Podcasts about astfel

Hidroelectrica, compania cu cel mai mic tarif din piața liberalizată de energie electrică ajută și distorsionează, în același timp, mediul concurențial. Pe de o parte, are avantajul producătorului cu cele mai reduse costuri care este și furnizor. Pe de altă parte, obligă firmele din piața de furnizare să coboare prețurile de vânzare către consumatori. Un amic mi-a povestit săptămâna trecută cum se pregătește de re-liberalizarea pieței de energie electrică. De la 1 iulie a.c., se va renunța la plafonarea tarifelor la energie electrică și se va reveni la o piață concurențială. Amicul meu s-a uitat pe comparatorul de prețuri de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a văzut că furnizorul său va avea un tarif mai mare decât Hidroelectrica, după data de 1 iulie a.c., și a decis să se mute la producătorul hidro. După rezilierea contractului, firma de la care a plecat i-a propus o ofertă de preț mai bună decât cea înregistrată la ANRE, dar, prea târziu, amicul semnase deja contractul cu noul furnizor. Liberalizarea pieței de energie electrică a început în anul 2021, dar a durat doar nouă luni. Procesul de liberalizare a presupus crearea unui cadru concurențial între furnizori. În România, una dintre problemele apărute o dată cu procesul de creare a unei piețe de energie după rigorile europene a fost aceea că firmele producătoare s-au împărțit în funcție de sursa folosită pentru producerea energiei electrice. Această configurație a producătorilor a dus inevitabil la diferențe semnificative în ceea ce privește costurile de producție. O discuție separată este legată de capacitatea companiilor de a produce „în bandă”, așa cum se numește în limbaj tehnic, adică pentru a acoperi orele din zi în care consumul este maxim. În urmă cu doi ani, am asistat la un exod al consumatorilor casnici către Hidroelectrica. Au fost două motive: pe de o parte, pentru că firma a intrat în piață cu cel mai mic tarif, chiar și în condițiile în care prețul era plafonat, pe de altă parte, pentru că este posibil ca firma cu capital majoritar de stat să se fi bucurat de încrederea consumatorilor. Situația se poate repeta de la 1 iulie a.c., o dată cu revenirea la o piață liberalizată. Deja, consumatorii casnici știu că Hidroelectrica are cea bună ofertă de preț și se îndreaptă către companie. Conform declarației președintelui directoratului, Karoly Borbely, aproximativ 11.000 de clienți noi vin zilnic către companie. Ar putea fi doar începutul. Șeful Hidroelectrica a explicat într-o conferință de specialitate că dacă numărul clienților va crește foarte mult, compania nu va mai putea asigura, probabil, cel mai mic tarif al pieței dintr-un motiv foarte simplu și anume va trebui să cumpere energie și din alte surse sau de pe piața spot. Karoly Borbely nu a precizat numărul de clienți la care compania ar trebui să apeleze la piața liberă, dar contează și un alt parametru și anume nivelul producției pe care va reuși să îl realizeze compania. O viitoare migrare masivă a consumatorilor casnici către Hidroelectrica aduce în discuție câteva teme sensibile. Prima este legată de nivelul de concurență pe care îl asigură liberalizarea pieței. Logica pieței europene era de a separa activitățile de producție, transport, distribuție și furnizare pentru a asigura un mediu concurențial. Acest tip de organizare de piață a fost uitat. Avem acum producători care sunt și furnizori. Ce contează că unii producători acționează prin firme diferite de furnizare, rezultatul este același. Dintre producătorii care sunt și furnizori, Hidroelectrica este în poziția cea mai avantajoasă. A doua temă este cea a oportunității pentru economia românească. Astfel, cu cât Hidroelectrica alocă o cotă mai mare din producție consumatorilor casnici cu atât energia contractată companiilor va fi mai puțină. În următoarele luni, va fi important ca firmele să poată avea acces la energie ieftină pentru a nu face presiune asupra creșterii prețurilor. Bineînțeles, consumatorii casnici sunt importanți, dar cei industriali sunt esențiali. Oferta Hidroelectrica poate avea un efect bun în piață, în sensul presiunii asupra prețurilor. Dar, în orice situație, Hidroelectrica va fi avantajată. Ceea ce arată că noua liberalizare a tarifelor energiei electrice nu va fi simplă.

PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul) - INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews) - România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea) Elefantul din odaia nașterii guvernului și fereastra de timp care se închide (SpotMedia)De aproape o lună România are premier și guvern interimar cu puteri limitate. Nu va putea trimite pe 4 iunie la Bruxelles un plan fiscal adoptat de reducere a deficitului bugetar la 7%, o reformă fără de care urmează blocarea fondurilor europene.E posibil să fi obținut de la Comisia Europeană o mică amânare, până la final de iunie, pentru adoptarea planului prin OUG, altă soluție nu prea există, de către un guvern cu puteri depline.Ca să ne încadrăm măcar în această amânare, săptămâna aceasta ar trebui să avem cel puțin numele premierului și formarea guvernului să intre în linie dreaptă.Există un singur nume politic credibil, de la distanță, pentru cetățeni. Ilie Bolojan. Dar cel mai mare partid, indispensabil guvernării, este PSD. De el depinde însăși existența guvernului și în mod normal el ar putea pretinde legitim funcția.PSD nu o vrea în mod special, dar nici nu o poate da degeaba. Deci cere compensații. Și pe masă e zestre mare, de la șefia SRI, pe care președintele doar o propune, majoritatea o decide în Parlament, șefia Camerei Deputaților, a Senatului, dacă dl Bolojan devine premier, doua poziții de judecători CCR, ministerele cheie, șefiile radio și TV publice, Avocatul Poporului etc.Și, sigur, mai există o întrebare cheie. Poate Ilie Bolojan să aibă încredere în PSD, în solidaritatea acestuia la greu, chiar dacă obține un acord acoperitor al coaliției?Pe de o parte, PSD nu are decât o conducere provizorie până la congresul din august. Acum va semna Sorin Grindeanu, dar asta nu înseamnă că viitorul președinte va rămâne de acord cu înțelegerea și că o nouă formulă de conducere nu va încerca să o remodeleze sub presiunea răsturnării guvernului.Sunt multe întrebări sensibile în jurul cărora se învârt discuțiile acestor zile, dar ar fi  grav să mai treacă o săptămână cu tot felul de comisii și tatonări, fără desemnarea unui premier, comentează pe pagina SpotMedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu.PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul)Finalul ciclului electoral deschide în PSD o perioadă cu mize ce depășesc simpla schimbare de lideri. În toamnă, formațiunea politică va organiza un Congres pentru alegerea noii conduceri și redefinirea liniei ideologice. Cei care solicită schimbarea doctrinei au spus că Partidul Social Democrat trebuie să devină un partid conservator. Astfel, la următorul Congres al PSD partidul ar părăsi familia social-democrată europeană și ar putea să își schimbe și numele.În prezent, statulul PSD menționează că „Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuatorul tradiţiei social-democraţiei româneşti” și „promovează doctrina social-democrată”.Politologul Cristian Pârvulescu explică faptul că „stânga se centrează pe egalitate. Și la marile subiecte care sunt cruciale pentru egalitate, PSD este pe poziție ultraconservatoare cvasifascistă. De exemplu, problema căsătoriei între persoanele de același sex sau a parteneriatului civil. Problema avortului. (...) Problema migrației. Sunt foarte multe probleme pe care le abordează din perspectivă de dreapta. (...) în Europa centrală și de est nu s-au putut construi partidele de stânga, pentru că au fost decredibilizate de comuniști și pentru că nu prea a existat susținere”.Practic, PSD este un partid post-comunist dezideologizat, un partid care încearcă să ia voturi de peste tot, pentru care ideologia nu are nicio importanță, completează expertul pentru ziarul Adevărul.INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews)Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, reputat economist de dreapta și profesor, a discutat pentru publicul HotNews despre măsurile necesare României în dezbaterea echilibrării bugetului. Albu a atras atenția că una dintre cele vehiculate măsuri poate avea cele mai nefaste efecte pentru populație: impozitarea progresivă. „Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească?”, spune el. Economistul consideră că pe termen scurt creșterea TVA pentru celelate categorii care nu sunt în prezent la cota de 19% poate să fie o sursă „foarte sigură de a crește gradul de colectare și de a mai reduce din deficit”.România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea)Tot mai multe companii autohtone comercializează în România produse cu propriile branduri și logouri, dar, de fapt, acestea sunt realizate în China. Acest fenomen se observă în special în industria auto și cea de electronice, dar este valabil și în altele, precum mobilă sau textile.Aceste produse sunt mai scumpe decât se vând în statul asiatic, câteodată costă chiar dublu sau triplu, sunt dar mai ieftine decât modelele europene sau americane similare comercializate în țara noastră. Libertatea vă prezintă cele mai întâlnite cazuri.Dacia Spring este, de fapt, un Dongfeng.Modelul electric al producătorului auto nu are nimic de-a face cu fabricile de la Mioveni. Acesta este produs în China de către un alt partener de afaceri al Renault, respectiv producătorul de stat Dongfeng. Însă în timp ce modelul chinez pornește cu un preț de la 5.500 de dolari pe Alibaba, echivalentul a 4.850 de euro, în România, grupul francez a trecut un preț de pornire de la 16.900 de euro în cea mai puțin dotată versiune, conform site-ului Dacia. Versiunea cea mai scumpă are un preț de listă de 19.900 de euro. Prețul prin programul Rabla pleacă de la 11.400 de euro.Sorin Mierlea, președinele asociației Infocons, care se ocupă cu protecția consumatorilor, spune că nu există legislație care să definească foarte clar ce înseamnă produs românesc.

Hristos arată milă și har din abundență tuturor celor care cred în El. El îndeplinește toate condițiile pe care se bazează mântuirea. Dar noi trebuie să ne facem partea primind binecuvântările în credință. Dumnezeu lucrează și omul lucrează. Rezistența la ispită trebuie să vină de la om, care își primește puterea de la Dumnezeu. Astfel el devine partener cu Hristos.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent. De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. Emilian Mihailov: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează social media comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa social media – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?Emilian Mihailov: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Economia românească și-a pierdut suflul. Creșterea economică este redusă, ritmul de creștere a consumului scade, iar obligațiunile în euro ale statului român se tranzacționează pe piețele externe la nivel de junk. Singurul lucru pe care îl pot face investitorii este să aștepte alegerile și să vadă ce se va întâmpla după aceea. O analiză publicată ieri de agenția Bloomberg arată un adevăr crud și anume că obligațiunile românești în euro se tranzacționează pe piețele internaționale la randamente egale cu cele ale unor state aflate în categoria junk, adică nerecomandat pentru investiții.Este de două ori îngrijorător. O dată, pentru că dobânzile la care se împrumută statul român sunt tot mai mari, ceea ce arată că bugetul va trebui să suporte de la an la an cheltuieli mai mari. A doua oară, pentru că dacă prețurile la care se tranzacționează obligațiunile românești au încorporat deja retrogradarea la categoria junk înseamnă că mutarea ar putea fi făcută cu mai mare ușurință de agențiile de rating.Analiza Bloomberg arată că o victorie în alegeri a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare a piețelor, în timp ce dacă ar câștiga Simion acesta ar trebui „să câștige repede încrederea piețelor”. Dar, chiar ar putea un președinte ca George Simion „să câștige repede încrederea piețelor”? Este greu de crezut, pentru că politica pe care acesta a dus-o îl caracterizează ca un extremist.După ce Simion și AUR au vorbit despre naționalizare, împotriva Uniunii Europene și despre companii străine care scot profitul din țară în mod agresiv este greu să își recâștige credibilitatea în fața unor investitori financiari sau industriali care sunt sensibili la astfel de declarații dintr-un motiv simplu: ei cred că lucrurile despre care vorbește George Simion și partidul său se pot transforma în realitate.Cert este că rezultatele alegerilor vor genera costuri diferite pentru statul român și pentru populație. În sensul că o victorie a lui George Simion ar avea efecte dure asupra costurilor de împrumut, asupra cursului de schimb sau asupra dobânzilor.Nicușor Dan a fost în schimb un candidat mult mai predictibil, ceea ce poate aduce încredere, iar în acest moment investitorii au nevoie de multă încredere pentru a continua să finanțeze România.Din păcate, veștile rele din economie nu se mai opresc. Astfel, creșterea economică a încetinit vizibil, în primul trimestru al acestui an creșterea PIB în termeni anuali este cu numai 0,2%, sub așteptări. Iar în ceea ce privește evoluția față de trimestrul anterior PIB a stagnat.Ceea ce înseamnă că economia și-a pierdut din vigoare. Creșterea, care cândva era un atu al economiei românești la nivel european, acum s-a pierdut. În primul trimestru al anului, Uniunea Europeană a crescut cu 1,4%, iar zona euro cu 1,2%. Există campioni ai creșterii economice la nivel european: Irlanda – 10,9%, Polonia – 3,8%, Bulgaria – 3,1% și Spania – 2,8%.La polul opus, Germania scade cu 0,2%, ceea ce nu poate decât să îngrijoreze România care este legată puternic de cea mai mare economie europeană. Iar dacă Germania scade, economia autohtonă are și ea probleme. De asemenea, Ungaria a înregistrat o scădere economică cu 0,4%, ceea ce vorbește de la sine despre degringolada economică în care se află Viktor Orban.Cert este că dacă în urmă cu câțiva ani, România înregistra constant cea mai mare rată de creștere economică de la nivel european, acum situația s-a schimbat radical. Este de neînțeles cum România are un deficit bugetar de 9% din PIB și o creștere economică anemică de numai 0,2%.În martie 2024, creșterea anuală a consumului era cu 2%, serie brută, și cu 4,3%, ca serie ajustată. În primele trei luni ale anului 2024, comerțul cu amănuntul a crescut față de anul precedent cu 6,4% (serie brută) sau cu 5,5% (serie ajustată).În martie a.c., creșterea anuală a consumului a fost cu 4,9%, serie brută, și cu 3,4%, serie ajustată. În primele trei luni ale anului, comerțul a crescut cu 3,5%, serie brută, și cu 4%, serie ajustată. Ceea ce arată că există o încetinire a consumului și că economia românească și-a pierdut rând pe rând motoarele de creștere.

