Podcasts about doar

A campanha Junho Vermelho, que conscientiza sobre a importância da doação de sangue no período de inverno e férias, intensifica as mobilizações para reabastecer os estoques do Banco de Sangue do Alto Uruguai Gaúcho, em Erechim.

Urmărește podcastul numărul 285 de pe Acasă la Măruță, unde Cătălin Măruță o are ca invitată pe Dr. Virginia Târlea.#catalinmaruta #podcast #DrVirginiaȚârlea

O privire din interior asupra modului în care funcționează piața de energie ne ajută să înțelegem nu doar provocările cu care se confruntă zi de zi oamenii din acest domeniu, ci și ce putem face, individual sau împreună, pentru a beneficia de un serviciu mai ieftin și mai bun. Pentru a descifra aceste mecanisme complexe, Cătălin Striblea stă de vorbă cu invitatul ediției, Ondřej Šafář, CEO Distribuție Oltenia. Deși în folclorul ceh există zicala că un guvern pică dacă se scumpește berea, realitatea ne arată că facturile la utilități au un impact mult mai profund și mai direct asupra stabilității unei societăți. Din acest punct de vedere, România pornește cu un avantaj uriaș, având un mix de energie extrem de echilibrat — de la hidrocentrale și energie nucleară, până la cărbune, gaz și surse regenerabile. Cu toate acestea, paradoxul face să plătim uneori cel mai mare preț al energiei din Europa ca țară. Din păcate, abordarea a fost greșită, punând focusul doar cum să avem energie ieftină acum, pe termen scurt, ignorând modernizarea pe termen lung. Pentru că nu s-a investit la timp în infrastructură, am ajuns în punctul de a avea printre cele mai mari costuri de pe continent. Soluția sustenabilă constă într-un plan masiv de investiții, estimat la 10 miliarde de euro până în anul 2030, prin care rețelele electrice actuale să fie reconstruite pentru a deveni „rețeaua viitorului". Doar astfel vom avea energie mai ieftină. Modernizarea infrastructurii va permite conectarea în siguranță a mult mai multor prosumatori — al căror număr a depășit deja 50.000 și crește cu mii de noi conexiuni în fiecare lună — dar și integrarea unor capacități mari de producție din surse alternative, fapt care, în final, va determina scăderea prețului activ din facturi. 00:04:32 - Cât de ușor sau greu se învață limba română? 00:06:46 - Folclorul ceh și legătura dintre prețul berii și politică 00:08:20 - Adaptarea culturală în România 00:10:00 - Prima impresie despre realitatea românească 00:12:19 - Cine este grupul Evryo 00:15:40 - Fenomenul prosumatorilor: am depășit 50.000 de conexiuni 00:17:40 - Sursele de energie din România: de la hidro și nuclear la cărbune și gaz 00:18:12 - Avantajul României: un mix de energie extrem de echilibrat 00:20:50 - Rolul și obligațiile unui distribuitor de energie 00:23:15 - Implementarea contoarelor inteligente în România 00:25:17 - Energia un business 100% reglementat 00:26:21 - Limitările pieței: „Nu putem să facem prețurile cum vrem noi" 00:29:00 - Descifrăm elementele dintr-o factură la energie 00:31:20 - Raportul dintre prețul plătit și calitatea serviciului 00:33:14 - Infrastructura și moștenirea perioadei comuniste 00:37:39 - Românii sunt inovativi și bine pregătiți 00:40:47 - Ce înseamnă și cum va arăta rețeaua viitorului? 00:52:15 - Importanța echilibrului între producție și consum 00:56:10 - Focus pe soluțiile de stocare a energiei 1:05:39 - Starea rețelelor electrice de la blocurile de locuințe 1:09:26 - Marea transformare energetică și provocările ei 1:11:30 - Planul de investiții: 10 miliarde de euro până în 2030 1:13:20 - Cum duc investițiile în rețea la energie mai ieftină pentru clienți 1:16:00 - Paradoxul prețurilor: de ce plătim cea mai scumpă energie? 1:22:40 - Ilie Bolojan și problema ATR-urilor 1:31:10 - Previziuni: vom avea un curent mai ieftin în viitor 1:36:50 - Modele de succes: ce putem învăța din modelul spaniol 1:45:50 - Nevoia urgentă de schimbări în întreaga Europă 1:48:50 - Povestea din spatele parcului eolian Fântânele-Cogealac 1:55:00 - Este posibil un blackout în România? 1:58:50 - Prioritatea absolută: siguranța oamenilor din sistem 2:04:50 - Întrebări cu răspuns rapid

LEITURA BÍBLICA DO DIA: ATOS 20:17-24, 34-35 PLANO DE LEITURA ANUAL: 2 CRÔNICAS 28–29; JOÃO 17   Já fez seu devocional hoje? Aproveite e marque um amigo para fazer junto com você! Confira:  Quando o filho de Kelly passou por mais uma cirurgia relacionada à distrofia muscular, ela quis distrair-se da situação familiar, fazendo algo por outra pessoa. Então, reuniu os sapatos em bom estado do filho que já não o serviam e os doou a um ministério. Suas doações fizeram com que amigos, familiares e até vizinhos doassem, somando mais de 200 pares de sapatos doados! Embora a campanha de arrecadação tivesse o objetivo de abençoar outras pessoas, Kelly sente que sua família foi ainda mais abençoada: “A experiência levantou nosso ânimo e ajudou-nos a focar no próximo”. Paulo entendia a importância dos cristãos doarem generosamente. A caminho de Jerusalém, o apóstolo parou em Éfeso. Ele sabia que provavelmente seria sua última visita às pessoas da igreja que fundara ali. Em seu discurso de despedida aos presbíteros, lembrou-lhes como havia trabalhado diligentemente no serviço a Deus (ATOS 20:17-20) e os encorajou a fazer o mesmo. Em seguida, concluiu com as palavras de Jesus: “Há bênção maior em dar que em receber” (v.35). Jesus quer que nos doemos com generosidade e humildade (LUCAS 6:38). Ao confiarmos em Sua direção, Ele nos concederá as oportunidades. Assim como a família de Kelly, podemos nos surpreender com a alegria que sentimos ao praticarmos Sua vontade.  Por:  ALYSON KIEDA 

Selma Soriano - Coordenadora da Hemorede da SES | SES convoca a população para doar Sangue.

David construiește psalmul 37 pe contrastul dintre cei răiși cei neprihăniți, arătând că păcatul și cei care-l cultivă nu au niciun viitor. Doar neprihănirea are viitor. Dacă un om e neprihănit, se va vedea în înțelepciunea și dreptatea care îi caracterizează viața. Dacă e înțelept și drept, aceasta se datorează faptului că legea lui Dumnezeu e în inima lui!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pehttps://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Aos 33 anos, o Vinícius tomou um susto quando o que parecia ser apenas uma crise de gota revelou algo muito maior. Seus rins já não funcionavam como deveriam, e metade da função estava perdida. Junto com o diagnóstico, veio um medo que ele nunca tinha sentido antes, que era a sensação constante de que podia morrer, já que em determinado momento ele passou a precisar de um transplante de rim.Por sorte, Vinicius sempre teve muito acolhimento da família e também dos amigos, como o Thiago e a Xaxá. Foi numa ligação despretensiosa com a Xaxá, que ele ouviu que se fosse preciso, o amigo doaria um rim. Mas isso soou apenas como um apoio moral, até porque até ali ninguém sabia da seriedade da sua doença. O tempo passou, a doença do Vinicius avançou e ele seguiu em silêncio, carregando a certeza de que não podia pedir um rim pra ninguém. Até que, numa conversa com os amigos, ele mencionou que precisaria do transplante. E, como se fosse a coisa mais natural do mundo, Thiago e Xaxa compartilharam seus tipos sanguíneos. Como quem diz: “Sou um possível doador”.Foi nesse momento que tudo mudou.O que antes era impensável se tornou real, mas aceitar que alguém fizesse isso também doía porque receber um gesto desses carrega uma enorme responsabilidadeMas os amigos estavam junto com o Vinicius, e não voltariam atrás. Foram fazer os exames para saber qual dos dois era o doador perfeito, e o escolhido foi o Thiago.Xaxa, apesar de não se tornar doadora, não ficou de fora. Criaram um grupo dos três e ela era a mãezona que sustentava, cuidava e permanecia ali para não deixar as ansiedades consumirem os dois.Antes da cirurgia, Vinícius, que é ator e músico, sentia como se estivesse prestes a entrar em cena. Ansioso, mas pronto. Sabia que precisava daquilo para continuar.E deu certo!E, no fim, não era só um transplante, mas um chamado para o SIM. O gesto dos amigos, a responsabilidade de Vinicius, tudo isso revela muito sobre amizade, mas também sobre algo muito simples e raro: um ser humano disposto a dar vida a outro.

