Podcasts about doar

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut. Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută. De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare. În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale. De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA. Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%. Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China. De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană. Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni. În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele. Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia. O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

„Sunt patru ani în care s-a întâmplat un lucru inimaginabil: ne-am obișnuit cu războiul. Gândirea critică în aceste condiții este esențială. O pace justă pentru Ucraina înseamnă și pace pentru Republica Moldova. Doar în acest context și prin integrarea în Uniunea Europeană ne putem asigura securitatea și stabilitatea”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. Moldova Zoom, o ediție specială dedicată celor patru ani de la începutul agresiunii Federației Ruse în Ucraina.   Temele ediției: - Refugiații ucraineni în Republica Moldova – ce fac după patru ani, cum se simt și la ce visează. Mii de ucraineni au învățat limba română, și-au găsit locuri de muncă și și-au dus copiii la școală, dar, deși se simt în siguranță, trăiesc în fiecare zi cu dorul de casă și cu amintirile războiului, amintiri care nu i-au părăsit niciodată. Un reportaj semnat de corespondentul nostru în nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - O țară în război, care de patru ani rezistă în fața agresiunii ruse. Există oare turism în Ucraina? Ei bine, există. Și chiar se promovează la târguri internaționale: „Vrem să se știe că suntem vii, că rezistăm. Și că vă așteptăm la noi în vizită. Ca turiști. Și acum, și după terminarea războiului”. Un mesaj mai mult decât emoționant din partea Angelei Horenciuk, președinta Asociației Bucovina Turistică din regiunea Cernăuți. Am discutat la standul Ucrainei de la Târgul de Turism din București în limba română. - Rusia a recrutat cetățeni moldoveni pentru a distribui mesaje de ură împotriva Ucrainei în Franța. Autoritățile au reținut mai multe persoane care au fost plătite pentru a desena sicrie și mesaje antiucrainene pe fațadele unor ziare din Paris. Ce riscă acum indivizii, aflați de la jurnalistul Vitalie Cojocari, care ne aduce Cronica lui Vitalie. - „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor”, declară președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse. - În ajun, clădirea parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben. „Culorile care vor învinge”, spune speakerul de la Chișinău. - Societatea civilă din Republica Moldova a semnat o declarație de solidaritate pentru o pace justă în Ucraina. - Costurile reconstrucției de după război a Ucrainei se ridică la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, iar consecințele umane se vor resimți „timp de generații”. Știrile zilei: La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, președinta Maia Sandu declară la Chișinău: „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă, a scris Maia Sandu. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”. *** În ajun, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost iluminată în culorile albastru și galben. Acțiunea are loc în semn de solidaritate cu poporul ucrainean. Într-un mesaj public, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că Moldova a condamnat din prima zi agresiunea Federației Ruse. *** Peste 60 de organizații ale societății civile din Republica Moldova au semnat o declarație comună la cei patru ani de agresiune rusă în Ucraina, prin care cer „o pace justă și durabilă cu protecția oamenilor, a dreptului internațional și de solidaritate cu poporul ucrainean”. Declarația subliniază impactul uman devastator al războiului – mii de civili uciși și răniți, inclusiv copii, distrugerea infrastructurii critice, a instituțiilor educaționale și medicale, precum și consecințele regionale asupra securității și stabilității europene. *** Autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, echivalentul de trei ori a PIB-ului Ucrainei de anul trecut, conform unui raport comun al acestora, transmite AFP, citată de Moldpres. Cele mai afectate sunt sectoarele locuințelor, transporturilor și energiei, conform raportului. Pagubele și necesitățile se concentrează în regiunile din apropierea liniei frontului și în marile zone urbane ucrainene. Pentru capitala Kiev – cu 3 milioane de locuitori și o suprafață puțin mai mică decât cea a Berlinului – reconstrucția este estimată la peste 15 miliarde de dolari, orașul fiind vizat frecvent de atacuri cu drone și rachete rusești. Consecințele umane, socioeconomice și de mediu ale invaziei ruse se vor resimți „timp de generații”, mai subliniază raportul.

Nightly Ramadan reminder from Masjid Al-Azhar, Belmore Watch on YouTube: https://www.youtube.com/live/h7it6UOkjxA?si=Uu3drZn06EYTaIeA Watch on Rumble: https://rumble.com/v761w7e-al-muhasabah-self-accounting-night-3-reminder-by-sh.-mohamad-doar-ramadan-1.html Watch all the reminders: https://www.youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMir3aDyeG5xB1dZ9Mtau5Pm4 Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/sF1CX7fQzqwxk2H94l To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/KEz69M_MukY Watch on Rumble: https://rumble.com/v760nwk-the-straight-path-sh.-mohamad-doar-ramadan-nights-3-14472026.html Watch all the Ramadan Nights 1447/2026 programs: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs4ym7Xw7YrZuL7I8_ricEsb Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/uJjyWnyNI9d8LOjDpX You can also listen LIVE on the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/ To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/

