai aso leaga, ua mausalī lou alofa i le Atua e faatumauina lou faatuatua e lē maluelue. E mafai ona e ta'utino i le taimi nei e te alofa I le Atua ma lou loto atoa.? I le suafa o Iesu. Amene!

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 20 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E na te mafaia ma finagalo iai (He is able and willing) Tauloto -Tusi Paia–Efeso 3:20”O lenei, ‘ia ‘iā te ia o lē na te mafaia ‘ona faia o mea uma le fa‘asilisili lava i mea tatou te ole atu ai ma mafaufau i ai, e tusa ma le mana o lo‘o matuā galue i totonu ‘iā te i tatou,”Faitauga – Tusi Paia – Mareko 1:40-45E pei ona talanoa atu ananafi, o le Atua e maua mai ai fesoasoani uma, ma e na te mafaia ona fesoasoani ia te oe I so'o se tulaga o loo e iai. Fai mai i le Ieremia 32:27 “Fa‘auta, o a‘u lava o le ALI‘I, o le Atua o tagata uma; pe faigatā ‘ea ‘iā te a‘u se mea e tasi?”Na ia faailoa ia Sara I le Kenese 18:9-14 o le a ia maua se atalii, ae ata Sarà. Na ia tali mai iai, ‘e iai ea se mea e faigatā ia te au?' E leai ma se faigata o lau mataupu I le Atua, e mafaia e ia mea uma. E iai se tasi o ou afafine sa talitonu pea I le Atua mo sana tama, peitai ua fai iai fomai e lē mafai ona maua sana tama. E iai se aso, o le tausoga o lona toalua na fai I lona toalua, ‘aua le maimaua au tupe aua e lē fanau lou toalua'. Ina ua ia fesili pe aisea, ae tali ane ua maea ona aveesea e taulaitu lona toala fanau (tulou). E lei leva ae auai mai loa lo'u afafine I se tasi o matou sauniga o Agaga Paia ona o'o mai lea o le Upu a le Atua, ‘e iai se tagata o loo iinei e leai sona toala fanau, peitai ua fetalai le Atua o le a ia foai atu se masaga'. I le masina lava lea e tasi, ua manuia. Ina ua oo I le taimi e fanau ai, na talosaga lona toalua e taoto. Ina ua aumai pepe masaga I fafo, fai mai le fomai, faatoa ia fa'afanauina lea o se tinā ma maua se masaga ae leai se toala fanau. Na matou fiafia ma faafetai I le Atua ma ina ua mavae ni nai tausaga, na fai mai lo'u afafine e fia asiasi mai ma lana masaga. Sa ou manatu o le a sau ma lana masaga lea na tatalo ai, ae leai na sau ma seisi masaga fou. O loo iai le Atua e mafai ona ia faia mea matautia ma e ofo ai e sili atu I ou manatu. Ou te tatalo, ao soifua o ia, e na te faia se vavega mo oe I le asō, I le suafa o Iesu. E le gata e mafaia e le Atua ona fesoasoani ia te oe, e fiafia ma naunau iai. I le faitauga o le  Tusi Paia o le asō, na sau se lepela ia Iesu ma fai mai e na te iloa e mafaia e Iesu ona faamamā o ia, peitai e na te lei mautinoa pe naunau iai. Le au pele e, e leiloa pe o e manatu, ‘ou te iloa e fai vavega le Atua, ua ou vaai o galue, ma ua ou faalogo i le tele o tautinoga, peitai ou te lē o mautinoa pe o naunau e fesoasoani mai'. Ou te folafola atu I le suafa o Lē na valaau ia te au, ua o'o mai lou aso. Alu atu I le Atua ma ole atu mo se fesoasoani ma o le a e maua le fesoasoani, I le suafa o IesuTataloLe Alii e, ou te iloa  e te mafaia ma o lo'o e naunau foi iai, faamolemole fesoasoani mai ia te au, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 4 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E fou mea uma 2 (All things new 2) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 40:3 “Ua tu‘uina mai e ia le pese fou i lo‘u gutu, o le vi‘iga i lo tatou Atua; e iloa ai e le to‘atele, e matata‘u fo‘i i latou ma latou fa‘atuatua i le ALI‘I.” Faitauga – Tusi Paia – Isaia 43:18-19O le asō, e faaiu atu ai le mataupu i le lafoai ma aveesea lea o mea tuai e taofia le Atua mai le faia o mea fou i lou olaga. Ou te tatalo ia taofia soo se mea e faalavelave i mea fou ua fuafuaina e le Atua mo oe i lenei tausaga, I le suafa o Iesu. Mo le 430 tausaga, na nofo pologa le fanauga a Isaraelu i Aikupito (Esoto 12:40). Sa pologa I lalo o pulega a Farao ma le au Aikupito seia oo i le po e tasi, na finagalo le Atua e faasaoloto I latou. Na faia e le Atua se mea fou, ma ua fanau mai se atunuu i le aso e tasi. E lē saisaitia le Atua i se taimi po'o seisi lava mea i lo tatou siomaga. Fai mai le Ieremia 32:27, e leai se mea e faigata ia te ia. E mafai e le Atua ona faia ni mea e uiga ese e maofa ai tagata i lona ofoofogia. O le siomaga o tagata e mafai ona e faapea e leai se mea fou I lalo o le la, e afio le Atua I le lagi ma e faia soo se mea e finagalo iai o ia (Salamo 115:3).  O lenei, a fetalai mai le Atua o le a ia faia ia fou mea uma, e iai lava tulaga e tatau ona faatino e le tagata o loo sauni e ulu atu i lenei faafouina. E pei ona ou taua ananafi, e lē tuuina e le Atua uaina tuai i fagupa'u fou (Luka 5:37-39). O lona uiga afai o le a e ulu atu I mea ua faafouina e le Atua mo oe i lenei tausaga, e tatau ona e sauni e toe faatulaga lelei lou tagata. O le fesili, e faapefea ona e toe faatulaga lou tagata mo mea fou o loo finagalo le Atua e faia I lou olaga? E mafai ona toe faatulaga I le tatalo faifaipea. Na faamatala e Iesu le tala I le fafine ua oti lana tane sa saili mo se suiga atoatoa o lona olaga. Mo se taimi umi, sa faatigaina o ia e ona fili ma sa faifaipea ona alu atu i le  faamasino mo se fesoasoani.  O lona faataunanau faifaipea na tulai ai lē faamasino e fesoasoani ia te ia. Na faamatala e Iesu lenei tala e faataua ai le tatalo faifaipea e suia ai mea uma (Luka 18:1-5). O tatalo e fanau mai ai mea fou poo tulaga, e faapei o se ulo o loo kukaina ai mea fou ae lei laulau ina atu.   Le au pele e, aua e te faatagaina le fili e saisaitia pea oe I lou tagata tuai. Tagi atu i le Atua e pei o le fanauga a Isaraelu, ma e mautinoa e na te faia se mea fou mo oe I lou olaga (Esoto 3:7-8). Faaauau i le mana o le tatalo e te ulufale ai I mea fou ua saunia e le Atua mo oe ma lou aiga I lenei tausaga fou. TataloTamā, faamolemole foai mai le alofa tunoa e tatalo ai faifaipea seia ou maua mea fou uma ua e saunia mo a'u ma lo'u aiga, I le suafa o Iesu, Amene. 

SĂ NU-L PĂRĂSEȘTI PE DUMNEZEU! „Cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte…” (Ieremia 9:24)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 15 TESEMA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Upu A Le Atua (The Word Of God) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 119:130 “O le fa‘aalia mai o au afioga e fa‘amalamalamaina ai; e fa‘alotomatalaina ai ē ‘ua faigofie.” Faitauga – Tusi Paia – 2 Timoteo 3:14-17Ina ua fa'aosoosoina le Alii e le tiapolo i le Mataio 4:1-11, o le auupega na fa'aaogā e lo tatou Alii o le, “Ua tusia.” E lē mafai e le tiapolo ona finau i lea auupega; pau lana na fai, o le tauloto mai fo'i o le Upu a le Atua ma taumafai e liliu faasesē le uiga. Fai mai le Salamo 119:89; “Le ALI‘I e, ‘ua mausalī lau afioga i le lagi e fa‘avavau lava.”‭O le Upu a le Atua e pule aoao, o lona uiga, so'o se tagata faaolaina e malamalama I le Upu, e manumalō pea i togafiti a le tiapolo ma ana au, o le mafuaaga, o le Upu a le Atua e faia le faaiuga ma e lē mafaia e le tiapolo ona sui.E fa'afia ona e suesue lau Tusi Paia? O le toatele o tagata fanaufouina faatoa susu'e latou Tusi Paia pe a o I le lotu ma faapea mai le faifeau I le aulotu e faitau le mataupu mo le lauga. O le mafuaaga lea o le toatele o kerisiano faiaina i aso nei. Afai e te lē su'esu'e I le Upu a le Atua, o le a faafefea ona e iloa le Atua o loo e auauna i ai ma faamanuiaga ua uma ona ia saunia mo oe?O le Upu a le Atua e tatau ona pei o le mea tausami ia te oe. Fai mai le tusi o Ieremia 15:16 “Na maua au afioga, ‘ona ‘ou ‘ai ai lea; sa ‘iā te a‘u lau afioga e fai ma mea e ‘oli‘oli ai ma fiafia ai lo‘u loto; auā ‘ua ta‘ua a‘u i lou suafa, le ALI‘I e, le Atua o ‘au.”‭‭Afai e te faasilisili Afioga Paia a le Atua faapei o taumafa o loo fa'amoemoe i ai lou soifua lelei, o le a maua ai lou olioli e tele aua ua faafuasei ona e iloa o oe o le tagata ua valaauina i le suafa o le Alii o au. O igoa poo suafa e talaia faitoto'a. Afai o oe o le atali'i o le tupu, so'o se taimi e te taua ai le suafa o lou tamā i so'ose vaipanoa o le mālō, e faaaloalogia oe ma o le a talaia faitoto'a ia te oe, aua o loo ta'ua oe i le suafa o le tupu.O lo tatou Atua o le tupu o tupu ma le Alii o ‘au. I se isi fa'aupuga, o tupu uma, o ‘au i le lagi, i le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi e ifo uma ia te ia. Afai e te talisua I lana upu, ua fai oe ma sui vaaia o lona suafa. O lona uiga, o ‘au i le lagi, ma le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi o le a galulue faatasi e faatino lou mana'o. Su'esu'e ma a'oa'o le Upu a le Atua ma mafaufau loloto i ai i aso uma. Le au Pele e, o le ala lea e savali ai i faamanuiaga a le Atua mo oe ma maua le manuia e tele (Iosua 1:8). O e ave le faatāua ma le faasilisili I le Upu a Le Atua? I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 14 NOVEMA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tusi Paia, Itupa ma feusuaiga 1  (The Bible, gender and sexuality 1) Tauloto -Tusi Paia–Kenese 1:27 “Ona faia lea e le Atua o le tagata i lona fa‘atusa, o le fa‘atusa o le Atua na ia faia ai o ia, na faia e ia o i lā‘ua o le tane ma le fafine.”‭‭Faitauga – Tusi Paia –Kenese 7:1-3O loo tatou ola i le asō i se lalolagi e toatele tagata ua matua nunumi i lo latou ituaiga tagata (gender) ma ē e tosina iai(sexuality). O nisi kerisiano e nunumi ma lē mautonu I lenei mataupu. I nai aso o lumanai nei, o le a tatou matua suesue i le Tusi Paia e faamatala le upu moni e faatatau i ituaiga tagata ma tagata e tosina iai. Muamua ou te matua faamanino atu, na faia e Le Atua le tagata i lona faatusa ma na faia I laua o le tane ma le fafine (Kenese 1:27), ma o soo se mea i fafo o le uluai foafoaga a le Atua, e I fafo foi o lona finagalo. A maea ona faia ese Tusiata po'o se tufuga se galuega matagofie, na te tusia ai lana faailoga o ia na faia. O le tagata, o le galuega pito i matagofie ma maualuga na faia e Le Atua, e matua faapitoa lava e leai ma se tagata e toalua na faia e tutusa, e eseese e iloa I tamaimai lima. A ave e se tagata se galuega matagofie, ma manatu e faia iai ni suiga, e aveesea ai  lona taua. O tagata o loo taumafai e faia suiga I o latou ituaiga tagata, o loo latou faaleagaina le matagofie o le uluai foafoaga. O loo latou faapea atu I le Atua, o lē na faia I latou, e sili atu lo latou iloa pe ana latou faia le tagata. E tasi le mea ia maitau mai, e le faia ni mea sese e le Atua. O lona uiga, o soo se tagata e faapea mai, o lona lagona o ia  o se tane o loo saisaitia I totonu o le tino o se teine, e vave ā ona ou iloa o le tiapolo loo galue mai ma faaosofia lea tagata e faaleaga lona tino, o le galuega pito i matagofie a le Atua. O le suia o le uluai foafoaga o le tagata, le suia o itu tino, e matautia aua o loo lapatai mai le Tusi Paia o tatou tino o le malumalu o Agaga Paia ma e faaumatia e Le Atua so'o se tasi na te faaleaga lona malumalu (1 Korinito 3:16-17). O loo iai faamaumauga o tagata ua suia o latou ituaiga tagata ma itu tino ua tautino, o loo latou feagai ma tulaga faaletonu I Le soifua maloloina e oo I le mafaufau ona o a latou faaiuga. E le mafai e le tagata ona suia foafoaga a Le Atua e aunoa ma le lē maua o le taui pe afai e lē salamō.E iai se tasi o matou faifeau na saisai e leoleo ona ua ia lauga atu i se potopotoga o tagata ma faapea atu, ‘Alii ma tamaitai'. Na fai i le faifeau e le na o alii ma tamaitai na auai. Ina ua ou faalogo iai,  na ou manatu, ‘e fia ituaiga tagata na faia e le Atua?'. O lou tino o le malumalu o le Atua, ma o soo se fautuaga e faaleaga ai, e mai le tiapolo. Afai ua e lē mautonu i lou ituaiga tagata, faalatalata i le Atua, suesue lau Tusi Paia, ma tatalo e sili atu muamua. Talanoa i se kerisiano e matua le olaga, ma tumau i manatu o le Atua e faatatau I lea mataupu. E faaali atu e le Atua po'o ai lou tagata I le Atua ma lona faamoemoega mo lou olaga. E iai lana fuafuaga ma le faamoemoega mo oe, mai I le amataga ae lei fuafuaina oe I Le manava o lou tina (Ieremia 1:5). Na faia oe e le Atua I ala mata‘utia e ofo tele ai, ma o soo se tagata e ese mai ai sana tala e fai atu ia te oe, e lē sa'o, I Le suafa o Iesu, Amene. 

