Podcasts about moldovenii

La București a mai avut loc pe 2 martie un eveniment de comemorare: pentru prima dată din 1992, victimele agresiunii ruse pe de Nistru au fost comemorate printr-o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse de la București. În vara lui 1992, în timpul războiului de pe Nistru, Liga Studenților a Universității București a organizat în același loc, în fața Ambasadei Rusiei din strada Kiseleff, un protest de o lună. Protest la care au participat printre alții și Doina Cornea, Corneliu Coposu, dar și pe atunci viitorul președinte Emil Constantinescu. Iată că în 2026 o altă generație a reveni pentru a condamna agresiunile Rusiei - din Transnistria, din Ucraina, dar și ingerințele în politica internă a României. Protestul a fost organizat de Adrian Băzăvan, autorul sloganului „Marș La Moscova”, proiectat la mai multe manifestări pro-Georgescu. Temele ediției: - Republica Moldova a comemorat pe 2 martie 34 de ani de la început războiul de pe Nistru, o agresiune a Rusiei, care, împreună cu interpușii ei din administrația separatistă de la Tiraspol, a atacat forțele de ordine ale Chișinăului. Un conflict care a devenit un cap de pod pentru menținerea prezenței militare a Rusiei în regiune. Manifestări au avut loc și la Bălți, în nordul Republicii Moldova. Reportaje semnate de Valeria Vițu, Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici. - În 1992, în Războiul de pe Nistru, agresoare a fost Rusia, spune președinta Maia Sandu. Republica Moldova declară asta tot mai apăsat, după ce guvernările anterioare din ultimii 20-30 de ani au încercat să nu supere Moscova. Dar în ce măsură Rusia a fost agresivă și față de România? A fost amenințată și România în Războiul de pe Nistru? A încercat să găsească un răspuns Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrei de Externe a României, Oana Țoiu. - Moldovenii rămași blocați în Orientul Mijlociu descriu situația drept una tensionată. - Benzina și motorina se scumpesc în Republica Moldova, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Știrile zilei: Noul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Mîțu, a înmânat copiile scrisorilor de acreditare ministrului Afacerilor de Externe, Oana Țoiu Ceremonia a oferit prilejul unei discuții ample privind ansamblul relațiilor bilaterale, interlocutorii constatând dinamica excepțională a cooperării moldo-române. A fost evidențiat nivelul ridicat al interacțiunilor politice, inclusiv la cel mai înalt nivel, precum și diversitatea domeniilor în care cele două state colaborează activ, într-un moment definitoriu pentru parcursul european al Chișinăului. *** Moldovenii rămași blocați în Israel și Dubai descriu situația drept una tensionată. Între timp, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din țările afectate de conflictul din Orientul Mijlociu spun că sunt permanent în legătură cu cetățenii moldoveni aflați acolo, oferindu-le sprijin. Cei mai mulți se află în Israel, în timp ce pe unii războiul i-a prins în vacanță, la Dubai, transmite TV8. Ministerul de Externe de la Chișinău spune că Ambasada Republicii Moldova în Statul Qatar, a înregistrat cinci solicitări ale moldovenilor, dintre care patru din Qatar și una din Kuweit. Totodată, ambasada de la Abu Dhabi a recepționat aproape 100 de apeluri telefonice care nu au necesitat intervenție consulară, fiind oferite informații privind măsurile de securitate, situația spațiului aerian și alte clarificări operative. Peste 150 de turiști moldoveni sunt blocați în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel, Maldive, Tanzania și alte state din regiune, în urma escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova, numărul real al turiștilor moldoveni afectați ar putea fi mai mare, având în vedere că sunt incluși doar turiștii agențiilor membre, transmite IPN. *** Efectele economice ale războiului din Iran vor fi resimțite și în Moldova chiar de mâine. Prețul carburanților va crește la miezul nopții, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului la bursele europene a crescut astăzi cu 12 procente, ajungând la cel mai mare nivel din ultimele 14 luni, în timp ce gazul s-a scumpit cu un sfert. *** În această săptămână, echipele mobile de medici specialiști vor oferi consultații profilactice gratuite în raioanele Florești și Soroca, pentru screening pulmonar prin radiografie digitală mobilă. Serviciile medicale vor fi acoperite din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, transmite Moldpres. *** Iar peste 1.300 de locuitori ai satului Hoginești din raionul Călăraşi beneficiază de infrastructură sportivă modernă. Finalizarea primei etape a proiectului de construcție a unui complex sportiv multifuncțional marchează un pas important în dezvoltarea localității, fiind rezultatul investițiilor realizate prin intermediul Programului Național „Satul European”, un program pentru modernizarea spațiului rural din Republica Moldova.

