Podcasts about speciali

Vladimir Putin nu doar că nu a renunțat la a viza România, dar aceasta a devenit țintă directă, după ce Kremlinul a înțeles care este slăbiciunea de fond pe care o poate alimenta până la haos. Și nu poate fi o coincidență noua aliniere a lui George Simion la retorica rusească, scrie Magda Grădinaru în spotmedia.ro ”După scrutinul prezidențial care i-a alunecat Rusiei printre degete, manipularea și dezinformarea s-au industrializat, în sensul în care, pe de o parte, sunt executate mult mai profesionist și mai programatic și, pe de altă parte, sunt asumate fățiș de către Rusia și agenții ei. Trei mari narațiuni se desprind aici: Intrarea României în război și mobilizarea generală; Imixtiunea reciprocă în treburile interne ale celuilalt stat, a României și Republicii Moldova; Atacul asupra identității culturale și religioase a României care se opune primelor două narațiuni. O notă comună extrem de importantă este aceea că aceste narațiuni sunt declinate și rostogolite mai mult în grupurile și rețelele de români din diaspora, ceea ce arată strategia de consolidare a ceea ce istoricul Cosmin Popa numește „anti-România” și care a devenit una dintre direcțiile majore ale intervenției rusești în România”. Adevărata șmecherie a deciziei CCR care secretizeză averile demnitarilor și funcționarilor publici. Unde sunt adevărații bani (Adevărul) ”Motivarea deciziei CCR care secretizează averile demnitarilor și pe cele ale funcționarilor publici și rudelor acestora face o oarecare lumină în scandalul creat după pronunțarea deciziei. Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că judecătorii constituționali au dat o direcție în ceea ce privește viitoarea legislație: persoanele alese sau numite politic publică declarațiile de avere, în timp ce funcționarii, nu”. Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere (Snoop) ”Fostul ministru de finanțe al PSD, membru în echipa de negociere a bugetului și care propune taxa de solidaritate, a venit la discuții într-un Mercedes de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere”, scrie siteul de investigație Snoop. „Mercedesul e închiriat de la compania unui prieten care nu are legături cu statul și nu e o mașină de lux”, a răspuns deputatul PSD Adrian Câciu, întrebat de siteul de investigații Snoop despre mașina Mercedes GLE 450, care costă cel puțin 100.000 de euro și nu apare în declarația sa de avere. Compania se numește Pandorama Elite SRL, a descoperit Snoop și este în proprietatea firmei fostei soții, care figura în 2024 ca angajată la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Drumul spre dezastru de la Salina Praid: Licitații, încredințări directe și ajutoare de peste jumătate de miliard de lei. Oficialii aveau date despre pericol (Libertatea) ”Mai mult, lipsesc banii din întreaga poveste. Cu o regulă nescrisă, o licitație din aprilie a fost câștigată de o firmă care a prezentat un proiect de drum, în loc de o lucrare hidrotehnică. Câștigătorul a ghicit cumva bugetul ascuns. O altă firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută de lucrări care ajung la aproape 90 de milioane de lei”.

Matteo Renzi a Mattino 5 

Matteo Renzi a 4 di sera 

Matteo Renzi Vs Landini speciale Referendum a TG La7

Matteo Renzi a Di Martedi

Speciali laida Vilniaus viršūnių susitikimui aptarti – su politologais Ramūnu Vilpišausku ir Alvydu Medalinsku. Tiesiogiai transliuojami šalių vadovų pasisakymai.Ved. Agnė Skamarakaitė