Am prezentat în ediția de săptămâna asta, prima după o (pentru unii prea) lungă vacanță, ceva ce sperăm noi că a meritat: poate prima dovadă clară a unei ingerințe a politicului în Justiție la cel mai înalt nivel. Un procuror important, șef al Serviciului Teritorial DIICOT Argeș, a reclamat-o la Inspecția Judiciară pe procucurul-șef al DIICOT, Alina Albu, că s-ar fi interesat agresiv de un dosar penal instrumentat de subalternii ei din Argeș, la cererea ministrului Justiției din 2024, Alina Gorghiu, parlamentar liberal de Argeș. Iar dosarul viza liberali din Argeș, la acel moment la Garda de Mediu din județ.Albu însăși, așa cum am arătat la Judecata noastră, i-ar fi spus șefei DIICOT Argeș, Antonia Diaconu, că a primit o știre în legătură cu acel dosar penal „de la doamna ministru”.Atât Albu cît și Diaconu candidează în prezent la șefia DIICOT - Structura Centrală, prima din poziția de șef în exercițiu al parchetului anti-mafia.Am continuat lista cu alte „candidaturi interesante” - apud președintele Nicușor Dan - pentru funcțiile de procuror-șef și ne-am oprit rapid la mai vechea noastră „clientă” de la DNA Iași, Cristina Chiriac. Albită de SIIJ după ce a încercat - fără succes - sș-l albească la rândul ei pe episocopul Onilă de la Huși, Chiriac e pregătită să devină procuror general al României. Doar că noi n-am uitat ce-a făcut. Și, cât mai putem, spunem cât de mult putem că nu este acceptabil ca un om cu asemenea pată în trecut să acceadă la o asemenea poziție.Am încheiat, ca-n Ziua Cârtiței, cu o concluzie pe care ne-ați tot auzit trăgând-o: nu ai cum să repari țara fără să repari justiția.Vă mulțumim tuturor pentru timpul vostru și pentru susținere. Cu ajutorul vostru continuăm.Pe joi!-----------Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ziua de ieri a avut ciudățeniile ei. A fost ședința coaliției politice de la guvernare care a ajuns la înțelegerea ca o serie de domenii să fie exceptate de la reducerile de salarii. Este vorba despre medici, profesorii din sistemul preuniversitar, angajații din instituțiile de forță și chiar cei din instituțiile de cultură. Este ciudat că după aproape o jumătate de an s-a ajuns la această revelație. Păi, ar fi putut să își închipuie cineva din coaliție că va putea să taie salariile medicilor și profesorilor? Dacă premierul Bolojan a avut o astfel de ambiție, înseamnă că are o mare doză de naivitate. Dacă PSD a tăcut pe acest subiect până acum în cadrul coaliției, atunci înseamnă că a făcut acest lucru doar pentru a trage de timp. Era absolut evident pentru oricine a trăit în România, în ultimii ani, că niciun guvern nu se va putea atinge de salariile din sănătate, din educație sau din instituțiile de forță. De fapt, suntem pe o pistă falsă. Reducerile de cheltuieli vizau scăderea anvelopei salariale în administrație, adică în ministere și în instituțiile subordonate, nu salariile medicilor și profesorilor. Doar că după atâta timp și profitând de confuzie, ministerele care administrează domeniile exceptate vor scăpa și ele de la reducerile de cheltuieli. De exemplu, ministrul sănătății și-a început mandatul cu un apetit crescut pentru schimbări. A pus în discuție subiectul delicat al dublului statut al medicilor, adică faptul că practică și la stat și la privat. Ministrul sănătății nu a cerut medicilor să aleagă între locurile de muncă de la stat sau de la privat, ci doar să lucreze opt ore în spitalele de stat, pentru cei care au contracte cu astfel de instituții de sănătate. Apoi, ministrul sănătății a prezentat numărul imens de zile de concediu medical, dar fără să încerce să descopere zonele din sector sau eventual chiar medicii care sunt campioni la eliberarea de concedii medicale. În timp, elanul reformator al ministrului sănătății s-a topit, astfel că, în aceste zile, ministrul nu a fost de acord să restructureze ministerul pe care îl conduce. De asemenea, fostul ministru al educației a fost acuzat că s-a grăbit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare în sistemul de educație. Sistemul de burse de stat a fost schimbat, plata cu ora s-a modificat, iar numărul de elevi într-o clasă a crescut. Deocamdată, în ciuda protestelor elevilor, studenților sau profesorilor, singurele măsuri de scădere ale cheltuielilor vor rămâne cele introduse de fostul ministru Daniel David. Cu alte cuvinte, niciun politician nu se putea gândi că va tăia salariile medicilor sau profesorilor cu 10% din două motive: pe de o parte, pentru că societatea românească, în ansamblu, a acceptat ideea că profesorii și medicii trebuie să fie mai bine plătiți pentru a consolida cei doi piloni, pe de altă parte, pentru că o acțiune de protest ale sindicatelor din cele două domenii ar fi blocat România. A fost nevoie să treacă mai bine de jumătate de an de la instalarea guvernului pentru ca politicienii să ajungă la concluzia că unele domenii sunt exceptate de la reducerea anvelopei salariale cu 10%. În același timp, coaliția politică a îndulcit într-o bună măsură reducerile de cheltuieli, în sensul că economiile realizate anul trecut se vor contabiliza anul acesta la pachetul de 10%. Marea întrebare este ce impact bugetar va mai avea versiunea de scădere a cheltuielilor în noile condiții? În acest moment, nu știm, dar poate că vom afla cu ocazia promovării ordonanței de urgență. Și mai există o întrebare complicată: unde se va opri PSD?, pentru că ieri seară, președintele PSD a anunțat că partidul nu va vota bugetul dacă nu vor fi incluse măsurile de solidaritate. Și așa mai departe...

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Lipsa locuințelor accesibile și creșterea costurilor au devenit o preocupare socială majoră pentru cetățenii europeni. Un plan al Comisiei și al Parlamentului European vizează construirea a 10 milioane de locuințe, pentru a răspunde acestei crize. Dar pentru aceasta, autoritățile locale trebuie să se mobilizeze foarte repede. Din 2013, prețurile locuințelor în UE au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au crescut cu aproximativ 20%, în zonele urbane chiar și mai mult, arată un raport al Comisiei Europene. Doar 6-7% din fondul locativ din UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce 20% dintre locuințe rămân neocupate. În schimb, închirierile pe termen scurt – îndeosebi pentru scopuri turistice -  au crescut cu 93% între 2018 și 2024. Uniunea Europeană își dorește acum construirea a aproximativ 10 milioane de locuințe suplimentare în Europa pentru a răspunde cererii crescânde. Și este gata să plătească pentru asta. În sesiunea din această săptămână, Comisia pentru Locuințe din parlamentul European a adoptat recomandările sale finale privind criza locuințelor, solicitând executivului UE o legislație pentru construirea de noi locuințe. Însă primăriile nu au motive să aștepte și trebuie să se mobilizeze imediat pentru studiile tehnice. Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul PPE, membru al Comisiei pentru Locuințe, explică urgența momentului.  Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Locuințe a Parlamentului European, atrage atenția autorităților locale că trebuie să acționeze repede pentru a putea accesa banii europeni.   ”Am dat votul în cadrul acestei comisii speciale și fac apel, prin intermediul dumneavoastră, la toți actorii economici, pe de o parte, dar și primării și autorități publice locale, să identifice terenuri, să identifice mecanisme prin care pot să dezvolte construcția de locuințe. Va fi o pâine bună de mâncat pentru noi pe fonduri europene. Primăriile însă trebuie să-și identifice terenurile unde să vină, cu aceste parteneriate public-private, pentru aceste locuințe. În același timp, avem bani europeni pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rețelelor de infrastructură apă, canal, lumină și așa mai departe și, în același timp, vom avea bani inclusiv pentru edificarea acestor construcții. Dar este important să înțelegem că nu vor putea fi ridicate aceste construcții dacă primăriile sau autoritățile publice locale nu-și fac treaba din perspectiva a ceea ce înseamnă cadastrarea terenurilor, planurile tehnice, planurilor de urbanism. Trebuie să le pună la punct pentru a putea să absoarbă banii europeni. Dacă nu își vor fi făcut de pe acum proiectele tehnice,  evident că vom pierde și aceste oportunități, așa cum de altfel, din păcate, am mai pierdut și altădată oportunități din partea Comisiei Europene sau din partea structurilor europene. Dar pentru România este o bună oportunitate de a-și dezvolta această rețea de infrastructură de locuințe, pentru că în momentul de față avem probleme cu ceea ce înseamnă accesibilitatea la locuințe”. Peste 28,5%, din tinerii de astăzi de până în 30 de ani stau mai departe împreună cu părinții, de aici probleme cu natalitatea. Toate acestea sunt de fapt înlănțuite și de aceea Comisia Europeană, pe bună dreptate, și Parlamentul European, vin cu această abordare pentru a pune la îndemână instrumentele necesare pentru acest fond locativ”.        Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

