Podcasts about apoi

Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia) - Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne) - Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă) Un mesaj pentru susținătorii lui Simion, pentru cei care nu votează și nehotărâți (G4Media)Jurnalistul Dan Tăpălagă scrie "știu ce simțiți. Chiar știu. Înțeleg toată revolta, nemulțumirea și frustrarea. Știu bine de unde vine, am trăit-o și noi, la fel ca voi. Ani la rând am scris aproape degeaba despre corupție, despre jeturi private, despre afaceri murdare, despre democrația cu epoleți, despre politicieni analfabeți sau submediocri puși să conducă țara, despre contraselecția cruntă din partidele mari, despre inversarea valorilor.Din rău în mai rău, de la un președinte la altul, de la o guvernare la alta, exasperarea a crescut... Nemulțumirile s-au transformat treptat în furie. Apoi în ură. Față de toți: clasa politică, presa plătită să tacă, sistemul de putere închis la orice reformă.Și în loc să găsiți o soluție, ați căzut în extrema cealaltă: fie radicalizare totală, fie nepăsare totală. Nici una, nici cealaltă nu ne ajută. Nici pe voi, nici pe noi, nici pe țară.Ce soluții reale v-au pus pe masă, în afară de lozinci, de scandal, de haos? Cum va construi Simon „casele la 35.000 de euro”, cum veți primi de la Georgescu „hrană, apă, energie” când economia pică, leul se prăbușește, investitorii fug, iar fondurile europene sunt tăiate și nu mai are cine să le aducă înapoi?Când a fost statul român un bun administrator? De ce ar fi brusc capabil să gestioneze companii naționalizate, soluția tuturor populiștilor și dictatorilor în devenire?Ce poate aduce bun un guvern condus de Călin Georgescu, omul promovat de propaganda Kremlinului? Legăturile lui cu oamenii Moscovei sunt clare, publice, documentate. Soros, LGBT, vaccinurile, USAID — toate astea sunt petarde. Perdele de fum. Nu țin de foame. Nu plătesc facturile. Nu vă aduc copiii acasă. Nu vă salvează viitorul.”Eliberarea din sclavie”, ”împărțirea resurselor”, ”alungarea ciocoilor”, ”trezirea în conștiință”, ”puterea poporului”, ”suveranitate” sună bine ca lozinci electorale, dar nu înseamnă nimic altceva în afară de marketing electoral.Ei vor puterea. Pentru ei și atât. Și sunt dispuși să sacrifice țara ca să o obțină".Integral pe pagina G4Media.Mesaj pentru moderații sufocați. De ce voi vota duminică (SpotMedia)"Textul se adresează celor care în mod normal nu simt că au niciun motiv electoral să se ducă la vot pe 18 mai și care nu se identifică cu isteria generală.În mod normal. Dar nu suntem în mod normal. Și problema nu este că vom ieși din UE sau NATO. Nu poate să ne scoată un președinte, nu are prerogativele necesare. Ungaria și Slovacia sunt în UE și NATO.Problema este a ajunge sau nu ca Grecia în 2015, adică falimentul economic. Pericolul cel mare este a nu se mai plăti pensii și salarii, a pierde toate economiile din bănci, titlurile de stat, a sta la coadă la bancomate pentru câțiva lei pe zi, devalorizarea istorică a leului".Jurnalista Ioana Ene Dogioiu scrie pe SpotMedia că "unicul obiectiv încă din primul tur, a fost împiedicarea riscului de prăbușire economică a României. Despre asta va fi votul meu de duminică și vă îndemn să meditați dacă nu ar trebui să fie la fel și al dvs".Cum mobilizează AUR mașinăria de linșaj împotriva celor care vorbesc despre violul de la școala de vară (PressOne)PressOne a intrat în posesia unor informații conform cărora, într-un grup privat de WhatsApp, membrii AUR sunt îndemnați să dea „raport maxim” unei postări de pe TikTok în care Andreea Raicu vorbește despre violul fetei de 17 ani de la școala de vară AUR.Mesajul este distribuit în grup de George Stănculescu, membru AUR Ilfov, și fost candidat din partea alianței suveraniste la primăria comunei 1 Decembrie din Ilfov. Totodată, el este și unul dintre administratorii grupului.Un alt administrator este și deputata AUR de Ilfov Gianina Șerban, vicepreședintă AUR și vicepreședintă a Camerei Deputaților. În legislația trecută, parlamentara a fost și vicepreședinta Comisiei de egalitate de șanse pentru femei și bărbați din cadrul Camerei Deputaților.Informațiile ajunse la redacție vin în contextul în care tot mai mulți influenceri reclamă faptul că le-au dispărut clipuri în care vorbeau despre viitorul României și acuză o acțiune coordonată a celor de la AUR.Investigație Global Witness: TikTok promovează în România de trei ori mai mult conținut de extremă dreaptă decât alte curente politice (Europa Liberă)O investigație a organizației Global Witness arată, cu câteva zile înainte de turul II al alegerilor prezidențiale din România, că algoritmul TikTok direcționează utilizatorii din România în proporție de trei ori mai mare către conținut politic de extremă dreaptă decât către alte curente politice, informează Europa Liberă.Studiul a fost realizat între 7 și 8 mai 2025, în București, prin crearea a trei conturi TikTok noi, „politic echilibrate”, care au urmărit în mod egal conturile oficiale ale celor doi candidați finali din cursa prezidențială: George Simion (extrema dreaptă) și Nicușor Dan (centru).Timp de 30 de minute cumulat pe pagina „For You”, TikTok a afișat 65 de postări politice, arată investigația:74% au promovat sau prezentat favorabil viziuni sau persoane asociate cu extrema dreaptă;Doar 26% au fost despre alte curente politice.„Rezultatele au fost profund dezechilibrate. Indiferent de cum am structurat conturile, TikTok ne-a recomandat conținut pro-extremă dreaptă în mod constant și dominant”, a transmis, într-un comunicat de presă, echipa Global Witness, care a realizat investigația.Experimentul a fot repetat de trei ori. Disproporția de aproape 3 la 1 în favoarea conținutului de extremă dreapta a fost constantă în toate cele trei repetări.

La ora actuală, în Uniunea Europeană se poate vorbi despre o axă pro-rusă Bratislava-Budapesta. România ar putea și ea să i se alăture. Candidatul la președinție George Simion a promis că, dacă va câștiga, se va alinia politicilor de la Budapesta. El își face reclamă electorală în Transilvania cu pliante care-l înfățișează alături de premierul ungar Victor Orban. Recent, premierul slovac Robert Fico s-a aflat la Moscova, cu ocazia festivităților din 9 mai. În cele din urmă, el nu a participat la parada militară prezidată de Vladimir Putin. Însă aceasta nu a potolit criticile din țară și din vecinătate. Iată câteva comentarii, selectate de portalul Eurotopics.Comentatorul ziarului slovac Denník Postoj consideră că „la nivel internațional, participarea lui Fico la festivitățile lui Putin de la Moscova a fost cel mai dăunător eveniment pentru Slovacia de la sfârșitul erei Mečiar în 1998”.Vladimir Mečiar a fost liderul autoritar de stânga al Slovaciei în anii 1990, care a frânat procesul de europenizare a țării.Ziariștii slovaci fac o paralelă între precedenta vizită a lui Fico la Moscova și cea de acum. ”Dacă în timpul precedentei vizite la Kremlin, Fico a reușit cel puțin să dea impresia că dorește să găsească o soluție pragmatică la problema gazelor, această ultimă vizită a fost pur și simplu o expresie a simpatiei față de regimul rus.Prim-ministrul slovac s-a lăsat în mod deliberat atras în instrumentalizarea de către Putin a aniversării celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova obiectivele imperialiste actuale ale Rusiei. Un pas fatal din perspectiva aliaților noștri.” Comentatorul ziarului ceh Český Rozhlas este de părere că, prin acțiunile sale, ”Fico face tot posibilul pentru a lărgi prăpastia dintre UE și Slovacia. Apoi, el poate folosi această distanță ca pretext pentru a căuta aliați în alte părți – în Rusia, Asia Centrală sau China.Unul dintre predecesorii săi, Vladimír Mečiar, a făcut deja același lucru. El a lansat faimoasa afirmație: „Dacă Occidentul nu ne vrea, ne vom îndrepta spre Est”.Citeste siDupă ce balticii nu i-au permis survolul, premierul slovac Fico a făcut o rută ocolitoare şi ar fi trecut prin România ca să ajungă în RusiaRezultatul a fost izolarea fără precedent a Slovaciei, care a dispărut efectiv de pe harta Europei timp de mai mulți ani în care niciun șef de stat nu a vizitat țara. Și când cineva începe să te ignore, este adesea mult mai rău decât atunci când te critică constant.”În sfârșit, ziarul slovac de limbă maghiară Új Szó este de părere că, mergând la Moscova, Fico sperase că determinarea sa va fi răsplătită prin creșterea adeziunii la partidul său, SMER.În cele din urmă, s-a retras puțin, pentru că nu a participat la parada militară.A vizitat doar Mormântul Soldatului Necunoscut de lângă zidurile Kremlinului, alături de Putin și alți invitați oficiali.În mod clar, încerca să dezamorseze protestele din propria țară și dezaprobarea de la Bruxelles, dar i-a reușit cu greu. Cel puțin pe plan intern.Lui Putin nu-i păsa oricum de această schimbare de plan. Pentru el, principala funcție a prim-ministrului slovac era să se asigure că mașinăria sa de propagandă putea proclama cu voce tare că UE nu a reușit să-l izoleze.” Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O piesă avangardistă scrisă în 1959, în care dramaturgul franco-român Eugène Ionesco avertiza împotriva puterii subjugatoare a fascismului. Într-un articol de opinie, The Boston Globe lansează un avertisment relevant pentru America lui Donald Trump. Dar și pentru Europa. Și, evident, pentru România. Povestea este următoarea: într-o zi, într-un sat francez liniștit, oamenii încep brusc și fără explicații să se transforme în rinoceri. La început, locuitorii sunt șocați și scandalizați. Trebuie făcut ceva! Dar aproape imediat se răzgândesc și, după ce îi comndamnă pe rinoceri, ajung și ei să fie transformați.Bérenger, un funcționar public ciufulit căruia îi place să bea și să lenevească, este singurul care se opune. La sfârșitul piesei, el este literalmente ultimul om în picioare, înconjurat de rinocerii furioși care îi fuseseră odată prietenii, colegii, vecinii. „Vai de cel care vrea să-și păstreze originalitatea!” declară el publicului, stând în picioare pe scenă, singur și neajutorat.Piesa poate părea teribil de sumbră și deprimantă, dar este de fapt destul de amuzantă. Mai ales când săteanul care se opune cel mai deschis vânării rinocerilor explică de ce se răzgândește și se alătură turmei: „Trebuie să te miști odată cu vremurile!”Citeste siPiesele lui Eugen Ionescu se joacă neîntrerupt de 67 de ani la ParisIonesco, acest român năzdrăvan și cu o față tristă, care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Franța, a explicat că s-a bazat pe experiențele sale din România interbelică, în timpul ascensiunii Gărzii de Fier, mișcarea fascistă a țării. Dar el a insistat, de asemenea, că nu era vorba doar despre nazism.Rinocerii sunt naziștii, dar pot fi și comuniștii, staliniștii, totalitarii în general.Lecțiile? Să nu urmezi orbește pe nimeni sau ceva, mai ales o mulțime. Fii mereu sceptic. Pune întotdeauna întrebări. Gândește întotdeauna pentru tine.Avem adesea senzația că asistăm la o punere în scenă dementă și superlativă a piesei, în timp ce o mulțime de persoane și instituții, una după alta, se închină în fața lui Donald Trump și a mișcării sale autoritare MAGA.Acest sentiment s-a înzecit de când Trump a câștigat un al doilea mandat și, împreună cu acolitul său Elon Musk, a început să guverneze prin decrete, fără ca republicanii să scoată măcar un cuvânt de dezaprobare.Citeste siPoșta franceză îi aduce un omagiu lui Eugène Ionesco și publică un timbru în ediție limitatăEste tulburător să vezi cât de îndeaproape a urmat traiectoria Partidului Republican în ultimii zece ani pe cea a sătenilor rinocerizați. La fel ca ei, instituțiile, oficialii și aleșii republicani au reacționat inițial la sosirea lui Trump cu dezgust și repulsie. Și, la fel ca ei, au strigat că trebuie făcut ceva pentru a opri acest lucru. Apoi, brusc, ca și cum ar fi fost peste noapte, s-au răzgândit.La fel ca sătenilor din piesă, în acest moment le-au apărut umflături, primele semne ale coarnelor, iar pielea lor s-a îngroșat și s-a înverzit [în piesă, rinocerii sunt verzi, poate o aluzie la culoarea cămășilor membrilor Gărzii de Fier].Dar republicanii nu sunt singurii care au cedat rinocerizării.Conformismul a infectat, de asemenea, mari secțiuni ale Partidului Democrat, precum și o mare parte din mediul academic, industria editorială, Hollywood-ul, elitele jurnalistice, organizațiile de advocacy, organizațiile non-profit și ONG-urile, precum și intelectualii de stânga.Rinocerul ne arată unde ne aflăm și cum am ajuns aici. Ora poate părea întunecată, dar finalul piesei este o sursă de alinare și inspirație. În ultimul moment, Bérenger se smulge din disperare și jură să lupte: „Sunt ultimul om, voi rămâne așa până la sfârșit! Nu mă voi preda!”(Articol adaptat după Courrier International). Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Continuăm cu reacțiile din presa internațională în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Jurnaliștii îl potretizează în diferite moduri pe câștigătorul primei runde, George Simion. Potrivit revistei franceze Le Point, observatorii spun că victoria lui George Simion în turul doi ar putea izola țara, ar putea limita investițiile private și ar putea destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se află în război cu Rusia.Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre ”Efectul Georgescu: Mulți români au perceput anularea primei tentative de alegeri prezidențiale ca fiind un act de aroganță. Candidatul de dreapta, acum principal, George Simion, a putut profita de acest lucru”.Istoria se repetă, spune La Repubblica, ziar italian citat de Eurotopics:„Simion dovedește că modelul suveranist este foarte popular în multe țări din fostul Bloc Estic. Scenariul este foarte similar în Ungaria, Slovacia, Polonia și acum România: victimizare și nostalgie pentru vremurile bune de altădată, ostilitate față de elite, euroscepticism, antimigrație, naționalism grosolan și aversiunea față de Ucraina. ... Simion a subliniat că «singura sa misiune este restabilirea ordinii constituționale și a democrației».””Huligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializare: Cine este George Simion, liderul extremei drepte din România?”. Sub acest titlu, Libération îi face portretul lui George Simion.”Tânăr și carismatic, președintele partidului naționalist și eurosceptic AUR tocmai a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România la o diferență semnificativă”.Ziarul invocă gigantica nuntă în aer liber ”organizată după modelul liderului fasciștilor români în 1925”.De asemenea, Simion ”a combinat populismul cu promovarea tradițiilor - toată mâncarea servită era garantată a fi de origine românească plus stăpânirea rețelelor sociale. Nunta  a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a partidului. De asemenea, au fost participanții: un amestec vast de preoți ortodocși, mici antreprenori locali, polițiști pensionari și tineri care îl văd pe George Simion drept purtător de cuvânt al generației lor.În acea zi însorită, politicianul a fost aplaudat cu strigăte de „George, Președinte!”. Perspectiva părea improbabilă la vremea respectivă. Dar Simion este acum în măsură să devină următorul șef de stat al României”.Iar Le Monde notează că ”domnul Simion are o relație ambiguă cu domnul Georgescu și nu împărtășește retorica sa radicală anti-UE și anti-NATO.Cu toate acestea, duminică, a mers să voteze cu el. Apoi, a reiterat că, dacă va fi ales, intenționează să „respecte voința poporului, aceea de a-l avea pe Georgescu [la putere]”.A adus în discuție, în special, ideea organizării unui „referendum”, a convocării unor „alegeri parlamentare anticipate” sau a „formării unei coaliții astfel încât [dl. Georgescu să poată] deveni prim-ministru”.Aceste promisiuni rămân discutabile, deoarece dl. Simion nu este cunoscut pentru înclinația sa spre împărțirea puterii”.