Documente confidențiale dezvăluite de publicația FIP din Armenia arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Dar lista de acțiuni este cu mult mai lungă, iar campaniile sunt răspândite peste tot în Europa. Publicația din Armenia, a cărei denumire completă este Platforma de Investigare a Faptelor, se află în posesia unui mare număr de fișiere confidențiale obținute ca urmare a unui hacking. Acestea includ documente, corespondență, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale de la Agenția de Design Social (SDA), care funcționează sub supravegherea de facto a lui Sergei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale Ruse. Despre acesta știm că a fost desemnat, printre altele, să se ocupe de alegerile parlamentare din Republica Moldova, din toamna anului trecut – și mai știm că și-a ratat obiectivul de a facilita venirea la guvernare a forțelor pro-ruse. Cât despre Sebastian Ghiță, acesta este amintit în contextul unor acțiuni îndreptate împotriva președintei Maia Sandu. Citeste siNumele lui Sebastian Ghiță în documentele privind o rețea de influență rusă. Ce înseamnă (Expert) În țările europene, acțiunile au avut ca scop principal să genereze îndeosebi furie față de migranți și față de Ucraina Campaniile sprijină forțele de extremă dreapta și răspândesc alte narațiuni pro-ruse. Acțiuni semnificative au avut ca scop discreditarea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian și președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Franța: acțiuni anti-musulmane și antievreiești Dintre multiplele acțiuni desfășurate în Franța, să o amintim doar pe cea a capetelor de porc aruncate în apropierea mai multor moschei, în septembrie 2025. Documentele arată că fusese o acțiune comandată de la Kremlin. La fel ca și pulverizarea de vopsea verde, asociată cu Islamul, la intrările a trei sinagogi, un restaurant evreiesc și alte locuri frecventate de evrei. Evident, scopul acțiunilor, fie împotriva musulmanilor, fie a evreilor, este, desigur, amplificarea tensiunilor inter-religioase, pe pământ francez. Printre acțiunile planificate, dar (cel puțin nu încă) implementate în Franța se numără operațiunea "General”. Anumite persoane urmau să se prezinte ca trimiși ai primei doamne a Ukrainei, Olena Zelenskaya, pentru înființarea unei fundații. Citeste siReacţii de indignare după descoperirea mai multor capete de porc în fața unor moschei din Ile-de-France Alții urmau să profaneze statuia lui Charles de Gaulle, scriind pe ea "Glorie Ukrainei". Participanții ar fi trebuit să declare că era un răspuns la declarațiile pro-ruse ale nepotului lui Charles de Gaulle. O altă operațiune viza desfășurarea în Franța a circa 500 de mașini de lux cărora urma să li de atașeze numere ucrainene, pentru a fi fotografiate. Potrivit documentelor, agenții ruși au concluzionat că taxa pentru mașinile foarte scumpe (Rolls-Royce, Lamborghini, Ferrari etc.) ar fi semnificativ mai mare decât se estimase initial. În Germania operațiunile au fost deosebit de active în timpul alegerilor parlamentare din 2025, arată documentele. Acțiunile au avut ca scop influențarea alegătorilor în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și dicreditarea contracandidaților, îndeosebi a celor din Partidul Verde.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) 35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri.  Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției. Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul. Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul)  PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice. „Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv. Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare. România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea) Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate. În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari. Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi.  Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular. Continuarea în Libertatea. Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews) Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile  ilegale din toată țara. Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium. Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13%  faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul  anterior, potrivit mfinante.ro.  Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice. CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF. Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor. Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025. Integral, pe pagina CursDeGuvernare.

The shoresh ר.ש.מ is one of those Hebrew roots with so many different words stemming from it, you could easily get baffled. Whether you want to make an impression, write a list, pick up a prescription, register for an event, or create a flow chart, Guy will help you make sense of it all. Hear the All-Hebrew Episode on Patreon   New Words and Expressions: "Im yesh lachen she'elot aten muzmanot lirshom li" – If you've got questions you're invited to write to me – אם יש לכן שאלות אתן מוזמנות לרשום לי Lirshom – To note, to write down, to illustrate – לרשום Reshima – List – רשימה "Hu haya roshem be-milono" – He used to write things down in his dictionary – הוא היה רושם במילונו Rishoom – Illustration – רישום Rashoom – Noted, registered – רשום Kablan rashoom – Registered contractor – קבלן רשום Doar rashoom – Registered mail – דואר רשום Ma rashoom ba-tofes? – What's written in the form? – מה רשום בטופס Hu roshem – He's writing things down – הוא רושם Roshem – Impression – רושם "Ha-yom anachnu holchot ledaber al eich la'asot roshem rishoni hiuvi" – Today we're going to talk about how to make a positive first impression – היום אנחנו הולכות לדבר על איך לעשות רושם ראשוני חיובי La'asot roshem tov – To make a good impression – לעשות רושם טוב Lo ose alai roshem – It does not impress me – לא עושה עליי רושם Hu rak rotseh laasot roshem – He just wants to brag – הוא רק רוצה לעשות רושם Od lo nirshmatem? – Haven't you registered yet? – עוד לא נרשמתם Leherashem – To register – להירשם Nirshamti la-limudim – I registered for studies at university – נרשמתי ללימודים Hi nirshema la-kurs – She registered for the course – היא נרשמה לקורס Yesh link la-harshama – There's a link to registration – יש לינק להרשמה Harshama – Registration – הרשמה "Kol mi she-terashem me-rosh tekabel hafta'ot meyuchadot" – Anyone who registers in advance will get special surprises – כל מי שתירשם מראש תקבל הפתעות מיוחדות Leherashem – To get registered – להירשם Leharshim – To impress – להרשים Marshim – Impressive – מרשים Af echad lo hitrashem – Nobody was impressed – אף אחד לא התרשם Hu hitrashem – He was impressed – הוא התרשם "Ani rak rotseh lehitrashem" – I'd just like to take a look – אני רק רוצה להתרשם Hitrashmoot – Impression – התרשמות Ha-hitrashmut sheli hi she… – My impression is that… – ההתרשמות שלי היא ש "Hem nifgeshu be-avira rishmit" – They met in a formal atmosphere – הם נפגשו באווירה רשמית Rishmi – Formal, official – רשמי Rishmiyoot – Formality – רשמיות Wow, eize rishmiyoot – How formal – וואו, איזה רשמיות Mirshamim – Prescriptions – מרשמים "Hu natan mirshamim le-kanabis refu'i tmurat shochad" – He gave prescriptions for medical cannabis in return for bribes – הוא נתן מרשמים לקנאביס רפואי תמורת שוחד Lirshom troofa – To prescribe a medicine – לרשום תרופה Tarshim – Diagram, chart – תרשים Tarshim zrima – Flow chart – תרשים זרימה Mirsham oochloosin – Civil registry – מרשם אוכלוסין   Playlist and Clips: Pratim al haharshama – Registration details  Matti Caspi – Eliezer ben Yehuda (lyrics) Nemesh – Ken Ani Kaze Katan Od lo nirshamtem? Mashina – Ahake Lach Ba-sadot (lyrics) Rona Keinan – 10 Shniyot (lyrics) Teapacks – Rikud Ha-Passadoble (lyrics)

