Podcasts about speciali

Speciali laida, skirta 4-osios plataus masto karo metinėms paminėti. Pokalbis su režisiere Larisa Pokalchiuk ir Mariupolio visuomeninės organizacijos „Архі-Місто/ Архи-Город“ direktoriumi Andrei Marusov. Jų balsus ir istorijas LRT RADIJO klausytojai girdėjo karo pradžioje. Kaip jie jaučiasi šiandien – praėjus 4 metams ir kai karo pabaigos dar nematyti?Pokalbis su Ukrainoje kariavusiais lietuviais Arūnu Kumpiu ir Rimu Armaičiu.Tai, kas atrodė laikina, tapo nuolatiniu gyvenimu. Nuo karo jo pradžioje bėgusios ukrainietės įsitvirtino mūsų šalyje, kalba lietuviškai. Pokalbis sudainininke, choro vadove Nadija Adamčiuk ir šokių mokytoja Maryna Mohylevska.25 ukrainiečių profesionalai, turintys tarptautinės patirties ir praleidę nemažai metų užsienyje, grįžta į Ukrainą ir imasi darbų valstybės institucijose. Lietuvos remiamoje programoje „Create Ukraine“ jie sako sutikę dalyvauti, nes norėję padėti savo šaliai. Pokalbis su programos dalyviais Serafym Kolodchuk, Anastasiia Todoruk, Olha Kleshko.Ved. Agnė Skamarakaitė

Praėjus 4 karo metams, Ukrainoje yra ir nuovargio, ir ryžto priešintis. Nors ši žiema kol kas žvarbiausia iš visų, ukrainiečiai pasakoja, kaip išradingai ieškojo būdų nesušalti ir išlaikyti ryžtą.LRT žurnalistą Beną Gerdžiūną karas užklupo Kyjive. Šiandien jis ir vėl dirba Ukrainoje. Pokalbis su juo iš Kyjivo.Ketvirtą kartą organizuojama akcija RADAROM pasiekė finalą, bet dar kelias dienas bus galima aukoti Ukrainos kariuomenės robotų būriams. Aktualus klausimas: ar aukojate ir kaip aukojate Ukrainai?Prasidėjus plataus masto karui, daugeliui Ukrainos kūrėjų kinas tapo ne tik menu, bet ir būdu liudyti realybę bei kalbėti pasauliui. Pokalbis su Ukrainos prodiusere Darija BaseLMilano ir Kortinos žiemos olimpinėse žaidynėse dėl atminimo šalmo diskvalifikuotas Vladyslavas Heraskėvyčius karo metines sutinka Kyjive. Išskirtiniame interviu LRT radijuj jis teigia, kad ir nurimus emocijoms, žaidynėse sukeltą sumaištį prisimena kaip siaubingą.Ukrainiečių istorikas Borisas Čerkas prasidėjus karui metė akademinį darbą ir išėjo į frontą. Dabar jis - majoras, bataliono vadas. Jis teigia, kad šis karas į istoriją bus įrašytas kaip Ukrainos kovos už nepriklausomybę karas.Ved. Liudas Kudinova

Specialiųjų tyrimų tarnybai apklausus Demokratų sąjungos „Vardan Lietuvos“ lyderį Saulių Skvernelį kaip specialųjį liudytoją Augalininkystės tarnybos galimos korupcijos byloje, politikas sako ketinantis tęsti vadovavimą partijai.JAV prezidentas Donaldas Trumpas po pralaimėjimo Aukščiausiajame Teisme savo platformoje „Truth Social“ pareiškė, kad pasirašė pasaulinį 10 proc. muitą, kuris „įsigalios beveik iš karto“. Ką reiškia neteisėtai paskelbti muitai?Vilniuje policija ėmėsi pilotinio projekto, kurio metu į tam tikrus įvykius ketinama reaguoti dronais, pranešė policijos generalinis komisaras Arūnas Paulauskas.Seimo darbo grupė, peržiūrėjusi Lietuvos nacionalinio radijo ir televizijos valdyseną, baigė darbą – ji parengė LRT įstatymo pataisas ir nutarė siūlyti Vyriausybei keisti nacionalinio transliuotojo finansavimo modelį, numatant viešųjų paslaugų sutarčių sudarymą su LRT.Meksikoje vieno ieškomiausių kartelių vadų El Menčo nukovimas sukėlė smurto bangą. Keršydami už narkotikų barono mirtį, kartelio nariai blokavo kelius ir degino transporto priemones. Tuo metu Meksikos kurortuose įstrigę turistai dėl sustabdytų skrydžių neturi galimybės išvykti iš šalies.Kuo Milano ir Kortinos žiemos olimpinės žaidynės išskirtinės Lietuvai? Italijoje varžėsi rekordinė šalies rinktinė, tarp kurių aštuoni tokių važybų debiutantai.Ved. A. Kavaliauskas

