Podcasts about astfel

Conducerea PNL a respins sprijinirea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Ilie Bolojan și echipa sa vor organiza rapid și un congres ca să-i îndepărteze pe puciști. Astfel, al doilea plan al lui Nicușor Dan este răsturnat, iar șansele de-a forma un guvern scad. Președintele ține morțiș ca viitorul guvern să fie sprijinit de partidele din fosta coaliție pe care le numește pro-occidentale. De ce ține morțiș Nicușor Dan la această coaliție? Are dreptate președintele să respingă orice asociere între AUR și PSD sau orice guvern minoritar PSD? Ce pericol vede președintele?

România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu acceptă căsătoriile între persoane de același sex și nici vreo altă formulă juridică de recunoaștere a cuplurilor LGBTQ. Astfel,România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTQ.  Sîmbătă, 13 iunie, are loc marșul Bucharest PRIDE, la care sînt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul încheie un amplu program de evenimente culturale dedicate comunității LGBTQ și desfășurate sub titlul „All of Us” și marchează 30 de ani de la înființarea Asociației Accept. Despre problemele cu care încă se confruntă comunitatea LGBTQ, despre ce reprezintă Asociaţia Accept, despre semnificaţia marşului Bucharest PRIDE vorbim cu Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației Accept, şi regizorul Eugen Jebeleanu, membru în Consiliul director al asociației.Ce sărbătoriți în 2026, la 30 de ani de la înființarea Asociației Accept?Victor Ciobotaru: „Avem multe motive de sărbătorit, pentru că marșul este și un festival, o sărbătoare, în care comunitatea LGBT se bucură. În primul rînd, sărbătorim anii de reziliență la nivel de comunitate, anii aceștia în care persoanele din comunitate, atît la nivel individual, cît și ca familii, au rezistat, au trăit în această țară, au iubit și-au dus viețile, în lipsa recunoașterii legale. Sărbătorim faptul că avem o comunitate mai puternică, mai vizibilă decît în anii precedenți. Sărbătorim și toate victoriile juridice pe care le-am obținut pînă acum pentru avansarea drepturilor persoanelor LGBT din România. Însă, în același timp, menținem și ideea de protest a marșului Bucharest Pride, în care continuăm să ne cerem drepturile, pe care nu le avem, în ciuda faptului că le cerem în stradă de 21 de ani, de la primul Pride organizat în România. (...) Avem în vedere, în primul rînd, dreptul de a avea familiile protejate și recunoscute legal, ca oricare altă familie. Facem referire la dreptul persoanelor transgender de a-și putea schimba actele conform identității lor. Statul român continuă nu numai să pună piedici, dar şi să tragă de timp în a respecta și a oferi protecția de care persoanele din comunitate au nevoie.”Cum se face că România poate avea un Pride masiv în capitală și alte marșuri asemănătoare în orașele mari, dar nu reușește să rezolve problemele instituționale sau legale?Eugen Jebeleanu: „Sîntem blocați, cred, și într-un moment politic destul de fragil în care este România azi și nu numai. Și asta face ca lucrurile să avanseze foarte lent. Bineînțeles, ca să lăsăm și o parte optimistă în această discuție, există victorii, există niște cîștiguri pe care comunitatea le-a avut de-a lungul anilor și tocmai această vizibilitate pe care o avem azi, totuși, în anumite momente importante. Există un număr foarte mare de oameni care participă la acest marș și care fac o grămadă de lucruri extraordinare în toată această săptămînă și în timpul anului, dar cred că bariera este din partea politică unde lucrurile, din păcate, văzînd cum avansează și cum urcă această extremă dreapta, sînt îngrijorătoare și pur și simplu blochează avansarea unor demersuri în vederea acestor drepturi despre care tot vorbim. Cu siguranță, toate lucrurile astea țin de misiunea Asociației Accept și de misiunea noastră ca oameni implicați și activiști sau artiști care lucrăm pe aceste teritorii, dar dincolo de asta e vorba și de demnitatea cu care ar trebui să poată trăi o persoană gay, trans într-o țară europeană astăzi, ceea ce nu se întîmplă. Adică lucrurile cred că se răsfrîng și într-un mod mult mai cotidian în discriminarea cu care ne confruntăm, în lucrurile care încă sînt de depășit. Există o reprezentare poate uneori eronată, există multe lucruri în educație care nu sînt rezolvate și de aici vedem și niște repercursiuni tragice. Au fost cazuri în care tinerii au renunțat, și-au luat viața de fapt, pentru că au fost supuși unor tratamente absolut teribile și nu au fost recunoscuți de părinților. Blocajele sînt de ordin macro, la nivel politic, și de ordin micro, în tot ceea ce noi putem să facem și nu doar noi, oamenii din comunitate, dar fiecare prin gesturile noastre și, bineînțeles, și prin mersul la vot.”„Societatea nu este pregătită” – ăsta este argumentul pe care îl auzim adesea dinspre zona politică. Ce înseamnă că societatea nu este pregătită?Victor Ciobotaru: „Aceasta este o marotă pe care o auzim de la politicienii care s-au perindat de-a lungul timpului la putere, în încercarea de a cîștiga timp. Cînd vine vorba de respectarea drepturilor omului într-o societate democratică, acesta nici nu ar trebui să fie un argument, pentru că respectarea unui drept fundamental este garantat de Constituție și nu de voința unora sau altora și nici măcar de voința unei majorități. Pentru că într-o democrație nu putem vorbi de tirania majorității, care poate decide astăzi sînt de acord cu dreptul tău și mîine nu, nu mai sînt de acord. Nu așa merg lucrurile într-o democrație. Politicienii care folosesc acest tip de argumente, că societatea nu e pregătită, sînt doar politicieni populiști care fug de responsabilitatea pe care o au în a decide, în a legifera pentru protecția tuturor cetățenilor, pentru că de asta au fost aleși acolo. Însă, dincolo de acest pseudo-argument, care nu stă în picioare, noi știm că societatea este pregătită. Pentru că doar în ultimii 10 ani, societatea românească a trecut printr-o transformare profundă. Sînt numeroase studii care arată faptul că românii din toate categoriile sociale înțeleg cu ce se mănîncă democrația, mai mult decît se pare că înțeleg politicienii și înțeleg nevoia de protecție a drepturilor. Înțeleg faptul că o familie formată din două persoane de același sex are aceleași nevoi ca o familie heterosexuală și sînt de acord cu protecția. E un studiu din anul 2024, unde, pentru prima dată, se arăta că o majoritate de 53% dintre români erau de acord cu o formă de protecție și recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex. Fie că vorbim despre căsătorie, fie că vorbim despre parteneriat civil. Deci, avînd în vedere realitățile acestea, dovedite și prin studii sociologice, nu putem vorbi despre o societate care nu e pregătită. Politicienii sînt cei care nu sînt pregătiți să-și asume o reformă în sensul acesta.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De-a lungul ultimelor zile, președintele Dan a avut consultări neoficiale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Se desprinde o primă idee pentru viitorul guvern, cea a unui tehnocrat. Astfel, atât premierul, dar și membrii cabinetului ar trebui să fie tehnocrați. Președintele sondează dacă partidele ar sprijini o asemenea variantă și unul dintre numele vehiculate este cel al consilierului prezidențial Eugen Tomac. Președintele ar dori ca premierul desemnat să fie votat de Parlament din prima încercare. Cine ar trebui să fie premierul lui Nicușor Dan? Are România acum nevoie de un tehnocrat? Dacă niciun partid nu vrea la guvernare este tehnocratul soluția de urgență?

Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) - Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul) - Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) - Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Suveraniștii liberi, curtați de Nicușor Dan. Cum a făcut loc la masa negocierilor pentru PACE, UPR și neafiliați (Cotidianul) 35 de voturi este zestrea pe care o au grupurile de parlamentari care se văd cu Nicușor Dan vineri.  Parlamentarii suveraniști, alții față de cei din AUR și SOS, au ajuns să fie aduși la discuțiile despre viitorul guvern, dar sub altă formă, pentru a nu fi în afara Constituției. Până acum, singurii care au vorbit de posibila cooptare a acestor suveraniști liberi au fost social-democrații, care i-ar vrea însă oficial independenți, potrivit surselor Cotidianul. Strategia PSD din spatele „guvernului monocolor” și de ce varianta minoritară este doar o momeală (Adevărul)  PSD ar avea o majoritate chiar în situaţia în care UDMR nu se alătură social-democraților la guvernare. Varianta unui guvern monocolor este doar una de lucru, în acest moment, şi reprezintă o etapă în soluţionarea crizei politice. „Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Radu Delicote, care este de părere că un guvern monocolor nu se va concretiza şi negocierile de zilele acestea dintre partide vor asigura un consens mai larg pentru noul Executiv. Delicote spune că scenariul în care PSD va atrage UDMR și poate și alți membri în guvern, alături de alte formaţiuni este cel mai probabil în perioada următoare. România: 10 guverne în 12 ani. De ce anticipatele pot fi o soluție mai bună decât „stabilitatea” negociată între partide și șefii de servicii (Libertatea) Stabilitate. Cuvântul-cheie din politica românească. Vândut populației ca antidot la fragilitatea instituțională și vidul de putere pe care le-ar implica alegerile anticipate. În ultimii 12 ani (2014-2026), România a avut zece guverne votate de Parlament, și alți 4/5 premieri interimari. Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. Media de viață a unui guvern a fost de aproximativ 14 luni. În aceste condiții, stabilitatea pare o glumă. Multe dintre cele 10 guverne au fost rezultatul jocurilor de culise, în care politicieni, consiliați din spate de șefi ai serviciilor, au trimis votul românilor la coșul de gunoi.  Prin racolări, uneori mită oferită pentru votul de învestitură (posturi bănoase la stat pentru rude sau contracte cu statul), democrația a fost pusă pe pauză pentru a face locul unor structuri guvernamentale lipsite de sprijinul popular. Continuarea în Libertatea. Un ministru USR din Guvernul Bolojan atacă lipsa reformei din Justiție: Ne ia aerul. La propriu (HotNews) Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, povestește cum Bucureștiul continuă să fie otrăvit de arderile de lângă oraș pentru că se fac sute de plângeri penale, „369 de plângeri în anul 2025 doar pe Sintești”, însă dosarele nu înaintează. De aceea e vitală reforma în justiție, spune Buzoianu, care crede că fără reformă în sistemul judiciar nu avem aer. La fel se întâmplă cu tăierile de păduri și cu construcțiile  ilegale din toată țara. Pe larg, pe pagina HotNews în secțiunea Premium. Colosul de stat CFR Marfă şi-a cerut falimentul în instanţă. „Carpatica Feroviar a devenit funcţională” (Ziarul Financiar) Compania CFR Marfă a finalizat 2024 cu afaceri de 677 mil. lei, în scădere cu 13%  faţă de anul anterior şi a raportat pierderi mai mari, de 328 mil.lei, faţă de 231 mil. lei anul  anterior, potrivit mfinante.ro.  Considerată “neviabilă”, având în vedere ajutorul de stat pe care îl are de rambursat şi datoriile de peste 4 mld. lei, Guvernul a aprobat în 2024 înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A, societate ce va asigura transporturile de mărfuri pe calea ferată, inclusiv cele strategice. CFR Marfă, care a avut pierderi de 2 mld. lei în ultimii zece ani, mai deţine doar 30% din piaţa de transport marfă pe calea ferată, unde operatorii privaţi reuşesc să facă profit, scrie ZF. Mutațiile din economie coboară în piața muncii: Doar 20% din șomerii din 2024 și-au găsit un alt loc de muncă până la sfârșitul lui 2025 (CursDeGuvernare) Statistica arată că România este țara din UE unde șomerii au nevoie de cel mai mult timp pentru a-și găsi un nou loc de muncă și, totodată, țara cu cea mai mare pondere a descurajaților, care nici nu mai caută un job și sfârșesc în categoria inactivilor. Astfel, în România, doar 1 din 5 șomeri înregistrați în 2024 și-au găsit un loc de muncă în 2025. Integral, pe pagina CursDeGuvernare.

Senatul a aprobat un proiect de lege care duce la o transparență mai mare a organizațiilor neguvernamentale. Astfel, ONG-urile trebuie să facă publice numele tuturor donatorilor mari, care până acum puteau rămâne la secret. Proiectul a fost votat de PSD și AUR. PNL, UDMR și USR s-au opus. Proiectul a primit avize negative din partea mai multor instituții și a stârnit proteste ale societății civile, care spune că este o măsură autoritaristă. Ar trebui cunoscuți toți donatorii ONG-urilor? Este bine sau nu să știm cine finanțează diverse cauze în România? Se transformă România în Ungaria?

Senatul a aprobat un proiect de lege care duce la o transparență mai mare a organizațiilor neguvernamentale. Astfel, ONG-urile trebuie să facă publice numele tuturor donatorilor mari, care până acum puteau rămâne la secret. Proiectul a fost votat de PSD și AUR. PNL, UDMR și USR s-au opus. Proiectul a primit avize negative din partea mai multor instituții și a stârnit proteste ale societății civile, care spune că este o măsură autoritaristă. Ar trebui cunoscuți toți donatorii ONG-urilor? Este bine sau nu să știm cine finanțează diverse cauze în România? Se transformă România în Ungaria?

Ce ne descoperă Înălțarea Domnului despre destinul omului, despre rai și iad, despre univers și despre libertatea noastră? În acest material pornim de la bunătatea creației și de la libertatea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o, trecem prin pilda bogatului nechibzuit, prin legăturile de har dintre oameni, prin starea cerească a întrepătrunderii sufletelor și ajungem la piedicile patimilor care ne opresc urcușul. Astfel, vom descoperi cum să ne înălțăm spre Împărăția Cerurilor, de ce aceasta este și stare, și loc, de ce smerenia este cheia înălțării și ce înseamnă concret pregătirea noastră zilnică pentru veșnicie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Într-o economie aflată în recesiune, salariile cresc ușor. Cel puțin, deocamdată, adică în luna martie a.c. Mai precis, salariul mediu brut a fost de 9.902 lei, iar cel net de 5.938 de lei, ambele cu o creștere cu 4,3% față de martie 2025. O analiză mai atentă arată că ritmul creșterii, destul de redus, a fost susținut de data aceasta de sectorul privat, pentru că salariile din zona publică au avut scăderi ușoare. O problemă este legată de raportul dintre creșterea salariilor și rata inflației. Astfel, indicele câștigului salarial real a fost de aproximativ 95%, ceea ce înseamnă că rata inflației a fost cu 5% mai mare decât creșterea medie a salariilor. Practic, vorbim despre o scădere a puterii de cumpărare, dar este un fenomen care a început în a doua jumătate a anului trecut. Așadar, tabloul salariilor în economia locală s-a schimbat. Cu unele excepții, sectorul economic a crescut salariile, dar ritmul este în majoritatea cazurilor destul de redus. De altfel, acesta este specificul sectorului privat care aplică o politică salarială prudentă. În acest context, administrația publică și instituțiile de stat au avut o scădere a salariilor. Concret, în mediul privat, salariile au scăzut în câteva sectoare economice, precum activități juridice și de contabilitate, tranzacții imobiliare, telecomunicații, fabricarea mobilei sau pescuit și acvacultură. Creșterile care au depășit media s-au înregistrat în industria de fabricare a produselor din tutun care a ajuns cel mai bine plătit sector din România, prelucrarea țițeiului sau producția de energie electrică și gaze. Inevitabil, în evoluțiile salariale din sectorul economic vedem și industriile care au avut în ultimul an performanțe economice bune, pentru că în mediul privat ajustările de salarii și de personal se fac mult mai rapid decât în instituțiile publice. Cu alte cuvinte, companiile private cresc sau scad salariile, angajează sau restructurează forță de muncă în funcție de rezultatele financiare pe care le obțin. Un caz special este de data aceasta evoluția salariilor din sectorul public. În martie 2026 față de martie 2025, au fost scăderi pe toată linia în ceea ce privește salariul mediu net. Adică, în administrație publică și apărare salariul mediu s-a redus de la 7.217 lei la 6.886 lei, în învățământ de la 6.069 lei la 5.805 lei, iar în domeniul sănătății și asistenței sociale salariul mediu a scăzut de la 5.422 lei la 5.403 lei. Scăderile sunt efectul măsurilor adoptate începând cu a doua jumătate a anului trecut, atunci când unele sporuri din sectorul bugetar au fost reduse și când s-a aplicat măsura de „înghețare” a salariilor plătite din fonduri publice. Aceasta este „fotografia” lunii martie a.c. Anul acesta, în fața economiei stau multe necunoscute, de la evoluția inflației, până la rezultatele economice ale companiilor. De cifra de afaceri și profitul firmelor depind încasările bugetare și implicit salariile din sectorul public. Dar, de performanțele firmelor depind și salariile din mediul privat. De aceea, sunt mari șansele ca reducerea puterii de cumpărare pentru mai multe categorii profesionale să continue. Tot ieri, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre principiile legii de salarizare unitară. Noua lege va păstra actuala anvelopă salarială din sectorul bugetar de 8,1% din PIB. Acest lucru va însemna că unele ajustări bugetare în sensul creșterii se vor putea face, dar o mărire semnificativă a salariilor presupune reducerea personalului. Deocamdată, aceasta este viziunea guvernului. Dar, în acest moment, instituțiile publice tărăgănează restructurarea stabilită prin legislație încă de anul trecut. De fapt, oamenii de la stat așteaptă să plece „cel care taie” și să vină „cel care dă”.