April Ieremia is an icon in New Zealand for many reasons, from her time as a Silver Fern to her career as a TV host. But since stepping out of the spotlight a few years ago, she has taken up a new role as the director of sports at Westlake Girls High School on Auckland's North Shore. In this episode, Toni and April catch up to discuss April's life since leaving the public eye, including raising her two children, why getting kids involved in sport is so important for their growth, and how you can keep kids motivated to stay in sport throughout high school.See omnystudio.com/listener for privacy information.

ROAGĂ-TE CU PROMISIUNILE LUI DUMNEZEU (2) „Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde...” (Ieremia 33:3)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 15 AOKUSO 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Tapeina tatalo 2 ( Prayer Extinguisher 2) Tauloto -Tusi Paia– Iakopo 4:3 “Ua ‘outou ole atu, ‘ae le‘i maua, auā ‘ua ole atu ma le fa‘alētatau, ‘ina ‘ia fa‘auma ai ia mea i o ‘outou mana‘o leaga.”Faitauga – Tusi Paia – Iakopo 4:1-6O le aso ananafi, na ou talanoa atu ai I le auala e tapeina ai e Le agasala tatou tatalo. O le isi auala e tapeina tatalo o le le tatalo e tusa ma le finagalo o le Atua. E tatau ona e malamalama, e iai le fuafuaga a le Atua mo lou olaga ma foaiina atu le iuga e iai le faamoemoe (Ieremia 29:11). O lona uiga o loo iai le faamoemoega a le Atua mo lou olaga ae e te lei fanau mai. O lea, o mea uma na te faia, e oo I tatalo e na te taliina mai, ia taunuu I le iuga e iai le faamoemoe. E le mafai ona e tatalo I se mea e tetee i lona finagalo ma e manatu e na te faia. E iai tagata e faapea mai ‘ua leva ona ou tatalo I Le Atua mo le mea lea, peitai e lei tali mai lava o ia'. O le mea o ono sese o le latou le suesue lelei, po'o le mea o lo'o ole atu ai, pe o gatasi ma le finagalo o Le Atua, poo loo taumafai e faamalieina o latou manaoga leaga (Iakopo 4:3). O le tatalo I mea I fafo atu o le finagalo o le Atua e faaletatau, e tapeina nei tatalo ma e le tali iai le Atua. O le mafuaaga lea e tatau ona e mafuta vavalalata ma Agaga Paia. Fai mai le Roma 8:26, e iai taimi tatou te le iloa ai mea e ole atu ai ma le finagalo o le Tama. Peitai, e mafai e Agaga Paia ona fesoasoani atu e tatalo e tusa ma le finagalo ole Atua, ona mafai lea ona tali mai o tatalo. A e tatalo i gagana eseese, o loo e tatalo ini tatalo maoti, aua o loo tatalo Agaga Paia e tusa ma le finagalo o le Tama ia te oe. E te manatu o loo lua uo ma le atalii o le pule o le kamupani, ae e Tusi talosaga atu mo se avanoa faigaluega, na tusia e se pule lua o le kamupani, ae o loo faamaonia e lau uo le isi pule lua o le kamupani. A oo atu lau Tusi talosaga I le pule sili, o loo atagia ai mea uma o loo manaomia e le kamupani ma o loo saini atu ai lona atalii. E mautinoa e te maua le galuega aua o loo manino lou iloa o galuega aemaise o loo faamaonia e lelei le lua mafutaga ma lona atalii. Afai e te le manao e tapeina au tatalo, faataga Agaga Paia e tatalo mai ia te oe ao tumau le lua mafutaga vavalalata ma Iesu Keriso o loo e tatalo atu ai. O tatalo pito sili ona lelei o tatalo e taitaia e Agaga Paia. Talalo, Agaga Paia, faamolemole aoao a'u e tatalo e tusa ma le finagalo o le Tama i taimi uma, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 13 AOKUSO 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ole atu i Lona suafa( Ask in His name) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 145:18 “E latalata mai le ALI‘I ‘iā i latou uma o ē vala‘au ‘iā te ia, o i latou uma o ē vala‘au ‘iā te ia ma le fa‘amaoni.” Faitauga – Tusi Paia – Salamo 66:17-20I le lalolagi atoa, o loo valaau atu tagata i le Atua mo lea mana'oga ma lea mana'oga, ae ui ina tele galuega o loo ia faia, sa ia fetalai: “Ia e vala‘au mai ‘iā te a‘u, ‘ona ‘ou tali atu ai lea ‘iā te oe, ma ‘ou fa‘aali atu ‘iā te oe o mea tetele ma le faigatā, o mea ‘ua e lē iloa.”Ieremia‬ ‭33‬:‭3 Ua ou asiasia ofisa o nisi Peresetene. Afai e te asiasi atu iai, e mana'omia ona fa'atonu muamua sou taimi. Afai e fa'apea mai le Perestene e te susū mai i le 2pm, ae a vave ona e taunuu, e mafai ona tā le 5pm o loo e fa'atalitali pea auā e tele galuega a le Peresetene. E iai taimi, e mana'omia oe e le Peresetene, ae e tatau pea ona e fa'atalitali se'i avanoa mai. Ae leai se Peresetene e tutusa le tele o ana galuega  e pei o le Atua, peitai afai e te vala'au i le Atua, e avanoa lava o ia e tali mai ia te oe I soo se taimi e te valaau ai ia te ia, e leai se taimi e faapea mai ai ua fa'alavelavea tele o ia.Sa fetalai Iesu, so'o se taimi tatou te vala'au atu ai i le Atua i tatalo, ia tatou vala'au atu i lona suafa. E mafai ona ou auina atu oe i se tagata ma tu'uina atu se tusi ua sainia, e talosaga ai mo soo se mea e te moomia .Peita'i a ou fa'apea atu e te alu e fai ma o'u sui, o lona uiga, a e taunuu i le faitoto'a ona e ta'ua lea o lo'u igoa, o Adeboye, ua taunuu. A va'ai tagata ia te oe, latou te taliaina oe ma fa'aaloalo ia te oe, e peisea'I o a'u lea ua latou faafeiloa'ia.O le fetalai mai o Iesu e te tatalo i lona Tama, i lona suafa, o le uiga o lea tulaga, e ui lava o oe lea e tatalo, o le a fa'afofoga le Tama i lau tatalo, e pei o lana lava tatalo. Aua foi, o Iesu ma lona Tamā e tasi, (Ioane 10:30) ma e atagia ai fo'i o mea uma e ana e le Atua o loo ia Iesu fo'i, ma e le te'ena e le Atua so o se mea e ole atu ai Iesu, e le teena e le Atua so'o se mea e te ole atu ai e tusa ma lona finagalo.A fa'aali atu Iesu ia te oe ma ia fetalai atu, o soo se mea e te fa'atoga atu ai, o le a foa'ina atu, e te gūgū ea, pe amata loa ona e faatoga atu i mea o loo e manaomia? Ua uma ona ia faailoa mai i le Ioane 16:23, o so'o se mea e te ole atu ai, o le a ia foa'ina mo oe. O le mafua'aga lena e tatau ai ona e tatalo mo ou mana'oga uma. E tele tagata e faitio i mea e mafai ona latou suia pe a latou faatoga ma tatalo i le Atua. O lo o fa'atali Iesu e foa'i mai so'o se mea e te ole atu ai.Aua le popole i se mea e tasi, tatalo i le suafa o Iesu, ona ia fō'ia lea o le faafitauli (Ioane 14:13-14). O loo fa'atali Iesu e faafofoga I ou manaoga, ‘aua le taofia lou talanoa atu ia te ia, I le suafa o Iesu, Amene. 

PĂSTREAZĂ SIMPLITATEA! „Vă voi da păstori după inima Mea şi vă vor paşte cu pricepere şi cu înţelepciune.” (Ieremia 3:15)