Papa Francisc și-a lăsat în urmă, printre altele, imaginea unui mare iubitor de sport. Pontiful a fost suporter înfocat al echipei de fotbal San Lorenzo din Argentina natală, țară pe care nu a mai vizitat-o după ce a fost ales Papă.  În ciuda marii sale pasiuni pentru minge, Papa și-a luat acum 35 de ani angajamentul să nu se mai uite niciodată la televizor, luându-și informațiile exclusiv de la radio și din ziare. Papa Francisc a fost în primul rând un mare iubitor de fotbal.  Pasiunea sa a devenit cunoscută  imediat după ce a fost ales Papă în 2013 , când clubul din Argentina natală, San Lorenzo, a postat pe Twitter o fotografie cu el ținând în mâini fanionul albastru și roșu al echipei. Culorile sunt aceleași cu cele cu care s-au vopsit veșmintele Fecioarei Maria, iar porecla fanilor lui San Lorenzo, ”cuervos”, vine de la preoții iezuiți care erau numiți ”corbii” din cauza  sutanelor negre pe care le purtau. Un astfel de preot a fost și Lorenzo Massa, cel care a dat numele clubului pe care chiar el l-a creat la începutul secolului  XX, în Barrio de Almagro din Buenos Aires.  Nu este de mirare că Jorge Mario Bergoglio, cel care avea sa fie al 266-lea Papă al Bisericii Catolice a ținut cu o echipă întemeiată de părintele Massa despre care se spune că avea, ca și el, origini piemonteze. A ales cu sufletul, altfel ar fi fost fan Boca Juniors sau River Plate, grupări mai  cunoscute și mai performante. Papa Francisc a fost suporterul cu numărul de membru 88.235 și și-a susținut echipa favorită încă de la sfârșitul celui de al doilea război mondial. De altfel, cel care avea să devină mai târziu arhiepiscop de Buenos Aires, înainte de a fi ales papă, știa pe de rost formația din 1946 pe care o urmărea la fiecare meci de acasă. San Lorenzo a avut rezultate bune după ce Francisc a fost ales papă în martie 2013. Echipa a câștigat un titlu național chiar în acel an și a luat pentru prima dată Copa Libertadores un an mai târziu. Oficialii clubului au călătorit de două ori la Vatican purtând trofeele pentru a-i mulțumi lui Francisc pentru sprijinul său. Acum, după decesul Papei,  San Lorenzo a anunțat construcția unui nou stadion care va purta numele Suveranului Pontif. Decizia fusese luată încă din 2014, însă startul lucrărilor a fost constant amânat. Atunci Papa,  a acceptat cu bucurie cererea echipei sale de suflet și a semnat un tricou al unui fost jucător admirat de el, Rene Pontoni, care a devenit parte din patrimoniul clubului. Vă dați seama ce ambianță va fi pe noul stadion dacă acum în sectorul Nuevo Gasómetro al arenei unde își desfășoară San Lorenzo meciurile de acasă pot fi văzuți suporteri pictați pe față cu chipul lui Francisc?Fără televizor!Ceea ce este aproape de neînchipuit este faptul că Papa este singurul argentinian care nu l-a văzut jucând fotbal pe Messi și asta pentru că  în iulie 1990 și-a făcut un jurământ după ce Germania a învins Argentina cu 1-0 în finala Cupei Mondiale din Italia, să nu își mai ia informații de la televizor, ci de la radio, din ziare sau de la apropiați. Messi a fost însă primit la Vatican, la fel ca și Maradonna.  Se spune că Suveranul Pontif l-ar fi întrebat pe “El Pibe d'oro” care este mâna lui Dumnezeu, aluzie la celebrul gol marcat în poarta Angliei la Mondialul din 1986. Pus însă să aleagă între argentinienii Messi și Maradona, Papa s-a oprit la un brazilian: Pelé pe care l-a considerat drept cel mai bun fotbalist din toate timpurile. Când s-a întâlnit cu naționalele Argentinei și Italiei, la scurt timp după ce a fost ales, Francisc a remarcat influența sportivilor în societate, în special asupra tineretului, și le-a spus jucătorilor că sunt modele și au o responsabilitate socială importantă. Deasemenea, la o conferință globală despre credință și sport de acum 9 ani, Suveranul Pontif i-a implorat pe lideri să țină corupția departe de terenurile de joc și a spus că sportul trebuie protejat de manipulări și abuzuri comerciale. Totodată, Papa Francisc  a avut un mesaj și pentru jucătorii din NBA, cărora le-a cerut să lupte cu rasismul. Dealtfel, Papa a fost apropiat și de baschet, tatăl său, Mario jucând la San Lorenzo. Pontiful, cu ani în urmă, a ales o expresie din baschet pentru a comunica cu preoții: „Să știi să acționezi ca pivot și acel pivot este crucea lui Hristos. Apoi se mișcă, protejând mingea, cu speranța de a reuși un coș”. Tânărul Bergoglio a jucat și el baschet, deși îi plăcea mai mult fotbalul unde a evoluat ca fundaș.  A trebuit să se confrunte cu propriile sale limite.„Eram o nucă greu de spart”, a spus el, dar a avut puterea să glumească: „Aveam un picior înțepenit”.Continuând cu alte sporturi, Papa a spus despre tenis, că este „un dialog care ne permite să ne perfecționăm”. A caracterizat și rugby-ul ca disciplina în care „se trece mingea din mână în mână și avansăm împreună, până ajungem la țintă”.Acum Papa Francisc, primul Papă sud-american și argentinian, a ajuns la Ceruri și vorbește despre sport cu  „Sfinții”, așa cum este supranumită echipa sa de suflet San Lorenzo.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Domnului nu-I place ca poporul Său să fie o adunare de bocitori. El dorește ca poporul Lui să se pocăiască de păcate pentru a se putea bucura de libertatea statutului de fii ai lui Dumnezeu. Apoi toți vor fi umpluți de laudă la adresa lui Dumnezeu și vor deveni o binecuvântare pentru alții.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Administrația de la Casa Albă se află în mijlocul unui moment jenant, după o breșă de securitate în legătură cu recentele atacuri asupra rebelilor Houthi din Yemen. De asemenea, comentatorii privesc cu atenție și către Turcia lui Erdogan. „Ora amatorilor”: Washingtonul îngrozit de discuția de grup a planului de război al administrației Trump, titrează Politico.”Membrii Congresului și personalul securității naționale au fost uimiți luni de un raport-bombă potrivit căruia oficiali de top ai administrației Trump – inclusiv vicepreședintele și secretarul Apărării – au discutat despre planurile de război într-un chat pe plaftorma Signal.Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala manipulare greșită a informațiilor clasificate, precum și detalii sensibile cu privire la planurile de război ale SUA”.După cum transmite CBS News ”înalți oficiali ai lui Trump l-au inclus pe editorul revistei The Atlantic în discuțiile de grup despre planurile de a bombarda Yemenul. Consiliul de Securitate Națională a declarat că mesajele par a fi „autentice” într-o declarație pentru CBS News, după ce povestea a fost publicată”.”Administrația Trump mi-a trimis accidental un mesaj text cu planurile sale de război”, scrie la rândul său Jeffrey Goldberg, editorul revistei The Atlantic.”Liderii de securitate națională din SUA m-au inclus într-o discuție de grup despre viitoarele atacuri militare din Yemen. Nu credeam că poate fi real. Apoi bombele au început să cadă”.Potrivit The Hill, ”se pare că invitația inițială pentru grup a venit de la consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. Secretarul Apărării Pete Hegseth a trimis detaliile grupului, inclusiv armele folosite, țintele și momentul – cu două ore înaintea atacurilor, care au început pe 15 martie”. Situația din Turcia continua să-I preocupe pe comentatorii presei internaționale.”Turcia lui Erdogan alunecă în autocrație”, scrie Le Monde.  ”Odată cu întemnițarea primarului Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, președintele turc, aflat la putere din 2003, a finalizat dezintegrarea sistematică a statului de drept și a echilibrului puterilor.Dar condamnarea de către Uniunea Europeană pare departe. Cu siguranță, având în vedere președinția lui Trump, războiul din Ucraina și situația din Siria. Președintele Turciei, stat membru NATO, poate fi considerat de Occident ca un partener important”.Le Temps  vede Turcia la un moment de cotitură în istoria sa. ”Arestarea primarului de la Istanbul este un punct critic pentru mulți turci”.Iar The Guardian notează că ”mulți dintre cei care au ieșit în stradă după arestarea lui İmamoğlu au spus că detenția sa le-a stimulat decizia de a se prezenta la urne, chiar dacă votul a rămas simbolic”.

Uneori, pasiunile reprezintă interese atât de puternice încât pare că vom vrea să facem activitatea aia pentru tot restul vieții. Apoi apare ceva nou și ne pierdem interesul pentru pasiunea anterioară.Alteori, avem atât de multe pasiuni încât nici nu știm pe care dintre ele alegem să construim. De ce zicala “urmează-ți pasiunea și nu vei munci nicio zi în viață” nu e tocmai un loz câștigător în alegerea traiectoriei personale și cum putem, de fapt, să ne folosim de intensitatea pasiunilor pentru a construi traiectorii mai sustenabile și mai apropiate de ADN-ul nostru vocațional? Hai alături de noi în acest episod pentru a afla împreună.