Doi investitori străini vor să preia Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment. Dar, în zona politică există deja un accentuat curent de naționalism economic. Vor fi acceptate cele două companii care vor să investească în șantierul din Mangalia? Într-un climat politic anti-privatizare, la începutul acestei săptămâni, a apărut o ofertă surpriză. Un argument esențial al demiterii guvernului, inclus în moțiunea de cenzură votată în Parlament, a fost acela al vânzării unor companii strategice. Guvernul Bolojan a fost acuzat că dorește vânzarea unor pachete de acțiuni la o serie de companii de stat, inclusiv printr-o metodă numită de vânzare accelerată. De altfel, în ultima perioadă se manifestă un adevărat curent politic „patriotic”: politicieni de la PSD și AUR au criticat dur ideea de vânzare de participații la companiile de stat. Nu mai este vorba despre refuzul privatizării, ci chiar despre respingerea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni care ar permite totuși ca statul să păstreze controlul în companii. Dintr-odată există un curent transpartinic care refuză orice listare la Bursă a unei companii de stat sau suplimentarea pachetului de acțiuni în cazul unor firme deja cotate la Bursa de Valori București. Acest mod de gândire este întărit de faptul că un grup de parlamentari PSD, susținut la vot de AUR, a inițiat un proiect de lege care a fost votat în Senatul României și prin care se interzice vânzarea de acțiuni la companiile de stat care au profit. Legea urmează să meargă la Camera Deputaților pentru a fi votată. Viziunea anti-privatizare este însoțită de o altă marotă și anume aceea a companiilor strategice. Orice companie mică sau mare, cu pierderi sau cu datorii, indiferent de domeniu, este etichetată ca strategică. Astfel, se ajunge ca în moțiunea de cenzură Loteria Română, Poșta Română, CEC Bank sau Tarom să fie considerate fără niciun argument solid ca fiind strategice. De altfel, pe motiv că sunt strategice multe companii de stat pot primi subvenții nelimitate, pot înregistra pierderi sau pot acumula datorii imense fără să fie deranjate cu vreun proces de restructurare sau privatizare. În acest context, la începutul acestei săptămâni, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat printr-un comunicat că sunt interesate să preia Șantierul Naval Mangalia. Anunțul vine într-un moment în care Rheinmetall și compania din Mangalia sunt în centrul atenției publice, din motive diferite. Pe de o parte, compania germană Rheinmetall este acuzată ca fiind principala beneficiară a programului european SAFE derulat de România. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este deja în faliment. Povestea acestui șantier este veche: a schimbat mai mulți proprietari, iar acum se pune problema preluării companiei de către stat. De asemenea, aproape 2.000 de angajați ar trebui să fie concediați în această vară, conform documentelor înaintate de compania Damen, actualul proprietar, către instituțiile competente din județ. De fapt, dificultățile financiare au apărut la Șantierul Naval Mangalia de fiecare dată când compania a rămas fără obiectul muncii. Acum, există comenzi. Prin programul SAFE, România vrea să cumpere de la Rheinmetall patru nave, pe care compania germană își propune să le construiască la Mangalia. Drept urmare, Rheinmetall și-a făcut un calcul simplu și anume este eficient să cumpere și să investească în Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment, să găsească un partener, compania elvețiană MSC, și să construiască în România atât nave militare, cât și civile. Vom vedea, în curând, ce va face următorul guvern care va avea probabil o fibră dezvoltată de naționalism economic. Adică, va lăsa Șantierul Naval Mangalia să falimenteze și să concedieze angajații? Sau își va călca pe mândria națională și va accepta salvarea companiei prin preluarea ei de către doi investitori străini? Este un caz important în care realitatea economiei se lovește de discursul populist. Să vedem ce va alege viitorul guvern.

În 2025–2026, datele arată că în Uniunea Europeană se risipesc anual aproximativ 130 kg de alimente per persoană, iar în România aproximativ 150 kg per persoană. Astfel că resturile de mâncare nu trebuie privite ca un inconvenient, ci ca o oportunitate. Cu puțină imaginație, ele pot deveni baza unor mese noi și gustoase. De exemplu, legumele gătite pot fi transformate într-o supă cremă sau într-o umplutură pentru omlete, iar carnea rămasă poate fi folosită în sandvișuri, salate sau lipii. Important este să depozitezi corect resturile și să le consumi în următoarele zile.

Europa aniversează în 8 mai Ziua Victoriei, capitularea necondiționată a Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. În 9 mai este Ziua Europei. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, propunea în 9 mai 1950 o formă de organizare și cooperare prin care să se înlăture definitiv posibilitatea izbucnirii unui nou război între statele europene. Astfel s-a născut Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, precursoarea Uniunii Europene de astăzi. Ce mai înseamnă aceste zile în contextul turbulențelor pe care le traversează Uniunea Europeană și relația transatlantică? Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, analist de politică internațională. Cum sărbătorim în Europa ziua de 8 mai, Ziua Victoriei, în actualul context internațional?Rufin Zamfir: „În actualul context internațional, ziua de 8 Mai capătă o importanță mai mare decît a avut pînă acum. Nu este vorba doar despre dimensiunea istorică, nu ne uităm doar către trecut - înfrîngerea regimului nazist și victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial -, dar, mai ales în contextul actual, în care avem un război pe teritoriul european, ziua de 8 mai ne reamintește cît de importantă este coeziunea. Ziua de 8 Mai simbolizează și a simbolizat întotdeauna în Europa nu o victorie a unui imperiu asupra unui alt imperiu, ci înfrîngerea unui regim opresiv, victoria în lupta pentru libertate, suveranitate și democrație, împotriva unor forțe care își propuseseră pentru Europa un alt parcurs istoric.”Privită dintr-o perspectivă strict instituțională, Uniunea Europeană este plină de contradicții, nu reușește să stabilească o direcție comună, nu mai reușește să atingă unanimități atunci cînd are nevoie de o decizie rapidă, e marcată de anumite probleme economice, de conflicte interne, alimentate, printre altele, și de atitudinea Statelor Unite ale Americii. Mai este Uniunea Europeană un model politic pentru restul lumii?Rufin Zamfir: „Eu aș răspunde cu un da ferm. Și nu doar pentru că nu avem un alt model pe care să îl propunem în locul Uniunii Europene, ci pentru că toate principiile pe care UE a fost clădită sînt la fel de valide și astăzi și pot asigura securitate și stabilitate, nu doar economică, dar și strategică, pentru membrii ei. Firește, este nevoie de o primenire, este nevoie de o analiză asupra proceselor în interiorul UE. Pe subiecte unde unanimitatea era tradițională, acum nu mai avem unanimitate și nici nu întrevedem cum s-ar mai putea ea obține în viitor. Probabil aceste procese trebuie revizuite astfel încît soluția să fie găsită într-o altă zonă decît unanimitatea. (...) Da, există o sumă de procese care generează frustrare în interiorul UE. Există acest mastodont birocratic greoi. Dar în momentul ăsta, procesul birocratic asigură rezolvarea conflictelor dintre statele membre ale UE la masa negocierilor și nu pe linia frontului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În acest podcast dedicat antreprenorilor și specialiștilor în marketing digital, discutăm despre impactul revoluționar al inteligenței artificiale (AI) asupra procesului de cumpărare în mediul online. Află cum 59% dintre consumatori folosesc deja AI pentru a lua decizii de achiziție, de la tool-uri ca CGPT, Gemini, Perplexity, până la aplicații customizate. Descoperă cele trei strategii esențiale pentru a-ți face afacerea recomandabilă de AI, cum să interpretezi corect datele din rapoarte și să iei decizii profitabile, dar și de ce nu trebuie să automatizezi complet relația cu clienții. Podcastul include exemple practice, checklist-uri eficiente, librării de prompturi special create pentru diverse modele de business și instrumente inovative precum GoMag Prompt și GEO, care optimizează conținutul pentru AI. Vei învăța cum să te adaptezi noilor comportamente de cumpărare și să profiți de oportunitățile oferite de tehnologie pentru a crește vânzările și fidelitatea clienților. Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro 1. Ce este GEO și cum ajută afacerea mea? GEO este o aplicație care optimizează site-ul tău și paginile de produs pentru a fi mai bine recomandate de aplicațiile cu inteligență artificială. Astfel, crește vizibilitatea și relevanța în fața consumatorilor care folosesc AI în procesul de cumpărare. 2. Cum pot integra GEO în magazinul meu online? GEO se integrează ușor cu platforma ta GoMag și alte sisteme, oferindu-ți posibilitatea să structurezi conținutul, să creezi FAQ-uri clare și să optimizezi descrierile produselor pentru AI. 3. Ce tipuri de conținut trebuie să optimizez cu GEO? Prioritar sunt paginile de produs, categoriile și articolele de blog. Este important să incluzi întrebări frecvente (FAQ) și răspunsuri scurte, clare și pragmatice, pentru ca AI să înțeleagă rapid și corect oferta ta. 4. GEO oferă suport pentru interpretarea datelor? Da, GEO te ajută să folosești prompturi specifice pentru rapoarte precum vânzările cu discount, top produse, coșuri abandonate, Google Analytics sau Search Console, facilitând astfel deciziile informate și personalizate. 5. Este GEO potrivit pentru orice tip de business? Da, librăria de prompturi și funcționalitățile GEO sunt adaptate pentru diverse modele de business și tehnologii, astfel încât să poți implementa rapid și eficient optimizările necesare.

Discuții tensionate ieri la Tiraspol: „Formatul 5+2 pentru Transnistria, cu participarea Rusiei, este mort”, spun oficialii moldoveni. Este nevoie de un format nou, cu UE, România și Ucraina, spune președintele Parlamentului, Igor Grosu. Transnistria cere, în tandem cu Moscova, revenirea la vechiul format de negocieri, așa-numitul format 5+2, unde Rusia avea un rol central. Chișinăul, însă, nu îl acceptă, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar deceniile de activitate a vechiului format au dus doar la consolidarea regimului separatist transnistrean. Experții de la Chișinău semnalează o vizibilă schimbare în abordări din partea Guvernului, o atitudine mai curajoasă și mai fermă. Liliana Barbăroșie a analizat subiectul cu expertul pe securitate, Rosian Vasiloi. Temele ediției: - Tot mai mulți politicieni importanți din statele membre UE se opun procesului aderării accelerate la spațiul comunitar. După Ungaria și Polonia se declară împotriva unui asemenea proces rapid. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu detalii legate de un caz de rezonanță maximă care a marcat opinia publică din Republica Moldova: dosarul educatoarei din Hâncești, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost abuzată mulți ani de soț. Astfel, au fost dispuse, la solicitarea avocaților, expertize noi și exhumarea cadavrului. Procurorii anunță și că în ziua decesului, după ora morții, un polițist rutier ar fi întocmit un proces verbal pe numele Ludmilei Vartic, la cererea soțului. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău. - Ofițeri din conducerea de vârf a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. - Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. - În Republica Moldova au fost comemorate ieri victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame. - Președinta Maia Sandu participă la astăzi la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Știrile zilei: Discuții tensionate au avut loc ieri la Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, în condițiile în care Guvernul moldovean și-a schimbat abordarea față de Transnistria și ia măsuri pentru a o integra în câmpul legal al Republicii Moldova. Reprezentantul administrației transnistrene, Vitali Ignatiev, a amenințat cu părăsirea discuțiilor și a cerut Chișinăului revenirea imediată a negocierilor pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Un apel identic a fost formulat ieri de la Moscova de ministrul adjunct de externe al Rusiei. Din formatul 5+2, în baza căruia au avut loc negocierile în ultimele decenii, fac parte Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, UE și SUA au  doar un statut de observatori, iar Chișinăul și Tiraspolul au statut egal de părți implicate în conflict. Formatul, considerat ineficient de Chișinău, a fost înghețat după ce Rusia a atacat Ucraina. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat aseară la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV că formatul vechi de negocieri nu mai este eficient. Nervozitatea de la Tiraspol trădează situația foarte complicată în care se află regimul separatist, inclusiv economic și energetic, mai ales după ce în Ungaria opoziția a câștigat alegerile. În prezent, alimentarea Transnistriei cu gaze se face prin intermediul companiei MET din Ungaria, care operează în baza plăților făcute de Rusia. Schema ar putea să nu mai funcționeze, spune Igor Grosu. În ceea ce privește procesele legate de statutul politic al Transnistriei, oficialul recunoaște că discuțiile actuale dintre Chișinău și Tiraspol nu pot constitui o bază pentru soluționarea politică. Este nevoie de un format nou în care să se regăsească alți actori, care să ajute inclusiv la demilitarizarea Transnistriei, prin desființarea prezenței militare ruse care există acum acolo: UE, România și Ucraina, spune Igor Grosu. *** Președintele Parlamentului a confirmat și informația publicată pe surse de presa de la Chișinău, potrivit căreia cinci ofițeri din conducerea de vârf al Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria, cetățeni ruși, au fost declarați indezirabili în Republica Moldova. „Când vor ieși din Transnistria și vor ajunge pe malul drept, adică în Republica Moldova, vor fi trimiși acasă”, a spus Igor Grosu. Autoritățile de la Chișinău au interzis rotația militarilor ruși în Transnistria încă din 2014 și prin actuala decizie încearcă să elimine din țară ofițerii ruși care încă mai rămân în Transnistria. Datele Chișinăului arată că acolo ar mai exista puțin peste 100 de militari veniți de la Moscova. Restul, din contingentul rusesc de 1500 de soldați sunt localnici care au cetățenie rusă. Recent, președinta Maia Sandu a retras cetățenia moldovenească mai multor localnici care s-au angajat în armata rusească din Transnistria, pentru a descuraja această practică.   *** Legislativul de la Tiraspol, numit Soviet Suprem, a prelungit starea de urgență în economie instituită în Transnistria. Motivul este criza economică accentuată, pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Portalul Zona de Securitate notează că în regiune salariile în sectorul bugetar sunt achitate cu întârziere și incomplet, iar bugetul local are un deficit declarat de peste 50 la sută. *** Președinta Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali. În marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune, anunță un comunicat al Președinției de la Chișinău. *** În Republica Moldova au fost comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947. Peste 200 de mii de oameni au murit atunci de foame în Republica Moldova. Iar Banca Națională a Moldovei pune de astăzi în circulație moneda comemorativă „In memoriam: Foametea din Basarabia 1946-1947”, care completează seria „Evenimente istorice”. „Comemorarea foametei din 1946-1947 este mai mult decât un act de doliu - este o asumare a identității noastre europene. Este o datorie morală și istorică să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru. Moneda are astfel rolul de a contribui la asumarea și transmiterea memoriei colective generațiilor viitoare”, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, citată de un comunicat al instituției.

Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public.  Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră. Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală. E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare. Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.

Au trecut 16 ani de când partidul lui Viktor Orban a făcut politicile economiei maghiare. Începutul a fost sub semnul măsurilor de tip liberal, dar foarte repede au apărut măsurile specifice naționalismului economic. În acest moment, economia Ungariei este sub semnul deficitelor mari și a unor sectoare care produc o valoarea adăugată redusă. Ce moștenire economică preia Péter Magyar? Care este situația economiei ungare în contextul schimbărilor politice? Guvernarea Viktor Orban, începută în anul 2010, a debutat cu stabilizarea finanțelor publice, reducerea șomajului și o accelarea a creșterii economice folosind un flux de fonduri europene sub impulsul unui program de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În timp, însă, autoritățile de la Budapesta s-au îndepărtat de viziunea liberală asupra economiei orientându-se către un model suveranist, cu un rol tot mai puternic al statului, arată o analiză publicată recent de Centrul pentru studii estice din Polonia. Economia maghiară produce valoare adăugată redusă, fără sectoare inovatoare, dependentă de capitalul străin și de exporturi. Șocurile apărute după anul 2020, criza sanitară și apoi criza energetică, la care s-au adăugat controversele tot mai acute cu Uniunea Europeană care au culminat cu suspendarea unei părți importante din fondurile europene, nu au fost cauzele esențiale ale lipsei de performanță a economiei maghiare, ci, mai degrabă, au scos în evidență slăbiciunile ei. La începutul guvernării, FIDESZ a realizat o reformă fiscală, respectiv a introdus o cotă unică de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice (care în anul 2016 a fost redusă la 15%) și două cote de impozitare pentru profitul companiilor, care în anul 2017 au fost înlocuite cu o cotă unică de 9%. Cu aceste niveluri de impozitare, Ungaria avea un regim fiscal atractiv la nivel european. Doar că guvernul a decis în anul 2012, într-un moment în care economia se afla în recesiune, să ridice cota standard de TVA la 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în acest moment și a introdus o serie de impozite extraordinare în sectoare dominate de capital străin, precum domeniul bancar, energie, telecomunicații sau retail. La aceste măsuri fiscale „neortodoxe” s-a adăugat și decizia preluării de către stat a unor active ale fondurilor de pensii private. Sistemul de impozitare a fost perceput ca arbitrar, îndreptat împotriva companiilor multinaționale și cu o accentuată implicare a statului. Rezultatul a fost că ponderea investițiilor străine directe în total investiții a scăzut de la 76%, în anul 2009, la 60%, în 2022. Capitalul local s-a dezvoltat în sectoare precum mass-media, energie sau financiar. De asemenea, Ungaria și-a consolidat prezența producătorilor auto: Audi, Mercedes sau BMW și-au stabilit centre de producție în Ungaria, de multe ori la concurență cu regiuni din România. Exporturile de mașini și componente auto reprezintă acum un sfert din exporturile realizate de economia maghiară, arată studiul institutului polonez. În același timp, s-a creat o elită de afaceri locală, apropiată de guvern, care a acumulat putere și bani printr-un mecanism de utilizare a fondurilor bugetare. Astfel, active de stat au fost transferate către structuri de proprietate opace, dar legate de cercul restrâns al partidului de guvernământ. O analiză OCDE arată că în anul 2024 indicele perceput al corupției în sectorul public, pe o scară de la 1 la 100, era la nivelul 40, mai scăzut, totuși, decât media statelor OCDE. În ultimii ani, finanțele publice s-au deteriorat (deficit bugetar de 7% din PIB, în 2021 și o scădere la 5% din PIB, în anul 2024), datoria publică a urcat până la 80% din PIB și a coborât la 73% din PIB în 2024, inflația a ajuns la niveluri record în Uniunea Europeană, iar în anii 2023-2024 economia a cunoscut două episoade de recesiune tehnică. De asemenea, în anul 2024, PIB-ul pe cap de locuitor era de 77% din media europeană, o performanță cu care Ungaria depășea doar patru state membre. În concluzie, noul guvern va avea ca priorități imediate demontarea actualului sistem politic și economic și restabilirea accesului la fonduri europene.