Mântuirea în Vechiul Testament și cazuri de apostazie în BiblieDar cum rămâne cu cazurile care sunt consemnate în Scriptură ca și apostazie reală în credință? Printre astfel de exemple se numără Lot, împaratul Saul, Solomon, Iuda Iscarioteanul — ucenicul lui Isus — Anania, Imeneu și Filet, Dima,  etc. În primul rând, să ne ocupăm de persoanele din Vechiul Testament care au trăit înainte de moartea și învierea lui Isus. Despre unii dintre cei mai proeminenți oameni  ai Vechiului Testament, cum ar fi Adam, Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, David, Daniel, Isaia, Ieremia și toți ceilalți profeți, știm cu siguranță că după moartea lui Isus pe cruce, ei au fost mântuiți. Însă, pe ce bază? Mai mult decât atât, cum rămâne cu toți ceilalți oameni mai puțin cunoscuți, ale căror nume nu au fost menționate în Biblie, dar care totuși au făcut parte din poporul lui Dumnezeu? Au fost mântuiți după cruce? Dacă da, cum? Pe ce bază? Dacă nu, de ce? Cum a atins răscumpărarea viețile lui Rut și Rahav? Acestea sunt întrebări esențiale.Mântuirea personală prin har, prin credință în lucrarea ispășitoare a lui Cristos pe cruce, s-ar putea să nu fi fost atât de clară pe vremea lui Noe, așa cum este pentru noi astăzi. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii a venit la naţiunea Israel la aproximativ patru sute de ani după ce canonul Vechiului Testament a fost închis. Cum, atunci, ar putea exista un obiect clar al credinței?O concepție greșită des întâlnită despre calea de mântuire în Vechiul Testament este că evreii au fost mântuiți prin respectarea Legii. Dar știm din Scriptură că aceasta nu este adevărat. Galateni 3:11 spune:Galateni 3:11 (NTR)11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „cel drept prin credință va trăi“.Unii ar putea spune că acest verset este valabil doar pentru Noul Testament, dar Pavel citează din Habacuc 2:4, unde spune:Habacuc 2:4 (NTR)4 Iată, s-a mândrit! Nu-i este drept sufletul în el. Însă cel drept prin credința lui va trăi.Mântuirea prin credință, fără Lege, era un principiu al Vechiului Testament. Pavel a învățat că scopul Legii era de a sluji ca un „tutore pentru a ne aduce la Cristos, ca să fim îndreptățiți prin credință” (Galateni 3:24). De asemenea, în Romani 3:20, Pavel a subliniat că respectarea Legii nu i-a salvat pe evreii din Vechiul sau Noul Testament, deoarece nimeni nu poate fi  declarat drept înaintea Lui prin respectarea Legii. Legea nu a fost niciodată menită să salveze pe cineva; scopul Legii a fost să ne facă conștienți de păcat. Dacă mântuirea oamenilor în Vechiul Testament nu a fost prin respectarea Legii, atunci prin ce a fost? Răspunsul la această întrebare se găsește în Scriptură, așa încât să nu existe nicio îndoială cu privire la acest subiect. În Romani 4, apostolul Pavel precizează că mântuirea în Vechiul Testament a fost aceeași ca și în Noul Testament, adică doar prin har, doar prin credință, numai în Cristos. Pentru a dovedi acest lucru, Pavel ne îndreaptă atenția către Avraam, strămoșul poporului evreu, care a fost mântuit prin credință și nu prin fapte: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire” (Romani 4:3). Avraam nu ar fi putut fi mântuit respectând Legea, deoarece a trăit cu peste patru sute de ani înainte ca ea să fie dată! De asemenea, circumcizia nu a fost prezentată lui Avraam și descendenților săi până în Geneza 17, adică mai mult de zece ani mai târziu. Romani 4:13-16 spune aceasta:Romani 4:13-16 (NTR)13 Căci nu prin Lege i-a fost făcută lui Avraam sau urmașilor lui promisiunea că va fi moștenitor al lumii, ci prin dreptatea care vine prin credință.14 Căci, dacă moștenitori sunt cei ce sunt sub Lege, atunci credința este fără folos, iar promisiunea este desființată.15 Fiindcă Legea aduce mânie, dar, unde nu este Lege, nu este nici încălcare a Legii.16 De aceea promisiunea este prin credință: ca să fie potrivit harului, așa încât aceasta să fie sigură pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.Aici vedem că promisiunea de a deveni moștenitori ai lumii sau promisiunea mântuirii nu a fost făcută numai lui Avraam, ci și descendenților săi care au venit prin Isaac. Iar aceasta nu a venit prin Lege, ci prin credința lui Avraam. Toți urmașii lui, de la Isaac la Cristos, au primit mântuirea după cruce la nivel federal datorită credinței lui Avraam și a legământului cu Dumnezeu, chiar dacă unii dintre ei nu au umblat pe deplin cu El. Avraam a fost capul federal al mântuirii lor prin credință. Pentru a dovedi că Dumnezeu Își împlinește promisiunile făcute unui lider federal în viața descendenților săi, chiar dacă ei nu sunt plăcuți întotdeauna lui Dumnezeu, voi oferi câteva exemple. În primul rând, Noe a fost salvat de la distrugerea potopului împreună cu toată familia sa (soție, fii și nurori), deși Biblia nu spune nimic despre relația sau devotamentul lor față de Dumnezeu. Au fost salvați datorită lui Noe. În al doilea rând, în 2 Împărați 10:30-31, Dumnezeu face o promisiune puternică împăratului Iehu, că fiii săi vor sta pe tronul lui Israel până la a patra generație, fără a adăuga nici o condiție sau calificativ la aceasta:2 Împărați 10:30-31 (VDC)30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.După ce Dumnezeu a făcut acea făgăduință, chiar și împăratul Iehu, căruia i s-a făcut promisiunea, nu a umblat din toată inima lui după legea Domnului Dumnezeului lui Israel. Și-a revocat Dumnezeu promisiunea față de el sau de fiii săi din cauza păcatelor sale? Desigur că nu! Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit șaptesprezece ani peste Israel în Samaria, deși a făcut ce este rău înaintea Domnului (2 Împărați 13:1-2). Apoi, Ioas, fiul lui Ioahaz și descendentul lui Iehu din a doua generație, a domnit șaisprezece ani peste Israel în Samaria, deși și el a făcut ce este rău în ochii lui Dumnezeu (2 Împărați 13:10-11). Mergând mai departe, în 2 Împărați 14:23-24, vedem a treia generație a lui Iehu, Ieroboam, fiul lui Ioas, care începe să domnească în Samaria și o face timp de patruzeci și unu de ani, deși și el a făcut rău în ochii lui Dumnezeu și a a făcut pe Israel să păcătuiască. În sfârșit, în 2 Împărați 15:8-9, Biblia spune că Zaharia, fiul lui Ieroboam (a patra generație a lui Iehu) a domnit peste Israel în Samaria timp de șase luni. 2 Împărați 15:12 spune următoarele:2 Împărați 15:12 (VDC)12 Astfel s-a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, când zisese: „Fiii tăi până în al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”Nu pot decât să mă minunez de bunătatea și credincioșia extravagantă a lui Dumnezeu față de oameni! Așadar, descendenții lui Avraam au fost mântuiți prin credința sa, după învierea lui Isus. Ai putea spune că Dumnezeu nu este corect să aleagă doa...

DUMNEZEU ÎȚI POATE ȘTERGE TRECUTUL (2) „Le voi ierta nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.” (Ieremia 31:34)

O PROMISIUNE UIMITOARE „Cheamă-Mă... și îţi voi vesti lucruri mari... pe care nu le cunoşti.” (Ieremia 33:3)

DUMNEZEU ARE UN PLAN BUN PENTRU TINE! „Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul...” (Ieremia 29:11)

DESPRE STRES (3) „Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva de mirat din partea Mea?” (Ieremia 32:27)

Enjoyed this conversation with Neil Ieremia about Black Grace dance company and his life as a choreographer – we start with his childhood and learned about his upbringing, the role of his parents, the impact of a childhood illness and sense of identity from a young age.  We also talk about the origins of Black Grace and the first dance he choreographed at age 13.  We then discuss the role of art and dance and how it can have an impact on society itself, commenting on the past and present.  Finally we discuss the future plans for Black Grace. Website: https://blackgrace.co.nz/ For more conversations visit www.theseeds.nz