Urmăriți un material bine documentat despre Palantir, gigantul informatic care în ultimele decade a devenit poate cea mai influentă și puternică companie din domeniul tehnologiei.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament. Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește. De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative. Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi. Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze. Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat. Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată. Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul. De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Qual é o limite da doação?10% • 20% • ou mais?Nem pouco.Nem excesso.Tzedaká é equilíbrio.Doar não é perder —é alinhar o dinheiro ao propósito.Parashá BechukotaiTzedaká • Maaser • Estudo da Torá

Nu, da' serios acuma! Ce facem cu problema că toată lumea este practic vorbind văzută prin prisma mea? Există ea dincolo de mine? Și dacă da, ce pot spune despre ea? Trebuie să revenim la antinomiile Kantiene ca să descoperim cum ajunge Schopenhauer la ideea (orientală?) că universul nu e făcut din "lucruri în sine", din "ding-aan-zich-uri" Kantiene. Dar dacă nu - atunci din ce? Răspunsul este simplu - e făcut din maică-ta ahahaha. Scuze. Chiar îmi pare rău. Support the showhttps://www.patreon.com/octavpopa

Stomatologia a evoluat enorm: de la intervenții grele și recuperări lente, la proceduri rapide, minim invazive, susținute de tehnică avansată, AI și tehnologii moderne care accelerează vindecarea, inclusiv perfuzii pentru confort și refacere rapidă.Diferența reală o face însă medicul. Nu e ușor să găsești un specialist bine pregătit, cu viziune și grijă pentru pacient, care transformă extracțiile și intervențiile în experiențe sigure, eficiente și fără traume.Într-un domeniu perceput mult timp ca fiind dominat de bărbați, Dr. Cristina Tănase, medic specialist în chirurgie dento-alveolară, demonstrează că excelența nu ține de gen, iar clinica sa premium din Herăstrău oferă standarde înalte fără prețuri de speriat.

Ramadan Nights: 24, 1447/2026. Watch on YouTube: https://youtube.com/live/YoO_yzm39m0 Watch all the Ramadan Nights 1447/2026 programs: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs4ym7Xw7YrZuL7I8_ricEsb Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/uJjyWnyNI9d8LOjDpX You can also listen LIVE on the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/ To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/

Au trecut 16 ani de când partidul lui Viktor Orban a făcut politicile economiei maghiare. Începutul a fost sub semnul măsurilor de tip liberal, dar foarte repede au apărut măsurile specifice naționalismului economic. În acest moment, economia Ungariei este sub semnul deficitelor mari și a unor sectoare care produc o valoarea adăugată redusă. Ce moștenire economică preia Péter Magyar? Care este situația economiei ungare în contextul schimbărilor politice? Guvernarea Viktor Orban, începută în anul 2010, a debutat cu stabilizarea finanțelor publice, reducerea șomajului și o accelarea a creșterii economice folosind un flux de fonduri europene sub impulsul unui program de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timp, însă, autoritățile de la Budapesta s-au îndepărtat de viziunea liberală asupra economiei orientându-se către un model suveranist, cu un rol tot mai puternic al statului, arată o analiză publicată recent de Centrul pentru studii estice din Polonia. Economia maghiară produce valoare adăugată redusă, fără sectoare inovatoare, dependentă de capitalul străin și de exporturi. Șocurile apărute după anul 2020, criza sanitară și apoi criza energetică, la care s-au adăugat controversele tot mai acute cu Uniunea Europeană care au culminat cu suspendarea unei părți importante din fondurile europene, nu au fost cauzele esențiale ale lipsei de performanță a economiei maghiare, ci, mai degrabă, au scos în evidență slăbiciunile ei. La începutul guvernării, FIDESZ a realizat o reformă fiscală, respectiv a introdus o cotă unică de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice (care în anul 2016 a fost redusă la 15%) și două cote de impozitare pentru profitul companiilor, care în anul 2017 au fost înlocuite cu o cotă unică de 9%. Cu aceste niveluri de impozitare, Ungaria avea un regim fiscal atractiv la nivel european. Doar că guvernul a decis în anul 2012, într-un moment în care economia se afla în recesiune, să ridice cota standard de TVA la 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în acest moment și a introdus o serie de impozite extraordinare în sectoare dominate de capital străin, precum domeniul bancar, energie, telecomunicații sau retail. La aceste măsuri fiscale „neortodoxe” s-a adăugat și decizia preluării de către stat a unor active ale fondurilor de pensii private. Sistemul de impozitare a fost perceput ca arbitrar, îndreptat împotriva companiilor multinaționale și cu o accentuată implicare a statului. Rezultatul a fost că ponderea investițiilor străine directe în total investiții a scăzut de la 76%, în anul 2009, la 60%, în 2022. Capitalul local s-a dezvoltat în sectoare precum mass-media, energie sau financiar. De asemenea, Ungaria și-a consolidat prezența producătorilor auto: Audi, Mercedes sau BMW și-au stabilit centre de producție în Ungaria, de multe ori la concurență cu regiuni din România. Exporturile de mașini și componente auto reprezintă acum un sfert din exporturile realizate de economia maghiară, arată studiul institutului polonez. În același timp, s-a creat o elită de afaceri locală, apropiată de guvern, care a acumulat putere și bani printr-un mecanism de utilizare a fondurilor bugetare. Astfel, active de stat au fost transferate către structuri de proprietate opace, dar legate de cercul restrâns al partidului de guvernământ. O analiză OCDE arată că în anul 2024 indicele perceput al corupției în sectorul public, pe o scară de la 1 la 100, era la nivelul 40, mai scăzut, totuși, decât media statelor OCDE. În ultimii ani, finanțele publice s-au deteriorat (deficit bugetar de 7% din PIB, în 2021 și o scădere la 5% din PIB, în anul 2024), datoria publică a urcat până la 80% din PIB și a coborât la 73% din PIB în 2024, inflația a ajuns la niveluri record în Uniunea Europeană, iar în anii 2023-2024 economia a cunoscut două episoade de recesiune tehnică. De asemenea, în anul 2024, PIB-ul pe cap de locuitor era de 77% din media europeană, o performanță cu care Ungaria depășea doar patru state membre. În concluzie, noul guvern va avea ca priorități imediate demontarea actualului sistem politic și economic și restabilirea accesului la fonduri europene.