Po apklausos Specialiųjų tyrimų tarnyboje Saulius Skvernelis sako pareigūnams pakartojęs, jog nieko nusikalstamo nepadarė.Kodėl šiemet gaisruose žuvo perpus daugiau gyventojų nei pernai tą patį laiką?Siekiant, kad sąjungininkų kariai greičiau atvyktų į pagalbą karo grėsmės atveju, Europos Sąjungos valstybės kuria vadinamąjį „karinį Šengeną“ – bendrą karinio mobilumo erdvę. Dabar leidimo karinei technikai kirsti kai kurių valstybių sieną gali tekti laukti ilgiau nei mėnesį, o dalis Lietuvos tiltų, viadukų, kelių, uostų ir geležinkelių nėra pritaikyti karinei technikai.Ženevoje prasidėjo naujas Ukrainos, Rusijos ir Jungtinių Valstijų taikos derybų raundas. Pagrindiniai nesutarimai susiję su Ukrainos teritorijų ir Zaporižios atominės elektrinės kontrolės klausimais.Miestelių bendruomenės didžiuojasi, jog pavyko išsaugoti gilias Užgavėnių šventės tradicijas.Ved. Madona Lučkaitė

Specialiųjų tyrimų tarnyboje dar kartą apklaustas buvęs premjeras Gintautas Paluckas. Popietę įvyks ir parlamentaro Sauliaus Skvernelio apklausa.Ženevoje prasidedant naujam taikos derybų etapui, pranešama apie Ukrainos karių proveržį fronte. Iš Rusijos atkovota per 200-us kvadratinių kilometrų teritorijos – daugiausia per pustrečių metų.Ukrainoje sulaikytas buvęs energetikos ministras stojo prieš teismą dėl kaltinimų pinigų plovimu ir korupcija. Anot vietos pareigūnų, buvęs ministras sulaikytas mėgindamas palikti šalį, o kaltinimai jam – platesnio šalį krečiančio korupcijos skandalo dalis.Lietuvoje švenčiamos Užgavėnės. Papasakosime kokias šimtametes tradicijas puoselėja Žemaitijos miesteliai.Pica ir makaronai yra mėgstamiausi Milano ir Kortinos žiemos olimpinėse žaidynėse dalyvaujančių sportininkų maisto patiekalai. Teigiama, jog jei visos žaidynėse patiekiamos porcijos būtų sudėtos ant padėklo, jų ilgis beveik prilygtų atstumui tarp Vilniaus ir Kaišiadorių.Ved. Andrius Kavaliauskas

Seimo narys konservatorius Kazys Starkevičius žadėjo bendradarbiauti su teisėsauga, bet atsisakė duoti parodymus Specialiųjų tyrimų tarnybos pareigūnams. Teisininkų vertinimu, kratų sulaukęs ir specialiojo liudytojo statusą gavęs politikas gali nuspręsti tylėti nežinodamas, kas apie jį žinoma ir nenorėdamas pakenkti pats sau. O šiandien liudyti iškviesta buvusi Sauliaus Skvernelio patarėja Agnė Silickienė.Nerandant už miškų politiką atsakingo viceministro, Seimo Aplinkos apsaugos komiteto posėdyje pradedamos svarstyti Miškų įstatymo pataisos. Jų iniciatoriai teigia, kad pakeitimais siekiama labiau saugoti miškus. Gamtosaugininkai sako, kad ir naujos pataisos toliau draus saugoti miškus.Valstybinė vaistų kontrolės tarnyba informuoja, kad pastaraisiais metais vaistų tiekimo sutrikimų sumažėjo. Nėra problemų dėl antibiotikų vaikams nuo peršalimo vaistų, geležies preparatų. Tačiau jau ketvirtas mėnuo, kaip stinga vaistų krūties vėžiui gydyti. Jų reikia penkiems tūkstančiams moterų. Kada vaistų tiekimo sutrikimai baigsis, nežinia.Apie valstybės paramą įsirengiantiems saulės elektrines: opozicija ragina surasti pinigų paramai, tačiau Energetikos ministerija atšauna, kad konservatorių realybė prasilenkia su tikrove.Irano režimas šiandien mini 47-ąsias islamo revoliucijos metines, šalyje vis dar tvyrant įtampai po praėjusį mėnesį įvykdyto kruviniausio ir daugiausia aukų pareikalavusio susidorojimo su protestuotojais nuo pat revoliucijos laikų.Pokalbis su žiemos olimpinėse dirbančiu kolega. Milane šįvakar laisvąją programą atliks Alison Reed ir Saulius Ambrulevičius.Ved. Liepa Želnienė