A treia rundă de marșuri „No Kings/Fără Regi” a avut loc sîmbătă în Statele Unite ale Americii. Organizatorii estimează că mai mult de 8 milioane de oameni au participat la cele peste 3300 de acțiuni de protest, organizate în toate cele 50 de state şi au spus că protestele vizează politicile președintelui american, inclusiv războiul din Iran, politicile privind imigrația și creșterea costului vieții. Care e povestea sloganului „No Kings/Fără Regi”? Ce impact are pentru americani implicarea în proteste a unor vedete precum precum Robert de Niro și Bruce Springsteen? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu.Andrei Țăranu: „Constituția SUA s-a născut dintr-o întrebare foarte serioasă în epoca respectivă, vorbim de 1789, pentru că modelul dominant în lumea considerată atunci civilizată, adică Vestul Europei și puţine state din Orient, era absolutismul monarhic. Au existat voci care au spus că ar fi bine ca și în cazul Statelor Unite să se impună/aleagă un rege, dar care să nu fie, evident, britanic, pentru că obținuseră și cîștigaseră Războiul de Independență împotriva Marii Britanii. Cealaltă linie a fost linia republicană, care a prevalat și a construit un model constituțional al unui preşedinte care are, în multe privințe, caracterul unui monarh, așa cum se înțelegea un monarh la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar nu un monarh absolutist, ci unul care se supune Constituției și elementelor legislative pe care le-am numit mai tîrziu, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, checks and balances, adică greutăți și contragreutăți care fac ca instituțiile statului să se organizeze astfel încît să fie foarte puține pierderi din partea uneia sau alteia dintre puteri. Astfel, președintele SUA, care stă sub conducerea celei mai vechi Constituții în vigoare din lume, păstrează aceste caracteristici monarhice, doar că e un monarh care poate să stea în funcție maxim 8 ani, adică 4 ani în primul (mandat) și 4 ani în al doilea. Și asta face ca sistemul, de obicei instituția prezidențială, să încerce să-şi găsească puteri și în afara propriei sale structuri și, unde se poate, să mai adune niște puteri în favoarea sa. Vi-l aduceți aminte pe Richard Nixon care a fost forțat să își dea demisia din funcția de președinte, tocmai pentru că abuzase de calitatea sa de președinte. Or, ceea ce face Donald Trump în acest moment este să abuzeze extrem de mult de funcția sa de președinte. După cum știți, a abuzat atunci cînd a introdus tarife, fără nici o logică, împotriva unor parteneri de foarte lungă durată ai SUA și apoi Curtea Supremă a Statelor Unite, care este echivalentul unei curți constituționale, a spus că acțiunea asta a fost împotriva legii. În cazul Maduro dar și în actualul război din Iran a luat hotărîri de natură militară care ar fi trebuit să treacă prin Congres și în special prin Senat, pentru că structura federală a SUA s-a construit pe modelul în care statele oferă președintelui o putere, în special în politica externă, dar această putere este controlată de Senat.”Credeţi că aceste proteste exprimă o criză de încredere în instituţia prezidenţială, în Donald Trump sau în democraţia însăşi?Andrei Țăranu: „Ar trebui subliniat că este probabil cel mai mare protest care a avut loc vreodată în SUA: 8 milioane de cetățeni americani, în același timp, pe tot cuprinsul SUA. Nu s-a mai întîmplat asta. Nici în perioada de maximă explozie a protestelor din anii ʼ60, cu Martin Luther King, sau a mișcărilor hippie nu s-a atins un asemenea nivel de participare. Oamenii ăștia mai degrabă își doresc să prezerve democrația împotriva acțiunilor extremiste ale președintelui Donald Trump și a acelei părți din societate care îl mai susține, acea parte din MAGA care încă susține politicile lui  Trump.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Manipulează Donald Trump piețele? Este întrebarea care a apărut ieri după analizele publicate de „Financial Times” și agenția de știri „Bloomberg”. Mai exact, luni, 23 martie a.c., cu un sfert de oră înainte ca președintele american să anunțe o veste bună referitoare la războiul din Orientul Mijlociu, pe piața de mărfuri s-au înregistrat mii de contracte, un volum mult mai mare decât cel obișnuit. Rezultatul declarației președintelui american a fost o scădere accentuată a prețului țițeiului, exact ceea ce anticipau tranzacțiile încheiate cu 15 minute înainte. Conform publicației „Financial Times”, pe bursele de mărfuri, luni 23 martie a.c., timp de două minute, între orele 6:49 și 6:50 (ora Washingtonului), s-au realizat tranzacții de 580 milioane de dolari, adică aproximativ 6.000 de contracte, ceea ce a însemnat, cantitativ, că au fost tranzacționate șase milioane de barili de țiței Brent și WTI. Agenția „Bloomberg” a precizat că în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare volumul a fost de 700.000 de barili, adică de aproape nouă ori mai puțin decât în cele două minute de luni, 23 martie a.c. După 15 minute de la aceste tranzacții, Donald Trump a publicat o postare pe rețeaua sa socială în care se menționa că au avut loc discuții cu Iranul care vor duce la dezamorsarea crizei, iar piața a răspuns rapid, prețul barilului de țiței a scăzut imediat cu 14%, iar prețul acțiunilor unor companii americane și europene a făcut un salt. Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a declarat mass-media că există o explicație evidentă și anume o persoană apropiată de Donald Trump îi cunoștea intențiile și a exploatat aceste informații pentru a obține profituri substanțiale și rapide. Dar, oare, este vorba despre cineva apropiat de Donald Trump sau în cauză se află chiar președintele? Krugman precizează că nu este pentru prima dată când se întâmplă o situație de acest gen. Economistul reamintește mișcările suspecte înregistrate pe platforma de predicții Polymarket înainte de operațiunea SUA din Venezuela și de atacul asupra Iranului. Un trader a explicat pentru AFP că dincolo de volumul mare al tranzacțiilor este izbitor momentul în care acestea au avut loc. Când o poziție de piață se schimbă cu câteva minute înainte de un anunț care mișcă bursele înseamnă că există cineva care are informații confidențiale. Piața petrolului este un mediu foarte închis. Nu este vorba doar despre traderi care tranzacționează cantități viitoare, futures, ci despre un ecosistem format din companii petroliere, armatori și guverne, toți operând pe canale informaționale interconectate. Analistul de piață nu exclude ca mișcările să fi fost făcute de o companie petrolieră importantă. Cert este că la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump și după ce tranzacțiile au avut loc, președintele Parlamentului iranian a negat orice negocieri cu Statele Unite. Ne-am obișnuit ca autoritatea americană privind securitatea piețelor financiare, SEC, să fie foarte atentă cu manipularea pieței și cu eventuala folosire a unor informații privilegiate. Doar că despre situația de luni, 23 martie a.c., nu știm dacă autoritatea americană va declanșa o investigație care va merge până la capăt. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute a mai apărut un caz de acest fel în care în centrul atenției este Elon Musk. Astfel, un juriu federal din San Francisco a decis că Elon Musk a înșelat acționarii Twitter în timpul procesului de achiziție a rețelei sociale. Avocații omului de afaceri au anunțat că vor face apel. Mai exact, două tweet-uri publicate de șeful Tesla în luna mai 2022 conțineau declarații false care au dus la scăderea prețului acțiunilor rețelei sociale. Daunele pricinuite acționarilor ar fi de 2,6 miliarde de dolari, conform avocaților reclamanților, dar suma nu este recunoscută și nici stabilită de tribunalul din San Francisco. Atât în cazul Donald Trump, cât și în cel al lui Elon Musk este greu de crezut că a fost doar întâmplarea. Mai degrabă a funcționat manipularea, dar totul rămâne de dovedit.

După ani de negocieri, Australia și Uniunea Europeană au semnat marți, la Canberra, un amplu acord de liber schimb. Documentul a fost semnat în timpul primei vizite a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Antipozi din actualul mandat. Dar în Europa, acordul este deja denunțat de sindicatele agricole. Semnarea acordului, după negocieri adesea aspre, vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană cât și Australia se confruntă cu incertitudini sporite din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ambele încearcă să își diversifice piețele de export pentru a contracara presiunea din partea Statelor Unite și a Chinei. După cum remarcă EU Observer, acordul, aflat în curs de elaborare încă din 2018, a prins avânt pe măsură ce atât Bruxelles-ul, cât și Canberra au înțeles că trebuie să își reducă dependența de China și Statele Unite. După cum informează France Info, UE este în prezent al treilea partener comercial bilateral al Australiei și a doua cea mai mare sursă de investiții străine. Companiile europene au exportat bunuri în valoare de 37 de miliarde de euro. Principalele puncte de blocaj în negocieri au fost utilizarea de către Australia a indicațiilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața europeană. Vită, oaie, capră... Cota de carne de vită australiană permisă să intre în UE va crește de peste zece ori în următorul deceniu, deși va fi în continuare sub nivelul cerut de fermierii australieni. Doar o treime din cotă va fi aplicată în primii cinci ani, înainte de a intra în vigoare pe deplin. UE va autoriza, de asemenea, intrarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră australiană provenită de la animale hrănite cu iarbă, cu o implementare etapizată pe parcursul a șapte ani. Citeste siUn nou partener comercial privilegiat pentru UE: Australia Acordul va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul European. Bruxelles-ul, de partea sa, speră să evite o nouă reacție negativă din partea fermierilor, deja supărați de acordul comercial semnat la mijlocul lunii ianuarie cu țările Mercosur din America Latină. La rândul lor, producătorii europeni de automobile vor beneficia de creșterea pragului de impozitare a mașinilor de lux australiene pentru vehiculele electrice. Astfel, UE așteaptă să își crească cu 50% exporturile auto către Australia. De asemenea, așteaptă o creștere de 50% în sectorul produselor lactate. Potrivit Libération, principalele sindicate agricole din Europa denunță „concesiile inacceptabile” după acordul Mercosur. Grupul de lobby Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate europene, a condamnat totodată „impactul cumulat al acordurilor comerciale succesive”.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Într-o mulțime de informații economice importante, despre prețul țițeiului, tariful gazului natural sau despre inflația care amenință economia europeană, o știre atrage atenția. Este un articol care, pe de o parte, dă un răspuns la întrebarea: „ce se va întâmpla cu locurile de muncă?” și, pe de altă parte, oferă o imagine asupra felului în care va arăta economia următorilor ani. Așadar, profit.ro a publicat o analiză realizată cu ocazia prezentării la Paris de către Renault a planului strategic al grupului. Astfel, președintele director general al grupului Renault a anunțat că în următorii ani vor fi „angajați” 350 de roboți umanoizi Calvin-40 în fabricile companiei. Șeful Renault a dat și o serie de detalii legate de zonele de producție în care vor lucra roboții, dar și fabricile în care aceștia vor fi introduși în prima etapă. În primul rând, roboții vor fi folosiți în zonele cu muncă dificilă, dar și cu operațiuni repetitive. Reprezentantul Renault, citat de profit.ro, a oferit și câteva exemple. Roboții vor fi implementați în procese de producție care presupun ridicarea și transportul de piese cu greutate mare, cum sunt anvelopele sau pe liniile de fabricație pe care se asamblează caroseriile. De exemplu, roboții industriali pot transporta greutăți de 40 de kilograme pe distanțe mari. În al doilea rând, roboții vor prelua activitățile repetitive. Sunt încă multe locuri în fabrici în care salariații duc o piesă „din punctul A în punctul B”, după cum spune chiar reprezentantul constructorului francez. Desigur, declarațiile oficiale nu fac legătura în mod direct între introducerea roboților și reducerea locurilor de muncă. Dar, lucrurile sunt evidente. Creșterea gradului de automatizare merge mână în mână cu restructurarea salariaților. În cel mai bun caz, poate avea loc o schimbare de pondere, respectiv o reducere a numărului de posturi de execuție fără calificare înaltă și o creștere a numărului de angajați specializați în domeniul cercetării-dezvoltării, marketingului sau noilor tehnologii. Este, însă, clar că reducerile nu vor fi egale cu angajările, ci balanța se va înclina în favoarea unor reduceri de costuri. De altfel, fabrica de la Mioveni a aplicat, inclusiv anul acesta, o metodă „soft” de reducere a numărului de locuri de muncă. Este vorba despre un program de plecări voluntare, prin intermediul căruia au fost disponibilizați aproximativ 900 de salariați primind în schimb între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de criteriile stabilite de companie. Care sunt uzinele în care vor fi introduși roboții? Reprezentantul constructorului auto francez a explicat că primele fabrici în care vor lucra roboții vor fi cele deja automatizate, respectiv uzinele din Europa de Vest și din Coreea de Sud. În pasul următor, vor fi incluse în program și fabricile din România, Turcia și Maroc. Renault nu este singurul producător auto care va introduce roboți umanoizi pe fluxurile de producție. Astfel de investiții au anunțat și BMW, Mercedes, Hyundai sau Tesla. Președintele director general al grupului Renault a explicat în cadrul evenimentului de la Paris și obiectivele operațiunii de implementare în fabrici a 350 de roboți umanoizi. Grupul francez va reduce la jumătate timpii de întrerupere din uzine, va scădea cu 25% consumul de energie și va obține o diminuare a costurilor de producție cu 20%. Toate aceste creșteri de eficiență se vor face nu doar prin utilizarea roboților, ci și prin folosirea inteligenței artificiale. Planul strategic al grupului Renault ne dă un răspuns și la întrebarea pe care o auzim destul de des și anume: care va fi viitorul uzinei Dacia din Pitești? Din dorința de a crește productivitatea și competitivitatea, fabrica de la Mioveni va continua să fie tot mai tehnologizată. Deci, uzinele Dacia nu se vor închide, ci se vor moderniza.

Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern al lui Andrej Babis. Protestele au vizat retragerea de către guvernul eurosceptic a sprijinului militar pentru Ucraina. De asemenea, a fost invocat un controversat proiect de lege menit a pune sub control societatea civilă. Legea ar obliga entitățile și persoanele cu legături străine să se înregistreze la stat. Criticii compară acest proiect lu legile privind „agenții străini” adoptate în țări precum Rusia și Ungaria. Controversatul proiect de lege ar obliga entitățile cu finanțare străină, parteneriate sau alte legături internaționale să își dezvăluie activitățile într-o bază de date publică supravegheată de Ministerul Justiției, relatează Euractiv. Nerespectarea acestei legi ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative. Propunerea a fost elaborată de parlamentari legați de coaliția de guvernare condusă de prim-ministrul Andrej Babiš– formată din partidele de extremă dreapta ANO și SPD respectiv partidul populist Motoriștii. Această coaliție a fost formată după alegerile parlamentare din 2025. Susținătorii coaliției de guvernare descriu propunerea ca un instrument de transparență modelat pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor care fac lobby sau acționează în numele guvernelor sau entităților străine să își dezvăluie activitățile. Criticii resping însă comparația, deoarece propunerea cehă s-ar aplica oricui are finanțare sau legături străine - nu doar celor care acționează direct în numele unei puteri străine. După cum explică fostul ministru de externe Jan Lipavský - acum deputat al opoziției – potrivit legii americane, o conexiune străină generală nu este suficientă. „O persoană trebuie să acționeze în numele unei puteri străine clar definite”, a spus el. ”Un risc nejustificat” În schimb, proiectul ceh ar declanșa obligații de înregistrare bazate pur și simplu pe finanțare externă – inclusiv granturi, burse sau donații., prin urmare, măsura ar afecta categorii largi ale societății. Ar putea intra aici, de exemplu, cercetătorii care primesc finanțare UE, studenții cu burse internaționale sau persoanele implicate în dezbateri publice cu legături cu instituții străine. Astfel că universitățile și instituțiile de cercetare s-au alăturat, criticilor. Universitatea Masaryk a avertizat că, deși operațiunile de influență străină prezintă riscuri reale, proiectul de lege „nu numai că nu reușește să abordeze aceste amenințări, ci, dimpotrivă, creează un risc nejustificat de interferență gravă a statului în drepturi și libertăți”. Universitatea  se teme că stigmatizarea parteneriatelor străine ar putea dăuna mediului științific din Republica Cehă. După cum amintește Euractiv, și alte state s-au confruntat cu provocări juridice legate de acte normative asemănătoare. Legea privind transparența ONG-urilor din Ungaria a fost anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, în timp ce o legislație comparabilă din Slovacia a fost anulată de curtea constituțională a țării în 2025. Un proiect de lege similar a provocat deja proteste la scară largă în Georgia.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un fragment de 5,5 de hectare de pe cursul râului Colentina, la marginea Sectorului 2 din București, ascunde un ecosistem remarcabil de lacuri, zăvoaie și stufărișuri, care adăpostește o faună variată pe tot parcursul anului.  Bucureștenii pot vedea de la păsări cuibăritoare vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile de acumulare din zonă. Deși zona este deja frecventată informal, ea nu dispune încă de infrastructură de acces precum o serie de panouri informative, iar specii invazive precum țestoasa de Florida amenință echilibrul natural al ariei. Asociația Parcul Natural București propune în zonă amenajarea unor poteci pietonale și ciclistice, observatoare ornitologice și programe de educație ecologică. Astfel, Colentina ar putea deveni un spațiu verde de calitate, crescând calitatea vieții din oraș. 

O analiză Moody's publicată la sfârșitul săptămânii trecute ne arată succint modul în care este văzută situația principalilor indicatori macroeconomici ai României la care se adaugă și o prognoză. Instituția financiară precizează că este un raport pe care agenția o realizează periodic, fără să aibă legătură strict cu evaluarea ratingului de țară. Cu toate acestea, informațiile conținute în analiza Moody's sunt relevante pentru felul în care este percepută evoluția economiei locale atât de instituția financiară, cât și de investitori. Astfel, studiul remarcă începerea consolidării fiscale, datorită măsurilor adoptate la jumătatea anului trecut. Deficitul bugetar, conform metodologiei europene ESA, a scăzut de la 9,3% din PIB, în anul 2024, la 8,2% din PIB, anul trecut, și este de așteptat să se reducă la 6,3% din PIB, anul acesta. Este menționat ritmul ridicat de scădere a deficitului pe care și l-a asumat guvernul. Totodată, analiza arată explicit situațiile în care agenția de evaluare ar putea scădea sau crește calificativul României. Astfel, „ratingurile de țară vor fi probabil reduse în condițiile în care Guvernul nu va implementa planul de consolidare fiscală, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ deteriorată a indicatorilor fiscali comparativ cu așteptările din acest moment”. Este un nou avertisment care se îndreaptă în special spre clasa politică și spre PSD, partidul care pune în mod constant piedici măsurilor de reducere a deficitului bugetar. De altfel, Moody's remarcă riscurile care încă există în ceea ce privește continuarea consolidării fiscale, respectiv sprijinul politic de care este nevoie în contextul în care anul viitor va avea loc rotația prim-ministrului și în anul 2028 se vor desfășura alegeri parlamentare. Analiza agenției de evaluare financiară precizează și varianta în care s-ar putea îmbunătăți calificativul de țară. Trebuie remarcat că primul pas ar putea fi ameliorarea perspectivei asociată ratingului de țară, care astăzi este „negativă” și care ar putea fi promovată la categoria stabilă. Deci, până la o eventuală creștere a ratingului, mișcarea premergătoare ar fi îmbunătățirea perspectivei. Acest lucru se va putea face doar respectând programul previzionat pentru datoria publică. Agenția Moody's precizează la ce se așteaptă și anume la sfârșitul anului viitor datoria publică va ajunge la 63% din PIB, de la 60,5% din PIB la sfârșitul anului 2025. De asemenea, estimarea este că la finalul acestui deceniu, datoria publică ar trebui să se stabilizeze la un nivel de 65% din PIB. Dacă din punctul de vedere al ratingului, lucrurile sunt clare, mult mai complicat este viitorul proiect de buget. Momentul definitivării bugetului de stat este foarte dificil. Nu din motive interne, pentru că acum guvernul are și legislația referitoare la reducerile de cheltuieli în administrația locală și centrală. Deci, principala cerință a ministrului finanțelor și a premierului a fost satisfăcută, respectiv ca bugetul să fie alcătuit pe baza legislației existente. În schimb, marile incertitudini vin din exterior. Cum ai putea să faci un buget de stat realist în condițiile în care prețul țițeiului este într-o continuă creștere? Cum ai putea să faci un buget realist când tariful gazului natural a crescut în câteva zile cu 70% la bursa de la Amsterdam, definitorie la nivel european? Efectele asupra economiei pot fi dezastruoase. Creșterile de prețuri ale carburanților și creșterea tarifului gazelor naturale ar putea genera inflație și o încetinire a creșterii economice sau chiar intrarea în recesiune. Deocamdată, nu avem o imagine clară a evoluției prețurilor materiilor prime energetice în următoarele luni. Totul depinde de durata și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Dar, astăzi, situația nu arată deloc bine. Prețul țițeiului Brent este de 93 de dolari pentru un baril, iar gazul natural este cotat la aproape 53 de dolari pentru un MWh. Dacă se menține o dinamică de creștere a prețurilor, bugetul de stat de anul acesta va fi doar orientativ.