Până în urmă cu câțiva ani(șori), când primeai o invitație să fii speaker sau trainer sau cum vrei să îi zici la un eveniment, ți se zicea, când era cazul, că nu sunt bani să te plătească pentru prestația de pe scenă. Dar era de la sine înțeles că toate celelalte cheltuieli – transport, cazare, masă – o să le susțină organizatorii. Era, dacă vrei, un fel de înțelegere tacită. O cutumă. Care a funcționat fără probleme ani de zile. În ultimul an, însă, am pățit de 3 ori să fiu invitat ca speaker în afara Bucureștiului. Și să mi se spună că nu au bani să mă plătească. Iar eu să le zic că e ok, nu am nevoie de bani, dă-le pace*. Și că, dacă prezența mea îi ajută pe cei care participă la eveniment, atunci vin. De fiecare dată în aceste trei cazuri înțelegerea aia tacită nu a mai funcționat. Și a trebuti să îmi plătesc eu deplasare, cazarea și masa. Ceea ce am făcut. Că, dacă am promis că mă duc, mă duc. Și nu despre bani, dă-i pace, e vorba aici, ci despre principiu (vezi mai jos). Și în niciun caz nu vreau să acuz pe cineva. Că nu-s genul. Eu prefer oricând și în orice instanță să merge pe sistemul ne dorim îndreptarea păcătosului, nu pedepsirea lui. De aia nu dau exemple concrete. Că nu de arătat cu degetul este ce îmi propun aici. Ci despre îndreptarea obiceiurilor strâmbate, după mintea mea, între timp. Ca să fie bine pentru toate părțile implicate. Când zic de obiceiurile strâmbate, ma refer la faptul că #pevremeamea când zicea cineva ”nu am bani să te plătesc ca să vii să vorbești la evenimentul meu”, se subînțelegea că nu sunt bani pentru urcatul tău pe scenă. Pentru fee-ul tău, cum ar veni. Adică doar despre asta nu erau bani. Așa se subînțelegea. Că speakerul nu o să fie plătit. Și că restul, alea logistice, sunt cheltuieli suportate de organizator. Și asta se subînțelegea la pachet, cum ar veni. Că speakerul nu o să plătească din banii lui toate alea (transport, cazare, masă, diverse). În aceste trei cazuri recente la care fac referire, a fost greșeala mea că nu am stabilit clar condițiile de participare. Că de aia și scriu aceste rânduri. Să pornească toată lumea de acum înainte, organizator și speaker, de la pasul ăsta: să lămurească din start totul, la virgulă. Fără presupuneri. Și fără pârdalnicul și incredibil de nocivul (pentru orice în viață, de altfel) ”io am crezut că…”. Eu am greșit, zic. În cele trei cazuri. Că nu am verificat. Doar că, vezi tu, după ce vreo 15 ani de zile am funcționat în parametrii ăia cu înțelegerea tacită, aia cu subînțelesul, mi-a fost greu să mă resetez. Și să verific astfel de detalii (care nu prea contează, în afara chestiunii principiale cruciale…). Că așa era lumea atunci. Așa funcționa. Dacă mă cunoști cât de cât, știi că aspectul financiar al chestiunii mă lasă mai rece decât îl lasă pe un pinguin un frigider gol deschis. Că nu de banii ăia pe care i-am plătit ca să ajung la evenimente vorbesc eu. Ci de principiu. Care principiu? Păi, ăsta: dacă tu îmi folosești imaginea ca să obții beneficii din evenimentul tău, cum ar fi să câștig și eu ceva? Sau, mă rog, măcar să nu pierd, știi cum zic. Adică eu îți aduc beneficii că particip la evenimentul tău (că doar de aia m-ai chemat, nu?) și tot io să plătesc faptul că îți aduc acele beneficii? Sau cum? Sigur, există oameni care își doresc expunerea la astfel de evenimente. Și n-au o problemă să plătească să ajungă acolo. Doar că nu din ei câștigă organizatorul evenimentului. Ia pune tu, dragă organizatorule, pe agendă doar oameni care plătesc să fie prezenți acolo. Și vezi câtă lume îți vine în public. Că de aia îți dorești branduri personale cât de cât cunoscute. Să vină lumea la evenimentul tău. Pentru ele. Și tu să obții beneficii din evenimentul tău. Doar că brandurile cunoscute nu mai au nevoie de expunere la evenimentul tău. Că le este plin podul de expunere (și de networking), stai relax. Deci faza cu ”o să afle lumea de tine la evenimentul meu” este de o plicticoșenie irefutabilă pentru ei. Astfel de branduri cunoscute acceptă să vină la evenimentul tău din trei motive: 1. Dacă îi plătești (sau le oferi alte beneficii, lista este lungă). 2. Dacă vor să te ajute (eu fac parte clar din această a doua categorie). 3. O combinație între cele două. Da, știu, înțeleg că vremurile sunt cum sunt. Și că organizatorii de evenimente au o mare presiune financiară pe ei. Că nu-i ieftin deloc să organizezi evenimente. Deloc. Doar că asta nu îi împiedică pe organizatori să fie foarte deschiși și transparenți cu invitații lor DE LA ÎNCEPUT. Și să nu discute aceste aspecte financiare abia DUPĂ ce i-au pus pe afiș. Ba chiar, de multe ori, invitatul să afle că are de plătit, să zicem cazarea, abia când face check outul la hotel (yeap, mi s-a întâmplat). Spune invitatului, dragă organizatorule, din start care sunt condițiile. Toate condițiile. Sincer. Fără jenă. Nu lăsa niciun pic de loc pentru invitatul său să presupună ceva. Să o bage pe aia cu ”dar eu am crezut că…”. Iar, dacă faci asta, mă aventurez și îți raportez că o să se întâmple două chestiuni mari și late: 1. O să menții o relație colegială, de amiciție sau uneori chiar de prietenie cu invitatul tău. Care, altfel, pus în postura de a afla târziu (prea târziu) despre costurile ascunse ale participării sale la evenimentul tău, o să se întristeze un pic. Și se strică relația. Uneori de tot. 2. Pun pariu pe o icră neagră mucegăită contra unei butelcuțe sparte de Mona că cel puțin 80% dintre invitații tăi o să accepte să vină în continuare la evenimentul tău. Tocmai pentru că le-ai zis din start care sunt condițiile. Și pentru cei mai mulți dintre ei nu bani sunt problema. Ci principiul, cum ziceam. Ocazie cu care se aplică ce am zis la punctul 1 de mai sus. Cei 20% care nu se bagă posibil să nu fie în targetul tău, ca să nu zic mai multe… Și, pe final, fac o precizare: o să mai ajung fără nicio problemă pe banii mei la evenimentele unde cred că pot ajuta (din diferite motive). Doar că aia o să fie decizia mea financiară, pe care vreau să o iau ÎNAINTE de eveniment, cât mai informat. Nu să fie decizia organizatorului, știi cum zic. Aia zic. *Dacă aș face o listă cu câte din evenimentele la care am fost speaker sau trainer (sute în ultimii ani) au fost de alea plătite, ar fi o listă atât de scurtă încât nu s-ar putea numi listă. Deci nu despre bani este vorba acilea. Sau, mă rog, nu despre banii mei, dacă înțelegi ce vreau să zic…

Asociațiile de afaceri și-au spus punctul de vedere. Doresc ca România să își mențină parcursul euroatlantic și calea democratică. De asemenea, organizațiile de business denunță un eventual vandalism fiscal. Din aceste puncte de vedere, susținerea pentru candidatul pro-european este clară. Ieri, opt organizații de afaceri au semnat împreună un apel prin care își exprimă mai multe obiective care trebuie păstrate sau apărate de clasa politică, respectiv asigurarea unui mediu economic predictibil, protejarea pieței libere, statului de drept și securității naționale, precum și păstrarea apartenenței la drumul european și la structurile internaționale.Cele opt organizații de business sunt: Confederația Concordia, Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Americană (AmCham), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerț Britanică în România, Camera de comerț Belgia, Luxemburg și Consiliul Investitorilor Străini.Să fim clari. Limbajul apelului mediului de afaceri este destul de neutru, în sensul că pledează pentru predictibilitate, pentru un traseu euro-atlantic și pentru principiile statului de drept. Și totuși, mesajul arată destul de clar susținerea către candidatul la președinție cu o viziune pro-europeană. Desigur, este vorba despre Nicușor Dan.Trebuie remarcat că organizațiile de business au dorit de data aceasta să transmită un semnal clar. Nu se întâmplă de multe ori, pentru că de obicei patronatele din România evită să ia poziții prea politice și se limitează doar la analize tehnice, economice, și la pledoarii pentru dialog. În general, organizațiile de business propun soluții economice sau ajustarea unor probleme din economie, dar stau destul de departe de declarațiile politice tranșante. Nu cred că se tem de eventuale represalii din partea unor instituții ale statului, dar nu își pot permite să închidă ușa unui politician sau a unui partid pentru că în felul acesta și-ar bloca posibilitatea dialogului după alegeri.Au fost, fără îndoială, și momente în care organizațiile de afaceri au pledat pro domo, adică pentru unele facilități sau pentru îmbunătățirea legislației, dar, în ultimă instanță, aceasta este menirea unei asociații a companiilor. Acum, însă, după foarte mult timp, organizațiile de afaceri au lăsat la o parte regula neimplicării politice și au dat un semnal clar în direcția candidatului Nicușor Dan.S-au mai implicat politic organizațiile de business? Cel mai recent, companiile și asociațiile mediului de afaceri au fost acuzate că s-au amestecat politic în anul 2017, la manifestațiile anti-Dragnea. S-a spus atunci că unii manageri și-au trimis oamenii în piață. Nu au apărut dovezi în acest sens, dar ideea a rămas.Dacă a fost un sâmbure de adevăr în informația că managerii companiilor private și-au trimis angajații în stradă, ar trebui să ne întrebăm: de ce ar face acest lucru? Răspunsul pare simplu: mediul de afaceri a crezut că politicul a depășit limitele normale și pune în pericol economia și afacerile din România.Dacă logica este corectă, astăzi ne aflăm în aceeași situație. Adică, asociațiile de afaceri știu că o deraiere de la traseul euro-atlantic ar duce economia și societatea românească spre prăpastie. Este bine că de data aceasta oamenii de afaceri și companiile semnatare ale apelului o spun destul de clar.Mai limpede s-a exprimat acum câteva zile Confederația patronală Concordia. Organizația condusă de omul de afaceri Dan Șucu a transmis un manifest care include trei cereri imperative pentru cei doi candidați aflați în turul doi al alegerilor prezidențiale.Astfel, prima cerință era cea enunțată și ieri și anume că trebuie păstrat drumul european și atlantic al României. În caz contrar, Concordia consideră că nivelul de trai al populației ar scădea. A doua cerință este un avertisment ca politicienii și guvernul să nu apeleze la un nou vandalism fiscal, termenul fiind suficient de sugestiv. În fine, a treia cerință este respectarea democrației, libertății, proprietății private și domniei legii. Acestea sunt condiții necesare pentru continuarea investițiilor private. În concluzie, de data aceasta, organizațiile de afaceri au vorbit tranșant. Cine are urechi de auzit să audă.

Protestatarii georgieni se plâng că au început să fie victimele unor atacuri care se practică în Rusia: aruncarea în față de „diamante verzi,” adică o substanță care irită și se spală foarte greu. Presa ucraineană scrie că Vladimir Putin nu vrea să negocieze nici o pace la Istanbul, ci să tragă de timp pentru a scăpa de sancțiuni care i se pregătesc. „Diamante verzi” aruncateîn față – o altă practică importată din Rusia lui Putin? Iată o întrebare pe care și-o pune Radio Tavisupleba, Europa Liberă în limba georgiană.În Rusia lui Putin, există o tradiție îndelungată de a arunca  în față activiștilor cu... „zelyonka” –„diamante verzi,” adică o substanță strălucitoare de culoare verde folosită ca antiseptic. Pe lângă arsurile pe care le poate provoca la ochi, substanța este foarte greu de șters, ia aproximativ o săptămână să dispară.Ceea ce li s-a întâmplat recent unor protestatari georgieni „ar putea fi o încercare de a transfera în Georgia o altă practică testată în Rusia.”„Am fost întâmpinați de un străin la ușa liftului care ne-a pulverizat în ochi spray lacrimogen și zelyonka”, a scris unul dintre protestatari pe rețelele de socializare și a postat și un videoclip.Acesta arată fața activistului aproape în întregime acoperită de un lichid galben-verzui. În videoclip se aude și vocea victimei, care spune că îl ard ochii și că are dureri.În Rusia, cazurile de arsuri faciale provocate de „diamantele verzi” sunt frecvente. Astfel de atacuri sunt adesea comise împotriva politicienilor din opoziție, a avocaților, activiștilor societății civile, jurnaliștilor etc.Publicația georgiană face o listă cu opozanții ruși asupra cărora au avut loc atacuri cu această substanță:  postul prim-ministru Mihail Kasyanov, Alexei Navalnîi (de două ori) sau Nikolai Makarov, organizatorul mitingului de susținere a lui Navalnîi.Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe Dictatorul rus Vladimir Putin a cerut reluarea negocierilor directe la Istanbul pe 15 mai. Sub pretextul „inițiativelor de pace”, el încearcă de fapt să câștige timp și să profite de indecizia anumitor țări occidentale, relatează 24tv.ua.Televiziunea citează un expert militar din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei care a declarat că Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri Ucraina. Scopul său este continuarea războiului. În același timp, Putin creează iluzia unui proces de negociere pentru a evita sancțiuni mai severe și a-și impune propria agendă.Dacă negocierile se reiau la Istanbul, cel mai probabil Rusia va înainta imediat cereri precum oprirea mobilizării ucrainene, retragerea trupelor din zonele ocupate de Ucraina etc.„Acest lucru este inutil și lipsit de sens. Ne învârtim în cerc pentru că cerințele Rusiei, în esență, nu se schimbă”, a subliniat expertul militar.Școlile din diaspora ucraineanăFranța a găzduit la Nisa o conferință a profesorilor ucraineni intitulată „Școlile din diaspora ucraineană: oportunități, provocări, o cale educațională eficientă,” citim în ukrinform.ua.Timp de două zile, participanții au discutat despre viitorul școlilor ucrainene de sâmbătă și duminică din Franța, precum și despre perspectivele de cooperare cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina.„În prezent, Ministerul Educației și Științei depune eforturi pentru recunoașterea statutului centrelor educaționale care operează în străinătate. Elevilor care primesc instruire în limba, literatura și istoria ucraineană li se vor recunoaște realizările în sistemul de învățământ ucrainean, fără a fi nevoiți să susțină examene sau evaluări suplimentare”, a declarat Nadiia Kuzymychova, ministrul adjunct al Educației și Științei din Ucraina.Potrivit acesteia, următorul pas este recunoașterea experienței profesionale a profesorilor care lucrează în aceste școli din Europa.Ucrainizarea monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCOTot ukrinform.ua  scrie despre „proiectul de ucrainizare” a monumentelor din Patrimoniul Mondial UNESCO care acoperă acum 53 de țări și 100 de situri emblematice din întreaga lume.Anunțul a fost făcut de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pe Facebook. Este vorba despre adăugarea limbii ucrainene la lista de limbi în care turiștii pot asculta informații când vizitează obiective aparținând Patrimoniului Mondial UNESCO.Potrivit dnei Zelenska, în timpul primei sale vizite la Berlin, în 2019, a participat la un tur cu autobuzul în limba ucraineană, dar a constatat că a fost mai degrabă o excepție, deoarece la majoritatea atracțiilor turistice globale, ucrainenii au fost nevoiți să se mulțumească cu limba rusă, din cauza lipsei unei opțiuni de limbă ucraineană.„Atunci am decis: limba noastră are dreptul să fie auzită în lume – și va fi auzită. Așa a început proiectul de ucrainizare a monumentelor din Patrimoniul Mondial”, a subliniat Zelenska.Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat un sat din R. MoldovaOficiala de la Bruxelles s-a întâlnit cu actorul Emilian Crețu, a gustat din mâncarea tradițională și a discutat cu localnicii, relatează Ziarul de Gardă. Este vorba despre satul Negureni din raionul Telenști.„Emilian Crețu a invitat-o la o masă moldoveanscă cu zamă, plăcinte și celebra Cușma a lui Guguță! Cu această ocazie, Comisara a subliniat că tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene — și că integrarea europeană nu le șterge, ci le protejează și le face cunoscute întregului continent”, a transmis Delegația UE în R. Moldova.Prim-ministrul Dorin Recean, și Marta Kos, au semnat la sfârșitul săptămânii trecute, Acordul pentru Planul de creștere al R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Donald Trump a schimbat complet tactica în ceea ce privește tarifele vamale. A trecut de la strategia de mână forte la negocieri. China și Uniunea Europeană pot să ajungă la o înțelegere comercială cu SUA. După ce 100 de zile din mandatul actual președintele american a răsturnat lumea cu tarifele sale vamale, Donald Trump se întoarce la intenții mai bune.Ieri, reprezentanți ai SUA și ai Chinei au anunțat că s-a ajuns la un acord privind taxele vamale. Cele două state au convenit să suspende pentru 90 de zile o parte din taxele vamale impuse în urmă cu câteva săptămâni. Suspendarea taxelor vamale va fi operațională începând de mâine.Spectaculos este nivelul convenit de reducere a taxelor. Dacă până mai ieri, importurile dinChina în SUA erau taxate cu 145%, de mâine tarifele vamale vor scădea la 30%. Invers, importurile din SUA în China vor fi taxate cu 10% în loc de 125%. Desigur, diferența de cote este „ca de la cer la pământ”, dar la un tarif de 145% era foarte probabil ca puține mărfuri să mai poată fi tranzacționate între cele două economii.Deocamdată, vorbim doar despre un acord limitat în timp. În cele 90 de zile de suspendare a tarifelor vamale cele două părți vor negocia. Este să recunoaștem un pas înainte pentru o înțelegere comercială între SUA și China. De asemenea, să ne aducem aminte că între SUA șiUniunea Europeană au loc negocieri pentru a găsi o serie de soluții în ceea ce privește tarifele vamale reciproce.S-ar părea că Donald Trump s-a schimbat radical. Este posibil să fi fost o tehnică de negociere? Se poate, numai că Donald Trump a întins foarte mult „coarda” ajungându-se ca piețele să devină volatile, ca nivelul de incertitudine din economie să crească foarte mult sau ca o parte dintre consumatori să se manifeste împotriva companiilor deținute de oamenii care lucrează alături de Trump.Ieri, piețele au devenit dintr-odată exuberante la anunțul celor două administrații. Astfel, prețul petrolului a crescut cu 3%, indicii bursieri au urcat, dolarul s-a apreciat față de yen și față de euro. Să ne aducem aminte că războiul comercial declanșat de Donald Trump a avut ca prime efecte o scădere a monedei naționale, dolarul, în raport de alte valute.Unii experți ne îndeamnă să ne bucurăm reținut spunând că practic ne aflăm doar în fața unei suspendări a tarifelor vamale. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni totul părea blocat în relația comercială SUA-China, iar acum se poate vedea cum revine optimismul atât pe piețe, cât și în rândul politicienilor de ambele părți,Cine a câștigat? Trump cu tehnica sa abruptă de negociere care se vede acum că a funcționat? Sau China care de pe poziția sa fermă a reușit să îl „îndoaie” pe Donald Trump? Deocamdată, nu știm cine a câștigat, pentru că mai avem de așteptat cel puțin 90 de zile.De altfel, abordarea lui Trump s-a schimbat substanțial. De exemplu, săptămâna trecută, președintele american a anunțat un acord comercial cu Marea Britanie. Chiar dacă datele înțelegerii nu au fost finalizate un lucru este cert și anume că Marea Britanie va deschide piețele pentru produse americane în valoare de câteva miliarde de dolari, printre care carnea de vită, etanolul și pentru materiile prime agricole. De partea cealaltă, industria auto britanică va beneficia de o reducere a taxării de la 27,5% la 10% pentru o limită de 100.000 de mașini pe an, adică totalul exporturilor de anul precedent.Secretarul de stat american pentrucomerț a anunțat că firmele britanice vor putea să exporte în America fără taxe vamale piese de avioane, inclusiv motoare Rolls Royce. În schimb, o companie britanică va cumpăra avioane Boeing în valoare de 10 miliarde de dolari.Totodată, Uniunea Europeană a început un proces de negociere cu SUA pe tema tarifelor vamale. Vom vedea dacă se va ajunge la un rezultat, dar cert este că Donald Trump „a întors foaia” pe subiectul taxelor vamale trecând de la tactica “pumnului în masă” la negocieri.