00:00 Introducere pe străzile din Chișinău00:35 Context: Alegeri prezidențiale și referendum UE01:10 Atacuri informaționale rusești în Moldova01:55 Prima interacțiune cu cetățenii03:17 Vox Pop: "Vrem un viitor mai frumos"04:55 Discuție despre schimbările din Moldova06:41 Vox Pop: Perspectiva unui antreprenor local09:15 Exporturi și relații comerciale cu UE11:52 Demonstrarea propagandei pe Telegram15:40 Analiza campaniilor de dezinformare19:35 Strategia Rusiei în Moldova23:44 Vox Pop: Tinerii și visul european27:15 Ferme de trolli și metode de manipulare31:25 Vox Pop: "Suntem zombați de propaganda rusă?"34:05 Relația complexă România-Moldova37:22 Investiții și oportunități de business39:45 Provocările integrării europene41:15 Importanța prezenței la vot42:18 Vulnerabilități informaționale în România43:28 Perspectivele dezvoltării Moldovei44:01 Oportunități de investiții în agricultură44:40 Situația economică și obligațiunile de stat45:19 Reflecții finale despre viitorul Moldovei45:41 Discuție despre un potențial interviu cu Maia Sandu46:15 Aprofundarea relației cu Uniunea Europeană47:00 Impactul cooperării internaționale pe dezvoltarea locală47:45 Strategii pentru combaterea știrilor false48:30 Rolul tinerilor în viitorul politic49:15 Provocările economice actuale și viitoare50:00 Concluzii și îndemn la participare activă IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Referendumul european din Republica Moldova a trecut cu puțin peste 50%. Un scor pe care mulți comentatori îl găsesc neașteptat de strâns. Însă consultarea electorală de duminică ne servește câteva lecții de care merită să ținem seama. O primă lecție pe care o putem lua – dacă mai era nevoie – este că fiecare vot contează. Da, referendumul a trecut cu un scor minim și mulți și-ar fi dorit o diferență mai convingătoare.Nu a fost să fie, din motive complexe - și vom avea nevoie de ceva timp pentru a le înțelege mai în detaliu. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă referendumul ar fi fost respins, la fel de strâns?Am fi vorbit despre o cu totul altă situație politică, cu adevărat catastrofală și diferența a stat în câteva mii de voturi.Iată cât de importantă este participarea la alegeri. Multora le place să spună că s-au săturat să voteze răul cel mai mic. Da, dar poate nu au văzut răul cel mai mare.A doua lecție: banii europeni nu înseamnă totul.De la semnarea acordului de asociere și mai cu seamă de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, Republica Moldova a primit un ajutor substanțial din partea Uniunii Europene și în particular a României.Au fost ridicate vizele și numeroși de moldoveni au avut posibilitatea de a merge în vestul Europei, pentru o viață mai bună. UE a devenit de departe principalul partener comercial, devansând Rusia.Republica Moldova a fost sprijinită puternic în timpul pandemiei, cu materiale sanitare și vaccinuri. A primit statutul de țară candidată la aderare și apoi i s-a dat unda verde pentru începerea negocierilor, cu un mare compromis făcut de liderii europeni pentru a trece peste veto-ul Ungariei lui Viktor Orban: acestuia i-au fost deblocate fonduri europene de 10 miliarde de euro.Moldovenii au primit sprijin vital în timpul crizei energetice declanșate de Rusia, prin tăierea aprovizionării cu gaz. Facturile moldovenilor au fost acoperite cu bani din Uniunea Europeană iar Bucureștiul a livrat, la rândul său, resurse energetice, deși nici România nu stătea pe roze.În raioane precum Ungheni, în nord sau Cahul în sud, unde s-au făcut multe investiții din fonduri europene, votul a fost covârșitor negativ. La Comrat, într-un liceu renovat din fonduri europene, 90% au votat contra.Nu este suficient să vorbești despre Europa doar ca despre o sursă de bani, Europa nu este o vacă de muls. Este și despre valori și identitate, despre a te simți european. Iar aceasta este o lecție importantă pentru viitor.A treia lecție: Rusia nu se predă. Nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia a lansat o campanie puternică de dezinformare cu scopul de a deraia referendumul. Adăugând și voturile cumpărate, aproape că i-a reușit.Iar o concluzie ar fi că Republica Moldova rămâne un spațiu al confruntării est-vest, o societate divizată încă pe formula 50-50. Rusia este în joc și confruntarea continuă.Și a patra lecție, pentru politicienii români...Mai precis, pentru acei politicieni care cred că, ajungând în turul doi al alegerilor prezidențiale contra candidatului George Simion, își vor asigura o plimbare prin parc. Nici pomeneală!AUR a preluat fără probleme narațiuni rusești, cum ar fi pierderea suveranități ca stat membru UE, transformarea țării într-o colonie a Occidentului sau pericolul războiului cu Rusia din cauza sprijinirii Ucrainei.Nu există dovezi privind o legătură directă între extrema dreaptă românească și Kremlin. Dar alegerile din Moldova arată cât de multe este dispusă Moscova să facă în sprijinul celor care îi promovează ideile.Așadar, nu vă jucați cu focul! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