Amploarea traficului de minori în România este subestimată. Principala formă de trafic este exploatarea sexuală. Factorii de vulnerabilitate sînt multipli și interconectați. Nivelul de conștientizare a pericolelor traficului este redus. Mecanismele de prevenire trebuie consolidate. Acestea sînt principalele concluzii ale unui studiu privind traficul de copii, realizat de organizația Justice and Care România. Am vorbit cu Mădălina Turza (director de țară, Justice and Care România) despre cum ajung copiii victime ale traficanţilor de persoane, despre cum poate fi prevenit acest fenomen, despre legislaţia privitoare la combaterea traficului de minori.Mădălina Turza: „Peste jumătate din copiii noştri traficaţi vin din mediul rural. Cercetarea pe care am făcut-o ne-a scos la lumină o realitate la care nu ne-am fi gîndit, pentru că avem tendinţa să credem că aceşti copii traficaţi provin din orfelinate sau din familii destrămate sau poate părinţii lor au plecat în străinătate şi sînt vai de capul lor, în grija unor străini. Dar realitatea ne arată că ei vin din familii cu doi părinţi sau cel puţin un părinte, nu vin din sărăcie extremă, e o formă de sărăcie, dar nu extremă, însă ce se întîmplă în fapt este o normalizare a anormalităţii. Sînt familii la noi în ţară cărora nu li se pare în neregulă că fiica lor adolescentă e plecată în străinătate dar se întoarce bine îmbrăcată şi cu un smartphone, că stă cu orele noaptea pe internet şi vorbeşte cu prieteni şi face şi bani de pe urma acestui lucru. Este ca o pierdere a unei busole morale. Şi asta face depistarea foarte grea, pentru că oamenii nu mai simt că este ceva în neregulă decît atunci cînd se ajunge la situaţii cu violenţă extremă.”Care sînt motivele pentru care un copil – fată sau băiat – ajunge victima traficanţilor de persoane, care sînt metodele traficanților?Mădălina Turza: „85% dintre copiii traficaţi sînt fete cu vîrste cuprinse între 14 şi 17 ani, racolate pentru exploatare sexuală, multe dintre victimele adulte au fost racolate cînd erau minore şi noi le-am salvat cînd deja deveniseră adulte, pe multe le-am salvat fiind însărcinate cu copii ce urmează să se nască în urma experienţei traficului exploatării sexuale. Multe dintre ele nu provin din familii sărace. Aici apar vulnerabilităţile emoţionale. Una dintre metodele cele mai frecvente de racolare este metoda lover boy, cînd fetele sînt prinse în această capcană şi seduse de poveşti romantice nerealiste. Aceste vulnerabilităţi vin pe fondul unor lipsuri care nu-s neapărat materiale. Sînt fete care nu sînt valorizate în casă, care au o relaţie grea cu părinţii lor, care nu au fost iubite, care se simt sigure, care nu se simt validate. Şi-atunci apar aceşti Feţi-Frumoşi, tineri chipeşi, plătiţi să facă asta, care dau tîrcoale acestor fete o săptămînă, două, trei, o lună, se prezintă părinţilor – avem cazul unei tinere studente la Arhitectură, dintr-un mediu familial foarte bun, care a fost traficată şi exploatată. O altă situaţie este racolarea online. Şi fac un apel la ascultători: vă rog din suflet să urmăriţi ce fac copiii dumneavoastră online. Sînt copii, fete de 12, de 13 ani care sînt abordate pe reţelele sociale de oameni de care nici nu aveţi idee. Apoi trebuie să ne uităm la hipersexualizarea copiilor: vestimentară, comportamentală şi verbală. Copilele noastre se expun foarte mult, în special pe reţelele sociale, în ipostaze periculoase pentru ele. Trebuie să ştim cu toţii că atunci cînd o fată se îmbracă atît de strident – o spun psihologii cu care lucrăm –, ea de fapt vă transmite dumneavoastră, dragi părinţi, că nu se simte văzută şi că nu este suficient de mult validată, poate din alte puncte de vedere decît cele ale aspectului fizic.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW) - Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul) Săptămâna decisivă pentru prezidențiale (SpotMedia)Săptămâna care începe azi ar putea marca resetarea totală a campaniei electorale, pe alocuri previzibilă, pe alocuri cu totul excepțională.Călin Georgescu pretinde că în momentul ridicării sale din trafic, pentru a fi dus la audieri în calitate de suspect la PICCJ, era pregătit să își înregistreze oficial candidatura la BEC. Apoi, a anunțat că va face acest demers sâmbătă după-amiază. N-a făcut-o, poate pentru că astăzi instanța urmează să se pronunțe asupra contestației la controlul judiciar.Sau pentru că, din momentul depunerii candidaturi intra într-un calendar strâns, de maximum 5 zile, la capătul căruia cel mai probabil va fi scos în afara jocului electoral și înainte de a face pasul trebuie să fie sigur că are negociată cea mai bună variantă pentru sine de continuare.Cu cât candidatura lui Georgescu va fi depusă mai repede, cu atât mai mult timp le rămâne extremiștilor pentru repliere. Dar Călin Georgescu își joacă propria supraviețuire. Are nevoie de un candidat care să tragă pentru el și odată ales să îl scape de problemele penale care îi pot aduce pușcărie, practic, pe viață.Până când nu obține garanțiile pentru viitorul său, Călin Georgescu poate amâna depunerea candidaturii, reducând timpul pentru redresare.Este de așteptat totuși ca săptămâna aceasta candidatura să fie depusă pentru că altfel chiar susținătorii săi pot deveni nerăbdători și contrariați. Susținători care oricum nu mai sunt chiar așa mobilizați dincolo de nucleul dur, complet hipnotizat.Dovada este participarea modestă la manifestația de sâmbătă din București, menită pentru un milion de persoane din care s-au adunat doar câteva zeci de mii, din toată țara, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW)Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demiterea venită din partea premierului Marcel Ciolacu.Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și mai ales fără să-și explice public gesturile. Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise. Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”. Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”.Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite. Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?, întreabă Sabina Fati, jurnalist DW. Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)Elon Musk susține public ideea conform căreia SUA ar trebui să se retragă din NATO. „Sunt de acord”, a comentat multimiliardarul un mesaj transmis pe rețeaua X de analistul politic Gunther Eagleman, susținător înfocat al președintelui Donald Trump. Cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”. Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur. 

Să alergăm pentru premiul chemării cerești. Viața noastră de credință este adesea comparată cu o cursă. Nu este o cursă scurtă, ci una care cere perseverență, dedicare și privirea ațintită asupra premiului final – chemarea cerească în Hristos Isus. Apostolul Pavel ne îndeamnă să alergăm astfel încât să căpătăm premiul (1 Corinteni 9:24).Dumnezeu ne-a chemat la o viață de sfințenie, ascultare și slujire. Dar pe acest drum, vom întâlni obstacole – descurajare, ispite, greutăți. De aceea, trebuie să rămânem focusați pe scopul suprem: să-L onorăm pe Dumnezeu și să ajungem biruitori.Aplicarea de la lecție:1. Care este ținta alergării tale?2. Care sunt lucrurile care te preocupă în viața de zi cu zi? Fă o listă. Apoi, identifică lucrurile la care ar trebui să renunți, deoarece te împiedică să alergi spre țintă. După aceea, ordonează-le în funcție de prioritățile corecte.3. Ce trebuie să știi despre pericolele care te pot paște în biserică? Cum te poți proteja?4. Cum te poți păzi de lucrătorii răi? Cum îi poți recunoaște? Ce măsuri concrete vei lua pentru a te proteja de ei?5. Care sunt practicile din viața ta pe care le faci și la care crezi că ar trebui să renunți? Ce pași concreți vei face pentru a-l urma pe Pavel?Lecția 11 din cursul de studiu biblic Filipeni, este predată de Anastasia Filat, profesoară de studiu biblic la Insitutul Precept Moldova.

Cum să ții sus cuvântul vieții până în ziua lui Hristos? Într-o lume plină de provocări, cum putem rămâne statornici în credință și să ținem sus Cuvântul vieții? În acest video, descoperim ce înseamnă să trăim în lumina lui Hristos, păstrând credința curată și mărturisindu-L prin viața noastră de zi cu zi.„Ținând sus Cuvântul vieții, ca să pot avea cu ce mă lăuda în ziua lui Hristos, că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” – Filipeni 2:16

Bine ați venit la o nouă ediție a emisiunii noastre! Astăzi avem un mix captivant de subiecte, de la tehnologie și fake news până la povești neobișnuite și gadgeturi de ultimă generație.Începem cu meșterii profesioniști – oamenii care își fac meseria cu pasiune, indiferent de anotimp. Și, apropo de anotimpuri, cum e iarna pentru voi? Unii o adoră, alții o suportă doar din obligație, dar e clar că fiecare o resimte diferit.Apoi, un subiect care sigur vă va surprinde: Miss Cimitir. Da, ați citit bine! O competiție bizară care ne face să ne întrebăm cât de departe poate merge creativitatea umană. Trecem apoi la fake news, în special cele despre politică, care devin din ce în ce mai sofisticate. Într-o eră în care informația circulă cu viteza luminii, cât de pregătiți suntem să separăm adevărul de manipulare?Tehnologia este un alt punct central al emisiunii. Grok devine din ce în ce mai inteligent, dar asta e un lucru bun sau ar trebui să ne pună pe gânduri? Și dacă tot vorbim de informare, discutăm despre cum să ne educăm în mod corect și cum social media poate distorsiona realitatea. Reacțiile oamenilor neinformați pot deveni virale, dar cât de periculoasă este această tendință?Avem și o incursiune într-un subiect inedit: cum vizitezi Coreea de Nord. O experiență de călătorie complet diferită, care vine la pachet cu riscuri și reguli stricte. Tot la capitolul viitor, discutăm despre apocalipsa EV-urilor și ce înseamnă asta pentru viitorul transportului electric.Nu lipsesc nici gadgeturile! iPhone 16E, Huawei Mate XT global, Osmo Mobile 7, Garmin Tactix 8 și OnePlus Watch 3 sunt doar câteva dintre jucăriile tehnologice despre care vorbim azi. Și pentru fanii hardware-ului, noul procesor cuantic de la Microsoft promite să schimbe regulile jocului.În final, atingem subiecte mai filosofice: cum devenim mai umani într-o eră a AI-ului, cum ne protejăm mintea de atrofie și dacă rămânem fără oxigen la propriu sau doar metaforic. Încheiem cu o discuție despre crypto, memecoins de la președinți și mult așteptatele update-uri de la Google și Microsoft.Așadar, pregătiți-vă pentru o ediție plină de informații, umor și surprize! Rămâneți alături de noi pentru o oră de conținut captivant!

Bun venit la o nouă ediție a emisiunii noastre! Astăzi avem un episod plin de subiecte fascinante, care ne poartă prin muzică, politică, tehnologie și chiar science-fiction. Vom explora cele mai captivante știri și dezbateri, așa că pregătiți-vă pentru o aventură informațională completă!Începem cu BUG Mafia, care pregătește un nou concert ce promite să fie memorabil. Apoi, schimbăm registrul: gata cu politica, dar numai pentru un moment, pentru că nu putem ignora întrebarea zilei – cine ar fi mai bun președinte, Musk sau Trump? Și, într-un salt imaginar, aflăm cum Danemarca vrea să cumpere California – un scenariu la limita credibilului.Avem și povești deosebite, cum ar fi cea a filantropilor care oferă recompense pentru recuperarea unui coif furat sau aventura unei creaturi ciudate care pare să fi venit din altă lume. Și, dacă asta nu e suficient, mergem la propriu „în centrul Pământului”, pentru a explora un subiect extraordinar.Ajungem și la subiectele mai serioase: negocierile pentru pace, un pas important spre stabilitate globală, și economia creată de castori, care au economisit guvernului 1.2 milioane de euro – o lecție interesantă despre natura care ajută economia.Pentru pasionații de tehnologie, avem o mulțime de lansări impresionante. De la NVIDIA 5090 și Powerbeats Pro 2 până la Sony WH-1000XM6 și Pixel 9A, viitorul sună promițător. În plus, Oppo Find N5 și OnePlus 2 aduc inovații extraordinare în design și funcționalitate. Nu lipsesc nici controversele, cum ar fi cearta dintre Sam Altman și Elon Musk sau declarațiile acide ale lui Musk la adresa miliardarilor francezi.În încheiere, explorăm subiecte legate de inteligența artificială: de ce AI-ul poate minți, cum afectează joburile și chiar cum 1 din 4 oameni ajung să flirteze cu chatboții. Avem și un segment dedicat orașului futurist NEOM, Dacia Spring și Tesla Model 3, dar și anunțuri despre Superchargerele din România.Și, desigur, nu ratăm cele mai așteptate evenimente – lansarea GTA 6, unde mulți își vor lua vacanță, și recomandările de cărți pentru cei care vor să se relaxeze offline. Mulțumim că ne urmăriți – vă promitem un episod pe cinste

Ce caută oamenii într-o sticlă de vin? Dacă convenim încă de la început că moderația este importantă când vorbim despre consum de alcool, întrebarea de mai devreme are nevoie de un răspuns, de ce anume trebuie să ținem cont, în fața unei alegeri, privind raftul și diversitatea de sortimente dintr-un magazin? Cum alegem vinul potrivit? Răspunsurile vin într-un curs găzduit din 21 februarie de Fundația Calea Victoriei, curs susținut de lectorul Roxana Nicolaescu, invitată  în RFI360. Despre Roxana Nicolaescu vă spun că de mai bine de 7 ani curatoriază vinuri bune la Fundaţia Calea Victoriei, adică ţine ateliere de iniţiere în cultura vinului şi în arta subtilă a degustării vinului. A colaborat cu festivalul internaţional de vinuri RO-Wine | The International Wine Festival of Romania pentru mai multe ediții, atât ca parte din echipa de organizare, dar şi ca somelier, a fost jurat în Concursul de Vinuri Spumante Româneşti şi organizează degustări pentru evenimente private. Cu toată experiența acumulată, se consideră un învăţăcel etern într-ale vinurilor.Cursul de la Fundaţia Calea Victoriei și-a propus să facă o introducere în cultura vinului."Povestim despre viticultură, geografie, climă şi soluri. Provenienţa unui vin este la fel de importantă ca soiul sau stilul de vinificaţie.", scrie Roxana Nicolaescu. Apoi, despre vinurile albe, "ce căutăm într-un vin alb, cum se face vinul alb şi ce soiuri sunt celebre în lume. Soiuri internaţionale şi soiuri româneşti."O să se vorbească despre vinul roze, cum se face, cum se consuma. De ce vinul roşu e rege în lumea vinurilor. Vinificaţia în roşu şi alchimia fermentaţiei malo-lactice. Despre vinurile organice, biodinamice şi naturale. Sulfiţii explicaţi pe înţelesul tuturor. Întoarcerea la natură şi promovarea transparenţei în procesul de vinificaţie. Spumante şi vinuri speciale. Şampania, cava şi prosecco. Diferenţe şi asemănări. De la complexitatea şampaniei, la insuportabila lejeritate a prosecco-ului.Alături de vinurile rafinate, cursanţii se vor delecta cu o selecţie de brânzeturi fine româneşti şi internaţionale, dar şi mezeluri artizanale şi pâine cu maia. Cursul este adresat tuturor celor interesaţi de ceea ce beau la fel de mult ca de ceea ce mănâncă, cunoscătorilor dispuşi să investească timp şi pasiune în a înţelege vinurile, dar și celor care cred că lumea vinurilor nu este rezervată doar unui cerc restrâns de iniţiaţi.