„Consiliul pentru Pace”, prezidat de președintele american Donald Trump, a fost propus mai întîi ca un organism menit să supravegheze reconstrucția Fîșiei Gaza. Ulterior, statutul său prevede implicarea în rezolvarea conflictelor din întreaga lume. Primul summit al acestui organism a fost anunțat pentru 19 februarie, la Washington. Polonia și Italia au anunțat că nu se vor alătura acestei inițiative. Președintele României, Nicușor Dan, a spus astăzi: „Sîntem încă în discuții cu partea americană.” Ce este de fapt acest „Consiliu pentru Pace”? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center.Oana Popescu Zamfir: „Este o manifestare a aspiraţiilor preşedintelui Trump de a juca un alt tip de rol de poliţist mondial, cum erau cunoscute Statele Unite. Şi anume, în contextul unei ordini globale, care este în mod real în schimbare, cred că preşedintele Trump încearcă să reformeze sistemul internaţional bazat pe instituţiile şi organizaţiile pe care le ştiam pînă acum, astfel încît să poată el personal și Statele Unite să exercite o influență cît mai mare asupra acestui sistem, din interiorul unor structuri noi, avînd în vedere că cele vechi, așa cum se vede, funcționează în mod limitat. (...) Principala problemă este în ce măsură, dacă inventăm structuri noi, ele servesc valorilor, intereselor occidentale, prezervării acestora într-un cadru nou sau riscă să le submineze. Pentru că principala obiecție vis-a-vis de acest organism este că el nu acordă tuturor un loc egal. Sigur că și în alte organizații, cum e cazul Consiliului de Securitate ONU, nu e toată lumea reprezentată, doar că există niște criterii mai reprezentative, mai juste decît acesta: dacă beneficiezi de spațiul bugetar să faci contribuția pe care a solicitat-o Trump ca să-ți cumperi un loc permanent. În momentul în care unele state își cumpără loc permanent, dacă își permit, și vor, și pot să investească, în timp ce altele, care nu au acel buget, nu pot să aibă decît un loc de membru temporar, deja asta creează niște inegalități, care ne spun că nu încercăm să reașezăm sistemul internațional pe niște baze juste, reprezentative, care să permită o reprezentare adecvată a intereselor tuturor, plecînd de la principiul că toate statele sînt, pînă la urmă, egale în fața dreptului internațional.”Ce ar trebui să răspundă România la invitația președintelui american de a face parte din „Consiliul pentru Pace”?Oana Popescu Zamfir: „Cred că nu este greșit modul în care președintele Nicușor Dan a răspuns într-o primă fază spunînd că analizăm cu seriozitate această propunere. Chiar dacă propunerea în sine are niște probleme evidente de la prima lectură, în momentul în care ea vine de la partenerul strategic al României, cu care avem o relație de atît de lungă durată și atît de importantă pentru noi, pînă la urmă este normal să iei în serios orice fel de propunere ți se face și nu să o respingi din prima fără o analiză, nici să o consideri neapărat bătută în cuie – poți încerca să negociezi, dar cu siguranță ai nevoie de un proces intern de analiză și dezbatere la nivelul celor abilitați să facă asta. În același timp în care spunem că luăm asta în serios, mi-ar fi plăcut să spunem că, la o primă lectură, există niște probleme fundamentale pentru România pe care trebuie să vedem dacă le putem depăși împreună cu partenerul american. Aceste probleme fundamentale sînt legate tocmai de dreptul și primatul dreptului internațional. (...) Sîntem o țară mică la nivel global, mijlocie la nivel european și sîntem în primul rînd protejați de dreptul internațional. Doar în contextul ordinii globale bazate pe reguli, România are aceeași voce, același vot în organizații internaționale, aceeași influență, aceleași drepturi și obligații cu toate celelalte state.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/KiE1FJV6fto Watch on Rumble: https://rumble.com/v75jz96-competing-in-ramadan-with-sh.-mohamad-doar-22nd-shaban-1447-albayan-live-19.html Watch the whole Albayan LIVE 2026 series: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs5XdV-1ldAYnOhymT6B4ryp Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/m6arDIslEZbh1XyP0i To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/fGn3hDpG8bc?feature=share Watch on Rumble: https://rumble.com/v75k0ag-070-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Serghei și Anisia vin la o poveste, alături de mine. Povestim despre cum a început cariera lor în comedie, cum sau cunoscut aceștia, când au devenit un cuplu și în afara scenei, cum s-au obișnuit departe de casă, ce-au făcut de Crăciun, ce griji îi consumă pe aceștia și multe, multe altele.

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/sLtlXcajaLk Watch on Rumble: https://rumble.com/v7588pk-069-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/ncm5yMSlZQk Watch on Rumble: https://rumble.com/v7587ig-ramadan-preparation-through-ikhlaas-with-sh.-mohamad-doar-15th-shaban-1447-.html Watch the whole Albayan LIVE 2026 series: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs5XdV-1ldAYnOhymT6B4ryp Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/m6arDIslEZbh1XyP0i To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Alina Purcaru a publicat recent volumul de poezie „Clivaj. Fidelitate”, apărut la Editura Cartier. Ceea ce te surprinde, desigur, de cum vezi cartea, înainte s-o deschizi, este titlul, mai precis felul cum apare titlul pe copertă: cuvîntul „fidelitate” este tăiat cu marker fucsia. Multe dintre poeme sînt narative, sînt texte cu personaje, micropovești dublate adesea de un comentariu eseistic, reflexiv, de o gîndire poetică ce-și propune să sintetizeze, să înțeleagă, să pună în limbaj. Sînt poeme despre „viaţa fetelor şi a femeilor”, cum spune pe coperta a patra Elena Vlădăreanu. Alina Purcaru are multe de spus pe tema asta: de la dragoste şi durere, bucurie şi spaimă, pînă la istoria femeilor reflectată de istoria hainelor sau de istoria treburilor casnice. Adela Greceanu a vorbit cu autoarea despre noua ei carte.Așa s-a numit cartea inițial, „Fidelitate”, și apoi i-ai schimbat titlul în „Clivaj”, dar n-ai putut renunța de tot la „Fidelitate”? Care e povestea acestui titlu sofisticat şi care stîrneşte curiozitatea?Alina Purcaru: „Povestea este că nu păstrăm doar finalul, niciodată. Nu păstrăm doar ultimele concluzii. Păstrăm tot ce a fost înainte. E o carte despre cicluri, începe cu îndrăgostirea și cu sentimentul care te face să crezi că ai putea să schimbi lumea și se termină cu moarte. După care urmează speranță. Şi strînge în ea foarte multe stări pe care le-am și cunoscut și pe care, cu siguranță, foarte mulți dintre noi le cunosc. Am vrut ca toate pachetele astea de stări și de adeziuni să fie acolo, împreună cu punctele de ruptură, de despărțire, de contemplație ale unui parcurs în care poate nu te mai regăsești. Dar e al tău și nu poți să-l negi. Chiar dacă îl tai cu o dungă fermă și, totuși, roz, rămîne acolo.” Unul dintre cele mai puternice poeme din carte este „Paris bonheur”, în care istoria femeilor este descrisă prin istoria hainelor. O istorie a raportării societăţii la hainele femeilor. O istorie a raportării femeilor la haine. Un poem despre dimensiunea politică a hainelor femeii: „Ca şi scrisul/ hainele au o istorie de sînge/ şi privilegiu/ de disciplinare, renunţare şi revendicare/ hainele sînt de cucerit/ de eliberat/ şi de scris”. Cum ai ajuns să formulezi cu atîta precizie aceste lucruri?Alina Purcaru: „Cred că răspunsul simplu este observînd, devenind, pe măsură ce eu, la rîndul meu, am evoluat și am înțeles mai multe lucruri despre lumea în care sîntem: că nimic nu este neutru, că nimic nu este la întîmplare, că totul este infuzat de o istorie și de o dinamică a puterii, inclusiv felul în care sîntem în lume, felul în care ne performăm corpurile, identitățile, iar în cazul femeilor și al hainelor este cu atît mai evident. O istorie a felului în care am fost normate, disciplinate să apărem în societate este implicit și o istorie a opresiunii, și a limitărilor, și a conflictelor, inclusiv conflicte de clasă. Poemul ăsta cred că este unul dintre puținele în care se vorbește explicit despre asta. Nu toate ne-am permis aceleași haine, nu toate ne permitem aceleași haine și ele vorbesc foarte mult despre un loc în lume, despre condiționări, despre privilegii, despre acces, uneori despre condiții extreme și despre modul în care am fost învățate sau disciplinate să ne raportăm la propriile corpuri și la corpurile din jurul nostru. E o întreagă istorie a corpului privit ca parte care nu merită neapărat prețuire sau care nu este valoroasă, care e mereu sub minte. Dihotomia corp-minte are o întreagă istorie. Și atunci mi s-a părut important să mă gîndesc la asta și la cum putem să ne luăm corpurile înapoi și să le revendicăm ca zone legitime, și luminoase, și valoroase, și inteligente, care merită discuția și care merită scrisul și un alt tip de privire.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Urmăriți un frumos răspuns al lui Jonathan Pageau referitor la clasica întrebare: "Doar ortodocșii se mântuiesc?"Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Sincer, jucăuș și uimitor de matur, Rareș m-a purtat într-o conversație care pornește din joacă și ajunge la lucruri esențiale. Vorbește despre proverbe și credință, spune adevăruri curate, fără mască. Citește enciclopedii, a ajuns la Cannes și este ambasador Forbes Kids, dar rămâne un copil care simte profund și privește lumea cu o claritate rară.Un episod care încălzește și emoționează, care te aduce mai aproape de esență și îți reamintește cât de multă înțelepciune poate exista într-un suflet tânăr. Lecții de viață simple și adevărate, din mintea și inima unui copil de 10 ani.