”Hai de Paști acasă” este îndemnul lansat pentru moldoveni să se reunească cu cei dragi și să descopere Moldova turistică. Vorbim despre campania lansată de Oficiul Național al Turismului și Ministerul Culturii care își propune să arate frumusețea și bucuria de a petrece în familie Sărbătoarea Învierii. Și în acest an, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă separat de Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei. Iar Poliția și Agenția Națională pentru Sănătate Publică a venit cu mai multe recomandări, în contextul sărbătorilor pascale.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu vrea să inițieze un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Șefa statului a lansat pagina oficială a campaniei în favoarea aderării (numită www.pentru.md). Dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest deziderat va fi înscris în Constituție. De ce e important să figureze aspirațiile europene ale basarabenilor în legea supremă? Cum se poziționează în prezent cetățenii din Republica Moldova față de Europa? Ce așteptări are Republica Moldova de la Occident? I-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle , şi pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog. Vitalie Călugăreanu: „Dacă ne uităm la sondaje, ponderea pro-europenilor în Republica Moldova rămîne de peste 50% în momentul acesta, dar e într-o uşoară scădere, din păcate. Care nu se datorează neapărat războiului şi situaţiei regionale, ci, în primul rînd, erodării imaginii partidului care se află la guvernare, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Se ştie că orice partid care guvernează îşi pierde treptat din încredere, mai ales în situaţia în care Republica Moldova e la hotar cu războiul şi aceste influenţe nu au cum să nu se simtă în primul rînd asupra economiei Republicii Moldova. Moldovenii întotdeauna au avut tentaţia de a penaliza politicienii din motive de ordin economic. Ei nu analizează mai larg evenimentele ca să înţeleagă că situaţia regională determină această stare.”Care vor fi capitolele de negociere sau reformele cele mai sensibile în vederea aderării la UE?Andrei Curăraru: „După cum spunea şi negociatorul nostru şef, începem cu justiţia şi vom termina cu justiţia. Avem mai multe vulnerabilităţi şi cred că justiţia şi agricultura ar fi printre capitolele cele mai sensibile pe care încercăm să le reformăm. S-a început un proces de evaluare extraordinară a întregului sistem de justiţie şi vedem rezistenţă din interior, vedem că judecătorii protejează procurori, că încearcă să utilizeze acele mecanisme de autoguvernare, ca să nu plece corupţii din sistem. Este un efort care cere timp, implicare şi voinţă politică maximă. Pentru că de justiţie depind şi alte măsuri, inclusiv cele legate de războiul hibrid.” Apasă „Play” pentru a asculta interviul!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Acum un an, pe data de 24 februarie 2022, mame cu copii, bunici cu nepoți alesese ca loc de refugiu din calea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – Moldova. Moldovenii au dat cea mai frumoasă lecție de solidaritate cu refugiații și drama Ucrainei. Rapid, au apărut la suprafață nu doar lipsurile, dar și vulnerabilitățile. Multe lucruri au fost învățate din mers, altele pe care deși aparent ar fi trebuit să le cunoaștem (cum ar fi combaterea discriminării) au lipsit celor responsabili să îi ajute pe toți, indiferent de etnie și limba vorbită. Ce lecții am învățat noi, fie că suntem în autoritatea publică sau simpli cetățeni în ultimele 12 luni? Putem oare menține motivele mobilizării fascinante din februarie 2022 și să alimentăm implicarea noastră în continuare? Ce riscuri există pentru cei care fug din calea războiului, inclusiv în Republica Moldova? Și cum putem contribui la integrarea ucrainenilor? În primul episod al podcast-ului PUNCT pe URĂ. din acest an, discutăm cu Carolina Cazaciuc, Șefă-adjunctă a Direcției Gestionarea și Investigarea Cererilor în cadrul Oficiului Avocatului Poporului – autoritatea națională care monitorizează, din 2022, felul în care au fost și sunt respectate drepturile persoanelor refugiate. Poți asculta acest episod și în Soundcloud, Spotify și Anchor.fm. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