Flori la frontieră și mesaje de felicitare din partea conducerii pe de o parte, Marș Feminist și un nou caz de posibil femicid, pe de altă parte. Ziua internațională a femeii marcată în Republica Moldova. Cazul de femicid a fost semnalat public chiar de Ziua Internațională a Femeii, pe 8 martie. În centrul scandalului se află Dumitru Vartic, vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești și membru al formațiunii aflate la putere în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Soția demnitarului, Ludmila Vartic, s-a sinucis pe 3 martie, iar organizațiile pentru drepturile femeilor au semnalat că femeia ar fi fost supusă abuzului domestic. Astfel, PAS, se confruntă în aceste zile cu o gravă lovitură de imagine. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a cerut demisia lui Dumitru Vartic din toate funcțiile publice. Liliana Barbăroșie are detalii despre caz. Temele ediției: - Declarații importante despre viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost făcute recent de președintele României, Nicușor Dan. În timpul vizitei sale oficiale la Varșovia, Nicușor Dan a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru rolul cooperării moldo-române în securitatea energetică din regiune. În ceea ce privește subiectul Unirii Republicii Moldova cu România, liderul de la București a subliniat că o astfel de decizie depinde exclusiv de voința cetățenilor Republicii Moldova. Mai multe detalii are colega noastră, Ecaterina Tanasiiciuc. - Alegerile din Ungaria încep să semene cu alegerile din Republica Moldova, susține opoziția maghiară. Liderul partidului Tisza spune că mai mulți agenți ruși au ajuns la Budapesta cu aceeași misiune ca în perioada electorală de la Chișinău. Despre ce este vorba, ne spune Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu a fost nominalizată, de rând cu alți 14 scriitori europeni, la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pentru acest an, cu volumul „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”. Un interviu despre această carte și despre istoriile trăite în Republica Moldova, într-o discuție în studioul RFI cu Ovidiu Nahoi. - Autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic în urma războiului din Orientul Mijlociu. - Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne în continuare închis. Știrile zilei: Pentru a preveni penuria de carburanți și eventuale probleme în sistemul energetic ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, măsurile vor fi aplicate pe perioada stării de alertă în energetică, instituită pentru următoarele două luni. Centrul dă asigurări că în prezent există suficiente stocuri de carburanți, transmite IPN. Pe termen scurt, exportul și reexportul de benzină și motorină din Portul moldovenesc Giurgiulești de pe Dunăre vor fi interzise, dacă stocurile scad sub (8 mii de tone de benzină și 25 de mii de tone de motorină. Pe segmentul de curent electric, sunt gata de activare așa-numite „insule de consum” pe liniile de tensiune joasă cu România, iar în situații de criză pot fi activate contracte de avarie. Pe termen mediu, dacă apar perturbări pe piața regională, Guvernul ar putea prioritiza aprovizionarea cu combustibil pentru agricultură, transport strategic și instituții medicale și ar putea introduce programe obligatorii de economisire a consumului în instituțiile publice. Pe termen lung, Guvernul își propune să consolideze securitatea energetică, prin crearea unui sistem de stocuri minime de produse petroliere, conform directivelor europene. Totodată, sunt analizate proiecte pentru noi unități de producere a energiei electrice, investiții în modernizarea rețelelor pentru stocarea energiei regenerabile și extinderea interconexiunilor energetice. *** Biletele de avion s-ar putea scumpi în Republica Moldova. Prețul la  combustibilul pentru avioane a crescut cu 30%. Creșterea prețurilor este legată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care afectează fluxurile globale de petrol. *** De Ziua internațională a femeii, oficialii de la Chișinău au transmis mesaje de felicitare, subliniind contribuția esențială a femeilor la dezvoltarea societății. Autoritățile și-au reafirmat angajamentul de a consolida drepturile femeilor și de a asigura un mediu echitabil și bazat pe meritocrație. Iar societatea civilă a marcat evenimentul printr-un Marș Feminist cu sloganul „Statul la nevoie se cunoaște: Femei în siguranță. Dreptate în instanță”. Participanții la marș au declarat că au ieșit în stradă „pentru a aminti că viața femeilor nu se negociază”, în contextul mai multor cazuri de violență îndreptată asupra femeilor și copiilor, ajunse în atenția publică. Despre cel mai recent caz, cu impact inclusiv în zona politică, v aducem detalii imediat în program. *** În timp ce în plan politic Republica Moldova are un indicator bun privind implicarea femeilor, cu 40 la sută din mandatele de parlamentar deținute de femei în actualul Legislativ, la nivel de societate cel mai recent Index al Egalității de Gen, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, atestă „o consolidare alarmantă a percepțiilor tradiționaliste”: peste 60% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria”, cu 10 la sută mai mult ca acum 5 ani. „Indexul Egalității de Gen din acest an ne arată că legislația bună poate schimba cifrele pe piața muncii, dar nu poate șterge peste noapte stereotipurile. Avem nevoie de un angajament politic real, nu doar numeric, pentru ca femeile să nu fie forțate să aleagă între carieră și familie sau să fie descurajate de discursuri sexiste,” a declarat Alexandra Ermolenco de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.  *** Accesul jurnaliștilor în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova rămâne închis, iar administrația pro-rusă de la Tiraspol nu dă curs invitațiilor la negocieri ale autorităților constituționale de la Chișinău. Subiectul a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei parlamentare care monitorizează realizarea politicii de reintegrare, anunță TVR Moldova. La finalul lunii februarie a avut loc o primă întâlnire la nivel de negociatori politici între Tiraspol și Chișinău după o pauză de peste un an. Întâlnirea a readus pe agendă subiecte sensibile: de la școlile cu predare în limba română și problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor, până la libera circulație a jurnaliștilor și respectarea drepturilor omului. *** După aproape două luni de suspendare a fost reluată activitatea bacului peste răul Nistru în zona satului Molovata. Administrația feribotului avertizează însă că din cauza gheții de pe râu pot apărea devieri sau întârzieri în programul de circulație până la topirea completă a gheții, scrie ZDG. Circulația feribotului a fost suspendată la mijlocul lunii ianuarie din cauza gerului puternic și a stratul de gheață format pe Nistru. Feribotul este unica cale liberă de acces pentru localnicii din saltele Molovata-Nouă, Cocieri, Vasilevca și Corjova. Sunt sate moldovenești amplasate pe malul stâng al Nistrului, care este în rest controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Atunci când circulația este oprită, locuitorii sunt nevoiți să traverseze posturile ilegale ale regimului din Transnistria, iar aprovizionarea magazinelor, farmaciilor și a instituțiilor sociale devine dificilă, notează portalul media Zona de Securitate. *** Teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul ar putea avea, până la sfârșitul acestui an, un sediu propriu, după aproape patru decenii de activitate fără o clădire dedicată. Proiectul de construcție a noului sediu al teatrului a început în 2012, când a fost pusă piatra de temelie, însă lucrările au fost întrerupte de mai multe ori. De-a lungul anilor au fost realizate mai multe lucrări cu sprijinul României. Acum, autoritățile estimează că lucrările ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului. De-a lungul anilor, trupa Teatrului din Cahul, fondat în 1987, a activat în clădirea fostei case de cultură din oraș.

Din nou despre taxele lui Donald Trump. În noua lume comercială în care Curtea Supremă americană a anulat cele mai multe tarife vamale introduse de președintele Trump, se pot vedea deja unii câștigători și unii dezavantajați. Raportarea se face la nivelul de taxare de 15%, care intră în vigoare chiar de astăzi, față de cota aplicată începând cu anul trecut. Astfel, calculul general este simplu: țările care aveau un nivel al taxării mai mare de 15% sunt, în noua situație, avantajate, toate celelalte state ies, deocamdată, în pierdere. Deocamdată, pentru că să nu uităm actualele tarife se aplică pentru 150 de zile, după care se va ajunge din nou într-o zonă necunoscută. De exemplu, Marea Britanie, unele dintre primele țări care au reușit să ajungă la o înțelegere mai mult decât rezonabilă cu președintele american, respectiv aplicarea unei cote de numai 10% pentru importuri, se vede acum cu o creștere a nivelului de taxare. În această situație se află și Australia, Peru, Columbia, Chile, Argentina, Coreea de Sud, precum și numeroase state africane, inclusiv Egipt sau Etiopia. Este o situație paradoxală, în sensul că toate țările care au obținut, anul trecut, o taxare redusă, din motive obiective sau subiective, primesc acum o penalizare, în sensul că au o cotă mai mare a tarifelor vamale. De asemenea, Arabia Saudită și statele din Asia Centrală (cu excepția Kazahstanului) sunt în rândul celor care au o creștere a taxării, ceea ce este destul de ciudat, pentru că printre aceste state sunt și unii aliați ai SUA. Pentru unele state, cota de 15% rămâne neschimbată. Din această categorie fac parte și țările Uniunii Europene, dar care își pierd derogările de la o serie de produse care erau taxate cu 10%. Trebuie remarcat că statele care s-au dorit a fi pedepsite de Donald Trump (din diverse motive, fie din cauza unui deficit comercial mare al SUA în relația cu economia respectivă, fie din rațiuni pur politice) ajung să fie astăzi câștigătoarele schimbării venită ca urmare a deciziei Curții Supreme și apoi a tarifului impus de Donald Trump. Printre ele se află Mexicul, Canada și mai ales China. De o reducere ușoară a tarifelor vor avea parte și India, Malaezia, Thailanda, Indonezia, Filipine sau Vietnam. Desigur, beneficiile vor exista doar în perioada intermediară, după care nu se mai știe ce se va întâmpla cu taxarea vamală americană. Pentru unele cazuri, noua lume comercială complică foarte mult situația. De exemplu, India și SUA tocmai sunt gata să finalizeze un acord care prevede ca tarifele vamale să scadă de la 50% la 18%, iar India s-a angajat să facă achiziții din SUA în valoare de 500 miliarde de dolari și să deschidă parțial piața pentru produsele agricole americane, în ciuda protestelor vehemente ale fermierilor indieni. În noile condiții, partea indiană primește un cadou care îi dă forță de negociere, adică o reducere automată a tarifului la 15%. India este tentată să se retragă acum de la negocieri, pentru că există o clauză care prevede că o schimbare a tarifului permite părților să își revizuiască angajamentele. Cazul Indiei este mai complicat, pentru că SUA au fost de acord să reducă taxele vamale de la 50% doar în situația în care India încetează să mai cumpere țiței rusesc. Ca urmare, India se simte dezlegată de obligațiile acordului și poate relua achizițiile de țiței din Rusia. O analiză aparte este cea a unor posibile rambursări ale taxelor vamale. În cazul în care se vor face, explică specialiștii, banii vor fi plătiți către firmele importatoare, care au achitat sumele către statul american. Doar că majoritatea taxelor vamale au fost incluse în preț și drept urmare importatorii și-au recuperat plățile făcute de la consumatori. Așadar, consumatorii ar trebui să primească banii înapoi, nu firmele Este o situație complicată, atât de tipică pentru Donald Trump.

Stadioanele au evoluat de-a lungul timpului într-un mod uimitor. Muzeul MAXXI din Roma a dedicat o expoziție în care stadioanele au fost descrise din mai multe puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și artistic. Construcții urbane impunătoare, stadioanele joacă roluri variate în viața orașelor și a locuitorilor lor. Muzeul MAXXI din Roma dedică o amplă expoziție stadioanelor privite din multiple puncte de vedere: arhitectonic, antropologic, politic, economic, cultural și bineînțeles artistic. Urmând un parcurs cronologic expoziția prezintă evoluția acestor edificii în timp și spațiu. În Grecia antică stadionul reprezenta o unitate de măsură pentru cursele de sprint, dar și locul sacru în care jocurile sportive erau dedicate lui Zeus. În Roma antică el a pierdut dimensiunea spirituală, devenind arenă de divertisment al maselor datorită căreia s-a născut binecunoscuta expresie: pâine și circ. Demn de reținut este faptul ca odată cu declinul Imperiului Roman și ascensiunea creștinismului stadioanele și-au pierdut rolul public timp de cincisprezece secole. Competițiile sportive și manifestările de masă s-au diminuat și s-au mutat în piețele publice sau pe terenuri extraurbane. Abia în secolul XIX a apărut din nou ideea de a crea în orașe structuri specific dedicate competițiilor sportive.   Sursa video: youtube.com / Museo MAXXI     Noțiunea de stadion modern este legată de numele arhitectului scoțian Archibald Leitch 1865-1939 care a conceput primele spații sportive închise ca structuri strict funcționale alcătuite în principal din lemn și metal. Cu timpul, evoluția stadioanelor a fost marcată de inovații cum ar fi lumina artificială care a extins orarele de funcționare a acestora, a atras un număr ridicat de spectatori ceea ce a condus la ridicarea veniturilor cluburilor sportive. Odată cu inventarea betonului armat terenurile sportive au căpătat o formă monumentală. Astfel ele au devenit puncte de reper pentru anumite cartiere dar și teatre pentru evenimente care au depășit domeniul sportiv. În secolul XX stadioanele au început să intre din ce în ce mai mult în relație cu locuitorii Arenele, întruchipează un orgoliu civic dând expresie emoțiilor personale și de grup. Ele reprezintă unul dintre puținele spații dedicate fenomenelor de efervescență colectivă. Pot fi asociate cu aspecte pozitive pentru că sunt un spațiu care permite eliberarea emoțiilor și comportamentului prea controlat, dar și negative pentru că impulsurile nestăpânite se pot transforma în violență și anarhie. Tot în acest secol stadioanele au servit ca scenă festivă pentru regimurile autoritare, fiind un loc de manipulare sau revendicare a unor identități colective politice, regionale, etnice sau religioase. Imagini cu stadioanele din Berlin și Nürnberg în care naziștii făceau parade sunt de tristă amintire. În anii 60-70 aria de utilizare a stadioanelor s-a extins la evenimente culturale cum ar fi concertele sau paradele de modă. Anii 80 s-au confruntat cu probleme de siguranță și disciplină obligând proprietarii de cluburi la mari investiții. Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la tragedia de pe stadionul Heysel de la Bruxelles când într-o învălmășeală infernală la finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, meciul Juventus-Liverpool, au murit 39 de oameni, striviți sau sufocați. O catastrofă umanitară. Secolul 21, stadioane futuriste La începutul actualului secol, stadionul s-a transformat într-un instrument de marketing urban care a atras atenția arhitecților de faimă internațională. Fie în noi construcții, fie în renovări, stadioanele se bucură în prezent de cele mai avansate tehnologii: acoperișuri retractabile, terenuri mobile, ecrane LED. Fiind spații închise cu un public captiv ele sunt folosite intens în scopuri comerciale.  Spectatorul este considerat pe de o parte ca un consumator pasiv asaltat de reclame, dar și ca participant activ în căutarea unor experiențe de neuitat. Stadioanele futuriste construite pentru Cupa Mondială din Qatar sunt exemple elocvente iar cele pentru următorul Campionat Mondial cel din America depășesc orice imaginație. Dacă la ediția din urmă cu mai bine de trei decenii SUA a impresionat lumea întreagă cu nouă stadioane dintre cele mai atractive pentru acel moment, de această dată nu mai puțin de 11 arene de ultimă generație vor face ca sportul rege să beneficieze de cele mai bune condiții.