13 februarie este Ziua Mondială a Radioului care, anul acesta, are ca temă „Radioul și schimbările climatice”. Cu siguranță vă amintiți temperaturile record de vara trecută, urmate de furtuni și ploi care au provocat inundații devastatoare în numeroase zone din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Despre încălzirea climatică – o temă fierbinte, la propriul și la figurat – vorbim cu activista de mediu Ana-Maria Pălăduș, vicepreședinta asociației REPER21.Ceea ce se întîmplă acum e un fenomen reversibil sau rămînem cu aceste efecte, vom avea în continuare veri cu temperaturi foarte ridicate pentru perioade lungi, furtuni și precipitații în cantități enorme?  Ana-Maria Pălăduș: „Evoluţiile climatice sînt destul de ireversibile. Gazele cu efect de seră – dioxidul de carbon, metanul – odată emise, rămîn destul de mult în atmosferă. Mai ales dioxidul de carbon are o durată de viaţă de peste 100 de ani. Şi dioxidul de carbon are ponderea cea mai mare în rîndul gazelor cu efect de seră. Metanul, deşi este mult mai puternic, rezistă 20-30 de ani. Dar noi avem foarte mult dioxid de carbon, astfel încît, şi dacă de mîine nu mai emitem nici o moleculă, o să trăim efectul a ceea ce am emis în ultimii ani. Aşa că probabil în următoarele decenii, chiar dacă de mîine devenim extrem de virtuoşi, o să trăim cel puţin cum trăim acum, cu aceste efecte, poate puţin mai dure. Cum spunea un coleg de-al meu, în 2024 am trăit cea mai răcoroasă vară din cele ce vor urma.”Ce putem face noi, oamenii simpli, pentru a diminua efectele schimbărilor climatice? Ana-Maria Pălăduș: „Sînt cîteva măsuri care, la nivel de amprentă, de gaze cu efect de seră, joacă un rol foarte important: dacă ne propunem ca, din cîteva mese pe săptămînă, să avem două, trei fără carne roşie e foarte bine, dacă ne propunem mai mult mers pe jos şi mai puţină maşină, o excursie în ţară şi nu să bifăm nu ştiu cîte ţări, mai ales pentru două, trei zile, cum se face, deja sînt nişte măsuri de o foarte mare amploare la nivel de impact. Apoi cred că trebuie să e reînvăţăm să fim fericiţi altfel. Să punem mai puţin preţ pe lucrurile materiale – ce marcă am la maşină, ce haine sînt pe mine, cîte haine am, cu cît am umplut coşul – şi mai mult pe partea de relaţii, de timp petrecut cu familia, cu apropiaţii, cu prietenii, cu timp de calitate în natură. Sînt foarte multe studii care arată că, de la un punct încolo – şi e un punct destul de jos, nu trebuie să cîştigăm enorm, de la un punct de unde ne acoperim nişte nevoi de bază – calitatea vieţii nu mai are de-a face cu cît cîştigăm sau cu cît este PIB-ul unei ţări, ci cu calitatea relaţiilor pe care le avem între noi şi pe care le avem cu mediul natural – cît de mult stăm într-o pădure, într-un parc.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Bun venit la o nouă ediție a emisiunii noastre, unde explorăm cele mai interesante subiecte ale momentului! De la performanțele incredibile ale Simonei Halep și până la viitorul inteligenței artificiale, avem un program plin de noutăți, controverse și curiozități. Așadar, pregătiți-vă, urmează o călătorie captivantă prin tehnologie, politică și tendințele globale!Începem prin a-i mulțumi Simonei Halep pentru efortul și dedicarea sa în sport, un model de perseverență și inspirație. Apoi, ne uităm la un subiect sensibil – sănătatea noastră și alegerile pe care le facem, cu o perspectivă interesantă de la Florin Cujbă.Politica pare să fie peste tot în jurul nostru, dar oare nu este deja prea mult? Discutăm despre impactul acesteia asupra vieții cotidiene și despre cum putem naviga prin acest zgomot informațional. Într-o notă mai optimistă, aflăm că Brașovul a ajuns în top 10 destinații pentru londonezi, o recunoaștere frumoasă pentru unul dintre cele mai pitorești orașe din România.Când vine vorba de locuințe, realitatea nu e la fel de roz – prețurile chiriilor cresc constant și previziunile nu sunt deloc optimiste. Între timp, pe scena internațională, Donald Trump ia decizii care influențează relațiile comerciale, inclusiv tarifele pentru Canada și Mexic, dar și planurile sale pentru Gaza. Cum afectează aceste schimbări lumea în care trăim?Revenind la tehnologie, analizăm cum un mall din China redefinește experiența de shopping și discutăm despre reclamele care ne urmăresc peste tot. Avem și cele mai noi informații despre gadgeturi: Xiaomi 15 Ultra, Galaxy Z Fold 7, OnePlus Open 2 și Nikon cu un zoom incredibil de 125x. Plus, noile provocări ale Apple, mai ales în contextul restricțiilor din App Store.Nu încheiem fără să vorbim despre AI – de la OpenAI și DeepSeek R1 la dilema etică a dezvoltării armelor bazate pe inteligență artificială. Și, bineînțeles, nu ratăm știrile despre prima mașină electrică Ferrari și despre impactul cărților asupra inteligenței noastre.Avem multe de discutat, așa că rămâneți alături de noi pentru o ediție plină de informații captivante!

Se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Elita care a făcut posibilă unirea, recunoașterea ei pe plan internațional și apoi a participat la consolidarea tînărului stat român a fost, în mare măsură, formată din scriitori. Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în 24 ianuarie 1859, la București, după ce fusese ales domnitor și la Iași, în 5 ianuarie. Dar acest moment este precedat şi urmat de eforturi diplomatice în cancelariile europene. Și este posibil într-un context internațional favorabil. Despre rolul scriitorilor pașoptiști la realizarea unirii, la recunoașterea ei pe plan internațional și, apoi, la consolidarea tînărului stat român am vorbit cu Alina Pavelescu, istoric, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și scriitoare.Alina Pavelescu: „Acei intelectuali despre care vorbiți și care erau într-adevăr scriitori, dar încă nu erau politicieni – ei au fost mai întîi niște oameni de litere și abia după aceea au devenit politicieni – încep să pledeze cauza României în timpul studenției lor în principal la Paris. Și găsesc un teren favorabil în Franța lui Napoleon III, care a fost unul dintre sprijinitorii principali, dacă nu cumva cel mai important actor politic extern care a sprijinit ideea de unire a Principatelor Române. (...) Oamenii care fac credibilă în străinătate ideea de unitate națională a românilor sînt oameni care s-au format în străinătate, care au aderat la lojile masonice din Franța și care în felul acesta au reușit să se integreze într-o ambianță culturală a unei mari puteri și să creeze imaginea unei națiuni frecventabile, a unei națiuni care putea să trăiască la înălțimea idealurilor Europei occidentale din acea vreme, putea să le înțeleagă, putea să aspire la ele și la rigoare putea să le și realizeze. (...) Acești intelectuali care au adus spiritul și ideile occidentale în Principatele Române la acea vreme au avut rolul cheie în ceea ce s-a întîmplat.”Tinerii din generația de la 1848, pașoptiștii, cum aveau să fie numiți, sînt, în egală măsură, spirite europene, deschise către nou, și mari patrioți. De fapt, sînt mari patrioți pentru că sînt spirite europene. Ei sînt artizanii Unirii. Mulți dintre ei sînt scriitori: Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica (în scrisorile lui către Alecsandri Mircea Cărtărescu găsește adevărate perle narative și romane in nuce). Cum de pasiunea pentru literatură se leagă în cazul lor de pasiunea pentru ideile revoluționare, între care se remarcă ideea politică de stat națiune, cea mai modernă idee a acelor vremuri?Alina Pavelescu: „Lucrurile erau foarte legate în modelul de intelectual al epocii. Acești oameni reprezentau acel model, pe care l-am numi astăzi polimat, al unor intelectuali care aveau o formație mai degrabă enciclopedistă, pentru care cultura era foarte importantă, pentru care educația maselor era foarte importantă. Propria lor educație era importantă, mai ales atunci cînd se făcea într-un spirit care le permitea să-și modernizeze și să-și înnoiască țara. Ei legau ideea de cultură națională de ideea de datorie față de țară. La momentul acela în România abia se năștea o literatură națională.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Cum pot europenii să răspundă atacurilor lui Elon Musk? Chestiunea preocupă tot mai mult presa internațională după ce miliardarul apropiat de Donald Trump a început să se amestece din ce în ce mai mult în politica europeană. ”Imixtiunea în politica occidentală nu mai vine doar din Rusia”, constată El Pais.”Există amenințarea așa-numitului război hibrid al Moscovei și al lui Vladimir Putin și încercările de destabilizare a campaniilor electorale, cel mai recent caz de ingerință fiind alegerile prezidențiale din România.Apoi este ingerința practicată de Elon Musk. Imixtiunea lui nu este nici ilegală, nici clandestină. Este pur și simplu nebunească”.După cum comentează USA Today, ”susținătorii lui Musk spun că el face doar ceea ce alții, în special din mass-media, nu reușesc să facă.El subliniază adevărul, întreabă cine a fost responsabil pentru acest eșec grotesc și de ce politicienii nu fac mai mult.Detractorii lui Musk spun că el pare să facă ceea ce a făcut în SUA atunci când și-a folosit influența pentru a-l ajuta pe Trump, promovând personalități extreme și pătrunzând în spații controversate în care s-ar putea să nu înțeleagă detaliile sau să-i lipsească imaginea de ansamblu”.Irish Independent, preluat de Eurotopics observă însă că „Musk are obiceiul de a se retrage în fața respingerii. El a criticat interdicția curții supreme braziliene la adresa rețelei X pentru dezinformare, apoi a plătit în liniște amenda.Guvernele alese nu sunt neputincioase. Ele pot adopta legi pentru a preveni influența străină. Își pot șterge conturile oficiale de pe pe X. Pot înceta să mai acorde contracte publice companiilor lui Musk. Ingerința lui Musk în alegeri este o amenințare serioasă și trebuie abordată la fel de serios.”Citeste siElon Musk „discută modalități de înlăturare a lui Keir Starmer” (The Times)Pe de altă parte, Le Figaro vede pe cineva din Europa care are o relație specială cu Elon Musk. Și aceea este Georgia Meloni.”În timp ce Europa este alarmată de intruziunile lui Elon Musk în viața democrațiilor, Italia se pregătește să-i încredințeze securitatea”.Cotidianul francez se întreabă însă dacă nu cumva aceasta se face cu riscul de a submina autonomia strategică a UE.”Roma se pregătește să semneze un acord cu Starlink, filiala SpaceX fondată de Elon Musk, care deține aproape monopolul asupra constelației de sateliți pe orbită joasă utilizați pentru comunicații. Italia ar fi atunci prima țară europeană care ar încheia un astfel de acord cu această companie.Există o teamă larg răspândită că Italia va ajunge să renunțe la proiectul european concurent, Iris2, în care este totuși parte interesată, pentru a favoriza acordul cu Starlink”, mai notează Le Figaro.Să rămânem în final la comentariul din Politico:”După cum scria Shakespeare, „Un prieten de la curte este mai bun decât un ban în portofel”.Dar cu cine să te împrietenești atunci când curtea este supravegheată și populată de agenți ai haosului? Cine are puterea în curtea lui Trump și cine este cel mai probabil să o mențină?Încercarea de a înțelege acest lucru va adăuga un strat aproape comic de complexitate și impredictibilitate sarcinii diplomaților și factorilor de decizie europeni.Luptele în desfășurare, schismele bruște și reconcilierile la fel de surprinzătoare vor complica viața partidelor populiste din Europa. Și vor trebui să se obișnuiască să fie ridicate, doar pentru ca, în momentul următor, Trump să-și retragă susținerea fără prea mult tam-tam ”.

Exporturile de gaze naturale stârnesc polemici înainte chiar de momentul în care contractele vor fi derulate. Dar, exportul de materie primă energetică este o temă colaterală. Mult mai important ar fi ca guvernul să găsească soluțiile pentru ca gazul ce va fi extras din Marea Neagră să fie industrializat în țară. Câtă emoție a stârnit știrea că OMV Petrom a contractat către o companie germană o cantitate de gaze care va fi extrasă din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră. Extragerea gazelor naturale din zona offshore ar trebui să înceapă în anul 2027, iar agenția Reuters a anunțat pe surse că OMV Petrom a încheiat cu Uniper, o companie energetică germană, un acord pentru livrarea unei cantități de 1,4 miliarde de metri cubi pentru o perioadă de cinci ani.Sunt două teme aici. Prima este că, în mod sigur, de fiecare dată când va veni vorba de exportul de gaze naturale va fi nevoie de explicații ample legate de contractele de vânzare-cumpărare. În următorii ani, subiectul exporturilor de materii prime energetice din România va rămâne deschis, sensibil la publicul larg și speculat din punct de vedere politic.O a doua temă este cea a înțelegerilor „pe sub masă” pentru acceptarea României în zona Schengen. „Ziarul financiar” a publicat un articol, sub semnătura redacției, în care erau citate surse anonime și se arăta că „iese la iveală prețul Schengenului, respectiv gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania”. Aș fi trecut lejer peste informație, dar ieri seară, în ediția electronică a ziarului, alături de alte câteva materiale publicistice citite de 485 de ori, de 376 de ori sau doar de 95 de ori exista articolul despre „prețul Schengen” accesat exact de 264.968 de ori. Un număr foarte mare. Este greu de spus câți dintre cei care au citit textul au crezut că intrarea României în Schengen s-a făcut pe baza unui „troc”, dar acesta este un subiect pentru autorități.Chestiunea strict tehnică este mai clară, iar ministrul energiei, Sebastian Burduja a adus o serie de precizări. Respectiv, cantitatea contractată de Petrom cu firma germană reprezintă doar 1% din producția totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Adică, un procentaj nesemnificativ.Apoi, cele două companii care operează perimetrul Neptun Deep, Romgaz și OMV Petrom, au responsabilitatea propriilor decizii comerciale, dar legea are și o „frână” pentru situația în care statul român dorește să blocheze derularea unor contracte bilaterale.România este un producător european important de gaze naturale. Anul trecut, Olanda și România au împărțit primele două poziții, iar exploatarea perimetrelor din Marea Neagră va duce detașat producția locală pe primul loc la nivel european. În acest context, este clar că exportul de gaze naturale este o opțiune foarte bună pentru România, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană vrea să elimine importurile din Rusia.Să fim realiști: vor exista în continuare tot felul de voci care vor contesta exportul românesc de gaze naturale. Dar, principala temă nu este exportul, ci utilizarea gazului natural în țară cu o valoare adăugată cât mai ridicată, iar statutul de cel mai important producător european va avantaja România pentru atragerea de investiții.În loc să discutăm la nesfărșit în termenii naționalismului economic despre exportul de gaz, mai bine autoritățile ar încuraja investițiile în centrale de producție a energiei electrice care folosesc gazele naturale. Așa cum este cazul centralei electrice de la Iernut, județul Mureș.Guvernul ar trebui să găsească soluții pentru atragerea investitorilor în industria chimică și în producția de îngrășăminte chimice. Romgaz și-a anunțat intențiile de a deveni furnizor de gaze și energie pentru consumatorii casnici. Foarte bine, dar, combustibilul primește valoare adăugată în industrii, nu în consumul gospodăriilor.Uniunea Europeană consumă din totalul cantității de gaze, 32% pentru producerea de energie electrică, 25% pentru gospodăriile populației și 24% pentru industrie. România ar trebui să se apropie de această structură. Dar, ar trebui ca prioritățile să fie concentrate pe investiții și nu măcinate de frici naționaliste că gazele din România vor merge în Europa.