Teigiama, kad Seimo narys Kazys Starkevičius atsisakė Specialiųjų tyrimų tarnybai teikti parodymus.Kodėl mokyklos ir kultūrinių edukacijų teikėjai vis dar negali naudotis Kultūros paso sistema?Vienoje Kanados mokyklų ir netoli jos per šaudynes žuvus keliolikai žmonių, įvykį pareigūnai vadina vienu baisiausių šalies istorijoje.Žiemos olimpinėse žaidynėse toliau aukso medalius žeriasi Norvegijos atstovai.Neatslūgstantys žiemos šalčiai - didelis iššūkis neturintiems pastovios pastogės.Ved. Madona Lučkaitė

Matteo Renzi a Di Martedì del 10 Febbraio 2026

Šįryt Specialiųjų tyrimų tarnybos pareigūnai atliko kratas dviejų Seimo narių - Sauliaus Skvernelio ir Kazio Starkevičiaus kabinetuose bei namuose. Tai tyrimo dėl sisteminės korupcijos Valstybinėje augalininkystės tarnyboje tęsinys. Seimo nariai šioje byloje figūruoja specialiųjų liudytojų statusu. Įtariama, kad jie galėjo teikti politinį palaikymą. Abu politikai sako esantys ramūs.Dalis gyventojų jau gavo sąskaitas už šildymą. Bene daugiausiai mokėti teks Kauno gyventojams, tarp didžiųjų miestų šiluma čia kainuoja daugiausiai. Šilumos kainos augo visoje Lietuvoje.Tiekėjai teigia, kad kaina išaugo dėl padidėjusio suvartojimo.Lietuvos nacionalinis radijas ir televizija (LRT) su organizacijomis „Blue/Yellow“, „Laisvės TV“ ir „Stiprūs kartu“ pradeda paramos Ukrainai akciją „Radarom“.Šiemet bus siekiama telkti lėšas robotų būriams – pažangioms sistemoms, kurios fronte keičia karius ten, kur pavojus gyvybei yra didžiausias.Jungtinėse Valstijose vyksta precedento neturintys teismai prieš didžiausias socialinių tinklų bendroves pasaulyje. Jos kaltinamos tuo, kad sąmoningai kuria priklausomybę skatinančias platformas, kurios žaloja vaikus.Milano ir Kortinos žiemos olimpinėse žaidynėse šiandien pasirodys Lietuvos ledo šokėjai Allison Reed ir Saulius Ambrulevičius. Tiesiogiai iš Milano LRT sporto žurnalistas Alanas Jonas Kot.Ved. Liepa Želnienė

Matteo Renzi a SKY TG24 

Tiriant galimus korupcinius nusikaltimus dėl kyšių Valstybinėje augalininkystės tarnyboje, Specialiųjų tyrimų tarnyba atliko kratas parlamentarų Kazio Starkevičiaus ir Sauliaus Skvernelio kabinetuose bei namuose.Gyventojai sulaukė pirmųjų šildymo sąskaitų už sausio mėnesį. Aiškinamės kiek teks mokėti ir kur šildymas brangiausias.Prasideda paramos rinkimo Ukrainai akcija „Radarom“. Šiemet žmonės kviečiami aukoti robotų būriams.Ukrainą sukrėtė retas konfliktas: karo veteranas nušovė 4 jį suimti bandžiusius policininkus ir buvo nukautas pats. Teisėsauga ragina nedaryti skubotų išvadų ir „neaukštinti“ žudiko. Tačiau karo veteranai bei buvę fronto bičiuliai surengė „palaikymo“ piketą.Kaune surengtos Rusijos piliečių supaprastinto tranzito per Lietuvos teritoriją kontrolės pratybos.Ved. Andrius Kavaliauskas