Ne apropiem cu pași rapizi de zilele în care temperatura aerului va coborî sub 0 °C, iar criza energetică și veșnicul „suspans” dacă vom avea sau nu gaz și lumină la iarnă creează adevărate bătăi de cap. Moldovenii își pun mari speranțe în plăpumile groase și ciorapii de lână, AGORA însă vine și cu alte soluții care mențin locuințele călduroase, dar nu cresc facturile la energia electrică sau la gaze.

În această ediție a podcastului „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Pavel Novac, co-fondator Sens Media și director tehnic la iTaxi Subiectele dezbătute sunt reticența moldovenilor față de vaccinul anti-Covid-19, presa online din Moldova, dar și proiectele din domeniul civic tech.

Vorbim despre problemele identitare, interpretări și realitatea istorică.

În această ediție a podcastului „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Natalia Donțu - administratoare Moldova IT Park. Cei doi vorbesc despre dezvoltarea sectorului IT în Moldova, investiții, dar și relația dintre autorități și companiile din acest domeniu. Din conținutul podcastului: 00:00 Intro 01:18 Cine este Natalia Donțu și cum a ajuns în funcția de administratoare Moldova IT Park 04:44 Atragerea investitorilor străini din domeniul IT în Moldova 09:10 Ce pregătire pot obține tinerii din Moldova care în viitor vor munci în IT 12:05 Moldovenii sunt talentați, dar nu au idei suficient de mari 14:00 Cum contribuie Moldova IT Park la dezvoltarea sectorului IT local 20:25 Planurile Nataliei Donțu pentru următorii 4-5 ani la Moldova IT Park 26:50 Moldovenii, feedback-ul și critica 29:56 Concluzii de final și încheierea Urmăriți actualizările noastre pe telegRAM: https://t.me/academiarockit

În această ediție a podcastului “Mai Departe”, Artur Gurău discută cu fondatorul librăriei și editurii Bestseller, Ion Bargan, despre cărți și ce citesc moldovenii în ultimii ani. Ion dezvăluie ce carte scrisă de un moldovean a devenit vândută în zeci de mii de exemplare atât în Moldova, cât și în România, dar și le dă sfaturi politicienilor care vor să devină autori.

Episodul #15 rezumat: 02:37 – Podcasturile noastre și cele care vin: cum și cînd sunt ascultate 08:34 – Ce este PlusUs 11:52 – Ce sunt influencerii și de ce copiii vor să devină influenceri și nu astronauți 13:56 – Lucia și perioadă de influencer pe Instagram 16:40 – True crime FTW 19:55 – Vînzări, Marketing, Darwin și cum să (nu-ți) ceri scuză 22:14 – Cine o rămas ofensat de campania darwinistă și de ce 25:16 – Este legal utilizarea sexismului și sexualizării în publicitate? 27:15 – Lucia: ”Asta mișcă agenda publică înainte. (...) Munca de activist nu e ușoară de loc.” 27:50 – Sandu: ” Campania se măsoară în comentarii anti pe Facebook sau în vînzările pe care le are Darwin? ” 29:35 – Campanie win-win, pentru Darwin și pentru Activiști 30:50 – Cine reglementează sexul în marketing? 32:03 – Moldovenii nu-s excepție 33:30 – Darwin salvat de lipsa de ”cancel culture” în Moldova 35:02 – Ce ar fi putut face diferit darwiniștii sau despre stereotipurile ”bărbații îs violenți, iar femeile materialiste” 37:48 – Umorul ca agresiune, hate speech și stereotipurile 39:13 – Progresul tehnologic și creierul de reptilă vs. Progresul social 49:36 – Schimbul de informație adus de progresul tehnologic fac protestele de stradă să fie mai puțin eficiente de cît ”Cancel Culture” 51:36 – Prea multă informație strică. (...) Nu avem resurse să procesăm fluxul informațional 53:02 – Educația informațională 55:03 – Educația vs. Modelul de business al rețelelor sociale (eyes on me) 58:44 – Confirmation Bias ne limitează 01.01:15 – Teme și motive pentru Bullying în școli 01.03:17 – Lipsa abordărilor evoluționiste în discuțiile despre normele sociale 01.09:10 – Clean up your room #bulliticspodcast #podcastmoldova --- Send in a voice message: https://anchor.fm/bullitics/message