Isaia 11.1-9 1. Apoi o Odraslă va ieşi din tulpina lui Isai, şi un Vlăstar va da din rădăcinile lui. 2. Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul. 3. Plăcerea Lui va fi frica de […]

„Îşi punea costumul de lup şi îşi imagina că era…CURAJOASĂ ca un lup. IUTE ca un lup. PUTERNICĂ, aşa cum este un lup. Şi poate puţin FIOROASĂ ca un lup.” Sofia nu ştie cum să-şi facă prieteni. La şcoală, încearcă să vorbească cu alţi copii, dar cuvintele i se opresc undeva în gât. Apoi, într-o zi, când Sofia visează la pădurea sălbatică, acoperită de zăpadă, se întâmplă ceva extraordinar... Melodia Midsummer Sky de la Kevin MacLeod este licențiată în baza unei licențe Creative Commons Attribution 4.0. https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ Sursă: http://incompetech.com/music/royalty-free/index.html?isrc=USUAN1100158 Artist: http://incompetech.com/

Mai mulți protestatari din Novi Sad, Serbia, au fost arestați week-end-ul trecut după ce au participat la protestele care cer răspunsuri de la autorități în urma accidentului de la gara din oraș. Pe 1 noiembrie, plafonul gării s-a prăbușit ucigând 15 persoane. Până acum poliția nu a făcut arestări în cazul plafonului.   Locuitorii din Novi Sad au protestat, la sfârșitul săptămânii trecute, față de lentoarea anchetei privind prăbușirea  plafonului gării din oraș, pe 1 noiembrie, accident în care și-au pierdut viața 15 persoane și mai multe au fost rănite, citim în n1info.rs.„Deși Parchetul a anunțat procedura de cercetare preliminară în legătură cu tragedia petrecută la 1 noiembrie, încă nu a anunțat persoanele arestate,” scrie site-ul televiziunii sârbe.Poliția a arestat mai multe persoane, însă, la protestele din week-end. Printre arestați se numără un consilier municipal și fostul viceprim-ministru al Voivodinei, Goran Ješić. Citeste siPreședintele Serbiei la mormintele copiilor morți în tragedia de la Novi Sad„Este tragic că procuratura ne dă informații cu lingurița, crezând că acestea vor fi suficiente pentru activiști, opoziție și cetățeni. Așa-zisa lege, așa-zisele instituții și autoritățile s-au grăbit să acționeze împotriva activiștilor care au participat la demonstrația de la Novi Sad, ducându-i la diferite secții de poliție, nu numai din Novi Sad, ci și în împrejurimile orașului. Și când vine vorba de plafon și paisprezece oameni (acum 15, n.r.) sunt uciși, vedem că este un proces foarte lent, netransparent. Asta îi enervează și mai mult pe oameni și îi împinge să se lupte,” spune Jelena Božić de la ONGul SviĆe. Croaţii au comemorat victimele asediului de la VukovarÎn jutarnji.hr citim despre comemorarea victimelor asediului din Vukovar. Armata Populară Iugoslavă, susținută de diverse forțe paramilitare din Serbia, au asediat timp de 87 de zile orașul, între august și noiembrie 1991. Vukovar a fost apărat de aproximativ 1.800 de soldați ai Gărzii Naționale Croate și de voluntari civili.„Scene emoționante în Vukovar: Aproximativ 120.000 de oameni au pășit în Coloana de Amintiri, conduși de 2.656 de tineri în tricouri albe.” Numărul coincide cu numărul victimelor făcute de sârbi.„Prin această inițiativă, am vrut să oferim a tinerilor posibilitatea de a se conecta mai personal cu una dintre victime,” a declarat organizatorul evenimentului.Tinerii l-au cunoscut și pe Branko Borković, ultimul comandant al apărării orașului Vukovar. „Nu aș schimba nici o decizie pe care am luat-o atunci pentru apărarea orașului,” a declarat veteranul.Primarul orașului Vukovar, Ivan Penava, a fost vorbit despre persoanele dispărute și crimele de război.  „În ceea ce privește instituțiile Republicii Croația din ultimii 3-4 ani, se simte un pas semnificativ înainte în căutarea celor dispăruți. În ceea ce privește justiția croată, pot observa anumite evoluții în arestările responsabililor, dar rămâne frustrare în ceea ce privește statul major de comandă și Statul Major al Armatei Populare Iugoslave care scăpa cu succes de mâinile justiției. Mulți sunt decedați, dar nu toți, iar o astfel de judecată este o problemă de igienă de bază în fiecare societate,” a spus primarul.Muntenegru participă la COP29 la BakuÎn www.vijesti.me citim despre participarea președintelui muntenegrean, Jakov Milatović, la summitul pentru climă, COP29 care are loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku în Azerbaidjan. „Cred că am făcut un pas important în domeniul platformelor inovatoare pentru finanțarea politicilor verzi. Am făcut acest lucru anul trecut în cooperare cu Oficiul Națiunilor Unite”, a spus Milatović.Potrivit spuselor sale, Guvernul Muntenegrului a alocat resurse semnificative drept capital inițial. „Apoi, împreună cu multe țări donatoare și cu Uniunea Europeană, am făcut un pas înainte spre finanțarea politicilor ecologice,” adaugă Milatović.El a prezentat acest lucru ca un exemplu al modului în care o țară atât de mică și în curs de dezvoltare, precum Muntenegru, poate contribui la protejarea mediului și oferă un exemplu bun pentru alte țări din lume în domeniul finanțării politicilor ecologice durabile. Au contribuit la redactarea Revistei Presei Europa Plus:Nevena Bajić - Serbia;Jelena Vukadinović - Muntenegru Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

CE VOM FACE ÎN CERURI? „Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou...” (Apocalipsa 21:1)

Participarea la show-ul tv 'Asia Express' este cea mai recentă realizare pentru Mihai Găinușă. Un parcurs care a surprins pe toată lumea, aventura încheindu-se în semifinalele concursului tv. "Importantă este călătoria.", spune Mihai Găinușă, într-o discuție în emisiunea RFI360, discuție ce pornește de le la jurnalismul făcut cu umor, până la supraviețuirea într-un pesaj media cu tot felul de provocări. Absolvent al unui liceu de poștă și telecomunicații, Mihai Găinușă a pus prima data căștile pe urechi pe vremea când lucra într-o centrală telefonică. Apoi a încercat de câteva ori să intre la Facultatea de Studii Economice dar matematica s-a dovedit o nucă tare, motiv pentru care a ales Facultatea de Jurnalism. Întâmplarea face că atunci a câștigat un concurs la o emisiune de la un post de radio, și uite așa, venind la radio, nu a mai plecat. Radioul se numea Delta RFI, iar de aici începe povestea lui Mihai Găinușă, întinsă pe tot felul de frecvențe, radio și tv.A fost acolo când un important post de radio din FM-ul romanesc, Radio Contact, s-a stins, pentru a face loc unui alt nume de radio, important astăzi. A fost în echipa de scriitori ai emisiuni 'Chestiunea Zilei' de la ProTV, este unul dintre inițiatorii emisiunii tv Cronica Cârcotașilor. Dar prima încercare de umor la microfon rămâne la Delta RFI, devenind parte din distribuția emisiunii la care câștigase concursul ce i-a deschis ușa radioului. Emisiunea se numea 'Săptămâna nebunilor'. S-a întors la școală pentru a învăța să scrie scenarii, a scris pentru carte, a scris pentru film, a făcut televiziune, le-a vorbit studenților care au pornit pe drumul jurnalismului, visul său rămâne radioul.

Licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii București, doctorand în studii culturale al Școlii Doctorale Litere din cadrul aceleiași instituţii, Valentina Vesler este Director de Comunicare & PR Valvis Holding de aproape 25 de ani, atata timp într-o singura companie, spune ceva despre disponibilitatea la efort și adaptabilitate. Dar ce parere are despre schimbare? O întrebare de la care pornește discutia din emisiunea RFI360 cu Valentina Vesler.   "Am început cu un liceu de biologie-chimie, animată de aspirația de a deveni medic. Apoi, influențată de perspectivele profesionale promițătoare ale anilor '90, m-am orientat către Facultatea de Drept. În final, am descoperit că adevărata mea vocație se află la Facultatea de Litere, unde pasiunea pentru cărți și-a găsit expresia firească. Sunt câteva exemple din seria de decizii care mi-au redirecționat fundamental traiectoria profesională și personală, demonstrând că uneori cele mai neașteptate alegeri ne pot conduce către împlinirea autentică.", asta spune pentru revista Psychologies, Valentina Vesler, femeia care astăzi are nu mai puțin de 25 de ani de experiență în comunicare, PR și publicitate.Pe 15 noiembrie o puteți vedea la Koonferința Shift Happens. Conferinta celor de la Kooperativa 2.0 pornește fix de la ideea de schimbare, la care orice om de marketing trebuie adesea să se adapteze. Că vorbim despre decizii de ultim moment, de un neașteptat zero tăiat într-un buget stabilit de ceva timp, omul în comunicare trebuie să fie capabil să gestioneze tot felul de crize, iar spontenaitatea și creativitate se adaugă la plusul de experiență acumulată astfel într-o companie. 

Profil de Antreprenor 2024 - O radiografie detaliată a climatului antreprenorial din România. Studiul se bazează, în premieră, pe teritorializarea și analiza datelor publicate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului pentru a oferi o imagine cât mai clară a evoluției mediului antreprenorial din ultimii 30 de ani. Studiul este realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România. Analiza și-a propus să descifreze dinamica complexă a pieței de afaceri din România, utilizând datele extensive furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului. Prin metodologii moderne și elemente geografice, demografice și de finanțe publice, s-a construit o perspectivă comprehensivă asupra evoluției firmelor, de la începutul anilor '90 până în prezent. Ideile principale care se desprind din acest studiu:

În Republica Moldova apar tot mai multe informații cu privire la rețeaua de votanți finanțată de Rusia. Autoritățile de la Chișinău spun că au descoperit o schemă de corupere masivă, care ar putea cuprinde un număr enorm de  alegători, între 150.000 și 300.000, suficient pentru a putea influența rezultatul votului într-o țară precum Republica Moldova. Dar poate fi acest model replicat și în alte țări, inclusiv în România? Este posibil ca și la noi, alegerile să fie influențate de o rețea finanțată de la Moscova?  O adevărată armată din umbră. Așa ar putea fi caracterizată rețeaua de influență construită de Kremlin în Republica Moldova și pe care autoritățile de la Chișinău o consideră responsabilă pentru votul foarte strâns la referendumul pro-european.Potrivit unor investigații media și ale procurorilor, această rețea este finanțată din Rusia, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul furtului unui miliard de dolari din băncile moldovenești și refugiat acum în Rusia.Dar cum funcționează această veritabilă coloană a cincea? Dumitru Pelin este directorul portalului Nord News, din orașul Bălți. Situat în nordul țării, Bălți trece drept unul dintre bastioanele pro-rusismului din Republica Moldova.”Deci, acesta este un sat. Satul este împărțit în mahalale, de  două sau trei străzi. Fiecare are câte un influencer. Dacă îi tai capul unuia apare altul. Nu poți să-i decapitezi”, spune Dumitru Pelin.Victor Gaideec, redactor la Nord News, povestește ce s-a întâmplat în duminica referendumului și cum prezența la vot a crescut brusc pe parcursul zilei.”Dimineața erau foarte puțini oameni. Și eu chiar am transmis de dimineață că prezența era mult mai scăzută decât de obicei. Un președinte de secție îmi spunea că, de obicei, la ora 7.30 era coadă, acum erau foarte puțini. Doar 30-40 de oameni în primele două ore. Apoi, prezența s-a intensificat iar noi n-am înțeles din ce cauză. Dar când am văzut rezultatele am înțeles că intervenise factorul politic. Oamenii au primit indicația, prin rețeaua Telegram, să meargă să voteze contra. Echipa Partidului Acțiune și Solidaritate n-a lucrat bine, dar Șor a lucrat mai bine. Participarea a fost de 52%, niciodată la Bălți nu a fost atât de mare”, spune Victor Gaideec.Citeste siChișinău: Amenzi pentru fraudă electorală, fenomenul nu poate fi stopat în 2 săptămâniAm mers și în sudul Republicii Moldova, la Comrat, în Găgăuzia, unde 90% din alegători au votat negativ la referendum. Mihail Sirkeli este fondatorul și coordonatorul portalului Nokta, o publicație pro-europeană – ceva cu totul neobișnuit în această regiune puternic pro-rusă. El explică funcționarea acestei rețele și mai ales pericolul ca ea să fie replicată în statele Uniunii Europene, inclusiv în România:”Ei sunt organizați pe principiul legiunii romane, cu coordonatori de 1.000 de oameni, de 100 și de 10. Coordonatorii sunt responsabili pentru a atrage și a păstra oamenii în această rețea. Sunt instruiți cum să le vorbească și îi mențin inclusiv prin mijloace financiare”Mihail Sirkeli crede că modelul poate foarte ușor să apară și în alte părți:”Acest model poate fi replicat în întreaga Europă de Est. Aici vorbim despre un alt nivel, nu doar despre influențarea opiniilor. Și sunt convins că pot să o facă și într-o țară ca Germania. E adevărat, cu costuri mai mari. Dar... care-i problema? Aici au cheltuit echivalentul unei rachete. În România, i-ar costa zece sau o sută. În Germania, o mie. Care-i problema? Aceasta înseamnă o armată a votanților care se dezic de convingerile lor pentru 50 sau 100 de euro. Ai apăsat butonul, s-au activat. Și, credeți-mă, poate fi construită ușor și în România. La final, important este să cucerești țara prin metode nonmilitare. Este important ca fenomenul din Republica Moldova să fie monitorizat de vecinii noștri, în primul rând, România. Pentru că, vedeți, au apărut niște politicieni care în mod normal n-ar trebui să apară. Iar în România urmează alegeri”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă) Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu. E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.             Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani. De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.