Rob Doar, attorney for the Gun Owners Caucus, joins Chad to discuss his analysis of the Alex Pretti shooting video showing that Pretti violated no laws before he was fatally shot. Doar also has direct criticism of federal officials and others who have shown great hypocrisy in calling Pretti the problem by lawfully exercising his 2nd Amendment rights while protesting.

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/W5HGm1w-_7A Watch on Rumble: https://rumble.com/v74l06w-068-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Ce sărbătorim de Ziua Culturii Naționale într-un an de austeritate bugetară și după creșterea TVA pentru carte? Ce rol poate avea cultura în societatea de azi, marcată de falii profunde și tensiuni alimentate și prin dezinformarea și manipularea care circulă nestingherite pe rețelele de socializare? Mai poate cultura să spună azi o poveste coerentă și onestă despre o națiune, poveste în care să se regăsească o largă majoritate? Ce are de spus cultura română pe plan internațional? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expertă în politici culturale, fostă ministră a culturii.Corina Șuteu: „Eu cred că ce ar trebui să încurajăm ar fi ca miniştrii culturii și ai educației să facă un lobby la nivelul guvernului ca prim-ministrul să considere cu adevărat că zona educației și a culturii este o zonă prioritară pentru securitate. Că noi vorbim foarte mult despre înarmare, în materie de securitate, dar nu vorbim despre faptul că tu degeaba te înarmezi, dacă conștiința cetățeanului tău nu este înarmată. Înarmată spiritual. El trebuie să se înarmeze el însuși cu capacitatea de a analiza lucrurile și de a ști cum să răspundă. Or asta se produce doar prin educație și cultură. (...) Cred că în momentul de față problema este că noi n-am creat alternative și am mers, într-un fel, automat pe ideea că cultura există, cu toții o iubim și, vai de mine, ce bună e ea și cum ne va salva ea de la sine. Or, ca şi democrația, cultura trebuie apărată. Trebuie să fii conștient că acestea sînt spaţii fragile. Nu sînt date de la sine. Nu cresc în pom.”Sigur că această perspectivă a culturii ca scut sau ca armă le poate oferi culturii și oamenilor din cultură anumite avantaje, dar nu există și un risc aici în sensul de instrumentalizare a creației?Corina Șuteu: „Riscul ăsta există întotdeauna. Dar atunci nu mai vorbim despre cultură, ci despre propagandă. Frontiera dintre propagandă și artă este întotdeauna una extrem de delicată. Doar că, dacă ești atent, îți dai seama că artele îți stimulează spiritul critic, pe cînd propaganda îți adoarme spiritul critic. Adică, un tip de artă complet instrumentalizat este ca un soi de mantră, ca un soi de intoxicare cu idei care nu sînt neapărat ale tale și pe care nu le supui nici unui fel de chestionare. Pe cînd întîlnirea cu arta, intersecţia cu diversitatea propunerii artistice sau a dialogului intelectual îţi aduce tocmai dezvoltarea capacității de a privi lucrurile critic. Și de a le privi critic nu în sens negativ, ci de a le privi prin dezbatere. Adică de a te poziționa față de lucruri și a face alegeri conștiente.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/JvWy5XRgpO8?feature=share Watch on Rumble: https://rumble.com/v749j5i-067-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

You can't be in the Start-up Nation and not know how to talk tech in Hebrew. Guy teaches us how to say "attachment," "text message," and "chat" in Hebrew, and how to conjugate the verb לסמס. Things are about to get geeky! Hear the All-Hebrew Episode on Patreon   New Words and Expressions: Telefon nayad, telefon cellulari – Cellphone – טלפון נייד, טלפון סלולרי Titkasher elay la-nayad – Call me on my cellphone – תתקשר אליי לנייד Pelephone – Cellphone – פלאפון "Talpeni, talepni" – Call (Imp. fem) – טלפני, טלפני "Mitkasher elayich at lo ona" – I am calling you, you don't answer – מתקשר אלייך את לא עונה Telefon Kavi – Home phone, landline – טלפון קווי Titkasheri elay rega lakavi – Call me on my landline for a sec. – תתקשרי אליי רגע לקווי Mekoovan – Online – מקוון Sheroot mekoovan – Online service – שירות מקוון "Ba-boker kibalti email katsar ve-nechmad" – In the morning I got a short and nice email – בבוקר קיבלתי אימייל קצר ונחמד Imeylim, meilim – Emails – אימיילים, מיילים Doar electroni (doel) – Email – דואר אלקטרוני, דואל "Lo sholchim misron bi-nhiga" – You don't send a message while driving – לא שולחים מסרון בנהיגה Misron – SMS, message – מסרון "Ata shloe'ach hoda'ah" – You're sending a message – אתה שולח הודעה Lesames le-mishehu – To send an sms to someone – לסמס למישהו Lehistames – To sms one another – להסתמס Histamasnoo kama sha'ot – We chatted via sms for a few hours – הסתמסנו כמה שעות Lishloach hoda'ah – To send a message – לשלוח הודעה Shalachti lo hoda'ah – I sent him a message – שלחתי לו הודעה Yisoom, yisoomon, aplikatsya – Cell phone application – יישום, יישומון, אפליקציה Yisoomonim le-telefonim chachamim – Smart phone applications – יישומון לטלפונים חכמים Leyasem – To implement – ליישם Eich lehorid shirim – How to download songs – איך להוריד שירים Patschan – Hacker – פצחן Lefatse'ach – To crack – לפצח Tsroofa – Attachement – צרופה Mirshetet – Internet – מרשתת Blog – Yoman reshet – בלוג Lechotet – To chat – לצ'וטט   Playlist and Clips: Shlomo Artzi – Talpeni, talpeni (lyrics) Doda – Erev Avood (lyrics) HOT TV – Commercial Miri Messika – Af Ahat (lyrics) Misron – Sms Sarit Hadad – Hoshevet Alecha (lyrics) Eich lehorid shirim Ep. no. 155 about lehorid, to download Ep. No. 208 about limsor, to pass HEB