Não mendigue amor, não peça pra gostar, não implore pra ficar. Amor fruto de mandinga e pena, não vale nem um poema. Ele é falso, triste, pesado, duro. A gente carrega achando que é o melhor que se pode ter e depois descobre que sem ele somos melhores. Somos livres, leves e abertos para esperar o que nos cabe e não o que, até agora, nos coube.Atenção, carinho, respeito, desejo, amor...nada disso pode ser imposto, pedido e implorado, pois, na medida que mendigamos sentimentos, o sentir deixa de fazer sentido. Doar-se ao outro e a tudo que ele oferece deve acontecer sem regras, sem solicitações, sem restrições, sem indicações. Ele simplesmente deve acontecer! (E, inclusive deve também ter o direito de, talvez, nunca acontecer)Mas aí demora, a gente dá uma forçada aqui, outra lá... Finge ver o que não existe, ouvir o que nunca foi dito. Nos esforçamos para acreditarmos em palavras tortas, carinhos pequenos, entregas restritas. A gente tapa a boca, pra não dizer o que grita; e os ouvidos, pra não ouvir aquela denúncia quase silenciosa de que não há amor. Só ilusão. Só o desejo. Só o seu desejo de ser amado.Algumas pessoas passam anos amando de forma solitária e acreditando que o que sentem é suficiente para alcançar e dar conta do florescer no território infértil do outro. Elas projetam uma energia sem dimensão num projeto que começa fadado ao erro, a dor e ao fim.A luta solitária e a rejeição de um primeiro amor fundamental: o próprio.Viver uma relação onde há paixão, afeto, cumplicidade, respeito e querer de ambos já não é fácil, imagina quando todos estes sentimentos concentram-se apenas de um lado. Num pólo, o peso do querer irracional, do medo de ficar só e da insegurança que diz que você não pode ter mais. No outro, o vazio. Não dá pra saber o que é sentido na outra margem porque nossa querência exagerada não permite enxergar o desejo do outro.A pessoa diz que não está feliz ao seu lado, que tem dúvidas, que anda perdido, que não pode assumir nada sério, que não sabe o que sente... e você, no ímpeto de uma onipotência absurda, toma as rédeas e se joga na batalha pra lutar por dois, aliás, por três. Você, o outro e o ideal de amor que você criou, mas nunca existiu.Sobre o amor, não há muito o que dizer, mas é importante pensar que: amor a dois é pra ser compartilhado. Se for solitário, deve caber somente a uma pessoa: você.Autora: Luana Peres

Não mendigue amor, não peça pra gostar, não implore pra ficar. Amor fruto de mandinga e pena, não vale nem um poema. Ele é falso, triste, pesado, duro. A gente carrega achando que é o melhor que se pode ter e depois descobre que sem ele somos melhores. Somos livres, leves e abertos para esperar o que nos cabe e não o que, até agora, nos coube.Atenção, carinho, respeito, desejo, amor...nada disso pode ser imposto, pedido e implorado, pois, na medida que mendigamos sentimentos, o sentir deixa de fazer sentido. Doar-se ao outro e a tudo que ele oferece deve acontecer sem regras, sem solicitações, sem restrições, sem indicações. Ele simplesmente deve acontecer! (E, inclusive deve também ter o direito de, talvez, nunca acontecer)Mas aí demora, a gente dá uma forçada aqui, outra lá... Finge ver o que não existe, ouvir o que nunca foi dito. Nos esforçamos para acreditarmos em palavras tortas, carinhos pequenos, entregas restritas. A gente tapa a boca, pra não dizer o que grita; e os ouvidos, pra não ouvir aquela denúncia quase silenciosa de que não há amor. Só ilusão. Só o desejo. Só o seu desejo de ser amado.Algumas pessoas passam anos amando de forma solitária e acreditando que o que sentem é suficiente para alcançar e dar conta do florescer no território infértil do outro. Elas projetam uma energia sem dimensão num projeto que começa fadado ao erro, a dor e ao fim.A luta solitária e a rejeição de um primeiro amor fundamental: o próprio.Viver uma relação onde há paixão, afeto, cumplicidade, respeito e querer de ambos já não é fácil, imagina quando todos estes sentimentos concentram-se apenas de um lado. Num pólo, o peso do querer irracional, do medo de ficar só e da insegurança que diz que você não pode ter mais. No outro, o vazio. Não dá pra saber o que é sentido na outra margem porque nossa querência exagerada não permite enxergar o desejo do outro.A pessoa diz que não está feliz ao seu lado, que tem dúvidas, que anda perdido, que não pode assumir nada sério, que não sabe o que sente... e você, no ímpeto de uma onipotência absurda, toma as rédeas e se joga na batalha pra lutar por dois, aliás, por três. Você, o outro e o ideal de amor que você criou, mas nunca existiu.Sobre o amor, não há muito o que dizer, mas é importante pensar que: amor a dois é pra ser compartilhado. Se for solitário, deve caber somente a uma pessoa: você.Autora: Luana Peres

“I would like to give you so much more; but the real cannot be given in words.”- Osho. In this audio Vasant Swaha shares about the endless showering of love the master bestows to the disciple and what it brings to those who are ready to receive it.Vasant Swaha is a modern mystic sharing his love, joy, and wisdom in retreats. This talk was from a Satsang during the Waves of Love Retreat at Mevlana Garden, in Brazil, on the 12th of March of 2026.This audio contains Portuguese consecutive interpretation.For more information visit  www.vasantswaha.net_____*______“Gostaria de lhe dar muito mais; mas o real não pode ser transmitido por palavras.” – Osho. Neste áudio, Vasant Swaha fala sobre a infinita torrente de amor que o mestre concede ao discípulo e o que isso traz para aqueles que estão prontos para recebê-la.Vasant Swaha é um místico moderno que compartilha seu amor, sua alegria e sua sabedoria em retiros. Este é um trecho de um dos Satsangs do retiro “Ondas de Amor”,  no Mevlana Garden, no Brasil, no dia 12 de março de 2026.   Neste áudio há tradução consecutiva em português.Para mais informação, visite www.vasantswaha.net

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole. Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei. După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite. După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro. Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană. Vită, oaie, capră... Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni. Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin. UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani. Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină. La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate. Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

Diplomații din Uniunea Europeană caută căi pentru a exclude Ungaria din discuțiile sensibile, de teama scurgerilor de informații către Rusia. Mișcarea vine după ce ziarul american The Washington Post a dezvăluit că ministrul de externe ungar ar fi transmis ani la rând către Moscova informații din discuțiile cu ușile închise. Una dintre soluții o reprezintă grupurile închise de discuții. Acestea există de mai mult timp în Uniunea Europeană.   După apariția dezvăluirilor din The Washington Post, premierul polonez Donald Tusk a declarat că bănuia de mult timp jocul dublu al Budapestei, astfel că în reuniunile formale ale Consiliului European s-a limitat să vorbească strictul necesar și doar în momentele în care era absolută nevoie. Chestiunile sensibile rămân, așadar, a se discuta în formate mai restrânse, bazate pe încredere între parteneri. Cum ar fi E3, cunoscut și sub numele de „triumviratul UE”. Denumirea se referă la cooperarea trilaterală dintre Franța, Germania și Italia. Acest format a apărut în 2003, în negocierile cu Iranul privind activitățile sale nucleare. De atunci, E3 a evoluat pentru a aborda o gamă mai largă de probleme internaționale, inclusiv Siria, Africa și regiunea indo-pacifică. Un alt format este Triunghiul de la Weimar – între Germania, Franța și Polonia, numit după orașul german în care a avut loc prima întâlnire de acest gen, în 1991. Grupul a căpătat noi valențe odată cu aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Însă, potrivit unei analize Euractiv, scânteia care a provocat explozia subgrupurilor europene a venit pe 6 noiembrie 2024, a doua zi după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA pentru a doua oară. Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal? În aceeași zi, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, s-a grăbit să-l vadă pe omologul său francez, Sébastien Lecornu, la Paris, bântuit de perspectiva unui președinte american imprevizibil și de impactul asupra arhitecturii de securitate a Europei. Li s-au alăturat miniștrii apărării din Italia, Marea Britanie și Polonia – și așa a apărut Grupul celor Cinci (G5). Adică grupul statelor europene care alocă cel mai mult pentru apărare. Doar două săptămâni mai târziu, s-au alăturat Spania și diplomația UE, lansând ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Weimar Plus”. Subgrupurile au continuat să se înmulțească de atunci. Așa-numita Coaliție a Voluntarilor a apărut ca un grup de aproximativ 30 de membri axat pe securitatea postbelică a Ucrainei. La scurt timp a apărut un cvartet informal  fără un nume oficial (dar cunoscut informal ca E4), care cuprinde Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia. Să nu uităm nici Formatul Celor Opt Nordici-Baltici (NB8) care a jucat un rol semnificativ în integrarea statelor baltice în Uniunea Europeană. În ce măsură aceste grupuri informale – dar bazate pe încredere – contribuie la consolidarea Europei sau mai curând la fragmentarea ei rămâne de discutat. Să remarcăm însă absența României din toate aceste micro-formate – cu excepția cadrului mai larg al Coaliției de Voință pentru Ucraina.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Nightly Ramadan reminder from Masjid Al-Azhar, Belmore Watch on YouTube: https://youtu.be/DN6NlMwVHiA Watch on Rumble: https://rumble.com/v76qnem-final-advises-of-the-prophet-peace-be-upon-him-sh.-mohamad-doar.html Watch all the reminders: https://youtu.be/QhY-TxMdvkU?si=_LR93Kfb3ZUSVa-L Listen to all the reminders: https://on.soundcloud.com/sF1CX7fQzqwxk2H94l To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/pyHP8tnUJNI Watch on Rumble: https://rumble.com/v76pqvw-the-straight-path-part-3-sh.-mohamad-doar-ramadan-nights-17-14472026.html Watch all the Ramadan Nights 1447/2026 programs: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs4ym7Xw7YrZuL7I8_ricEsb Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/uJjyWnyNI9d8LOjDpX You can also listen LIVE on the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/ To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/qP214fvmZTc Watch on Rumble: https://rumble.com/v76cpfi-the-straight-path-part-2-sh.-mohamad-doar-ramadan-nights-10-14472026.html Watch all the Ramadan Nights 1447/2026 programs: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs4ym7Xw7YrZuL7I8_ricEsb Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/uJjyWnyNI9d8LOjDpX You can also listen LIVE on the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/ To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut. Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută. De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare. În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale. De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA. Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%. Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China. De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană. Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni. În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele. Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia. O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