Pentru că este ultima zi din acest an și, bineînțeles, și ultima ediție din 2025, am ales o temă aparent mai lejeră, care are, însă, și o miză economică sau chiar la nivelul întregii societăți. Un subiect care a dat naștere deja unor controverse aprinse. Este vorba despre clipul publicitar realizat și difuzat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă de Intermarché, unul dintre cei mai mari retaileri francezi și europeni. Producția video a strâns în 10 zile mai mult de un miliard de vizualizări devenind, așadar, un clip cu răspândire mondială.   Sursa video: youtube.com / Intermarché Despre ce este vorba? Filmulețul de două minute și jumătate începe la o masă în familie de sărbători la care un băiețel primește cadou un lup din pluș. Pare a nu fi fost o idee prea bună, pentru că băiatul refuză cadoul, iar mama sa le explică invitaților că băiețelului îi este frică de lupi. Un oaspete vrea să îl liniștească pe copil și îi povestește că lupii trăiesc în pădure și nu are niciun motiv să se teamă de jucăria de pluș. De aici, clipul se mută în pădure. Un lup, altfel, simpatic desenat, se plimbă prin luminișuri, dar inspiră teamă și nimeni nu îl iubește. De înțeles, dacă vedem că prin pădure dă nas în nas cu căprioare, cerbi, iepurași sau veverițe, care, evident, dau bir cu fugiții atunci când îl văd. Până când un arici își face curaj și îi spune de ce este detestat de animale și anume pentru că le atacă sau le mănâncă. Animăluțul îi dă și o soluție lupului și anume să își schimbe meniul, adică să mănânce morcovi, ciuperci, în general, fructe și legume. Culmea este că lupul îi urmează sfatul, adică devine aproape vegetarian. Spunem aproape, pentru că la un moment dat lupul prinde la copcă un pește, ceea ce va da naștere unei controverse aprinse, nu în pădure, ci în societatea franceză. În fine, lupul prepară o mâncare vegetariană pe care o aduce la masa de sărbători din pădure, acolo unde animalele îl privesc inițial cu teamă, după care îl primesc la masa lor. Și astfel, lupul stă alături de veverițe, cerbi sau arici, teama dispare și reușește să se integreze în grup. Morala clipului publicitar este simplă și anume, spune Intermarché, „avem toți un motiv bun pentru a mânca mai bine”, iar imaginile de final îl arată pe băiețelul de la începutul filmului adormit pe o canapea și ținând strâns la piept lupul din pluș. Reacții surprinzătoare Dincolo de viralizarea campaniei și de numărul imens de accesări de la nivel internațional, producția realizată de un studio francez de creație publicitară a stârnit o mulțime de controverse. Astfel, o organizație neguvernamentală franceză acuză campania că folosește în mod incorect termenul de vegetarian. Argumentul în acest sens este chiar peștele pe care lupul îl prinde la copcă și pe care apoi îl gătește. ONG-ul arată că persoanele vegetariene nu mănâncă nici măcar carne de pește. Mai mult, organizația acuză Intermarché că încurajează consumul de pește pentru că retailerul deține o importantă flotă și practică un pescuit nesustenabil. De altfel, înainte de Sărbătoarea Crăciunului, organizația neguvernamentală a depus o plângere la Comisia de etică a Autorității pentru standarde publicitare din Franța. În plus, fiecare consumator a înțeles reclama în felul lui. Vegetarienii au fost încântați, pentru că au văzut că simpaticul lup promovează trecerea la un meniu alimentar fără carne. Sau, mă rog, cu carne de pește. Cei care consumă carne au fost enervați de clipul publicitar considerând că promovează vegetarianismul sau chiar etichetându-l ca fiind „stângist” sau reprezentând așa-numita cultură „woke”. Au apărut și fake-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale în care lupul în loc să taie morcovi, taie capul unei veverițe sau în care lupul spune că o va mânca rapid pe Bambi, știți căprioara superbă din desene animate. Este greu de spus dacă Intermarché se aștepta la valul de reacții pe care l-a adus clipul publicitar. Poate că da, poate că nu, dar toate acestea ne arată încă o dată societatea în care trăim. Oricum ar fi economia și societatea, Constantin Rudnițchi, realizatorul rubricii „Economia reală” vă urează „La mulți ani” și vă dă întâlnire în 2026.

Ministerul Finanțelor a publicat datele privind situația bugetului de stat pe primele 11 luni ale anului. Execuția bugetară era așteptată pentru a răspunde la două teme importante și anume: în ce măsură se văd rezultatele deciziilor luate de guvern în această vară și, implicit, dacă există progrese în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Răspunsul este „da” la ambele întrebări. Să detaliem. Măsura care a făcut vâlvă a fost creșterea TVA, atât a cotei standard, cât și a cotelor reduse începând cu luna august a.c.. Astfel, în primele 11 luni ale anului veniturile încasate la buget din TVA au crescut cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care restituirile de TVA au crescut și ele cu 7%. Se poate face și o evoluție comparativă a încasărilor din TVA în lunile august-noiembrie a.c., față de aceeași perioadă a anului trecut, care ne arată că încasările din TVA au crescut la aproximativ 50 miliarde de lei, de la 42,4 miliarde lei în anul 2024. Cu alte cuvinte, cifrele ne arată că încasările din TVA au crescut, dar trebuie să fim bine înțeleși, acest lucru nu înseamnă, însă, că s-a redus și gap-ul de TVA sau în mod automat economia a performat în mod deosebit. O dinamică mai logică Mai sunt două tendințe care aduc argumentele unei îmbunătățiri a situației bugetare. În primul rând, veniturile totale au crescut cu 13%, iar cheltuielile cu aproximativ 10%. Este un raport de creștere normal pentru o economie care vrea să reducă deficitul și totodată este o dinamică mai logică, după ce ani la rând situația a fost invers, adică cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile bugetare. În al doilea rând, există o reducere a deficitului bugetar. În comparație cu anul precedent, deficitul bugetar în primele 11 luni a ajuns la 6,4%, față de 7,15% din PIB. Vorbim și despre o scădere în termeni nominali, în sensul că deficitul s-a redus de la 125 la 121 miliarde de lei. Un semn de întrebare este dacă deficitul va atinge la sfârșitul anului nivelul așteptat de 8,4% din PIB. Pare destul de greu, chiar și pentru România marilor deficite, să reușească într-o singură lună, decembrie a.c., să facă un deficit de 2% din PIB. De exemplu, în noiembrie față de octombrie a.c., deficitul a crescut cu 0.68% din PIB, iar păstrarea aceluiași ritm și în decembrie a.c. ar fi o veste bună. Desigur, ar fi o situație de bun augur ca 2025 să se încheie cu un deficit mai mic decât cel așteptat, în special pentru bugetul de anul viitor Investițiile continuă să crească Mai sunt câteva capitole care oferă un indiciu față de evoluția situației bugetare. Este vorba despre cheltuielile de personal, cele cu dobânzile, cu investițiile și cheltuielile de asistență socială. Veniturile sub o formă sau alta au o dinamică pozitivă. Cheltuielile de personal trebuie analizate prin prisma înghețării salariilor bugetare și reducerii unor sporuri începând cu luna iulie a.c. Astfel, cheltuielile la acest capitol în perioada iulie-noiembrie a.c. față de anul precedent au scăzut cu 1,7 miliarde lei, de la 70,4 la 68,7 miliarde lei. Așadar, se văd primele rezultate. Cheltuielile cu dobânzile au explodat, plus 38%, dar creșterea nu este imputabilă actualului guvern, ci plățile se fac în contul unor împrumuturi mai vechi care au ajuns anul acesta la scadență. Cheltuielile cu investițiile continuă să crească, mai mult cu 16% față de anul precedent, dar, în continuare, sunt mai mulți bani alocați din bugetul național decât din fondurile europene. În orice caz, procentajul alocărilor pentru investiții este de aproximativ 5,7% din PIB, mai mult decât media europeană, iar o viitoare ordine de priorități va aduce eficiență și un impact mai mare asupra creșterii economice. În fine, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 11,7%, dar avansul vine de la recalcularea pensiilor de anul trecut și de la includerea în acest capitol a compensării facturilor la energie. Așadar, bugetul transmite semnale de ajustare, dar mai este mult până departe.

1 Samuel 712. Samuel a luat o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen şi i-a pus numele Eben-Ezer, zicând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.”13. Astfel au fost smeriţi filistenii şi n-au mai venit pe ţinutul lui Israel. Mâna Domnului a fost împotriva filistenilor în tot timpul vieţii lui Samuel.

Anul 2026 vine cu o serie de așteptări previzibile pentru economia românească. Prima dintre ele este că va continua consolidarea fiscală. Reducerea deficitului bugetar este departe de a fi aproape de final. Astfel, ținta deficitului bugetar în 2026 va fi între 6,2% și 6,5% din PIB. Experții sunt de acord că reducerea nu va fi simplu de făcut, pentru că scăderea deficitului cu 2% din PIB va fi o performanță dificil de realizat. Pentru acest lucru stau mărturie multe dintre încercările României, dar și ale altor state membre de reducere a deficitului bugetar. Pentru a atinge ținta de deficit asumată, guvernul are câteva mișcări pregătite încă de anul acesta. Cele mai importante sunt menținerea salariilor bugetare și a pensiilor la nivelul din 2025. Va fi al doilea an cu pensii și salarii din fonduri publice „înghețate”, o decizie care poate părea severă, dar care este doar necesară în contextul unei sensibilități ridicate a finanțelor publice românești. A doua măsură care ajută consolidarea fiscală este creșterea unor taxe sau impozite care va intra în vigoare din prima zi a anului viitor și la care se adaugă păstrarea cotelor de TVA crescute în vara acestui an. Avantajul bugetului este că TVA mai mare se va aplica pe parcursul întregului an 2026. Nemulțumirile pe tema „cine plătește factura consolidării fiscale?” rămân valabile și anul viitor, în sensul că mediul de afaceri va cere o restructurare mai adâncă a administrației, în vreme ce etatiștii vor continua să creadă că este nevoie de o impozitare mai pronunțată a capitalului. Punctele fixe pe care le vedem pentru anul 2026 sunt reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri, eliminarea taxei pe stâlp, păstrarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectoarele de petrol și gaze și creșterea salariului minim la 4.325 lei începând cu iulie 2026. Reducerea cheltuielilor publice De asemenea, există o înțelegere politică referitoare la reducerea cheltuielilor publice cu partidele, cu parlamentarii și cu administrația locală și centrală. Cuantumul de reducere este modest, doar 10%, dar, totuși, este mai mult decât nimic. Anul viitor, vor fi câteva ținte importante, prima dintre ele fiind utilizarea banilor europeni alocați prin PNRR, program care se și încheie în 2026. În acest sens, politicienii s-au angajat că se vor finaliza toate investițiile începute cu fonduri PNRR pentru ca România să nu fie obligată să ramburseze Comisiei Europene unele sume neutilizate. Vom vedea dacă acest obiectiv se va realiza în proporție de sută la sută. În plus, România va continua eforturile de aderare la OCDE, capitol la care se află pe un drum bun. Inflația are în continuare destule incertitudini doar dacă privim la cifrele anticipate: 3,7% prognozează BNR și 6,7% sunt așteptările Fondului Monetar Internațional. Cu siguranță, marea necunoscută este liberalizarea pieței de gaze naturale și efectele ei asupra economiei. În general, însă, prețurile mari de anul acesta vor lucra în favoarea ratei inflației din 2026 prin așa-numitul efect de bază, adică datorită faptului că nu vor mai fi creșteri de prețuri sau tarife accentuate. Creșterea economică va încetini, toate rapoartele băncilor sau instituțiilor financiare internaționale anticipând cifre reduse de creștere care oscilează între 0,5% și 1,5%. În acest context, este clar că anul 2026 va consacra ceea ce se întâmplă la sfârșitul anului acesta și anume o reducere a creșterii ritmului consumului. Datoria publică va depăși în mod cert anul viitor nivelul de 60% din PIB și va continua să crească atât timp cât România va avea deficit bugetar. În concluzie, antreprenorii, șefii de companii, cetățenii trebuie să aibă așteptări realiste de la economia anului 2026. Speranțele nerealiste nu fac decât să aducă deziluzii.

TikTok de America își schimbă proprietarul. La sfârșitul săptămânii trecute, acționarul chinez al rețelei sociale a semnat un acord pentru cedarea controlului asupra companiei care activează în Statele Unite. Noii proprietari americani vor fi, printre alte companii, gigantul Oracle și fondul Silver Lake, iar tranzacția se va semna efectiv la sfârșitul lunii ianuarie 2026. De fapt, acționarii chinezi ai TikTok au fost puși în America în fața unei situații fără ieșire și fără precedent. Adică, fie vindeau firma, fie rețeaua socială ar fi fost interzisă. Chinezii de la TikTok au preferat prima variantă. Povestea a început în primăvara anului trecut, atunci când Camera Reprezentanților și apoi Senatul au adoptat o lege care cerea exact ce se întâmplă astăzi, adică TikTok ori devine o companie cu acționariat majoritar american, ori i se interzice accesul în toate magazinele de aplicații din SUA. Legea a fost votată și de democrați și de republicani, iar argumentele au fost acelea că Beijingul are posibilitatea, prin intermediul aplicației, atât să colecteze date despre populație, cât și să influențeze opinia publică americană. Temerea oficialilor americani a fost că rețeaua TikTok poate oferi date despre cei 170 milioane de utilizatori din SUA care au cont pe rețeaua socială, chiar dacă firma-mamă chineză, ByteDance, a negat că ar transmite informații despre utilizatori, de fiecare dată când a fost acuzată. Săptămâna trecută s-a semnat acordul care schimbă complet acționariatul companiei care administrează TikTok în SUA, în așa fel încât noii proprietari majoritari să respecte legislația americană referitoare la cedarea activelor străine. Astfel, compania chineză ByteDance păstrează în noua companie doar 19,9%, sub pragul strategic de 20%. Controlul efectiv al companiei, din punctul de vedere al procentajului de acțiuni deținute, se mută către un consorțiu de investitori care va avea un pachet de 45%. Din consorțiu fac parte trei agenți economici, fiecare având câte 15%, respectiv Oracle, fondul de investiții Silver Lake și fondul suveran din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, specializat în inteligență artificială, numit MGX. Restul acțiunilor rămâne în posesia investitorilor istorici în compania chineză ByteDance, printre care se află și două fonduri de investiții americane. După cum se poate vedea noua companie va avea o structură a acționariatului destul de diversă, dar Oracle depășește rolul de investitor financiar și va fi un „partener de securitate și încredere”. În această calitate, compania americană va găzdui pe serverele sale datele a 170 milioane de utilizatori americani de TikTok. De asemenea, un obiectiv important al noii companii va fi modificarea algoritmului de lucru. Pentru a risipi suspiciunile de manipulare chineză, motorul de recomandări va fi complet „reantrenat” în cadrul infrastructurii Oracle. Acest proces se va baza exclusiv pe datele colectate în SUA și va garanta izolarea completă de influențele companiei-mamă din China. Firma americană va avea o autonomie totală față de acționarul chinez. Consiliul de administrație al companiei va fi format din șapte membri, în majoritate fiind cetățeni americani, iar ByteDance își va mai păstra doar un singur loc în consiliu, fapt care arată încă o dată că firma chineză va fi marginalizată și va pierde controlul asupra noii companii din SUA. Moderarea conținutului, securitatea soft-ului, protecția datelor vor fi atributele firmei americane care va garanta că deciziile editoriale și tehnice respectă standardele și legislația SUA. Președintele american Donald Trump a oscilat față de TikTok. A fost un critic vehement în anul 2020, dar un susținător în campania din 2024. În cele din urmă, a fost găsită soluția preluării companiei în SUA. Singura consolare a ByteDance este poate aceea că reușește să rămână, chiar și acționar minoritar, pe o piață estimată la 14 miliarde de dolari.

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

În acest episod din VULNERABIL, stau de vorbă cu Angela Țiprigan — mamă, soție, bunică, străbunică și un mentor asemenea celui din Tit 2 pentru generația noastră și nu numai.Angela Țiprigan este una dintre acele voci care nu caută să impresioneze, ci să așeze adevărul în inimă. De peste patru decenii, slujește cu discreție și profunzime, vorbind și scriind despre viața trăită în lumina Scripturii — acolo unde credința se întâlnește cu realitatea de zi cu zi.Este autoarea mai multor cărți cu impact direct și practic, printre care „Pregătiri pentru Crăciun”, un volum care invită cititoarele, în special, să încetinească ritmul, să se așeze înaintea lui Dumnezeu și să redescopere esența unei sărbători adesea golite de sens. Scrisul dânsei conduce cu blândețe spre reflecție, pocăință și bucurie autentică.Astfel, în acest episod ți se va reaminti despre esența Crăciunului, așa cum o descoperim în Scriptură: despre întrupare, despre lupta nevăzută din spatele ieslei, despre Maria și Iosif, despre numele lui Isus care aduc pace, speranță și siguranță, dar și despre felul în care Crăciunul riscă, în următorii ani, să-și piardă întreaga esență și să fie redus la un fictiv Moș Crăciun.Acesta este un episod despre a primi, a păstra și a da mai departe MÂNTUIREA care S-A NĂSCUT la Betleem.____________Pe doamna ANGELA o găsești aici: Facebook – ⁠⁠https://www.facebook.com/tiprigan.angela⁠* Poți comanda direct de la ea cartea și setul de carduri cu întrebări.____________________Episodul de astăzi este susținut de HerTracker, prima aplicație de monitorizare a ciclului menstrual creată special pentru fete și femei creștine.

În loc să cumperi un brad tăiat anul acesta, alege unul la ghiveci pe care să-l replantezi după sărbători. Dacă nu ai grădină, caută pepiniere care preiau brazii după Crăciun pentru a fi replantați. Astfel, bucuria bradului rămâne fără să dăuneze mediului. Dacă preferi un brad artificial, folosește-l cât mai mulți ani, ideal peste 8-10, ca să compensezi impactul producției. Sau poți încerca un brad închiriat: îl ai acasă pentru Crăciun și apoi îl returnezi pentru replantare. Dacă ai loc de o provocare creativă și chiar distractivă, poți crea un brad și din deșeuri reciclabile sau alte materiale pe care le mai ai la îndemână prin casă, fără să mai cumperi altceva – fie că sunt sticle, cărți sau panglici de la alte cadouri. 

Asociația Parcul Natural București propune ca viitoarea administrație a Capitalei să demareze cinci proiecte majore de mediu — de la declararea Pădurii Băneasa ca parc natural și plantarea a un milion de arbori, până la amenajarea de piste verzi, infrastructură de biofiltrare și reconectarea unor spații naturale din București. Proiectul „Dâmbovița Verde-Albastră”, inițiat de Asociația Mila 23–Ivan Patzaichin și Nod Makerspace este printre ideile propuse. Acesta urmărește transformarea cursului râului – aflat astăzi între maluri de beton și zone aglomerate de trafic –  într-un spațiu public accesibil. Zona Parcului Văcărești este și ea pe listă — cu infrastructură modernizată și un centru de vizitare care ar putea convinge mai mulți oameni să-l viziteze. Astfel de spații ne ajută să ne relaxăm și să ne conectăm la natură chiar din mijlocul orașului aglomerat.