Cu puțin timp înainte de finalul anului, o scrisoare semnată de zeci de personalități din întreaga Europă, lansează un mesaj direct: ”Este timpul pentru o Declarație de Independență a Uniunii Europene”. Scrisoarea a fost publicată în ziarele La Repubblica din Italia, El Pais din Spania, Le Soir din Belgia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Le Monde din Franța.  Printre semnatari găsim foști membri ai Comisiei Europene și Parlamentului European, directori de instituții politice și financiare, activiști civici și intelectuali publici. Iar urmările acestui demers le vom vedea, probabil, în 2026. De la începutul scrisorii, semnatarii constată că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, iar strategia de conciliere față de Donald Trump - de la Summitul NATO la dereglementarea normelor digitale, inteligenței artificiale și de mediu, inclusiv umilințele tarifare - nu funcționează:  ”Trump nu a devenit nici mai predictibil și nici mai puțin ostil. Dimpotrivă, concesiile au dus la un plan de capitulare inacceptabil pentru Ucraina și o declarație politică de război împotriva UE sub forma strategiei de securitate națională a SUA. Prin urmare, Europa trebuie să tragă concluziile necesare: securitatea, prosperitatea și democrația sa nu mai pot depinde de voința schimbătoare a Statelor Unite. Autonomia strategică nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să asigurăm până în 2028 implementarea deplină a rapoartelor Letta și Draghi privind finalizarea pieței unice și competitivitatea europeană. În plus, avem nevoie de un buget multianual care să sprijine investiții suplimentare, publice și private, în industrii cheie și inovatoare. Însă recâștigarea competitivității și modernizarea bugetului nu sunt suficiente pentru a construi o Europă geopolitică. O Apărare comună europeană La fel ca în 1950, trebuie să ne concentrăm asupra unui punct critic, și anume stabilirea unei Apărări Comune Europene susținute de o uniune politică mai puternică. Doar o Europă mai federală poate face față acestor provocări, asigurând respectarea valorilor și drepturilor noastre fundamentale, cu excepția cazului în care suntem pregătiți să-l acceptăm pe Trump ca autoritate politică mondială, într-un parteneriat ambiguu cu Putin și Xi Jinping. Într-un sens mai general, instituțiile și liderii UE trebuie să exploateze pe deplin Tratatul de la Lisabona, printr-o interpretare federalistă a acestuia în toate domeniile, așa cum s-a făcut și în cazul răspunsului la pandemia de coronavirus, precum și în urma apelului lui Draghi la un „federalism pragmatic”. UE nu ar fi fost o putere comercială dacă această politică ar fi fost supusă unanimității. De aceea – spun autorii - în politica externă, apărare și finanțe nu trebuie să mai existe drept de veto. Pentru aceasta, semnatarii propun ca statele membre care nu vor accepta decizii luate prin vot majoritar să nu mai beneficieze de avantajele oferite de bugetul european. În al doilea rând, semnatarii susțin promovarea unei Adunări Interparlamentare care să pledeze pentru implementarea deplină a acestor obiective, împreună cu o Adunare ad-hoc a Cetățenilor Europeni pentru a implica cetățenii și sfera publică europeană în general. ”În acest scop, susținem crearea unei coaliții pro-europene reînnoite, transpartizane și interinstituționale, care să cuprindă cele mai angajate state membre din Consiliul European, majoritatea pro-europeană din Parlamentul European și Parlamentele Naționale, Comisia Europeană și instituțiile regionale și locale. Îndemnăm toate aceste instituții să sprijine o Uniune mai suverană și democratică”, se arată în încheierea documentului.

In this episode of Read the Damn Book, host Michelle Glogovac sits down with author Julie Doar to discuss her debut cozy mystery novel, The Gallagher Place. Julie shares the inspiration behind the book, exploring themes of family drama, hidden secrets, and small-town intrigue. She opens up about her unconventional path to publication—from working as a Starbucks barista to becoming a published author—and how her experience as a middle school teacher influences her writing and character development. The conversation dives into the cozy mystery genre, Julie's writing process, and the realities of writing and publishing a first novel. This episode is a must-listen for aspiring writers, cozy mystery fans, and readers curious about the journey from idea to bookshelf.What We're Talking About...Author Julie Doar drew inspiration for The Gallagher Place from her childhood growing up in New York's Hudson Valley.The Gallagher Place blends family drama with a compelling cozy mystery at its core.Julie discusses how discipline and consistency in writing—shaped by her career as a middle school teacher—are essential to finishing a novel.Characters often evolve organically during the writing process, revealing depth as the story unfolds.The novel explores powerful themes of family secrets, personal trauma, and emotional healing.Julie's teaching experience directly influences her writing style, structure, and character development.She shares her unexpected yet fulfilling journey from Starbucks barista to published author.Readers connect deeply with the book's realistic family dynamics and relationships.Julie hopes to inspire her students and aspiring writers to pursue their creative goals.Future projects from Julie Doar will continue to explore mystery, relationships, and complex family dynamics.Chapters00:00 Introduction to Julie Doar and Her Debut Novel02:51 The Setting and Inspiration Behind The Gallagher Place06:05 Exploring Themes of Family Drama and Mystery08:48 Julie Doar's Journey as a Teacher and Writer11:42 The Writing Process: From Idea to Publication14:52 Crafting Plot Twists and Character Development17:51 Life Experiences: From Barista to Author20:48 Character Inspirations and Family Dynamics23:40 Upcoming Projects and Future WorksLinks MentionedJulie Doar's website: http://juliedoarwriter.com

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi. Temele ediției: - România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău. „Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate. O corespondență semnată de Valeria Vițu. - Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. O instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronical lui Vitalie”. - Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul următor. - Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare. - Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. - În satul Mândreștii Noi, din raionul Sângerei, din nordul Republicii Moldova, tradiția se lucrează cu acul, de mână. În atelierul soților Artur și Alexandra Oleinic, cojocăritul prinde viață printre piele tăbăcită, lână naturală și cusături bătute ca odinioară. Aici se nasc căciuli țurcănești, opinci și bundițe purtate de urători și colindători, iar pentru moldovenii din diasporă, ele devin mai mult decât un port popular, sunt amintiri pe care pot să le îmbrace și care țin aproape casa părintească și iernile de demult. Mai multe, în materialul semnat de Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca. Știrile zilei: Linia electrică Vulcănești-Chișinău, cea care va asigura transportarea directă către Republica Moldova a energiei electrice cumpărate în România, este aproape de a fi dată în exploatare, iar în perioada următoare sunt planificate etapele de testare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. În prezent, curentul cumpărat din România ajunge în Republica Moldova prin nodul energetic de la Cuciurgan, aflat pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria și, teoretic, alimentarea poate fi întreruptă în orice moment de regimul separatist de la Tiraspol. Noua linie va exclude această vulnerabilitate și va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. „Linia Vulcănești-Chișinău conectează direct R. Moldova la sistemul energetic al României și implicit la rețeaua europeană ENTSOE, oferind stabilitate, siguranță și capacitate de reacție în situații de criză”, a declarat ministrul energiei de la Chișinău. Dorin Junghietu a mai precizat că, în paralel, avansează proiectele de interconectare cu România cu liniile de tensiune înaltă Bălti-Suceava și Strășeni-Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană. *** Apropierea de Uniunea Europeană, sprijin ferm pentru Ucraina și parteneriat strategic cu România. Președinta Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026 la reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. O direcție importantă este și mobilizarea sprijinului internațional pentru consolidarea securității Republicii Moldova și poziționarea Chișinăului ca partener responsabil care contribuie la stabilitatea regională. *** Patru companii și-au depus ofertele pentru extinderea terminalului Aeroportului Internațional Chișinău. Administratorul aeroportului, Sergiu Spoială, a declarat la postul public Moldova 1 că sarcina companiei câștigătoare va fi extinderea suprafeței terminalului cu 5.000 de metri pătrați și modernizarea întregii infrastructuri. Aeroportul Chișinău a depășit în acest an pragul de 5 milioane de pasageri deserviți, iar extinderea terminalului vine ca soluție imediată la suprasolicitarea infrastructurii. După lucrările de modernizare, Aeroportul Chișinău va putea deservi 7,5 milioane de pasageri anual. Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârșitul anului viitor. *** Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar pe fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui totodată să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale. Fostul premier, care a executat o pedeapsă cu închisoare și în Republica Moldova, a reacționat, spunând că instanța franceză a pronunțat o decizie motivată politic, influențată de Republica Moldova. Solicitările exagerate și nefondate au dus la o hotărâre fără precedent, spune Filat declarând în același timp că a depus recurs împotriva acestei sentințe.