Dėl galimo turto iššvaistymo ir piktnaudžiavimo Specialiųjų tyrimų tarnyba įtaria „Nemuno aušros“ deleguotą žemės ūkio viceministrą Arūną Jagminą. Jam skirta kardomoji priemonė – rašytinis pasižadėjimas neišvykti. Jo namuose atliktos kratos. Partijios lyderis Remigijus Žemaitaitis kol kas nekalba apie viceministro pasitraukimą, žada aiškintis situaciją.Sinoptikai perspėja apie link Lietuvos artėjantį stiprų šaltį ir galimą meteorologinį reiškinį – speigą, kai oro temperatūra gali nukristi iki –30 °C ir žemiau. Kas žinotina, kaip pasiruošti?O kaip šalčius išgyvena po rusų antskrydžių be šilumos, elektros ir vandens likę Kyjivo gyventojai?Rekordiškai mažas – tai apie praėjusių metų Lietuvos gimstamumo rodiklius sako Valstybės duomentų agentūros vadovė Jūratė Petrauskienė. Ekspertų teigimu, Lietuva mažėjančiu gimstamumu nėra išskirtinė. Ar situacija turėtų būti gerinama – nuomonės išsiskiria.Jau greitai gyventojus ne visai maloniai nustebins šildymo sąskaitos už sausį. Tačiau dėl jų dydžio kalta ne tik žema temperatūra. Yra ir daugiau priežasčių, kodėl už sausį mokėsime gerokai daugiau nei pernai tuo pačiu metu.Eurolygos generalinio direktoriaus pareigose Paulių Motiejūną keičia ispanas Chusas Bueno.Ved. Agnė Skamarakaitė

Consumul de stupefiante este în creștere la nivelul Uniunii Europene, iar diversificarea substanțelor îngreunează intervenția autorităților sanitare, arată un raport al Agenției Uniunii Europene pentru Droguri.Astfel, specialiștii antidrog, dar și clerici intensifică activitățile de prevenire și conștientizare desfășurate în mediul școlar, familial și comunitar, pentru a limita impactul fenomenului asupra tinerilor și societății.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Matteo Renzi a Un giorno da pecora 

Matteo Renzi a L'aria che tira del 21 Gennaio 2026

Matteo Renzi ospite a di Martedì del 20 Gennaio 2026

Matteo Renzi a Otto e Mezzo del 15 Gennaio 2026

atteo Renzi a SKY TG24 del 16 Gennaio 2026

Ryto garsai šiandien bus skirti Sausio 13 atminti. Fotografas Paulius Lileikis ir LRT archyvų redaktorius Tomas Vaitelė pasakos apie išlikusius ir dar neatrastus šių įvykių archyvus. Studijoje svečiuosisbuvusi LRT radijo diktorė Bernadeta Lukošiūtė, kuri su kolega Algimantu Saduku sausio 13 naktį iki pat pabaigos dirbo radijo eteryje. Girdėsite pokalbį su televizijos žurnaliste Egle Bučelyte, kuri tą naktį taip pat iki pat galo dirbo eteryje ir iš studijos buvo išvaryta tik kareiviams sukapojus studijos duris.Po 8 valandos žinių Ryto garsai keliasi į Sausio 13 progimnaziją, kuriai šis vardas suteiktas neatsitiktinai - tą naktį prie Televizijos bokšto žuvo ir mokiniai, ir mokinių tėvai, iš viso 5 bendruomenės nariai.Taip pat pokalbis iš Sitkūnų kur, nutrūkus Lietuvos radijo transliacijoms, pasaulį netrukus pasiekė žurnalistės Jolantos Šarpnickienės balsas ir informacija apie įvykius Vilniuje.Nuo devintos Ryto garsų studija įsikurs Seime, kur laukia pokalbiai su Sausio 13 liudytojais ir Ukrainos kovotoju.