Când este cultivată în inimă, dragostea lui Hristos este preferată oricărei alte iubiri a vreunei ființe umane. Acesta este creștinismul. Aceasta este iubirea lui Dumnezeu în suflet. Astfel adevărul pur și nealterat ocupă citadela ființei.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Te-ai gandit vreodata cati bani pierzi pe livrari si retururi? Astazi, alaturi de Cosmin Berendea de la Woot.ro, iti aratam cum sa economisesti si sa-ti optimizezi costurile. Ramai cu noi, pentru ca solutiile pe care le discutam pot face diferenta in business-ul tau online! Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro Cosmin a subliniat ca livrarea reprezinta ultima etapa a procesului de achizitie, momentul in care clientul primeste produsul comandat.     De asemenea, Woot.ro sustine reducerea costurilor prin prevenirea problemelor de livrare si gestionarea eficienta a retururilor, pana la un procent rezonabil de 5%, faraosturi suplimentare semnificative: retururi, reexpedieri sau chiar pierderea increderii clientilor. Ce ofera Woot.ro? Woot.ro s-a lansat in 2017 cu scopul de a simplifica livrarile pentru persoanele fizice. Odata cu cresterea cererii din partea magazinelor online, mai ales in timpul pandemiei, platforma s-a orientat spre business-to-business (B2B). Astfel, Woot.ro a devenit un marketplace pentru servicii de curierat, oferind acces la cei mai mari curieri din Romania, fara a fi nevoie de contracte separate. Platforma permite integrarea usoara cu diverse platforme de e-commerce, cum ar fi GoMag, si ofera functii precum generarea automata de AWB-uri, vizibilitate asupra comenzilor si tracking in timp real. De asemenea, Woot.ro sustine reducerea costurilor prin prevenirea problemelor de livrare si gestionarea eficienta a retururilor, pana la un procent rezonabil de 5%, fara costuri suplimentare pentru client. Pentru detalii acceseaza https://www.woot.ro/

Marele obiectiv al lui Dumnezeu prin intervențiile Sale este să-i pună la probă pe oameni, să le dea ocazia să-și dezvolte caracterul. Astfel, El îi verifică dacă sunt ascultători sau neascultători de poruncile Sale.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Un economist francez arată ce ar trebui să învețe politicienii, specialiștii și publicul larg din creșterea tarifelor vamale. A fost o lecție de economie „pe viu”. Dar, efectele negative se vor simți asupra companiilor și populației. Economistul Antoine Levy, profesor asistent la Universitatea Berkeley din California și editorialist la cotidianul francez „Les Echos”, arată într-o analiză publicată, ieri, lecțiile pe care le putem învăța din greșelile făcute de administrația Trump, atunci când a decis majorarea tarifelor vamale.Antoine Levy pleacă de la ideea că „orice rău este spre bine”. În cazul de față, politica administrației Trump demonstrează costurile protecționismului. Și, putem adăuga, nu am văzut încă totul. Deocamdată, economistul francez scrie despre patru lecții pe care le oferă taxele vamale introduse de președintele american.Prima este că, spre deosebire de teoria la modă care face din comerțul global o sursă majoră de inegalități în favoarea economiilor puternice, tocmai această măsură poate să aducă venituri mai mari statelor dezvoltate. În același timp, protecționismul duce la scăderea nivelului de trai pentru toată lumea, fie cetățeni ai statelor importatoare, fie ai țărilor exportatoare.De fapt, taxele vamale afectează economia în sensul că limitează capacitatea unei țări de a se specializa în sectoarele în care poate fi performantă. Antoine Levy citează un actor francez care spune: „vreau să port Nike, nu să îi produc”.Economistul francez arată că reacțiile piețelor și ale consumatorilor, care au venit după anunțul referitor la creșterea taxelor vamale, au fost sugestive. Bursele au scăzut, planurile de investiții ale companiilor au fost puse în așteptare, deciziile de angajare au fost amânate, perspectivele inflației și ale creșterii economice au fost deteriorate, iar încrederea consumatorilor s-a micșorat. Toate acestea au arătat ce cred investitorii și managerii despre măsurile anunțate de Donald Trump. Astfel, nu doar economiile bogate beneficiază de comerțul deschis, ci, datorită prețurilor mici, consumatorii sunt avantajați de un comerț fără tarife vamale exagerate.A doua lecție se referă la comerțul și producția moderne, spune Levy. Principalul argument al președintelui american pentru impunerea de noi tarife a fost cel al revenirii producției în SUA. Dar, primele semne arată că direcția este exact contrară, în sensul că industria modernă se bazează pe lanțuri valorice complexe și multinaționale. Sunt lanțuri de producție, se poate adăuga, testate în timp și care s-au cristalizat pe principiul eficienței, al celor mai bune costuri. O politică tarifară agresivă nu face decât să rupă filierele de producție create cu consecințe directe asupra prețurilor.Tarifele vamale mari, arată Antoine Levy, cresc costul materialelor intermediare, al subansamblelor, al componentelor electronice până la punctul în care producătorii americani de automobile, de tractoare sau de mașini-unelte anunță reduceri de investiții, de producție, concedieri sau chiar relocări din SUA.Investițiile în fabrici noi, care s-au triplat în SUA în perioada 2021-2024, au intrat din nou în impas. De asemenea, este discutabil dacă este rațional să crezi că se vor înființa noi locuri de muncă în industrii clasice, acolo unde salariile sunt mici, condițiile de lucru sunt dificile, iar productivitatea este redusă. Economia americană se dezvoltă rapid în sectorul serviciilor.A treia lecție este că schimburile comerciale nu sunt un joc de sumă nulă. De exemplu, dacă francezii vând nemților vin de 10 miliarde de euro, germanii vând italienilor cârnați de aceeași sumă, iar italienii vând francezilor mozzarella tot de 10 miliarde, comerțul poate părea dezechilibrat. De fapt, fiecare economie importă și exportă în aceeași valoare și nicio țară nu se gândește să impună taxe vamale. Astfel, nu are sens ca Franța să taxeze brânza italiană cu 100%. Logic este ca vacile italiene să producă în continuare lapte, iar pe solul francez să se facă struguri și apoi vin. Fiecare va produce mai eficient și ceea ce se pricepe să facă.A patra lecție și poate cea mai importantă, după cum spune Antoine Levy, este fragilizarea încrederii. În ultimii 50 de ani, creșterea nivelului de trai s-a bazat pe comerțul global. Acum, ordinea economică este pusă în discuție, iar rezultatele sunt dintre cele mai imprevizibile. Dar, ceea ce vedem în economia mondială nu arată deloc bine.

Deputații din Comisia pentru buget au votat miercuri primul raport care subliniază viziunea Parlamentului European pentru următorul buget pe termen lung al UE. Documentul a fost aprobat cu 23 de voturi pentru, 9 împotrivă și cu 2 abțineri. Deputații cer ca viitorul cadru bugetar pe șapte ani, care va începe în 2027, să fie mult mai ambițios, într-un context global în schimbare rapidă. Un lucru a devenit clar pentru eurodeputați: odată cu retragerea SUA din rolul lor global, UE va fi nevoită să abordeze singură agresiunea Rusiei.În consecință, Uniunea va trebui să-și asume cheltuielile necesare, pe un fundal economic și social extrem de provocator.  UE se luptă deja cu un decalaj de competitivitate și resimte tot mai grav consecințele schimbărilor climatice.În această situație, actualul plafon de cheltuieli de 1% din venitul național brut (VNB) al Celor 27 nu mai este suficient, susține raportul.Deputații cer Consiliului, care reprezintă guvernele statelor membre, să adopte noi resurse reale pentru nevoile comune.Noile fonduri ar trebui să asigure finanțarea durabilă a împrumuturilor și a cheltuielilor tot mai mari. Raportul consideră că împrumutul comun este o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.Eurodeputații se opun ideii Comisiei de a replica modelul PNRR pentru execuția viitorului buget multianual. Cu alte cuvinte, ei resping un model care să condiționeze alocarea fondurilor de îndeplinirea unor măsuri de reformă asumate.Deputații vor să crească responsabilitatea parlamentară și să implice autoritățile regionale și locale ca și toți actorii relevanți.Deputații consideră drept inadecvat Fondul de Competitivitate propus de Comisie – care ar uni mai multe programe existente.  Ei cer în schimb un fond nou, direcționat, conceput să stimuleze investițiile private și publice, după modelul unor instrumente precum InvestEU și Fondul pentru inovare.Investiții mai mari pentru apărareRaportul PE subliniază, de asemenea, nevoia de investiții sporite în apărare, însă fără a submina cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.Parlamentarii sunt de acord că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru cei care beneficiază de finanțare UE.Dar nu vor ca Executivul european să primească mai multe pârghii fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun europarlamentarii.Raportul insistă că accesul la fondurile UE trebuie să fie legat de respectarea valorilor UE și normelor statului de drept și pledează pentru un mecanism inteligent de condiționalitate. Astfel, beneficiarii de bună credință din țările considerate problematice ar trebui să fie protejați și să nu fie penalizați și ei din cauza guvernelor lor.Aceasta a fost, de altfel, una dintre întrebările majore, atât la nivelul Comisiei cât și al Parlamentului, atunci când a venit vorba despre tăierea fondurilor europene. Cum să sancționezi guvernele aflate în culpă fără a lovi comunitățile locale sau grupurile vulnerabile?Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale, spun europarlamentarii: un fond pentru ajutor în caz de dezastre și un altul pentru alte provocări neprevăzute.Deputații consideră că împrumuturile comune rămân o opțiune viabilă pentru abordarea crizelor majore la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

InTerConectArt, așa se numește proiectul lansat de colectivul de artiști și psihoterapeuți ai Asociației Entuziart, o invitație la conectare interumană prin terapii expresiv-creative. Pe 6 aprilie, de la ora 15:00 Green Hours Jazz Cafe din București găzduiește o serie de întâmplări care duc mai departe misiunea Entuziart, aceea de a da tuturor posibilitatea ca prin artă să-și cunoască potențialul terapeutic. Vorbim despre art terapie destinată nevăzătorilor, cu actorul Valentin Andrieș. Asociația Entuziart va lansa pe 6 aprilie la Green Hours, doua proiecte artistice InTerConectArt și Ecosisteme Empatice Incluzive - proiecte care subliniază importanța terapeutică a artei, susținând empatia și incluziunea. Evenimentul va reuni trei secțiuni principale: o expoziție de Outsider Art, un tur al instalației senzoriale incluzive „Micul Prinț” și un spectacol de teatru-forum intitulat „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună”. Expoziția Outsider Art va putea fi vizitată începând cu ora 17:00 și va aduce în prim-plan lucrări realizate de persoane cu dizabilități, având ca scop celebrarea diversității și creativității. Aceasta va include desene şi picturi realizate de artiştii Ștefan Macovski și Elena Dobrică, ambii implicați în proiecte anterioare de succes ale Asociației Entuziart, de la ateliere de art-terapie din cadrul programului “Emoții prin Culoare și Muzică-IV”, finanțat prin Programul anual Mol pentru Sănătatea Copiilor în perioada 2022-2025, la proiectul „Prin art-terapie către sufletul celor lipsiți de voce”, o expoziție găzduită de Arcub,  Hanul Gabroveni, în care au fost prezentate lucrări de artă psihopatologică realizate de beneficiari ai centrelor DGASPC.  O atracție centrală va fi instalația senzorială „Micul Prinț”, creată pentru a fi explorată prin simțul tactil, ghidat, cu ochii fizici închiși, pentru simți și a "vedea" mai bine cu ochii minții și mai ales ai inimii, frumusețea din lucrările de ceramică realizate de persoane care prin actul creativ transcend întunericul datorat deficiențelor de vedere. Această abordare unică va promova empatia și va contribui la destigmatizarea persoanelor cu dizabilități, oferindu-le ocazia de a-și exprima creativitatea într-un spațiu public apreciat. Piesele din cadrul instalației senzoriale au o poveste aparte care va fi descoperită o dată cu parcurgerea turului. Instalația senzorială va putea fi vizitată între orele 15:00 și 20:00. Evenimentul este deschis publicului larg și este adaptat pentru persoane cu dizabilități motorii sau de vedere. Toți sunt bineveniți să trăiască această experiență artistică incluzivă, iar intrarea este liberă! Proiectul InTerConectArt este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. Totodată, Asociația Entuziart anunță și începerea implementării proiectului EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, în cadrul Programului SAVE („School Anti-Violence Ecosystem”), coordonat de Fundația World Vision România și cofinanțat de Uniunea Europeană printr-un grant cu valoarea totală de 30.000 de euro, proiect care se va desfășura timp de nouă luni, implicând 6 școli gimnaziale și licee speciale și incluzive din București (Liceul de Nevăzători, Centrul Special de Educație Incluzivă, Școala Gimnazială nr 28, Școala Gimnazială 4, Școala Gimnazială 190 și Școala Gimnazială Ana Lugojana) și două din Timișoara (Școala Gimnazială Sfânta Maria și Colegiul Național Bănățean). Proiectul EEI! - Ecosisteme Empatice Incluzive, își propune să promoveze diversitatea și empatia față de situația vulnerabilă a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și nevoi speciale, să dezvolte conștientizare față de nevoile acestora reducând abuzul și hărțuirea provenite din partea comunității prin dezvoltarea comunităților de susținere, cât și să informeze beneficiarii și publicul larg în privința drepturilor copiilor cu CES. Prin tehnici artistice, performative și de teatru-forum, proiectul dorește să contribuie la crearea ecosistemelor empatice și incluzive, adresându-se unui număr de peste 2500 de beneficiari direcți - copii, părinți, profesori și specialiști instituționali.  Spectacolul de teatru-forum „Zmeii și Cei-Care-Au-Devenit-Furtună” va începe la ora 19:00 și este poate cea mai directă și interactivă parte a evenimentului, dizolvând granițele dintre public și actori și creând contextul pentru o poveste provocatoare despre depășirea obstacolelor și revendicarea propriei voci, într-un moment de reflecție și de dialog deschis. Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea. Empatia reprezintă condiția de bază, absolut necesară pentru abilitatea de a accepta diferențele și de reducere a prejudecăților. Astfel, proiectele propuse de Asociația Entuziart sunt menite să creeze și faciliteze procese creative pentru a dezvolta toleranța, empatia și înțelegerea, dar și o atitudine proactivă care susține împuternicirea persoanelor vulnerabile din cadrul comunității. Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată promovării și sprijinirii persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative și artistice cu scopuri terapeutice. Asociația se implică activ în oferirea de ajutor psihoterapeutic persoanelor din zone defavorizate, colaborând cu şcoli speciale, şcoli de masǎ, spitale de psihiatrie și D.G.A.S.P pentru a extinde accesul la serviciile de art terapie și stabilește parteneriate semnificative cu instituții academice precum Universitatea București, oferind contexte de practică pentru studenții din Facultatea de Psihologie