„În seara aceasta o să pregătesc un adevărat ospăț de Crăciun!”, se hotărăşte ursulețul și-și invită prietenii din pădure. Numai vulpea nu este binevenită. Astfel, ea trebuie să se întoarcă cu steaua ei luminoasă în noaptea geroasă. Însă ursulețul începe să se întrebe dacă în această seară specială nu ar fi posibil ca toate animalele să se adune la aceeași masă…

Consiliul Fiscal arată într-o notă publicată recent necesitatea reducerii deficitului bugetar și soluțiile limitate aflate la îndemâna guvernului. De asemenea, instituția reamintește că procesul de ajustare a deficitului va continua și în următorii ani. La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Fiscal a publicat opinia referitoare la a doua rectificare bugetară a anului. Analiza legată de rectificare este concisă, în sensul că instituția consideră că sunt realizabile datele și țintele bugetare asumate de guvern, respectiv un deficit bugetar de 8,4% din PIB și pe cash și pe ESA. Demne de atenție sunt, însă, observațiile legate de contextul economic românesc. Astfel, Consiliul Fiscal pleacă de la o afirmație tranșantă și anume aceea că în ultimii șase ani economia locală s-a dezvoltat, dar nesustenabil. Iar demonstrația este făcută prin deficitele bugetare mari înregistrate, dar și prin creșterea îngrijorătoare a datoriei publice, de la 35% din PIB, în anul 2019, la 59% din PIB, în iulie 2025. Analiza Consiliului Fiscal răspunde la câteva întrebări. Prima: se putea și fără corecția bugetară pe care am traversat-o anul acesta? Răspunsul este nu și sunt aduse câteva argumente. Dacă nu ar fi fost luate măsuri de reducere a deficitului bugetar s-ar fi ajuns anul acesta la 9% din PIB. Consiliul Fiscal arată că România nu poate rămâne la un nivel al deficitului de 9% din PIB, pentru că s-ar ajunge la o criză a datoriei publice. Totodată, reducerea deficitului bugetar este considerată ca fiind un moment important pentru recâștigarea încrederii în finanțele publice românești. O a doua întrebare la care răspunde analiza Consiliului Fiscal este: în ce măsură scăderea deficitului bugetar se putea face și altfel? Răspunsul de principiu este că o corecție bugetară de amploare nu se poate face fără a fi afectate negativ veniturile cetățenilor și încasările firmelor. De asemenea, măsurile guvernului de ajustare bugetară sunt obligate să păstreze o prociclicitate care a început după pandemie. Cu alte cuvinte, chiar dacă toate manualele de economie nu recomandă în această situație măsuri prociclice, realitatea este că guvernul nu poate face altceva, pentru că este constrâns de astfel de decizii chiar de starea bugetului. În fine, mai există o controversă legată de pachetele de măsuri și anume: pe ce să se bazeze reducerea deficitului, pe scăderi de cheltuieli bugetare sau pe creșteri de taxe și impozite? Consiliul Fiscal merge în continuare pe ideea că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli. De altfel, este chiar opinia insistent susținută de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. O opinie demnă de o cauză mai bună în condițiile în care Executivul a promis la preluarea mandatului o abordare echilibrată a reducerii deficitului între creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli și prioritizarea investițiilor. Deocamdată, este vizibil că în materie de reducere a cheltuielilor realizările concrete sunt înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor, care va fi păstrată și anul viitor, și scăderea unor sporuri realizată în vara acestui an. În schimb, creșterea de taxe și impozite s-a realizat anul acesta și va mai exista o tranșă începând cu anul viitor. Investițiile publice, din fonduri naționale și europene, rămân anul acesta la un nivel ridicat și anume 7,8% din PIB. Guvernul a reușit să găsească soluțiile pentru a păstra chiar și la rectificare o alocare substanțială pentru investiții, în ideea că de multe ori, la a doua rectificare bugetară, se luau decizii de tăiere a sumelor de investiții pentru a se reuși încadrarea într-un deficit redus. Este posibil ca Executivul să se fi gândit că 2026 este ultimul an al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă că unele obiective de investiții începute vor trebui finalizate pentru ca România să nu fie penalizată financiar. În fine, Consiliul Fiscal precizează că măsurile de sprijin pentru economie, așa-numitul program de relansare, se pot baza doar pe fonduri europene și credite fiscale, nu pe bani de la buget. În pofida ideilor de susținere a economiei, foarte diverse și generoase, reducerea deficitului bugetar va continua și anul viitor.

Discuții aprinse în Parlamentul de la Chișinău pe marginea incidentului cu survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone rusești. Cele mai multe discuții au vizat drona de tip Gerbera, care a aterizat aproape intactă pe acoperișul unei case din nordul țării, fără să provoace pagube. Veronica Gherbovețchi a discutat cu mai mulți parlamentari de la Chișinău. Temele ediției: - Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale. Liliana Barbăroșie are detalii. - Informația despre descoperirea unui arsenal militar într-un camion la vama dintre Republica Moldova și România este folosită deja la Moscova. Purtătoarea de cuvât a minsterului Rus de externe acuză Republica Moldova de trafic de arme. Ce spune Maria Zaharova, aflați de la Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în ”Cronica lui Vitalie”  - Invitata specială a emisiunii de azi este jurnalista și scriitoarea Paula Eruzanu. Ea este autoarea unei cărți recent apărute la Editura Cartier din Chișinău sub titlul, „Aicea-i și raiul, și iadul”. Cartea surprinde un veac de istorie trăită și povestită de o întreagă galerie de personaje care au traversat istoria recentă a acestui ținut – de la Basarabia parte a Rusiei Țariste la Basarabia românească, de la Uniunea Sovietică la Republica Moldova, de la al doilea război mondial la Afganistan și războiul din Ucraina. Este o colecție de mărturii care, puse una lângă alta, ca un puzzle, alcătuiesc o istorie a locului. Un interviu realizat de Ovidiu Nahoi. - Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă. Trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova, spune ministra de Externe Oana Țoiu. - Estonia va deschide anul viitor o ambasadă la Chișinău. - Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. - Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) continuă să susțină Chișinăul în reformele și în agenda de integrare europeană Știrile zilei: Poziția României în cazul planului de pace pentru Ucraina este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace durabilă în timp, a declarat ministra de Externe a României, Oana Țoiu, subliniind că trebuie să fie luate în calcul și interesele de securitate ale Republicii Moldova. „Poziția României, așa cum a fost foarte clar exprimată și de președintele Nicușor Dan, este una clară de a continua negocierile pentru a ajunge la o pace care să fie și durabilă în timp. Trebuie să fim atenți și la interesele de securitate ale Republicii Moldova, pentru că acest punct pentru România este extrem de important și stabilitatea regiunii noastre depinde de asta”, a afirmat Oana Țoiu, în Parlament, transmite Agerpres. *** Estonia va deschide o ambasadă în Republica Moldova anul viitor. „Moldova se află deja pe calea aderării la Uniunea Europeană, dar putem face și mai mult pentru a o sprijini”, a afirmat ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, citat de un comunicat de presă al Externelor de la Chișinău. „O veste foarte bună pentru țara noastră!”, a declarat ministrul de externe Mihai Popșoi. „Estonia este un partener important al Republicii Moldova, oferind sprijin în diverse domenii, în special integrarea europeană, e-guvernare, securitate cibernetică și educație”. *** Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea acordului care permitea funcționarea în Republica Moldova a centrelor culturale rusești. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, scrie TV8. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că următoarea etapă este semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât acordul nu poate fi denunțat unilateral. Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”, „Lumea rusă”. *** Parlamentul a aprobat rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, principalele modificări vizează redistribuirea banilor pentru acoperirea necesităților salariale ale angajaților din sectorul bugetar, alocarea fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică pentru populație, precum și alte măsuri sociale, se arată într-un comunicat. Conform Bugetului rectificat, deficitul bugetar constituie 5,2 % din PIB. *** Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) va continua să susțină Republica Moldova în reformele necesare cetățenilor și agendei de integrare europeană, au dat asigurări directorul regional al Agenției, Mathieu Vasseur, și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, Dominique Waag, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o cu prim-ministrul Alexandru Munteanu. Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) oferă Republicii Moldova sprijin în domeniul energetic - proiectul INSPIREE, care este o inițiativă pentru dezvoltarea infrastructurii publice sustenabile prin renovări pentru eficiență energetică, presupune renovarea energetică a 30 de clădiri publice, dintre care 16 instituții de învățământ superior și 14 spitale raionale. De rezultatele proiectului vor beneficia circa 200 de mii de cetățeni, iar economiile estimate vor fi de 2 milioane de euro anual. Un alt proiect, în valoare de 25 milioane de euro, ține de creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova, eficiența energetică și protecția consumatorilor. De asemenea, Agenția va finanța proiecte de reabilitare a sistemelor de irigații în valoare de peste 44 milioane de euro. Oficialii s-au mai referit la susținerea acordată de AFD în sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare, împădurire, protecție socială, inovare și antreprenoriat. Alte priorități țin de reformarea justiției, consolidarea statului de drept și atragerea investițiilor franceze în economia națională. Un oficiu al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a fost deschis la Chișinău în februarie 2022. Grupul AFD a devenit principalul partener financiar al Guvernului moldovean și al Comisiei Europene pentru pilonul de investiții al Planului de Creștere, de 1,9 miliarde de euro, oferit Republicii Moldova de UE. *** Consiliul Concurenței a amendat firma olandeză care operează aplicația rusească de taxi Yandex Go cu aproape 800 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 40 mii euro, pentru refuzul de a oferi autorităților informații despre felul în care este folosită aplicația de taxi. „Solicitările de informații reprezintă un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale. Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita întreprinderilor furnizarea promptă și completă a documentelor sau informațiilor relevante, indiferent de formatul acestora”, se arată în comunicatul de presă. De-a lungul timpului au existat multe suspiciuni legate de faptul că Yandex Taxi ar transmite datele utilizatorilor din Republica Moldova în Federația Rusă.

Ministerul Finanțelor a publicat ieri datele privind execuția bugetară, iar ministrul Alexandru Nazare a prezentat o serie de informații referitoare la buget. Întrebarea care s-a auzit tot nai des în ultimul timp a fost în ce măsură măsurile luate de guvern se simt și în cifrele bugetului de stat. Sunt date care arată că au apărut primele semne pozitive ale ajustării bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut în primele 10 luni ale anului. Nu mult, dar a scăzut. Pe primele 10 luni ale anului, deficitul a fost de 108,8 miliarde de lei, cu 550 milioane de lei mai puțin decât anul trecut. În termeni procentuali, deficitul a ajuns la 5,72% din PIB față de 6,22% din PIB, în anul 2024. Pare un pas mic, dar scăderea poate fi încurajatoare. Trebuie, însă, să remarcăm că urmează lunile cele mai grele pentru buget, respectiv noiembrie a.c. (pentru care încă nu avem datele bugetare) și decembrie a.c. Respectiv, deficitul bugetar care a avut o ușoară tendință de scădere în octombrie a.c., va urca mult de la 5,7% la 8,4% din PIB. Cu alte cuvinte, deficitul va crește în ultimele două luni ale acestui an mai mult chiar decât România și-a propus să facă reducerea deficitului în anul 2026. Cineva s-ar putea întreba dacă nu se poate bloca deficitul la actualul nivel de 5,7% din PIB, dar, desigur, nu este decât un calcul pur teoretic, pentru că în decembrie a.c. se vor plăti facturi restante, se vor transfera sume către primării sau se vor achita o parte din datoriile statului cum sunt concediile medicale sau plățile către furnizorii de energie electrică. Ministrul finanțelor a defalcat câteva date bugetare pe trimestrul 3 plus luna octombrie a.c. Este logic să decupăm ultimele patru luni, pentru că începând cu iulie a.c. se aplică măsurile de reducere a deficitului. De aceea, cheltuielile de personal au scăzut cu 1,1 miliarde de lei, o sumă mică raportată la totalul cheltuielilor cu salariile bugetare pe un an, dar care ne arată că măsurile luate (înghețarea salariilor bugetare și reducerea unor sporuri) încep să se vadă în buget. De asemenea, sumele alocate pentru investițiile publice au crescut la 96 miliarde de lei de la 88 miliarde în 2024. Guvernele de anul acesta au menținut la un nivel înalt investițiile, în pofida eforturilor de scădere a deficitului și nu au apelat la tradiționalele tăieri de cheltuieli de la investiții. Un element care trebuie remarcat este și faptul că după mult timp, investițiile din fonduri europene au fost mai mari decât cele de la bugetul național. Este o tendință pe care o așteptam de mult timp, prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bani europeni în fața celor realizate cu fonduri de la bugetul de stat. Guvernul păstrează un procentaj important din PIB alocat pentru investiții, dar acest lucru nu îl scutește de vechiul reproș și anume că nu se văd efectele în economie. De aceea, poate că guvernul ar trebui să facă un exercițiu de transparență și să publice de exemplu lista cu cele mai mari 100 de alocări pentru investiții din bani de la buget. Un capitol la care cheltuielile publice au crescut foarte mult este cel al dobânzilor. Ministrul finanțelor a precizat ieri că nivelul cheltuielilor cu dobânzile a fost puternic subevaluat la momentul adoptării bugetului de stat. Desigur, subevaluarea nu a fost întâmplătoare, ci a făcut parte din strategia de reducere a deficitului bugetar folosind date cosmetizate. De altfel, sumele necesare pentru plata dobânzilor pot fi destul de ușor anticipat la începutul anului, micile devieri urmând a fi corectate pe parcursul anului. Ministrul Nazare a explicat că la prima rectificare bugetară situația a fost adusă la zi. Există și calcule care arată că în termeni reali încasările din TVA de exemplu au o tendință de scădere. Este adevărat, dar micile ajustări încurajatoare nu pot fi nici ele ignorate.

Duhul Sfânt, Mângâietorul, pe care Isus a spus că Îl va trimite în lume, este cel care ne schimbă caracterul, făcându-l asemenea cu al lui Hristos, și, odată realizat acest lucru, vom reflecta ca într-o oglindă slava Domnului. Astfel, caracterul omului care privește la Hristos se aseamănă așa de mult cu caracterul Domnului, încât aceia care îl privesc pe omul în cauză văd C345caracterul lui Hristos reflectat ca într-o oglindă.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Confruntată cu amenințarea rusească, Uniunea Europeană caută modalități de intervenție rapidă a trupelor sale, în caz de criză. Așa a apărut ideea unui ”Spațiu Schengen Militar”. Miercuri, Comisia Europeană a făcut primii pași în această direcție.   După cum arată o analiză a ziarului Le Figaro, sabotajul asupra liniei feroviare Varșovia-Lublin, pe care guvernul polonez îl pune pe seama Rusiei, ilustrează importanța strategică a infrastructurii în război. „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războaie”, a reamintit miercuri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citând o frază a generalului american John Pershing din timpul Primului Război Mondial. Astfel că Uniunea Europeană intenționează să simplifice procedurile și să modernizeze infrastructurile cheie pentru ca trupele și echipamentele să ajungă repede acolo unde este nevoie, în caz de pericol.   Asta își propune acest „Schengen militar”. Comisia vrea să reducă timpul de autorizare pentru deplasarea trupelor și echipamentelor pe continent de la 45 de zile în prezent la maximum 3 zile, pe timp de pace. Dar în cazul unei crize? Ei bine, dacă birocrația va putea fi simplificată de urgență, cu infrastructura e mult mai complicat. Le Figaro reamintește că atunci când armata franceză a vrut să trimită o duzină de tancuri Leclerc la baza NATO din România, în toamna anului 2022, s-a confruntat cu o mlaștină birocratică și logistică care a prelungit desfășurarea la... 45 de zile!  Germania interzisese utilizarea rețelei sale rutiere, argumentând că transportul militar depășea sarcina maximă autorizată pe osie (12 tone). Transportul feroviar a întâmpinat și el probleme. Unele poduri feroviare nu puteau susține încărcătura. Anul acesta, în timpul exercițiului NATO Dacian Fall de luna trecută, convoiul a trebuit să călătorească pe mare de la Marsilia până la portul grecesc Alexandropolis, apoi înapoi pe șosea prin Grecia, Bulgaria și România. 500 de puncte nevralgice identificate Astfel, conform planului, autoritățile naționale și europene trebuie să își modernizeze infrastructura. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi… aproximativ 500 de puncte nevralgice au fost identificate în coordonare cu NATO de-a lungul a patru coridoare militare – Nord, Est, Centru-Sud și Centru-Nord – ale căror trasee exacte rămân confidențiale. Acestea urmează să fie consolidate până în 2030 Din punctul de vedere al organizării, în cazul unei crize majore, Comisia poate declara stare de urgență, aprobată de Consiliu în câteva ore, ocolind autorizațiile administrative. Planul include, de asemenea, stabilirea unui acces prioritar pentru echipamentele militare. Bruxelles-ul propune, de asemenea, punerea în comun a resurselor strategice între statele membre, prin intermediul unui portal digital unic. Vorbim despre trenuri de marfă, stocuri de muniții, combustibil și altele. Toate acestea, concomitent cu consolidarea industriei de apărare. Bugetul alocat mobilității militare va crește de zece ori în următorul buget multianual al UE (2028-2034), ajungând la 17,6 miliarde de euro. Așadar, nevoia de acțiune este urgentă, având în vedere că mai multe servicii de informații europene și șeful Statului Major al Apărării din Franța, Fabien Mandon, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unei confruntări cu Rusia în termen de trei până la patru ani. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Anul acesta, au fost economiști care au insistat pe ideea că România va intra în recesiune. Bineînțeles, nu era vorba doar despre defetism, ci și despre folosirea unui model de prognoză. Cifrele recente ar putea să le dea dreptate celor care au prognozat recesiunea. În trimestrul al treilea, economia românească a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior. Este o evoluție care atrage atenția, cu atât mai mult cu cât, într-o precizare care nu îi este neapărat caracteristică, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a remarcat la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, că scăderea economică trebuie să fie un semnal de alarmă. Nu este neobișnuit ca economia să înregistreze o scădere față de trimestrul precedent. Ultima oară s-a întâmplat în primul trimestru al anului 2023, atunci când scăderea a fost minimă, cu 0,1%. Dar, sunt economiști care pun preț pe indicatorul de raportare la trimestrul anterior luând în calcul că acesta arată o tendință. Este adevărat că în termeni anuali creșterea economică este pe plus, adică atât în trimestrul al treilea 2025 față de aceeași perioadă de anul trecut, cât și în primele nouă luni ale anului, ritmul creșterii a fost cu 1,4%, ca serie ajustată sezonier. O analiză a grupului BCR arată că agricultura, prin producția realizată, și sectorul construcțiilor au contribuit la creșterea economică, iar producția industrială a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, cererea internă și-a încetinit creșterea și a avut ca efect o scădere a vânzărilor cu amănuntul. O scădere care vine și pe fondul reducerii puterii de cumpărare din cauza creșterii inflației. Iar inflația a urcat din cauza creșterii TVA, a tarifelor la energia electrică și a accizelor. Va aluneca economia românească în recesiune? Prognozele oficiale spun că nu, de exemplu chiar Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport despre România în care arată că prognoza de creștere pentru anul acesta este de 1%, iar anul viitor estimarea FMI pentru creșterea economică este de 1,4%. Dar, economiști independenți vorbesc în continuare despre o recesiune tehnică, situație în care s-ar ajunge dacă și în ultimul trimestru al anului s-ar înregistra o scădere față de trimestrul precedent. De fapt, marea problemă nu este neapărat intrarea sau nu în recesiune, ci faptul că economia și-a pierdut capacitatea de a genera o creștere la un nivel ridicat. În urmă cu patru-cinci ani, România avea un ritm solid de creștere economică, în pofida faptului că principala contribuție venea de la consum. Anul trecut, specialiștii au observat că la un stimul bugetar de 8,6% din PIB s-a realizat o creștere economică cu 0,9%, iar anul acesta pentru un deficit bugetar de 8,4% din PIB se va atinge, să admitem, o creștere economică de cel mult 1%, care ar putea include și un scurt episod de recesiune tehnică. Evident, este prea puțin. Desigur, în jocul evoluției produsului intern brut intră și inflația. BNR a realizat o amplă anchetă de prețuri cu ocazia creșterii TVA din luna august. Astfel, au fost monitorizate prețurile a 33.000 de produse alimentare plus același număr de mărfuri nealimentare pentru a vedea în ce măsură creșterea TVA s-a transmis asupra prețurilor produselor. Concluziile sunt că în cazul alimentelor, pentru 80% dintre produse prețurile au crescut o dată cu creșterea TVA, iar la o parte dintre mărfuri, 13%, creșterile de prețuri au fost mai mari decât creșterea TVA. La produsele nealimentare, majorările de prețuri au fost mai lente în timp și mai mici decât nivelul de creștere al TVA. Explicația poate fi aceea că mulți producători și comercianți au preferat să aștepte lunile de toamnă, atunci când în mod tradițional ajustează prețurile produselor nealimentare. Au fost și excepții. De exemplu, în cazul combustibililor transmiterea creșterii TVA în prețuri a fost de numai 50%, iar legumele, fructele și ouăle au avut chiar scăderi de prețuri. În concluzie, economia românească este în faza în care ajustează prețurile, în principiu, în sus, fără însă ca efectele să fie vizibile și asupra creșterii economice.