„Sunt patru ani în care s-a întâmplat un lucru inimaginabil: ne-am obișnuit cu războiul. Gândirea critică în aceste condiții este esențială. O pace justă pentru Ucraina înseamnă și pace pentru Republica Moldova. Doar în acest context și prin integrarea în Uniunea Europeană ne putem asigura securitatea și stabilitatea”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie. Moldova Zoom, o ediție specială dedicată celor patru ani de la începutul agresiunii Federației Ruse în Ucraina.   Temele ediției: - Refugiații ucraineni în Republica Moldova – ce fac după patru ani, cum se simt și la ce visează. Mii de ucraineni au învățat limba română, și-au găsit locuri de muncă și și-au dus copiii la școală, dar, deși se simt în siguranță, trăiesc în fiecare zi cu dorul de casă și cu amintirile războiului, amintiri care nu i-au părăsit niciodată. Un reportaj semnat de corespondentul nostru în nordul Republicii Moldova, Denis Chirtoca. - O țară în război, care de patru ani rezistă în fața agresiunii ruse. Există oare turism în Ucraina? Ei bine, există. Și chiar se promovează la târguri internaționale: „Vrem să se știe că suntem vii, că rezistăm. Și că vă așteptăm la noi în vizită. Ca turiști. Și acum, și după terminarea războiului”. Un mesaj mai mult decât emoționant din partea Angelei Horenciuk, președinta Asociației Bucovina Turistică din regiunea Cernăuți. Am discutat la standul Ucrainei de la Târgul de Turism din București în limba română. - Rusia a recrutat cetățeni moldoveni pentru a distribui mesaje de ură împotriva Ucrainei în Franța. Autoritățile au reținut mai multe persoane care au fost plătite pentru a desena sicrie și mesaje antiucrainene pe fațadele unor ziare din Paris. Ce riscă acum indivizii, aflați de la jurnalistul Vitalie Cojocari, care ne aduce Cronica lui Vitalie. - „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor”, declară președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse. - În ajun, clădirea parlamentului a fost iluminată în culorile albastru și galben. „Culorile care vor învinge”, spune speakerul de la Chișinău. - Societatea civilă din Republica Moldova a semnat o declarație de solidaritate pentru o pace justă în Ucraina. - Costurile reconstrucției de după război a Ucrainei se ridică la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, iar consecințele umane se vor resimți „timp de generații”. Știrile zilei: La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, președinta Maia Sandu declară la Chișinău: „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă, a scris Maia Sandu. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”. *** În ajun, clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost iluminată în culorile albastru și galben. Acțiunea are loc în semn de solidaritate cu poporul ucrainean. Într-un mesaj public, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că Moldova a condamnat din prima zi agresiunea Federației Ruse. *** Peste 60 de organizații ale societății civile din Republica Moldova au semnat o declarație comună la cei patru ani de agresiune rusă în Ucraina, prin care cer „o pace justă și durabilă cu protecția oamenilor, a dreptului internațional și de solidaritate cu poporul ucrainean”. Declarația subliniază impactul uman devastator al războiului – mii de civili uciși și răniți, inclusiv copii, distrugerea infrastructurii critice, a instituțiilor educaționale și medicale, precum și consecințele regionale asupra securității și stabilității europene. *** Autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU estimează costurile reconstrucției de după război a Ucrainei la peste 500 miliarde de euro în următorul deceniu, echivalentul de trei ori a PIB-ului Ucrainei de anul trecut, conform unui raport comun al acestora, transmite AFP, citată de Moldpres. Cele mai afectate sunt sectoarele locuințelor, transporturilor și energiei, conform raportului. Pagubele și necesitățile se concentrează în regiunile din apropierea liniei frontului și în marile zone urbane ucrainene. Pentru capitala Kiev – cu 3 milioane de locuitori și o suprafață puțin mai mică decât cea a Berlinului – reconstrucția este estimată la peste 15 miliarde de dolari, orașul fiind vizat frecvent de atacuri cu drone și rachete rusești. Consecințele umane, socioeconomice și de mediu ale invaziei ruse se vor resimți „timp de generații”, mai subliniază raportul.

Nightly Ramadan reminder from Masjid Al-Azhar, Belmore Watch on YouTube: https://www.youtube.com/live/h7it6UOkjxA?si=Uu3drZn06EYTaIeA Watch on Rumble: https://rumble.com/v761w7e-al-muhasabah-self-accounting-night-3-reminder-by-sh.-mohamad-doar-ramadan-1.html Watch all the reminders: https://www.youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMir3aDyeG5xB1dZ9Mtau5Pm4 Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/sF1CX7fQzqwxk2H94l To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/KEz69M_MukY Watch on Rumble: https://rumble.com/v760nwk-the-straight-path-sh.-mohamad-doar-ramadan-nights-3-14472026.html Watch all the Ramadan Nights 1447/2026 programs: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs4ym7Xw7YrZuL7I8_ricEsb Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/uJjyWnyNI9d8LOjDpX You can also listen LIVE on the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/ To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/