De câteva săptămâni, protestele la adresa mărcii Tesla și a fondatorului ei se întețesc în toată lumea. În Europa, contestarea lui Elon Musk s-a îndreptat inițial către marca auto prin mici glume sau îndemnuri la a nu mai cumpăra mașini Tesla. În America, protestele au devenit mai radicale. Săptămâna trecută, în fața unui magazin Tesla din Manhattan s-au strâns sute de protestatari zilnic la chemarea unei organizații ecologiste. Gluma se îngroașă, pentru că la Las Vegas a fost arestat preventiv un cetățean suspectat că a incendiat cinci mașini Tesla și le-a ciuruit cu o armă de foc. Autorul riscă 20 de ani de detenție.Europenii, în schimb, sunt mai pragmatici. În luna februarie a.c., vânzările Tesla la nivelul Uniunii Europene au scăzut la jumătate față de anul trecut. Ar fi prea simplu să se considere că doar implicarea lui Elon Musk în politică a dus la scăderea vânzărilor în Europa și în China. Tesla are și o problemă de fond, chiar dacă Musk nu o recunoaște. Pare că izvorul de inovare a cam secat, iar lansarea unor modele noi a întârziat sau nu s-a bucurat de succes. Din cauza acestor factori, piața a penalizat compania prețul acțiunilor scăzând la jumătate în ultimele trei luni.Recent, Elon Musk a organizat pe rețeaua X o mare reuniune cu salariații la care aceștia au putut să adreseze întrebări. Dar, nu întrebările salariaților au fost importante, ci ideile omului de afaceri. Ca de obicei la întâlnirile publice, Musk a fost surescitat, ținându-și băiețelul pe umeri și transmițând evident doar mesaje pozitive legate de Tesla.Cel mai subiectiv a fost sfatul adresat salariaților de a nu-și vinde acțiunile pe care le au la companiile grupului, apoi, a anunțat, fără să ofere detalii, lansarea unei mașini autonome plus modele mai accesibile. Dar, cine îl mai poate crede pe Musk, pentru că repetă aceste lucruri de câțiva ani buni? Nu au lipsit nici bla-bla-urile cu „viitorul luminos și incitant și cu lucruri la care nimeni nu a îndrăznit să viseze, precum mașina zburătoare supersonică”.Dincolo de Tesla și proiectele lui de business, Elon Musk pare că „și-a prins urechile” în DOGE, adică Departamentul de eficiență guvernamentală. Crearea instituției a plecat de la o idee bună și anume reducerea cheltuielilor statului și, în același timp, o scădere a birocrației guvernamentale. Un obiectiv normal pentru un buget care cheltuiește anual 7.000 miliarde de dolari, adică veniturile încasate de 20 de companii americane mari.Lucrurile s-au complicat când echipa lui Musk a trecut la treabă. Desigur, au fost și sunt multe critici la adresa DOGE, dar obiectivele nu pot fi puse la îndoială.De exemplu, cea mai recentă gafă a departamentului condus de Musk a fost că, după ce le-a cerut tuturor funcționarilor ca de la sfârșitul lunii februarie a.c. să trimită săptămânal un mail în care să scrie cinci lucruri pe care le-au făcut la serviciu, căsuța de mail a DOGE a fost plină și a transmis automat că „mesajul nu poate fi acceptat pentru moment”. Astfel, un milion de angajați la stat au mai găsit un motiv să ironizeze eforturile echipei de la DOGE de a eficientiza activitatea instituțiilor guvernamentale.De altfel, în câteva săptămâni, Musk a adus la DOGE o echipă de 100 de oameni, tineri și fani ai omului de afaceri. Cei mai mulți sunt absolvenți ai unor prestigioase universități americane, au avut joburi în sectorul privat, în special în industria financiară și au acceptat să lucreze pe bani mai puțini pentru „a-și ajuta țara”. Ei spun că muncesc 120 de ore pe săptămână, față de birocrați care lucrează doar 40 de ore. Este, probabil, o exagerare, care, însă, arată elanul cu care au venit oamenii lui Musk.Dar, elanul nu este totdeauna suficient. DOGE se lovește de o opoziție constantă, uneori subiectivă, alteori bazată pe legi, iar cea mai complicată este blocarea inițiativelor departamentului în instanță.Cu toate acestea, obiectivele DOGE nu sunt compromise. Experții cred că în acest moment sunt trei scenarii posibile. Primul este acela că DOGE își va atinge obiectivele în timp. Al doilea, că va schimba complet administrația, în bine sau în rău, rămâne de văzut și al treilea este că America va rămâne cu un președinte mai puternic, dar cu o administrație mai slabă. În orice caz, „vrăjile” lui Elon Musk continuă.

Guvernul a anunțat lansarea noului program Start Up Nation. Lăsând la o parte detaliile tehnice pe care orice viitor candidat trebuie să le citească atent, sunt câteva noutăți pe care le aduce varianta nouă a programului. În primul rând, Start Up Nation 2025 are la dispoziție un buget record, de 440 milioane de euro. În al doilea rând, toți banii alocați sunt din fonduri europene. Este o situație salutară, dacă avem în vedere că s-a discutat mult în ultimii ani despre utilizarea cu precădere a fondurilor europene, în locul celor de la bugetul național. Mai ales într-un ciclu bugetar european în care fondurile comunitare sunt din belșug, atât din bugetul multianual, cât și din planul național de redresare și reziliență (PNRR).În al treilea rând, programul de anul acesta aduce o premieră și anume introducerea unor cursuri de antreprenoriat, fără absolvirea cărora cei care vor să primească finanțarea nu se pot înscrie în programul Start Up Nation. În principiu, ideea este binevenită. E util ca tinerii care vor să înceapă o afacere să aibă în prealabil o serie de cunoștințe de bază. Dar, în destul de multe cazuri, cursurile de formare profesională au fost făcute formal, doar pentru ca firmele de profil să încaseze banii. Dacă așa vor sta lucrurile și în cazul Start Up Nation, atunci buna intenție nu va valora prea mult.Departe de mine de a fi foarte critic cu noul Start Up Nation, dar este nevoie ca atunci când lansezi un program de 440 milioane de euro să existe o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.Rareori în România programele de ajutor de stat au o evaluare a eficienței cu care s-au cheltuit banii. Oarecum surprinzător, pentru Start Up Nation există o analiză a impactului realizată de Consiliul Concurenței.Astfel, instituția care supraveghează mediul concurențial a publicat săptămâna trecută un raport care evaluează rezultatele programului în anii 2017 și 2018. Astfel, Consiliul Concurenței arată că obiectivele programului ar trebui să fie clar definite și ușor de cuantificat. Concret, în analiză se spune că obiectivul „îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor” este vag și dificil de cuantificat.Raportul Consiliului Concurenței precizează că îndeplinirea obiectivului este relativă. Adică, din perspectiva menținerii pe piață a companiilor ajutorul de stat a avut un impact pozitiv, dar, în ceea ce privește cifra de afaceri obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii programului înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin.Trebuie spus că Start Up Nation de anul acesta are obiective la fel de neclare ca și edițiile anterioare, ceea ce ne arată că guvernul nu a ținut cont de observațiile Consiliului Concurenței.O altă recomandare a autorității de concurență este că programul ar trebui să facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor de stat, în sensul stimulării unor domenii competitive. În sprijinul acestei idei a venit și analiza care arată că beneficiarii ajutorului de stat au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor care nu au primit fonduri.Zona în care a funcționat programul a fost cea a înființării de locuri de muncă, în sensul că, în perioada 2020-2022 o companie care a primit fonduri a avut de două ori mai mulți angajați decât o firmă care nu a beneficiat de bani publici.În anii 2017-2018, programele Start Up Nation au finanțat aproximativ 15.000 de IMM-uri cu o sumă totală de 2,9 miliarde de lei, din care 420 milioane de lei au provenit din fonduri europene. Vorbim despre bani mulți, aproximativ 600 milioane de euro, și de aceea guvernul ar fi trebuit să țină cont de observațiile autorității de concurență. Nu a făcut-o. Start Up Nation este, fără îndoială, un program important, dar care ar trebui modernizat în funcție de obiectivele europene și naționale ale acestei perioade.

Un sondaj Eurobarometru apărut marți arată lucruri interesante despre așteptările cetățenilor europeni față de Uniune. În același timp, felul în care românii au răspuns întrebărilor își are relevanța lui, inclusiv în contextul apropierii campaniei electorale. Potrivit Eurobarometrului, aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Este vorba despre cele mai multe răspunsuri pozitive înregistrate vreodată la această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983.De asemenea, două treimi dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității.Imaginea Uniunii Europene în ochii cetățenilor se menține la un nivel bun. Astfel, jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă, cu cinci procente peste nivelul înregistrat acum doi ani. Dar cu două procente sub cel înregistrat acum trei ani, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia.Să mai spunem că numărul celor care au o imagine pozitivă despre UE a crescut cu douăzeci de procente față de toamna anului 2013.În același timp, astăzi, puțin peste o treime dintre cei intervievați au o imagine neutră față de UE și doar 15% o imagine negativă. Dar cum se raportează românii la Uniunea Europeană? În general, pozitiv, dar cu o semnificativă componentă sceptică.Mai precis, când vine vorba despre imaginea de ansamblu față de UE, românii se situează foarte aproape de media înregistrată la nivelul UE.Dacă sunt însă întrebați despre beneficiile înregistrate de țară în urma apartenenței la bloc, lucrurile devin mai nuanțate.Într-adevăr, o majoritate semnificativă, adică 70%, afirmă că România a beneficiat. Cifra este însă cu 4% mai mică decât media europeană, în timp ce 28% - un număr, totuși, semnificativ - sunt de părere că țara nu a beneficiat de pe urma statutului de membru UE, românii fiind depășiți la acest capitol al dezamăgirilor de cehi, italieni, austrieci, greci și bulgari. Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).Cât despre răspunsurile la întrebarea dacă UE trebuie să-și asume un rol mai puternic în viitor, acestea variază de la 87% în Suedia la doar 47% în România și 44% în Polonia. Și, în timp ce  aproape  din zece cetățeni ai UE (89%) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, doar 75% dintre români cred aceasta.Ce ne sugerează cifrele din dreptul României?Mai întâi de toate, că susținerea față de Uniunea Europeană se menține la cote solide, chiar dacă în unele aspecte ne situăm puțin sub medie.Rezultatele arată că o campanie electorală îndreptată împotriva Uniunii Europene nu poate asigura victoria. În schimb, își poate găsi ecou în rândul unei părți semnificative de electorat, probabil între un sfert și o treime.

Ministerul de externe al Serbiei cere lămuriri privind înțelegerea de colaborare politico militară între Croația, Albania și Kosovo. „Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune” - declară  MAE sârbesc. „Pactul militar împotriva Serbiei: ce înseamnă pentru țara și regiunea noastră acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Croația, Albania și așa-zisul Kosovo,” titrează novosti.rs.„Documentul pe care Croația și Albania l-au semnat la Tirana cu așa-zisul Kosovo privind colaborarea în domeniul apărării constituie un precedent periculos care ar putea pune în pericol relațiile și pacea în regiune, în condițiile în care așa-zisul Kosovo nu este recunoscut de majoritatea membrilor ONU și care, conform oricărui cadru internațional, nu ar trebui să aibă forțe armate. Bulgaria a primit și ea invitația de a adera la acest pact politico-militar. Această inițiativă vine într-un moment de schimbări majore la nivel global marcat de o schimbare politică majoră a lui Trump în ceea ce privește conflictul ucraineno-rus, într-un moment de diviziuni în Europa, precum și pe fondul unei crize sociale și politice care persistă de câteva luni în Serbia,” scrie publicația.Ministerul de Externe mai susține că mesajul politic transmis Belgradului este evident și subliniază că memorandumul nu este rezultatul unei cooperări aleatorii, ci „o strategie direcționată care vizează izolarea Serbiei și consolidarea structurilor paramilitare din provincia sudică a Serbiei, contrar dreptului internațional și Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”.„Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune - declară  Ministerului Afacerilor Externe sârbesc. După 15 martie, întrebarea de un milion de dolari și un dinar, este următoarea: ce urmează în Serbia?Iată titlul unui articol din citim învreme.com. „Întrebarea ce urmează este cu adevărat crucială, dar cred că în principal președintele statului a fost preocupat de asta”, a declarat politologul Dejan Bursać pentru Vreme. „(Aleksandar Vučić, n.r) a fost cel care a spus că totul se va termina pe 15 martie și că viața în Serbia se va relua normal de luni, 17 martie”.Dar  lucrurile nu s-au petrecut așa. Societatea civilă investighează ceea ce numește atac cu un tun sonor asupra manifestanților.„Astfel, pe lângă ancheta privind prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad apare o nouă întrebare: ce s-a întâmplat sâmbătă seara?”Dejan Bursać explică că acest nou proces reprezintă o problemă uriașă pentru sistemul de stat, deoarece ar putea duce la o nouă scădere a încrederii în rândul alegătorilor partidului politic aflat în prezent la putere în Serbia.„Vučić se bazează pe cele două milioane de alegători ai săi loiali pentru a câștiga alegerile, știind că în Serbia nu votează niciodată mai mult de 3,8 milioane de oameni”, adaugă Bursać. "Aceștia sunt în principal alegători mai în vârstă care au trecut prin diverse crize în anii 90 și 2000 și care apreciază stabilitatea pe care le-o oferă Vučić. Dar dacă această stabilitate dispare, așa cum este cazul de mai bine de patru luni, asta pune probleme. Ceasul bate pentru el, nu pentru studenți". BERD negociază un împrumut pentru o autostradă și anunță noi investiții  în MuntenegruBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare negociază cu Guvernul privind condițiile de creditare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​– Andrijevica, anunță vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, potrivit căruia proiectul va fi analizat în iunie de Consiliul de Administrație al băncii, relatează rtcg.me.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit anul trecut 104 milioane de euro în nouă proiecte în Muntenegru. O licitație este în curs de desfășurare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo ​​​​la Andrijevica, pentru care Uniunea Europeană trebuie să ofere subvenții de 150 de euro, iar BERD un împrumut de aproximativ 200 de milioane de euro.Vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, a declarat pentru Televiziunea Muntenegru că nu se cunosc deocamdată condițiile de creditare. Târgul de muzică și arte creative MUSE-X ajunge în Albaniahttps://www.gazetatema.net/kulture/muse-x-panairi-i-pare-i-muzikes-dhe-arteve-kreative-vjen-ne-tirane-i485786MUSE-X, cel mai important târg de muzică și arte creative, va avea loc la Tirana și în Balcani pentru prima dată pe 11, 12 și 13 aprilie. Conceput ca un festival-expoziție, MUSE-X va primi la Tirana timp de trei zile consecutive peste 100 de companii și profesioniști din sectorul muzical și artistic, veniți din toată Europa, Regatul Unit și regiune.În plus, pe parcursul acestor trei zile, personalități de renume din sector vor găzdui conferințe și TEDtalks, marcând un moment cheie în structurarea și funcționarea acestui sector.MUSE-X își propune astfel să creeze legături între companiile străine și cele care doresc să stabilească parteneriate cu companii albaneze. Procedând astfel, MUSE-X îndeplinește un alt obiectiv: transmiterea culturii albaneze către entități străine, și nu numai. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbieLavdije XHELILI, Albanie