Matteo Renzi a Tagadà del 08 Gennaio 2026

Ukraina, Prancūzija ir Jungtinė Karalystė susitarė, kad paskelbus Ukrainoje paliaubas, šalyje bus dislokuotos birtų ir prancūzų vadovaujamos europiečių pajėgos. Jų tikslas - palaikyti taiką ir atgrasyti Rusiją. Tuo pat metu Prancūzijoje tęsiasi Ukrainos ir Jungtinių Valstijų delegacijų derybos.Krašto apsaugos ministerijoje sudarytas šauktinių sąrašas. Šiemet jame daugiau kaip 42 tūkstančiai pavardžių. Nuo sausio įsigaliojusi šaukimo sistemos reforma numato, kad pradinę karo tarnybą baigę jaunuoliai gaus didesnes pinigines išmokas ir papildomas kompensacijas.Jungtinės Valstijos aštrina retoriką dėl Grenlandijos. Vakar Baltųjų rūmų išplatintame pareiškime teigiama, kad neatmetami jokie scenarijai, taip pat ir karinės jėgos panaudojimas. Tiesa, Amerikos valstybės sekretorius Markas Rubijo patikslino Vašingtono poziciją. Jo teigimu, Amerika siekia nusipirkti Grenlandiją, o ne užimti jėga.Seimo Nacionalinio saugumo ir gynybos komitetas surengė uždarą posėdį, skirtą viešiesiems pirkimams krašto apsaugos sistemoje. Didžiausias dėmesys buvo skirtas įmonei „Fegda“. Ši bendrovė 2023 metais nutiesė gelžbetonio kelią į poligoną su defektais. O pernai – kartu su kita įmone – laimėjo konkursą dalyvauti Rūdninkų karinio miestelio statybose. Į Seimo komiteto posėdį buvo pakviesti Krašto apsaugos ministerijos, Saugumo departamento, Specialiųjų tyrimų tarnybos ir Viešųjų pirkimų tarnybos atstovai.Kaune neseniai duris atvėrė pirmoji Lietuvoje grandininio pjūklo menui skirta „Medinės skulptūros galerija". Pasak erdvės įkūrėjų, Lietuvoje dar tik formuojasi pirmoji šios srities kūrėjų karta.Ved. Madona Lučkaitė

Matteo Renzi a Realpolitik del 07 Gennaio 2026

Matteo Renzi a In Onda del 05 Gennaio 2026

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

Per accedere agli episodi speciali:

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

ne ha parlato in onda Denise Cicchitti

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

I reportage e le inchieste di Radio Popolare Il lavoro degli inviati, corrispondenti e redattori di Radio Popolare e Popolare Network sulla società, la politica, gli avvenimenti internazionali, la cultura, la musica.

Specialiștii în fiscalitate au așteptat cu nerăbdare să vadă rezultatele pentru România ale raportului Comisiei Europene referitor la gap-ul de TVA, capitol la care România este de mulți ani pe primul loc în Uniunea Europeană sperând într-o îmbunătățire a procentajului. Gap-ul de TVA, se știe deja, reprezintă diferența dintre cât ar trebui să încaseze bugetul de stat din TVA și cât încasează efectiv. Rezultatul studiului european este dezamăgitor pentru România care nu doar că rămâne pe primul loc, ci chiar înregistrează o creștere în anul 2023 față de 2022, de la 26,7% la 30%. Nivelul redus din anul 2022 este, însă, pus pe seama schimbării metodologiei de calcul. În termeni nominali, neîncasarea TVA înseamnă aproximativ nouă miliarde de euro, care, însă, să fim realiști, sunt doar teoretici. Degeaba se fac calcule referitoare la cât de multe ar putea realiza România cu nouă miliarde de euro, pentru că realitatea ne arată că suma nu este decât o simplă variantă ipotetică. Tema gap-ului de TVA se inflamează periodic, atunci când experți sau oameni politici încearcă să explice de unde vine diferența de încasare la buget. Au fost opinii care au susținut că este vorba despre cote prea mici de TVA (fapt puțin probabil), o altă cauză este evaziunea fiscală și, în fine, recent șeful fiscului a adus în discuție autoconsumul sau mai exact metodologia de calcul a TVA potențial de încasat. Raportul Comisiei Europene trece în revistă factorii care influențează nivelul de încasare a TVA. Creșterea PIB induce o creștere a gradului de conformare, dar în anii 2022-2023 s-a înregistrat o decelerare a economiei europene ceea ce ar fi putut duce la un efect invers, de creștere a gap-ului de TVA. Scăderea consumului de alimente și băuturi nealcoolice poate arăta o orientare spre o piață nefiscalizată și deci o creștere a gradului de neîncasare. Totodată, este importantă ponderea serviciilor în PIB și în special a serviciilor susceptibile de neconformitate. De exemplu, o activitate turistică în creștere poate ridica riscul de neconformitate. De asemenea, creșterea numărului de falimente duce la riscul de neplată a TVA. În fine, creșterea nivelului de plăți digitale reduce riscul de neconformitate. După cum se poate vedea, sunt factori care acționează diferit de la stat la stat și care sunt activi și în economia locală. La nivel european, Malta (24%) și Polonia (16%) sunt, după România, statele cu cele mai mari rate ale gap-ului de TVA. Cele mai performante sunt Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). Interesant este că studiul Comisiei Europene include și statele candidate, iar în aceste cazuri cifrele sunt mici, cu excepția Albaniei care are un gap de 24,6%. O veste rea nu vine niciodată singură și un alt raport european, referitor la impozitul pe profit, plasează România pe același loc 1 de la gap-ul de TVA și la neîncasarea impozitului pe profit. În 2019, anul analizat în raport, România a încasat cu 35% mai puțin decât suma care trebuia să ajungă la buget. Raportul menționează că în cazul României diferența neîncasată la buget este din cauza evaziunii fiscale, în schimb pentru alte state cauza principală este optimizarea fiscală făcută de companii. Datele europene ne arată că este ceva în neregulă cu economia românească și cu sistemul de administrare fiscală. Adevărul însă este clar ca lumina zilei: cele nouă miliarde de euro, lipsă la buget din TVA, rămân în economia reală la marii evazioniști și la micii oportuniști. De acești bani beneficiază companii fantomă, care apar și dispar peste noapte, IMM-uri, mici meseriași, persoane fizice autorizate sau neautorizate. Acesta este modul în care funcționează economia românească și care lasă în buzunarele companiilor sau ale cetățenilor nouă miliarde de euro. De aceea, nimeni nu vrea de fapt să schimbe sistemul și să reducă gap-ul de TVA.