Ziua de ieri a avut ciudățeniile ei. A fost ședința coaliției politice de la guvernare care a ajuns la înțelegerea ca o serie de domenii să fie exceptate de la reducerile de salarii. Este vorba despre medici, profesorii din sistemul preuniversitar, angajații din instituțiile de forță și chiar cei din instituțiile de cultură. Este ciudat că după aproape o jumătate de an s-a ajuns la această revelație. Păi, ar fi putut să își închipuie cineva din coaliție că va putea să taie salariile medicilor și profesorilor? Dacă premierul Bolojan a avut o astfel de ambiție, înseamnă că are o mare doză de naivitate. Dacă PSD a tăcut pe acest subiect până acum în cadrul coaliției, atunci înseamnă că a făcut acest lucru doar pentru a trage de timp. Era absolut evident pentru oricine a trăit în România, în ultimii ani, că niciun guvern nu se va putea atinge de salariile din sănătate, din educație sau din instituțiile de forță. De fapt, suntem pe o pistă falsă. Reducerile de cheltuieli vizau scăderea anvelopei salariale în administrație, adică în ministere și în instituțiile subordonate, nu salariile medicilor și profesorilor. Doar că după atâta timp și profitând de confuzie, ministerele care administrează domeniile exceptate vor scăpa și ele de la reducerile de cheltuieli. De exemplu, ministrul sănătății și-a început mandatul cu un apetit crescut pentru schimbări. A pus în discuție subiectul delicat al dublului statut al medicilor, adică faptul că practică și la stat și la privat. Ministrul sănătății nu a cerut medicilor să aleagă între locurile de muncă de la stat sau de la privat, ci doar să lucreze opt ore în spitalele de stat, pentru cei care au contracte cu astfel de instituții de sănătate. Apoi, ministrul sănătății a prezentat numărul imens de zile de concediu medical, dar fără să încerce să descopere zonele din sector sau eventual chiar medicii care sunt campioni la eliberarea de concedii medicale. În timp, elanul reformator al ministrului sănătății s-a topit, astfel că, în aceste zile, ministrul nu a fost de acord să restructureze ministerul pe care îl conduce. De asemenea, fostul ministru al educației a fost acuzat că s-a grăbit să reducă nivelul cheltuielilor bugetare în sistemul de educație. Sistemul de burse de stat a fost schimbat, plata cu ora s-a modificat, iar numărul de elevi într-o clasă a crescut. Deocamdată, în ciuda protestelor elevilor, studenților sau profesorilor, singurele măsuri de scădere ale cheltuielilor vor rămâne cele introduse de fostul ministru Daniel David. Cu alte cuvinte, niciun politician nu se putea gândi că va tăia salariile medicilor sau profesorilor cu 10% din două motive: pe de o parte, pentru că societatea românească, în ansamblu, a acceptat ideea că profesorii și medicii trebuie să fie mai bine plătiți pentru a consolida cei doi piloni, pe de altă parte, pentru că o acțiune de protest ale sindicatelor din cele două domenii ar fi blocat România. A fost nevoie să treacă mai bine de jumătate de an de la instalarea guvernului pentru ca politicienii să ajungă la concluzia că unele domenii sunt exceptate de la reducerea anvelopei salariale cu 10%. În același timp, coaliția politică a îndulcit într-o bună măsură reducerile de cheltuieli, în sensul că economiile realizate anul trecut se vor contabiliza anul acesta la pachetul de 10%. Marea întrebare este ce impact bugetar va mai avea versiunea de scădere a cheltuielilor în noile condiții? În acest moment, nu știm, dar poate că vom afla cu ocazia promovării ordonanței de urgență. Și mai există o întrebare complicată: unde se va opri PSD?, pentru că ieri seară, președintele PSD a anunțat că partidul nu va vota bugetul dacă nu vor fi incluse măsurile de solidaritate. Și așa mai departe...

Acest material poate conține mesaje publicitare și plasare de produse. Unele dintre produsele, serviciile sau brandurile menționate sunt promovate prin parteneriate comerciale, iar prezentarea acestora reprezintă o reclamă.Opiniile exprimate de gazde și invitați sunt personale și nu reflectă neapărat poziția oficială a sponsorilor sau partenerilor noștri. Încurajăm publicul să efectueze propria cercetare înainte de a lua decizii bazate pe informațiile prezentate în acest podcast.

Lipsa locuințelor accesibile și creșterea costurilor au devenit o preocupare socială majoră pentru cetățenii europeni. Un plan al Comisiei și al Parlamentului European vizează construirea a 10 milioane de locuințe, pentru a răspunde acestei crize. Dar pentru aceasta, autoritățile locale trebuie să se mobilizeze foarte repede. Din 2013, prețurile locuințelor în UE au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au crescut cu aproximativ 20%, în zonele urbane chiar și mai mult, arată un raport al Comisiei Europene. Doar 6-7% din fondul locativ din UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce 20% dintre locuințe rămân neocupate. În schimb, închirierile pe termen scurt – îndeosebi pentru scopuri turistice -  au crescut cu 93% între 2018 și 2024. Uniunea Europeană își dorește acum construirea a aproximativ 10 milioane de locuințe suplimentare în Europa pentru a răspunde cererii crescânde. Și este gata să plătească pentru asta. În sesiunea din această săptămână, Comisia pentru Locuințe din parlamentul European a adoptat recomandările sale finale privind criza locuințelor, solicitând executivului UE o legislație pentru construirea de noi locuințe. Însă primăriile nu au motive să aștepte și trebuie să se mobilizeze imediat pentru studiile tehnice. Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul PPE, membru al Comisiei pentru Locuințe, explică urgența momentului.  Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Locuințe a Parlamentului European, atrage atenția autorităților locale că trebuie să acționeze repede pentru a putea accesa banii europeni.   ”Am dat votul în cadrul acestei comisii speciale și fac apel, prin intermediul dumneavoastră, la toți actorii economici, pe de o parte, dar și primării și autorități publice locale, să identifice terenuri, să identifice mecanisme prin care pot să dezvolte construcția de locuințe. Va fi o pâine bună de mâncat pentru noi pe fonduri europene. Primăriile însă trebuie să-și identifice terenurile unde să vină, cu aceste parteneriate public-private, pentru aceste locuințe. În același timp, avem bani europeni pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rețelelor de infrastructură apă, canal, lumină și așa mai departe și, în același timp, vom avea bani inclusiv pentru edificarea acestor construcții. Dar este important să înțelegem că nu vor putea fi ridicate aceste construcții dacă primăriile sau autoritățile publice locale nu-și fac treaba din perspectiva a ceea ce înseamnă cadastrarea terenurilor, planurile tehnice, planurilor de urbanism. Trebuie să le pună la punct pentru a putea să absoarbă banii europeni. Dacă nu își vor fi făcut de pe acum proiectele tehnice,  evident că vom pierde și aceste oportunități, așa cum de altfel, din păcate, am mai pierdut și altădată oportunități din partea Comisiei Europene sau din partea structurilor europene. Dar pentru România este o bună oportunitate de a-și dezvolta această rețea de infrastructură de locuințe, pentru că în momentul de față avem probleme cu ceea ce înseamnă accesibilitatea la locuințe”. Peste 28,5%, din tinerii de astăzi de până în 30 de ani stau mai departe împreună cu părinții, de aici probleme cu natalitatea. Toate acestea sunt de fapt înlănțuite și de aceea Comisia Europeană, pe bună dreptate, și Parlamentul European, vin cu această abordare pentru a pune la îndemână instrumentele necesare pentru acest fond locativ”.        Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/KiE1FJV6fto Watch on Rumble: https://rumble.com/v75jz96-competing-in-ramadan-with-sh.-mohamad-doar-22nd-shaban-1447-albayan-live-19.html Watch the whole Albayan LIVE 2026 series: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs5XdV-1ldAYnOhymT6B4ryp Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/m6arDIslEZbh1XyP0i To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/fGn3hDpG8bc?feature=share Watch on Rumble: https://rumble.com/v75k0ag-070-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/sLtlXcajaLk Watch on Rumble: https://rumble.com/v7588pk-069-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/ncm5yMSlZQk Watch on Rumble: https://rumble.com/v7587ig-ramadan-preparation-through-ikhlaas-with-sh.-mohamad-doar-15th-shaban-1447-.html Watch the whole Albayan LIVE 2026 series: https://www.youtube.com/playlist?list=PLI2g1laHLLs5XdV-1ldAYnOhymT6B4ryp Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/m6arDIslEZbh1XyP0i To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

Rob Doar, attorney for the Gun Owners Caucus, joins Chad to discuss his analysis of the Alex Pretti shooting video showing that Pretti violated no laws before he was fatally shot. Doar also has direct criticism of federal officials and others who have shown great hypocrisy in calling Pretti the problem by lawfully exercising his 2nd Amendment rights while protesting.