DIN EXPERIENȚĂ ÎN EXPERIENȚĂ, CU DUMNEZEU! „Moabul... nu era turnat dintr-un vas în altul...” (Ieremia 48:11)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 16 ME 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Aua e te gaoi (Do not steal) Tauloto -Tusi Paia– 1 Korinito 6:10  ‘ma ē gaoi, ma ē matape‘ape‘a, ma ē ‘onā, ma ē agatele, ma ē fao mea, e lē fai mo latou tofi le mālō o le Atua' Faitauga - Tusi Paia: Iosua 7:13-26Fai mai le Esoto 22:2-3, o le faasalaga o le oti e talafeagai ma le gaoi. Fai mai le Faataoto 29:24, a lua fai paaga ma le gaoi, ua e inoino I lou agaga. E lē faatagaina oe, le afafine po'o le atalii o le Atua e gaoi. O le gaoi o lona uiga, o lou faoa poo le ave o se mea e le o sau mea e aunoa ma le faatagana mai le e ana, po'o le faaaoga faamalosi o se mea a seisi tagata e pei lava o sau mea.  A'o avea a'u o se faiaoga I le Iunivesite, sa ou tusia sa'u lava tusi I mea a lo'u aiga ae sa ou manao e faaaoga teutusi a le ofisa. Ona faapea mai lea o le Atua, ‘aua'. Ua ou faapea atu, o le a le leaga? Ua faapea mai, ‘e mo tusi a le ofisa ae le mo tusi a le tou aiga'. Ua ou tali, ‘Le Alii e, o le a le tau o le teutusi?' Ua tali mai, ‘a e iloa e taugofie faapena le teutusi, alu e faatau mai sau teutusi'. Fai mai le Ieremia 17:11‘Ua moe le koli i fua, ‘ae lē ni ona fua. E fa‘apea o ia e maua le ‘oa, ‘ae lē maua i le amiotonu. E tu‘u e ia ana ‘oa i le tautuluaga o ona aso, ‘ae ‘avea o ia ma vale i lona gata‘aga'. O le uiga o le fuaitau o lo'o taua I luga, afai e maua e se tagata le oa ma le tamaoaiga i auala faagaoi, e le umi ae leai se mea, ma e i'u lava lea tagata i le salamō, sa lē tatau na faia. Mo se faataitaiga, i le 2 Tupu 5:20-27, sa taumafai Keasi e faaputu le oa i se auala faagaoi mai ia Naamanu ae i'u ane, ua avea ma lepela.  I ni tausaga e tele ua te'a, sa avea a'u ma taitaifono o le komiti e vaaia le aoga. Sa ou manatu e fesoasoani i le aoga e ala i le fausia o se nofoaga tumau mo tama ma teine o le aoga, o se fale tele e faia ai mea a le aoga faatasi ma se potu o le pule aoga. Ua manatu le pule aoga, o le avanoa lea e fau ai foi sona fale I lona nuu e faaaoga ai nisi o mea mai le galuega a le aoga. Ma a'o faagasolo le galuega o le faleaoga, sa fai faatasi lava ma lona fale. Ina ua maea, ua sau seisi tagata ma fesili, 'o ai le tagata ua fai lona fale i luga o lo'u fanua?' Ua ia tali atu, 'sa ou faataua mai le fanua i le leisi tagata'. Na faapea atu le tagata moni e ana le fanua, 'e sese le tagata na e faataua mai ai'. Ua fai atu le pule aoga, 'ia aua ta te misa, ae fia se tau ou te toe faatauina ai le fanua? Na fai iai le tagata e ana le fanua, e lē faataua le fanua, ae alu e toe tala ese lona fale. O lo'o tu ai lava lea fale i le fanua e oo mai I le asō, e leai seisi o nofo ai. E leai ma se mea a le tagata e ana le fanua o faaaoga ai le fanua aua na te le manaomia. O galuega uma a le pule aoga i le fauina o le fale ua maimau uma, ma ua fa'aleagaina uma ana miti aua foi o lo'o manino le upu a le Atua.  O le olaga o le tagata gaoi e matua leaga. E tumu ona aso i fetuu ma e na te lē maua se filemu. Le au pele e, ua na o faamanuiaga a le Atua e maua e aunoa ma se faanoanoaga (Faataoto 10:22). Aua e te gaoi, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 15 ME 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E inoino le Atua I le tete'a (God hates divorce) Tauloto -Tusi Paia– Malaki 2:16  “'Auā ‘ou te ‘ino‘ino i le alei, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I le Atua o Isaraelu; Auā ‘ua ufiufi e ia lona ‘ofu i le fa‘asauā, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I o ‘au. O le mea lea ‘ia ‘outou fa‘aeteete ai i o ‘outou loto, ‘ae ‘aua tou te fa‘a‘ole‘ole. ' Faitauga - Tusi Paia: Mareko 10:2-12O nei aso, ua taumafai tagata e tuu i lalo tapulaa a le Atua ona o suiga fou o le olaga. Peitai o lo'o manino le Tusi Paia i le 2 Timoteo 2:19 e tumau faavae a le Atua. O loo manino I le Malaki 2:6, e inoino le Atua I le tete'a. Fai mai le Mareko 10:9,  “o lenei, o ē ‘ua fa‘atasia e le Atua, ‘aua le fa‘ate‘a‘ese‘eseina e le tagata.” O le taimi e faatasia ai se tane ma lana ava i le faaipoipoga paia, e le o toe avea ma ni tagata se toalua, ae ua tasi. E le mafai ona e toe vaeluaina se tagata e tasi ae ola pea, o se ulugaluu faaipoipo, e le tatau ona tete'a. E faatasia i laua seia oo ina tatala le feagaiga i le oti. O le mafuaaga lea e masani ai ona fai mai la'u faifeau ua faiilagi le folauga, i tama talavou uma o loo sauni e faaipoipo i totonu o le Ekalesia, 'E te faaipoipo loa i le tamaitai lena, ua e tauave o ia mo lou olaga atoa'. Fai mai le Luka 16:18, afai e tete'a le tagata ma le toalua ae faaipoipo atu i seisi tagata, ua faia le mulilua. E mafai e le faamasinoga ona avatu pepa e faamaonia ai ua tete'a ma le pepa faaipoipo fou, peitai i le lagi, o lo'o iloa pea oe o le tagata o loo faia le mulilua. Afai ua e faaipoipo, ia maitau lelei mai le mea lenei, e le finagalo le Atua e te tete'a ma lou toalua, o le faaipoipoga o se tautoga mo lou olaga atoa. Ia e iloa lelei o le taimi e te faaipoipo ai, ua e faatasi ma lou toalua mo lou olaga atoa, o lona uiga e tatau ona e mataala ma mataitu po'o sa'o le tagata e te faaipoipo iai, pe afai e te le'i faaipoipo. Afai e te le'i lagonaina se faamaoniga mai le Atua, 'aua e te faaipoipo. E sili atu le nofo toatasi ae maua le lagi i lo le faaipoipo ae avea le faaipoipoga e alu ai le tagata i seoli. Talitonu mai e sili atu ona lelei ma aoga mo oe pe afai e te faatalitali i le Atua e ta'ita'i ia te oe ae e te lei faaipoipo.  Afai o loo faaletonu lau faaipoipoga, o le tete'a e le o se fofo lea. Ua maea ona faia lau tautoga i luma o le Atua e te faatasi ma lou toalua seia tatala le feagaiga i le oti, e tatau ona e tausi i lea tautoga (Failuaga 5:5). 'Aua e te mafaufau vave i le tete'a, ae alu i luma o le Atua, o Lē na ia faavae ma faatuina le faaipoipoga, ma e tagi atu ia te ia mo se fesoasoani. E iai ea se mea e faigata i le Atua?(Ieremia 32:27) o le tali e leai, aua e leai se mea e le mafaia e ia (Luka 1:37) ma e aofia ai le saunia o le fofo mo se faafitauli i so'o se faaipoipoga. E inoino le Atua i le tete'a, ma afai o oe moni o se atalii poo se afafine o le Atua, e te le faia se mea e inoino ai le Atua. O le faaipoipoga o le tautoga e faia mo le olaga atoa. E le tatau ona iai se avanoa e tete'a ai. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 11 ME 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: E iai le fuafuaga a le Atua mo oe – (He has a plan for you) Tauloto -Tusi Paia– Ieremia 29:11  “Auā o a‘u nei, ‘ua ‘ou iloa manatu ‘ua ‘ou manatu ai ‘iā te ‘outou, o manatu i le manuia, ‘ae lē o le malaia, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I, e foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le i‘uga e i ai le fa‘amoemoe”. Faitauga - Tusi Paia: Jeremiah 29:1-14Pe e te talitonu i ai pe leai, e i ai le fuafuaga a le Atua mo lou olaga. Tusa pe le'i fuafuaina e ou matua lou fanau mai, na faia oe e le Atua i lona fa'atusa i le manava o lou tinā ma fanau mai ai oe i le lalolagi. E i ai le faamoemoe o le Atua mo oe. O loo faamanino lelei mai i le tusi o Ieremia 1:5: Na a'u iloa oe a o le'i faia oe e a'u i le manava; na a'u fa'apaiaina oe a o le'i fanau mai oe, na a'u tofia oe e fai ma perofeta i nuu. Talitonu mai iā te a'u, o le faamoemoe o le Atua mo oe o se fuafuaga lelei. O loo ia faailoa mai lea I le Ieremia 29:11. O le fesili, o e savali e tusa ma lana polokalame mo oe? E lē lava le fai o fuafuaga a le Atua mo lou soifua; pe afai e te musu e ola e tusa ma ona ala, e foliga mai ai e leai se fuafuaga na faia e le Atua mo oe.Fai mai Isaia 30:21; E faalogo fo'i o outou taliga i le upu i o outou tua, pe a outou afe ane i le itu taumatau pe afe ane i le itu tauagavale, e faapea mai. O le ala lava lenei, ia outou savavali ai. E finagalo le Atua e ta'ita'i oe i le ala tonu e tatau ona e ui ai i so'o se laasaga o lou olaga. E finagalo e avea ia ma ou tapasā i lou soifuaga atoa. O le isi fesili e ao ona e tali i ai, o e naunau e fa'alatalata iā te ia seia e lagona lona siufofoga? Pe a e lagona lona siufofoga, e te gaua'i e usita'i iā te ia tusa po o se faatonuga e te manatu e valea? Na o i latou e fa'latalata i le Atua, faalogo ma le usita'i atoatoa ia te ia e faataunuuina i le manuia polokalame a le Atua i o latou olaga. Sa o'u manatu o loo sa'o le ala na ou ui ai a o o'u taumafai ia avea ma Sui pule aupito laititi o le Iunivesite i totonu o Aferika. I lou lava manatu o se fuafuaga lelei lea, se'ia o'o ina o'u iloa le Atua ma fa'alatalata iā te ia. O iina na amata ai ona musumusu mai i o'u taliga i le ala ou te ui ai. Ina ua fetalai e tu'u la'u galuega ae avea ma ta'ita'i aoao o se ekalesia o lana tupe maua i le masina e lē taitai sōsō i lo'u totogi, sa faigata lea tulaga. Faafetai I le Atua na o'u usita'i. E lei taunuu ona avea a'u ma Sui pule aupito laititi i Aferika, peita'i o le taimi nei, o le toatele o Sui pule latou te valaaua a'u Tamā. O le Ekalesia RCCG fo'i e i ai la latou Iunivesite ua faatulagaina e lona lua i Iunivesite aupito lelei i le atunuu. O fuafuaga a le Atua e sili atu ona lelei na i lo o so'ose mea e te mana'o ma manatunatu i ai, e pei ona fai mai le Efeso 3:20. O lava lou latalata i le Atua e te lagonaina ai lona siufofoga e ta'ita'iina ai oe i ana polokalame mo lou soifua? I le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 22 MATI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Saili Muamua le Atua (Seek God First). Tauloto – Salamo 63:1 “Le Atua e, o lo‘u Atua lava oe; ‘ou te ala sā‘ili ‘iā te oe; ‘ua fia inu lo‘u agaga ‘iā te oe, ‘ua ‘ou matuā naunau atu ‘iā te oe i le nu‘u naumati, e lailoa ai, e leai ni vai...” Faitauga - Tusi Paia: Salamo 63:1-8  Upu FolafolaO le tala na ou faasoa atu ananafi e faamanatu mai ai ia te au ni tama se toatolu mai Uganda na ou fetaui ai I se polokalame faakerisiano I Kenya. E sili atu le fia inu o nei tama mo le Atua I lo matou sa iai faatasi I lea polokalame. A o'o i taimi e fai ai malologa, e matou te o e faatau mai ni matou sanuisi a'o nei tama, e o pesepese viiga I le Atua. Na ou fesili iai pe aisea e le aai ai I taimi e aai ai tagata uma, ae faapea mai, e le o manatu tele latou ini meaai. Muamua, e leai se tupe e faatau ai meaai. Lona lua, o lo'o latou tatalo ia toe foi atu ma le saogalemu I lo latou atunuu e aunoa ma le fasiotia e le taitai o le malo I Uganda sa iai I lea taimi. Mo le tolu aso, sa le aai ae sa fiafia lava I latou I le auai ai I lea polokalame. Mo aso mulimuli ane o le polokalame, na ou faasoa atu iai sina meaai itiiti na maua. Ua ou fai iai e fesootai mai pe a taunuu manuia I lo latou atunuu, ma I le viiga o le Atua, na latou fesootai mai.  O lou fia ai mo le Atua e tatau ona o'o I le tulaga ua e le manatua e ai I le taimi e te saili ai I le Atua. E tatau ona e matua fiaai mo le Atua tusa pe lamatia ai lou ola ae ia e iloa atili ai o ia. Ou te ofo I nisi o taimi pe a ou faasilasila atu se anapogi ae tomumu nisi. E le fiaai tele I latou mo le Atua e ono anapogi ai mo ni nai aso I le Tausaga ina ia latalata atili ia te ia.  I le 1970, sa masani ona ou faapotopotoina nisi o le au talavou a le Redeemed Christian Church of God I se nofoaga e taua o le ‘Togalauapiga a le Au Talavou'. O nei togalauapiga e aofia ai le tau o potu e momoe ai ma meaai, peitai e masani ona vaaia, ua tau le fia aai tagata pe a uma sauniga. E masani ona ou tauanaua tagata e aai ina ia aua nei maimau meaai. Ua le toe naunau I meaai ae ua na o le Upu a le Atua. Fai mai le Ieremia 15:16 Na maua au afioga, ‘ona ‘ou ‘ai ai lea; sa ‘iā te a‘u lau afioga e fai ma mea e ‘oli‘oli ai ma fiafia ai lo‘u loto; auā ‘ua ta‘ua a‘u i lou suafa, le ALI‘I e, le Atua o ‘au. O a mea tonu o loo e fiaai ma naunau iai? Meaai? Ta'uta'ua? Tupe? Taatia ese uma ia mea a'e ia e fia ai ma fia inu i aso uma mo le Atua. Fai mai le Mataio 6:33 A ‘ia ‘outou mua‘i sā‘ili le mālō o le Atua ma lana amiotonu; ‘ona fa‘aopoopoina atu lea o ia mea uma ‘iā te ‘outou. Le au pele e, faamolemole ia sa'o le mea e ave iai le faamuamua. Fai mai Tavita I le faitauga o le Tusi Paia o le aso, e fia inu lona agaga I le Atua. E mafai ona e faia lea tala e faatatau ia te oe? TataloTama, ia faatumauina le fiaai ma le fiainu ia te oe o lo'u agaga atoa, I le suafa o Iesu, Amene.  

On this replay of Twitter Spaces' US Rugby Happy Hour LIVE, Bill and John recap Anthem Rugby Carolina's inaugural match against the Free Jacks, including interviews with USA Head Coach, Scott Lawrence, Anthem Head Coach & USA Assistant Coach, Alama Ieremia, Anthem Wing, David Still and New England's Tom Kindley about Anthem, what it means to the growth of USA Rugby, and also that night's matchup against the MLR reigning champs, Free Jacks.    You can also watch this interview on Eagles Overseas' Youtube Channel.    Follow @eaglesoverseas and @rugbymorning on Twitter, Instagram and Facebook for the latest in USA Rugby and MLR news.   Bill Baker, an Emmy award winning editor and producer, has curated Eagles Overseas Rugby since 1996, providing updates and news stories about USA Eagles plying their trade around the world.  http://www.eaglesoverseas.com eaglesoverseas@comcast.net   John Fitzpatrick is the brain behind Rugby Morning, serving rugby news everyday via email newsletters to rugby fans around the world. John@rugbymorning.com http://www.rugbymorning.com   Show Links: Eagles Overseas Rugby Morning

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (2) „Eu te pusesem deoparte şi te făcusem proroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5)

 OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 20 FEPUARI 2024 Manatu Autu: O le a le fetalaiga a le Atua? (What did God say?).  Tauloto – Sapakuka 2:1 “‘Ou te tu i le mea ‘ou te leoleo ai, ‘ou te tu fo‘i a‘u i le ‘olo, ‘ou te va‘ava‘ai fo‘i ‘ina ‘ia ‘ou iloa pe se a se mea e fetalai mai ai o ia ‘iā te a‘u pe se a fo‘i se mea ‘ou te tali atu ai i la‘u finauga..” Faitauga - Tusi Paia: Salamo 119:101-105 Upu FolafolaIna ia ola ma soifua manuia I le lalolagi nei, e le na o le mea‘ai e te mana'omia. I le Mataio 4:4 o loo faapea mai e te manaomia afioga uma e tulei mai i fofoga o le Atua. O lona uiga e tatau ona e mata'ituina ma faalogo I le Atua ia faifaipea. E toatele tagata e manatu a tatalo i le Atua, o se ala itu tasi, e na o le o atu I le Atua ma laulau atu iai o latou faafitauli ona gata ai lea iina. E leai! O le vaega e pito sili ona tāua o le tatalo, o le faalogo lea I le Atua po'o le a lona finagalo I so'o se mataupu. O le ulufale mai o ana afioga e oo mai ai le malamalama (Salamo 119:130).  I le tele o taimi pe a ou feagai ma ni tulaga faigata, ae ou valaau i le Atua mo se fesoasoani, ae leai se tali mai, ou te faapea ane, ‘ua tupu le faalavelave', peitai e fa'aauauina pea ona ou tagi atu ia te ia. A o'o ina ou fa'alogo atu ua tali mai, ona ou iloa foi lea, ua fo'ia le faafitauli. E o'o foi pe a tali mai le Atua e faatonu ma lapatai a'u, o le tali mai e faailoa mai ai ia te a'u, o lo'o faafofoga I a'u talosaga ma faaali mai se mea o le a tupu.   O lo'o faamaumau I le Tusi Paia i le 1 Samuelu 30: 1-18, le tulaga na tupu ia Tavita ma ana autau ina ua tāfea ma avea uma e le au Ameleka o fafine, o latou aiga ma mea tōtino uma, seia toe fa'afo'isia mai mea uma I le taitaiga a le Atua. O se itulā pogisa tele mo Tavita ma le nu'u a'o le'i tali mai le Atua. Na matua fetāgisi alii o le nu'u, ma le faanoanoa tele, ua o'o ina taupulepule e fasioti Tavita. Fa'afetai na poto le gaioiga a Tavita ma ua ia saili I le Atua po'o le a le mea e faia, ma ina ua usita'ia ma mulimuli I faa'tonuga a le Atua, sa toe faafo'isia mea uma ia tei latou. I le tauloto mai le Tusi Paia o le asō, ua faapea mai Sapakuka e tu i le mea o leoleo ai, i le ‘olo, ma va'ava'ai po'o le a se tali mai o le Atua. Le ‘au pelē, o le ā se tali mai a le Atua I ou mana'oga ua e folasia i ona luma? O le a se tali a le Atua e uiga i lou aiga, i lou lumana'I, o lau galuega ma ou tofiga i le lumanai? Afai o ‘oe o se fanau a le Atua, ia e silafia, e finagalo le Atua e talanoa ia te oe e uiga i lau mataupu. Pagā lea, e tele le ‘au uso fa'atuatua, latou te le fa'atalitali ma fa'alogologo mo se finagalo fa'aalia a le Atua mo i latou. I le Ieremia 33:3 o lo'o faapea mai le Atua: “Ia e valaau mai ia te a'u ona ou tali ai lea ia te oe”.  O lo'o faapea mai “Ou te tali ia te oe”. O lona uiga, a e tatalo ia te ia, ta'u atu ia te ia, ‘Le Alii e, ou te le mālolo sei vagana ua e tali mai ia te a'u'. Ia manatua, o le vaega e pito sili ona tāua o le tatalo, o le fa'alogo I le finagalo o le Atua e faatatau I lau mataupu, I le suafa o Iesu, Amene. 