Bucureștiul introduce reguli stricte și amenzi semnificative pentru reducerea traficului și a poluării, vizând atât șoferii de taxi și ride-sharing, cât și participanții la trafic în general, mai ales cei care folosesc nemotivat benzile desemnate autobuzelor.  În doar două zile, polițiștii rutieri au aplicat aproape 150 de amenzi, în valoare totală de aproximativ 53.000 de lei, demonstrând vigilența autorităților în aplicarea noilor măsuri.O modalitate practică de a contribui la reducerea traficului, pe care administrația Capitalei își propune s-o încurajeze, este carpooling-ul. Poți organiza deplasările împreună cu colegii de muncă, vecinii sau prietenii care au trasee similare.Este important să stabiliți reguli clare privind orele de plecare, punctele de întâlnire și contribuția la combustibil. Astfel, economisești bani, reduci stresul zilnic și contribui la fluidizarea traficului.   Mai multe detalii aici

Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) - Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) - INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) - De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Fără surprize la Congresul PSD de astăzi: Grindeanu candidează singur. Cum se modifică statutul partidului (Adevărul) Partidul Social Democrat organizează astăzi un Congres pentru alegerea noii conduceri. Sorin Grindeanu, președinte interimar, urmează să fie confirmat oficial în fruntea partidului, cu puteri depline. Evenimentul marchează schimbări importante în structura internă a PSD, inclusiv alegerea unei noi echipe de conducere și modificarea statutului. Printre noutăți se numără și renunțarea oficială la eticheta de „progresist”. Noua echipă a PSD, propusă prin moțiunea lui Sorin Grindeanu, reunește membri cu notorietate, cu putere în partid, dar din zone diferite: eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, candidează pentru un post de prim-vicepreședinte al PSD. În același timp, eurodeputatul Claudiu Manda, vicepreședinte pe regiunea sud-vest, candidează pentru postul de secretar general al partidului, înlocuindu-l pe Paul Stănescu, iar deputatul Gabriel Zetea, în prezent vicepreședinte pe administrație și infrastructură, candidează pentru un post de vicepreședinte regional pentru zona de Nord-Vest. Noua echipă de conducere va cuprinde cinci prim-vicepreședinți, opt vicepreședinți regionali și 12 vicepreședinți pe diverse domenii de activitate, pe lângă secretarul general și președintele Consiliului Național și poziția de președinte. Astfel, scrie ziarul Adevărul, numărul membrilor conducerii crește de la 21 la 27.  Lupii tineri din echipa lui Sorin Grindeanu. Cine sunt greii PSD din spatele lor (Cotidianul) Tinerii din PSD care au ajuns în lumina reflectoarelor sunt crescuți la umbra greilor din PSD. Liderii cu greutate se retrag din prim-plan, dar nu renunță la frâiele puterii. În echipa lui Grindeanu nu se vor mai regăsi Paul Stănescu, Marian Neacșu, Radu Moldovan. Nici Mihai Tudose nu mai e chiar în prima linie, deși rămâne președintele Consiliului Național. Alți lideri cu vechime s-au retras mai demult. Dar asta nu înseamnă că nu influențează deciziile partidului de după cortină.  Lupii noi din PSD sunt crescuți la umbra lor, o arată evoluția carierei acestora din urmă și, în unele cazuri, declarațiile publice. Oamenii grei din PSD i-au crescut și i-au aruncat acum în jungla de la București ca să ocupe primele poziții la vârful partidului și să le ducă mai departe moștenirea.  Cine pleacă, cine vine în echipa lui Grindeanu citiți în Cotidianul. Fostul primar Daniel Tudorache se pregătește să intre în Top 10 inculpați de lux ajutați de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, să scape de pedepse (Libertatea) Daniel Tudorache este următorul condamnat care se pregătește să își anuleze pedeapsa, după recursul în casație depus de el și ajuns la complet, din componența căruia face parte și șefa Înaltei Curți, Lia Savonea. Până acum, judecătoarea a ajutat cel puțin 10 nume grele din politică, administrație și mediul privat să scape ori să își îndulcească situația penală. Fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat pe 21 ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, va afla pe 17 noiembrie 2025 dacă va scăpa sau nu de pedeapsă. Libertatea prezintă în ordine cronologică descrescătoare alte 10 dosare ale unor inculpați VIP care au beneficiat de clemența judecătoarei Lia Savonea de când a ajuns la Înalta Curte. INTERVIU INTEGRAL Ciprian Ciucu: Mă lupt cu Băluță că nu vreau să ia PSD Bucureștiul / Categoric nu o să candidez la Cotroceni / Refacerea Bulevardului Magheru și consolidarea seismică sunt proiectele majore (G4Media) Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria București și primar în funcție al Sectorului 6, a declarat într-un interviu acordat lui Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă pentru G4Media. ro că principalul său rival în cursă este Daniel Băluță de la PSD. Ciucu a spus că refacerea Bulevardului Magheru și a Căii Victoriei din centrul Capitalei, descongestionarea traficului și consolidarea seismică sunt principalele sale proiecte la Primăria București. Ciucu a exclus o viitoare candidatură la Președinția României cu excepția unei situații ”excepționale” și a propus mai multe soluții pentru traficul sufocant din Capitală. De ce cresc de la an la an vânzările de Black Friday și cum ajung românii să cumpere lucruri de care nu au nevoie (HotNews) Black Friday a devenit în România un ritual anual al cumpărăturilor. Deși mulți spun că reducerile sunt o păcăleală, cifrele arată altceva: de la an la an, magazinele bat recorduri de vânzări. Fenomenul spune multe despre cum s-au schimbat românii, nu doar în obiceiurile de consum, ci și în felul în care reacționează emoțional la ideea de ofertă.  Mai multe studii au analizat de-a lungul anilor motivele psihologice, sociale și de marketing care stau la baza cumpărăturilor de Black Friday, dar și a tendinței de a achiziționa produse de care nici nu ai nevoie. Studiile, citate de HotNews, vorbesc despre cumpărarea impulsivă, despre teama de a pierde o ocazie bună, despre sentimentul de urgență și de raritate, dar și despre motive legate de pura plăcere. Suntem influențați foarte mult și de ce fac oamenii din jur, fiindcă aflăm despre prieteni care ne spun că și-au luat airfryer, espressor, aspirator robotic, geacă sau smartphone, așa că ne gândim să nu rămânem mai prejos. eMAG organizează Black Friday pe 7 noiembrie, cel mai devreme în istoria evenimentului de shopping.   

Un grup de economiști americani a calculat cât a pierdut marca Tesla din cauza implicării politice a lui Elon Musk. Peste un milion de mașini ar fi putut fi vândute în plus dacă Musk nu ar fi intrat atât de adânc în politică. Revenirea la conducerea Tesla pare că reabilitează ceva din imaginea omului de afaceri și a brandului auto. Patru economiști de la Universitatea americană Yale s-au hotărât să analizeze influența pe care a avut-o aventura politică a lui Elon Musk asupra companiei Tesla. Studiul a fost publicat de către „Biroul Național de Cercetări Economice” și concluzionează că șeful Tesla a avut un impact negativ semnificativ asupra vânzărilor de automobile din cauza activităților politice partizane. Astfel, vânzările de mașini electrice au înregistrat creșteri în ultimii doi ani (7%, anul trecut, și 1,5%, în prima jumătate a anului acesta), în timp ce vânzările Tesla au scăzut. Studiul celor patru economiști americani arată că fără abordările politice ale lui Elon Musk, în perioada octombrie 2022-aprilie 2025, vânzările Tesla pe piața americană ar fi fost cu 67%-83% mai mari, ceea ce înseamnă între un milion și 1,26 milioane de vehicule vândute. Mai mult, autorii analizei arată că Tesla ar putea fi întrecută în materie de vânzări la nivel global de către o companie chineză producătoare de mașini electrice. Scăderea vânzărilor de mașini Tesla a fost cauzată de consumatorii cu preferințe politice democrate. Astfel, înainte de octombrie 2022, consumatorii cu simpatii de stânga au cumpărat mașini Tesla fie datorită preocupărilor legate de mediu, fie datorită notorietății mărcii. Dar, după octombrie 2022 tendința se schimbă. Însă, nu doar că Elon Musk a afectat vânzările brandului pe care îl conducea, ci se observă, în același timp, o creștere a vânzărilor mărcilor concurente cu procentaje cuprinse între 17% și 22%. Deci nu doar că și-a sabotat propria marcă, dar deciziile lui Elon Musk au dus la creșterea vânzărilor concurenței. Problemele lui Musk încep în momentul în care preia controlul asupra rețelei sociale Twitter, pe care o redenumește X, declanșează un proces masiv de concedieri și schimbă politica de moderare a postărilor făcând-o mult mai relaxată și permițând o abordare extremistă, considerată de dreapta. Din cauza acestor schimbări, mulți utilizatori au părăsit rețeaua. Percepția negativă a continuat o dată cu acțiunile lui Musk. Părerile sale politice tranșante, implicarea în candidatura lui Donald Trump, inclusiv prin donații care au totalizat 300 milioane de dolari și apoi preluarea conducerii Departamentului de Eficiență Guvernamentală. Toată această evoluție politică la care putem adăuga prietenia afișată cu președintele american au dus la o scădere a vânzărilor Tesla și mai mult în unele cazuri chiar la proteste și chemări la boicot a mărcii care se confundă cu imaginea omului de afaceri american. În luna mai a.c., Elon Musk își încheie scurtul, dar intensul periplu politic. Ieșirea din zonă se face cu scântei, respectiv cu o ceartă publică între Trump și Musk pe tema legii de susținere a economiei. Studiul celor patru economiști americani arată că după părăsirea scenei politice de către Elon Musk, vânzările Tesla își revin. Astfel, în perioada iulie-octombrie a.c. producătorul american a vândut 500.000 de vehicule pe întreaga piață mondială, ceea ce îl plaseză din nou într-o poziție bună în industrie în materie de vânzări. Ceea ce nu va opri reculul pe întregul an, mai ales că există analiști care sunt de părere că avansul vânzărilor s-a datorat și unei conjuncturi, în sensul că se așteaptă ca unele facilități acordate la achiziția unei mașini electrice să fie sistate. Nu doar acțiunile și opiniile politice ale lui Elon Musk au contat, ci și strategia aplicată pentru Tesla. De exemplu, marca nu a mai lansat niciun produs nou în ultimii cinci ani, ceea ce arată că nu au ținut pasul cu concurenții. Cu toate acestea, capitalizarea Tesla rămâne la un nivel record, 1.360 miliarde de dolari. Alte companii din sectorul auto au capitalizări importante, dar departe de Tesla. Este cazul Toyota, Mercedes, Volkswagen, Renault sau Stellantis. În concluzie, în materie de business, intrarea lui Musk în politică a adus mai multe prejudicii decât beneficii.

Președintele american Donald Trump a început un turneu asiatic plin de mize economice. Unul dintre obiective este ca SUA să încheie mai multe acorduri comerciale, printre care și pe tema pământurilor rare. Ieri, Trump a participat la Kuala Lumpur, în Malaezia, la reuniunea Asociației statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Astăzi, președintele american se va întâlni cu prima femeie premier a Japoniei, tema fiind tot cea a discutării unor detalii tehnice după ce SUA și Japonia au semnat un acord comercial. Apoi, Trump va fi prezent în Coreea de Sud la summit-ul Asociației pentru cooperarea economică Asia-Pacific (APEC), acolo unde se va întâlni joi cu președintele chinez, Xi Jinping. Tema principală este cea a relațiilor economice și comerciale dintre SUA și China, tensionate din nou de anunțul Chinei de restricționare drastică a exporturilor de metale rare și de replica lui Donald Trump care amenință cu o creștere cu 100% a taxelor vamale pentru importurile venite din China. Până la întâlnirea de joi, 30 octombrie a.c., în SUA este în continuare multă efervescență legată de taxele vamale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump a anunțat o creștere a tarifelor vamale cu încă 10% pentru importurile din Canada. Decizia vine după ce președintele american s-a enervat din cauza unei reclame. Care este problema? Guvernul provinciei Ontario a lansat în urmă cu două săptămâni o campanie publicitară împotriva tarifelor vamale americane, campanie care a fost distribuită pe o rețea socială chiar de către premierul provinciei Ontario, Douglas Ford. Răspunsul lui Donald Trump a fost că a oprit negocierile comerciale cu Canada, iar în week-end a anunțat creșterea tarifelor vamale pentru importurile din Canada. Clipul publicitar a fost difuzat la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul primului meci al campionatului nord-american de baseball, un eveniment sportiv care, de altfel, s-a bucurat de o audiență foarte mare. Campania publicitară a provinciei Ontario a inclus clipuri audio și video dintr-un discurs radio al fostului președinte american Ronald Reagan, din aprilie 1987. Președintele Reagan, republican, critica tarifele impuse importurilor spunând că acestea au dus la pierderea de locuri de muncă, au defavorizat consumatorii și au declanșat războaie comerciale. Negocierile comerciale dintre SUA și Canada care se derulau pe teme importante precum, aluminiul, oțelul și energia, au fost blocate de Donald Trump, iar întâlnirea dintre președintele american și premierul canadian la reuniunea APEC a fost, se pare, anulată. Canada este al doilea partener comercial al SUA și un important furnizor de oțel și aluminiu pentru companiile americane. Unele importuri canadiene sunt taxate cu 25% (10% pentru energie și potasiu), iar mărfurile incluse în acordul comercial SUA-Canada-Mexic sunt scutite de taxe vamale. După cum se știe deja, va fi de văzut în cât timp va trece furia lui Trump și se va reveni la negocierile comerciale. Totodată, președintele american are o problemă la el acasă și anume o creștere cu 15% a prețului cărnii de vită, într-un an, la o inflație de numai 3%. Este un caz delicat pentru consumatorii americani care sunt obișnuiți să cumpere cantități importante de carne de vită, sub diverse forme alimentare. Drept urmare, președintele american a schimbat macazul, în sensul că deși este un protecționist evident, a decis să deschidă piața americană pentru carnea de vită argentiniană. Astfel, Casa Albă a anunțat că va crește de patru ori cota de carne de vită din Argentina care poate intra în SUA cu tarife vamale preferențiale. De altfel, într-un mesaj adresat pe rețeaua sa socială preferată, Donald Trump a precizat „că îi adoră pe crescătorii de vite americani, dar că ei trebuie să înțeleagă că o duc atât de bine pentru că s-au impus tarife vamale și că ar trebui să reducă prețurile.” Desigur, crescătorii americani de bovine își prevestesc propriul lor dezastru, dar în acest caz, Donald Trump nu face, deocamdată, derogări.