Muzica trupei Rockabella, într-un spectacol de teatru la TNB. „Iată-ne aici!” este un musical în cinci personaje, după un libret original de Andrei Radu și Natalie Ester, ce explorează fenomenul migrației în rândul tinerilor și contextele care îi influențează. O realizare importantă pentru trupa Rockabella, trupă care a sărbătorit în urma cu o lună, 10 ani de existență. Despre această realizare vorbim astăzi cu Teodora Moroșanu de la Rockabella și Ionuț Grama. Sfârșitul clasei a XII-a. Trăim bucuria balului de absolvire. Trecem prin emoțiile bacului, apoi uităm de griji pe nisipul petrecerii din Vamă. Inspirăm adânc, ne privim în ochi prietenii din gașcă și ne jurăm că nu ne vom despărți niciodată. Apoi pornim la drum. Iar pasiunile, ambițiile, potențialul, familiile, „sistemul” — sau toate laolaltă — ne împing spre diferite colțuri ale lumii… Și promisiunile făcute cândva pe o plajă rămân o notă de subsol într-un jurnal: „Cineva să ne găsească drumul înapoi.”După musicalul de cameră „Thrill Me: Povestea lui Leopold și a lui Loeb”, Touchstone Creative revine cu o propunere inedită, în coproducție cu Teatrul Național București. “Iată-ne aici!” este un musical românesc în cinci personaje, după un libret original de Andrei Radu și Natalie Ester, pe muzica trupei art-rock Rockabella, ce explorează fenomenul migrației în rândul tinerilor și contextele care îl influențează. Între acorduri rock, visuri împlinite și șanse ratate, cinci prieteni „Fără răspuns” se cred „Invulnerabili” și ridică “Steagul alb” în speranța că vor retrăi un bis împreună. Spectatorii vor regăsi povești de viață inspirate de fapte reale, iar fanii muzicii rock autohtone se vor bucura de noi interpretări ale pieselor de pe albumele „Clarobscur” și „Invulnerabili”.O producție Touchstone Creative, în parteneriat cu Teatrul Național „I. L. Caragiale” București. Bilete, aici.

Guvernul va face o rectificare bugetară, prima din acest an. Dar, este o rectificare negativă pentru că deficitul va crește și cheltuielile nu vor scădea. Realocarea unor sume în cadrul bugetului nu ajută cu nimic la regăsirea echilibrului. Guvernul pregătește o rectificare bugetară. Este o decizie oarecum neașteptată dacă ne gândim că în ultimii doi ani Executivul a rezolvat mișcările de fonduri bugetare nu prin rectificare, ci prin alocări făcute de la Fondul de rezervă.O rectificare bugetară are avantajul că oferă o imagine de ansamblu asupra bugetului și asupra deficitului bugetar, în timp ce sumele virate prin fondul de rezervă al guvernului dădeau doar o imagine parțială asupra modificărilor bugetare.Ce ne spune rectificarea bugetară pregătită de guvern? Mai întâi de toate, este făcută degeaba, în sensul că pentru o schimbare concretă ar fi fost nevoie ca rectificarea de anul acesta, să transmită semnalul unei responsabilități fiscal-bugetare, adică al reducerii cheltuielilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: continuă risipă bugetară.Apoi, rectificarea bugetară are un caracter electoral pronunțat, în sensul că sunt alocați bani pentru cheltuieli de consum. Cifrele mari ale rectificării bugetare ne arată că guvernul mizează pe o creștere a veniturilor cu 19 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor cu 41 miliarde de lei. Doar aceste date ne spun că rectificarea a fost gândită pentru a regla anumite capitole de cheltuieli probabil necesare în apropierea campaniei electorale.Astfel, în documentul Ministerului Finanțelor se precizează motivele creșterii cheltuielile bugetare, capitol cu capitol.Așadar, cresc cheltuielile cu medicamentele, cele cu salariile cadrelor didactice, cele cu bursele pentru elevi și cu naveta copiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește mai mulți bani, dar nu pentru investiții, ci pentru programe precum vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru copiii defavorizați, dar și o primă didactică. Autoritățile locale primesc și ele bani pentru a putea funcționa, inclusiv pentru cheltuielile cu spitalele și școlile aflate în subordinea primăriilor.Se alocă fonduri și pentru investiții, adică pentru lucrările de infrastructură feroviară și rutieră și pentru cofinanțarea proiectelor executate cu fonduri europene.Rezultatul acestei rectificări bugetare este că deficitul bugetar urcă de la 5% din PIB, cât era anticipat în programul de buget, la 6,94% din PIB, adică în termeni nominali, va ajunge la 122 miliarde de lei, de la 58 miliarde de lei cât era programat. Creșterea economică a fost și ea revizuită de la 3,4% la 2,8%.Ce înseamnă aceste lucruri? Că economia românească traversează în termeni macroeconomici una dintre cele mai complicate perioade, cu deficite mari care arată lipsa de performanță a statului, cu o creștere a datoriei publice și cu investiții în infrastructură care cresc, dar nu reușesc să acopere necesarul României.În aceste condiții, raportul agenției de rating Fitch nu mai surprinde pe nimeni. Agenția remarcă un lucru și anume că nivelul deficitului bugetar este atât de mare încât se poate echilibra prin reducerea cheltuielilor. Doar că în țară majoritatea economiștilor nu pledează public pentru reducerea cheltuielilor, ci pentru creșterea veniturilor. Dar, guvernul fuge ca dracul de tămâie de măsuri care să scadă cheltuielile publice, pentru că se teme de efectele electorale. Această rectificare bugetară dovedește o dată în plus că nimeni din guvern nu își propune să scadă cheltuielile. Drept urmare îi dau înainte cu deficite mai mari.Din nou, încasările mai mari prognozate prin rectificarea bugetară vor fi risipite prin creșterea cheltuielilor. Dar, din nou, ca la bugetul de stat, veniturile sunt supraestimate. De exemplu, Ministerul Finanțelor a calculat că va obține în plus aproximativ opt miliarde de lei din procesele de digitalizare și din amnistia fiscală. Încă o dată, Finanțele au mers pe varianta „venituri incerte, cheltuieli sigure”. Este, din păcate, cea mai sigură rețetă pentru creșterea în continuare a deficitelor și a datoriei publice.

Importanţa industriei de război în România (DW) - Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia) - România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul) Unde sunt marile teme electorale din agendele candidaților la președinție? (Europa Liberă)Doisprezece candidați la prezidențiale, de toate culorile politice și independenți, s-au aliniat până acum la startul alegerilor. Problemele fundamentale ale României sunt multe și rezolvarea unora trenează de ani de zile. În loc să fie abordate aceste teme, campania excelează prin populism.Subiecte care au ținut până acum prime-time-ul: diploma și notele de la bacalaureat ale lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD; cartea lui Nicolae Ciucă – mai ales prețul exorbitant al panourilor care au împânzit țara pentru promovarea ei – și clipul despre bătălia de la Nasiriyah (Irak), „prima după al Doilea Război Mondial la care ia parte armata română”, contrazisă de o investigație recorder.ro; notele mici ale Elenei Lasconi, candidata USR, la licența obținută la facultatea (privată) ecologică din Deva, pe care a omis să o treacă în CV; speculații pe tema candidaturii la prezidențiale a lui Mircea Geoană.Toate aceste subiecte mărunte, dar semnificative pentru mediocritatea campaniei, au invadat agenda publică și nu au făcut decât „să amplifice sentimentul de irelevanță și apatia electoratului”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.„Mediocritatea temelor este în oglindă cu mediocritatea candidaților și împreună duc la accentuarea dezinteresului. Știm din cercetări că doar o treime dintre cetățeni au interes față de politică. În momentul în care temele campaniei nu se suprapun în nici un fel cu interesele oamenilor, acest procent scade”, mai spune Ovidiu Voicu.Războiul din Ucraina și posibilitatea izbucnirii unui conflict Rusia-NATO se află pe prima poziție în îngrijorările românilor, 33%, potrivit unui sondaj INSCOP din aprilie.Apoi, cetățenii sunt preocupați de costul vieții (28,6%), de pierderea locului de muncă (22,7%), de sănătate (18,5%) și de educație ( 13,2%).Niciunul dintre aceste subiecte nu apare în discursurile candidaților și partidelor, nu sunt propuse proiecte și nu există viziuni pe termen lung. Opinie: Importanţa industriei de război în România (DW)Industria autohtonă de armament, abandonată ani de zile, dezmembrată și parțial chiar vândută la fier vechi, trebuie înlocuită sau refăcută, potrivit discuțiilor de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2025 – 2034 a fost unul dintre punctele principale ale ședinței CSAT.  Acest plan corelează nevoile de tehnică și echipamentele militare cu resursele financiare care pot fi alocate înzestrării prin bugetele anuale de stat... Potrivit unui Raport NATO, România deși a alocat anul trecut 2,5% din PIB, a cheltuit doar 1,6%, ceea ce pare o anomalie pentru o țară care are la frontierele sale un război care durează de mai bine de doi ani de zile. Planul pe 10 ani de înzestrare a Armatei e cumva complementar cu Strategia Națională pentru Industria de apărare, 2024-2030. Potrivit acestei Strategii, statul va investi 150 de milioane de euro anual în fabricile de armament astfel încât acestea să fie retehnologizate până în 2030. Strategia promite să producă muniție după standarde NATO,  fiindcă întreprinderile autohtone sunt calibrate pentru armament sovietic și în cei aproape 35 de ani tranziție nu au fost făcute schimbările tehnice necesare pentru trecerea lor pe sistemul folosit de Occident.Președintele, primul ministru, șefii serviciilor secrete și miniștrii prezenți la întâlnirea de la Cotroceni susțin că odată cu creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare, România ar trebui să atragă investiții și colaborări cu marile companii militare din lume.Citiți articolul Sabinei Fati pe pagina DW. Rectificarea bugetară: Deficitul bugetar se majorează la aproape 7%, iar creșterea economică a fost revizuită în scădere la 2,8% (Economedia)Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară, prima din ultimii aproape doi ani. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de estimarea de la începutul anului, de 5% din PIB. Creșterea economică prognozată pentru finalul anului a fost revizuită în jos, la 2,8%, față de prognoza de 3,4% din proiectul de buget elaborat la începutul anului.Amintim că anul trecut și în acest an Executivul a folosit Fondul de Rezervă Bugetară pentru a face redistribuiri de plăți, o modalitate considerată netransparentă de către Consiliul Fiscal.Economedia a scris anterior că la rectificarea bugetară primesc bani în plus: Sănătatea – 11,4 miliarde lei, Educația – 6,4 miliarde lei, Transporturile – 5 miliarde lei și Dezvoltarea Regională – 9 miliarde lei. România, țara copiilor abandonați. Motivele pentru care mamele își părăsesc copiii încă de la naștere (Adevărul)Un fenomen dramatic capătă amploare, mai ales în maternitățile din județele sărace ale României. Tot mai mulți copii nou-născuți sunt efectiv abandonați în maternitate. În mare parte, mamele care-și abandonează copiii sunt femei din familii sărace și fără noțiuni elementare de educație sanitară sau educație sexuală. Statisticile confirmă această realitate sumbră. În jur de 9000 de copii sunt abandonați, pe an, în România. Unii în maternitate, alții în spitale sau, pur și simplu, dați statului fiindcă nu pot fi întreținuți de familie. ”Sărăcia este o problemă invocată. Condițiile economice nu le ajută să poată crește acel copil. Nu au locuință, nu au venituri, nu au condiții”, precizează specialistul în neonatologie Carmen Zaboloteanu pentru Adevărul. Culmea, o caracteristică a mamelor care-și abandonează copilul la maternitate, cel puțin în județul Botoșani, este faptul că au deja mai mulți copii acasă. Unele nu se află la primul abandon.