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Legislația fiscală este atât de încurcată încât firmele mari au ajuns să se încurce în ea. Impozitul minim combinat cu impozitul specific dau un amestec complicat din care companiile riscă să fie la mâna fiscului, adică la felul în care inspectorii interpretează legile. Camera Consultanților Fiscali (CCF) atrage atenția, printr-o adresă publică transmisă Ministerului Finanțelor, că legislația privind impozitarea unor companii mari este neclară. Tema este cu atât mai complicată cu cât în acest moment companiile pregătesc finalizarea bilanțurilor contabile pentru anul trecut și implicit auditarea lor. Din acest punct de vedere, unele firme sunt în situația de a interpreta legislația fiscală.Despre ce este vorba? Fără a intra în amănunte tehnice, există două tipuri de impozite: impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar din activitatea de petrol și gaze. Problema apare pentru companiile care au obținut venituri din domeniul energetic (petrol și gaze) pe lângă cele din activitatea de bază.Ca un exemplu, avocatul Gabriel Biriș arăta recent felul în care o companie din sectorul de retail a ajuns să fie considerată o firmă energetică doar pentru că în apropierea unui supermarket avea în proprietate o benzinărie.Să ne întoarcem la tema aplicării legislației fiscale. Problema este că unele companii se află la intersecția interpretării a două impozite, unul pe cifra de afaceri, al doilea, suplimentar pe veniturile din petrol și gaze. Camera Consultanților Fiscali arată că sunt două abordări: în prima interpretare, unele companii au plătit impozitul minim pe cifra de afaceri, când acesta a fost mai mare decât impozitul pe profit, chiar dacă au obținut și venituri din petrol și gaze. A doua interpretare este cea a companiilor care plătesc impozit pe profit plus impozitul specific pe cifra de afaceri.Această abordare neunitară nu doar că este anormală într-o economie în care legislația fiscală ar trebui să fie clară și simplu de aplicat, dar este profund dezavantajoasă mediului de afaceri. În sensul că un viitor eventual control fiscal ar face ca firmele să fie la mâna inspectorilor fiscali și la interpretarea legilor de către aceștia. Consultanții cer Ministerului Finanțelor o precizare clară legată de aplicarea legislației. O clarificare este, fără îndoială, absolut necesară. Dar, problema este mai complicată.Astfel, recent avocatul Gabriel Biriș a făcut publice datele unei analize referitoare la aplicarea practică a impozitului minim pe cifra de afaceri. Impozitul poate fi plătit de companii care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro. În practică, pot exista următoarele situații: companiile care au o rată a profitului mai mare de 6,25% nu sunt afectate de impozitul minim și vor plăti doar impozit pe profit; firmele care au o rată a profitului cuprinsă între 1% și 6,25% vor plăti impozitul minim, care calculat în termeni de impozit pe profit înseamnă o rată cuprinsă între 16% și 100%; companiile care au o rată a profitului mai mică de 1% trec practic pe pierdere, pentru că impozitul minim de 1% este mai mare decât profitul; în fine, în cazul în care firmele înregistrează pierderi aplicarea impozitului minim nu face altceva decât să majoreze nivelul acestora.Numeric, analiza avocatului Gabriel Biriș arată că în România sunt 1.084 de companii care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro. Dintre acestea, 70% sunt afectate de impozitul minim, în sensul că pierderea este mai mare, intră pe pierderi sau le micșorează marja de profit, în timp ce pentru numai 30% efectul introducerii impozitului minim este neutru. Trebuie spus că firmele afectate au în total 28% din cifra totală de afaceri din economie. Impactul după cum se poate vedea este mare.Dar, care vor fi efectele previzibile? Acționarii firmelor afectate ar putea lua mai multe decizii prin care să evite creșterea fiscalității. Vorbim despre divizarea companiei, despre mutarea în străinătate, despre reducerea investițiilor sau despre schimbarea modelului de business, în sensul trecerii de la producția și vânzarea de produse finite către facturarea de servicii de producție. După cum se poate vedea, toate variantele sunt nefavorabile economiei românești. Așa se întâmplă când legile sunt făcute cu intenția de a „stoarce” cât mai mulți bani de la companii.

Apără-ți cu fermitate orele de rugăciune și cercetare de sine! Pune deoparte un anumit timp al fiecărei zile pentru studiul Scripturii și pentru comuniunea cu Dumnezeu! Astfel vei obține putere spirituală și vei crește în harul și favoarea lui Dumnezeu.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW) - Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă) - Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea / Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi (G4Media) - Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare) Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” în Parlamentul European: „Nu aș vrea să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin” (Adevărul)„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.Astfel că reporterul Adevărul a dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. A vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  „Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta belarusă care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei”. Analiză: Cuplul lui Georgescu îi face loc lui Ponta? (DW)George Simion, 38 de ani, a fost convins să intre în cursă odată cu Anamaria Gavrilă, 41 de ani, pentru a avea o rezervă în cazul în care va fi respins de Biroul Electoral Central (BEC) sau de Curtea Constituțională (CCR) din cauza opiniilor sale radicale și a limbajului violent. Acest cuplu ar putea fi dezamăgitor, însă, pentru simpatizanții fostului prezidențiabil. Oamenii se așteptau să-l vadă pe Călin Georgescu într-un tandem cu George Simion sau cu un alt lider naționalist, în care să joace rolul unui potențial prim-ministru. În schimb, o văd pe Anamaria Gavrilă, care abia duce o frază până la capăt fără să se contrazică, și se uită la George Simion, care a promis de zeci de ori că nu va candida. Această pereche pare menită să-i deschidă drumul lui Victor Ponta, nou venit în spațiul naționalist-suveranist.Spre deosebire de Georgescu & Simion, care s-au bazat mult pe boți și troli incapabili să iasă în stradă la chemarea liderului maxim, fostul premier Victor Ponta pare să rămână deocamdată mai mult în spațiul real. Îl copiază pe Donald Trump, poartă șapcă roșie pe care scrie România pe primul loc, o adaptare a inscripției de pe șapca președintelui american Make America Great Again, asortată cu o cravată roșie.Sondajul Sociopol îl dă deocamdată pe locul al doilea, cu 22%, deci cu 6 procente sub George Simion, dar Sociopol îi aparține lui Mirel Palada, care i-a fost purtător de cuvânt pe vremea când era premier. Totuși, campania abia începe, iar Victor Ponta e uns cu toate alifiile, vorbește mai bine și e mai sigur pe el decât cuplul Simion-Gavrilă, cu care se află pe același culoar, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.Ce anchete și informații noi au apărut după desecretizarea documentelor din CSAT și motivarea CCR (Europa Liberă)La 99 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au venit cu informații noi care să justifice și mai solid decizia de anulare a scrutinului. În schimb, date noi au fost publicate în rapoartele unor servicii de informații occidentale, dar și în investigații jurnalistice. De asemenea, anchetele deschise inițial „in rem” au acum acuzați „in personam”, scrie Europa Liberă.Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei (G4Media)Numele a trei foști europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei. E vorba despre Cristian Bușoi (PNL), Daniel Buda (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) ar fi semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză, potrivit publicației Follow the Money. E vorba despre o scrisoare prin care opt europarlamentari, inclusiv cei trei români, cereau Comisiei Europene să modifice legislația extrem de restrictivă care îngreuna accesul Huawei la rețelele de telecomunicații 5G din UE.Pe scurt, reacțiile obținute de G4Media:Cristian Bușoi: Nu am semnat scrisoarea. Daniel Buda: Nu am avut niciodată vreo legătură lobbyiști chinezi.Tudor Ciuhodaru nu a răspuns la întrebările G4Media până la publicarea articolului. Analiză Erste, despre economia României: E ca o mașină veche, fiabilă, surprinzător de rapidă, dar când dă de o groapă nu știi dacă-i cad roțile (CursDeGuvernare)Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR și detaliate de CursDeGuvernare.

Ioana Nicolaie a publicat recent „Drumul spre Soare-Răsare” (Editura Humanitas), un roman care continuă seria cărților despre nordul transilvan, începută cu „Pelinul negru”, continuată cu „Cartea Reghinei” și „Tot înainte”, cărți care spun povestea unei familii cu 12 copii. De data aceasta personajul central este Radu, cel mai mare dintre cei 12 frați, care moare și urmează să treacă prin vămile care-l despart de lumea de dincolo, de rai sau de iad. Astfel, el își rememorează viața, care nu a fost ușoară și nici lipsită de amărăciune, dar este traversată de o poveste de iubire luminoasă și de nevoia imperioasă de a scrie. Ne întîlnim aici din nou cu Văralia, satul-oraș-stațiune pe care l-am întîlnit și în celelalte romane ale Ioanei Nicolaie despre nordul transilvan și care amintește de Sângeorzul natal al autoarei. Am stat de vorbă cu Ioana Nicolaie despre noul ei roman, despre istoria și istoriile topite în țesătura lui narativă. Ioana Nicolaie: „Nu putem pleca din istorie. Sîntem cu toții actanți ai acestui fluviu mare care este istoria și vedem asta în fiecare zi a vieții noastre. Istoria îl influențează pe personajul meu în multe feluri. În primul rînd, el se naște în timpul comunismului. El face o recuperare de biografie, trebuie să găsească în trecutul lui cîteva secvențe esențiale pentru ce are de făcut în momentul în care începe povestea – să străbată Vămile Văzduhului. În afară de comunism mai este istoria din anii ʼ90. Cei care au traversat-o își amintesc de ea în două feluri: pe de-o parte cu nostalgie, pentru că în acei ani a fost un entuziasm extraordinar, eram liberi, ieșeam dintr-o dictatură, totul era ușor, chiar dacă anii aceia au fost cumplit grei, pentru că în anii aceia ușurința venea din speranță. Pe de altă parte, au fost ani traumatici pentru o întreagă generație. Personajul meu, Maxim Radu Niculai, trece prin acei ani ai sărăciei crunte. După anii ʼ80, ai foamei, frigului și fricii, au venit anii inimaginabilei sărăcii. Și trece cu greu. El trebuie să renunțe tot timpul la lucruri semnificative pentru el. Acest volum este cartea unui scriitor care nu ajunge niciodată să-și vadă publicată literatura. (...) În momentul în care m-am așezat la lucru, am plecat la drum cu două lucruri în cap: este cartea artistului și este cartea alcoolicului. După aceea am descoperit că este și cartea îndrăgostitului.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural

Noi trebuie să ne rugăm nu numai în Numele Domnului Hristos, ci și prin inspirația Duhului Sfânt. Astfel se explică cuvintele: „Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite.” Unor asemenea rugăciuni Dumnezeu este încântat să le răspundă.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA. Una dintre temele confuze din ultimele luni este cea a ajutorului acordat Ucrainei. La nivel înalt, au fost vehiculate o serie de cifre care, însă, sunt contestate fie de către americani, fie de europeni. În acest context, Institutul german Kiel pentru Economie Mondială a calculat ajutoarele acordate de state Ucrainei.Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, „harta” ajutoarelor este următoarea: Statele Unite – 114 miliarde de euro, Germania -28 miliarde, Marea Britania – 15 miliarde , Franța – 14 miliarde, Japonia -10,5 miliarde, Italia – 10 miliarde, Olanda – 9,7 miliarde, Danemarca – 9 miliarde, Canada – 8 miliarde, Suedia -7 miliarde de euro.Trebuie spus că statele din afara Uniunii Europene au oferit ajutoarele, fiecare în parte, în mod bilateral. În cazul statelor membre, ajutorul acordat Ucrainei se divide în două componente, una bilaterală, alta alocată prin instrumentele financiare create de Uniunea Europeană. Este vorba despre mai multe mecanisme de finanțare, precum Facilitatea europeană pentru pace, Mecanismul de asistență macrofinanciară sau Banca Europeană pentru Investiții (BEI).Trebuie remarcat că în total valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană este mai mare decât cel al SUA. Ceea ce arată că abordările președintelui american sunt pe de o parte, exagerate, iar, pe de altă parte, de-a dreptul incorecte.La nivel european, ajutoarele cumulate au atins nivelul de aproximativ 134 miliarde de euro, ceea ce însemană o sumă mai mare decât cea alocată de Statele Unite. Pentru a avea un ordin de mărime, să spunem că ajutorul european pe parcursul a trei ani este aproximativ egal cu jumătate din PIB-ul României.Prin Facilitatea europeană pentru pace au fost alocate 50 miliarde de euro, iar un împrumut de 45 de miliarde de euro a fost finanțat din veniturile obținute din activele rusești imobilizate.La nivel militar, acordul de cooperare în domeniul securității semnat în februarie 2024 de către președinții Zelenski și Macron este valabil pentru o perioadă de 10 ani. De exemplu, Franța a înființat un fond de sprijin pentru Ucraina prin care se finanțează, printre altele, producția pentru Ucraina a tunurilor Caesar. Totodată, o serie de IMM-uri franceze din domeniul energiei, infrastructurii, sănătății, aprovizionării cu apă, deminării sau construcțiilor de locuințe au câștigat proiecte finanțate din fondul de sprijin al Ucrainei. În același timp, să nu uităm că Ucraina și Marea Britanie au semnat un tratat pe 100 de ani.Institutul german Kiel face și o statistică, pe țări, pentru trei capitole de ajutor și anume militar, financiar și umanitar. Statele Unite au acordat în majoritate ajutor militar, Uniunea Europeană are doar ajutor financiar și umanitar, ajutorul german cuprinde toate cele trei categorii, dar cea mai parte este constituită de cel militar. În rest, statele au proporții diferite în ceea ce privește cele trei componente ale ajutorului pentru Ucraina.În concluzie, studiul Institutului Kiel arată că Ucraina a primit ajutor, militar, financiar sau umanitar de la 41 de state, state membre ale Uniunii Europene, dar și membri ai G7, grupul țărilor industrializate. De menționat că analiza a ținut cont doar de ajutoarele acordate de la guvern la guvern, donațiile private sau cele de la organizații financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, nu sunt incluse în studiu. Dincolo de cifre, această analiză este importantă pentru că pune la locul lor statele care au ajutat Ucraina și face ordine asupra unei întrebări care se aude tot mai des: cine a plătit mai mult pentru Ucraina?