În acastă serie de podcast-uri vei găsi răspunsuri la întrebările pe care i le-ai adresa unui consilier sau psihoterapeut creștin.

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului. Temele ediției: - Cum a fost văzută de la București vizita prim-ministrului moldovean, ne spune analistul Radu Magdin, într-un interviu acordat Larisei Bernaschi. - Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în Cronica lui Vitalie”. - La Chișinău, Parlamentul a început denunțarea acordului cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale rusești. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării. O corespondență de la Valeria Vițu. - Banca Națională a Moldovei estimează o inflație medie anuală de 7,7%, cu un procent peste intervalul țintă, dar cu prognoze de scădere la 4,3 la sută pentru anul viitor. - Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra de la Lukoil infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport. - Poliția anunță percheziții și capturi într-o schemă de contrabandă cu țigări transportate cu trenul Chișinău-București. Știrile zilei: Noul prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu a făcut joi o primă vizită externă, alegând ca destinație Bucureștiul. Săptămâna viitoare, marți, 18 noiembrie, Alexandru Munteanu merge la Bruxelles. Vizitele reflectă prioritățile pe care le are Republica Moldova – relațiile frățești cu România și integrarea în Uniunea Europeană. *** În septembrie, rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât la 6,9%, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie şi investiţii, potrivit șefei BNM, Anca Dragu. Potrivit datelor BNM, rata anuală a inflației a scăzut de la 8,2%, cât era în luna iunie, la 6,9%, în luna septembrie 2025. Specialiştii băncii centrale anticipează că inflația va reveni în intervalul țintă, adică sub 6,5% pe an, începând cu primul trimestru al anului 2026. Prognozele BNM estimează o inflație medie anuală de 7,7% pentru acest an și de 4,3% pentru anul viitor. Şefa BNM a atras atenția și asupra faptului că economia începe să revină pe un trend pozitiv, după câțiva ani de declin din cauza impactului războiului din Ucraina asupra economiei Republicii Moldova. Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al doilea al acestui an. *** Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi că Aeroportul Internațional Chișinău va cumpăra infrastructura pentru depozitarea carburanților de la aeroport, care aparține filialei locale a companiei ruse Lukoil. Termenul limită pentru ca Lukoil să accepte oferta statului este luni, 17 noiembrie, având în vedere că sancțiunile americane intră în vigoare pe 21 noiembrie. Republica Moldova a fost pusă în fața unor dificultăți majore odată cu anunțarea sancțiunilor americane, din cauza cotei mari de piață pe care o deține Lukoil și a faptului că multe instituții ale statului se alimentează cu combustibil de la furnizorul rus. Cea mai dificilă situație este la Aeroportul Chișinău, unde Lukoil este singurul furnizor. Autoritățile moldovene dau însă asigurări ca problema aeroportului va fi depășită odată cu preluarea de către stat a infrastructurii de aprovizionare cu kerosen a avioanelor. *** Un grup criminal organizat, din care fac parte și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost documentat de poliție pentru contrabandă cu țigarete, folosind ruta feroviară Chișinău–București, anunța un comunicat al Poliției. Au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, precum și în trenul de pe cursa Chișinău–București. „În urma acțiunilor a fost depistată o cantitate de peste 120 de mii de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă”, anunță