Menininkų ir jų instrumentų, dekoracijų keliavimo lėktuvais ypatumai. Pokalbis su LNOBT gastroles organizuojančiu Artūru Aliansku ir kelionių agentūros „Menų turas“ vadovu Eugenijumi Butvydu.Lietuvos aviacijos istorija: nuo ANBO-I lėktuvo iki dabarties ir ateities tendencijų. Pokalbis su Vilnius Tech Antano Gustaičio aviacijos instituto prodekanu Laurynu Šišovu ir lektoriumi Broniumi Merkiu.Kokie iššūkiai kilo projektuojant naująjį Vilniaus oro uosto išvykimo terminalą? Pasakoja naujojo išvykimo terminalo architektas Artūras Asauskas.Ką apie šalį gali papasakoti oro uostas? Pokalbis su keliautoju Dainiumi Kinderiu.Praskridęs po ne vienu tiltu, kur šiandien skraido vienas garsiausių Lietuvos aviacijos vardų Jurgis Kairys?Darbo oro uoste užkulisiai: kiek juose skrydžių romantikos? Apie tai – Vilniaus oro uosto atstovai Tadas Vasiliauskas ir Martynas Jaugelavičius.Kokie lėktuvai fotogeniškiausi ir kada geriausia juos fotografuoti? Pokalbis su lėktuvų fotografais Simona Bleifertaite ir Adomu Daunoravičiumi.Aplink Vilniaus oro uostą – viešbučiai ir pramoninis rajonas. Tačiau koks kultūrinis gyvenimas čia verda? Pasakoja Paulius Burakas iš Kirtimų Kultūros centro irAušra Jasiukevičiūtė iš Lietuvos dailininkų sąjungos skulptūros ir vitražo centro.Ved. Marius Eidukonis ir Gabija NarušytėRed. Indrė Kaminckaitė

Niente farm o lavoro in pub: Umberto è arrivato al suo terzo visto Working Holiday grazie alla sua opera di mosaicista, un'arte che l'ha portato down under, che lo emoziona e lo ipnotizza.

Matteo Renzi su Referendum Jobs Act 

Kariuomenė rugpjūčio ir rugsėjo mėnesį padidins parengtį, reaguodama į Rusijos ir Baltarusijos rengiamas pratybas „Zapad“, naujienų agentūrai BNS sako Lietuvos kariuomenės vadas Raimundas Vaikšnoras.Specialiųjų tyrimų tarnyba vertins ir visuomenininko Andriaus Tapino paskelbtą naujausią informaciją apie premjerui Gintautui Paluckui iš dalies priklausančių įmonių galimai neteisėtus veiksmus.ILTE pradėjo neplaninį patikrinimą dėl premjero įmonės galimai netinkamo paskolos panaudojimoVerslininkas Ignas Plunksnis sako, kad šioje istorijoje abejonių kelia ir paskolos suteikimo greitis, nes jo įmonei gauti tokio pačio dydžio paskolą iš ILTE užtruko pusę metų, kai G.Palucko įmonei užteko mėnesio.Lietuvoje prasidėjo brandos egzaminų sesija. Nuo šių metų egzaminus laiko ir vienuoliktokai.Turkija pinginėmis baudomis baus lėktuvų keleivius, kurie lėktuvui nusileidus, bet dar jam riedant atsisegs saugos diržus, išeis į praėjimą tarp sėdynių arba atidarys viršutinius bagažo skyrius.Vilniuje minima Kaimynų diena, kiemuose renkasi bendruomenės, dalinasi vakariene, pažindinasi.Ved. Agnė Skamarakaitė

Matteo Renzi a Piazza Pulita

A pochi giorni dall'attesissima Aosta 21 K, passa a trovarci Ilaria Fadda (direttore delle Risorse Umane e Academy della Cogne Acciai Speciali) per parlarci del contributo che l'azienda siderurgica anche quest'anno dà alla manifestazione e della CAS Buongiorno Aosta, la 5 Km non competitiva che permetterà di entrare in una parte dello stabilimento.

Matteo Renzi a L'aria che tira

Matteo Renzi alla presentazione del libro Bettino Craxi

Matteo Renzi a Di Martedì

Matteo Renzi e Tommaso Nannicini rispondono alle domande sui referendum contro il JobsAct del 19 maggio 2025

Speciali Leopolda - Matteo Renzi a Sky TG24 

Matteo Renzi a Tagadà

Matteo Renzi ospite all'evento dell'Assolombarda convegno "Scelte Per Tempi Difficili"

Socialiniame tinkle išplito vaizdo įrašas iš Kretingos Marijos Tiškevičiūtės mokyklos, kuriame užfiksuota, kaip viena iš pedagogių užsimoja plaktuku prieš ant žemės sėdintį mokinį. Anot ugdymo įstaigos vadovės, taip pedagogės bandė sudrausminti specialiųjų poreikių turintį jaunuolį, tačiau po incidento abi darbuotojos paliko pareigas. Specialistai teigia, kad tokie atvejai nėra dažni, tačiau jų pasitaiko. Viena iš priežasčių – pedagogų stygius.