Gustă astăzi un aliment care nu este atractiv vizual, dar este sănătos! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Presa din Republica Moldova preia date ale Biroului Național de Statistică potrivit cărora, în trimestrul doi al anului 2024 salariul brut a însumat 14 069 de lei, fiind în creștere cu 15,5% față de trimestrul II 2023 și cu 6,8% față de trimestrul I 2024. Desigur, aceste date nu ne spun mare lucru, dar ele devin relevante dacă le privim în context regional. Potrivit calculelor jurnaliștilor moldoveni, nivelul salariului mediu brut în Republica Moldova ajunge la 681 de dolari sau 613 euro.Aceasta înseamnă cu 10 euro mai mult decât salariul mediu brut din Rusia, o țară cu infinit mai multe resurse și în care, până de curând, mulți moldoveni obișnuiau să caute de lucru, în speranța unui trai mai bun.Și, ca să continuăm cu comparațiile, salariul mediu brut din Serbia se cifrează la la 683 de euro.România, cu 1294 de euro, depășește cu mult țările vecine.Dincolo de aceste comparații, faptul că salariul mediu din Republica Moldova a ajuns să-l depășească pe cel din Rusia este plin de semnificații.Mai întâi de toate, aceasta vine după ce, de mai mulți ani, Uniunea Europeană, ba chiar România de una singură au depășit Rusia, ca parteneri comerciali, dar și ca investitori pentru mica republică dintre Prut și Nistru.  Este o dovadă că alegerea căii europene s-a dovedit corectă.Apoi, aceste date contrazic flagrant propaganda rusească potrivit căreia apropierea de Uniunea Europeană înrobește și sărăcește țările. Dacă ar fi să dăm crezare acestei narațiuni a Kremlinului, atunci România, care a apucat-o de mult mai mult timp către Europa, ar fi trebuit să fie deja cu mult mai săracă.Dar, ce să vezi? România se află la un nivel mai mult decât dublu față de Republica Moldova și aproape dublu față de Serbia.În sfârșit, datele ne îndeamnă să privim mai atent spre ceea ce se întâmplă în Rusia.Și aceasta, pentru că modelul ei social și economic este sursă de inspirație pentru suveraniștii de pretutindeni și, bineînțeles, din România: un conducător puternic, un partid-stat care îl urmează și un popor animat de propagandă.Rusia este deținătoarea unor resurse colosale și acestea sunt gestionate de mari companii controlate de stat sau de oamenii de încredere ai statului. Ceea ce constituie visul de aur al tuturor suveraniștilor.Ei bine, acest sistem al verticalei puterii a creat, într-adevăr, oligarhi care jonglează cu miliardele, își ridică palate, se plimbă în iahturi aurite și, bineînțeles, își țin copiii, pe bani mulți, în putredul Occident.Ceea ce sistemul rusesc nu a reușit a fost să facă astfel încât imensitatea resurselor să aducă o viață bună cetățenilor de rând. Iar perspectivele sunt mai degrabă sumbre. Putin a împins țara către un război absurd și costisitor, și-a izolat țara și a condamnat la sărăcie inclusiv generația viitoare.Între timp, moldovenii s-au descurcat mai bine, deși au fost asupriți de ruși timp de mai bine de un secol și jumătate și sunt aproape lipsiți de resurse naturale. S-au descurcat cu fructele și cu vinul lor, cu o nouă generație bine educată și creativă, cu o diasporă harnică, dar mai ales, cu libertate.Este o lecție pe care mica Moldovă o dă tuturor celor care mai au dubii. Și pe care România a oferit-o deja, de multă vreme. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Obiecții împotriva mântuirii eterne (partea XI)Divorț și recăsătorireDivorțul este de mult timp un subiect complex și controversat în biserică. În cultura noastră de astăzi, mulți oameni sunt afectați de acesta într-un fel sau altul. Cu toții cunoaștem pe cineva, fie un membru al familiei sau un prieten apropiat, care a experimentat durerea unei căsnicii rupte. Sau poate tu însuți ai trecut sau treci printr-un divorț. Dacă da, sunt sigur că nu trebuie să vă spun cât de dureros și devastator poate fi acesta, atât pentru adulți, cât și pentru copiii implicați în situație. Mai mult decât atât, ca și copil al lui Dumnezeu, sunt sigur că te-ai întrebat de mai multe ori: „Mă va mai ierta Dumnezeu dacă divorțez sau mă recăsătoresc? Voi rămâne mântuit sau îmi voi pierde mântuirea pentru totdeauna?” Toate acestea sunt întrebări bune și pertinente, în special pentru credincioșii care au trecut deja prin acesta sau intenționează să o facă. În primul rând, trebuie să aflăm din Biblie care cazuri de divorț sau recăsătorire sunt păcate. În al doilea rând, pentru acele situații în care despărțirea de partenerul de căsătorie este un păcat, trebuie să stabilim, din nou, cu ajutorul Scripturii, dacă acest tip de păcat este de neiertat și îi poate face pe credincioși să-și piardă mântuirea veșnică. Imoralitatea sexuală și partenerul necredinciosExistă două cazuri clare în care divorțul este permis de Dumnezeu și nu este considerat un păcat în Scriptură. Primul motiv admisibil, descris de Isus în Matei 5:31–32 și Matei 19:9, este infidelitatea prin imoralitate sexuală, care se aplică ambilor soți:Matei 5:31–32 (NTR)31 S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire».32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al preacurviei, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată comite adulter.Matei 19:9 (NTR)9 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, în afară de caz de preacurvie, și se căsătorește cu alta comite adulter.Unii lideri spirituali din trupul lui Cristos de astăzi susțin că, pe baza acestor două pasaje, numai imoralitatea sexuală este un motiv valid pentru a desface o căsnicie. Dacă este așa, înseamnă că apostolul Pavel L-a contrazis pe Isus. În 1 Corinteni 7:15, el adaugă o a doua situație în care divorțul nu este un păcat, aceea a unui soț necredincios care dorește să se despartă:1 Corinteni 7:12–15 (NTR)12 Celorlalţi vă spun eu, nu Domnul, că, dacă un frate are soţia necredincioasă şi ea vrea să stea cu el, el să nu divorţeze de ea,13 iar dacă o femeie are soţul necredincios şi el vrea să stea cu ea, ea să nu divorţeze de soţul ei.14 Căci soţul necredincios este sfinţit prin soţia lui, iar soţia necredincioasă este sfinţită prin fratele, altfel copiii voştri ar fi necuraţi, dar aşa sunt sfinţi.15 Însă dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă. În astfel de circumstanţe, fratele sau sora nu sunt legaţi. Dumnezeu v-a chemat la pace.Mai târziu, vom vedea că, atunci când Isus spune în Matei 5:31–32, Matei 19:9 și Marcu 10:2–12 că un bărbat nu trebuie să se despartă de soția sa din niciun alt motiv, în afară de imoralitate sexuală, el are în vedere o anumită controversă fierbinte din vremea Lui despre acest subiect, care se baza pe Deuteronom 24:1–2. Abuzul fizic și emoționalPoate întrebi: „Dar cum rămâne cu abuzul fizic, abuzul emoțional sau neglijarea unui soț? Este vreunul dintre aceste motive acceptabil pentru divorț? Ce spune Biblia despre aceasta?” Nu există un răspuns ușor, deoarece nici Biblia nu are un răspuns clar, negru pe alb, la această dilemă. Aici lucrurile se complică și intră în zona gri, de aceea trebuie să ne bazăm pe Duhul Sfânt pentru a ne oferi revelația și înțelegerea inimii Sale în această chestiune. Dacă privim cu atenție Scriptura, cu o inimă deschisă și sinceră, vom afla că ea are o soluție la această problemă provocatoare.În primul rând, vă invit să observați, prin câteva exemple, un principiu general valabil și anume că dragostea și mila lui Dumnezeu sunt întotdeauna mai mari decât dreptatea Sa.Fără a-Și diminua în vreun fel neprihănirea și pedeapsa pentru păcat, El este mereu în slujba de a încuraja, de a zidi și de a restaura viețile oamenilor, în ciuda greșelilor și eșecurilor lor. El întotdeauna se bucură să-Și vadă copiii fericiți și bine. Chiar și în vremurile Vechiului Testament, în timpul Legii lui Moise, când Dumnezeu părea foarte crud și aspru în pedepsele Sale pentru actele de neascultare ale oamenilor, El a făcut totul din grijă față de ei și pentru că nu exista altă cale de a realiza ceea ce trebuia să facă pentru umanitate. În momentul în care devenim părinți, putem începe să înțelegem și să experimentăm o licărire din inima lui Dumnezeu pentru copiii Săi. Indiferent cât de răi pot fi copiii și indiferent ce lucruri rele ar putea face, tații și mamele normale nu vor renunța niciodată la ei și vor face întotdeauna tot ce le stă în putere pentru a-i vedea bine și fericiți. Când Adam și Eva au păcătuit mâncând fructul interzis al pomului cunoașterii binelui și a răului, Dumnezeu i-ar fi putut lăsa să moară pentru totdeauna, conform dreptății Sale, și să nu-i răscumpere niciodată. Însă, datorită dragostei Lui nemărginite, El a găsit o cale, deși dureroasă, anevoioasă și costisitoare, de a salva omenirea de la distrugerea veșnică, fără a-Și diminua dreptatea. În Matei 12:1–8, ucenicii lui Isus smulgeau fire de grâu și le mâncau de Sabat pentru că le era foame, iar fariseii i-au acuzat că au făcut ceva de neîngăduit în ziua de odihnă. Să vedem care a fost răspunsul lui Isus:Matei 12:1–8 (NTR)1 În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea printre lanurile de grâu. Ucenicii Lui erau flămânzi, aşa că au început să smulgă spice de grâu şi să mănânce.2 Când au văzut fariseii lucrul acesta, I-au zis lui Isus: – Uite, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să se facă în ziua de Sabat!3 El le-a răspuns: – N-aţi citit ce a făcut David atunci când i s-a făcut foame atât lui, cât şi celor ce erau cu el?4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții?5 Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați?6 Dar Eu vă spun că aici este Cineva mai mare decât Templul!7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă doresc, nu jertfă!“, n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi!8 Căci Fiul Omului este Domn şi al Sabatului!Isus le amintește mai întâi din Vechiul Testament de o ocazie în care regele David a mâncat pâinile pentru punere înaintea Domnului, din casa lui Dumnezeu, lucru care nu îi era îngăduit, pentru că, doar preoții aveau voie să mănânce din ele, dar Dumnezeu nu l-a pedepsit. Din nou, aceasta este o situație în care dragostea și mila Lui au fost mai mari decât legea Sa deja stabilită. Apoi, Isus oferă un alt exemplu în care preoții încalcă sfințenia Sabatului și sunt tot nevinovați. În relatarea aceleiași împrejurări din Marcu 2:23–28, Isus chiar spune că Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat, punând din nou bunăstarea oamenilor mai presus de legea s...

Marcu 14.22-25 22. Pe când mâncau, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi le-a dat, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.”23. Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, şi au băut toţi din el.24. Şi le-a zis: „Acesta este sângele […]

Marcu 13.1-7 1. Când a ieşit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Învăţătorule, uită-Te ce pietre şi ce zidiri!”2. Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.”3. Apoi a şezut pe Muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan […]

Marcu 12.13-17 13. Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei şi din irodieni, ca să-L prindă cu vorba.14. Aceştia au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim […]

Comisia Europeană consideră că Ucraina are dreptul să atace Rusia pe teritoriul acesteia în cadrul operaţiunilor de „legitimă autoapărare” pentru a răspunde agresiunii ruse, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres și G4 Media. Mesajul de la Bruxelles vine după ce trupele ucrainene au pătruns începând de marţi în regiunea rusă de graniţă Kursk. La o conferinţă de presă desfășurată joi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, a declarat că Ucraina luptă într-un război defensiv și, conform dreptului internaţional, are dreptul să se apere, inclusiv prin lovirea inamicului pe teritoriul său.Reprezentantul Comisiei Europene a evitat totuşi să comenteze „evoluţiile specifice” de pe câmpul de luptă.Pe de altă parte, el subliniat că aceste ultime evoluţii de pe front nu schimbă poziţia de susţinere a blocului comunitar pentru Ucraina şi a reamintit că această poziţie a fost confirmată la toate summiturile şefilor de stat şi de guvern din UE de când a început războiul.Mesajul vine într-un moment în care regiunea rusă Kursk a devenit de câteva zile teatrul luptelor dintre armata ucraineană și cea rusă. Kievul a lansat începând de marţi o ofensivă peste graniţă cu cel puţin o mie de soldaţi sprijiniţi de unităţi mecanizate, profitând de prezenţa slabă în acea zonă a armatei ruse, care a fost luată prin surprindere, notează G4Media.Ministerul rus al Apărării a susţinut joi că a oprit înaintarea ucraineană, dar bloggerii militari ruşi afirmă că trupele ucrainene continuă să avanseze către mai multe localităţi.Kievul nu a comentat situația de pe front, în timp ce Kremlinul a decretat stare de urgență în regiunea Kursk și a ordonat evacuări de populație.Citeste siIncursiunea ucraineană la Kursk: mai vreți să negociați? Acum și noi deținem o parte din RusiaOfensiva de la Kursk arată că Rusia nu a învățat nimic din lecțiile capturării-fulger a orașului Rostov pe Don de către Grupul Wagner în timpul revoltei din iunie 2023. În timp ce sosirea avioanelor F-16 îi poate da lui Putin încă un motiv de îngrijorare.Unii analiști occidentali cred că progresele Ucrainei în Kursk sunt de scurtă durată. Presiunea occidentală și internă va forța probabil Kievul să schimbe abordarea.Prețurile gazelor europene au crescut la maximele din 2024 din cauza cuceririi de către Ucraina a centrului de export de gaze Sudzha. Contractele futures de referință au crescut cu 4,8%, până la 38,45 EUR pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din decembrie, notează Bloomberg.În timp ce alți analiști critică o dispersare a forțelor ucrainene pe front.Totuși, controlul ucrainean asupra stației de distribuție a gazului de la Sudzha, ar priva Rusia de o parte importantă a veniturilor cu care își finanțează războiul.Apoi, controlul ucrainean asupra unei părți a teritoriului Rusiei aruncă în aer pretenția acesteia de a i se recunoaște avansul militar de pe teren, în cazul unor discuții de pace. Din acest punct de vedere, ofensiva întărește substanțial poziția de negociere a Ucrainei. Cu o condiție: să-și poată păstra avansul.Cel puțin, din punct de vedere politic, susținerea UE există. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Mântuirea în Vechiul Testament și cazuri de apostazie în BiblieDar cum rămâne cu cazurile care sunt consemnate în Scriptură ca și apostazie reală în credință? Printre astfel de exemple se numără Lot, împaratul Saul, Solomon, Iuda Iscarioteanul — ucenicul lui Isus — Anania, Imeneu și Filet, Dima,  etc. În primul rând, să ne ocupăm de persoanele din Vechiul Testament care au trăit înainte de moartea și învierea lui Isus. Despre unii dintre cei mai proeminenți oameni  ai Vechiului Testament, cum ar fi Adam, Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, David, Daniel, Isaia, Ieremia și toți ceilalți profeți, știm cu siguranță că după moartea lui Isus pe cruce, ei au fost mântuiți. Însă, pe ce bază? Mai mult decât atât, cum rămâne cu toți ceilalți oameni mai puțin cunoscuți, ale căror nume nu au fost menționate în Biblie, dar care totuși au făcut parte din poporul lui Dumnezeu? Au fost mântuiți după cruce? Dacă da, cum? Pe ce bază? Dacă nu, de ce? Cum a atins răscumpărarea viețile lui Rut și Rahav? Acestea sunt întrebări esențiale.Mântuirea personală prin har, prin credință în lucrarea ispășitoare a lui Cristos pe cruce, s-ar putea să nu fi fost atât de clară pe vremea lui Noe, așa cum este pentru noi astăzi. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii a venit la naţiunea Israel la aproximativ patru sute de ani după ce canonul Vechiului Testament a fost închis. Cum, atunci, ar putea exista un obiect clar al credinței?O concepție greșită des întâlnită despre calea de mântuire în Vechiul Testament este că evreii au fost mântuiți prin respectarea Legii. Dar știm din Scriptură că aceasta nu este adevărat. Galateni 3:11 spune:Galateni 3:11 (NTR)11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „cel drept prin credință va trăi“.Unii ar putea spune că acest verset este valabil doar pentru Noul Testament, dar Pavel citează din Habacuc 2:4, unde spune:Habacuc 2:4 (NTR)4 Iată, s-a mândrit! Nu-i este drept sufletul în el. Însă cel drept prin credința lui va trăi.Mântuirea prin credință, fără Lege, era un principiu al Vechiului Testament. Pavel a învățat că scopul Legii era de a sluji ca un „tutore pentru a ne aduce la Cristos, ca să fim îndreptățiți prin credință” (Galateni 3:24). De asemenea, în Romani 3:20, Pavel a subliniat că respectarea Legii nu i-a salvat pe evreii din Vechiul sau Noul Testament, deoarece nimeni nu poate fi  declarat drept înaintea Lui prin respectarea Legii. Legea nu a fost niciodată menită să salveze pe cineva; scopul Legii a fost să ne facă conștienți de păcat. Dacă mântuirea oamenilor în Vechiul Testament nu a fost prin respectarea Legii, atunci prin ce a fost? Răspunsul la această întrebare se găsește în Scriptură, așa încât să nu existe nicio îndoială cu privire la acest subiect. În Romani 4, apostolul Pavel precizează că mântuirea în Vechiul Testament a fost aceeași ca și în Noul Testament, adică doar prin har, doar prin credință, numai în Cristos. Pentru a dovedi acest lucru, Pavel ne îndreaptă atenția către Avraam, strămoșul poporului evreu, care a fost mântuit prin credință și nu prin fapte: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire” (Romani 4:3). Avraam nu ar fi putut fi mântuit respectând Legea, deoarece a trăit cu peste patru sute de ani înainte ca ea să fie dată! De asemenea, circumcizia nu a fost prezentată lui Avraam și descendenților săi până în Geneza 17, adică mai mult de zece ani mai târziu. Romani 4:13-16 spune aceasta:Romani 4:13-16 (NTR)13 Căci nu prin Lege i-a fost făcută lui Avraam sau urmașilor lui promisiunea că va fi moștenitor al lumii, ci prin dreptatea care vine prin credință.14 Căci, dacă moștenitori sunt cei ce sunt sub Lege, atunci credința este fără folos, iar promisiunea este desființată.15 Fiindcă Legea aduce mânie, dar, unde nu este Lege, nu este nici încălcare a Legii.16 De aceea promisiunea este prin credință: ca să fie potrivit harului, așa încât aceasta să fie sigură pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.Aici vedem că promisiunea de a deveni moștenitori ai lumii sau promisiunea mântuirii nu a fost făcută numai lui Avraam, ci și descendenților săi care au venit prin Isaac. Iar aceasta nu a venit prin Lege, ci prin credința lui Avraam. Toți urmașii lui, de la Isaac la Cristos, au primit mântuirea după cruce la nivel federal datorită credinței lui Avraam și a legământului cu Dumnezeu, chiar dacă unii dintre ei nu au umblat pe deplin cu El. Avraam a fost capul federal al mântuirii lor prin credință. Pentru a dovedi că Dumnezeu Își împlinește promisiunile făcute unui lider federal în viața descendenților săi, chiar dacă ei nu sunt plăcuți întotdeauna lui Dumnezeu, voi oferi câteva exemple. În primul rând, Noe a fost salvat de la distrugerea potopului împreună cu toată familia sa (soție, fii și nurori), deși Biblia nu spune nimic despre relația sau devotamentul lor față de Dumnezeu. Au fost salvați datorită lui Noe. În al doilea rând, în 2 Împărați 10:30-31, Dumnezeu face o promisiune puternică împăratului Iehu, că fiii săi vor sta pe tronul lui Israel până la a patra generație, fără a adăuga nici o condiție sau calificativ la aceasta:2 Împărați 10:30-31 (VDC)30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.După ce Dumnezeu a făcut acea făgăduință, chiar și împăratul Iehu, căruia i s-a făcut promisiunea, nu a umblat din toată inima lui după legea Domnului Dumnezeului lui Israel. Și-a revocat Dumnezeu promisiunea față de el sau de fiii săi din cauza păcatelor sale? Desigur că nu! Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit șaptesprezece ani peste Israel în Samaria, deși a făcut ce este rău înaintea Domnului (2 Împărați 13:1-2). Apoi, Ioas, fiul lui Ioahaz și descendentul lui Iehu din a doua generație, a domnit șaisprezece ani peste Israel în Samaria, deși și el a făcut ce este rău în ochii lui Dumnezeu (2 Împărați 13:10-11). Mergând mai departe, în 2 Împărați 14:23-24, vedem a treia generație a lui Iehu, Ieroboam, fiul lui Ioas, care începe să domnească în Samaria și o face timp de patruzeci și unu de ani, deși și el a făcut rău în ochii lui Dumnezeu și a a făcut pe Israel să păcătuiască. În sfârșit, în 2 Împărați 15:8-9, Biblia spune că Zaharia, fiul lui Ieroboam (a patra generație a lui Iehu) a domnit peste Israel în Samaria timp de șase luni. 2 Împărați 15:12 spune următoarele:2 Împărați 15:12 (VDC)12 Astfel s-a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, când zisese: „Fiii tăi până în al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”Nu pot decât să mă minunez de bunătatea și credincioșia extravagantă a lui Dumnezeu față de oameni! Așadar, descendenții lui Avraam au fost mântuiți prin credința sa, după învierea lui Isus. Ai putea spune că Dumnezeu nu este corect să aleagă doa...