PreaÎnțeleptul demonstrează din nou de ce e Grand Master of the Jedi Council și face un solo, percuția! de zile mari. De la el aflăm lucruri care se pot întâmpla doar în Maramureș, cum ar fi legătura karmică dintre o imprimantă, niște capre și oarece clopote. De la PreaSenior și PreaTânăr, mai puțin. Am făcut și noi ceva recomandări, să nu fie că n-am zis nimic. Nu uitați să dați subscribe de pe butonul de subscribe! Pagină superbă de top 3 de facebook - https://www.facebook.com/trinicasttv Grup super premium - https://www.facebook.com/groups/19672... Anchor.fm - https://anchor.fm/tricast-podcast Spotify - https://open.spotify.com/show/46T39zM... Apple podcasts - https://podcasts.apple.com/ro/podcast... Google podcasts - https://www.google.com/podcasts?feed=...

Săptămâna aceasta, o schimbare de procedură și niște calcule ale Ministerului Sănătății au încrețit multe frunți ale moldovenilor. De câteva zile încoace, autoritățile au anunțat un număr de 135 de moldoveni cărora li s-a depistat COVID-19 fără ca ei să iasă de acasă, prin telefon, fără test. Mai mult, numărul de bolnavi confirmați prin metoda de laborator a început a fi însumat cu cel al bolnavilor diagnosticați prin telefon. Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA au încercat să înțeleagă din ce categorie sunt acești oameni. Mai mult, ne-am interesat de la câțiva colegi, jurnaliști străini, ce fac statele lor (Italia, Marea Britanie, Estonia, Cipru și Armenia) și dacă în alte țări e OK să pui diagnoza COVID-19 prin telefon.

Moldovenii, încet-încet, încep să înțeleagă că depresia nu este un moft și nici că vizează, în mod special, oamenii fără ocupație. Mai înțeleg că ea nu poate fi tratată de „amatori”, ci de specialiști cu studii în domeniu. Însă în continuare în Moldova se crede că depresia e o boală rușinoasă, iar oamenii care suferă de ea pot fi periculoși pentru societate. Agresiunea sau furia pot fi forme ascunse ale unei depresii. Specialiștii spun că boala este foarte complexă și poate fi determinată de anumiți factori genetici, dar poate fi condiționată și de mediul în care trăiește omul, de factorii sociali sau de anumite evenimente teribile care s-au produs în viața noastră. Cum se manifestă și cine suferă de de depresie. Poți trăi toată viața cu depresie sau e doar un mit? Ce facem? Cui ne adresăm? În general, trebuie sau nu să cerem ajutor specialiștilor sau ne descurcăm singuri cu problema? A răspuns la întrebările noastre Arcadie Astrahan, psihoterapeut, bine cunoscut printre pacienți, dar și publicului general, director de programe la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din sectorul Botanica.

Moldovenii au ales și le-au dat bilete în Parlament viitorilor deputați. În legislativ au acces patru partide, atât pe lista națională, cât și pe circumscripții: PSRM, PD, ACUM și Partidul Șor. Analizăm rezultatele și posibilele coaliții.

INTERNETU GRĂIEȘTE #6 - DESPRE ILIE's VLOGS, MALPRAXIS și MOLDOVENII din NORVEGIA by Internetu' Grăiește

Spécial du temps des fêtes, 5 villes en rafale Introduction à l’émission (Léa) Zdob si Zdub - Moldovenii s-au Nascut Première ville: Cluj-napoca en Europe de l'Est (Michel) Arslanbek Sultanbekov - Dombıra [Türkçe Altyazılı] Deuxième ville: Çatal Hukuk en Turquie (Jimmy) John Sangster - Gandalf the White Troisième ville: La Moria dans le Seigneur des Anneaux (Éric) Whitebrow - I Will Follow You Down (Southern Souls) Quatrième ville: Burlington au Vermont (Léa) Chris Hadfield - Space Oddity Cinquième ville: Elysium du film Elysium (Charles) Clôture de l'émission John Lennon - Happy Xmas