Câteva imagini luate din stradă după anunțarea de către Curtea Constituțională a respingerii lui Călin Georgescu au devenit virale. Ele arătau oameni literalmente devastați de această veste, care plângeau strigându-și nemulțumirea. Imaginile sunt foarte semnificative și dezvăluie o realitate complexă. Unii s-au amuzat la vederea imaginilor în care oamenii plângeau după eliminarea lui Călin Georgescu din competiție. Dar nu e nimic comic în toate acestea. Imaginile trebuie să ne dea de gândit. De exemplu, la modul în care o hologramă umflată de boți și algoritmi, un discurs straniu dar gol de conținut, pot genera o adevărată isterie colectivă.Și mai este ceva: fenomenul Călin Georgescu a strâns laolaltă nemulțumiri, a hrănit speranțe și a născut sentimentul apartenenței la o cauză. Parcă vrăjiți de acest personaj, adepții acestei mișcări nu au înțeles sau nu au vrut să vadă mâna lungă a Rusiei. Narațiunile rusești au fost rostogolite cu aplomb de televiziunile favorabile, de bloggeri, lideri de opinie, creatori online.Dar dincolo de aceasta, adeziunea oamenilor la fenomenul Georgescu a fost sinceră și, într-o foarte mare măsură, nemulțumirile care i-au dus în această direcție sunt legitime.Corupția din instituțiile statului, izolarea politicienilor de popor, lipsa de transparență, abuzurile de la vârful politicii și din microcosmosul administrației, de exemplu. Sau discrepanțele uriașe de dezvoltare dintre regiuni, dintre urbanul mare și urbanul mic și mediul rural, ba chiar dintre diverse cartiere ale marilor orașe. Privilegiile nemăsurate ale politicienilor, magistraților, ale oamenilor din instituțiile de forță.Toate aceste nemulțumiri trebuie luate în serios. Le resimțim cu toții, vorbim despre ele dar iată că niște conaționali au ajuns să vadă rezolvarea lor pe calea radicală.Ce se va întâmpla acum cu acești oameni?Întrebarea este esențială. După eliminarea lui Călin Georgescu există pericolul ca unii dintre adepții săi să se radicalizeze, să considere că rezolvarea problemelor lor nu mai este posibilă pe căi democratice și că este cazul să treacă la acțiuni de forță. Astfel de mișcări au mai existat în istorie, chiar în România. Pericolul nu trebuie subestimat.În războiul său hibrid, Kremlinul nu s-ar sfii să încurajeze astfel de grupuri sau așa-numiți lupi singuratici. Fosta URSS a susținut astfel de mișcări pe cuprinsul Europei, în timpul războiului rece. Iar Federația Rusă a continuat practicile, dacă ne gândim la actele de sabotaj care se înregistrează tot mai des în Uniunea Europeană.  Alți adepți ai lui Călin Georgescu, în mod sigur, cu mult mai numeroși, vor rămâne în așteptarea unui alt mesia – și să nu ne facem iluzii, șarlatani se vor găsi. La fel și sponsori generoși.De aceea este foarte important ca un număr cât mai mare de aderenți, oameni reali cu nemulțumirile lor legitime, să fie recâștigați de partea democrației.Nu va fi simplu să le explici că planul propus de extrema dreaptă, cu naționalizări de întreprinderi și cu alungarea multinaționalelor înseamnă colaps economic și financiar, în urma căruia vor suferi exact cei mai vulnerabili. Sau că democrația, chiar imperfectă, este mai bună ca orice dictatură și că apartenența la Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Și că nu putem aștepta nimic bun de la Rusia.Nu e simplu, dar pentru asta există liderii politici și pentru asta există campanii electorale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Managerii de companii nu sunt optimiști în ceea ce privește activitatea economică a firmei și a numărului de angajați. Aceștia cred că prețurile vor continua să crească. Trebuie să îi ascultăm pentru că directorii știu cel mai bine ce se întâmplă în firmele lor și deci în sectorul lor economic. De cele mai multe ori, sondajele de opinie realizate în rândul mediului de afaceri au doza lor de relativitate. În sensul că rezultatele sunt previzibile, generale și nu foarte relevante.În ultimele luni, însă, ancheta de conjunctură realizată de Institutul de Statistică în rândul managerilor de companii din România ne arată câteva concluzii care merită atenție.Astfel, în ultimele luni, managerii de firme din toate domeniile chestionate (industrie, construcții, comerț, servicii) văd o creștere a prețurilor. Este greu de spus dacă vorbim despre o percepție, despre o așa-numită inflație psihologică sau chiar despre o presiune care duce în continuare la creșterea costurilor.Ambele variante sunt posibile. Inflația psihologică poate veni din percepția directorilor de firme că episodul de creștere a prețurilor nu s-a încheiat, chiar dacă inflația oficială a înregistrat scăderi ușoare în luna septembrie 2024 și în ianuarie 2025. În același timp, există și câteva argumente clare pentru creșterea prețurilor, precum creșterea salariului minim cu influențele pe verticală și creșterile prețurilor combustibililor.Tendința despre care vorbesc managerii și anume creșterea în continuare a prețurilor vine în contradicție cu prognozele oficiale, atât ale băncii centrale, cât și ale instituției guvernamentale specializate, care arată că anul acesta va exista o reducere a ratei inflației. Desigur, scăderea inflației poate avea loc (ancheta INS se referă doar la primele patru luni ale acestui an), dar, totuși, percepția managerilor este importantă, pentru că arată exact „pulsul” economiei reale.Un alt capitol al sondajului se referă la numărul de salariați, respectiv dacă managerii firmelor cred că vor angaja, vor menține sau chiar vor reduce angajații. Dacă avem în vedere că de câțiva ani buni se vorbește despre o criză a forței de muncă, ne-am aștepta ca în aproape toate domeniile companiile să caute oameni. Lucrurile nu stau deloc așa. Singurul sector care are nevoie tot timpul de noi angajați este comerțul. În domeniul serviciilor, numărul salariaților va rămâne constant până în luna aprilie a.c.În schimb, în construcții sezonalitatea își spune cuvântul în sensul că pentru perioada ianuarie-martie a.c. se prognozează o reducere a numărului de salariați, care este legată în mod cert de scăderea activității în perioada de iarnă. Dar, nu cumva reducerea angajaților este cauzată și de retragerea facilităților fiscale salariale? Este posibil.Mai îngrijorătoare este tendința din sectorul industrial, acolo unde managerii așteaptă o reducere a efectivului de salariați în perioada februarie-aprilie a.c. Îngrijorătoare, pentru că această evoluție poate fi pusă pe seama scăderii producției industriale de anul trecut. Atunci când producția este mai mică, managerii companiilor nu au decât să ajusteze în jos și numărul de angajați. De aceea, va fi de urmărit dacă producția industrială va continua să se contracteze.De altfel, subiectul activității economice este a treia temă a anchetei de conjunctură. Să nu uităm că ritmul creșterii economice este determinat, în ultimă instanță, de fiecare companie în parte și de fiecare sector. Managerii de companii nu ne dau prea multe motive de optimism. Construcțiile și comerțul se așteaptă să scadă sezonier (ianuarie-martie), companiile din zona de retail estimează că volumul vânzărilor va crește în lunile februarie-aprilie a.c., dar cam atât. În rest, pe toată linia, industrie, construcții și servicii, directorii firmelor așteaptă o menținere a activității și nu o creștere. Nu este cea mai bună veste, pentru că anul trecut s-a încheiat cu o creștere economică modestă. Incertitudinile anului 2025 sunt mari și vin din zone diverse. Managerii companiilor sunt, parcă, exact oglinda unui an care se anunță complicat.

Cum s-a văzut de pe scena politică românească schimbul dur de replici din Biroul Oval ? Abordările liderilor români au fost diverse și ele trebuie citite în cheie electorală. Nu este de mirare că politicieni precum Elena Lasconi sau Nicușor Dan s-au situat ferm de partea președintelui Zelenski. Mesajul lor este în linie cu electoratul tradițional de centru-dreapta, cu vederi puternic pro-europene și sensibil la soarta Ucrainei.Doi lideri importanți au preferat discreția. Unul este șeful guvernului, liderul PSD, Marcel Ciolacu. De asemenea, președintele AUR, George Simion.Chestionat de reporteri la mitingul de sâmbătă – asupra căruia vom reveni – George Simion s-a eschivat, motivând că a fost prea ocupat cu organizarea protestului pentru a mai putea urmări ceea ce a șocat o lume întreagă.Celălalt exponent al extremei drepte, Călin Georgescu, și-a exprimat de asemenea susținerea pentru administrația Trump.Surprinzător pentru mulți, candidatul coaliției, Crin Antonescu a scris pe contul său de socializare că se situează de partea administrației Trump și că susținerea pentru Ucraina a fost ”conjuncturală”.Cum să interpretăm aceste mesaje? În cheie electorală.Liderul PSD și candidatul la președinție al coaliției privesc insistent către electoratul naționalist, nostalgic și izolaționist, pe care nu vor să și-l ostilizeze și pe care îl curtează. În plus, ei se tem că o poziționare prea fermă de partea Ucrainei ar supăra chiar o parte din electoratul coaliției, care s-ar putea duce către extrema dreaptă.Mult timp, alegătorii PSD (și într-o anumită măsură, ai PNL) au fost dopați cu discursuri eurosceptice sau chiar eurofobe, cu minciuni precum acelea că UE ne pune să mâncăm gândaci, că ne interzice Crăciunul sau încălzirea cu lemne, că ne trimite mâncare otrăvită. Ani de zile, acesta a fost discursul oficial al PSD sub Liviu Dragnea. Și nu a fost singurul. La PNL, lideri populiști precum Rareș Bogdan au adoptat mesaje asemănătoare.Aceste discursuri populiste, departe de a menține sprijinul pentru cele două partide, n-au făcut decât să pregătească electoratul pentru ceea ce avea să vină: extrema dreaptă radicală și profund antieuropeană.În fața acestei situații, Marcel Ciolacu și Crin Antonescu încearcă să salveze ce se poate salva.De partea sa, președintele interimar Ilie Bolojan a transmis vineri seara un mesaj scurt: ”Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.Un mesaj prudent, de sprijin pentru Kiev, desigur, dar evitând o poziționare prea dură față de președintele Trump și impetuosul său vicepreședinte, JD Vance.De asemenea, Ilie Bolojan a susținut imediat ideea premierei italiene Giorgia Meloni privind un summit extraordinar UE-SUA. Astfel, președintele interimar i-a luat fața liderului AUR, George Simion, coleg de grup politic cu șefa guvernului de la Roma.Ocupat cu un miting ce s-a dovedit, în cele din urmă, un semi-eșec, George Simion s-a văzut lăsat în ofsaid: primul mesaj solid de susținere pentru inițiativa Giorgiei Meloni a venit de la președintele interimar Bolojan. Și nu de la colegul ei de familie politică, Simion.Mai mult: ambasadorul la București al Italiei a exprimat clar poziția țării sale: rușii au fost implicați în alegerile din România. O lovitură pentru extrema dreaptă grupată în jurul lui Călin Georgescu. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vom avea un viitor dacă avem energia de care avem nevoie pentru a ajunge acolo. Energia este coloana vertebrală a existenței. Universul în care trăim se extinde continuu și o face pentru că are energia necesară pentru asta. Noi, oamenii, ne mișcăm și acționăm tot pe baza energiei. Ne hrănim cu ceea ce găsim în mediul nostru și transformăm hrana în energie prin metabolism. De-a lungul timpului am evoluat și am construit mașini din ce în ce mai sofisticate care funcționează tot pe baza de energie. Nu ai ce să faci cu o mașină dacă nu ai benzină ca să-i porneşti motorul.Cuvântul "energie" vine de departe, din greaca veche: "energos". Rădăcina să proto-indo-europeană este compusă din prepoziția "en", care înseamnă "spre", indicând o direcție, și verbul "werg", care înseamnă "a acționa". Astfel, "energie", în sens etimologic, înseamnă "a acționa într-o direcție". Energia înseamnă mișcare, evoluție, creștere, adică cele trei ingrediente care ne țin în viață.Astăzi, am invitat la "Noi venim din viitor" un om care și-a petrecut viața lucrând cu energie. Nu orice fel de energie, ci o energie la scară industrială mare. Franck Neel este în prezent membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitățile de Gaze și Energie. Este francez și a studiat în Franța și Anglia, unde a obținut un MBA la London Business School.A lucrat 25 de ani pentru grupul Engie și a fost activ în numeroase țări: Franța, Republica Cehă, Ungaria, Olanda, Italia și Regatul Unit. Este membru al Directoratului OMV Petrom din iulie 2018 și l-am invitat la "Noi venim din viitor" pentru a descoperi care sunt perspectivele viitoare ale energiei în România conform OMV Petrom.Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: omvpetrom.comAcest interviu este în limba franceză.

Astfel cei care Îl primesc pe Hristos prin credință devin una cu El în principiu și acțiune. Ei sunt uniți cu El și viața pe care o trăiesc este viața Fiului lui Dumnezeu. Ei își primesc viața din El, care este viață. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Uniunea Europeană a prezentat tabloul de bord al regiunilor din punctul de vedere al dezvoltării. București-Ilfov este pe primele locuri la nivel european, dar decalajul de dezvoltare între regiunile României este încă mare. Institutul Eurostat a publicat datele privind nivelul de dezvoltare a regiunilor europene. Informațiile sunt raportate la anul 2023 și sunt calculate pe baza indicatorului produs intern brut pe cap de locuitor prin metoda parității puterii de cumpărare (PPC).Trebuie spus că utilizarea metodologiei de paritate a puterii de cumpărare a adus în ultima perioadă mai multe performanțe pentru economia românească. Și anume, România a depășit Polonia la indicatorul PIB pe locuitor pe baza parității puterii de cumpărare.Metoda PPC are o particularitate și anume moderează performanța economică absolută definită prin PIB nu doar cu numărul locuitorilor, ci și cu raportul dintre veniturile salariale și prețuri.Indicatorul are avantaje și dezavantaje. Pe de o parte, oferă o imagine comparativă a nivelului de dezvoltare pentru o țară sau pentru o regiune, pe de altă parte, amendează performanța în valoare nominală în favoarea unor factori calitativi.Să ne întoarcem, însă, la regiunile Uniunii Europene. Ca de obicei în ultimii ani, București-Ilfov aproape șochează prin performanța obținută, respectiv de aproape două ori mai mult, 190%, decât media europeană. Totodată, este de reținut că în perioada 2020-2023 avansul Bucureștiului este impresionant de la 165% la 190%. Trebuie spus că Bucureștiul întrece multe regiuni europene. Este peste Budapesta, Viena, aproape peste toate regiunile germane și mai mult decât multe regiuni din Europa. București este sensibil egal cu Praga, Bruxelles și Hamburg.Culmea este că Bucureștiul creează o problemă chiar prin nivelul său de dezvoltare pentru că restul regiunilor țării sunt mult mai jos decât Capitala. Adică, regiunea Nord-Est este la jumătatea mediei europene, 47%, iar cea de Nord-Vest ajunge la 71% din media europeană.Decalajul de dezvoltare între regiuni este un sindrom al României, iar progresele privind reducerea diferențelor nu sunt foarte vizibile. În această materie, politicile europene, derulate prin fonduri comunitare, sunt mai coerente decât cele naționale.Cu toate acestea, România are o medie pe țară de 78% din cea europeană, ceea ce o plasează mult deasupra Bulgariei sau Greciei, peste Croația și vestea bună depășește cu puțin Polonia și Ungaria, care sunt, amândouă, la 77% din media europeană. Desigur, diferențele sunt nesemnificative, dar ele sunt totuși în favoarea României, după ce câteva decenii la rând foste state socialiste devansau țara noastră.Pe primele două locuri se află regiuni din Irlanda și Luxemburg. Sunt cazuri speciale, în sensul că Luxemburg, Praga, Bruxelles sau chiar București au un PIB pe cap de locuitor mare, pentru că sunt așa-numite orașe magnet, adică atrag investiții și forță de muncă din regiune sau chiar din întreaga țară.În Irlanda, sunt prezente multe companii multinaționale care fac ca majoritatea indicatorilor economiei irlandeze să arate excelent, dar veniturile bugetare ca procentaj din PIB să fie cele mai mici din Uniunea Europeană. Germania este remarcabilă prin constanța majorității landurilor acestea situându-se peste sau puțin sub media europeană.Sunt, bineînțeles, și regiuni europene sărace. Astfel, pe ultimele locuri se află două regiuni franceze, două din Bulgaria și una din Grecia.În concluzie, România este în progres, cu rezultatul cu totul excepțional al Bucureștiului. La nivelul țării, indicatorul PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare situează economia românească într-o zonă de mijloc, dar deasupra câtorva state membre cu care România în mod tradițional intră în concurență la majoritatea indicatorilor economici. România crește, ușor dezordonat, cu decalaje destul de mari între regiuni, nu foarte rapid, dar crește.

Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, reactioneaza cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor. Discuțiile de pace „nu sunt o trădare” a Ucrainei, a replicat secretarul american al Apărării. Cum se raporteaza ucrainenii la toate aceste declaratii, l-am intrebat pe analistul politic ucrainean Marin Gherman.  28 de răniţi după ce o maşină a intrat în oameni la Munchen. Orașul urmează să găzduiască Conferința de la Munchen la care sunt așteptați lideri din întreaga lumeO zi inaintea Conferintei de la Munchen, cel puțin 30 persoane au fost rănite după ce o mașină a intrat în viteză într-un grup de persoane care protestau in orasul german. Șoferul, un afgan de 24 de ani, a fost reținut. Conferinţa de Securitate începe maine, iar vicepreşedintele american JD Vance şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt asteptati sa soseasca astazi in Germania. Ce au hotărât autoritățile de la Chișinău după ce drone rusești au căzut din nou pe teritoriul Republicii MoldovaRepublica Moldova închide Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, după ce alte două drone ale armatei ruse au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor moldoveni. Avem detaliile de la corespondentul nostru la Chisinau, Valeria Vitu.  Parisul găzduiește astăzi o conferință internațională privind SiriaO factiune rebela a preluat puterea la Damasc, dupa caderea regimului Assad , in decembrie. Uniunea Europeană a transmis săptămâna trecută că va reduce o parte din sancțiunile impuse Siriei, pentru a ajuta țara să se reconstruiască după mai mult de 13 ani de război civil.

Europa are nevoie de o analiză a industriei de apărare. Raportul Draghi arată punctele forte și cele slabe ale sectorului de apărare din statele membre. Concluzia este că Europa are nevoie de mai multă Europă și în materie de apărare. Ieri, am avut imaginea clară a viitoarei schimbări a strategiei de apărare americane și implicit a NATO. Declarațiile oficialilor americani din administrația Trump arată limpede că funcționarea NATO se va modifica. În acest context, întrebarea este: ce are de făcut Europa?Pentru o serie de răspunsuri la această întrebare trebuie să ne întoarcem la raportul Draghi de anul trecut care se referă atât la competitivitatea Uniunii Europene, cât și la securitatea statelor membre. Raportul Draghi constată, printre altele, rămânerea în urmă a Europei în materie de inovație, dependența de materiile prime critice din alte state și legăturile acestor domenii cu industria de apărare europeană.Care este situația industriei de apărare europene și care sunt soluțiile pentru creșterea ei? Europa se confruntă cu un război convențional la granița de est și cu un război hibrid pe întregul teritoriu. Raportul Draghi notează că doctrina strategică a SUA se îndepărtează de Europa și se concentrează pe Pacific, fapt pe care îl vedem confirmat în aceste zile.Europa a avut o perioadă prelungită de pace și a beneficiat de umbrela de securitate a Americii ceea ce a permis ca statele membre să poată aloca mai multe fonduri publice către dezvoltarea sistemelor de asistență socială sau de sănătate publică. Rezultatul a fost că doar 10 state membre cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele NATO.Raportul Draghi arată că dacă anul trecut toate statele membre ar fi ajuns la o alocare de 2% din PIB cheltuielile ar fi crescut cu 60 miliarde de euro. Statele europene au nevoie de alocări suplimentare pentru a crește capacitățile de apărare pierdute din cauza subinvestițiilor și pentru a reface stocurile epuizate. Comisia Europeană a calculat că în următorul deceniu va fi nevoie de investiții în industria apărare de aproximativ 500 miliarde de euro.Totuși, sectorul de apărare european este competitiv la nivel global. Unele produse și tehnologii sunt mai bune decât cele fabricate în America. Este vorba despre tancuri, submarine convenționale, tehnologiile folosite în șantierele navale sau aeronavele de transport. Problema europeană este că în pofida faptului că are cheltuieli generale de apărare mai mari decât SUA acestea nu sunt concentrate pe inovare. Astăzi, apărarea este o industrie înalt tehnologizată, caracterizată de inovare. De exemplu, începând cu anul 2014, SUA au acordat prioritate cheltuielilor de cercetare și dezvoltare față de celelalte cheltuieli militare.Astfel, în anul 2023, SUA au alocat 140 miliarde de dolari pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare, adică 14% din totalul cheltuielilor de apărare. În schimb, Uniunea Europeană a cheltuit doar 10 miliarde de euro (4,5% din total) pentru cercetare-dezvoltare în domeniul apărării.De asemenea, industria de apărare europeană este fragmentată, în sensul că este dominată de jucători naționali care operează pe piețe relativ mici. Fragmentarea creează două dezavantaje majore. Primul, o industrie fără companii de anvergură are o problemă pentru că vorbim despre un sector intensiv în capital și cu cicluri lungi de recuperare a investiției. O creștere a cheltuielilor ar aduce un paradox și anume că statele membre s-ar concura între ele pentru achizițiile de apărare.Al doilea dezavantaj al fragmentării industriei de apărare este lipsa standardizării și interoperabilității echipamentelor militare. Analiza arată că în Ucraina europenii au livrat 10 tipuri diferite de obuziere ceea ce a dus la o reală problemă de utilizare a lor. De asemenea, statele membre operează 12 tipuri de tancuri de luptă, în timp ce SUA produc doar unul singur. Este grăitor și ne arată că decizia consolidării sistemului de apărare european trebuie luată concomitent cu hotărârea de a avea o Europă mai unită, mai multă, mai federală. Dacă, bineînțeles, va fi posibil.

M.C.N. Podcast revine în forță! Începem un nou sezon în care abordăm unele dintre cele mai interesante subiecte care merită atenția ta. Astfel, ducem mai departe manifesto-ul pentru dialoguri autentice și perspective curajoase asupra realității. În primul episod i-am avut alături la masa rotundă pe Theo Zeciu, Imogen, Monica Jitariuc și Dragoș Stanca. Au vorbit fără filtre despre tot ce înseamnă social media. Sunt responsabili influencerii de educarea publicului sau de entertainment? Cine câștigă lupta dintre online și TV? Cât de dependenți suntem de rețelele de socializare și cât de onest vrea brand-ul să fie influencer-ul într-o campanie? O discuție completă, abordată de pe toate fronturile. Alături i-am avut pe studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și ONG-ul Ethical Media Alliance, inițiat chiar de Dragoș Stanca. Acest ONG își propune să îi ajute pe jurnaliști să-și monetizeze munca, iar astfel să susținem conținutul de interes public. Le poți fi și tu aproape aici: https://www.ethicalmedia.eu/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul în siguranță al invitațiilor. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab Le mulțumim și prietenilor de la DP Watches, care s-au alăturat! Dacă sunteți pasionați de ceasuri și credeți că a venit timpul să vă cumpărați unul, DP Whatches vine la fix. Mai multe detalii aici: https://dpwatches.ro/ /Instagram: / / dpwatches.ro /Facebook: / https://www.facebook.com/profile.php?... ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this song on your channel.

Fie că ne place sau nu, că acceptăm sau nu, conștientizăm sau nu… Inteligența Artificială a devenit o parte din viețile noastre de zi cu zi, așa că mișcările din industrie pot fi seismice și să ne afectează pe fiecare într-un fel sau altul. Cel puțin după reacția burselor de capital, lansarea DeepSeek este nici mai mult, nici mai puțin de un asemenea cutremur.  Astfel, în această ediție dezbatem ce înseamnă, de fapt, apariția DeepSeek pentru Big Tech - reprezentat de companiile de technologie americane, pentru startup-uri, și pentru viitorul lumii. Pentru că make no mistake, fie că te interesează subiectul sau nu, fie că folosești sau ignori total această tehnologie, ce se întâmplă aici are implicații mari în modul cum se va desfășura viața ta într-un viitor mai apropiat decât crezi. Invitatul lui Marian Hurducaș: Andrei Petreanu. Este specialistul Upgrade 100 în Inteligență Artificială și, totodată: Cofondator, RO AI Alliance - prima comunitate dedicată AI din Europa de Sud-Est, cu peste 5.000 de membri din multiple orașe din România (+ Chișinău); Brain-waves.ai, companie autohtonă de A.I. care automatizează procese complexe pentru business-uri folosind modele fundaționale; Head of AI, Realeyes - ad testing care măsoară atenția prin urmărirea reacțiilor feței, atenția la ecran și interacțiunea cu conținutul.

Am discutat deja în ediții din acest an de Upgrade 100 Live despre tehnologia și politica din spatele rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale, însă poate cel mai important lucru pe care nu l-am discutat suntem chiar noi: oamenii și motivele de la baza fracturilor sociale de azi. Astfel, în această ediție avem pe meniu sociologie, antropologie și motivele pentru care diferențele dintre noi se văd din ce în ce mai tare. Invitații lui Marian Hurducaș:  Smaranda Heroiu: executive director UPGRADE100, antropolog digital cu studii la University College of London, MBA de la London School of Business & Finance și studii în Leadership Organizațional la Harvard Kennedy School of Government, Alex Dincovici: doctor în antropologie culturală și sociologie și politolog, director general al Romanian Business Leaders. 

Investitorii străini sunt importanți pentru economia românească. O dovedesc mai multe domenii industriale în care, pe baza investițiilor externe, România ocupă locuri de frunte în topurile producătorilor și exportatorilor. Într-o perioadă în care valul de naționalism economic crește, cel puțin la nivel vocal, este momentul să trecem în revistă câteva rezultate ale unor investitori, întâmplător, străini. Nu înseamnă că antreprenorii români au mai puține merite sau realizări, dar câteva exemple de investitori străini în România nu strică. Mai ales în acest context politic.De exemplu, grupul Renault a prezentat o scurtă statistică a mărcii Dacia de la preluarea ei de către compania franceză. Astfel, din 2004, anul privatizării uzinelor Dacia, s-au vândut peste nouă milioane de mașini cu acest brand. Doar anul trecut numărul de autovehicule Dacia vândute pe toate piețele internaționale a fost de aproximativ 676.000, cu 2,7% mai mult decât în anul precedent. Această cifră a dus la consolidarea pe piața europeană a mărcii Dacia care se află pe podium la capitolul vânzări către persoane fizice, zona comercială cea mai importantă pentru Dacia, cu o cotă de piață de aproximativ 8%.Dacia își bazează dinamica vânzărilor pe patru modele: Sandero, Duster, Jogger și Spring. Dacia Spring a suferit anul trecut, atunci când vânzările au scăzut cu aproape 60%, principala cauză fiind retragerea programelor de ajutor de stat pentru cumpărarea unei mașini noi electrice. Cu toate acestea, grupul francez își continuă dezvoltarea în domeniul mașinilor electrice prin echiparea modelelor Jogger, Duster și Bigster cu motoare hibride.Dar, Renault nu este singurul producător auto prezent în România. Anul trecut, Ford Otosan a produs la Craiova aproximativ 250.000 de autovehicule, cu 31% mai mult decât în anul 2023. Transit, Courier și Puma au fost cele trei modele Ford care s-au fabricat anul trecut în România, iar anul acesta gama se va completa cu Puma Gen-E, un model electric.În total, anul trecut s-au produs în România aproximativ 560.000 de autovehicule, o creștere față de anul precedent, atunci când România se apropia de top 20 producători auto la nivel mondial.Sunt doar cifre, dar ele arată importanța industriei auto pentru economia românească, iar la companiile din acest sector trebuie adăugate firmele care activează în producția de subansamble sau piese de schimb.Nu doar industria auto este relevantă pentru România, ci și sectorul de producție și export a anvelopelor. Investiția pusă în funcțiune în toamna anului trecut a companiei Nokian la Oradea va crește anul acesta producția locală. De altfel, România se afla în anul 2022 aproape de top 10 al exportatorilor mondiali de anvelope, așa cum arată „Ziarul financiar”. Este o performanță logică dacă ne gândim că Nokian Tyres este doar cel mai recent investitor venit pe piața locală unde au fabrici nume mari la nivel global cum sunt Michelin, Pirelli și Continental.Fabrica de la Oradea a companiei finlandeze Nokian Tyres a fost construită de la zero, a însemnat o investiție de 500 milioane de euro, va avea emisii zero de dioxid de carbon și a creat 550 de locuri de muncă.România mai este în topul european și la producția, sau mai precis asamblarea, bicicletelor. În anul 2023, s-au fabricat 1,5 milioane de biciclete, al doilea producător din Uniunea Europeană, și o bună parte dintre ele sunt exportate în statele membre.Încă un exemplu este producția locală de espressoare. „Ziarul financiar” arăta într-un articol publicat anul trecut că după investiții de 250 milioane de euro, piața românească a devenit al doilea cel mai mare exportator european și al treilea din lume.În România, sunt prezenți doi investitori importanți, italienii de la De Longhi și olandezii de la Versuni (fosta companie Philips) care au transformat România într-un producător de espressoare semnificativ la nivel global.Orice investitor, străin sau român, este important. De aceea, valul naționalist poate face mai mult rău decât bine economiei românești.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale. Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentareAnul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniuComisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricoleComisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, după 18 ani. Obligațiile și impactul economic (CursDeGuvernare) - Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale (G4Media) - Nu este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile; cauza e calitatea dubioasă a elitei politice, care deservește interesele țării - istoricul Dennis Deletant (SpotMedia) - Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid (HotNews.ro) S-a stins din viață Dan Grecu, primul campion mondial al gimnasticii românești (Gazeta Sporturilor) Moment istoric: România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, după 18 ani. Obligațiile și impactul economic (CursDeGuvernare)România aderă în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de 6 luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc. Astfel de controale există și la alte frontiere interne Schengen pentru combaterea migrației ilegale.Din cauza neaderării la spațiul Schengen, între anii 2012 și 2022, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri a înregistrat pierderi de aprox 16,6 miliarde de euro, scrie CursDeGuvernare.În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit).Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an.Ce obligații are România ca membră a Schengen: Granițele pe care România trebuie să le păzească în beneficiul UE sunt granițele terestre cu Serbia, R. Moldova și Ucraina și granița maritimă. În această misiune, cel puțin în primă fază, România va fi ajutată în controlul acestor granite de ofițeri detașați din Austria și Ungaria. Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen. O analiză extinsă (Ziarul Financiar)„Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor  veni în România pe cale terestră“.  Pentru industrie, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, reducerea de costuri a transporturilor în Vest  înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) pentru ZF.Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competi­tivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată. Ce știm până acum despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale: SIE a lansat tema, SRI nu are date certe cu privire la atacatorul care a vizat sistemele IT, parchetele nu au lansat public nici o informație, MAE nu a convocat ambasadorul rus (G4Media)La o săptămână de la anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile române nu au prezentat public nici o probă a implicării Rusiei sau altui stat în procesul electoral, iar Ministerul de Externe nu a informat public despre vreun protest oficial față de Rusia. CCR a fundamentat anularea alegerilor pe informațiile desecretizate ale serviciilor și a invocat ”ingerința unor entități statale sau non-statale”. Parchetul General și DIICOT au început dosare legate de campania electorală, dar nu au comunicat vreo informație despre eventualul amestec al Rusiei. În schimb, câteva investigații de presă au indicat legături cu Rusia.Pe larg, pe pagina G4Media. Augustin Lazăr, fost procuror general: serviciile trebuiau să informeze Parchetul că au date privind vicierea alegerilor (Europa Liberă)Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, spune la interviurile one2one de la Europa Liberă că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare al Țării ar fi trebuit să trimită Parchetului documentele care arată că alegerile prezidențiale au fost viciate înainte ca acestea să fie declasificate.Augustin Lazăr e de părere că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu au acționat „cu diligența și operativitatea cu care trebuiau să se miște, având în vedere gravitatea faptelor”.Augustin Lazăr, care a lucrat în magistratură aproape 40 de ani, mai spune că noua criză arată că legile care țin de siguranța națională, unele vechi de 30 de ani, trebuie îmbunătățite.Fostul procuror general al României adaugă că Ministerul Public și alte instituții ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii astfel încât starea „de ambiguitate și de neclaritate” să fie „dezamorsată”. Nu este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile; cauza e calitatea dubioasă a elitei politice, care deservește interesele țării - istoricul Dennis Deletant (SpotMedia)Un control temeinic parlamentar al serviciilor din România este absolut necesar pentru respectarea statului de drept, dar un asemenea control nu există.El există în alte state membre ale NATO, unde România e acum vulnerabilă, atrage atenția istoricul Dennis Deletant, într-un scurt interviu acordat spotmedia.ro.În opinia acestuia, criza prin care trece România, una deopotrivă internă și externă, este mai degrabă cauzată de instituții slabe și o elită politică ce deservește interesele țării, punând interesul personal deasupra interesului național.Și istoricul Oliver Jens Schmitt atrage atenția asupra cauzelor instituționale interne: "Mult mai periculoase decât neo-legionarii sunt acele cercuri ale „statului profund” român care au tolerat și au promovat în secret tendințele neo-legionare timp de mulți ani". București – Timișoara, peste 11 ore. Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid (HotNews.ro)La 15 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor, iar în unele zone cu șantiere timpii de parcurs vor crește mult, un exemplu fiind București – Craiova. Cât durează cele mai lungi călătorii și cum se va circula pe rutele cele mai populare arată HotNews.Timpii de călătorie cresc și cu 30-40 de minute pe București – Craiova, unde se fac peste 4 ore pe 208 km, fiindcă sunt șantiere.Fac și mai mult trenurile pe ruta Brașov – Sighișoara, unde media de viteză este 36-39 km/h, fiind lucrări complexe care durează enorm și sunt întârziate ani de zile.Câteva trenuri vor atinge 160 km/h între București și Constanța, 150 km/h între Sighișoara și Simeria și Arad – Deva și 140 km/h între București și Câmpina. Trenurile cu cel mai lung parcurs vor străbate țara dintr-o parte în alta tot cu viteze medii de 50-55 km/h.Crește prețul biletelor de tren cu o medie de 5%. S-a stins din viață Dan Grecu, primul campion mondial al gimnasticii românești (Gazeta Sporturilor)Dan Grecu, fost gimnast, apoi antrenor și arbitru, a decedat la 74 de ani, lăsând în urmă o carieră plină de reușite în premieră: aur mondial și european, medalie olimpică la Montreal 1976.Dan Grecu a fost mereu un model de seriozitate, disciplină și discreție, generând un respect greu de egalat. Participant la trei ediții ale Jocurilor Olimpice, Munchen 1972, Montreal 1976 și Moscova 1980, a cucerit medalia de bronz la inele în Canada, în ciuda faptului că a concurat accidentat, amintește Gazeta Sporturilor.