Biserica Rhema Iași - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristian Popa, în data de 4 august 2024.

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

Marcu 3:31-35 31. Atunci au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme.32. Mulţimea şedea în jurul Lui, când I-au spus: „Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.”33. El a răspuns: „Cine este mama Mea şi fraţii Mei?”34. Apoi, aruncându-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul […]

OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA VIII)Romani 11:16-24 (Severitatea lui Dumnezeu)Romani 11:16–24 (NTR)16 Iar dacă cele dintâi roade sunt sfinte, și plămădeala este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte.17 Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate și dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor și ai fost făcut părtaș rădăcinii și grăsimii măslinului,18 nu te făli față de ramuri. Dacă te fălești, să știi că nu tu ții rădăcina, ci rădăcina te ține pe tine.19 Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.”20 Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinței lor, și tu stai în picioare prin credință: Nu te îngâmfa dar, ci teme-te!21 Căci dacă n-a cruțat Dumnezeu ramurile firești, nu te va cruța nici pe tine.22 Uită-te dar la bunătatea și asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei ce au căzut și bunătate față de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat și tu.23 Și chiar ei, dacă nu stăruiesc în necredință, vor fi altoiți, căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăși.24 Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți ei, care sunt ramuri firești în măslinul lor?Ori de câte ori le spun oamenilor despre bunătatea și dragostea lui Dumnezeu, aproape întotdeauna există cineva care cere echilibru și spune că ar trebui să predic și despre severitatea Lui. Apoi citează versetul 22 din Romani 11: „Știi, Dumnezeu este bun, dar El este și sever, așa că ai grijă! El ți-a dat o șansă să te pocăiești, dar acum trebuie să dovedești că ai meritat-o și să-ți faci ordine în viață, altfel s-a terminat cu tine!” Și ne mirăm de ce necredincioșii nu se entuziasmează de această așa-zisă Evanghelie! Acest text, și în special versetul 22, ridică următoarele întrebări: Cui se adresează apostolul Pavel? Ce înseamnă să fii „tăiat”? Care este semnificația condiției „dacă vei continua în bunătatea Lui”? Mulți credincioși susțin că Pavel vorbește aici creștinilor ca persoane individuale care pot fi tăiate de la mântuirea lor dacă nu continuă să trăiască în credință. Să vedem împreună de ce nu este adevărat acest lucru!În primul rând, dacă ne uităm la context, pasajul în sine poate, la prima vedere, să pară contradictoriu. Căci cum ar putea apostolul Pavel să scrie despre ramurile tăiate în versetul 22 și apoi, în aceeași suflare, să se întoarcă și să spună că darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile în versetul 29? Care afirmație este reală? Ne spune Pavel că un creștin își poate pierde mântuirea sau vorbește despre altceva? În al doilea rând, cine sunt „ei” care au fost tăiați și cine sunteți „voi” care ați fost altoiți? Pavel nu vorbește nici despre persoane individuale și nici despre biserică ca întreg. El vorbește despre două grupuri de oameni — evrei și neamuri:Romani 11:13 (NTR)13 V-o spun vouă, neamurilor: Întrucât sunt apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba mea.Națiunea Israel, ca și comunitate, a fost „tăiată”, iar neamurile, ca și grup, au fost altoiți. Evreilor li s-a arătat favoare de la Domnul, dar nu au acceptat-o (deși anumiți evrei individuali au primit-o, cum ar fi Pavel însuși și apostolii lui Isus). Dumnezeu a întins mâna către evrei cu dragoste, dar ei I-au întors spatele, iar acum favoarea Lui este extinsă asupra neamurilor. Dumnezeu dorește să binecuvânteze pe toată lumea, dar nu toată lumea primește binecuvântarea Lui. Motivul pentru care „au fost tăiați” sau pentru care  „severitatea lui Dumnezeu” s-a manifestat înspre ei, nu a fost nivelul lor scăzut de sfințenie și de fapte bune, ci necredința în Isus. Evreii au încercat să câștige favoarea Lui ca și grup și au fost tăiați. Aceasta sună a judecată divină, ca și cum Dumnezeu i-ar fi respins. Dar uite ce spune Pavel:Romani 11:1, 2, 11, 20 (NTR)1 Atunci întreb: Și-a respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Căci și eu sunt israelit, din urmașii lui Avraam, din seminția lui Beniamin.2 Dumnezeu nu Și-a respins poporul, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce spune Scriptura despre Ilie, cum se roagă el lui Dumnezeu împotriva lui Israel?…11 Prin urmare, întreb: s-au împiedicat ei în așa fel, încât să cadă pentru totdeauna? În niciun caz, ci, datorită alunecării lor, mântuirea a ajuns la neevrei, pentru a-i face pe israeliți geloși.…20 Așa este. Ele au fost rupte prin necredință, iar tu stai în picioare prin credință! Prin urmare, nu te îngâmfa, ci teme-te!Condamnarea necredinței este autoprovocată, refuzănd binecuvântările Lui nu vei fi binecuvântat, ci blestemat. Acesta este motivul pentru care Pavel le avertizează pe neamuri să „continue în bunătatea lui Dumnezeu”. Mai mult decât atât, merită menționat că poporul Israel a fost „tăiat” ca națiune ÎNAINTE să creadă vreodată în Cristos, nu după ce au crezut în Cristos. Ca națiune, și nu ca indivizi, ei au respins harul prin credință fără fapte, deoarece poporul Israel era foarte concentrat asupra Legii și a îndreptățirii prin fapte. Iată modul greșit de a interpreta textul despre severitate: „Trebuie să muncesc din greu pentru Dumnezeu și să țin 100% din poruncile Lui pentru a nu fi tăiat”. Așa credeau evreii și aceasta a dus la căderea lor. Mizând pe comportamentul sau purtarea lor, ei au respins harul lui Dumnezeu.În al treilea rând, „tăierea” (sau separarea) poporului Israel este temporară, nu veșnică. Se referă la orbirea temporară față de Evanghelie, ca națiune. Ce înseamnă asta mai concret? Înseamnă că Dumnezeu și-a redus intenționt activitatea de a revela Evanghelia unei națiuni în masă din cauza necredinței lor. Cu alte cuvinte, El nu a făcut ceva deliberat împotriva lor pentru a-i pedepsi, dar și-a retras temporar iluminarea față de Evanghelie, deoarece majoritatea evreilor au respins oferta de har a lui Dumnezeu prin credință. Asta nu înseamnă că evreii individuali nu pot fi salvați. În mod similar, faptul că neamurile au favoare nu înseamnă că ele toate Îl primesc pe Cristos. Uneori, Dumnezeu își reduce activitatea de iluminare în națiunile în care majoritatea persoanelor Îl resping și Își redirecționează eforturile către națiuni mai cooperante. De aceea, Pavel le laudă pe neamuri și le încurajează să continue în bunătatea lui Dumnezeu. Romani 11 este un avertisment pentru cei care, la fel ca evreii, refuză cu încăpățânare harul și bunătatea lui Dumnezeu. Ei se deconectează pe ei înșiși de sursa binecuvântării și a mântuirii. 1 Corinteni 15:1–2 (A te ține ferm)1 Corinteni 15:1–2 (NTR)1 Fraților, vă fac cunoscută Evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care ați și primit-o, în care stați fermi2 și prin care sunteți și mântuiți dacă vă țineți strâns de cuvântul pe care vi l-am vestit. Altfel, ați crezut degeaba.Pentru mulți oameni, acest pasaj pare să arate că Dumnezeu dă mântuirea, ca pe urmă să o ia înapoi. O simplă citire implică faptul că Evanghelia ne-a salvat, dar nu continuă să ne salveze decât dacă noi ne ținem ferm de ea. Unii folosesc acest pasaj pentru a spune că credincioșii își pot pierde mântuirea. Alții spun că el arată că cei care sunt conside...

Matei 26.26-2826. Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu.”27. Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi toţi din el;28. căci acesta este sângele Meu, sângele […]

Pierdere, tristețe și doliu sunt parte inevitabilă din experiența de a fi în viață, dar prea puțini dintre noi suntem învățați sau susținuți în procesul de a le trăi și de a le face față. Pentru mine, anul 2023 a venit cu cea mai puternică confruntare cu pierderea și cu tristețea din toată viața mea de până acum. În acest episod vă povestesc despre cum am trăit acest proces, cum l-am simțit, cât a durat și prin ce etape am trecut.  Apoi, alături de Petronela Rotar, psihoterapeut și autor, ne uităm mai în profunzime la ce face tristețea pentru noi atunci când îi dăm voie să fie prezentă cu noi, de ce este parte indispensabilă a oricărui proces de doliu, iar apoi ne uităm și la ce fel de experiențe ne pot face să o reprimăm și să evităm să o trăim cu orice preț, cât și la ce punem în locul ei când tristețea nu ne este disponibilă.

În cel de-al doilea episod al sezonului de revenire, împărtășesc cu voi una dintre cele mai dificile conștientizări pe care le-am avut în primii 35 de ani de viață - confundarea iubirii cu aprecierea. Un lucru în care se regăsesc nenumărați oameni cu care am vorbit despre asta, dar pe care foarte puțini dintre noi l-am conștientizat cu adevărat până acum. Ne uităm la premii, la reușite și la recunoaștere, la anii de muncă de 12-14 ore pe zi, la sutele de zile de cursuri pe an, la munca din spatele podcastului Mind Architect și la resorturile interioare din care a venit energia necesară pentru a le realiza. Apoi, vă invit în spatele cortinei să vă arăt și care au fost costurile pe care am evitat ani de zile să le conștientizez, până când viața m-a obligat să o fac.  Episodul acesta, la final nu are concluzii, pași sau unelte de urmat. Are, în schimb, întrebări și teme de reflecție, care, în opinia mea, valorează mult mai mult.