Poliția. *** Republica Moldova va procura manuale de matematică din Estonia, care vor fi traduse și adaptate pentru elevii din clasele I–XII. Achiziția se va face cu suportul Uniunii Europene. Ministrul Educației, Dan Perciun, spune că până în 2027 va fi finalizat și noul curriculum școlar, inspirat din modelul estonian, transmite Radio Moldova. Oficialul recunoaște că sunt discipline la care Republica Moldova, citez, „nu știe încă să facă manuale”, motiv pentru care Ministerul a decis să renunțe la „experimentele locale”. Chișinăul este în proces de revizuire a curriculumului național, iar reforma are scopul „de a transforma educația într-un proces relevant pentru realitatea cotidiană, capabil să dezvolte gândirea critică și creativitatea elevilor”. Ministrul Educației a precizat că vor fi introduse mai multe discipline noi, precum educația financiară, educația pentru societate, educația media și pentru sănătate – domenii tot mai solicitate pe piața muncii și necesare pentru viața de zi cu zi, despre care, spune Dan Perciun, școala „a vorbit prea puțin până acum”. *** Republica Moldova va introduce peste un an, la început de 2027, sistemul de depozit pentru ambalaje, pentru a încuraja reciclarea. Sistemul presupune o garanție de 2 lei moldovenești, sumă echivalentă cu cei 50 de bani cât constituie garanția în România, la cumpărarea băuturilor în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu, care va putea fi recuperată prin returnarea ulterioară. Autoritățile estimează că noul sistem, care funcționează deja în majoritatea statelor europene, va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. In doar trei ani, rata de colectare ar urma să atingă şi 80%.

În România, pădurile urbane reprezintă o soluție ecologică pentru orașele aflate sub presiunea poluării și a căldurii urbane. Deși Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferă fonduri nerambursabile pentru asta, multe primării nu au reușit să acceseze fondurile, din cauza cerințelor complexe. Specialiștii susțin că pentru a beneficia de efectele unei păduri urbane, este necesar un proiect de amploare, cu suprafețe de câteva hectare, dotat cu alei și iluminat, care să fie accesibil locuitorilor. Plimbările prin păduri sau parcuri urbane pot reduce stresul, îmbunătăți somnul, scădea tensiunea arterială și stimula funcțiile cognitive. De asemenea, aceste locuri contribuie la întărirea sistemului imunitar. Pentru a sprijini dezvoltarea unor astfel de spații verzi, cetățenii pot participa la inițiative de voluntariat sau pot colabora cu autoritățile locale pentru identificarea și amenajarea de noi zone verzi.

Spesso quando perdiamo una persona cara sono le piccole cose a mancarci: la voce, il profumo, la risata. In certi casi però vorremmo solo poter parlare ancora una volta con chi ci ha lasciato, raccontare quel che ci è successo, condividere un poco di quotidianità. A Milano è nata la cassetta della posta per scrivere a chi non c'è più. Un'iniziativa molto speciale: una cassetta della posta per scrivere lettere ai defunti. Si chiama “Alstones” ed è stata ideata dalla psicologa e psicoterapeuta Maria Ferraro Bianchi. Con lei e con Martino Gozzi, scrittore e direttore didattico della Scuola Holden, parliamo dell'importanza della scrittura per risolvere dei traumi e di come nella nostra società parlare di morte sia ancora tabù e, spesso, il lutto rimane qualcosa di non affrontato.

În acest episod al seriei #DespreAdictii, doi specialiști din cadrul Direcției pentru Combaterea Crimei Organizate și a Traficului de Droguri ne dezvăluie realitatea consumului și traficului de droguri în România.