Matteo Renzi a Tagadà

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

Intervista di Chawki Senouci a Paolo Maggioni autore del libro “ Una Domenica Senza Fine” ( SEM Libri ) Domenica 29 aprile 1945 si compie la Storia in piazzale Loreto dove sono esposti i cadaveri di Benito Mussolini, Claretta Petacci e di alcuni gerarchi. Nella stessa giornata un gruppo di anarchici guidati dal comandante “ Carnera”, un repubblicano anarchico antifranchista, attraversa Milano in direzione opposta per cominciare un'altra rivoluzione. Nell'intervista a Paolo Maggioni si è parlato della missione segreta del Comandante anarchico Carnera ( nella vita reale si chiama Laureano Cerrada Santos) e dei luoghi e dei personaggi che hanno segnato quella lunga giornata.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

Matteo Renzi a Di Martedi

Speciali laida skirta Popiežiui Pranciškui atminti.Pontifiko laidotuvės ne tik religinis, bet ir politinis įvykis.Popiežiaus Pranciškaus palikimas bažnyčiai ir pasauliui.Žmonių emocija palydinti Šv.Tėvą.Saugumo priemonės Vatikane ir Romoje.Diplomatijos simboliai atsisveikinimo su Pontifiku ceremonijoje.Ar šiuolaikiška turi būti bažnyčia?Iš kurio regiono galėtų būti kitas Popiežius?Studijos svečias MRU profesorius Povilas Aleksandravičius.Korespondentai Italijoje Ieva Balsiūnaitė, Daiva Lapėnaitė.Ved. Madona Lučkaitė

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

Matteo Renzi a Di Martedi

Speciali laida Popiežiui Pranciškui atminti.

Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul) - Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews) - Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție Războiul roiurilor de boți în loc de dezbatere electorală. Cum s-a schimbat lupta pentru voturi din online și de ce se teme N. Dan (Europa Liberă)Candidatul la Președinția României Nicușor Dan reclamă că a fost atacat pe platformele sociale de „roiuri” de boți. El a depus sesizări la mai multe instituții ale statului, la instituții europene și la marile platforme sociale.Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul)Rezultatele foarte diferite ale sondajelor electorale, publicate cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, îi bulversează pe alegătorii români. Trei specialiști de top au realizat pentru „Adevărul” un ghid de utilizare a sondajelor electorale, în condițiile în care ne aflăm în plină campanie electorală: politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, sociologul Vladimir Ionaș și profesorul Cristian Pîrvulescu.Importante sunt istoricul firmei, cine lucrează la institutul respectiv, dar și cine a comandat sondajul. Directorul INSCOP Research este foarte critic vis-a-vis de sondajele publicate până acum: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale”.Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu susține că primul lucru la care trebuie să ne uităm este credibilitatea institutului, care depinde în foarte mare măsură de acuratețea sondajelor care au fost făcute în trecut. În plus, atrage atenția Pârvulescu, „sondajul este o radiografie de moment, nu o predicție”.„Să nu considere că ceea ce apare în spațiu public reprezintă și modul în care vor arăta rezultatele”, spune la rândul său sociologul Vladimir Ionaș.Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews)Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. Directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. „În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional.Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația.„Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews.  Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție. Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Matteo Renzi ad Agorà 