TREBUIE SĂ ÎNGRIJEȘTI DE CEI NEVOIAȘI (2) „Judeca pricina săracului şi a celui lipsit şi era fericit...” (Ieremia 22:16).

CREDINCIOȘIA (4) „Credincioşia Ta este atât de mare!” (Plângerile lui Ieremia 3:23)

DOVEZI ALE SALVĂRII ETERNE (PARTEA II)Lumea perfectă versus lumea căzutăSă vedem o altă dovadă a eternalității mântuirii. Lucifer însuși și primul Adam au căzut în păcat aflându-se într-o lume perfectă și dintr-o poziție de sfințenie perfectă. Cu atât mai mult, într-o lume plină de rău, de ispite și de toate poftele și obiceiurile nesănătoase lucrând împotriva ta ca și credincios, probabilitatea de a cădea din mântuire este de un milion la unu, dacă Dumnezeu nu te-ar ține și nu ți-ar păstra mântuirea intactă prin puterea Duhului Sfânt. Apostolul Pavel spune în 1 Corinteni 1:7–9 că nu noi înșine, ci Domnul nostru Isus Cristos este Cel care ne va susține fără vină până la capăt pentru că Dumnezeu este credincios:1 Corinteni 1:7–9 (NTR / BVA)7 Astfel, nu sunteți lipsiți de niciun dar în timp ce așteptați descoperirea Domnului nostru Isus Cristos,8 El vă va susține cu forța Sa până la sfârșit, astfel încât să fiți fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos.9 Credincios este Dumnezeu, prin Care ați fost chemați la părtășia cu Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru.Apoi Iuda spune că cei chemați sunt sfințiți de Dumnezeu Tatăl și păstrați de El în Isus Cristos:Iuda 1:1 (NTR / BTF2015)1 Iuda, slujitor al lui Isus Cristos și frate al lui Iacov, către cei chemați, care sunt sfințiți de Dumnezeu Tatăl și păstrați în Isus Cristos:…1 Tesaloniceni 5:23–24 transmite aceeași idee că Dumnezeul păcii Însuși ne va sfinți și ne va păstra fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Cristos, pentru că Cel care ne-a chemat este credincios și El este Cel care va face acest lucru:1 Tesaloniceni 5:23–24 (NTR / BTF2015)23 Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească complet, iar duhul, sufletul și trupul vostru să vă fie păzite întregi, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Cristos.24 Cel Ce vă cheamă este credincios și va face lucrul acesta.În cele din urmă, Iuda spune că Dumnezeu este capabil să ne ferească de cădere și să ne prezinte fără cusur înaintea slavei Sale:Iuda 1:24 (NTR)24 Iar a Celui Ce poate să vă păzească de cădere și să vă facă să stați fără cusur și cu bucurie înaintea gloriei Lui,… Legământul veșnicSă citim un pasaj convingător din Ieremia 32:37–40 despre Noul Legământ și efectele lui asupra credinciosului:Ieremia 32:37–40 (NTR / BTF2015)37 «Iată, îi voi aduna din toate țările unde i-am alungat în mânia, furia și înverșunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta și-i voi face să locuiască în siguranță.38  Ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor.39  Le voi da o singură inimă și o singură cale, ca să se teamă de Mine pentru totdeauna, pentru binele lor și al copiilor lor după ei.40  Voi încheia cu ei un legământ veșnic, potrivit căruia nu Mă voi opri din a le face bine. Voi pune în inima lor teama de Mine, ca să nu se mai îndepărteze de Mine.În acest pasaj, Dumnezeu vorbește prin profetul Ieremia în mod specific poporului Israel, dar și despre Noul Legământ în Cristos extins mai târziu și asupra neamurilor. În versetul 37, Dumnezeu spune poporului Israel ceva particular, doar pentru ei ca națiune, și anume că într-o zi El îi va aduna din toate țările și îi va aduce înapoi la Ierusalim. Dar apoi, de la versetul 38 până la versetul 40, Dumnezeu începe să le spună lucruri despre Noul Legământ care se aplică tuturor credincioșilor în Cristos de astăzi. De unde știm asta? În primul rând, Dumnezeu le promite că vor fi poporul Său. Aceasta este o temă care se repetă atât în Vechiul cât și în Noul Testament. Dumnezeu a căutat întotdeauna o rasă aleasă și o Împărăție de preoți care să fie templul Său și în care să locuiască. Vedem în Exodul 19:5–6 o promisiune către poporul lui Israel că, dacă se supun Legii, ei vor fi acei oameni:Exod 19:5–6 (BTF2015)5 Și acum, dacă veți asculta într-adevăr de vocea Mea și veți ține legământul Meu, atunci voi Îmi veți fi un tezaur special, peste toate popoarele, pentru că tot pământul este al Meu.6 Și Îmi veți fi o Împărăție de preoți și o națiune sfântă. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.Apoi, în Noul Testament, în 1 Petru 2:9, după răstignirea lui Isus, Dumnezeu le spune tuturor oamenilor care sunt în Cristos (atât evrei, cât și neamuri), la timpul prezent că ei sunt acea generație aleasă, propriul Său popor special, pentru că Cristos a împlinit toată Legea și toate condițiile:1 Petru 2:9 (BVA)9 Dar voi sunteți un popor ales, formând un regat de preoți și o națiune sfântă. Ați devenit societatea oamenilor sfinți care aparțin lui Dumnezeu. Astfel, voi puteți proclama lucrările speciale pe care le face Acela care v-a chemat din întuneric la excelenta Sa lumină!A doua dovadă că textul din Ieremia se aplică noii creații este promisiunea lui Dumnezeu că El va da acestui popor o singură inimă, nouă, și o singură cale, ca să se teamă de El pentru totdeauna. Cine este calea, singura cale către Dumnezeu? Isus Cristos. El spune aceasta în Ioan 14:6:Ioan 14:6 (NTR)6 Isus i-a răspuns: ‒ Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.Acum, după ce am stabilit că Ieremia 32:38–40 se aplică credincioșilor în Cristos, să observăm ce spune Dumnezeu despre acel Nou Legământ, respectiv despre salvare. În primul rând, în versetul 39, Dumnezeu spune că le va da o singură inimă și o singură cale, pentru ca ei să se teamă de El, PENTRU TOTDEAUNA. Cu alte cuvinte, această nouă inimă garantează că ei, prin propria lor alegere liberă, se vor teme de Dumnezeu PENTRU TOTDEAUNA, nu doar temporar. În al doilea rând, în versetul 40, Dumnezeu spune că El va face cu acești credincioși un LEGĂMÂNT VEȘNIC. Un legământ între două părți se încheie numai atunci când una dintre părți moare. Știm că Dumnezeu nu moare niciodată, dar știm, de asemenea, că nici credincioșii nu pot muri niciodată, deoarece au viața veșnică în noile lor spirite la momentul mântuirii. Mai mult decât atât, un legământ ETERN înseamnă că legământul nu se va termina NICIODATĂ, sugerând că credincioșii, chiar și prin libera lor alegere, nu vor dori niciodată să iasă din acel legământ. În al treilea rând, în a doua parte a versetului 40, Dumnezeu reiterează faptul că El va pune teama și respectul de El în inimile lor, astfel încât ei, chiar și prin libera lor alegere, să nu se îndepărteze de El. Faptele individuale versus natura moștenităÎnainte de venirea lui Cristos, de ce erau oamenii condamnați la iad în viitor după moartea fizică? Din cauza faptelor lor păcătoase individuale sau din cauza păcatului lui Adam care le-a fost transmis? Din cauza păcatului lui Adam, deoarece dacă Isus nu ar fi venit și nu ar fi murit pe cruce, oamenii buni ai Vechiului Testament precum Avraam, Noe, Ilie și toți ceilalți care au manifestat vreodată credința în Dumnezeu și au făcut fapte bune, ar fi rămas încă condamnați la iad în ciuda faptelor lor bune. În același mod, credincioșii în Cristos sunt mântuiți și rămân așa pe baza neprihănirii ultimului Adam, adică neprihănirea lui Isus, și nu pe seama faptelor lor bune făcute după mântuire. Poziția noii creațiiMai mult decât atât, Dumnezeu nu ar fi avut nicio garanție că Fiul Său nu a murit în zadar sau că cineva va ajunge până la capăt dacă El nu ar fi menținut acea mântuire. Să încercăm să răspundem la aceste întrebări mai adânci: în ce poziție te afli tu astăzi ca și creștin, în fața lui Dumnezeu? Există trei posibilități. Fie ești în poziția lui Adam de dinainte de cădere, în care poți pierde salvarea oricând, fie ești în poziția lui Isus de dinaintea crucii, adică trebuie să câștigi și să-ți păstrezi mântuirea, sau ești în poziția lui Isus de după înviere, în care nu poți nici să cazi înapoi în moarte și nici nu trebuie să câștigi și să-ți păstrezi mântuirea. Desigur, a treia poziție este cea adevărată și aceasta este inima Evangheliei, vestea cea mare, misterul pe care Dumnezeu l-a ținut ascuns de veacuri. Imposibila schimbare a naturiiEste posibil ca o ființă umană să-și schimbe natura după bunul plac? Chiar și în mod natural vorbind, ființele umane nu își pot schimba niciodată ADN-ul și nici nu pot deveni fiii și fiicele altcuiva. Este imposibil! De ce ar fi posibil acest lucru în sens spiritual, mai ales că acest domeniu îl guvernează întotdeauna pe cel natural și știind că lucrurile din domeniul natural sunt o analogie a lucrurilor spirituale? Cum poate fi posibil să fii o creație veche azi, o creație nouă mâine și apoi să te întorci, după un timp, la o creație veche? Desigur, așa ceva nu este posibil. Imposibila despărțire de dragosteSă vedem o altă dovadă biblică în favoarea siguranței și permanenței mântuirii în Romani 8:38–39.Romani 8:38–39 (NTR)38 Căci sunt convins că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici conducătorii, nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile,39 nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă ființă nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru!Acest pasaj afirmă într-o manieră foarte detaliată că nimic și nimeni, niciun alt lucru creat, nu-i poate separa pe credincioși de dragostea lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea creștinilor adaugă din nou în mintea lor că „nimeni nu îi poate despărți, DECÂT EI ÎNȘIȘI”. Nu este adevărat. Cuvântul spune: „nici o altă FIINȚĂ”. Credincioșii sunt ființe umane create de Dumnezeu? Atunci nici ei nu se pot separa de iubirea Lui. Nici măcar nu vor dori să facă aceasta în adâncul inimii lor. În plus, această problemă este una vitală. Dacă credincioșii s-ar putea separa de iubirea lui Dumnezeu, atunci Cuvântul ar fi menționat-o în mod explicit. Poate un fiu sau o fiică naturală să-și schimbe ADN-ul pentru a deveni fiul sau fiica altcuiva? Nu. Atunci nici un fiu sau fiică spirituală