În urma unui prim tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, candidat independent și fost membru AUR, a șocat obținând primul loc cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) cu 19,17%. După rezultate, au ieșit la iveală legături controversate ale lui Georgescu, inclusiv susținerea Rusiei pentru campania sa. Investigațiile au dezvăluit că Rusia a finanțat și coordonat o campanie de manipulare prin TikTok și alte platforme deținute de Meta, folosind conturi false, trolli și propagandă anti-UE și NATO. Georgescu a declarat un buget zero de campanie. Desecretizarea documentelor CSAT de către președintele Klaus Iohannis a confirmat implicarea Rusiei, determinând Curtea Constituțională să anuleze primul tur al alegerilor – o premieră în istoria României. Iohannis va rămâne președinte până la reorganizarea alegerilor. Investigația jurnalistică realizată de Matei Vrabie, publicată de publicrecord.ro, KOMANDA KREMLIN: Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu, este deschisă cu următorul text:   “Zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Diseminează mesaje anti-UE, îl descriu pe Georgescu ca fiind un suveranist și, mai nou, condamnă anularea alegerilor. Operațiunea, denumită „Portal Kombat”, a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Ulterior s-a extins și a ajuns și în România, transformându-se într-un instrument sofisticat de propagandă coordonat din Rusia, deja activ în 19 țări”. Astfel că în această ediție a încercat să înțelegem strategia și tehnicălităție din spatele campaniei fostului candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu. Invitații lui Marian Hurducaș: Matei Vrabie, jurnalist, publicrecord.ro; Alexandru Negrea, trainer, consultant marketing & comunicare social media Raportul Check First "Meta's Role in Romania's 2024 Presidential Election" aici.

Economistul Cristian Popa a analizat evoluția economiei și societății românești în Uniunea Europeană. Progresele sunt evidente. Dezechilibrele sunt însă și ele evidente. Cristian Popa, licențiat CFA și membru în Consiliul de administrație al BNR, a publicat în nume propriu, după cum precizează o analiză intitulată sugestiv „Viitorul României este în Europa”. Contextul este evident, iar dl. Popa precizează că în cadrul textului folosește cifre care nu mint, nu exagerează, nu manipulează și nu pot fi ignorate.Autorul începe cu fondurile europene. Cifrele invocate arată că de aderare, din anul 2007, până în prezent, România a atras 97,9 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 32 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că este un beneficiar net de aproximativ 66 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la fiecare euro plătit la bugetul Uniunii Europene, România a primit trei euro.În acest punct trebuie făcut un comentariu. Există un mit public care spune că România a plătit mai mult decât a încasat de la Uniunea Europeană. Complet fals, dacă privim balanța fondurilor europene. Mai există o remarcă și anume că la nivel european sunt state net beneficiare (care au primit mai mulți bani decât au contribuit) și state net contributoare (care au plătit mai mult decât au încasat).În multe ocazii, fondurile europene au fost condiționate de reforme sau de proiecte, ceea a fost mai complicat pentru politicieni și administrație, dar mai util pentru țară.Cristian Popa face un pas înainte și arată că fondurile europene au avut o contribuție majoră la investițiile din economie, iar rezultatul se poate vedea tot în cifre. Astfel, în anul 2006, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, PIB pe cap de locuitor pentru România era de 39% din media europeană, în anul 2023, PIB pe cap de locuitor a urcat la 79% din medie, iar în prezent este de 80% din media Uniunii Europene. Progresul este evident, poate fi văzut cu ochiul liber și nu este vorba doar despre cifrele de pe hârtie, ci și de realitatea din economie. Autorul analizei remarcă inegalitățile care există între județe și regiuni, iar diferența de dezvoltare este una din problemele reale ale economiei și societății românești.Cristian Popa arată că în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori, raportate la moneda europeană, nivelul de trai și speranța de viață au înregistrat progrese importante, dar o parte din concetățenii noștri cochetează în continuare cu Estul Europei.Analistul economic dă un exemplu sugestiv: este ciudat și trist că agricultori care au tractoare de sute de mii de euro cumpărate din fonduri europene plus milioane de euro primite ca subvenții ne spun că Europa nu este bună. Este într-adevăr o situație greu de înțeles.Iar decalajele care ne despart de statele dezvoltate ale Europei se reduc. România este tot mai integrată în Europa, în piața muncii sau în lanțurile de aprovizionare. Peste 70% din comerțul internațional al României se derulează cu statele membre, salariul mediu net este de 1.000 de euro, ceea ce îl face pe autorul studiului să afirme că nu s-a trăit niciodată în comunism atât de bine cum se trăiește în Uniunea Europeană. Ceea ce nu-i împiedică pe unii să aibă nostalgia epocii socialiste.Și totuși, atrage atenția dl. Popa, drumul spre convergență nu este cu sens unic. Cel mai bune exemplu în acest sens este Grecia care în anul 1995 avea un PIB pe cap de locuitor de 87% din media europeană, iar în anul 2023 se afla la numai 67% din medie. Ceea ce poate fi un semnal de alarmă și pentru România.La sfârșitul anului 2023, 1,1 milioane de români lucrau pentru companii străine, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din totalul salariaților din companiile nefinanciare. În plus, forța de muncă este de trei ori mai productivă astăzi decât la începutul acestui secol. Toate acestea sunt argumente care arată progresul înregistrat de România în interiorul Uniunii Europene. Cum ar fi în afara Uniunii ar fi mai bine nici să nu ne gândim.

Sondajele în rândul managerilor au o semnificație specială în contextul în care anul viitor are în față multe necunoscute. Promisiunile politicienilor le știm, prognozele instituțiilor financiare le putem citi, dar opiniile managerilor companiilor românești au o relevanță aparte. Ele ne pot da o imagine asupra modului în care va evolua economia românească. În apropierea unui an care se anunță complicat, 2025, referitor la care așteptările nu sunt dintre cele mai optimiste, sondajele de opinie în rândul managerilor pot oferi o imagine mai clară asupra evoluțiilor viitoare. Astfel, indicele CONFIDEX, ajuns la a 11-a ediție, a strâns opiniile unui număr semnificativ de manageri ai companiilor românești. Ca orice cercetare de piață, studiul CONFIDEX are avantajul că transformă particularul în general și evoluțiile punctuale în medie.Indicele de încredere CONFIDEX pentru al doilea semestru al acestui an este de 52, pe o scală de la 1 la 100. Trebuie spus că indicele se află la cea mai înaltă cotă de la momentul la care este calculat. Pare destul de ciudat ca în apropierea unui an cu atât de multe necunoscute încrederea managerilor companiilor românești să fie la un nivel ridicat. Dar, răspunsul managementului firmelor în fața viitoarelor provocări este unul al încrederii.Uneori, încrederea poate salva o economie, iar măsurarea acestui indicator este la fel de importantă ca și evoluția PIB sau a inflației. Dar, analiza este mai amplă. De exemplu, există și rezultate care arată indicele de încredere în raport de structura economiei. Notele cele mai mari sunt date de managerii din sectorul serviciilor și din domeniul tehnologiei informației. Sunt, de altfel, sectoarele de la care România așteaptă creșterea economică de anul viitor. Pe locul următor se află sectorul de transporturi, distribuție și depozitare, iar cei mai reduși indici de încredere vin de la companiile din agricultură și energie. Dacă în ceea ce privește agricultura rezultatul este previzibil văzând frământările de care se lovesc fermierii români, managerii din sectorul energetic par a fi îngrijorați de sistemul de taxare veșnic în schimbare și nu în sensul cel bun, ci către o înăsprire a fiscalității.Dincolo de încredere, analiza CONFIDEX testează și alte teritorii. Majoritatea managerilor români (56%) prognozează o accentuare a inflației, în pofida asigurărilor care vin de la Banca Națională a României și care spun că inflația va scădea. Tot surprinzător (în comparație cu prognozele oficiale), unul din trei manageri se așteaptă ca PIB-ul României să scadă, iar mai mult de jumătate din manageri consideră că va urma o depreciere a leului în raport de moneda europeană.De asemenea, unul din trei manageri afirmă că situația companiei s-a înrăutățit în semestrul al doilea al acestui an, iar 50% cred că evoluția firmei pe care o conduc se va deteriora în următoarele șase luni.În general, managerii firmelor românești se așteaptă ca anul viitor să se confrunte cu o presiune asupra cheltuielilor companiei, dar și asupra prețurilor de vânzare, iar profitul companiilor va fi în scădere.Care sunt prioritățile managerilor și implicit ale companiilor pentru anul viitor? Răspunsurile sunt clare: creșterea vânzărilor, păstrarea angajaților, digitalizarea, îmbunătățirea relației cu clienții și accesul la finanțare.Pentru ca tabloul să fie complet, săptămâna aceasta a fost publicat încă un studiu, realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca referitor la antreprenoriatul românesc. Rezultatele ne arată unde se află România. Start-up-urile au o rată mai scăzută decât cea de la nivel european, iar investitorii români sunt prudenți și stabili. De asemenea, antreprenorii văd oportunități pe piața românească și consideră că au abilitățile și cunoștințele necesare deschiderii unei afaceri. Barierele care apar în calea dezvoltării antreprenoriale sunt teama de eșec și finanțarea unor afaceri aflate la început. În schimb, marea oportunitate este digitalizarea.Așadar, de la încrederea managerilor la șansa dezvoltării unei companii nu este decât un pas. Unul de care depinde evoluția economiei românești în anul 2025.

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile. Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea BalticăPotrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea BalticăPotrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Garantarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro este esențială pentru încrederea depunătorilor europeni. În România, economisirea în bănci a crescut mult în ultimii ani. De asemenea, România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește raportul dintre resursele aflate la dispoziția Fondului de Garantare și depozitele bancare. În urmă cu doi ani, una din marile bănci rusești Sberbank dădea faliment în Europa. Două filiale ale băncii rusești, din Croația și Slovenia, au fost salvate prin vânzarea lor către bănci locale. Dar, în Austria, de exemplu, filiala locală a intrat în faliment.Problema Sberbank a fost aceea că pe fondul sancțiunilor economice occidentale filialele europene nu au putut beneficia de sprijinul băncii-mamă pentru că Banca Națională a Rusiei nu a permis transferul de fonduri către state care au aplicat sancțiunile. Pe de altă parte, banca rusească nu s-a mai putut împrumuta de pe piețe, pentru că sancțiunile au urmărit chiar acest lucru și anume tăierea accesului băncilor rusești pe piețele de capital.Din aceste cauze, filiala europeană cu sediul în Austria a intrat în primăvara anului 2022 în procedura de insolvență. Banca rusească din Austria a fost lăsată să intre în faliment după ce s-a considerat că nu prezintă niciun risc pentru stabilitatea financiară sau economică austriacă. Partea bună pentru depunătorii de la Sberbank Austria a fost că au fost apărați de regulile europene, respectiv depozitele lor bancare au fost garantate până la valoarea de 100.000 de euro. Doar că falimentul Sberbank a declanșat dispute diplomatice între Austria și Germania, pentru că mulți dintre depunătorii la banca rusească erau germani și deci au fost protejați și despăgubiți de Fondul din Austria.Cu alte cuvinte, băncile austriece au plătit pentru clienții germani ai Sberbank. Dar, regulile europene sunt reguli europene și ele s-au aplicat și în cazul băncii cu capital din Rusia. Este adevărat că legislația europeană a costat Austria aproximativ un miliard de euro, bani care au acoperit depozitele bancare de la Sberbank din fondul de garantare austriac pentru mulți depunători germani.Mai trebuie să reamintim că în anii 2012 și 2013, Sberbank a avut intenția să intre și în România, respectiv să cumpere Volksbank. La acel moment, Banca Națională a României a refuzat o astfel de tranzacție, respectiv achiziția Volksbank de către banca rusească și în felul acesta capitalul bancar rusesc nu a mai ajuns pe piața locală. Se poate spune că a fost o decizie înțeleaptă, pentru că în caz contrar în urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să găsească resursele să rezolve problema Sberbank. Iar variantele ar fi fost: fie o preluare de către o altă societate bancară, fie plata garanțiilor către depunătorii băncii.Subiectul Sberbank este un prilej pentru a trece în revistă câteva date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Astfel, în aproape opt ani, depozitele bancare așa-numite eligibile au crescut de mai mult de două ori ca valoare, până la aproximativ 527 miliarde de lei. În depozitele eligibile sunt incluse depozitele acoperite de garantare cu până la 100.000 euro la care se adaugă partea care depășește acoperirea. De fapt, este vorba despre creșterea economisirii în sectorul bancar. Cifrele sunt relevante.În total, după primele nouă luni ale acestui an, sunt 14,7 milioane de deponenți persoane fizice, din care 99,5% sunt depozite care se încadrează în plafonul de garantare. La acestea se adaugă 1,2 milioane de deponenți persoane juridice, iar 96% din depozite sunt incluse în schema de garantare. De altfel, anul acesta România este pe locul patru la nivel european, în ceea ce privește creșterea valorii depozitelor acoperite (sub 100.000 de euro), după Polonia, Lituania și Lichtenstein.În fine, România este pe primul loc într-un clasament european. Este vorba despre raportul dintre resursele financiare disponibile în cadrul Fondului de Garantare și depozitele bancare de sub 100.000 de euro, care în România este de 2,54% față de media de 0,8%, pe care nici măcar nu o ating toate statele membre. În concluzie, garantarea depozitelor bancare este un pilon esențial pentru sistemul bancar european și local. Este încrederea pe care băncile o transmit clienților.

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate.  De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală. Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active. Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1. Carol Dweck, Mindset 2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q 3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții. Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră. Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos. Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România. Resurse: 1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf 2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf 3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made