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

E ziua de ajun, iar Lordului Ler tocmai i s-a livrat brăduțul de Crăciun. Doar ca brăduțul e ditamai bradul, e „bradul brazilor”, și este prea înalt ca să încapă în salon. Oare ce soluție va găsi Lordul Ler ?

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/ozy_i1jA5ZY Watch on Rumble: https://rumble.com/v72sh06-066-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Când vine iarna, o puzderie de fulgi de zăpadă plutesc în văzduh. Fiecare dintre ei își dorește să zboare cât mai departe și să ajungă în locul la care-a visat. Doar cel mai mic fulg are o dorință cu totul aparte. Oare despre ce dorință este vorba?

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/2wlCf9jz3wM Watch on Rumble: https://rumble.com/v72hv9c-065-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Zibby Publishing alert! Recorded live at Zibby's Bookshop in NYC, Zibby interviews debut novelist Julie Doar about THE GALLAGHER PLACE, an atmospheric, expertly paced, and utterly chilling murder mystery set in New York's Hudson Valley. Julie shares the inspiration behind the novel's haunting disappearance, its exploration of family secrets, and the power of girlhood friendship. She also talks about her journey from Starbucks barista to middle school English teacher to published author, along with the years of quiet drafting and perseverance that brought her story to life.Share, rate, & review the podcast, and follow Zibby on Instagram @zibbyowens!** Follow @totallybookedwithzibby on Instagram for listening guides and more. **(Music by Morning Moon Music. Sound editing by TexturesSound. To inquire about advertising, please contact allie.gallo@acast.com.) Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Ricky Doar is the VP of Solutions at Cursor, where he leads forward-deployed engineers. A seasoned product and technical leader with over a decade of experience in developer tools and data platforms, Ricky previously served as VP of Field Engineering at Vercel, where he led global technical solutions for the company's next-generation frontend platform.Prior to Vercel, Ricky held multiple leadership roles at Segment (acquired by Twilio), including Director of Product Management for Twilio Engage, Group Product Manager for Personas, and RVP of Solutions Engineering for the West and APAC regions. He also worked as a Product Engineer and Senior Sales Engineer at Mixpanel, bringing deep technical expertise to customer-facing roles.Thanks to  Prosus Group for collaborating on the Agents in Production Virtual Conference 2025.In this session, Ricky Doar, VP of Solutions at Cursor, shares actionable insights from leading large-scale AI developer tool implementations at the world's top enterprises. Drawing on field experience with organizations at the forefront of transformation, Ricky highlights key best practices, observed power-user patterns, and deployment strategies that maximize value and ensure smooth rollout. Learn what distinguishes high-performing teams, how tailored onboarding accelerates adoption, and which support resources matter most for driving enterprise-wide success.A Prosus | MLOps Community Production

Nici administratia americana si nici Kremlinul nu confirma informatiile aparute in presa potrivit carora presedintele american a elaborat in secret, doar cu consultarea partii ruse, un plan de pace pentru Ucraina. Spre stupoarea Kievului, Washington preia practic toate condiţiile Moscovei. Planul prevede ca Ucraina să cedeze teritoriile ocupate parţial sau total de armata rusă şi să-şi reducă drastic forţele armate. Limba rusa ar deveni oficiala in Ucraina. Discutam in aceasta seara inclusiv despre ce inseamna acest aranjament pentru Europa de Est.    CCR amână judecarea sesizării AUR. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra în vigoare de la 1 ianuarie „Măsurile de redresare” pe care le-au luat până acum autoritățile „funcţionează”, veniturile bugetare cresc și cheltuielile scad, astfel că „România e pe calea cea bună”. Este aprecierea premierului Ilie Bolojan intr-o postare pe Facebook. Seful guvernului sustine că deficitul bugetar ar urma sa scadă la 6,2% anul viitor. Intre timp insa, guvernul primeste o veste proasta de la Curtea Constitutionala. Majorarea impozitelor pe locuinte, autoturisme si terenuri nu mai poate intra in vigoare de la 1 ianuarie. Curtea Constitutionala a amanat judecarea contestatiei facute de AUR pana in februarie anul viitor. Scandal în jurul producătorilor peliculei „Cravata galbenă” care prezintă viaţa şi activitatea dirijorală a lui Sergiu Celibidache Liceeni ieseni au mers la film si după vizionare au redactat o cronica in revista Alecart. Imediat realizatorii peliculei le-au cerut sa elimine textul deranjaţi de faptul că a fost dezvăluit deznodământul filmului. Pentru ca presiunile au devenit tot mai mari, tinerii au ales sa mentina cronica, dar i-au reformulat finalul. Intreaga situatie a starnit ample dezbateri pe retelele sociale. Abordam si noi subiectul.    

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/2UJLI-A1QXY Watch on Rumble: https://rumble.com/v71vk2e-064-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Scandalul Epstein zguduie lumea politică americană după publicarea miercuri a unor noi documente în Camera Reprezentanților. E-mailurile ridică semne de întrebare serioase despre Donald Trump și despre ce știa în legătură cu activitățile prădătorului sexual, care s-a sinucis în închisoare în 2019. Comentatorii remarcă diviziunea din rândul republicanilor, înainte ca în Camera Reprezentanților să se voteze declasificarea întregului dosar Epstein. ”Dezvăluirile reaprind semnele de întrebare despre relația trecută dintre Donald Trump și agresorul sexual”, scrie Le Monde. ”Într-unul dintre emailuri, Jeffrey Epstein laudă tăcerea actualului președinte american și susține că o victimă „a petrecut ore întregi” la el acasă, în compania lui”. „Donald Trump știa despre abuzurile sexuale asupra minorilor”, chiar dacă „nu a participat niciodată”. Practic, aceasta este ceea ce susține infractorul sexual american Jeffrey Epstein într-o serie de e-mailuri care îi sunt atribuite, relatează la rândul său The Washington Post. Ziarului britanic The Mirror relatează că dezvăluirile includ un e-mail revelator de la Epstein către Ghislaine Maxwell din aprilie 2011. Aceasta este o fostă persoană din înalta societate britanică și americană, condamnată în 2021 pentru trafic sexual de fete minore pentru Jeffrey Epstein. Anunț prin care FBI invită toate posibilele victime ale agresorului sexual Jeffrey Epstein să facă plângere împotriva acestuia, 28 august 2019; Sursa: X/FBI New York   Potrivit ziarului, acesta îl descrie pe Trump drept „câinele care nu a lătrat” și susține că a petrecut „ore întregi la mine acasă”. Fostul prinț Andrew reapare și el în e-mailuri, spunându-i lui Epstein că nu are „nimic” de-a face cu acuzațiile de abuz sexual împotriva sa și implorându-l să „spună asta”. Time amintește că dosarul s-a aflat în centrul discuției publice, ”inclusiv în rândul bazei MAGA a lui Trump”. ”Scandalul a fost alimentat și mai mult de dezvăluirea unei scrisori a lui Trump de ziua de naștere a lui lui Epstein. Trump a negat că ar fi scris-o. Time invocă și acuzațiile lansate de către ”miliardarul din domeniul tehnologiei și fostul aliat al lui Trump, Elon Musk, în timpul conflictului lor public de la începutul acestui an”. The Hill notează că ”Trump a negat că ar fi apropiat de Epstein, deși cei doi au fost fotografiați împreună de multe ori de-a lungul anilor. Trump a declarat că i-a interzis lui Epstein să intre în clubul său Mar-a-Lago după ce finanțatorul a „furat” tinere care lucrau la spa-ul clubului”. Newsweek vorbește despre o adevărată ”rebeliune republicană” după ce s-a anunțat că în Camera Reprezentanților se va vota săptămâna viitoare un proiect de lege care obligă la publicarea dosarelor complete ale Departamentului de Justiție privind cazul Epstein. Trump i-a acuzat pe democrați că „încercă să aducă în discuție farsa lui Jeffrey Epstein” și i-a avertizat pe colegii săi republicani: „Doar un republican foarte rău sau prost ar cădea în această capcană”. Și Politico este de părere că „republicanii trebuie să se aștepte la dezertări în masă”. Cinci surse anonime din cadrul partidului, care au vorbit cu agenția media americană, au declarat că „mai mulți oficiali republicani de rang înalt cred că între cincizeci și o sută dintre membrii lor ar putea vota pentru măsură”. (Sursa: Courrier International).