nu își pot schimba ADN-ul divin spiritual. Poate un tată sau o mamă naturală și normală să renunțe vreodată la fiul sau fiica lor? Nu. Întrucât ei nu pot face aceasta ca ființe create după chipul lui Dumnezeu, cu atât mai mult, Dumnezeu Tatăl nu poate face asta. Părinții pământești sunt mai buni și mai iubitori decât Dumnezeu Însuși, care i-a creat după chipul Său? Desigur că nu. Dumnezeu este mult mai bun decât creația Sa. Măreția TatăluiMai departe, Ioan 10:27–29 declară că oile lui Isus nu vor pieri niciodată.Ioan 10:27–29 (BTF2015)27 Oile Mele aud vocea Mea și Eu le cunosc și ele Mă urmează;28 Și Eu le dau viață eternă; și nicidecum nu vor pieri niciodată și nimeni nu le va smulge din mâna Mea.29 Tatăl Meu, care mi le-a dat, este mai mare decât toți; și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.Dumnezeu, Tatăl este mai mare decât toți, chiar și decât credincioșii înșiși. Totuși, ei ar putea adăuga din nou în mintea lor: „Nimeni nu poate să-i smulgă din mâna Tatălui, decât ei înșiși. ” Factorul fricăPosibilitatea ca mântuirea să expire fie implicit, din cauza faptului că nu avem grijă cum ne trăim viața, fie prin libera noastră alegere, introduce în practica creștină o doză semnificativă de nesiguranță constantă, frică și anxietate. Însă, umblarea creștină ar trebui să fie în odihnă (Matei 11:28). Frica nu este un fruct al Duhului Sfânt. Credincioșii în Cristos nu ar trebui să trăiască în nici un fel de frică. Dacă tu, ca și credincios, detectezi în viața ta vreo teamă de acest gen că ți-ai putea cumva pierde salvarea, tu trebuie să știi că frica nu este de la Dumnezeu. Deoarece suntem încă expuși ispitelor și încă facem fapte păcătoase, întrebările repetitive, dacă mântuirea noastră a fost autentică sau dacă am trecut deja de punctul de unde nu mai este întoarcere, sunt inevitabile. Posibilitatea ca, într-un fel sau altul, salvarea să se piardă, elimină siguranța și, în cel mai bun caz, dă loc doar speranței. Însă, faptul în sine că tu vrei să te asiguri că nu vei renunța niciodată la Cristos, arată că salvarea ta a fost autentică și veșnică.Fără certitudinea și fixitatea salvării eterne, nu există pace reală. Fără pace, nu există bucurie. Fără bucurie, nu există capacitatea de a-i iubi pe ceilalți oameni necondiționat. În consecință, nici Dumnezeu nu ne iubește necondiționat dacă noi trebuie să ne menținem mântuirea, fie direct sau indirect, prin faptele noastre bune, în mod continuu. Însă, 1 Ioan 4:18 spune că nu există frică în dragoste și că iubirea perfectă o alungă, deoarece frica implică chin. Cel ce se teme nu a fost făcut desăvârșit în dragoste, adică nu a ajuns să fie pe deplin convins de cât de mult îl iubește Dumnezeu și că acea dragoste este fără condiții. Mai mult decât atât, acceptarea fricii că ți-ai putea pierde mântuirea prin alegerea ta revelează o încredere nebiblică în efortul și în faptele tale bune de a te menține în credință. Dumnezeu este Cel care te-a uns și te întărește în Cristos (2 Corinteni 1:21), și El este, de asemenea, Cel care lucrează în tine atât pentru a voi, cât și pentru a face fapte corespunzătoare mântuirii, pentru buna Sa plăcere (Filipeni 2:13).Nu în ultimul rând, să ne întrebăm următoarele: oare oamenii (atât credincioșii, cât și necredincioșii) se întorc împotriva lui Dumnezeu din pură ură față de El, așa cum a făcut diavolul, sau poate din cauza unor traume din trecutul vieții lor, din cauza anumitor frustrări sau așteptări greșite neîmplinite? De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, oamenii care par a fi împotriva lui Dumnezeu și vorbesc urât despre El, o fac din frustrare sau din lipsă de înțelegere. Dumnezeu cunoaște inima omului și nu ia în considerare acele afirmații verbale, atunci când nu sunt intenționate. Slavă Domnului că nu le ia în seamă! Cum poate un credincios născut din nou să ajungă vreodată într-o stare de ură autentică împotriva lui Dumnezeu? Este ca și cum ai spune că Dumnezeu sau Isus Cristos ar putea într-o zi să renunțe la starea lor de sfințenie și să devină păcat. Este imposibil! Cele mai multe astfel de apostazii aparente ale creștinilor provin din așteptări neîmplinite și nu din faptul că aceștia doresc cu adevărat să renunțe la mântuire. Motivația trăirii sfinteSingurul motiv pentru care credincioșii (în special predicatorii) promovează ideea că creștinii își pot pierde mântuirea, este acela de a-i motiva pe copiii lui Dumnezeu la o viață sfântă, mai precis la un comportament moral. Cu alte cuvinte, „trăiește sfânt sau mergi în iad”! Totuși, mai întâi, creștinii sunt îndreptățiți și făcuți neprihăniți în momentul salvării, fără a face nimic bun sau rău. În al doilea rând, dacă adevărații credincioși și-ar putea pierde credința, stimulentul lor pentru sfințire sau pentru a trăi o viață sfântă devine corupt. Frica de iad devine motorul principal mai degrabă decât dorința autentică a credinciosului de a se sfinți, dorință care izvorăște dintr-o inimă regenerată ca răspuns copleșitor la iubirea inițială a lui Dumnezeu. Frica de iad nu este motivația dumnezeiască potrivită și cu siguranță nu ține pe termen lung. „Vestea bună” a pierderii mântuiriiO mântuire fluctuantă adaugă o măsură considerabilă de reticență credincioșilor în ceea ce privește evanghelizarea și o lipsă de atracție a Evangheliei pentru cei ce nu-L cunosc pe Cristos. Lumea și viața în general sunt deja pline de incertitudini. O mântuire îndoielnică, cu posibilitatea de a pierde credința, nu este o veste bună și atrăgătoare, în niciun fel. Ipoteza pierderii mântuiriiAcum, să presupunem pentru o clipă, că este posibil, ca și credincios în Cristos, să-ți pierzi mântuirea prin păcat. De câte păcate e nevoie pentru a te face să îți pierzi salvarea? Biblia nu menționează un număr maxim de păcate care te vor face să-ți pierzi implicit mântuirea. Apoi, odată ce o pierzi, o mai poți recupera? Dacă da, aceasta ar presupune să fii botezat în apă și cu Duhul Sfânt din nou, lucru care nu se găsește nicăieri în Biblie. Dacă nu poți obține mântuirea înapoi, de unde știi când ai trecut de punctul de neîntoarcere? Există un punct atât de specific și decisiv? Dacă într-adevăr îți poți pierde mântuirea, cum de acest proces nu este descris în detaliu nicăieri în Biblie? Cum poți ști când ai pierdut-o? Deoarece aceasta nu este o problemă banală, ci o chestiune de viață și de moarte, majoritatea creștinilor ar dori să știe despre aceasta, iar Biblia ar fi trebuit să o acopere. Dar Biblia nu face asta! Evangheliile și epistolele menționează clar cum pot fi mântuiți oamenii și când este momentul exact când pot ști cu siguranță că sunt mântuiți (Romani 10:9-10). Însă, nu menționează nicăieri clar când credincioșii pot să știe că au căzut din credință și și-au pierdut salvarea eternă.Romani 10:9–10 (NKJV)9 Fiindcă, dacă mărturisești cu gura ta că Isus este Domn și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți, vei fi mântuit.10 Căci omul crede cu inima, ca să primească dreptatea, și mărturisește cu gura, ca să primească mântuirea.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 15 SETEMA 2023 Manatu Autu: O le totogi o le agasala (The wages of sin)  Tauloto – Tusi Paia: Roma 6:23 ‘Auā o le oti, o le totogi lea o le agasala; a o le ola e fa‘avavau, o le mea foa‘ifuaina mai lea e le Atua, i lo tatou Ali‘i o Keriso Iesu..' Faitauga - Tusi Paia: Roma 6:18-23 Upu FolafolaE toatele tagata o lo'o I le mea matua palapala I le olaga nei. O le mea matua palapala, e matuia le leaga, e le mafai ona alu ese mai ai I lou malosi e aunoa ma se fesoasoani mai fafo, e te manaomia le fesoasoani mai fafo e aumaia oe I fafo. Afai e fai atu se fomai I se tagata ua maea le maualuga o togafitiga ua faia ma ua leai seisi mea e mafai ona faia, ua ia iloa, a aunoa ma le fesoasoani a le Atua, ua uma o ia. Ae ou te faafetai, e iai lou Atua o lana matafaioi o le siitia o tagata mai le mea matuā palapalā; ma fa‘atūina fo‘i ona vae i luga o le papa, ‘ua fa‘amautūina ai ona savali (Salamo 40:2). O le a lau mea e faia mo le Atua Silisili Ese e faatuina mai ai oe mai le mea matua palapala? O le mea muamua e tatau ona iloa, o le agasala na mafua ai ona iai I le mea matua palapala. Ina ua aumai le tamaloa pipili ia Iesu I le Mareko 2:1-12, o le mea muamua na faapea atu ai le Alii ia te ia, ‘ua faamagaloina au agasala'. E matua manino le Upu a le Atua; o le totogi o le agasala o le oti (Roma 6:23). O le ma'I o le ‘autau a le oti. E tatau ona e salamo ma lafoai agasala ona faatoa mafai lea ona e sau I fafo ma le mea matua palapala. Na fetalai atu le Alii I le tamaloa I Petesa: ‘“Fa‘auta, ‘ua e mālōlō oe; ‘aua ‘e te toe agasala, ne‘i o‘o atu ‘iā te oe se leaga e sili i lenā.”(Ioane 5:14). Afai e te lē lafoai le agasala I lou olaga, e ono le mafai ona e toe alu ese mai le mea matua palapala. Fai mai Tavita I le Salamo 66:18 ‘Ana ‘ou manatu i se amio leaga i lo‘u loto, po ‘ua lē fa‘afofoga mai le Ali‘i ‘iā te a‘u. E faapefea ona e manatu e tali mai le Atua ia te oe pe afai e le mafai ona ia faafofoga mai I au tatalo? Na valaaulia a'u ou te alu atu I le atunuu o Tunisia pe tusa ma le 11 tausaga talu ai e lauga I se fonotaga tatalo ma na ou faapea atu: ‘Le au uso, ua ou sau e ta'u atu ia te outou e tali le Atua tatalo uma'.  E iai nisi o faiaoga matutua o le talalelei ua o mai ma fai mai ia te au e le moni lea tulaga. Aua nei faaseseina oe e se tagata. E tali e le Atua tatalo. Na ia faapea mai:  ‘Ia e vala‘au mai ‘iā te a‘u, ‘ona ‘ou tali atu ai lea ‘iā te oe (Ieremia 33:3)'. E lei faapea mai ‘ou te ono tali atu ia te oe'. E pau le tapulaa o lo'o iai, e mafai ona ia tali na o tatalo o lo'o ia faafofoga iai. Afai e le mafai ona ia lagonaina ma faafofoga I au tatalo, e faapefea ona maua le tali? Fai mai le Isaia 59:1-2, o a tatou agasala ua punitia ma ua lē mafai ai ona faafofoga le Atua iai tatou.  Afai o loo faalotolotolua pea lou usitai I le Atua, ia suia loa ou ala mo lou lelei, I le suafa o Iesu, Amene.    