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/W5HGm1w-_7A Watch on Rumble: https://rumble.com/v74l06w-068-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Watch on YouTube: https://youtube.com/live/JvWy5XRgpO8?feature=share Watch on Rumble: https://rumble.com/v749j5i-067-an-explanation-of-kitab-al-iman-faith-from-sahih-muslim-sh.-mohamad-doa.html Watch the whole series: https://youtube.com/playlist?list=PLWRcONNViMiqO2BH-SAo3GQLP9K4BDXNP&feature=shared Listen to the whole series: https://on.soundcloud.com/65ySW To share in the reward and support Albayan Radio, please donate here: https://albayan.com.au/donate/ Listen to our 24/7 Islamic Radio Station by downloading the Albayan Radio App: http://albayan.com.au/

You can't be in the Start-up Nation and not know how to talk tech in Hebrew. Guy teaches us how to say "attachment," "text message," and "chat" in Hebrew, and how to conjugate the verb לסמס. Things are about to get geeky! Hear the All-Hebrew Episode on Patreon   New Words and Expressions: Telefon nayad, telefon cellulari – Cellphone – טלפון נייד, טלפון סלולרי Titkasher elay la-nayad – Call me on my cellphone – תתקשר אליי לנייד Pelephone – Cellphone – פלאפון "Talpeni, talepni" – Call (Imp. fem) – טלפני, טלפני "Mitkasher elayich at lo ona" – I am calling you, you don't answer – מתקשר אלייך את לא עונה Telefon Kavi – Home phone, landline – טלפון קווי Titkasheri elay rega lakavi – Call me on my landline for a sec. – תתקשרי אליי רגע לקווי Mekoovan – Online – מקוון Sheroot mekoovan – Online service – שירות מקוון "Ba-boker kibalti email katsar ve-nechmad" – In the morning I got a short and nice email – בבוקר קיבלתי אימייל קצר ונחמד Imeylim, meilim – Emails – אימיילים, מיילים Doar electroni (doel) – Email – דואר אלקטרוני, דואל "Lo sholchim misron bi-nhiga" – You don't send a message while driving – לא שולחים מסרון בנהיגה Misron – SMS, message – מסרון "Ata shloe'ach hoda'ah" – You're sending a message – אתה שולח הודעה Lesames le-mishehu – To send an sms to someone – לסמס למישהו Lehistames – To sms one another – להסתמס Histamasnoo kama sha'ot – We chatted via sms for a few hours – הסתמסנו כמה שעות Lishloach hoda'ah – To send a message – לשלוח הודעה Shalachti lo hoda'ah – I sent him a message – שלחתי לו הודעה Yisoom, yisoomon, aplikatsya – Cell phone application – יישום, יישומון, אפליקציה Yisoomonim le-telefonim chachamim – Smart phone applications – יישומון לטלפונים חכמים Leyasem – To implement – ליישם Eich lehorid shirim – How to download songs – איך להוריד שירים Patschan – Hacker – פצחן Lefatse'ach – To crack – לפצח Tsroofa – Attachement – צרופה Mirshetet – Internet – מרשתת Blog – Yoman reshet – בלוג Lechotet – To chat – לצ'וטט   Playlist and Clips: Shlomo Artzi – Talpeni, talpeni (lyrics) Doda – Erev Avood (lyrics) HOT TV – Commercial Miri Messika – Af Ahat (lyrics) Misron – Sms Sarit Hadad – Hoshevet Alecha (lyrics) Eich lehorid shirim Ep. no. 155 about lehorid, to download Ep. No. 208 about limsor, to pass HEB

In this episode of Read the Damn Book, host Michelle Glogovac sits down with author Julie Doar to discuss her debut cozy mystery novel, The Gallagher Place. Julie shares the inspiration behind the book, exploring themes of family drama, hidden secrets, and small-town intrigue. She opens up about her unconventional path to publication—from working as a Starbucks barista to becoming a published author—and how her experience as a middle school teacher influences her writing and character development. The conversation dives into the cozy mystery genre, Julie's writing process, and the realities of writing and publishing a first novel. This episode is a must-listen for aspiring writers, cozy mystery fans, and readers curious about the journey from idea to bookshelf.What We're Talking About...Author Julie Doar drew inspiration for The Gallagher Place from her childhood growing up in New York's Hudson Valley.The Gallagher Place blends family drama with a compelling cozy mystery at its core.Julie discusses how discipline and consistency in writing—shaped by her career as a middle school teacher—are essential to finishing a novel.Characters often evolve organically during the writing process, revealing depth as the story unfolds.The novel explores powerful themes of family secrets, personal trauma, and emotional healing.Julie's teaching experience directly influences her writing style, structure, and character development.She shares her unexpected yet fulfilling journey from Starbucks barista to published author.Readers connect deeply with the book's realistic family dynamics and relationships.Julie hopes to inspire her students and aspiring writers to pursue their creative goals.Future projects from Julie Doar will continue to explore mystery, relationships, and complex family dynamics.Chapters00:00 Introduction to Julie Doar and Her Debut Novel02:51 The Setting and Inspiration Behind The Gallagher Place06:05 Exploring Themes of Family Drama and Mystery08:48 Julie Doar's Journey as a Teacher and Writer11:42 The Writing Process: From Idea to Publication14:52 Crafting Plot Twists and Character Development17:51 Life Experiences: From Barista to Author20:48 Character Inspirations and Family Dynamics23:40 Upcoming Projects and Future WorksLinks MentionedJulie Doar's website: http://juliedoarwriter.com

E ziua de ajun, iar Lordului Ler tocmai i s-a livrat brăduțul de Crăciun. Doar ca brăduțul e ditamai bradul, e „bradul brazilor”, și este prea înalt ca să încapă în salon. Oare ce soluție va găsi Lordul Ler ?

Când vine iarna, o puzderie de fulgi de zăpadă plutesc în văzduh. Fiecare dintre ei își dorește să zboare cât mai departe și să ajungă în locul la care-a visat. Doar cel mai mic fulg are o dorință cu totul aparte. Oare despre ce dorință este vorba?