În episodul acesta din Thinking Made Visible stau de vorbă cu Dacian Pășcuță despre masculinitate și despre felul în care un bărbat se vede pe el însuși în etapele vieții prin care trece. Am început conversația încercând să înțelegem cum se formează perspectivele lui despre maturitate și unde apar tensiunile dintre copilul interior, adolescentul interior și adultul care încearcă să le țină pe toate la un loc.Am simțit că este un subiect care merită privit atent, pentru că mulți bărbați trăiesc presiunea de a rămâne „în control”, iar în spatele acestei presiuni se află emoții, nevoi și frici pe care nu le vedem des. Dacian vorbește despre insuficiență, despre rușine, despre rebeliunile care apar în interior și despre modul în care toate acestea pot fi conținute fără să fie ascunse.Conversația atinge și dinamica relațiilor de cuplu, felul în care apar conflicte, momentele în care adolescentul interior preia controlul și situațiile în care liniștea poate face mai mult decât orice reacție rapidă. Mi se pare o piesă de puzzle importantă în înțelegerea maturității emoționale.Am observat și modul în care el descrie autoconținerea și singurătatea care, în timp, se poate transforma într-o solitudine sănătoasă. E un proces care cere timp, claritate și prezență reală față de propriile emoții. Pentru mine a fost o perspectivă nouă și necesară, pentru că arată masculinul așa cum se trăiește în interior, nu cum arată în exterior.Dacă ești curios cum vede un bărbat matur toate aceste straturi și ce înseamnă, în mod real, să fii în contact cu tine, conversația aceasta o să-ți ofere o privire limpede asupra subiectului.Intro (00:00)Cine este Dacian Păşcuţă (2:48)Etichetele ne rigidizează relația cu viața (4:04)Starea de insuficienţă la bărbaţi (6:11)Bărbații zic că femeile sunt de vină, femeile zic că bărbaţii (9:26)Cine ar trebui să iniţieze (11:22)Le cerem prea multe bărbaților (12:11)Atenţie la cum punem presiune (13:19)Ce este cultura macho (15:33)Exemple de bărbați care se confruntă cu asta (19:34)Punte de legătură între banii pe care îi faci şi relaţia de cuplu (25:15)Exemplu de situaţie - fiecare şef îşi are şeful, dar cum gestionezi (28:14)Alt exemplu - bărbatul într-un rol în care nu face banii pe care și-i dorește (30:58)Bărbatul care trebuie să fie provider pentru familie (37:29)De unde încep să integrez ca bărbat, ca să nu ajung să urăsc femeile (38:58)Felul în care ești tratat este în primul rând în tine... (42:30)Bărbatul se transformă în exact ceea ce ea și-ar fi dorit (47:39)Presiunea că nu eşti suficient de bun pentru ea (49:06)Cum descrii bărbatul matur din prezent (52:02)Ultima întrebare (54:49)Ai impresia că eşti singur, te simţi respins, poate nu faci banii pe care îi vrei (56:41)Outro (58:38)Dă-ți timp să urmărești conversaţia până la capăt, pentru că nu cautăm vinovați. Doar deschidem spațiul pentru înțelegere: pentru femeile care vor să privească altfel şi pentru bărbații care simt că e timpul să se vadă pe ei înșiși mai clar.

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/-Xknm4Xv77Y Watch on Rumble: https://rumble.com/v71jcjc-063-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/jbpdHkIjNO4 Watch on Rumble: https://rumble.com/v717d8c-062-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/d8U2QiUvk4A Watch on Rumble: https://rumble.com/v70w35m-061-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/g4gNdQhwq1E Watch on Rumble: https://rumble.com/v70a92i-060-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Aliz Kosza e unul dintre acei oameni care par să fi trecut prin toate etapele unei vieți profesionale: începuturile timide, provocările, vârfurile, schimbările de sens. Când vorbește, nu are tonul unui om care dă lecții, ci al cuiva care a văzut destule încât să nu mai fie grăbit. Cariera ei traversează aproape jumătate de secol de economie românească și spune o poveste despre adaptare, curaj și construcție. Într-o lume în care succesul e adesea măsurat prin cifre, Aliz vorbește despre oameni, despre echipe, despre procese care dau sens unei organizații.A condus companii mari - Orkla Foods România, MOL România, Fabryo Corporation - și a lucrat în peste douăzeci de industrii. A format generații de lideri, a lansat branduri care au rămas vii și, din 2012, și-a dedicat timpul mentoratului și strategiei de business. Conceptul ei, Sufletul în business, a devenit un spațiu de reflecție pentru antreprenori care vor mai mult decât creștere - vor claritate și sens. Într-un fel, e o continuare firească a ceea ce a făcut dintotdeauna: a construit. Doar că acum, în loc de fabrici și echipe, construiește perspective.Copilăria ei a avut ceva din logica unei povești simple. Spune că nu știa că e un lider, doar acționa ca unul. Organiza copiii la fotbal sau la cules de cartofi, făcea planuri și împărțea responsabilități. Era o formă de leadership instinctiv, născut din dorința de a aduce ordine și energie acolo unde ceilalți vedeau haos. Primul loc de muncă, în turism, i-a oferit un contact direct cu diversitatea lumii și i-a format reflexele profesionale: respectul pentru clienți, calmul în situații tensionate și curiozitatea față de diferențele culturale.În anii '90, a început o nouă etapă. A pornit de la poziția de merchandiser și a urcat, pas cu pas, până la funcția de CEO. Drumul ei arată că experiența practică poate fi o formă de educație în sine. Fără să fi avut un mentor, a învățat din fiecare pas și, mai târziu, a devenit ea însăși un sprijin pentru alții. Într-un fel, a făcut ceea ce psihologul Carol Dweck numește „mentalitate de creștere” - un mod de a privi greșelile nu ca pe obstacole, ci ca pe material de lucru.În acest episod, explorăm împreună teme care definesc parcursul unui lider adevărat: cum se transformă leadershipul odată cu experiența, ce înseamnă să construiești un model de business ancorat în ADN-ul propriei companii, cum trecem de la produs la brand și ce greșeli repetăm adesea ca antreprenori. Discutăm despre strategie, despre felul în care deciziile pot modela oameni și organizații, dar și despre cum se naște sensul într-o lume a cifrelor și a presiunilor.Conversația noastră nu e despre rețete. E despre reflecție, despre lucrurile care se sedimentează în timp și dau consistență unei vieți profesionale. Așa cum scria Jim Collins în Good to Great,