IMPORTANȚA SOMNULUI „La aceste lucruri m-am trezit şi am privit, şi somnul îmi fusese dulce.” (Ieremia 31:26)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 26 AOKUSO 2023 Manatu Autu: E faatatau I tofiga mai anamua (About predestination). Tauloto – Tusi Paia: Roma 8:30 “O ē na tofia anamua e ia, ‘ua vala‘auina fo‘i i latou e ia; o ē ‘ua vala‘auina e ia, ‘ua ta‘uamiotonuina fo‘i i latou e ia; o ē ‘ua ta‘uamiotonuina e ia, ‘ua fa‘amanuiaina fo‘i i latou e ia...” Faitauga - Tusi Paia: Roma 8:29-33 Upu FolafolaAe e te le'i fanau mai ua silafia oe e le Atua.(Ieremia 1:4-5) E lē gata ina ia silafia lou amataga, na te silafia fo'i lou taunuuga (Ieremia 29:11). E faaigoa e nisi tagata o le lumana'i. Toatele e talitonu o mea e tutupu I le olaga o le tagata e pulea e le Atua tusa lava po'o a mea a le tagata e fai. A e silasila lelei I le amataga o le tatou Tusi Paia faitau o le asō, o loo i ai le fa'aupuga “silafia e ia anamua.” O lou taunuuga e fuafua e lona silafia o mea o le a e faia ma au faaiuga o le a fai i lou olaga atoa. I se isi fa'aupuga o lou lumana'i o lau oe lava filifiliga fai toatasi. Afai e tau atu ne'i e le Atua ia te oe lou taunuuga, e fua i lona silafia atoa o oe. Fa'ata'ita'iga, e silafia uma e le Atua mea na e faia i le tuana'i. I le 2 Tupu 5:20-27, ina ua tuliloa e Kiasi Naamanu ma aumai meaalofa e aunoa ma se upu ia Elisaia lona matai. E le'i tuua e Elisaia le fale peita'i na ia silafia mea uma na faia e Kiasi. Na pepelo Kiasi ma le manatu e lilo lana mea sa fai, ma i'u ai ina lepela faatasi ma lana fanau. O mea uma na e faia i le tuana'i ma le taimi lenei e fausia lou taunuuga. E silafia fo'i e le Atua mea o le a e fai taeao. Ua faamatalaina I le Roma 9:10-14 e faapea, a'o le'i fananau mai Esau ma Iakopo, ua alofaina e le Atua Iakopo ae inoino iā Esau. E ono faapea mai tagata e faaitu'au lea tulaga peita'i ua uma ona silafia e le Atua le mea o le a tupu i le Kenese 25:29-34, e sili atu iā Esau lona manava na i loo lona tofi o le ulumatua.Atonu e te faapea mai nei, “Talu ai ua silafia e le Atua lo'u lumana'i, o lona uiga ua mae'a ma mautū lo'u taunuuga; tusa poo a le a lo'u taumafai malosi, o le mea lava o le ā i ai ua I ai. Leai e lē o le sa'o lenā. Fai mai le Tusi Paia i le Tanielu 2:20-21, o le Atua na te liua tausaga ma tau. E mafai ona ia feliuaina lou lumana'i. Aua ne'i galo o ia o le Atua pule aoao na te faia so'o se mea e finagalo i ai. O lou soifua mai i le taimi nei ma faitau lenei faamalosi'au o lona uiga e i ai le faamoemoe mo oe e taunuu i se taunuuga lelei. I le Luka 23:39-43, o loo ta'u mai ai se pagota semanū e alu i seoli ae na faaolaina i le taimi mulimuli. Na toe fetu'una'i e Iesu Keriso lona taunuuga ma i'u atu ai i le ola e faavavau. A moni lou tagi atu I le Atua i le asō, ta'utino au agasala ma naunau e ola faapaiaina e amata i le asō. E feliuaina e le Atua lou lumana'i ma faamautinoa e te taunuu i le manuia; o lo'o i ou aao lou manuia. I le suafa o Iesu Keriso. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 6 AOKUSO 2023 Manatu Autu: Fa'atupu lou malosi fa'aleagaga: vaega 2 – (Increase your Spiritual Capacity 2) Tauloto – Tusi Paia: Kalatia 5:17 “Auā o le tino ‘ua tu‘inanau lea e tete‘e atu i le Agaga, ‘ua tu‘inanau fo‘i le Agaga e tete‘e atu i le tino; ‘ua fete‘ena‘i fo‘i ia mea o le mea lea tou te lē fai ai mea tou te loto i ai..” Faitauga - Tusi Paia: Roma 8:1-13 Upu FolafolaNa tatou faalogo ananafi i le tāua o le faatupu o lou malosi fa'aleagaga. O le asō o le a tatou talanoa pe faafefea ona faatupu o tatou malosi fa'aleagaga. O le faamoemoe autū I le faateleina o le malosi fa'aleagaga ina ia tupu lo tatou mafaufau fa'aleagaga, ma ia sili atu ona pei o Iesu ae fa'aitiitia foliga o le tagata toilalo.Fai mai le Roma 8:7 auā o le loto i la le tino o le ita lea i le Atua; auā e lē usiusita‘i i le tulafono a le Atua, e lē mafai fo‘i i ai. O le laasaga muamua e tatau ona e faia o le lafoai o lou ola I le Alii o Iesu Keriso, papatiso e ala i le faatofu I le vai, o le faailoga o le oti I le tino ma le ola fou ia Iesu Keriso. A mae'a lea ia e saili i le papatisoga I le Agaga Paia ma faa afio o ia i lou loto ma pulea lou olaga. A maea loa ona faataunuu la'asaga muamua ua taua i luga, amata loa lea ona faaitiitia mea a le tino sa masani ona e faia. Aua ne'i e faatagaina oe e pulea e le tino. E lē mafai ona fa'aalu uma ou taimi avanoa i luga o upega tafa'ilagi, alu i patī ma faigā'ai i taimi uma e te mana'o ai. Afai e te faamalie pea mea uma e mana'o ai le tino, e tumau ai lava ona pulea oe e le tino ma i'u ai i le fa'afanoga e faavavau. Fai mai Paulo I le Galuega 17:28 O Iesu e ola ai i tatou le au faatuatua, ma gaoioi ai, o lo'o i ai fo'i i tatou ona o ia. E tatau fo'i ona fai lea ma a tatou ta'utinoga. E te mana'omia fo'i Agaga Paia e pulea le tino. Fai mai le Roma 8:13 “13auā ‘āfai tou te amio i la le tino, e oti ai ‘outou; ‘ae ‘āfai e fasiotia e ‘outou amioga a le tino e le Agaga, tou te ola ai.” Ina ia fa'aauau pea le tupu ma ola o lou malosi fa'aleagaga, e tatau ona matua'i e tatalo e lē aunoa, e pei ona fai mai ai le 1 Tesalonia 5:17. Afai e te lē naunau e tatalo faatauanau ma le loto faatuatua e te lē o naunau fo'i la e faatupu lou malosi fa'aleagaga. Afai e lē mafai ona e tatalo mai lou malamalama, tatalo I le Agaga. O le anapogi ma le su'esu'e I le Upu a le Atua i aso uma e tatau ona avea ma au masani ma vaega o lou olaga. (Ieremia 15:16) E tatau fo'i ona e saili le siufofoga o le Atua i taimi uma. Fesili I le Atua i mea uma e te lē malamalama ai i ana Afioga Paia. O nei laasaga e ono foliga faigofie ma lē faigatā ona fai peita'i e toatele tagata e faigata ona latou faataunuuina ma tausi. I le suafa o Iesu Keriso. Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 27 IULAI 2023 Manatu Autu:  O e saili I le Atua 1(God seekers 1)  Tauloto – Tusi Paia: Salamo 42:1 “Le Atua e, e fa‘apei ‘ona naunau o le ‘aila i vaitafe, o lo‘o fa‘apea ‘ona naunau o lo‘u agaga ‘iā te oe.” Faitauga - Tusi Paia: Salamo 42:1-5 Upu FolafolaO e saili I le Atua o I latou e mafanafana I ana poloaiga. Ua le toe saili tagata I le Atua I nei aso, e le faapea o pogisa I latou I faamanuiaga e maua mai I Lē o le puna o faamanuiaga. Ae ona e le faigofie iai latou le faia o poloaiga a le Atua aua o loo manatu pea I a latou aia tatau e filifili ai I le ituaiga olaga e soifua ai. Afai tatou te le saili I le Atua, e leaga ai lava I tatou ae le o le Atua.  O Tavita I la tatou faitauga o le Tusi Paia o le aso, sa ia faailoa mai le mafuaaga e naunau ai e saili I le Atua ina ua ia fai mai: auā ‘ou te toe vivi‘i ‘iā te ia, ‘ona o le fa‘aolataga mai ona luma (Salamo 42:5). Na ia faapea mai foi: E fa‘asaga a‘e o‘u mata i mauga, e o‘o mai ai lo‘u fesoasoani. 2O lo‘u fesoasoani mai i le ALI‘I lea, o lē na faia le lagi ‘atoa ma le lalolagi (Salamo 121:1-2). Le au pele e, e iai le tau e totogi I le saili I le Atua, O lo'o faamalosiau mai le Isaia 55:6 ia tatou faia semanu o maua o ia. O lona uiga e o'o mai le taimi e saili atu ai le tagata I le Atua a ua le toe maua o ia. O le mea lea e tatalo atu ai ‘iā te oe, o ē amio Atua uma lava, i ona po e maua ai oe; e moni, e lē o‘o ‘iā te i latou tāfega o vai e tele Salamo 32:6. E faapefea ona tatou saili I le Atua? E mafai ona saili I le Atua e ala I le Upu Moni, le Tusi Paia. Afai tatou te suesue I le upu a le Atua ma le filiga, o lo'o tatou saili I le Atua aua o Iesu Keriso o le Upu a le Atua ma o ia foi o le Atua (Ioane 1:1). E tatau foi ona tatou saili I le Atua ma le loto atoa ona tatou maua ai lea (Ieremia 29:13).  E tatou saili foi I le Atua I le vaavaai lea I auala e faafiafia ai ia te ia. Na fetalai Iesu o I tatou o ona so'o pe afai tatou te usitaia ana poloaiga. E toa fia tagata e fai mai o i latou o kerisiano o lo'o latou faia le finagalo o le Atua?  O lo'o folafola e le Atua, afai tatou te saili ia te ia ma o tatou loto atoa, e tatou te maua o ia. Ia e filiga e saili I le Atua I le aso ma lou loto atoa ona e maua lea o ia.  TataloTama, faamolemole ia e faailoa mai ia te au a'o ‘ou saili atu  ia te oe ma le filiga, I le suafa o Iesu Keriso, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 18 IUNI 2023 Manatu Autu:  Vaiinu faatupu malosi fa'ale Atua 1 (Divine energy drink 1) Tauloto – Tusi Paia: Salamo 16:11 ‘‘‘E te fa‘ailoa mai ‘iā te a‘u le ala o le ola; o i ou luma le fiafia e malie ai; o i lou itū taumatau le ‘oli‘oli e fa‘avavau.” Faitauga - Tusi Paia: Sapakuka 3:17-19 Upu FolafolaI le Tusi o Neemia 8:10 o loo faapea mai o le olioli i le Alii o lo outou malosi lea. O le olioli e maua ai le malosi a'o le malosi o le atamai ma le agavaa e fai le galuega. O le olioli o le vai inu faatupu malosi lea mai le lagi e faa tumau ai lou malosi ma lou soifua maloloina e galue ai. O le vai inu faatupu malosi lenei e eseese ona malosi e fua i le tele o le mana'omia I taimi ta'itasi. O le olioli e aupito laititi le malosi faaopoopo manaomia e ta'u o le olioli masani. E tatau ona faafou lou olioli i taeao uma. Ua faapea mai le Salamo 30:5 “e afe ane le tagi i le afiafi, a'o le alaga fiafia i le taeao.” O tagata e aafia i le loto faavaivai e feagai ma faigata, e o'o i le tula'i mai o latou moega i le taeao. Afai o e lagona se loto faavaivai pe faanoanoa, ou te tatalo ia faatumu oe e le Alii I le olioli ma le fiafia ma faamalosi ‘au ia te oe i le suafa o Iesu. O le tasi auala e maua ai le olioli, e ala i le faalogo I le tala lelei. Fai mai Salamo 51:8 “‘Ia ‘ou fa‘alogo mai ‘iā te oe i le ‘oli‘oli ma le fiafia;‘ina ‘ia fiafia ivi ‘ua e fa‘amomomoina..” Sa i ai se uso na manava mai lana galuega i se tasi aso ua lē lavā ma ua lē fia ai, ua na o le fia malolō. E taunuu atu I lona potu o le a moe ae o'o atu ma lana uo tamaita'i e asi. Na fa'afeiloa'i e lona tinā le tamaita'i ma fai i ai o le uso ua moe ua vaivai. Peita'i na faalogo mai le uso mai le potu I le leo o lana uō tamaita'i ma oso mai i fafo mai le potu. Na alu atu le uso fesili i lona tinā mo se meaai mo le tama'itai. Na tali le tinā “o lo'o i ai le araisa ae tatau la ona e alu e kuka.” Na toe tali le uso “E leai se afaina faitalia a'u ma kuka.” Na ofo le tinā pe faafefea e se tagata vaivai ma le lē lavā ua o'o i le tausami ua lē mafai, a lea ua fai mai faitalia ia ma kuka. O le tala lelei ua asiasi atu lana uo tamaita'i ua maua ai lona malosi e o'o iā te ia na te lē o iloa ua faafouina lona malosi. O le a e faafofoga i se tala lelei i taeao uma i le suafa o Iesu. O afioga a le Atua o le tala lelei, e maua ai lou olioli. Suesue le Upu i taeao uma, e te lagona ai le olioli ma le malosi. Fai mai le tusi o Ieremia 15:16 “Na maua au Afioga ona o'u ‘ai ai lea, sa iā te a'u lau afioga e fai ma mea e olioli ai ma fiafia ai lo'u loto auā ua tā'ua a'u i lou suafa le Alii e, le Atua o ‘au.” Ae e te le'i faitaua le nusipepa poo nisi tusitusiga e te ono faalogo ai i ni tala e lē lelei ma faanoanoa, faitau le Upu a le Atua e te maua ai tala lelei e te manaomia e faamalosi'au ia te oe mo le aso. O Afioga Paia a le Atua e fa'afouina ai lou malosi e fai ou tiute i aso ta'itasi. I le suafa o Iesu Keriso. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 4 IUNI 2023 Manatu Autu:  E Leai se mea e faigata I le Atua (Nothing is impossible with God) Tauloto – Tusi Paia: Efeso 3:20 “O lenei, ‘ia ‘iā te ia o lē na te mafaia ‘ona faia o mea uma le fa‘asilisili lava i mea tatou te ole atu ai ma mafaufau i ai, e tusa ma le mana o lo‘o matuā galue i totonu ‘iā te i tatou,.” Faitauga - Tusi Paia: Kenese 18:9-14 Upu FolafolaI le 2 Tupu 6:1-7 o loo faapea mai sa faanoi le fanau fa'aleagaga a le perofeta o Elisaia se'i o atu i Ioritana e fau se fale e nofo ai ona ua lē ofi lo latou nofoaga mo i latou uma. A'o fai le tāgā laau sa paū ese le matau ma goto i le vai. Sa foliga mai e leai se auala e mafai ona toe ave a'e ai le matau mai le vai ma latou tagi atu ai i le Atua mo se fesoasoani. Sa tula'i Elisaia ma vavae se laau ma lafo ile vai ona opeopea ai lea o le u'amea. Afai e I ai sou malamalamaga o le mataupu faasaienisi e te silafia la o laau e opeopea a'o uamea e māgoto. Peita'i ona o le faaūuga sa i le lālā laau na magoto ai ina ua lafoina ile vai. Ina ua pa'i atu le laau I le matau sa i le alititai, na na faapena ona momoli atu ai le fa'au'uga na mafai ai ona gaioi le matau ma opeopea. O nei mea uma na tutupu aua e leai se mea e faigata I le Atua. I le tatou Tusi Paia faitau o le asō o lo'o faapea mai o Aperaamo ma Sarai ua matutua i laua ua te'a ma tausaga o le soifua e fanau ai tama. Na asiasi le Atua ia i laua ma fetalai ia Sara o le a ia fanaua se tama pe a atoa le 9 masina. Fai mai le Tusi Paia o le fuaiupu e 12 na ata ata Sara i totonu o lona loto, semanū ou te ata ata fo'i pe ana o a'u lea na fetalai mai ai le Atua aua o tulaga masani e lē toe mafaia e se fafine ua 90 tausaga le matua ona fanau se tama. (E lē gata i lea) Na faafiti Sarai e lei ata ata peita'i na fetalai le Alii “E leai na e ata ata lava, i le 9 masina o le a e sapai se tama tane e faaigoa fo'i ia te ia o Isaako”. E faamaoni afioga a le Atua ina ua atoa masina e 9 ua fa'a'ata'ataina Sarà e le Atua auā ua fanauina se tama e ui ua 90 tausaga o lona soifua. E leai se mea e faigata I lo'u Atua. O le tala lelei mo oe i le asō, tusa po ua te'a lou soifua ma tausaga e fanau ai tamaiti, o le a e fanauina se tama, I le 9 masina o lumana'i o le a e sapaia se masaga I le suafa o Iesu.O le Atua o lo'o tatou auauna i ai e leai lava se mea e tasi e lē mafaia e ia ona fai. (Luka 1:37). I le Ieremia 32:27 o loo fetalai ai le Atua i se fesili faamanatu e faapea “Faauta o a'u lava o le Alii o le Atua o tagata uma, pe faigata ea ia te a'u se mea e tasi?” Ua tusia fo'i I le Salamo 62:11 Na fetalai faatasi mai le Atua, ua o'u faalogo faalua i lenei mea o I le Atua le malosi. O lou tamā e afio I mea uma. Faamalosi ma ta'u ia te ia i le taimi nei se mea o e mana'o na te faia mo oe. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 28 MATI 2023 Manatu Autu:  Sa I le Amataga le Upu (In the Beginning was the Word)  Tauloto – Tusi Paia: Ioane 1:1  ‘‘Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.” Faitauga - Tusi Paia: Ioane 1:1-10 Upu FolafolaO le fa'amatalaga faigofie, ‘Sa i le amataga le Upu' e matua tele faamatalaga e faauigaina ai. O se tasi o ia uiga e faapea, ae le'i iai se mea e tasi o mea ua iai nei, ae sa iai le Upu. I se isi faaupuga, ua silafia e le Atua le amataga o mea uma aua o ia sa faia mea uma (Ioane 1:3). O le aso e umusā ai lou fale fou, o le amataga lena o lou aumau i lena fale, a'o le aso na ‘eli ai le faavae o lou fale, o le isi  amataga fou lena. O le aso na amata ai ona tusi le ata o lou fale e le tusiata, o le isi foi amataga fou lena, a'o le aso na e mafaufauina ai le faia o lou fale o le isi foi amataga fou lena. A tautala faatagata soifua, o le aso sa feiloai ai ou matua ma manatu e fai sa la tama ma e fanau mai, o le isi amataga lena o lou fale, aua ana e le fanau mai, e le mafaufauina e ou matua le fauina o le fale. I le Ieremia 1:4-5, o lo'o faapea mai, ae lei faia oe e le Atua, ua ia silafia oe. O lona uiga o lou fale ua leva ona foafoaina mai i le finagalo o le Atua ae e te lei fanau mai. Sa iai lava le fuafuaga fa'ata'atia a le Atua I le fale o le a e fausia, ae e te lei fanau mai. O lona uiga e tusa lava po'o le a le tulaga o lo'o e iai nei, e amata mai ma maua'a i le Atua. O le talalelei lea mo le fanau a le Atua, talu ai sa iai le Atua i le amataga o mea uma, ma o mea uma sa ia faia, o lona uiga o ia e pulea mea uma – O le Upu. O lona uiga, o lou  ta'utino atu ma folafola le Upu o le Atua i so'o se tulaga o lou olaga, e te pulea ai lea tulaga. Ae le'i afua mai mauga, sa  iai lava le Atua (Salamo 90:1-2). O le mafua'aga lea e fai mai le Mareko11:22-24, afai e te fa'atuatua, e mafai ona e fai atu i so'o se mauga e aveesea, e taunuu lava. O se fa'ataitaiga, afai o se mauga o se ma'i o lo'o taumafai e faatoilalo oe, e liaieseina I le upu a le Atua I le Isaia 53:5, o loo faapea mai, aua o faalavalava o Iesu e te malolo ai. Afai o le mauga o le toilalo, ia e liaieseina I le Upu mai le Teuterenome 28:13 o loo faapea mai, e fai oe ma ulu ae le o le i'u. Afai o le mauga o le mativa o lo'o faafefe ia te oe, ta'u iai le upu a le Atua i le 2 Korinito 8:9, o Iesu sa faamativaina ina ia e faatamaoaigaina. O le Upu e te manumalo a'ia'i ai i le suafa o Iesu Keriso. Sa'ili'ili i le Upu mo le fa'aaliga e uiga i le mauga lena o lo o punitia ai lou auala i luma, ma amata loa ona e ta'utino atu iai i le faatuatua, I le suafa o Iesu Keriso, Amene.    