Matteo Renzi a Il pomeriggio di Radio1 del 14 Aprile 2025

Speciali Leopolda - Matteo Renzi a Piazza Pulita

Matteo Renzi a Zapping Radio 1 del 07 Marzo 2025

Pabradės poligono prieigose tęsiasi keturių amerikiečių ir šarvuočio paieškos operacija.Vidaus vandens kelių direkcijos generalinis direktorius Vladimiras Vinokurovas teigė, kad galingiausia Lietuvos turima žemsiurbė per valandą gali išpumpuoti apie pusę tonos skysčio per valandą.Specialiųjų tyrimų tarnyba pradėjo ikiteisminį tyrimą dėl „Nemuno aušros“ lyderio Remigijaus Žemaitaičio planuotos, bet neįvykusios kelionės į Niujorką. Pranešama, kad tyrimas atliekamas dėl galimo piktnaudžiavimo, galimai siekiant turtinės ir kitokios asmeninės naudos, orientuotos į politinę karjerą.Netyla skandalas dėl to, kad aukščiausio rango Jungtinių valstijų nacionalinio saugumo pareigūnai per susirašinėjimo programėlę „Signal” aptarinėjo atakos prieš hučius planus.Ved. Liepa Želnienė

Gazos Ruože Izraelis surengė naujų smūgių bangą, per kurią, palestiniečių skaičiavimu, žuvo daugiau nei 200 žmonių. Atsinaujinusi smurto banga žymi sugriuvusias paliaubas ir atsinaujinusius karo veiksmus Gazos Ruože, o Hamas skelbia, kad tai reiškia mirties nuosprendį visiems likusiems gyviems įkaitams.Aktualus klausimas. Seimui uždarame posėdyje svarstant Lietuvos saugumo padėtį, finansų ministras Rimantas Šadžius sako, kad dabar visuomenę bus lengviau įtikinti dėl mokesčių pertvarkos nei kiek anksčiau, kadangi vis daugiau žmonių supranta, jog patys turime pasirūpinti savo saugumu. Ar esate linkę mokėti didesnius mokesčius, kad gynybai būtų skirtas didesnis finansavimas?Vilniaus rajono gyventojai kreipėsi į Specialiųjų tyrimų tarnybą dėl rajono tarybos sprendimo, kai lenkų rinkimų akcijos narių balsais buvo nuspręsta išimties tvarka asfaltuoti gatvę, kurioje gyvena Seimo nario Jaroslavo Narkevičiaus patarėjas.Artėjant gegužės 1 d., kai verslas privalės pereiti prie išmaniųjų kasos aparatų sistemos, dalis verslininkų prašo šią prievolę atidėti. Jie sako, kad nauji aparatai – per didelė finansinė našta. Tuo metu Seimas svarsto idėją prievolę atidėti, nors Mokesčių inspekcija tam nepritaria – primena, kad verslininkai naujiems aparatams įsigyti turėjo 5 metus.Ved. Edvardas Kubilius

Artėjant trečiosioms karo Ukrainoje metinėms, LRT šiandien visą dėmesį skirs Ukrainai. Speciali programa prasidės ryte – žiūrovai visą dieną galės klausyti išskirtinių pasakojimų apie karo realybę, stebėti koncertą „Laisvė šviečia“ ir akcijos „Radarom!“ finalinį renginį.Šiandien Vokietijoje vyksta pirmalaikiai Bundestago rinkimai.KTU studentai siūlo sukurti programėlę, kurioje vartotojai galėtų stebėti, kiek anglies dioksido ir vandens sutaupė pirkdami iš antrų rankų. Studentai tikisi, kad programėlė paskatins vartotojus pirmenybę teikti dėvėtiems, o ne naujiems drabužiams ir daiktams.Užmigti padedančios pagalvės, miego priežiūros robotai, sapnus veikiančios ir kitokios technologijos – jau mokslininkų tyrimų ir vizionierių akiratyje. Apie modernius bandymus paveikti miegą – „Miego DNR“ epizode.Vasario 23-ioji yra Nepriklausomybės akto signataro Petro Klimo gimtadienis. Apie jo reikšmingus darbus stiprinant Lietuvos valstybingumą - mokslo istoriko prof. Liberto Klimkos pastabosVed. Darius Matas

Speciali laida, skirta Jungtinių Amerikos Valstijų prezidento Donaldo Trumpo inauguracijai:Apie įvykius tiesiogiai iš Vašingtono papasakos kolega Aurimas Piečiukaitis, studijoje įžvalgomis dalinsis ekspertai, kalbėsime ir su Amerikos lietuviais, taip pat apžvelgsime, ko iš Donaldo Trumpo tikisi Ukraina bei Europos Sąjunga.Ved. Liepa Želnienė