Bugetul pe primele opt luni ale anului își menține deficitul bugetar înalt. Rectificarea care urmează va aduce datele bugetare la noua situație din economie, dar progresele în materie de reducere a deficitului nu vor fi spectaculoase. Despre datele bugetare pe primele șapte luni ale anului, scriam recent că au câteva semne încurajatoare. Era vorba despre tendința de scădere a deficitului bugetar calculat pentru fiecare lună și despre apropierea în iulie a.c. de un excedent primar. S-au menținut și în august a.c. aceste evoluții pozitive? Nu. Luna august se întoarce la un deficit bugetar mai mare (9,9 miliarde față de 6,7 miliarde, în iulie a.c., sau 5,5 miliarde de lei, în iunie a.c.). Ceea ce înseamnă că deficitul bugetar lunar a revenit în zona de creștere. De asemenea, nivelul lunar al deficitului s-a îndepărtat de excedentul primar și pentru că dobânzile plătite în contul datoriei publice au înregistrat un nivel scăzut, adică doar 1,4 miliarde lei. Cu alte cuvinte, luna iulie a.c. pare că a fost doar o conjunctură pozitivă, nu o tendință de durată. Luna august a.c. mai era interesantă dintr-un punct de vedere și anume trebuia văzut dacă în buget apar primele semne ale aplicării pachetului de măsuri, adică o creștere a încasărilor din TVA și o reducere a cheltuielilor de personal ca urmare a scăderii sporului pentru condiții grele de muncă. În ceea ce privește capitolul TVA, luna august a adus o creștere a veniturilor bugetare. În comparație cu anul precedent, creșterea pe primele opt luni a fost cu 7%. De asemenea, doar în luna august încasările nete au fost de 12,6 miliarde de lei, mai mult decât media lunară care a fost de aproximativ 10 miliarde de lei. Să mai facem o comparație. Anul trecut, în luna august, încasările nete din TVA au fost de 11 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în august 2025 veniturile nete au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Nu putem pune încasările bugetare mai mari pe seama creșterii cotei de TVA de la 19% la 21%, pentru că datele sunt relative, în sensul că dincolo de veniturile bugetare obținute din TVA mai intervine un factor și anume rambursările. Ministerul Finanțelor precizează că anul acesta rambursările de TVA au fost mai mari cu două miliarde de lei decât în aceeași perioadă a anului 2024. În luna august a.c., cheltuielile de personal au fost sub media anuală, 13,6 față de 14 miliarde de lei, ceea ce ar putea însemna că apar efectele în buget ale reducerii sporului. Putem căuta „cu lupa” în buget primele semne ale pachetului de ajustare a deficitului. Nu sunt foarte vizibile, dar nici nu pot fi ignorate. Dar, dincolo de analizele la nivel de lună, situația deficitului bugetar pentru perioada ianuarie-august 2025 nu arată un progres substanțial. Astfel, procentual, deficitul scade față de anul trecut, 4,54% față de 4,59% din PIB, dar nominal crește cu aproximativ 5 miliarde de lei. Să privim, însă, spre următoarele luni ale anului. Înțelegerea cu Comisia Europeană referitoare la un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 este suficient de relaxată pentru ca obiectivul să fie atins. Chiar și în aceste condiții, rectificarea bugetară este importantă pentru că readuce bugetul la realitatea economică de azi. Creșterea economică a încetinit, inflația a crescut, iar noile alocări vor asigura plata salariilor bugetare în instituțiile în care în acest moment lipsesc fondurile din buget. În ultimii ani, programul Anghel Saligny a fost în centrul dezbaterilor politice. Programul a fost la un pas să fie oprit (premierul a dorit blocarea finanțării), dar protestele primarilor au dus la o schimbare de abordare. Mai exact, premierul a anunțat recent că la rectificare programul de dezvoltare locală va mai primi două miliarde de lei pentru a se putea plăti facturile pe întregul an. De asemenea, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan sumele alocate pentru investiții continuă să crească în comparație cu anul trecut. În concluzie, datele bugetare din perioada ianuarie-august arată că 2025 este un an de tranziție către o consolidare fiscală mai amplă în anul următor.

Părtășia creștină este un mijloc prin care se formează caracterul. Astfel egoismul este eliminat din viață, iar oamenii sunt atrași la Hristos, marele Centru. În felul acesta primește răspuns rugăciunea Sa ca urmașii Lui să fie una, cum El este una cu Tatăl.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

În fiecare toamnă, mai multe ONG-uri din România lansează apeluri pentru voluntari care să participe la acțiuni de plantare. Printre cele mai active se numără Plantează în România, MaiMultVerde, programul Adoptă un copac al Viitor Plus sau Plantăm Fapte Bune în România. Urmărește pe site-urile organizațiilor calendarul plantărilor, detalii despre locații și modul în care te poți implica, de la înscrierea ca voluntar la donații pentru puieți.Pregătirea pentru o astfel de activitate este simplă, dar importantă: trebuie să te îmbraci corespunzător, cu haine comode și încălțăminte de teren, să ai mănuși, apă și, dacă este nevoie, unelte ușoare. E bine să știi dinainte ce specii se plantează și cum trebuie făcute gropile, pentru ca puieții să aibă șanse mari de prindere. Astfel, fiecare voluntar contribuie activ la crearea și menținerea unei păduri sănătoase.

9 orașe din România în top 10 orașe europene sufocate de trafic, Street Delivery anunță o dezbatere în mijlocul străzii pornind de la cifrele studiului Friendly City Index. Conform studiului, traficul este una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate în România pentru orașe mai prietenoase. De la teme legate de cum ne simțim în orașe, problema lipsei spațiilor verzi sau a transportului în comun, vorbim cu arhitecta Maria Duda, parte din echipa Street Delivery 2025. La 20 de ani de Street Delivery, tema ediției aniversare vine „sub semnul întrebării”. Privim, pe de o parte, la parcursul unui eveniment-manifest care a crescut alături de oraș și comunitățile sale, iar pe de altă parte readucem în spațiul public exercițiul democratic al interogației și dezbaterii, în perioada 26–28 septembrie, pe strada Arthur Verona din București. Street Delivery a fost, încă de la începuturile sale, o platformă pentru oameni cărora le pasă de ce e în jurul lor: artiști, activiști idealiști sau pragmatici, poeți, muzicieni, arhitecți, designeri, urbaniști, comunități, cercetători, grădinari, jurnaliști, publicitari, graficieni, scriitori, profesori și studenți, fotografi, meșteșugari, performeri, oameni și organizații care dau viață orașului. La ediția de 20 de ani, Street Delivery devine nu doar un festival, ci un exercițiu colectiv de întrebări, răspunsuri și scenarii pentru orașele în care vrem să trăim. După o ediție dedicată Generației Z, care a transformat strada într-un spațiu al dialogului despre cum tinerii se raportează la oraș și la viitor, ediția din 2025 a Street Delivery, pusă sub semnul întrebării, redeschide strada Arthur Verona nu doar pietonilor, ci și curiozității colective: cum putem construi orașe care ne apropie, cum putem cultiva legături între generații și cum putem regândi spațiul comun ca pe un loc al întâlnirii și al reflecției? Acum, la douăzeci de ediții distanță, ridicăm întrebarea către comunitate: ce efect a avut Street Delivery asupra orașului și locuitorilor săi? Ce rol a avut, ce rol are și ce rol vrem să aibă în viitor?  „Ne dorim recuperarea autentică a spațiului public și reconectarea la valorile sale - spațiu sigur, confortabil, deschis, incluziv, în care luăm pulsul orașului, care ne inspiră să ne implicăm în construirea și apărarea binelui comun. Spațiul public este un spațiu al reconcilierii, al însănătoșirii, atât pentru orașul construit, cât și pentru cei care îl folosesc. Prin exersarea interacțiunii sociale, a preocupării pentru frumos în spațiul urban, pentru respectul celuilalt și al interesului public, Street Delivery devine un manifest al dreptului la spațiul public.” Maria Duda, curatoarea ediției aniversare de 20 de ani, a festivalului Street Delivery. La ediția aniversară, Street Delivery aduce în prim-plan șase teme cheie pentru felul în care trăim și împărtășim orașul, șase panouri cu întrebări vor fi instalate pe strada Arthur Verona, fiecare devenind un punct de pornire pentru o dezbatere publică, coordonată de un ambasador – o voce puternică din cultură, arhitectură, activism sau jurnalism. Cele șase întrebări devin borne ale festivalului, dar și repere pentru o discuție mai amplă despre viitorul spațiului public. Astfel, strada se transformă într-o agora contemporană, unde dezbaterea devine metoda prin care recuperăm democrația spațiului public. Andrei Cohn – o voce pentru „Orașul și comunicarea” Regizor și scenarist, Andrei Cohn va invita comunitatea să-și pună întrebarea: cum putem conviețui altfel decât prin alienare? El va porni de la ideea că dialectica individualităților – fie că vorbim despre cetățeni, comunități sau cartiere – a creat orașe precum Istanbul, Paris sau New York și va atrage atenția că Bucureștiului îi lipsește încă un spirit comun discutat și asumat. Cohn este legat de istoria Street Delivery prin „panoul de critică socială” de pe Strada Verona, devenit simbol urbanistic și cultural. Ca regizor, va aduce în discuție și experiența sa artistică, de la scurtmetrajele Înainte și după 22/12/1989, Maica Domnului de la parter și Fotografii de familie, până la lungmetrajele Acasă la tata, Arest și Săptămâna Mare (2024, Berlinale). Tudor Ganea – o voce pentru „Orașul și imaginea” Arhitect și scriitor, Tudor Ganea va provoca publicul să reflecteze la felul în care imaginea definește orașul: cum îl vedem, cum îl reprezentăm și cum îl trăim. Cunoscut pentru romanele Cazemata, Miere, Porci, 8, Cântecul păsării de plajă și Vreau să aud numai de bine, traduse și premiate, Ganea va aduce în dialog și experiența sa profesională din Administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, unde se confruntă cu tensiunea dintre patrimoniu și prezent. El va explora împreună cu comunitatea modul în care imaginea literară, arhitecturală și vizuală influențează percepția orașului și a spațiului public. Carmen Gheorghe – o voce pentru „Orașul și femeia” Activistă și președinta E-Romnja, Carmen Gheorghe va aduce în discuție felul în care femeile – rome și nerome – accesează orașul și își revendică locul în spațiul public. Întrebările pe care le va ridica vor viza obstacolele, tensiunile și formele de solidaritate care pot transforma orașul într-un spațiu incluziv. Laureată a premiului Women of Courage (2022), Gheorghe va explora împreună cu comunitatea și cu invitatele sale – Tudorina Mihai, Anca Nica și Nora Costache – cum se pot construi oaze de vizibilitate și curaj pentru femei. Iulia Iordan – o voce pentru „Orașul și singurătatea” Scriitoare, educator muzeal și curator, Iulia Iordan va provoca comunitatea să reflecteze la felul în care orașul generează izolare și, în același timp, poate oferi contexte de apropiere. Autoare de cărți pentru copii, resurse educaționale și expoziții interactive, co-fondatoare a Asociației De Basm și membră a Asociației Da'DeCe, Iordan va explora împreună cu publicul cum literatura, muzeele și arta contemporană pot combate singurătatea și pot întări comunitatea urbană. Emilia Șercan – o voce pentru „Adevărul și informația” Jurnalist de investigație și lector universitar, Emilia Șercan va deschide dialogul despre cum poate fi construit un spațiu public bazat pe adevăr și transparență. Cu o carieră de aproape trei decenii și investigații de referință despre plagiat, corupție și manipulare mediatică, Șercan va explora împreună cu comunitatea cum circulă informația și cum putem rezista într-o epocă a fake news-ului și a dezinformării. Cristian Neagoe – o voce pentru „Street Delivery? sau !” Activist de mediu, traducător și co-fondator Street Delivery, Cristian Neagoe va invita comunitatea să reflecteze la chiar identitatea acestui eveniment. După 20 de ani, el se întreabă: ce a însemnat Street Delivery pentru București și ce ar putea însemna în următoarele două decenii? Absolvent de filosofie, organizator de evenimente și curator de expoziții, Neagoe va explora alături de public sensul și viitorul acestui manifest urban, punând sub semnul întrebării continuitatea și transformarea sa. Cele șase dezbateri publice, introduse în ultimii ani ca parte a demersului de a transforma Street Delivery din festival de stradă în instrument și promotor de politici publice, vor avea și de această dată rolul de a conecta administrația publică, profesioniștii și societatea civilă într-un dialog constructiv și deschis despre temele actuale. În 2025, cele șase întrebări vor popula fizic strada Arthur Verona, devenind pretexte pentru discuții informale între participanți, exerciții de dezbatere pentru elevi și studenți și declanșatoare ale dialogurilor publice dintre profesioniștii care, prin proiectele lor prezentate la Street Delivery de-a lungul celor 20 de ani, au adus mici sau mari îmbunătățiri orașului. La fel ca sintagmele reclamelor, întrebările se vor insera în gândurile vizitatorilor, invitându-i, chiar și temporar, la reflecție sau confruntare cu propriile atitudini, opțiuni și motivații legate de viața urbană. 42 de proiecte provenite din comunitate, pe scena ediției din acest an a Street Delivery  Vara aceasta, apelul de proiecte – acțiune definitorie a Street Delivery – a adunat 70 de inițiative venite din partea unor organizații, artiști și grupuri civice diverse, implicate în viața orașului. Street Delivery s-a bucurat de numărul mare de proiecte, iar dintre acestea, a selectat 42 să contribuie la ediția aniversară. Street Delivery a ales aceste inițiative pentru ca ediția din acest an să răspundă la cât mai multe întrebări – știute și neștiute – și, în același timp, să fie un exercițiu de creștere, de cultivare a empatiei și de înțelegere a relației dintre oameni și oraș. Proiectele vor aduce pe strada Arthur Verona ateliere, instalații artistice, intervenții civice și experiențe practice menite să pună orașul „sub semnul întrebării”, să învețe prin joacă și explorare și să creeze punți de empatie între oameni.

Din acest an școlar, elevii din clasele pregătitoare, întâi și a-II-a învață cum să mănânce corect şi sănătos, în cadrul unei noi materii, opționale, "Educație Nutrițională". Inițiativa vine în contexul în care un sfert dintre copiii români sunt supraponderali. Iar bolile de inimă, diabetul sau afecțiunile respiratorii sunt câteva dintre complicațiile obezității, spune dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul "Bagdasar-Arseni" din București, medic implicat în grupul de lucru care a făcut posibilă această materie opțională, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Inițial, proiectul centrat pe prevenție a fost gândit pentru studenți, ne povestește dr. Ștefan Busnatu. "În urmă cu aproape un an, am mers la Agenția Națională pentru Sport, din dorința de a dezvolta un proiect împreună cu reprezentanții agenției, centrat pe prevenție în rândul studenților. După ce am discutat specific de problema întâlnită în rândul studenților când vine vorba de alegerile alimentare și totodată și de rata sedentarismului care se asociază pe mai departe cu o boală cardiovasculară, vicepreședintele Gabriel Tocean mi-a zis să o luăm mai din pripă, cu această educație și cu toate activitățile", explică dr. Busnatu.  Astfel a luat naștere un material educațional și interactiv pentru copii, despre cum ar trebui să-și privească alimentele din farfurie, pe care ar trebui să le aleagă sau cum să înțeleagă etichetele pe  care le vede în magazine. " Să îi facem să conștientizeze că ceea ce mănâncă se va transforma în viața lor pe mai departe, din punct de vedere al calității. Pentru că problema cea mai mare este că boala cardiovasculară generează și o invaliditate, și o viață care nu e de calitate și, totodată, nu e de dorit pentru nimeni.", explică medicul.  Potrivit acestuia, disciplina "Educație nutrițională" folosește cartonașe interactive, culori și asocieri dintre culori, alimente și gradul de sănătate,  etichete interactive, astfel încât copiilor să le fie ușor să deprindă lucruri importante pe care ar trebui să le știe la vârsta de 6-7-8 ani cu privire la alimentație. "Nu discutăm despre principii complexe, discutăm efectiv despre categoriile de alimente care îi vor face pe ei să fie mai rapizi, mai puternici, să fugă mai ușor, să gândească mai ușor și eventual, să rezolve exerciții mai ușor. Pentru că toate lucrurile au încercat să fie integrate într-un context pe care să îl înțeleagă și copilul și anume de ce ar trebui să ia decizia de a mânca sănătos? > Pentru că dacă îi explici doar că va avea o boală, s-ar putea să fie foarte greu să înțeleagă, cum de altfel și adulții înțeleg destul de greu când le explici că trebuie să se ferească de alimente pentru că se îmbolnăvesc", mai explică medicul Ștefan Busnatu. "Educație nutrițională" reprezintă o opțiune pentru toți copiii din România și cu această ocazie cred că e important să le insuflu celor care ne urmăresc, părinților, bunicilor să încerce să îi convingă pe copii că ar fi o alegere bună pentru ei. Pentru că aici, în definitiv, e alegerea copiilor dar și alegerea părinților, ce anume gândesc că ar fi constructiv pentru propriul copil. Și, ne-am dori, în principiu, ca la sfârșitul anului să vedem că rata de alegere a acestei materii a fost o rată satisfăcătoare și, totodată, să ne gândim cum putem integra și un element de măsurare a efectelor pe care le produce această materie, pe termen scurt. Pentru că, pe termen lung, le vom vedea probabil în 10 -15 ani de zile, dacă vom vedea că avem îmbunătățiri pe trendurile de care discutam mai devreme, de evoluție asupra ponderii și obezității.", mai spune medicul. Cum afectează obezitatea inima unui copil?  Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită atât la copii cât și la adulți, avertizează dr. Stefan Busnatu.    "Boala de inimă, diabetul, afecțiunile respiratorii devin complicații ale evoluției obezității, care are tendința să suprasolicite tot organismul și să-l degradeze. Asta, în condițiile în care discutăm de asocierea cu sedentarismul, fumatul, cu mediile poluate. Și, nu în ultimul rând, din păcate, mai nou, dar de fapt mai vechi, stresul cotidian a fost catalogat ca factor de risc independent de apariție a bolilor de inimă", spune dr. Ștefan Busnatu.     În primul rând copilul nu mai poate face efort fizic, și acesta este unul dint motivele pentru care avem foarte mulți copii scutiți de activitate fizică, care nu mai fac orele de sport. Pentru că supragreutatea generează lipsă de aer la efort fizic și copiii încep să acuze chiar și după ce urcă 2, 3, 4 etaje de bloc că nu mai au aer, explică dr. Ștefan Busnatu. Ce înseamnă mâncare sănătoasă pentru un copil O mâncare sănătoasă pentru copil ar trebui să conțină fructe și legume, integrale, spune dr. Ștefan Busnatu. "Copiii ar trebui să nu refuze alimentația aceasta, pentru că o alimentație care natural conduce la ingerarea de vitamine și minerale care sunt necesare pentru dezvoltarea copilului și, pe de altă parte, e foarte important de avut în vedere că și componenta proteică, alimentele care sunt bogate în proteine, cărnurile, laptele, ouăle, peștele trebuie să reprezinte, în definitiv, o bază. Copiii au nevoie de proteine astfel încât să se dezvolte și au nevoie să sintetizeze în celule și masă musculară. Nu au nevoie să expandeze celulele grăsoase. Și aici, dacă e să discutăm specific de ce ar fi de evitat, în definitiv, ar fi foarte important să avem în vedere că cel mai problematic lucru la ora actuală, pentru noi toți e reprezentat de produsele de patiserie. Pentru că sunt cele mai ușor de obținut, din păcate, ajung să fie consumate în exces, și toate produsele astea de patiserie, în definitiv, au o capacitate de absorbție a nutrienților foarte accelerată și nutrienții sunt de cele mai multe ori grăsimi și zaharuri, zaharuri care sunt foarte rafinate, care nu fac decât să se depună în organismul nostru.", mai spune medicul. Potrivit acestuia, dacă părinții și copiii vor alege, în număr mare, această materie - "Educație Nutrițională" - atunci "putem continua discuțiile cu cei de la Ministerul Educației pentru a evalua oportunitatea introducerii unei astfel de materii permanente".