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 23 MATI 2023 Manatu Autu:  Faafofoga I le Upu (Listen to the Word)   Tauloto – Tusi Paia: Ieremia 6:10 ‘‘Po o ai ‘ea ‘ou te fai atu i ai ma a‘oa‘i atu i ai, ‘ina ‘ia latou fa‘alogo mai? Fa‘auta, e le‘i peritomeina o latou taliga, e lē mafaia e i latou ‘ona fa‘alogo mai; fa‘auta, ‘ua fai le afioga a le ALI‘I ma mea e tauemu i ai i latou; ‘ua latou le fiafia i ai..” Faitauga - Tusi Paia: Mataio 13:3-23   Upu FolafolaI le maea ai o le faatalatalanoaga o le Upu poo afioga a le Atua i nai aso ua mavae atu, e mafai ona ou faapea atu,  e toatele tagata, e leai ni taliga e faalogo ai I le Upu o le Atua. O le tusi a Faaaliga 2: 7 o loo faapea mai; 7O lē ‘ua i ai taliga, ‘inā fa‘alogo mai ia o ia i le mea ‘ua fetalai mai ai le Agaga i ekalesia. O tulaga ogaoga o lou le faalogo i afioga a le Atua, o loo molimau le Tusi a Isaia 6:8-10, afai e te faalogo, ona e salamo lea ma e faamaloloina oe. O le mafuaaga lena, e faia ai pea e le tiapolo taumafaiga uma, e aveesea ai le afioga a le Atua mai o tatou loto, e pei ona faaalia i le Faitauga o le Tusi Paia mo le aso. Ou te mautinoa, o le aso na e tuuina atu ai lou ola ia Keriso, e le na o oe na faalogo i lena savali. E toatele isi na faalogo foi  i ai, ae o le toatele e le'i tuuina atu o latou ola ia Keriso. E mafua ona e ui lava e iai o latou taliga, ae na punitia e le tiapolo o latou taliga faaleagaga. E le gata i lea, e toatele le au Kerisiano ua tele tausaga o o i le lotu; ma faalogo i Faifeau o lauga I ni lauga mamana, ae e leai se aafiaga i o latou olaga, ona ua pupuni e le tiapolo o latou taliga ma taofia ai i latou, e nofo pologa pea I aso uma. Ou te tatalo o le a le punitiaina ou taliga faaleagaga, i le suafa o Iesu. E iai foʻi tagata, o ē e filifili na o se vaega o le afioga a le Atua e faalologo I ai. O nei tagata, ua le toe faalavelave I ai le tiapolo, ona ua pupuni lava e latou o latou lava taliga (Ieremia 17:23) Latou te le mananao e faalogo i lena mau o le Tusi Paia o le a taʻusalaina mea latou te faia e faapea e sese. Afai e faalogo nei tagata ia te aʻu o faapea atu "Ua fetalai mai le Atua e tatau ona tatou ola faapaiaina, aua e paia o ia" ae ua latou fai mai, "E leai ea se isi mea e lauga mai ai le la tagata". O lo'o manino le Salamo 95:6-8, afai e te fia faalogo i le siufofoga o le Atua, “Aua le faama'a'aina lou loto”. O nisi o i tatou ua faama'a'aina o tatou loto; tatou te le toe fia faalogo. Manatua le aioiga a le mauoa i le Luka 16:19–31 ina ua ia fai atu ia Aperaamo e auina atu Lasalo e talai atu i ona uso. Na faapea atu Aperaamo ia te ia, o ona uso o lo'o i ai perofeta o lo'o talai atu iai latou i le lalolagi; afai latou te le faalogo ia i latou, latou te le faalogo i se isi. O lo latou iuga o le a faatafunaina. O lo'o iai alii ma tamaitai o lo o galulue mo le Alii, o lo'o aoaoina oe i le upu moni i le taimi nei- o le tatou faamalosiau lenei I le Upu a le Atua, o se molimau ola lena mo lenei mau. Faalogo nei loa, ina ia aua nei e toe salamo ane mulimuli  I le faafanoga e faavavau. Tatala lou loto I le Upu moni a le Atua, I le suafa o Iesu, Amene.