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/A6LxtNR_xoI Watch on Rumble: https://rumble.com/v6zz8p0-059-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/jiHvBjhEUUI Watch on Rumble: #058 An Explanation of Kitab Al-Iman (Faith) from Sahih Muslim | Sh. Mohamad Doar Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

În episodul 2 din mini seria Inside Out vreau să sărbătoresc cu tine cea mai mare reușită a anului pentru mine: 365 de zile consecutive de mișcare!Să spun că sunt mândră de mine ar fi the understatement of the year. Și dacă n-aș fi avut alte reușite din zona de dezvoltare personală și profesională, de business, de cuplu, de ”părințeală” și aș fi avut doar reușita asta mi s-ar fi părut că anul 2025 a fost un succes răsunător. Doar pentru că am devenit o persoană care își onorează corpul mișcându-l zilnic.Am inclus în episod 8 lecții pe care le-am învățat din această experiență și sper să te inspire să începi să faci pași către ceea ce simți tu că e important pentru tine acum, indiferent cât de îndepărtat pare să fie de locul în care te afli azi.Dacă simți că e momentul să aduci genul ăsta de claritate și intenție în viața și în cariera/businessul tău, e musai să ne vedem în workshopul Successful by Design. Se întâmplă pe 4 noiembrie și jumătate din locuri sunt deja ocupate. O să fie o experiență intensă și promit că nu te vei mai gândi la succesul tău cum ai făcut-o până acum.Te poți înscrie aici: ⁠https://www.cristinaotel.ro/successful-by-design/⁠M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție.Nu uita să urmărești podcastul pe:Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel⁠

Click Here to ask your book writing and publishing questions!A single question on a cold Hudson Valley walk: What if there's a body in that hunter's tent? sparked the debut thriller The Gallagher Place by Julie Doar. In this episode, we chat about how she wrote the first draft by instinct, then shifted gears into precision: charting dates, timelines, and cause-and-effect until every twist landed in a way that made sense. When the manuscript worked its way to 100K+ words, cutting became an act of getting clarity on what stays, what goes, and how much weight the opening chapter really has to carry.As it turns out, her years working at Starbucks trained the same muscles that make a thriller work: anticipating and executing under pressure. We talk about turning that fast-twitch instinct into a writing rhythm, plus the art of finishing one idea before chasing the next.We also chat about how querying parallels sales strategy: staggering submissions, treating rejections as market data, and refining pages until they convert. The mindset shift from “why not me?” to “what did I learn?” keeps momentum alive until the right agent says yes. ✍️ You've Been Thinking About This Book Forever. So let's start writing (for real this time). No incense, inspirational playlists, or fancy mantras. Just a clear, doable plan to get your nonfiction or memoir draft written in 33 days.

România trăiește cea mai gravă criză educațională din istoria sa modernă: 89% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar abandonul școlar atinge 15,6%. Dar există speranță? În acest episod, explorăm nu doar diagnosticul dezastruos, ci și soluțiile concrete pentru o școală care să pregătească copiii pentru viitorul pe care îl vor trăi.Ce vei descoperi:Radiografia sistemului educațional românescCauzele sistemice ale crizei: de la cicluri politice scurte și subfinanțare cronică, până la politizarea școlilorViziunea pentru școala viitorului: cum ar arăta o educație centrată pe gândire critică, empatie, aplicarea cunoștințelor și învățare prin greșealăModele inovatoare: școli fără clase tradiționale, învățare interdisciplinară, educație personalizatăRolul crucial al artelor, mișcării fizice și științelor umaniste în dezvoltarea completă a copiilorDe ce educația este o problemă de siguranță națională și cum putem ieși din această crizăPentru cine este acest episod:Părinți preocupați de viitorul educațional al copiilor lorProfesori și educatori care caută inspirație pentru a preda diferitFactorii de decizie și cei implicați în politici educaționaleOricine dorește să înțeleagă cum putem construi un sistem educațional relevant pentru secolul 21Date cheie din episod:Doar 7 din 10 copii ajung la bacalaureat din cei care încep școala89% analfabetism funcțional la elevi România investește doar 3,3% din PIB în educațieLoc 45-48 din 81 țări la testele PISA, penultima în UECostul economic: 2,3 miliarde euro anual + 107 miliarde euro pe viață pentru abandonuri49% dintre elevi sunt victime ale violenței în școli (față de 29% în 2016)Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

A test pilot's experimental flight goes wrong, but he returns from the edge of space with a terrifying tale and an urgent warning: humanity has been quarantined by an alien force, and the world will end with the next nuclear explosion.If you have a story you'd like to contribute to the series, you can visit https://submissions.soundconceptmedia.com/You can support the show by becoming a paid subscriber on Substack: https://auditoryanthology.substack.comBy becoming a paid subscriber you can listen to every episode completely ad-free!Curator: Keith Conrad linktr.ee/keithrconradNarrator: Darren Marlar https://darrenmarlar.com/Other shows hosted by Darren:Weird Darkness: https://weirddarkness.com/Paranormality Magazine: https://weirddarkness.tiny.us/paranormalitymagMicro Terrors: Scary Stories for Kids: https://weirddarkness.tiny.us/microterrorsRetro Radio – Old Time Radio In The Dark: https://weirddarkness.tiny.us/retroradioChurch of the Undead: https://weirddarkness.tiny.us/churchoftheundead Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Începem oficial sezonul 13 al podcastului și-i dăm startul cu o analiză asupra viitorului muncii în România și în lume. Într-o eră în care 86% din companii estimează că AI va transforma fundamental afacerile în următorii 5 ani, este crucial să înțelegem cum ne pregătim pentru aceste schimbări.CE VEI DESCOPERI:Cum va arăta piața muncii în următorii 5 ani (170 mil. joburi create vs 92 mil. pierdute)Care sunt cele mai importante 5 competențe pentru viitorul profesionalDe ce doar 35-36% din angajații români sunt cu adevărat angajați în muncăRealitatea tinerilor: 77% din tineri nu știu la ce sunt buni sau ce îi pasioneazăPrincipalele motive pentru care 44.6% din tinerii români (16-27 ani) vor să plece din țarăStrategii pentru navigarea prin schimbările de pe piața muncii PENTRU CINE ESTE EPISODUL:Elevi și studenți care se pregătesc să intre pe piața munciiProfesioniști care vor să înțeleagă cum să rămână relevanți în era AIManageri și HR-iști interesați de tendințele viitoruluiAntreprenori care vor să anticipeze schimbările din businessOrice persoană interesată de dezvoltarea carierei și găsirea sensului în muncăDATE CHEIE DIN EPISOD:86% din companii cred că AI va transforma afacerile în următorii 5 ani22% fluctuație pe piața muncii globalăDoar 44% din manageri au primit training managerial adecvat40% dintre angajați experimentează zilnic stresRomânia: 35-36% angajament vs media globală de ~20%77% din tineri nu știu la ce sunt buni sau ce îi pasioneazăRESURSE:1. Raportul "Future of Jobs Report" World Economic Forum - https://www.weforum.org/publications/the-future-of-jobs-report-2025/ 2. Studiul "Vocația Românilor Sub Lupă", disponibil la abonarea la newsletter pe adnvocational.ro ADN Vocațional: www.adnvocational.ro3. Raportul "State of the Global Workforce", Gallup - https://www.gallup.com/workplace/349484/state-of-the-global-workplace.aspxhttps://www.gallup.com/workplace/349484/state-of-the-global-workplace.aspx4. "Imagine If: Creating a Future for Us All", Ken RobinsonAcest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.