Zibby Publishing alert! Recorded live at Zibby's Bookshop in NYC, Zibby interviews debut novelist Julie Doar about THE GALLAGHER PLACE, an atmospheric, expertly paced, and utterly chilling murder mystery set in New York's Hudson Valley. Julie shares the inspiration behind the novel's haunting disappearance, its exploration of family secrets, and the power of girlhood friendship. She also talks about her journey from Starbucks barista to middle school English teacher to published author, along with the years of quiet drafting and perseverance that brought her story to life.Share, rate, & review the podcast, and follow Zibby on Instagram @zibbyowens!** Follow @totallybookedwithzibby on Instagram for listening guides and more. **(Music by Morning Moon Music. Sound editing by TexturesSound. To inquire about advertising, please contact allie.gallo@acast.com.) Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Ricky Doar is the VP of Solutions at Cursor, where he leads forward-deployed engineers. A seasoned product and technical leader with over a decade of experience in developer tools and data platforms, Ricky previously served as VP of Field Engineering at Vercel, where he led global technical solutions for the company's next-generation frontend platform.Prior to Vercel, Ricky held multiple leadership roles at Segment (acquired by Twilio), including Director of Product Management for Twilio Engage, Group Product Manager for Personas, and RVP of Solutions Engineering for the West and APAC regions. He also worked as a Product Engineer and Senior Sales Engineer at Mixpanel, bringing deep technical expertise to customer-facing roles.Thanks to  Prosus Group for collaborating on the Agents in Production Virtual Conference 2025.In this session, Ricky Doar, VP of Solutions at Cursor, shares actionable insights from leading large-scale AI developer tool implementations at the world's top enterprises. Drawing on field experience with organizations at the forefront of transformation, Ricky highlights key best practices, observed power-user patterns, and deployment strategies that maximize value and ensure smooth rollout. Learn what distinguishes high-performing teams, how tailored onboarding accelerates adoption, and which support resources matter most for driving enterprise-wide success.A Prosus | MLOps Community Production

Aliz Kosza e unul dintre acei oameni care par să fi trecut prin toate etapele unei vieți profesionale: începuturile timide, provocările, vârfurile, schimbările de sens. Când vorbește, nu are tonul unui om care dă lecții, ci al cuiva care a văzut destule încât să nu mai fie grăbit. Cariera ei traversează aproape jumătate de secol de economie românească și spune o poveste despre adaptare, curaj și construcție. Într-o lume în care succesul e adesea măsurat prin cifre, Aliz vorbește despre oameni, despre echipe, despre procese care dau sens unei organizații.A condus companii mari - Orkla Foods România, MOL România, Fabryo Corporation - și a lucrat în peste douăzeci de industrii. A format generații de lideri, a lansat branduri care au rămas vii și, din 2012, și-a dedicat timpul mentoratului și strategiei de business. Conceptul ei, Sufletul în business, a devenit un spațiu de reflecție pentru antreprenori care vor mai mult decât creștere - vor claritate și sens. Într-un fel, e o continuare firească a ceea ce a făcut dintotdeauna: a construit. Doar că acum, în loc de fabrici și echipe, construiește perspective.Copilăria ei a avut ceva din logica unei povești simple. Spune că nu știa că e un lider, doar acționa ca unul. Organiza copiii la fotbal sau la cules de cartofi, făcea planuri și împărțea responsabilități. Era o formă de leadership instinctiv, născut din dorința de a aduce ordine și energie acolo unde ceilalți vedeau haos. Primul loc de muncă, în turism, i-a oferit un contact direct cu diversitatea lumii și i-a format reflexele profesionale: respectul pentru clienți, calmul în situații tensionate și curiozitatea față de diferențele culturale.În anii '90, a început o nouă etapă. A pornit de la poziția de merchandiser și a urcat, pas cu pas, până la funcția de CEO. Drumul ei arată că experiența practică poate fi o formă de educație în sine. Fără să fi avut un mentor, a învățat din fiecare pas și, mai târziu, a devenit ea însăși un sprijin pentru alții. Într-un fel, a făcut ceea ce psihologul Carol Dweck numește „mentalitate de creștere” - un mod de a privi greșelile nu ca pe obstacole, ci ca pe material de lucru.În acest episod, explorăm împreună teme care definesc parcursul unui lider adevărat: cum se transformă leadershipul odată cu experiența, ce înseamnă să construiești un model de business ancorat în ADN-ul propriei companii, cum trecem de la produs la brand și ce greșeli repetăm adesea ca antreprenori. Discutăm despre strategie, despre felul în care deciziile pot modela oameni și organizații, dar și despre cum se naște sensul într-o lume a cifrelor și a presiunilor.Conversația noastră nu e despre rețete. E despre reflecție, despre lucrurile care se sedimentează în timp și dau consistență unei vieți profesionale. Așa cum scria Jim Collins în Good to Great,

România trăiește cea mai gravă criză educațională din istoria sa modernă: 89% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar abandonul școlar atinge 15,6%. Dar există speranță? În acest episod, explorăm nu doar diagnosticul dezastruos, ci și soluțiile concrete pentru o școală care să pregătească copiii pentru viitorul pe care îl vor trăi.Ce vei descoperi:Radiografia sistemului educațional românescCauzele sistemice ale crizei: de la cicluri politice scurte și subfinanțare cronică, până la politizarea școlilorViziunea pentru școala viitorului: cum ar arăta o educație centrată pe gândire critică, empatie, aplicarea cunoștințelor și învățare prin greșealăModele inovatoare: școli fără clase tradiționale, învățare interdisciplinară, educație personalizatăRolul crucial al artelor, mișcării fizice și științelor umaniste în dezvoltarea completă a copiilorDe ce educația este o problemă de siguranță națională și cum putem ieși din această crizăPentru cine este acest episod:Părinți preocupați de viitorul educațional al copiilor lorProfesori și educatori care caută inspirație pentru a preda diferitFactorii de decizie și cei implicați în politici educaționaleOricine dorește să înțeleagă cum putem construi un sistem educațional relevant pentru secolul 21Date cheie din episod:Doar 7 din 10 copii ajung la bacalaureat din cei care încep școala89% analfabetism funcțional la elevi România investește doar 3,3% din PIB în educațieLoc 45-48 din 81 țări la testele PISA, penultima în UECostul economic: 2,3 miliarde euro anual + 107 miliarde euro pe viață pentru abandonuri49% dintre elevi sunt victime ale violenței în școli (față de 29% în 2016)Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Începem oficial sezonul 13 al podcastului și-i dăm startul cu o analiză asupra viitorului muncii în România și în lume. Într-o eră în care 86% din companii estimează că AI va transforma fundamental afacerile în următorii 5 ani, este crucial să înțelegem cum ne pregătim pentru aceste schimbări.CE VEI DESCOPERI:Cum va arăta piața muncii în următorii 5 ani (170 mil. joburi create vs 92 mil. pierdute)Care sunt cele mai importante 5 competențe pentru viitorul profesionalDe ce doar 35-36% din angajații români sunt cu adevărat angajați în muncăRealitatea tinerilor: 77% din tineri nu știu la ce sunt buni sau ce îi pasioneazăPrincipalele motive pentru care 44.6% din tinerii români (16-27 ani) vor să plece din țarăStrategii pentru navigarea prin schimbările de pe piața muncii PENTRU CINE ESTE EPISODUL:Elevi și studenți care se pregătesc să intre pe piața munciiProfesioniști care vor să înțeleagă cum să rămână relevanți în era AIManageri și HR-iști interesați de tendințele viitoruluiAntreprenori care vor să anticipeze schimbările din businessOrice persoană interesată de dezvoltarea carierei și găsirea sensului în muncăDATE CHEIE DIN EPISOD:86% din companii cred că AI va transforma afacerile în următorii 5 ani22% fluctuație pe piața muncii globalăDoar 44% din manageri au primit training managerial adecvat40% dintre angajați experimentează zilnic stresRomânia: 35-36% angajament vs media globală de ~20%77% din tineri nu știu la ce sunt buni sau ce îi pasioneazăRESURSE:1. Raportul "Future of Jobs Report" World Economic Forum - https://www.weforum.org/publications/the-future-of-jobs-report-2025/ 2. Studiul "Vocația Românilor Sub Lupă", disponibil la abonarea la newsletter pe adnvocational.ro ADN Vocațional: www.adnvocational.ro3. Raportul "State of the Global Workforce", Gallup - https://www.gallup.com/workplace/349484/state-of-the-global-workplace.aspxhttps://www.gallup.com/workplace/349484/state-of-the-global-workplace.aspx4. "Imagine If: Creating a Future for Us All", Ken RobinsonAcest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.